Manualul Introduce Re in Drept

download Manualul Introduce Re in Drept

of 111

Transcript of Manualul Introduce Re in Drept

_aI'0l\f6oll&J .~8Jnta, 2005~

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" FACUITATEA DE DREPT-CONSTANTA

ROXANA DRUMEA TOPOR

INTRODUCERE IN DREPT

Editura Europolis Constanta 2005

CUPRINS

Tehnoredactare computerizata: Marcela RENTEA

Coperta: Robert TOADER

NU Capitolul I - NOTIUNI GENERALE PRIVIND INTRODUCEREA N DREPT 1.Notiunea de introducere n studiu dreptului II. Sistemul stiintelor juridice III. Functiile stiintelorjuridice IV. Introducerea n drept si locul ei n sistemul stiintelor juridice.: V. Metode de cercetare a stiintelor juridice

7 7 10 12 13 15

Tiparit la: S.C. EUROPOLIS PRINT S.R.L. CONSTANTA Telefon: 0241/691711

I{U Capitolul II

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei DRUMEA TOPOR, ROXANA

-NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE DREPT 1.Etimologia termenului "drept" II. Originea si aparitia dreptului III. Dreptul ca obiect de studiu al stiintei IV. Constantele dreptului '.

21 21 29. 30 31

- Constanta: Europolis,2005ISBN 973-676-099-5

Introducere n drept I Roxana Drumea Topor.f\lLf

34(498)(075.8)

Capitolul III NOTIUNI DE BAZA PRIVIND STATUL 1. Conceptul de stat. Aparitia si evolutia statului II. Tipuri si forme de stat III. Trasaturile si functiile statului IV. Statul de drept

-

V. Legaturadintrestat si drept VI. Teoriidesprestat si drept

~

35 35 42 46 48 52

54

3

-1

I

Nl! Capitolul

IV

STATULUI

- EVOLUTIA DREPTULUI I S

5757 58 59 62 63

jURID ICE

Capitolul VIII - ACTIUNE A NORMELOR~...

117117 120 123

1.Dreptul si statul n civilizatia si cultura de tip oriental antic n. Dreptul si statul n civilizatia si cultura Greciei antice li. Dreptul si statul n civilizatia si cultura Romei antice IV. Dreptul si statul n civilizatia si cultura evului mediu V. Notiuni generale privind dreptul comparat

1.Actiunea normelor juridice n timp II. Actiunea normelor juridice n spatiu III. Actiunea legii asupra persoanelor

~aPitolul

V IZVOARELE DREPTULUI 1.Notiunea de izvor al dreptului II. Examinarea izvoarelor formale ale dreptului III. Doctrina ca izvor de drept IV. Jurisprudenta si precedentul judiciar ca izvor de drept

-

83 83 84 89 90 93 93 94 95 100 107 107 109 110 115

Capitolul IX INTERPRETAREA NORMELOR jURlD I CE "." " " 125 1.Interpretarea oficiala 126 II. Interpretarea neoficiala ..~ 127 m. Metode de interpretare a normelor juridice 127 IV. Continutul literal si continutul real al legii. Limitele interpretarii. ...,......, 134 V. Analogia legii si analogia dreptului 136

-

Capitolul X RAPORTUL

1.Definitiasi trasaturileraportuluijuridic II. ElementeleraportuluijuridicCapitolul XI -'.SUBIECTELE DE DREPT 1.Persoana fizica II. Persoana juridica

-

JURIDIC

139

139 141145 145 147

Capitolul VI SISTEMUL DREPTULUI 1.Notiunea de sistem de drept II. Institutia juridica III. Ramura de drept IV. Diviziunea dreptului n drept public si drept prival Capitolul VII NORMA JURIDICA 1.Definitia si trasaturile normei juridice II. Trasaturile normelor juridice III. Structura normei juridice IV. Clasificarea normei juridice4

-

-

Capitolul XII RASPUNDEREA JURIDICA 1.Notiunea raspunderii juridice II. Principiile raspunderii juridice III. Subiectele raspunderii juridice IV. Conduita ilicita, cauza a declansarii raspunderii juridice. " ...".." V. Formele raspunderii ilicite VI. Cauze care nlatura raspunderea juridica5

-

~157 157 158 159 159 160

-

"',.

~

Capitolul XIII. TEHNICI PRIVIND ELABORAREA NORMELOR JURIDICE I. Continutul notiunii de "elaborare" a normelor juridiceII. Tehnica juridica III. Tehnica legislativa """ """" "'"

163 163165 166 r-'-~

Capitolul 1

NOTIUNI GENERALE PRIVIND , A INTRODUCEREA IN DREPTI. NOTIUNE A DE INTRODUCERE N STUDIU DREPTULUI Introducerea n studiu dreptului realizeaza un studiu preliminar de orientare, nfatisnd o sinteza ct mai restrnsa si pe ct posibil mai ordonata a ntregii stiinte a dreptului. O teorie despre drept poate fi stiintifica si generala n masura n care reuseste sa faca abstractie de particularitatile fiecarei ramuri de drept, pe de o parte, ct si de particularitatile nationale ale dreptului n fiecare tara. Introducerea n studiu dreptului formuleaza cele mai generale categorii valabile pentru ramurile stiintei juridice: norma juridica, sistem de drept, izvor de drept, raport juridic, raspundere juridica etc. Aceasta disciplina nu trebuie nteleasa ca o simpla trecere n revista a normelor si institutiilor juridice, ci ca o explorare n profunzime a conceptului de "drept", 1 dezvoltnd elementul. formal si normativ al normelor. Dreptul este o stiinta sociala; dispozitiile juridice nvestesc ntr-un mod exact realitatea sociala careia i se aplica; cum nu pot nsa exista doua' societati identice, nu poate sa existe o norma juridica, care sa fie aceeasi n mod necesar la toate societatile. De aici rezulta, ca nu poate exista legislatia care sa fie n mod necesar comuna tuturor societatilor.

IV. Etapele elaborarii actelor normative V. Tehnica sistematizarii normelor juridice

167 167

BIBLI OGRAFIE ANEXE

169 171

6

1 Gh. Bobos, Teoria generala a dreptului, 1999, Cluj Napoca, Editura Argonaut, pag. Il

7

n relatia sociala juridica exista ceva, care subzista n mod necesar oriunde si ne face sa o recunoastem ca atare. Iar elementele care n felul acesta caracterizeaza relatia juridica, constituie permanentele.juridice. Ex.: "nu ucide pe aproapele tau", este o regula care apare ca o regula de drept universala si absoluta care se aplica n orice mprejurare, n orice societate si n orice timp. Permanentele juridice exprima ceea ce este prezent si mereu persistent n orice relatie juridica. Aceasta nseamna ca, n relatia sociala reglementata de reguli juridice, exista ceva care subzista n mod necesar oriunde si ne face sa o recunoastem ca atare. Se poate sublinia, n acest sens ca, pentru drept, au caracterul de pennanente juridice caracteristici precum: - ideea de obligatie; - notiunea de subiect de drept; - notiunea de obiect al relatiei juridice . Faptul ca n orice relatie juridica, fiind recunoscuta ideea de obligatie, n mod firesc este prezenta si tendinta ideala spre sanctiunea j.uridica. " Permanentele juridice reprezinta tocmai faptul existentei unor caracteristici care nu pot lipsi nici unei norme de drept, din vreun sistem normativ, dintr-o perioada istorica ori alta, motiv pentru care teoria generala a dreptului nu se confunda cu vreuna din celelalte materii studiate de stiinta dreptului. n tara noastra, n primele decenii ale secolului nostru, problemele generale despre drept au fost studiate sub denumirea de encic1opedia dreptului. Termenul encic1opedie este de origine elena si nseamna "nvatamntul n cerc" avnd ntelesul unei stiinte care arata obiectul de studiu, sfera de probleme, prin care se delimiteaza de alte stiinte. Encic1opedia dreptului are o deosebita nsemnatate, caci ne face sa ntelegem ca exista o asemenea realitate juridica distincta de celelalte realitati. Daca nu ar exista o asemenea8

1l'lIlllale, atunci ceia ce numim noi dreptate, justitie, este un "IIIIpiu cuvnt fara nteles si deci fara nici un substrat stiintific? Aceasta disciplina stiintifica s-a studiat si sub denumirea ,II'. introducere n drept (n Germania, n Franta), alti autori 111111 Il':SCaceasta materie "teoria generala a dreptului", iar n

"ligi ia elementele acestei materii se gasesc sub numele de ".1 IIl'isprudence" si cteodata sub numele de "jurisprudenta).I,~:IIl.:rala" .

n tara noastra, aceasta disciplina a fost studiata, n cadrul IIIl'ullatilorde drept nca de la aparitia lor: ~ n 1913; la facultatea de Drept din Bucuresti, s-a nfiintat catedra de enciclopedie a dreptului, la insistentele domnului Dissescu; ~ La Iasi, 1833 Flechtenmacher preda un curs intitulat Legi, introduceri si prima parte din Codul civil; ~ La 1866-1887 face n anul nti un curs cu titlul Filosofia dreptului; ~ In 1909-1910 gasim Filosofia dreptului cu domnul Virgil Arion, n anul nti de doctorat; ~ La Cluj, Felix Somlo preda Filosofia drept~lui, nca nainte de Unire. ~ n prezent n tara b'Qastra aceasta disciplina se studiaza n cadrul facultatilor de Drept si Administratie publica sub denumirea de Teoria generala a dreptului (la Cluj, Bucuresti etc.) si de Introducere n studiu dreptului (Bucuresti, Constanta etc.). n cadrul facultatilor de Drept - Constantasi Administratie Publica -Constanta, Universitatea "Spiru Haret", vom studia problematica acestei discipline sub denumirea de "Introducere n drept".2

Gh. Bobos, Teoria generala a dreptului, 1999, Cluj Napoca, Editura Argonaut, pag. 19 9

'---

-Ceea ce da o fizionomie proprie unei ramuri de drept, hWilnd-o recunoscuta n doctrina juridica sunt, n general: o Il~glslatie cu o problematica unitara, de cele mai multe ori Hlst\,;matizata sub forma de cod, lucrari stiintifice de profil care " i tcoretizeze obiectul reglementarii si o disciplina didactica, IlIdusa n planul de nvatamnt al facultatilor de drept. ntre tlt:\,;stC trei aspecte: ramura de drept, ramura stiintei dreptului si disciplina didactica, exista o strnsa legatura, dar nu corespondenta perfecta. Ramura de drept cuprinde ~n grup de norme juridice cu 1111 anumit grad de relativitate. 'Ramurile stiintei dreptului sunt Illai multe dect ramurile dreptului. Nu fiecarei ramuri a stiintei j

II. SISTEMUL S'\rIINTELOR JURIDICE Stiintele jU(ridic~-istorice. Ele studiaza dreptul n evolutia lui istoric~ concreta, n mod cronologic. Din punct de vedere istoric, ?re?'t);ulpoate fi studiat n general, fie pe anumite ramuri sau inStItutI'i In ipoteza, ~~'care dreptul este cercetat n dezvoltarea luigenerala a dreptu~u~i.i.

istorica genera~a, Iiincluznd majoritatea tarilor care au l~sat .0 urma n orgamzar~ea lor juridica si statala vorbind de Istona

. E::ista o dIs~ciplina, stiintifica, cu cara~te:. istori:, ca:e studIaza dreptul nU~lmain cadru national al uneI tan, purtand, I~ mod firesc, den~llInirea tarii respective. Istoria dreptulUI romnesc, .istoria ?~eptului bulgar, istoria drept~lui italian etc. StudIerea dIf~ritelor conceptii care au eXIstat de-a lungul istoriei cu privire la drept form~aza obiectul unei discipline distincte: istoria d"octrinelor juridice sau istoria doctrinelor politico-juridice. Stiintele ju.tlridice de ramura. Normele de drept

reglementeaza difel' rite categorii de relatii sociale n forme ~'pecifice. Aceste forrn.lle determinate de particularitatile relatnlor soci~l~ ~e care le 1:'\r;glementeaza, constitui~ criteriul p:incipal de dIvIzIUne a drept:ltului n mai multe ramun, pe baza carora se formeaza stiintele jl1uridice de ramura. Fiecare dintr~ ramurile dreptului formeaza obiectul de studiu al ~nei discllipline juridice aparte, astfel nct fiecareia dintre ~elel coresp~tlnde o ramura a stiintei juridice. . In literatura J"'midica universala se considera ca ramunle dreptului ar fi n g\eneral urmatoarele: dreptul constitutional, dreptul administrati \iv, dr;ptul financiar, dreptul civil, dreptul familiei, dreptul m~\ncii, dreptul penal, dreptul procesual penal, dreptul procesual CI\'il etc. . Un loc apart~ l ocupa dreptul international dreptul international [ privat. public si

dreptului i corespunde o ramura a dreptului material. De exemplu: introducerea n drept studiaza dreptul n ansamblul sau, iar nu pe ramuri. ntotdeauna ramura stiintei dreptului estemailarga.ca slera, dect disciplina didactica. Aceasta din urma cuprinde lIumai anumite probleme din cadrul stiintei respective. O disciplina didactica constituie o sinteza care cuprinde att o par1ea dreptului pozitiv, deci a unei ramuri de drept, cele mai importante reglementari cu caracter normativ, ct si o parte a ~tiintei dreptul;1fi in ramura respectiva, problemele teoretice de d baza din cadrul unei ramuri a stiintei dreptului. Stiintele juridice auxiliare. Dezvoltarea tot mai impetuoasa a stiintelor a facut sa creasca numarul stiintelor speciale de care se serveste practica judiciara si stiinta juridica. Rolul lor este acela de a ajuta activitatea juridica desfasurata de organele jurisdictionale. Asemenea stiinte juridice auxiliare sunt: medicina legala, criminalistica, psihologia judiciara, contabilitatea , statistica judiciara. Stiintele juridice se dezvolta n strnsa legatura cu practica judiciara si cu celelalte stiinte, ele contribuind la o generalizare a practicii judiciare.

10\)

.

'"

11

........

..n acelasi timp si stiintele juridice\

,iW

contribuie

la

dezvoltarea practicilor jildiciare, pornesc de la practica, ajung la generalizari teoretice, pentru ca apoi, cu ajutorul lor, sa contribuie la 'perfectionarea practicii judiciare. Prin practica judiciara ntelegem activitate a organelor de stat competente att n cadrul procesului de elaborare a dreptului ct si a aplicarii lui.3

III. FUNCTIILE STIINTELOR JURIDICE

n general, demersul cunoasterii stiintifice - demersrealizat implicit la nivelul fiecarei stiinte - presupune: - descoperirea faptelor brute; - fixarea faptelor brute ca date n limbajul specific (trecerea la faptele stiintifice); - elaborarea, n temeiul faptelor stiintifice, a ipotezelor si teoriilor, a caror veridicitate este verificabila. Din acest demers se contureaza cele doua dimensiuni ale stiintei: - dimensiunea descriptiva - stabilirea si fixarea metodica a faptelor stiintifice; - dimensiunea teoretica - elaborarea de ipoteze si teorii. Functiile stiintelor juridice sunt: - explicarea teleologic-normativa; - implicarea teoretic-critica; - universalitatea pragmatica (daca stiinta este cunoasterea metodica a generalului, cum spunea Aristotel) si daca fiecare sistem national are aceleasi note fundamentale, cu particularitatile proprii, atunci o stiinta juridica realizeaza uiliversalitatea descriptiilor cu specificitatea descriptiilor ei cu specificitatea criteriilor ei aplicative).

IV. INTRODUCEREA N DREPT SI LOCUL EI N SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE n "Teoria d;eptului n sistemul stiintelor juridice" (Analele Universitatii Bucuresti, 1991), Nicolae Popa subliniaza ca cercetarea fenomenului juridic nu poate fi restrnsa nici la nivelul istoricitatii sale, nici la nivelul unei tratari de tip particular - adica a formelor dreptului pozitiv, activ, n vigoare ntr-o 'anumita tara, ci trebuie realizata prin surprinderea aspectelor de generalitate, a constantelor dreptului. Studiul conceptelor, categoriilor si principiilor fundamentale ale dreptului este realizat de Teoria generala a dreptului. n cadrul Introducerii n drept sunt elaborate concepte precum: dreptul (esenta, continutul si forma dreptului), norma juridica, izvorul de drept, raportul juridic, tehnica juridica, raspunderea juridica, etc. Demersul fundamentarii acestor concepte prezinta ca punct initial datele fumizate de stiintele juridice de ramura si stiintele juridice istorice, asigurndu-se astfel, la nivelul conceptelor posibilitati de identificare, delimitare, ordonare si structurare a realitatii juridice. Introducerea n drept este stiinta juridica despre fenomenUldreptulm, sr- cerceteaza-struCturile,'" mecanismele ---'-'--~ sistemului de dTept n care. ntbiiin - apfiCatiile conceptelor filozofice: fen'Dm-;nuCjufldic-: dreptul ,.obiectiv, raporturi1ejuridice, constiinta juridica, ea valorifica diverse conceptii filozofice la nivelul unor domenii ale acestora precum ontologia, epistemologia, antropologia, axiologia, etica. Ea cuprinde ipoteze si teorii competitive despre ceva determinat obiectul la care se refera si l explica, ale carei legi cauta a le descoperi: fenomenul dreptului si celelalte componente ale fenomenului juridic. Fenomenul dreptului, n dubla sa ipostaza-drept obiectiv si drept subiectiv - este componenta a fenomenului juridic care, pe lnga fenomenul dreptului cuprinde: faptele juridice,_.~ ~ " ~ . .~

3

Gh. Bobos, Teoria generala a dreptului, 1999, Cluj Napoca, Editura 12

Argonaut, pag. 14

13

raporturile juridice, constiinta juridica, formele institutiilor analizate cu caracter juridic. 'Introducerea n drept cuprinde acel set conceptual prin care stiinta dreptului judeca, explica realitate a juridica; ea surprinde caracterele proprii si permanente ale fenomenului juridic, spre a-l defini si a-i contura spatiul n cadrul sistemului social istoric din care face parte. Ei i sunt proprii doua perspective de cercetare a fenomenului juridic: - o perspectiva filozofica - studiul necesitatii si posibilitatii principiale a dreptului; - o perspectiva stiintifica - studiul cauzelor concrete, a modului istoric determinat al aparitiei s'i formelor de manifestare ale fenomenului juridic (realitatii juridice). Introducerea n drept are un limbaj propriu care exprima n termeni definiti, fundamentali pentru celelalte stiinte juridice, ceea ce este general si necesar ntregimii normative juridice. De pilda, stiinta dreptului civil utilizeaza conceptul de raport juridic civil, spre deosebire de stiinta dreptului penal care utilizeaza conceptul de raport juridic penal ntructl primul vizeaza o relatie de egalitate ntre subiecte, iar cel de-al doilea, o relatie de autoritate, dar ambele concepte si au originea n notiune a generica de raport juridic utilizata de "Introducerea n drept". n acelasi timp, fiecare stiinta juridica de ramura opereaza cu concepte proprii: Exemplu - bunuri fungibile, bunuri generice, succesiune, obli-gatie, uzufruct, nulitate, ,contract sinalagmatic, drepturi perso-nale nepatrimoniale etc. n dreptul ci viI; - recidiva, infractiune, participatie improprie, concurs de infractiuni, amnistie, gratiere, etc. n dreptul penal; - autonomie, retractare, functie publica, revocare, anulare etc. n dreptul administrativ;

- suspendarea temporara a contractului individual ,de munca, destituire, transfer, n dreptul muncii etc. Se poate spune ca Introducerea n drept ajunge la abordarea regularitatilor fenomenului juridic, utiliznd datele fumizate de stiintele juridice de ramura (deductiile, axiomele si postulatele dobndite prin sinteza sunt raspunsuri la problemele practicii) dar, la rndul ei, ofera acestor discipline instrumentele epistemologice necesare cercetarii proprii. Introducerea n drept, studiind esenta fenomenului juridic, elementele sale de universalitate, nu este afectata de aspecte precum intrarea n vigoare, modificarea, abrogarea, aspecte specifice dreptului pozjtiv precum dreptul civil, penal, administrativ etc., unde puterea legislativa dintr-un stat are capacitate de interventie, ducnd la aparitia sau abrogarea unor norme n vederea satisfacerii idealurilor d,e drept, justitie, libertate (a se vedea si N. Popa, Teoria generala a dreptului). V. METODE DE CERCET ARE A STIINTELOR JURIDICE lptrod~a n dr.fl?1__fiim! cea mai generala dintre ramurile stiintei; are si un rol metodologic; prin premisele pe care le ofera ",celorlalte discipline ,juri~ice, asigura unitate a metodologica a cercetarii stiintifice n cadrul acestor discipline. Cuvntul metoda vine de la grecescul "methodos" - cale, drum dar si: mod de expunere. Preocuparea pentru perfectionarea metodei a dus la aparitia stiintei despre metoda metodologia (methodos plus logos). Metodologia reprezinta sistemul celor mai generale principii de investigatie, deduse din sistemul celor mai generale -legi obiective. Metodologia juridica poate fi definita ca fiind acel sistem al unor factori de relativa invarianta ntr-un numar suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legaturile,

14

15