Mapa de Prezentare Tema

download Mapa de Prezentare Tema

of 51

Transcript of Mapa de Prezentare Tema

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    1/51

    CENTRU DE SPORTURI ACVATICEmapa de prezentare tema

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    2/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    3/51

    3

    CENTRU DE SPORTURI ACVATICE

    Cred c, n mod fundamental, ne folosim talentele la un nivel fo-arte slab. Foarte muli oameni trec prin ntreaga lor via neavndnici un fel de idee despre care ar putea fi talentele lor.

    Sir Ken Robinson

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    4/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    5/51

    5

    CUPRINS

    Argument

    Capitorul I- Denirea si istoricul temei1.1- Agrementul acvatic - denitie si tipologii1.2- Istoricul evolutiei agrementului acvatic incepand din Antichitate1.3- Agrementul acvatic in prezent

    Capitolul II- Context2.1- Agrementul acvatic in Europa si in Romania

    2.2- Infrastructura existenta pentru sustinerea practicarii agrementului ac-vatic in Romania

    Capitolul III- Benecii zice si mentale ale elementului acvatic3.1 Relatia om-apa de-a lungul timpului3.2 Benecii zice3.3 Benecii mentale

    Capitolul IV- Importanta elementului acvatic in viata comunitatii4.1 Impactul socio-educativ4.2 Impactul medical4.3 Impactul economic

    Capitolul V- Concluzii5.1 Amplasamentul proiectului

    5.2Impactul regional5.3 Analiza SWOT5.4 Posibilitati de extindere5.5 Concluzii

    Capitolul VI- Referinte6.1 Referinte tehnice6.2 Exemple de proiecte

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    6/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    7/51

    7

    ARGUMENT

    De multe ori ne oprim ntrebndu-ne ce am fcut acum dac un adult ar ncura-jat o pasiune din copilria noastr, sau ne-ar oferit posibilitatea s experimentm maimulte domenii care, dat ind situaia factual, nu ne-au fost accesibile.

    Prezentul proiect analizeaz, prin prisma dezvoltrii personale i a istoriei existenten domeniu, impactul implementrii n Suceava a unui nou program arhitectural dedicatsporturilor acvatice i activitilor din acest domeniu deschise publicului larg.

    Statisticile arat c n afara hotarelor, ambasadorii cei mai importani ai Romnieiau fost i sunt, pe lng mitul lui Dracula inventat pn la urm de un irlandez, sportivii deperforman.

    De la Nadia Comneci pn la Gheorghe Hagi, ne mndrim cu romnii care aratlumii ntregi la olimpiade c suntem o ar cu oameni de valoare. Din pcate, multe valorisportive se pied din cauza lipsei oportunitilor, iar faptul c n ultimii 20 de ani Romniaa avut o singur campioan mondial la not, combinat cu o statistic ngrijortoare a ac-cesului populaiei la bazine i faciliti pentru sporturi de apa, ar trebui s ne dea seriosde gndit asupra subiectului.

    n lumina acestor argumente combinate cu beneciile zice si mentale ale spor-turilor acvatice asupra omului, vom concentra lucrarea de fa asupra propunerii de dez-

    voltare a infrastructurii publice pentru activiti destinate sporturilor acvatice n munici-piul Suceava.

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    8/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    9/51

    9

    1.1- Sporturile acvatice - denitie si tipologiiSporturi acvatice- sporturi care se desfasoara in si pe apa (la suprafata ei sau in adancime)

    Categorii de sporturi acvatice- In apa - (la suprafata)- inot, inot de salvare, inot sincron, polo, aerobic acvatic, gimnastica acvatica- La adancime sarituri in apa, scufundari , hockey acvatic, rugby acvatic- Pe apa- caiac, canoe, rafting, vaslit etc.

    1.2- Istoricul evolutiei sporturilor acvaticeDesi inotul e mentionat in scrieri din cele mai vechi timpuri, iar vaslitul si uzul caiacelor provine

    din culturile antice si poate chiar dinaintea lor, referinte scrise cu privire la inot ca tehnica sportiva aparabia in 1538 (Nicholas Wyreman- Dialogul privind arta inotului). 1894 este anul in care inotul este intro -dus in lista sporturilor olimpice, polo-ul ind inventat abia in 1870 in Anglia si ulterior introdus in 1900.

    In prezent, lista sporturilor olimpice cuprinde 8 sporturi care implica apa, Romania avand performantein ultmii 20 de ani in cadrul a 3 dintre acestea ( vasle, caiac-canoe, inot), cu o depreciere vertiginoasa incadrul celor mai recente doua olimpiade .

    Performanta in cadrul sporturilor acvatice poate incepe de la o varsta frageda, in functie de spor-tul ales. Unele loturi de inotatori la olimpiade au membri chiar si de 12 ani. Varsta recomandata de catrespecialisti pentru inceperea invatarii de stiluri variate in abordare tehnica este 10 ani, dar cursurile deinot pentru copii pot debuta chiar de la 2-3 ani. In ceea ce priveste salturile in apa, marii sportivi olimpiciisi incep cursurile in jurul varste de 7 ani.

    Beneciile sporturilor acvatice sunt binecunoscute nu doar in randul sportivilor de performanta,ci si in randul populatiei de masa. Ele sunt folosite i ca mijloace de recuperare n cazul diferitor afectiunigrave, n special locomotorii.

    In ceea ce priveste zicul uman, sporturile de natatie ajuta la dezvoltarea tuturor grupelor demuschi (daca se practica mai multe stiluri de inot). Deasemenea, ele ajuta la dezvoltarea sistemului res-pirator si intarirea sistemului cardiac. Datorita exercitarii unei presiuni mult mai mici asupra articulati-ilor si coloanei, pot practicate fara probeleme si de persoanele cu afectiuni in aceste domenii.

    Totodata, sporturile acvatice actioneaza in mod pozitiv si asupra psihicului uman, inducand ostare de relaxare si eliminand stresul.

    1.3- Sporturile acvatice in prezent- categorii de sporturi olimpice

    - concursuri internationale- recorduri

    Cap. I Denirea temei

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    10/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    11/51

    11

    Cap. II Context

    2.1- Practicarea de sporturi acvatice in Europa si in Romania

    2.2- Infrastructura existenta pentru sustinerea practicarii de sporturi acvatice in Romania

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    12/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    13/51

    13

    Cap. III Tema program

    Centrul de sporturi acvatice este destinat unei mari varietati de activitati pentru populatia detoate varstele, avand elemente specice atat pentru pregatirea si antrenamentul sportivilor de perfor-manta, cat si pentru activitati dedicate publicului larg.

    Acest tip de program mixt nu este insa foarte mult uzitat in tara noastra, de cele mai multe oribazinele olimpice ind strict delimitate ca program de piscinele pentru public si parcurile acvatice dedistractie. Foarte rar intalnim complexe care sa imbine partea de pregatire sportiva de performanta cuelemente de distractie si acces neconditionat al publicului, care sa nu intervina insa in mod negativ inprogramul de antrenament sportiv (bazinele olimpice deschise si spre uz public avand un program foartelimitat pentru accesul persoanelor care nu practica inotul ca sport de performanta).

    Activitati prevazute de functionare a unui centru de sporturi acvatice:

    3.1- Sporturi acvatice de performanta

    - Pentru sportivii de performanta centrul de sporturi acvatice va pune la dispoziie un bazin de di-mensiuni olimpice i un bazin pentru srituri, ambele la standarde internaionale. Aceasta infrastructurva susinut cu echipamentul de antrenament i personalul necesar pentru a oferi practicanilor desporturi de performan condiii ideale de pregtire pentru competiii.- Programe prevzute in cadrul seciunii dedicate sporturilor de performan:o Antrenamente speciceo Descoperirea de talenteo Competitii nationale si internationaleo Tabere de antrenament

    -Schema funcional pentru seciunea centrului de sporturi acvatice destinata sporturilor de performan

    3.2- Agrement in contextul sporturilor acvatice- Pentru uzul publicului largo Piscine publice (apa calda, apa rece, hidromasaj, valuri, sarituri)o Cursuri de inot pentru incepatori si avansati pe grupe de varstao Cursuri pentru initierea in diferite sporturi acvaticeo Cursuri de certicare pentru instructori si salvamario Programe de entertainment pentru publicul largo Oferirea de asistenta, indurmare si orientare eleviloro Parteneriate cu scoli, licee, universitateo Organizarea de competitii publice pentru diferite sporturi acvatice

    o Campanii de promovare a sporturilor acvatice

    3.3- Scheme functionaleComponenta programului arhitectural:

    P.0 Spaii deservire toate programele-parcaje acoperite-parcaje neacoperite

    P.1 Zona destinat sporturilor de performan

    -accesse/lobby-uri-spatii circulatie-punct informatii-garderob

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    14/51

    -tribune public-grupuri sanitare-bazine sporturi performanta-vestiare-spatii tehnice-spatii depozitare

    P.2 Zona destinat sporturilor de agrement-accesse/lobby-uri-spatii circulatie-punct informatii-spatii comerciale-cafenea-birouri administratie-birouri personal-grupuri sanitare-vestiare public-vestiare personal

    -bazine agreement-acvariu-spatii tehnice-spatii depozitare-SPA

    P.3 Unitate de cazare-accesse/lobby-uri-spatii circulatie-spaii multifuncionale

    -spatii cazare-restaurant-grupuri sanitare-bucatarie-spalatorie-spaii tehnice-spaii depozitare

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    15/51

    15

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    16/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    17/51

    17

    Cap. IV Amplasamentul proiectului

    4.1 Regiunea deservita4.2 Accesibilitate4.3 Posibilitati de extindere

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    18/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    19/51

    19

    Cap. V Analiza SWOT

    5.1 Puncte forte (strenghts)5.2 Puncte slave (weaknesses)5.3 Oportunitati (opportunities)

    5.4 Amenintari (Threats)5.5 Concluzii

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    20/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    21/51

    21

    Cap. VI Referine

    6.1 Referinte tehnice

    Schema funcional a unui bazin olimpic (Vaiss)

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    22/51

    Dimensionarea si echiparea unui bazin olimpic (conform ghidului FINA -www.na.com)

    Dimensiuni generale

    Lungime: 50 de metri intre panourile tactile ale Echipamentului Automatic de InregistrareLatime: 25 metri

    Adancime: minim 2 metri (recomandat 3 metri)

    Peretii de la ambele capete trebuie sa e echipati cu jgheaburi de scurgereNumar de culoare: 10, marcate de la 0 la 9Culoarele trebuie sa aiba 2.5 metri latime, cu 2 spatii de 2.5 metri latime in lateralul exterior al culoarelor 0si 9. Trebuie sa existe un separator de culoare intre ecare 2 culoare.

    Pereti

    Peretii de pe latura scurta trebuie sa e paraleli si sa formeze unghiuri drepte cu traiectoria de inot si su-prafata apei. Ei trebuie sa e construiti din materiale solide cu o suprafata antiderapanta care sa se extindapana la -0.8 metri adancime fata de suprafata apei, pentru a-i ajuta pe inotatori sa atinga si sa se poata

    impinge in ei in timpul intoarcerilor fara a expusi la riscuri.Marginile pentru odihna in lungul piscinei sunt permise: ele nu trebuie sa coboare mai jos de 1.2 metri subsuprafata apei si pot avea latimea de 0.1 sau 0.15 metri.Jgheaburi de scurgere pot plasate pe toti cei patru pereti ai piscinei. Daca sunt instalate jgheaburi decapat, ele trebuie sa permita atasarea panourilor tactile la inaltimea ceruta de 0.3 m deasupra suprafeteiapei. Jgheaburile trebuie acoperite cu un gratar adecvat.

    Platformele de start

    Platformele de start trebuie sa e xe si

    sa nu aiba nici un fel de efect de arun-care (arcuire).Inaltimea platformei deasupra supraf-etei apei trebuie sa e intre 0.5 si 0.75 m.Suprafata platformei trebuie sa aiba celputin 0.5X0.5 m si trebuie sa e acoperi-ta cu material antiderapant.Inclinatia maxima este de 10 grade.Se recomanda ca grosimea platformeisa depaseasca 0.04 metri, cu manerede cel putin 0.1 m latime pe ecare lat-erala si 0.4 m latime in partea din fata,amplasate la 0.03 metri de suprafataplatformei.

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    23/51

    23

    Dimensionarea unui bazin pentru srituri destinat competiiilor internaionale(Conform ghidului de regulament al FINA - www.na.com)

    Sarituri de pe trambulina

    Trambulina trebuie sa aiba cel putin 4.8 mlungime si 0.5 m latime.Trambulina trebuie sa e acoperita cu o su-prafata antiderapanta satisfacatoare.Plansa trambulinei trebuie sa e prevazutacu puncte de sprijin mobile si usor ajust-abile de catre scufundator.Trambulinele trebuiesc montate pe ecareparte (sau pe ambele parti) a platformei.Pentru sariturile sincron se prefera exis-tenta a cel putin 2 trambuline la aceeasi

    inaltime plasate adiacent, nici un obiectneimpiedicand vizibilitatea dintre saritori innici un moment al sariturii.

    Sariturile de la platforma

    Fiecare platforma trebuie sa e rigida si orizon-tala.Dimensiunile minime ale platformelor vor :h 0.6-1 m 0.6 m latime 5 m lungime

    h 2.6-3 m 0.6 m latime 5 m lungime(se prefera 1.5 m)

    h 5 m 1.5 m latime 6 m lungimeh 7.5 m 1.5 m latime 6 m lungimeh 10 m 3 m latime 6 m lungime

    Grosimea preferata pentru partea din fata aplatformei este de o.2m (max 0.3m), ea putand

    verticala sau inclinata la un unghi mai mic de 10grade luat de la verticala spre interiorul platfor-

    mei.Suprafata si muchia din fata a platformei vor acoperite cu un material antiderapant rezistent.Partea din fata a platformelor de 10m si 7.5m vor proiectate cel putin cu 1.6 m peste margineapiscinei. Pentru platformele de 2.6m, 3m si 5mse accepta o proiectie de minim 1.25 m, iar pen-tru 0.6 m si 1m o proiectie de 0.75 m.

    Acolo unde platformele se suprapun direct. ceade deasupra va proiectata cu minim 0.75 m

    (preferabil 1.25m) inafara celei de dedesubt.Pentru satisfacerea cerintelor structurale pen-tru platforme si trambuline se da o incarcare deproiectare p=350 kilograme forta/ml.

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    24/51

    SPA

    Saunan unele zone din lume sauna a devenit un mod de relaxare i curaire spiritual, urcndaproape la gradul de ritual. n rile nordice sauna are un design tradiional , i este folosita

    de toate categoriile populaiei cel puin odat pe sptmn, regsindu-se att n locuineindividuale ct i in spaii publice, fr segregare pe sexe. Sauna a devenit, la nivel mondial,o facilitate esenial n toate centrele de sport sau relaxare.Principiul saunei implic alternana bailor de aer cald i rece, umed i uscat, acest ciclurepetitiv avnd efecte benece asupra condiiei pielii i a sistemului imunitar.Efectul este intensicat prin bai reci periodice i masaj. mbaierea implica trei cicluri decte 8-12 minute, urmate de bai cu apa rece.Camera de sauna trebuie sa e cat mai mica(2,5 - 16mp), iar pereii i tavanul trebuiescnisai cu lemn inchis la culoare pentru a reduce efectul de radiaie a caldurii.

    Sauna pentru spaii publice trebuie nsoit de spaii de schimb, duuri i camere de masaj.

    SAUN PUBLIC PENTRU 30 DE PERSOANE

    SAUN N CADRUL UNUI HOTEL

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    25/51

    25

    6.2 Exemple de proiecte

    1. Anning river aquatic recreation resort (Staiune acvatic de recreere pe rul Anning)

    Locaie: Miyi, ChinaArhitect: Studio Shift, California (echipa de proiect- Mario Cipresso, Irina Krusteva, Stephen Morton)

    Despre proiect:Pentru a putea promova i acomoda turismul pe tot parcursul anului, Centrul Acvatic are un set completde bazine interioare care includ bazine de not i srituri, piscine de relaxare de tipuri variate i cu diferitetemperaturi ale apei, piscine de joac pentru copii i faciliti complete pentru spa. Conexiunea cu apa esteintima, avnd ns o natur direct. Nivelul ce gazduiete spa-ul coboar parial spre sit, unde relaia sa culaguna pentru not este mrit i n acelai timp difereniat.Facilitile n aer liber ale complexului sunt tot att de comprehensive, avnd o serie de bazine nconjuratede o zon pentru plaj elevat i cabane de relaxare la nivelul bazinelor. Facilitile necesare de tip vestiari grupuri sanitare i o cafenea cu restaurant n aer liber mresc nivelul de confort pentru toi cei care alegs se bucure de oferta complexului.Elementul dominant al proiectului, o lagun destinat notului, este spat n inima sitului, intre albia ruluii Centrul Acvatic. O plaj cu nisip nconjoar laguna i denete dou zone mai discrete, cu nivel variabil deintimitate. Laguna ltreaz cantitatea abundent din ap de ploaie a zonei i apa rului adiacent, folosindu-le ca surse principale de alimentare. Tehnologii de bio-remediere vor implementate n proiect pentru altra i purica apa printr-un sistem de bio-lme i pompe cu consum redus de energie, sistem ce coninemicroorganisme care se hrnesc cu poluani din ap.

    Acoperiul verde de deasupra parcrii servete ca mijloc de colectare a apei de ploaie i a reducerii efectu-lui de nclzire. n plus fa de acoperiul verde, acoperiul metalic de bronz este special gndit pentru acolecta i distribui apa de ploaie n vederea atingerii scopului major al proiectului de a conserva resurselei de a mbunti condiiile existente ale rului.

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    26/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    27/51

    27

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    28/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    29/51

    29

    2. Shanghai Oriental Sports Center (SOSC)

    Locaie: Shanghai, ChinaArhitect: GMP ArchitektenDespre proiect:Centrul oriental pentru sporturi din Shanghai (S0SC) a fost construi pentru a gazdui cea de a 14-a editie mon-diala a campionatului de inot FINA care a avut loc intre 16 si 31 iulie 2011. Centrul a fost construit in doi ani si

    jumatate si consta intr-o sala polivalenta pentru diferite sporturi si evenimente culturale, un natatorium, opiscin n aer liber i un centru media.Pentru a ine pasul cu politica chinez de dezvoltare urban sustenabil, SOSC a fost construit pe un fostcmp industrial de pe malul raului Huangpu i a fost proiectat n aa fel ncat sa poat servi ntr-o varietatede scopuri dup terminarea campionatului de not.

    Apa este elementul tematic unicator al proiectului, att n ceea ce priveste aspectul amenajrii peisagerea parcului, ct i arhitectura stadioanelor i a centrului media. Ea este elementul ce realizeaz conexiuneadintre cldiri, care stau pe platforme elevate in lacurile special construite. Astfel, stadioanele circularesunt ncadrate de malurile curbe ale unor lacuri, n timp ce natatoriumul dreptunghiular are o linie dreaptaa malului de lac. Anitile designului i un idiom formal comun, alturi de alegerea materialelor folosite,

    dau celor trei cldiri unitate structural. Structurile metalice cu arce largi, avnd elemente de format tri-unghiular cu dimensiuni mari, fcute din aluminiu, formeaz suprafee bi-faetate curbate de-a lungul cad-relor sub-structurii, evocnd astfel pnzele de corabie ntinse de vnt.

    NatatoriumNatatoriumul conine patru piscine aezate linear: dou de dimensiuni standard, una pentru sarituri i unapentru agrement. Clrirea are peste 3500 de scaune xe pentru spectatori.Bazinele de not sunt ncadrate ntr-o cladire nchis cu un plan dreptunghiular care are o structur de be-ton armat i o structura de acoperire facuta din grinzi metalice. Structura acoperiului, cu suprafee trian -gulare de sticl, are aproape 210 m lungime, 120 metri lime i 22 de metri nlime.

    Iluminarea prea puternic este prevenit de catre sistemul de umbrire instalat de-a lungul grinzilor, carepermite nsa iluminatul natural.

    Bazinul n aer liber

    Acest complex destinat notului este localizat pe o insul articial, oferit 2000 de locuri xe n format destadion (capacitatea poate mrita la 5000 de locuri). Bazinului de srituri de dimensiuni competiionale ise altur o piscin de dimensiuni olimpice.Ca i la alte stadioane, structura acoperiului are o forma diametral de cca. 130 m, reectnd planul co -

    jii cldirii. Diametrul interior este de aproximativ 90m, o membran uoara poziionat ntre elementelemodulare ale acoperiului oferind protecie mpotriva soarelui i a ploii.

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    30/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    31/51

    31

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    32/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    33/51

    33

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    34/51

    3. London Aquatics Center

    Locaie: Londra, Marea BritanieArchitect: Zaha Hadid

    Despre proiect:Conceptul arhitectural al Centrului Acvatic din Londra este inspirat de geometria uid a apei n micare,crend spaii i medii nconjurtoare care reect peisajul de pe malul rului al Parcului Olimpic. Unacoperi care se onduleaz se ridic de la pmnt asemeni unui val, acoperind bazinele centrului cu ungest unicator de uiditate, descriind n acelai timp volumul bazinelor de not i de srituri.Contextul situluiCentrul Acvatic este ncadrat n planul urbanistic al Parcului Olimpic. Poziionat pe latura sud-estica a par-cului, n imediata vecintate a Stradfordului, un nou acces pietonal trece direct pe deasupra centrului cao poart principal catre parc. Mai multe poduri pietonale mai mici vor conecta centrul cu Parcul Olimpicpeste canalul existent.

    Centrul Acvatic este proiectat pe o ax ortogonal care e perpendicular pe podul oraului Stradford. Toate

    cele trei piscine ale centrului sunt alineate la aceast ax. Piscina de antrenament e localizat sub pod, iarcele dou piscine competiionale sunt cuprinse sub acoperi. Strategia acestei aezri este de a ncadrabaza slii ce cuprinde piscinele olimpice n aa fel nct s devin un podium al podului. Acest podium iesedin pod ca sa curga peste sala cu bazine spre nivelul canalului.Sala ce gzduiete bazinele se detaeaz deasupra podiumului printr-un acoperi care se arcuiete de-alungul aceleiai axe ca i piscinele. Forma acestuia este generat de linia vizual a celor 17.500 de specta-tori ce pot viziona competiiile n modul olimpic. O geometrie cu linii curbe duble a fost folosit pentru a gen-era structura de arc parabolic care creaz caracteristica unic a acestui acoperi. Forma sa se onduleazpentru a diferenia volumele bazinului de not i a celui de srituri.Structural, acoperiul este conectat cu terenul n 3 puncte primare, deschiderea dintre podium i acoperi

    ind folosit n modul olimpic pentru a gzdui tribunele, ind apoi transformat n perei cortin.

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    35/51

    35

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    36/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    37/51

    37

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    38/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    39/51

    39

    4. Meadows Community Recreation Centre & The Meadows Library

    Locaie: Edmonton, CanadaArhitect: Group2 Architecture Engineering Ltd. & Shore Tilbe Perkins + WillDespre proiect:Crearnd o ancor pentru dezvoltarea urban a oraului Edmonton din Canada, colaborarea arhitecilor

    Group 2 Architecture Engineering Ltd. i Shore Tilbe Perkins+Will a dat natere prin elaborarea proiectuluiCentrului Meadows de Recreere pentru Comunitate i Biblioteca Publica Edmonton unei sinteze armonioa-se cu situl, peisajul su natural i nevoilor comunitii.Situat la marginea unei zone suburbane n dezvoltare din sud-estul oraului Edmonton, proiectul se confruntcu problema medierii nevoilor intrinseci ale comunitilor n dezvoltare, cutnd n acelai timp o abor-

    dare nou a unui stil vernacular sustenabil care ia n considerare o echilibrare regenerativ i armonioasn parteneriatul continuu al societii cu spaiul natural nconjurtor. Desingul proiectului a evoluat dinnevoia de a adresa trei probleme primare: creerea unei strategii arhitecturale care s susin element-ele programului n timpul folosirii lor de-a lungul mai multor decade, creerea unui sentiment puternic deapartenen pentru comunitate cu proiectul dezvoltat i integrarea arhitecturii i a peisajului ntr-un mediu

    cu adevrat sustenabil.Sinteza rezultat este o investigaie a comunitii, exprimat prin funciuni variate i denit prin formedistincte ce au o relaie bine gandit una cu cealalt. Formele i au rdcinele n desfurarea vlurit aorizontului preeriei pe fundalul cerului. Aceast esen a dat via unei explorri arhitecturale a volumuicldrii ca un spaiu topologic, care gzduiete o gam larg de activiti ce i reect contextul naturalprin forma ondulat a acoperiului care preia rolul conector pe care l are cerul n cadrul naturii.

    nuntru, afar, pe tot parcursul anului: activiti susinute i sustenabileDesignul proiectului investete mult n spaiile dinamice de tip civic n aer liber, formnd un dialog cuactivitile gzduite de prorgamele interioare. mpreun ele constituie o parte integr a unei strategii orga-nizatorice pentru oferirea de oportuniti recreaionale i culturale.O zona de tness pe dou nivele completat de o pist de alergri de 200m, o sal polivalent, un centruacvatic cu un bazin de dimensiuni competiionale cu 8 culoare, bazine de terapie i agrement, o bibliotecpublic de 15 000 ft2, dou nivele de spaii pentru comunitate i alte spaii variate pentru suport iadministraie formeaz un program arhitectural robust, completat de spaii exterioare ca pieele de intrarecu funcionalitate exibil, un skate-parc, o curte cultural, un parc pentru gratti, un teren de basket n aerliber i alte spaii de joac.Relaia dintre aceste spaii este reprezentativ pentru modul n care inovaiile proiectului n ceea ceprivete programul arhitectural i strategiile de design sustenabil se dezvolt n mod simbiotic.

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    40/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    41/51

    41

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    42/51

    5. Swimming pool in Erne

    Locaie: Ernee, FranaArhitect: Mandataire a_LTA (Le Trionnaire (x2) Tassot Le Chapelain) + Ouest-Structures + Ethis + HernotDespre proiect:Centrul Acvatic este unul existent. Proiectul propus are astfel dou pri: una de renovare i una de extin-

    dere a cldirii existente.Un scurt rezumat al condiiilor existente ar :-cldirea ce adpostete bazinul existent are faada principal ctre sud-accesul spre spaiile tehnice este localizat ctre nord-plajele verzi i minerale sunt orientate ctre sudPentru a extinde aceast baz existent am recongurat accesul cldirii, ncorpornd partea de administraiei staff i construind jocurile de lagun in continuarea cladirii existente a bazinului. Aceast extindereservete ca o conexiune ntre bazinul existent i zona de Dojo, crend o structura major ce se remarc ntr-un mod atractiv i modern, ca un semnal vizual.Elementele de recongurare a proiectului ocup un spaiu important pe situl existent, devenid de fapt el -ementul major al restructurrii spaiale. S-a protat de nevoia modernizrii bazinului prin introducerea jo-curilor de lagun n cadrul cldirii, pentru a da o scar i abordare diferit proiectului.Consolidarea celor trei enititi: bazinul existent + spaiile exterioare + dojo creaz o entitate unitar. Ostructur metalic susinut de stlpi metalici subiri, da o not unitar elegant, cu aspect linear. Pantacrete viziunea linear datorit micrii raportate la teren, crescnd impactul vizual. n plus, elementelesunt amplasate n mod natural ca i cum ar sta pe un piedestal, iar ferestrele dinspre sud ale cldirii dau unare imaterial acestei apariii.

    Adevrata munc asupra acestui volum a fost aceea de a cuta raportul ideal dintre opacitate i transparen,ceea ce trebuie vzut i ceea ce ar trebui doar sugerat.

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    43/51

    43

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    44/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    45/51

    45

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    46/51

    6. Swimming pool in ToroLocaie: Toro, Zamora, Spania

    Arhitect: Vier Arquitectos SLP

    Despre proiect:Cldirea ncearc s ncorporeze un nou element n arhitectura oraului, imaginea reprezentativ a cldrii

    trebuind s rezoneze cu natura sa public. Volumul trebuia s se poat ncadra cu demnitate i, pe ct posi-bil, s devin parte a motenirii arhitecturale a oraului.Avnd n vedere cele de mai sus, bazinul municipal de not vrea s e o cldire auster care, fr a aban-dona limbajul arhitectural contemporan, s tie s dea o continuitate expresiva motenirii patrimoniale aoraului Toro.

    Designul special al bazinului rezid n rolul avut de pmntul btut n cadrul construciei, acest elementconstituind semnul distinctiv al unei imagini reprezentative.De la denirea pereilor structurali i a nisajelor exterioare, pana la folosirea pmntului btut n inte-rior, bazinul e conceput ca un spaiu nchis spre exterior, concentrndu-se pe textura pereilor, forma i

    compoziia care mresc condiia expresiv considerat pretabil pentru a atinge imaginea cerut de pro-gram n locaia urban care i-a fost destinat/Bazinul este protejat de elementele climatice i de privirile indiscrete mulumit zidului perimetral depmnt batut. Deasupra zidului se ridic acoperiurile vestiarelor, sugernd vegetaia curilor interioare.Scara i planul cldirii, textura i culoarea pereilor, chiar eliberarea de elemente ornamentale, urmresclinii compoziionale prezente n arhitectura monumental din Toro.

    Aspectul nchis i sever al cldirii contrasteaz cu imaginea care apare imediat ce trecem pragul ei. Zonelediferite n care este mprit programul primesc lumin i ventilaie natural printr-o serie de curi interio-are care permit i controlul vizual al cladirii prin transparena sau opacitatea lor care poate reglat dupnecesiti. Mai mult, aceste curi faciliteaza suportul pasiv pentru reglarea temperaturii, permind ventil -area natural prin locuri umbrite.

    Volumul principal, care conine bazinele pentru not, trebuie s poat controlat din punct de vedere alclimatizrii. Din acest motiv, contactul cu alte zone este redus la minimum, spaiul ind tratat ca un volumautonom fa de restul complexului.

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    47/51

    47

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    48/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    49/51

    49

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    50/51

  • 7/29/2019 Mapa de Prezentare Tema

    51/51