Manualul Instalatorului DAB IMPORTANT

2

Bine Bine Bine Bine atiatiatiati venit!venit!venit!venit!

Prezentul manual a fost studiat si realizat pentru a putea fi consultat cu usurinta de catreInstalatori.

Subiectele dezbatute au fost selectate in functie de numeroasele cereri care au ajuns la societatea ROMSTAL prin intermediul service-ului si care au fost discutate cu Centrele de Asistenta Tehnica, cu Instalatorii si cu Departamentul Tehnic DAB PUMPS SPA.

ATENTIE

Indicatiile oferite sunt informative si se pot aplica in majoritatea cazurilor.

Va recomandam oricum sa efectuati un calcul mai complet pentru necesarul real si pentru conditiile de instalare, de catre un Birou Tehnic de Proiectare sau de catre un profesionist autorizat si specializat.

Societatea ROMSTAL isi declina orice responsabilitate cu privire la vatamarile provocate persoanelor, inclusiv utilizatorilor sau daunele asupra lucrurilor, inclusiv instalatiilor, aparaturii sau altor produse, care deriva direct sau indirect din alegerea gresita a produsului, raportata la indicatiile continute de prezentul manual si la necesarul si conditiile de instalare.

MANUALUL INSTALATORULUI

Calcul pompa de incalzire 5

Calcul grup de presurizare 25

Cum sa calculati aspiratia maxima a pompei 33

Instalarea pompei submersibile 41

Sistemul cu inverter Active Driver 45

Recomandari pentru reglarea presostatului

si dimensionarea vasului de expansiune 53

Dimensionarea pompei sumersibile 61

Dimensionarea camasii de racire

motor pompe submersibile 69

Compatibilitate materiale cu alte lichide

in afara de apa 73


3

CUPRINS


4


Aplicatii

Instalatii de incalzire

Instalatii de conditionare a aerului

Incarcare boiler

Recirculare apa care rezulta in urma condensului

Aplicatii industriale cu circuit inchis

CALCUL POMPA DE INCALZIRE

5

CALCUL POMPA DE INCALZIRE

Normele stabilesc pentru fiecare cladire o anumita “pierdere de caldura” si fixeaza temperatura maxima a aerului interior.

Pentru a se atinge in interiorul camerei o temperatura de 20°C (de exemplu), trebuie sa existe un echilibru intre aportul de caldura si pierderile totale de caldura ale cladirii.

Pierderile de caldura intr-o unitate de timp reprezinta cantitatea de caldura dispersata din cladire intr-o ora pe metru cub si grad Celsius.

Acestea sunt determinate de:

puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a compensa pierderile

de caldura prin peretii opaci si transparenti ai unei cladiri (vezi fig. A)

puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a incalzi aerul proaspat din ambient (vezi fig. B)

figura Afigura B

Sursa gratuita: razele solare Surse interne: calculator, iluminare, aparate electrocasnice


6

Exemplu de montaj

INSTALATIA DE INCALZIRE MONOTUB

INSTALATIA DE INCALZIRE CU DOUA CONDUCTE

Pompa de circulatie incalzire

Pompa de circulatie

incarcare boiler


Pentru a calcula debitul unei pompe de recirculare cazan

De exemplu:

P = Puterea in kcal/h = 60.000 kcal/h

∆T = Diferenta de temperatura intre tur si retur = 20°C

Q = (0,33 x P)/∆T = (0,33x60.000 kcal/h)/20°C = 990 l/h = 0,9 m3/h

Pompa de circulatie

incarcare boiler


7

INSTALATIA DE INCALZIRE IN PARDOSEALA


INSTALATIE CU VAS DE EXPANSIUNE DESCHIS

In cazul unor instalatii cu vas de expansiune deschis, pozitia rezervorului determina presiunea statica.

In cazul prezentat in figura de alaturi, presiunea statica a pompei de circulatie este de 3,5 mCA.

Va recomandam sa instalati pompa de circulatie in aval de rezervor, astfel incat sa evitati problemele de cavitatie si asa incat apa sa iasa din vas.

Presiune statica (mca)

Exemplu de montaj

Pompa de circulatie pentru incarcare boiler


8

Instalare pompa circulatie pe tur Instalare pompa circulatie pe retur

CAND ALEGETI POMPA CU ROTOR INECAT SAU VENTILAT LA O INSTALATIE DE INCALZIRE?

Alegerea pompelor poate fi efectuata doar de catre proiectant; cea cu rotorul ventilat este solutia utilizata in majoritatea cazurilor in care exista cerere de debit mai mare de 70 m3/h si/sau inaltimea de pompare este mai mare de 15 mCA. In cazul unor debite mai mici, in majoritatea cazurilor se instaleaza pompe de circulatie cu rotor inecat, care au un minim de 2 curbe care pot fi alese de la un selector instalat in cutia regletei cu borne.

Avantajele pompei cu rotor ventilat:

● se poate utiliza cu apa calcaroasa

● posibilitate de instalare cu ax pe verticala

● gama mare de produse

Avantajele pompei cu rotor inecat:

● silentioasa

● de la 2 la 3 viteze care se pot selecta

Mai jos sunt reprezentate doua moduri de instalare a pompelor de circulatie, la alegerea instalatorului, in scopul de a garanta o durata de viata mai lunga a electropompei.

P1 (80°) > P2 (60°)

Exemplu de montaj

P1

Temperatura de lucru tur instalatie ~ 80°C

P2

Temperatura de lucru retur instalatie ~ 60°C


9

Pw x 0,86

(∆T)Q=

COMPONENTELE PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATIIDE INCALZIRE TRADITIONALE

Q = debit in volum (m3/h)

Pw = necesar de caldura (kW)

0,86 = factor de conversie intre Kcal/h si kW

∆T = diferenta de temperatura intre tur si retur in °C

GENERATOR DE CALDURA

Generatorul de caldura este un cazan care functioneaza pe gaz, lemne sau alt tip de combustibil, astfel incat poate produce cantitatea necesara de caldura pentru a efectua incalzirea prin recircularea apei.

Mai nou, o sursa alternativa este reprezentata de “panourile solare” care, utilizand energia ce rezulta din radiatia solara, incalzesc apa care va fi introdusa in circuitul de incalzire.

Pompa este un component fundamental pentru circulatia apei in instalatie si pentru a o dimensiona corect trebuie sa tineti cont de urmatoarele aspecte importante:

● cantitatea maxima de apa, definita ca debit maxim

● inaltimea de pompare in metri, care trebuie sa poata compensa pierderile de sarcina in conducte si in toate celelalte componente ale instalatiei (ex: radiatoare, incalzitoare, curbe, coturi, robineti cu sertar etc)

POMPA

CONDUCTE SI CORPURI DE INCALZIRE

Conductele trebuie sa poata transporta agentul de incalzire la punctul de consum, garantand debitul maxim si zgomotul cel mai mic generat de trecerea apei. In plus, daca sunt izolate bine, tevile trebuie sa garanteze cea mai mica pierdere de caldura intre tur si retur, un aspect care nu trebuie sa fie trecut cu vederea, deoarece influenteaza costurile de functionare ale instalatiei.

Corpurile de incalzire pot fi: radiatoare, ventiloconvectoare, panouri radiante de perete si de pardoseala.

CALCUL DEBIT INSTALATIE

Deoarece pompa este o componenta importanta, trebuie sa luati in considerare anumite aspecte, precum economia de energie si posibilitatea de utilizare a unei viteze fixe sau a uneia variabile.

● Daca instalatia prevede functionarea intr-un punct fix al curbei, pompa cu viteza fixa poate

satisface cererile instalatiei

● Daca la instalatie exista posibilitatea de a varia debitul, va recomandam sa utilizati o pompa

de circulatie electronica cu inverter, care regleaza viteza pompei in functie de cerinta instalatiei.

m3

h


10

K = 20/25 W/m3 necesari pentru camere de locuitK = 35/40 W/m3 doar pentru bai

1kcal/h = 1,163 W(W=J/sec)

ESTIMARE APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUTERIIESTIMARE APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUTERIIESTIMARE APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUTERIIESTIMARE APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUTERII

DE INCALZIRE NECESAREDE INCALZIRE NECESAREDE INCALZIRE NECESAREDE INCALZIRE NECESARE

1

2

3

4

5

6

7 8

9

Volum incapere

in mcK W

1 – sufragerie 43 25 1075

2 –sala de

mese 17 25 425

3 – bucatarie 11 25 275

4 – intrare 46 25 1150

5 - hol 42 25 1050

6 – camera 1 16 25 400

7 – camera 2 22 25 550

8 - baie 16 40 640

9 - birou 24 25 600

total 237 6.165

Putere in W necesara pentru incalzire


11

Eemplu:

CALCULUL DEBITULUIQ = P / ∆T = 60.000 kcal/h / 10°C = 6.000 l/h = 6 m3/h



INALTIME DE POMPAREEste presiunea necesara pentru a invinge pierderile de sarcina,consideram:

H = 1,8 mt

ALEGEREA POMPEI DE CIRCULATIE PENTRU INCALZIRE

= Q1

= H

CALCULUL DEBITULUIQ = P / ∆T = 60.000 kcal/h / 20°C = 3.000 l/h = 3 m3/h



= Q2

1 -

2 -

Q1 = 6 m3/h – H= 1,8 mca – ∆T 10°C

Q2 = 3 m3/h – H= 1,8 mca – ∆T 20°C


12

CALCUL APROXIMATIV INALTIME DE POMPARE INSTALATIE INCALZIRE

In general, instaland o pompa electronica, puteti evita erorile in alegerea inaltimii de pompare, setand o valoare direct la instalatie in faza de montaj.

Inaltimea de pompare rezulta din insumarea pierderilor de sarcina din instalatia de incalzire.

Cu aproximatie, pentru a face mai rapid calculul la instalatiile cu circuit inchis, se considera aproximativ 0,8-1 mCA pentru fiecare etaj: de exemplu la o cladire cu 4 etaje, putem sa consideram 3,2 – 4 mCA de inaltime de pompare.

Exemplu de calcul:

H = Hed x K

Hed = inaltimea cladirii de 9m

K = consideram 25% -30% din inaltimea cladirii

H = 9 x 0,30 = 2,7 mCA

H = 9 x 0,25 = 2, 25 mCA


13

Va recomandam sa acordati cateva minute pentru calculul inaltimii de pompare; pentru a va ajuta, mai jos gasiti un tabel in care sunt indicate pierderile de sarcina ale fiecarei componente prezente in instalatie.

In cazul pierderilor de sarcina inregistrate numai la conducte, va recomandam sa utilizati tabelele de la pagina 28 si 29.

Eventual, pentru a obtine un calcul cat mai exact, va recomandam sa consulati tabelele producatorilor componentelor de sisteme de distributie.

CALCULUL INALTIMII DE POMPARE

VALORI PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA TEMPERATURA DE 80°C SI VITEZA APEI 1m/s

Tip rezistentadimensiune

comerciala

3/8" -

1/2"

3/4" -

1"

1 1/4" -

2"> 2"

Ventiloconvector 1500

Radiator 149

Cazan 149

Vana cu 3 cai 495 495 396 396

Vana cu 4 cai 297 297 198 198

Vana corp incalzire tip in unghi 198 198 149 -

Vana corp incalzire tip drept 421 347 297 -

Robinet de retinere 149 99 50 50

Vana fluture 173 99 74 50

Robinet cu sfera cu trecere totala 10 10 5 5

Robinet cu sfera cu trecere partiala 80 50 40 30

Vana cu sertar cu trecere integrala 10 10 5 5

Vana cu sertar cu trecere redusa 60 50 40 30

Curba la 90° 75 50 25 20

Curba in forma de U 99 75 40 25

Largire 50

Ingustare 25

Cifrele in rosu din tabel se refera la pierderile de sarcina locale, in mmCA.


14

INFORMATII DESPRE VASELE DE EXPANSIUNE

Vasul de expansiune cu membrana este o componenta importanta si prezenta la aproape orice instalatie de incalzire, care este utilizata pentru a compensa variatiile de volum ale apei de incalzire datorate modificarilor de temperatura.

Experienta ne aduce aminte ca unul dintre motivele care pot provoca disfunctii la instalatiile de incalzire este prezenta aerului, iar pentru evitarea acestui lucru trebuie sa verificati daca presiunea statica a sistemului este mereu mai mare decat cea atmosferica.

Este recomandat sa verificati starea presiunii cel putin o data pe an, precum si preincarcarea vasului, dar si a instalatiei.

In general, presiunea vasului se tareaza luand in considerare presiunea statica a instalatiei impartita la 10 (de ex: 30 m = 3bar), in timp ce in cazul sistemului rece trebuie sa mariti cu 0,5 bar presiunea vasului.

Exemplu:

Daca luam in calcul o inaltime a sistemului de 30m, preincarcarea vasului de expansiune trebuie sa fie de:

30mts/10 = 3 bar

Exemplu:

Presiunea de

preincarcare cu

vasul gol de 3

bar

Starea vasului in timpul

functionarii normale

Starea vasului in faza

de preincarcare, fara

apa in interiorul

membranei


15

RECOMANDARI INSTALARE CORECTA POMPA CIRCULATIE

Dupa ce ati efectuat instalarea, reumpleti instalatia si efectuati purjarea, inainte de a pune in functiune pompa de circulatie. Puneti in functiune pompa de circulatie la viteza maxima

La punerea in functiune, va recomandam sa efectuati purjarea aerului de la motor, slabind usor dopul de aerisire si lasand sa se scurga lichidul cateva secunde.

In general, nu este necesara nicio operatie de intretinere a pompei de circulatie. La inceputul sezonului de iarna verificati daca axul motorului nu este blocat.

In cazul izolarii (termice) asigurati-va ca orificiile de evacuare a condensului din carcasa motorului nu sunt inchise sau partial obturate.

Instalati atat pe conducta de aspiratie, cat si pe cea de refulare un robinet de inchidere.


16

RECOMANDARI PENTRU INSTALARE

La prima punere in functiune si de cateva ori pe an, atunci cand instalatia de incalzire este activa, exista posibilitatea sa nu se incalzeasca corpul de incalzire cel mai sus amplasat. In acest caz, se va efectua aerisirea, cu instalatia rece, astfel incat aerul format in interiorul radiatorului sa fie eliminat.

Pentru evitarea formarea aerului, va recomandam ca valoarea presiunii statice a corpului cel mai de sus sa fie mai mare de 0,5 bar.

Recomandari pentru efectuarea unei instalari corecte a pompei de circulatie DAB

- nu instalati o pompa de circulatie cu parametrii functionali prea mari, deoarece poate cauza zgomote la instalatia termica, generand recirculari si vartejuri in conducte.

- va recomandam intotdeauna sa efectuati o spalare a instalatiei inainte de montaj si punerea in functiune a pompei de circulatie, astfel incat sa va asigurati ca in lichid nu exista resturi de sudura care ar putea sa deterioreze partea hidraulica si dispozitivul de fixare al pompei

- pentru a evita infiltrarea apei in regleta prin cablul de alimentare, va recomandam sa orientati presetupa inspre partea de jos

- doar vasul de expansiune se pozitioneaza in apiratia pompei, astfel incat sa evitati efectul cavitatiei, care poate deteriora pompa

- va recomandam ca inainte de a alimenta pompa de circulatie sa eliminati gazul si aerul existent, deoarece si scurtele functionari in gol pot deteriora pompa

- in cazul unor instalatii noi trebuie sa curatati cu grija vanele, tubulatura, rezervoarele si racordurile. Pentru a evita ramasitele de sudura sau alte impuritati care pot intra in pompa, va recomandam sa utilizati filtre tronconice. Aceste filtre, construite din materiale rezistente la coroziune, au suprafata libera a filtrului cu sectiune de 3 ori mai mare decat cea a conductelor pe care sunt montate cu scopul de a nu crea pierderi de sarcina excesive.

Presiunea de aspiratie

Pentru a evita efectele cavitatiei si zgomotul instalatiei, va recomandam sa respectati in dreptul gurii de aspiratie a pompei urmatoarele valori minime de presiune in functie de temperatura. In acest caz, se evita deteriorarea lagarelor si/sau rulmentilor pompei.

Exemplu de informatie prezenta in catalogul tehnic DAB


(filtru pentru conducte de aspiratie)

1. corpul filtrului

2. filtru cu grad mic de filtrare

3. manometru diferential

4. tabla perforata

5. gura aspiratie pompa

17

Considerand o instalatie cu circuit inchis:

- recircularea apei calde menajere

- incalzire

- conditionarea aerului

Inaltimea de pompare totala este suma pierderilor de sarcina la nivelul retelei de distributie, inaltimea cladirii nu influenteaza in vreun fel.

In figura de alaturi, cele 2 manometre pozitionate unul pe conducta de aspiratie si unul pe refulare, masoara presiunea, iar diferenta de presiune reprezinta inaltimea de pompare manometrica.

INSTALATIA DE CIRCULATIE

Ce faceti mai intai in caz de zgomot in instalatie:

- reduceti viteza pompei

- inchideti usor robinetul de pe tur

- controlati presiunea statica

- scoateti gazul din pompa de circulatie

Instalarea unei pompe de circulatie supradimensionata la o instalatie poate cauza probleme de zgomot din

cauza unei viteze si a unui debit foarte mare al apei, putind compromite functionarea si durata de viata a

instalatiei. In anumite cazuri pot exista si probleme de cavitatie.

Curba de rezistenta se modifica in functie de necesarul instalatiei. In cazul in care vanele de zona se inchid,

debitul scade si caracteristicile sistemului se schimba cu o presiune dinamica mai mare. In acest caz se

trece de la punctul de functionare indicat cu litera X la Z.


Curba de rezistenta a instalatiei

Punct de functionare

necesar pentru instalatie

Cu punctul de functionare indicat se

obtin parametri de functionare mai

mari atat in Q cat si in H si pot

aparea zgomote la instalatie

Curba maxima

(de proiect)

Curba pompa

supradimensionata

18

POMPE DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE

DIALOGUE este un dispozitiv de control integrat in pompele de circulatie cu rotor inecat (tip BPH – E, BMH – E, DPH – E, DMH – E) care permite reglarea parametrilor pompei in functie de cerintele efective ale instalatiei.

Dispozitive cu inverter similare DIALOGUE se folosesc pe scara larga in ultimii ani, deoarece instalatiile noi implica o economie tot mai mare de energie, eliminarea zgomotului datorat vanelor termostatice sau altor accesorii, precum si un control imbunatatit al functionarii instalatiei.

CEA MAI BUNA REGLARE

Utilizarea convertizorului de frecventa permite controlul debitului si/sau presiunii sistemului, obtinand o reglare precisa.

Inverterul poate modifica viteza rotorului pompei, asigurand un control continuu si adaptand parametrii hidraulici la noile conditii ale sistemului.

Sistemele de reglare traditionale permit reglajul lent si lipsit de precizie, spre deosebire de convertizorul de frecventa.

SIMPLITATEA INSTALARII

Instaland o pompa electronica, se pot evita erori in alegerea inaltimii de pompare setand valoarea in faza de instalare.

In plus, inverterul permite simplificarea instalatiei, astfel incat robinetii de suprapresiune, robinetii de by-pass nu mai sunt necesari.

ZGOMOT REDUS

Cand modificati viteza rotorului, se schimba nivelul de zgomot. De fapt, reducand viteza de rotatie cu 70% fata de nivelul nominal, nivelul sonor scade vizibil, imbunatatind confortul. Sectiune interna a dispozitivului

cu inverter

Pompa de circulatie DIALOGUE

Traductor de presiune diferentiala


19

MODURI DE REGLARE DISPOZITIV DIALOGUE

1. Mod de reglare la presiune diferentiala constanta ∆P-c

Modul de reglare ∆P-c mentine constanta presiunea diferentiala a instalatiei la valoarea de setare H set-point cand debitul este variabil. Aceasta reglare este indicata in special la instalatiile cu pompe ale unor circuite primare cu pierderi de sarcina mici.

2. Mod de reglare la presiune diferentiala proportionala ∆P-v

Modul de reglare ∆P-v, atunci cand debitul este variabil, variaza liniar valoarea inaltimii de pompare de la Hsetp la Hsetp/2. Aceasta reglare este indicata in special la instalatiile cu pompe ale unor circuite primare cu pierderi de sarcina ridicate.

3. Mod de reglare la viteza constanta

Reglarea la viteza constanta dezactiveaza reglarea modulului electronic. Viteza pompei poate fi reglata manual la o valoare constanta actionand direct panoul frontal sau prin intermediul unei telecomenzi la distanta printr-un semnal 0-10V. Acest tip de reglare este indicat in special in cazul inlocuirii pompelor de circulatie la instalatiile deja existente.

4. Modalitatea de reglare la presiune diferentiala constanta si proportionala in functie de temperatura apei

Setpoint-ul inaltimii de pompare a pompei de circulatie este redus sau marit in functie de temperatura apei. Temperatura lichidului poate fi setata la 80°C sau la 50°C.

Hmin = 30% Hset


20

Considerati urmatorul punct de lucru:

Q = 6,5 m3/h

H = 6m

PROCEDURA:

1. Insemnati in grafic punctul de lucru dorit si cautati curba DIALOGUE cea mai apropiata de acesta (in

acest caz punctul se afla exact pe curba).

2. Mergeti pe curba pana cand intersectati curba limita a pompei de circulatie.

3. Citirea inaltimii de pompare corespunzatoare acestui punct limita va fi inaltimea set-point-ului care trebuie sa fie setat pentru a obtine punctul de lucru

dorit.

Deci Hset = 7bar

EXEMPLU NUMERIC PENTRU SETAREA Hset CU PRESIUNE DIFERENTIALA PROPORTIONALA


21

EXEMPLU PRACTIC DE FUNCTIONARE DIALOGUE

Presiunea si debitul cresc sau scad proportional cu variatia necesarului de apa in instalatie.

In cazul nostru in care presiunea Hsetp este de 7mCA, valoarea Hsetp/2 este setata automat la 3,5 mCA, care este valoarea de pornire.

EXEMPLU DE REGLARE LA PRESIUNE DIFERENTIALA PROPORTIONALA

In situatia de mai jos electrovana este reprezentata cu EV, iar punctul de consum cu R.

In cazul specific, odata cu cresterea necesarului de apa (activare EV...), pe langa faptul ca va creste proportional necesarul cantitatii de apa de recirculare, vor creset pierderile de sarcina pe care pompa trebuie sa le depaseasca.


Pompa de circulatie

cu inverter

DIALOGUE

Setarea de pornire

22

EXEMPLU DE INSTALARE POMPE DE CIRCULATIE DIALOGUE

Pompele duble de circulatie cu inverter reprezentate in pozele de alaturi gestioneaza instalatia de incalzire a unei scoli.Fiind pompe duble, exista posibilitatea de setare a functionarii alternate la fiecare 24 ore (prevazuta la produsul standard) si a modului de functionare, care la aceasta instalatie este la presiune diferentiala constanta. Aceasta setare permite compensarea pierderilor de sarcina ale sistemului, precum: colectoare, generatoare de caldura, tubulatura de distributie, robineti, corpuri de incalzire, etcIn cazul instalarii in paralel a pompelor de circulatie, sunt necesari robineti de retinere care sa garanteze corecta functionare a instalatiei.

Reglare la presiune diferentiala constanta

Setare prin intermediul panoului de control pozitionat pe corpul motorului.In acest caz, presiunea diferentiala ramane constanta, indiferent de cerinta de apa.

POMPA DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE


23

CALCULUL CIRCUITULUI DE RECIRCULARE

Executarea unui sistem de recirculare va garanta un confort deosebit si va permite reducerea risipei de apa calda menajera.

Stabilirea corecta a pompei de recirculare inseamna acoperirea pierderilor de caldura in conducte in momentul in care la punctul de consum se furnizeaza apa calda.

Inaltimea de pompare trebuie sa fie calculata in functie de pierderile de sarcina de la nivelul tevilor, luand in calcul circuitul cel mai dezavantajat.

Pentru acest calcul, recomandam urmatoarele:

Debit 6 l/h pentru fiecare metru al instalatiei de recirculareInaltime de pompare: 30mmCA pentru fiecare metru de recirculare a circuitului cel mai dezavantajat.

Lungimea conductei de recirculare: (3+2+13) + (3+2+10+13) + (3+ 2+10+10+13) = 80m

Debit = 60l/h m x 80 m = 480 l/h

Lungimea conductei de recirculare a circuitului cel mai dezavantajat: 2+3+10+10+13 =38 m

Inaltime de pompare = 30mmCA/m x 38 m = 1.140 mmCA


24


Instalatie de presurizare

Aplicatii industriale

Irigare

Grupuri antiincendiu

Agricultura

CALCUL GRUP DE

PRESURIZARE

Aplicatii

25

Pentru a determina grupul de pompare cel mai potrivit, trebuie sa stiti ce debit de apa este necesar si care este inaltimea de pompare corespunzatoare.

Mai jos este indicat consumul in l/min necesar pentru fiecare punct de consum

WAS WC CU ALIMENTARE DIRECTA DE LA RETEA (FARA REZERVOR) 90 l/minCADA 15 l/minDUS 12 l/minMASINA DE SPALAT RUFE 12 l/min MASINA DE SPALAT VASE 10 l/minCHIUVETA DE BUCATARIE 9 l/minLAVOAR 6 l/minBIDEU 6 l/minWAS WC CU REZERVOR 6 l/min

_________TOTAL 166 l/min

Bineinteles, pentru un apartament nu sunt necesari 166 l/min, deoarece nu se utilizeaza toate punctele de consum in acealasi timp. Prin urmare, pentru a calcula cantitatea de apa necesara, se utilizeaza formule matematice care pentru un anumit numar de apartamente ne furnizeaza debitul de apa necesar. Rezultatele calculelor sunt indicate in tabelele de mai jos:

CUM SA DETERMINATI DEBITUL

Informatii generale:

Calculul corect al debitului de apa intr-o locuinta depinde de numarul punctelor de consum; pentru a alimenta cu apa o locuinta cu 5 pana la 8 persoane, debitul de apa variaza de la 1,6m3/h pana la 2,8m3/h, iar pentru irigarea unei gradini cu dimensiuni care variaza de la 800m2 la 1000m2 , debitul variaza de la 1-2 m3/h, bineinteles daca instalatia este impartita pe mai multe zone.


26

� pentru locuinte: in functie de nr. apartamente

Nr. apartamente

Consum de apa (Q=m3/h)

(apartamente cu 2 bai�+30% Q - apartamente cu 3 bai�+25% Q)

CUM SA DETERMINATI DEBITUL

Pentru a calcula debitul necesar(in m3/h), se utilizeaza urmatoarele tabele:

� pentru hoteluri/spitale: in functie de nr. paturi

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270 280

apartamente normale cu

debitmetre

apartamente normale cu rezervoare de WC


27

Dupa ce ati determinat debitul de apa necesar, trebuie sa determinati corect si inaltimea de pompare.

Grupul de pompare trebuie sa ridice apa pana la ultimul etaj al cladirii si trebuie sa aiba in punctul cel mai indepartat o presiune de cel putin 2 bar (aprox. 20 m). Grupul trebuie insa sa depaseasca pierderile de sarcina de la nivelul instalatiei, iar daca este ajutat de o presiune in aspiratie, inaltimea de pompare a grupului va fi:

H = (Hcladire+Hpierderi+Hutilizare) – Haspiratie (m)

CALCULUL INALTIMII DE POMPARE

Hutilizare

Considerand ca pierderile sunt de aprox. 20% din Hcladire si ca Hutilizare doriti sa fie de 2bar (circa 20 m), avem:

H=(1,2x Hcladire +20) – Haspiratie(m)

Rezumand:1) in functie de nr de apartamente obtinem debitul Q2) in functie de inaltimea cladirii si de eventuala presiune in aspiratie obtinem inaltimea de popare H3) se alege grupul care are ca punct intermediar pe curba hidraulica valorile calculate ale lui Q si H

Hpierderi

Haspiratie Presiune retea alimentare cu apa


28

Cladire:

Inaltime: 42 metri cu 50 apartamente cu Wc-uri cu rezervoare (12 m3/h total)

Presiune la intrare: 1 bar ( = 10 mCA)

Inaltime de pompare necasra in punctul cel mai dezavantajat: 20 mCA

Pompele grupului trebuie sa aiba o inaltime de pompare H:

(42 metri x 1,2) + 20 mCA - 10 mCA. = 60 mCA

EXEMPLU DE CALCUL AL INALTIMII DE POMPARE

1 bar

42 m

etri

Presiune de la retea

Daca nu exista cereri speciale din partea utilizatorului in legatura cu numarul de

pompe ale grupului, se poate alege versiunea cu una, doua sau trei pompe,

tinand cont de faptul ca:

• debitul total este impartit

• inaltimea de pompare ramane invariabila


29

TABELE PIERDERI DE SARCINA SI VITEZE

Formula de calcul este

cea a lui Hazen Williams

(UNI 9489 13.3.3.6)


cea a lui Hazen Williams

(UNI 9489 13.3.3.6)

Cifrele in alb:Pierderi de sarcina in m pentru fiecare 100 m de teava

Cifrele in verde:Viteza apei in m/sec

Tabelul se refera la tevi zincate.

Pentru alte materiale, inmultiti cu:- 0,6 tevi din PVC- 0,7 tevi din aluminiu- 0,8 tevi din otel laminat si inox


30


cea a lui Hazen

Williams

(UNI 9489 13.3.3.6)


cea a lui Hazen

Williams

(UNI 9489 13.3.3.6)

Tabelul se refera la tevile zincate

Pentru alte materiale, inmultiti cu :

- 0,6 tevi din PVC- 0,7 tevi din aluminiu- 0,8 tevi din otel laminat si inox

Cifrele in alb:Pierderi de sarcina in m pentru fiecare 100 m de teava

Cifrele in verde:Viteza apei in m/sec

TABELE PIERDERI DE SARCINA SI VITEZE


31


32


Calculul capacitatii de aspiratie

Cavitatie

Recomandari pentru o functionare corecta

CUM SA CALCULATI

ASPIRATIA MAXIMA

A POMPEI

33

Pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1 se utilizeaza formula:

Z1 = pb – NPSH necesar – Hr - pV

CALCULUL CAPACITATII DE ASPIRATIE

� Pb = presiune barometrica (in mCA),

depinde de altitudinea fata de nivelul

marii (vezi tabelul 2 de pe pagina

urmatoare)

� NPSH = NPSH al pompei la punctul

de functionare, indicat in catalogul DAB

PUMPS SPA

� Hr = pierderi de sarcina (in mCA) pe

partea de aspiratie

� Pv = presiunea de vaporizare,

tendinta fluidelor fiind sa se evapore (in

mCA), in functie de temperatura fluidului

(vezi tabelul 1 pagina urmatoare)


34

Tabelul 1

Tabelul 2

CALCULUL CAPACITATII DE ASPIRATIE


Presiune de vaporizare (pV)

Presiune barometrica (pb)

35

EXEMPLU DE CALCUL

Formula de aplicare:Formula de aplicare: Z1 = pb - NPSHcerut - Hr – pV

Exemplu:

� Considerand pompa model K 90/100

� Q = 7,4 m3/h

� NPSH= 3,25 m

� Pb = 10.33 mCA

� Hr = consideram pentru simplitate 2m

NOTA: Va recomandam sa adaugati la NPSH calculat

factorul de siguranta = - 0,5 m

In cazul in care exista gaz in apa, se adauga factorul = - 0,5m

T=2020°°CC = = pV=0,22m

Z1=10,33-3,25-2-0,22= 4,86m

T=9090°°CC = = pV=7,035m

Z1=10,33-3,25-2-7,035= -1,95m

T=9595°°CC = = pV=8,55m

Z1=10,33-3,25-2-8,55= -3,47m

Daca vreti sa lucrati la 3 temperaturi diferite:


36

Pentru a garanta o functionare buna, precum si un randament maxim al electropompei, trebuie sa stiti care este nivelul NPSH (Net Positive Suction Head) al pompei, pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1.

Calculul Z1 este important pentru ca asigura functionarea corespunzatoare a pompei fara sa se inregistreze fenome de cavitatie.

Functionarea in conditii de CAVITATIE apare atunci cand, la intrarea in rotor, presiunea absoluta scade la valori care permit formarea vaporilor in interiorul fluidului, din cauza carora pompa functioneaza neregulat, cu o scadere a inaltimii de pompare. Pompa nu trebuie sa functioneze in cavitatie pentru ca, pe langa faptul ca genereaza un zgomot asemanator celui unui ciocan metalic (datorat imploziei bulelor de abur), provoaca defectiuni iremediabile la rotor.

Mai jos gasiti o imagine a unui rotor din fonta care a functionat in cavitatie. Este evident inceputul coroziunii la paletele gurii de aspiratie.

CAVITATIA


37

Exista cazuri de aspiratii in contrapanta sau cu sifon, care nu sunt recomandate in niciun

caz, deoarece cauzeaza dezamorsarea pompei.

In figura de mai sus, in punctul cel mai inalt se observa formarea aerului.

Aceasta situatie cauzeaza functionarea in gol a pompei, deteriorand etansarea

mecanica, partea hidraulica.

DE CE NU RECOMANDAM EFECTUL SIFON


38

RECOMANDARI PENTRU O INSTALARE CORECTA

1. Va recomandam intotdeauna sa pozitionati pompa cat mai aproape de fluidul care trebuie sa fie pompat.

2. Ancorarea solida a picioarelor pompei pe baza de sprijin favorizeaza absorbirea eventualelor vibratii generate de functionarea pompei.

3. Pompa trebuie sa fie instalata in pozitie orizontala sau verticala, astfel incat motorul sa fie intotdeauna deasupra pompei.

4. Conductele metalice nu trebuie sa transmita forte prea mari catre racordurile pompei, intrucat se pot crea deformari sau chiar rupturi.

5. Daca presiunea hidrostatica la aspiratie este negativa, atunci trebuie sa instalati neaparat la aspiratie un sorb avand caracteristici corespunzatoare.

6. Eventuala trecere de la conducte cu diametru mic la conducte cu diametru mai mare trebuie sa fie graduala. Lungimea conului de trecere trebuie sa fie de 5÷7 ori diferenta diametrelor.

7. Verificati cu grija daca racordurile conductei de aspiratie permit infiltrarea aerului. 8. Pentru a evita formarea golurilor de aer in conducta de aspiratie, trebuie sa

prevedeti o mica panta pozitiva a conductei de aspiratie catre electropompa, dupa cum este indicat in figura.

NOTA: Verificati caracteristicile sursei de alimentare cu apa, sa fie proportionate cu cele ale grupului instalat.

• ASPIRATIE DIN PUT (POMPA POZITIONATA DEASUPRA SURSEI DE APA): varecomandam sa utilizati o protectie impotriva mersului in gol, pentru a evita functionarea grupului in conditii anormale.

• ASPIRATIE DIN REZERVOR (POMPA DEASUPRA SAU SUB SURSA DE APA): va recomandam sa protejati pompa impotriva mersului in gol utilizand de exemplu intrerupatoare cu plutitor.

• RACORD DIRECT LA RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA: in cazul in care presiunea poate cobori sub valori prea scazute, va recomandam sa instalati in aspiratie un presostat de presiune minima prevazut cu protectie.

FUNCTIONAREA IN GOL DETERIOREAZA ELECTROPOMPELE!


39


40


Alegerea pompei submersibile

Exemple de instalare

INSTALAREA POMPEI SUBMERSIBILE

41

ALEGEREA POMPEI SUBMERSIBILE

Pentru alegerea pompei potrivite, trebuie sa definim functionarea acesteia, luand in considerare urmatoarele elemente:� Tipul fluidului, daca este apa sarata, termala, de put, etc...� Continutul de nisip pe mc (pentru pompe de 4” max. 120g/mc, pentru pompe de 6” max. 40g/mc)� Temperatura apei in °C� Valoarea aciditatii (domeniu pH recomandat de la 6 la 9)� Adancime si diametru put� Tip utilizare: furnizare apa pentru locuinta, industrie, evacuare apa din rezervor, irigare sau alte utilizari care trebuie sa fie precizate� Debitul de apa necesar� Presiunea necesara la punctul de consum� Nivelul static al apei in put� Nivelul dinamic al apei in put� Caracteristicile conductei de distributie� Caracteristicile alimentarii cu energie electrica: monofazata, trifazata� Caracteristicile comenzii: cu variator de frecventa sau traditionala� Distanta intre electrompompa si dispozitivul de comanda, pentru alegerea sectiunii corecte a cablului de alimentare electrica.

D = diferenta de nivel intre suprafata apei si nivelul terenului

L = lungimea totala a tevilor pana la intrarea la punctul de consum

Exemplu de calcul pompa:

Considerand cererea la punctul de consum Q = 60 l/min H = 2,5 barsi conductele cu L = 120 m D = 30 m

Hpompa = Pierderea de sarcina de-a lungul conductelor + Diferenta de nivel + Presiunea ceruta

intrare punct de consum = 5,7 + 30 + 25 = 60, 7 mCA

Qpompa= 60l/min

LD

Φ=1¼ ”

Intrare apa la punctul de consum


42

EXEMPLU DE INSTALATIE TRADITIONALA CU PRESOSTAT, VAS DE EXPANSIUNE SI TABLOU ELECTRIC

Sonda de nivel control mers in gol, care se instaleaza la

cel putin 30-50 cm deasupra grilei de aspiratie

Robinet de retinere instalat astfel incat sa se poata efectua operatiunile

de intretinere

Tablou electric model ES de comanda si protectie pompa submersibila

In cazul pompei monofazate, este necesar CONTROLBOX, care contine

condensatorul de pornire

Vas de expansiune + manometru + racord cu 5

cai + presostat

1. Pompa submersibila2. Robinet de retinere3. Racord cu 5 cai4. Presostat5. Manometru6. Vas de expansiune7. Racord flexibil8. Tablou electric de

comanda si control9. Sonda de nivel protectie

impotriva mersului in gol10. 1 cablu de alimentare11. 1 cablu semnal presostat12. 1 cablu pentru sonda

nivel

COMPONENTE NECESARE PENTRU REALIZAREA

INSTALATIEI


Conducta evacuare

(catre casa)

43

EXEMPLU DE INSTALATIE CU POMPA SUBMERSIBILA SI CONVERTIZOR DE FRECVENTA

Vas de expansiune de la 3 la 8 litri

Robinet de retinere instalata asa incat sa se poata efectua operatiunile

de intretinere

Sistem cu inverter

Active Driver

1. Pompa submersibila2. Inverter3. Robinet de retinere4. Vas de expansiune5. 1 cablu de alimentare inverter6. 1 cablu intre inverter si pompa

COMPONENTE NECESARE PENTRU REALIZAREA INSTALATIEI

RECOMANDARE:

La anumite instalatii, va recomandam montarea unui filtru inamonte de AD, astfel incat sa evitati defectarea senzorului de presiune din interiorul inverterului

Atentie:

La modelul cu inverter monofazat/trifazat (AD M/M 1,1) este necesara instalarea tabloului electric mod. control box, care contine condensatorul de pornire.


Conducta evacuare

(catre casa)

44


Ce este ACTIVE DRIVER

Gama de produse compatibile cu ACTIVE DRIVER

Economie de energie

SISTEM CU INVERTER

ACTIVE DRIVER

45

Dispozitivul ACTIVE DRIVER este un sistem inovativ integrat de control pentru electropompele cu viteza variabila, capabil sa mentina constanta presiunea atunci cand debitul este variabil.

Sistemul ACTIVE DRIVER este compus din:- un inverter- un senzor de debit- un senzor de presiune

CE ESTE SISTEMUL ACTIVE DRIVER

Apa curge prin acest dispozitiv, avand functia de racire a componentelor (temperatura maxima a fluidului pompat 50°C).

Cateva avantaje in aplicatia ACTIVE DRIVER:

- un confort sporit datorat presiunii constante- economie de energie datorata unei utilizari eficiente a motorului- silentiozitate mai mare datorata reducerii numarului de rotatii ale motorului in functie de reducerea debitului cerut- eliminarea suprapresiunii- o durata de viata mai mare a electropompei- instalare simpla

ACTIVE DRIVER este dotat cu un sistem de protectie impotriva defectarii:

- Protectie impotriva mersului in gol- Protectie impotriva supraincalzirii electropompei- Protectie impotriva tensiunii de alimentare anormale- Protectie amperometrica- Protectie impotriva scurtcircuitului intre fazele de iesire


46

Model

Curent

nominal

motor (A)

Putere

maxima

motor

(kW)

Alimentare

ACTIVE

DRIVER (V)

Alimentare

elettropompa

(V)

Domeniu

de reglare

presiune

(bar)

Presiune

maxima

(bar)

Active Driver

M/M 1.18.5 A 1.1 Kw 1x230V~ 1x230V~ 1-6 16

Active Driver

M/T 1.04.7 A 1.0 Kw 1x230V~ 3x230V~ 1-9 16

Active Driver

M/T 2.29.3 A 2.2 Kw 1x230V~ 3x230V~ 1-15 16

Active Driver

T/T 3.07.5 A 3.0 Kw 3x400V~ 3x400V~ 1-15 16

Active Driver

T/ T 5.513.3 A 5.5 Kw 3x400V~ 3x400V~ 1-15 16

CARACTERISTICILE ACTIVE DRIVER

ACTIVE DRIVER este furnizat la diferite modele, monofazate si trifazate, pentru a putea fi imbinat cu toate pompele DAB. Mai jos sunt prezentate cateva exemple de pompe compatibile cu dispozitivul ACTIVE DRIVER.

NOTA: Debitul maxim recomandat al pompei Qmax < 300 lt/min

Modelul CS4, AS4, S4

Modelul EURO, EUROINOX,

EUROCOM

Modelul JET, JETINOX, JETCOM

Modelul K Modelul K

Model PULSAR, PULSAR DRY Model KVC, KVCX Modelul KV 32Model KV3-6-10


47

Grupurile de presurizare cu convertizor de frecventa Active Driver permit, pe langa o simpla instalare si o tarare succesiva a presiunii, un confort perceput in termeni de stabilitate a presiunii si economie de energie.

In paginile ce urmeaza sunt reprezentate curbele de putere la diverse presiuni de tarare si randamentul corespunzator. Cum se poate observa, exista o scadere semnificativa a energiei in WATT.

Mai jos puteti vedea un exemplu practic; la acelasi debit de 60 l/min., sunt prezentate valorile puterii absorbite:

� Q= 60l/min H=42mca P=1300W

� Q= 60l/min H=35mca P=1100W

� Q= 60l/min H=25mca P=820W

ECONOMIE DE ENERGIE CU SISTEMUL

INVERTER ACTIVE DRIVER


48

ECONOMIE DE ENERGIE Euro 40-80 ACTIVE DRIVER

CURBA

HIDRAULICA

CURBA

PUTERII


49

ECONOMIE DE ENERGIE Euro 40-80 ACTIVE DRIVER

CURBA DE

RANDAMENT

ATENTIE:

La set-pointul de 1bar, avand in

vedere scaderea eficientei, nu se recomanda aceasta setare.Va recomandam o pompa cu o

inaltime de pompare mai mica

CONCLUZII:

1 – Reducand valoarea de inaltime de pompare constanta se reduce

puterea absorbita, unde se va observa o economie de energie medie de

aproximativ 30%, care depinde de valoarea inaltimii de pompare setate.

2 – Va recomandam sa setati valoarea inaltimii de pompare (SET-POINT)

in partea centrala a curbei (nu mai mare de 2/3 si nu mai mica de 1/3).

Vezi domeniul indicat in verde.


50

1 KVCX AD... 2 JET .... AD 2 EUROINOX .... AD

2 PULSARDRY .... AD

3 KVCX AD...

GRUPURI DE PRESURIZARE CU INVERTER CU ACTIVE DRIVER

Pompa multietajata verticala Pompe autoamorsante Pompe multietajate

orizontale

Pompa multietajata PULSARDRY

Pompe multietajate verticale


51

Pentru a va ghida sa faceti o alegere mai rapida, mai jos gasiti un tabel in care sunt prezentate, in functie de nr. de apartamente, etaje si nr. de bai, grupurile de presurizare cele mai potrivite.

CE GRUP DE POMPE DAB ALEGEM?

2222 3333 4444 5555 6666 8888 10101010 15151515 20202020 25252525 30303030 35353535 40404040 45454545 50505050

n° n° n° n° pianipianipianipiani

h (mt)h (mt)h (mt)h (mt) tipologiatipologiatipologiatipologia

1wc2wc3wc

1wc2wc3wc

1wc2wc3wc

1wc2wc3wc

1wc2wc3wc

1wc2wc3wc

1wc2wc3wc

1wc2wc3wc

1wc2wc3wc

8888

7777

6666

5555

59

6310101010

9999

41

45

50

54

2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 70/120 3 A.D. 70/120 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 70/120 3 A.D. 70/120

2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 70/120

2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120 3 A.D. 60/120 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120 3 A.D. 60/120

2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120

2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120 3 A.D. 60/120 2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120 3 A.D. 60/120

2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120

2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120 3 A.D. 60/120 2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120

2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120

2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120 3 A.D. 60/120

2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120 2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 65/80 M 2 A.D. 60/120

2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 45/120 M 2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 45/120 M 3 A.D. 45/120 M

3 A.D. 45/120 M 1 A.D. 40/80 M

1 A.D. 40/80 M

2 A.D. 55/50 M 2 A.D. 45/120 M

2 A.D. 40/80 M 2 A.D. 45/120 M

3 A.D. 35/120 M 3 A.D. 35/120 M

2 A.D. 35/120 M

3 A.D. 35/120 M

2 A.D. 35/120 M 2 A.D. 35/120 M

2 A.D. 35/120 M

2 A.D. 40/80 M 2 A.D. 40/80 M

2 A.D. 40/80 M

2 A.D. 40/80 M

1 A.D. 40/80 M 1 A.D. 40/80 M 1 A.D. 40/80 M

1 A.D. 40/80 M 2 A.D. 40/80 M

2 A.D. 40/80 M 2 A.D. 35/120 M

2 A.D. 35/120 M

2 A.D. 40/80 M 2 A.D. 45/120 M 2 A.D. 40/80 M 2 A.D. 45/120 M

n° appart.n° appart.n° appart.n° appart.

1 A.D. 40/80 M 1 A.D. 40/80 M

1 A.D. 40/80 M

27

32

36

2222

3333

4444

LEGENDA:h = este inaltimea de pompare necesara, daca luati in calcul inaltimea cladirii

respectiveTipologia = nr. de wc-uri per apartament

Exemplu:In cazul unei cladiri de 7 etaje cu 30 apartamente, 1 WC si fara presiune in aspiratie, se poate alege grupul 2 A. D. 65/80 M

In cazul unei presiuni de aspiratie pozitive, consideram:H_aspiratie = 1,5 bar = 15 m

H_etaj = 3m per etaj

In cazul unei cladiri de 7etaje cu 30 apartamente, 1WC per apartament si presiune in aspiratie de 15m se alege grupul de pompare 2 A.D. 35/120 M, deoarece scazand 15m (de presiune pozitiva in aspiratie) e ca si cum ati lua in calcul o cladire cu 2 etaje.


52


RECOMANDARI PENTRU REGLAREA

PRESOSTATULUI SI DIMENSIONAREA

VASULUI DE EXPANSIUNE

Alegerea vasului de expansiune

Exemplu de instalare si reglare

Cum sa cititi curba hidraulica pompa jet

Cum sa reglati un presostat

53

Verificati cel putin la 4-6 luni, cu instalatia goala, preincarcarea vaselor de expansiune, verificand daca se mentine 0.3 bar, adica o presiune mai mica decat cea mai scazuta dintre presiunile de pornire ale electropompelor instalatiei. Frecventa acestui control trebuie sa fie marita pe masura ce creste frecventa pornirilor si presiunea maxima de functionare a grupului.

ALEGEREA VASULUI DE EXPANSIUNE

ALEGERE PREINCARCARE VAS DE EXPANSIUNE

PENTRU O CORECTA OPERATIUNE DE INTRETINERE...

Presiunea de preincarcare a vaselor de expansiune trebuie sa fie egala cu 0.3bar, mai mica decat cea mai joasa dintre presiunile de pornire a electropompelor instalatiei.

Presiune de

preincarcare

cu vas gol

2 - 0,3 =1 ,7 bar.

Pstop = 4 bar

Pstart =2 bar

Alegerea capacitatii vasului de expansiune este determinata in functie de punctul de lucru (debitul cerut) de pompa: doar capacitatea este egala cu 1/ 3 din debitul exprimat in l/min.

Exemplu:

Debit Q = 120 l/min ► capacitate vas de expansiune = 120/3 = 40 litri

Prezenta vasului de expansiune la instalatiile traditionale cu presostate previne ciclurile intermitente de oprire/pornire datorate absentei compensatiei, garantand o stabilitate a presiunii.

H

Q

Situatie vas fara apa,in faza de preincarcare

Situatie vas cu apa, in faza de functionare normala


54

punct de consum

presostat

Tablou de comanda si control

EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE

Presiune de oprire

Presiune de pornire

5,5 bar

3,5 bar

Punctul de functionare cerut: Q = 80l/min; H = 4,5 bar

Capacitate vas81 : 3 = 27 litri

Preincarcare vas3,5 – 0,3 = 3,2 bar

Set presostat:strat = 3,5 barstop = 5,5 bar

Q= 80l/minH=4,5bar

vas de expansiune

CURBA HIDRAULICA POMPA KVC 45/80


55

reteaua de alimentare cu apa

EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE

Presiune de oprire

Presiune de pornire

4,0 bar

2,5 bar

Punct de functionare cerut Q = 27 l/min; H=3,2bar

Capacitate vas27 : 3 = 9 litri

Preincarcare vas2,5 – 0,3 = 2,2 bar

vas de expansiunepunct de consumQ= 27 l/minH=3,2 bar

presostat

set presostat:start = 2,5 barstop = 4,0 bar

rezerva de apa

CURBA HIDRAULICA POMPA EUROINOX 30/30


56

GHID PENTRU CITIREA UNEI CURBE HIDRAULICE POMPA AUTOAMORSANTA DAB

La pornire, pompele autoamorsante pot genera in conductele goale o depresiune, datorita duzei si tubului “venturi”, suficiente pentru a permite ridicarea lichidului si umplerea conductelor de aspiratie, ca si in cazul aspiratiei din put cu pompe situate la suprafata apei. Inaltimea de aspiratie nu poate fi oricum mai mare de 9 metri. Aceste pompe au debite si puteri relativ reduse.

Mai jos este prezentata o curba hidraulica a unei pompe jet autoamorsante DAB PUMPS SPA. Acest parametru evidentiaza caracteristicile hidraulice la diferite inaltimi de aspiratie, indicate cu Hs. Cand creste diferenta de nivel, debitul scade.

Aspiratie din put

Aspiratie din put, cu plutitor de protectie impotriva functionarii in gol

HsHs

Pompa pornita

Pompa oprita

Exemplu:

In cazul inaltimii de aspiratie de 8m, debitul maxim al pompei va fi de 2,5 m3/h, cu o inaltime de pompare de 25 mCA.


57

Square D TelemecaniqueSquare D

&Telemecanique

Italtecnica

PRESOSTATE UTILIZATE LA GRUPURILE DE PRESURIZARE

INSTRUCTIUNI PENTRU REGLAREA PRESOSTATULUI

Grupurile automate de presurizare sunt furnizate cu o reglare din fabrica potrivita pentru majoritatea instalatiilor si cerintelor.Oricum puteti sa modificati reglarea presostatului pentru a adapta mai bine grupul la diferite cerinte.

REGLAREA DISPOZITIVULUI DE COMANDA

Stabiliti valoarea de presiune minime dorite (pornire pompa).Reglati presiunea de preincarcare a rezervorului de acumulare cu 0,3 bar mai mica decat valoarea presiunii minime. Aceasta operatiune trebuie sa fie efectuata doar dupa ce ati golit apa din rezervor.Dupa ce ati identificat modelul presostatului furnizat in dotarea pompei, incepeti tararea urmand indicatiile de mai jos, verificand valorile stabilite cu ajutorul manometrului.

SQUARE DInfiletati piulita A pentru a modifica valoarea presiunii de pornire. In mod automat se va schimba si valoarea presiunii de oprire deoarece diferentialul nu este variabil.Actionati piulita A in sens opus pentru a efectua operatia inversa

TELEMECANIQUE / SQUARE D – TELEMECANIQUE/ ITALTECNICAInfiletati piulita B pentru a micsora valoarea presiunii de pornire, modificand diferentialul Infiletati piulita A pentru a mari valoarea presiunii de oprireActionati piulitele A si B in sens opus pentru a efectua operatia inversa.


58

DEFECTIUNI VERIFICARI (cauze posibile) REMEDII

1. Motorul nu porneste A. Verificati daca presostatul a fost alimentat

B. Verificati daca presiunea de preincarcare a rezervorului nu este mai mare decat cea minima a presostatului

A. Micsorati presiunea de preincarcare cu 0,2 bar sub presiunea minima a presostatului

1. Motorul nu se opreste cand cererea de apa a incetat

A. Verificati daca presiunea de tarare a presostatului pentru oprirea motorului nu este mai mare decat cea pe care o poate genera (aspiratie + refulare)

B. Verificati daca contactele presostatului sunt libere in miscare

A. Reglati presostatul la o presiune mai mica.

B. In caz contrar inlocuiti presostatul.

1. Presostatul intervine cu porniri si opriri frecvente in timpul furnizarii normale de apa

A. Verificati tararea presostatului care este de obicei prea scazuta.

B. Verificati integritatea membranei vasului de expansiune (daca este utilizat)

A. Mariti valoarea de tarare a presostatului pana cand depasiti acest inconvenient. Nu uitati apoi sa resetati preincarcarea rezervorului in functie de presiunea de pornire.

B. In caz contrar indepartati inconvenientul.

IDENTIFICAREA SI REMEDIEREA DEFECTELOR

PRESOSTATUL KLOCKNER MOELLER TIP MCS

Figura 1Figura 2

Figura 3

Figura 4

• Slabiti cele 4 suruburi si indepartati capacul transparent

• Desurubati si indepartati surubul de blocare “B”pozitionat intr-unul din cele 12 orificii ale selectorului de tarare “A” (figura 1).

• Rotiti selectorul de tarare “A” in sensul acelor de ceasornic pentru a mari in acelasi timp presiunea de pornire si cea de oprire (presiunea de pornire scade, iar cea de oprire ramane fixa).

• Actionati selectorul de tarare “A” si rotiti-l in sensul acelor de ceasornic pentru a micsora diferentialul (figura 3).

• Puneti la loc si fixati surubul de blocare “B” in orificiul selectorului “A” astfel incat sa fie aliniat cu unul dintre cele 2 filete pozitionate sub selector (figura 4).

• Puneti la loc capacul transparent si infiletati cele 4 suruburi.


59


60


DIMENSIONAREA

POMPEI SUBMERSIBILE

Drenaj apa de ploaie

Evacuare apa condens (aer conditionat, cazan, etc)

Spalatorii sub nivelul retelei de canalizare

Golirea rezervoarelor si/sau piscinelor

Transferarea fecalelor

Instalatii industriale

Aplicatii

61

POMPE SUBMERSIBILE

Metoda de alegere a unei electropompe pentru asanare este aceeasi ca si in cazul electropompelor centrifugale; trebuie sa calculati debitul si inaltimea de pompare cerute de instalatie si sa alegeti electropompa cu parametrii functionali corespunzatori.

Instalarea pompelor submersibile poate fi de 2 tipuri: fixa sau mobila.

In cazul instalarii mobile, pompele submersibile DAB sunt dotate cu maner ergonomic care permite o manipulare si o instalare simpla. Este foarte important ca instalarea sa fie corecta pentru a preveni problemele care afecteaza functionarea.

In cazul instalarii fixe, DAB propune dispozitivul rapid de pompare denumit DSD2. Acesta este un instrument util pentru extragerea pompei din put si de asemenea are o utilizare simpla si care se poate adapta la diferite modele de pompe DAB (vezi catalogul tehnic).

O componenta de baza a instalatiilor de drenaj o constituie robinetul de retinere cu trecere integrala (cu sfera sau cu clapeta). Instalarea sa permite evitarea refluxului si formarea golurilor de aer in corpul pompei. Prezenta aerului in corpul pompei poate duce la dezamorsarea acesteia, la functionarea in gol si la posibile infiltratii in etansarea mecanica a motorului.In plus, omiterea robinetului de retinere, in cazul in care putul are dimensiuni relativ mici, permite intoarcerea apei pe coloana care cauzeaza inaltarea nivelului si functionarea in continuu a pompei.

Pentru dimensionarea conductei de refulare, este recomandat sa reduceti pe cat posibil pierderile de sarcina, deoarece in caz contrar ar fi necesara instalarea unei pompe mai puternice in ceea ce priveste consumul de curent electric.


62

CALCUL DEBIT

Dimensionarea pompelor

- CIRCUIT APE UZATE

TIP PUNCT DE CONSUM UNITATE MASURA CANTITATE IN LITRI/ORA

Birouri Serviciu 120

Locuinta Locuitor 65/80

Restaurante/cantina Persoane 60/70

Restaurante Persoane 55/65

Comunitati diferite Persoane 65/75

CALCULUL DEBITULUI POMPEI

Inmultiti numarul punctelor de consum cu cantitatea medie estimata.

Ex: Cladire alcatuita din 20 birouri si 30 apartamente (cu 3 locuitori in fiecare apartment)

(20x120) + (30x3x80) = 2.400 + 7.200 = 9.600 l/h in total

- CALCUL DEBIT POMPA PENTRU EVACUARE APA DE PLOAIE

K x SUPRAFATA EXPUSA LA PRECIPITATII impartit la NR. POMPE INSTALATE

K = 1,3 l/min x mp in cazul suprafetei rigide (ex: asfalt, pardoseala in general, etc...)

K = 0,3 l/min x mp in cazul suprafetei moi (ex: camp, gradina, zona cu pietris)

1000 m2 x 1,3 = 1300 l/min impartit la 2 pompe = 650 l/min fiecare

(luand in calcul: asfalt, ciment, pardoseala in general)

1000 m2 x 0,3 = 300 l/min impartit la 2 pompe = 150 l/min fiecare

(luand in calcul: camp, gradina, zona cu pietris)

Q= 0,3 l/min x m2 in cazul

suprafetelor moi (ex: camp,

gradina, zona cu pietris)

Q = 1,3 l/min x m2 in cazul

suprafetelor rigide (ex:

acoperisuri, asfalt, ciment,

pardoseala in general)

Calculul debitului de apa din

infiltratiile din panza freatica nu

este simplu si nu exista tabele

care sa poata identifica debitul

de apa necesar in m2 in functie

de adancime si zona geografica.


63

CALCUL INALTIME DE POMPARE

Inaltimea de pompare este diferenta totala de nivel, pozitionata pe verticala, intre pompa si

nivelul conductei la iesire.

Un element foarte important in cazul dimensionarii unei instalatii este alegerea conductelor

corespunzatoare: pentru a evita saturatiile la nivelul conductei si zgomotul, va recomandam sa

dimensionati tevile pentru o viteza a fluidului in domeniul 0,7 m/s –1,7 m/s.

In paginile anterioare, gasiti cateva tabele pentru a putea calcula pierderile de sarcina in functie

de debitul apei si dimensiunea conductei.

Pierderile de sarcina ale eventualelor accesorii care alcatuiesc instalatia trebuie sa fie calculate in functie de

coeficientii furnizati de catre producatorul componentelor sistemului de distributie.

Orientativ, mai jos gasiti un tabel cu indicatii privitoare la pierderile de sarcina datorate curbelor, racordurilor,

robinetilor cu sertar si robinetilor de retinere.

Valorile din tabel se refera la pierderi pe metru ca lungime a conductei echivalente.

VOLUM CUVA APE UZATECantitatea totala de evacuat impartita la 4 (inmultiti cu 0,6 daca instalatia are 2 pompe)Exemplu:10 m3/h / 4 = 2,5 m3 (pentru o pompa)10 m3/h / 4 x 0,6 = 1,5 m3 (pentru 2 pompe)

VOLUM CUVA APA DE PLOAIE0,035 x SUPRAFATA EXPUSA= m3 volumEx: 1000 m2 x 0,035 = 35 m3

Volumul cuvei trebuie sa prevada pana la25-30 minute intrerupere energie electrica.

CALCUL CAPACITATE CUVA


45° 90° 90°cu raza lunga Robinet cu sertar Robinet de retinere

25 0,3 0,6 0,6 _ 1,5

32 0,3 0,9 0,6 _ 2,1

40 0,6 1,2 0,6 _ 2,7

50 0,6 1,5 0,9 0,3 3,3

65 0,9 1,8 1,2 0,3 4,2

80 0,9 2,1 1,5 0,3 4,8

100 1,2 3,0 1,8 0,6 6,6

125 1,5 3,6 2,4 0,6 8,3

150 2,1 4,2 2,7 0,9 10,4

200 2,7 5,4 3,9 1,2 13,5

250 3,3 6,6 4,8 1,5 16,5

300 3,9 8,1 5,4 1,8 19,5

DN

Lungimea conductei echivalente (metri)

Curbe Racorduri

64

∆hL

Tablou electric

Plutitor de

pornire/oprire

Robinet de retinere

Exemplu de calcul pompa:

Luand in caclcul cererea de Q = 300 l/minCu o distribuire a conductelor de:

L = 30 m si ∆h = 4 m

Hpompa = PCL + ∆h + Presiunea la iesire = 4,2 + 4+3 = 11,20 mCA

Qpompa= 300 l/min

PCL=Pierderi de sarcina in conducte∆h = diferenta totala de nivelL = lungimea totala a conductelor

Presiune recomandata

de iesire 2 sau 3 mCA


65

EXEMPLU DE INSTALATIE CU DISPOZITIV DE POMPARE DSD2

EXEMPLU DE INSTALATIE FIXA

• Dupa pornirea instalatiei, va recomandam sa efectuati o inspectie si sa curatati instalatia, in special robinetul de retinere, cam la 3 luni. Acest interval de timp poate fi marit dupa primele inspectii bine realizate.

• Curatati pompa cu grija indepartand orice corp strain prins in grila de aspiratie si verificati libera miscare a plutitorului. Daca este necesar, scoateti pompa din cuva.

• Va recomandam sa efectuati cel putin o data pe an curatirea instalatiei cu apa, actionand repetat pompa.

Recomandari pentru o intretinere

corespunzatoare

Dispozitiv de pompare DAB

Robinet cu

trecere partiala

Robinet de retinere

cu trecere totala


66

TABLOU DE PROTECTIE SI CONTROL

TABLOU DE PROTECTIE SI CONTROL

EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 1 POMPA

Plutitor de semnalare alarma maxima

Plutitor de pornire/oprire


Plutitor de pornire/oprire

Plutitor de oprire

Robinet de

retinere cu

trecere totala

Robinet de

retinere cu

trecere totala

INSTALATIE CU 2 PLUTITOARE


POMPA

POMPA

Alarma sonora

Alarma sonora


67

Plutitor de comanda pornire/oprire


Plutitor de protectie impotriva functionarii in gol




Plutitor de protectie impotriva functionarii in gol


Plutitor de oprire contemporana a celor doua pompe

TABLOU DE PROTECTIE

SI CONTROL

TABLOU DE

PROTECTIE SI CONTROL

EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 2 POMPE



Alarma sonora

Alarma sonora

PO

MP

A 1

PO

MP

A 2

PO

MP

A 1

PO

MP

A 2

Robinet de

retinere cu

trecere totala

Robinet de

retinere cu

trecere totala


68


DIMENSIONAREA RACIRII

MOTORULUI POMPE

SUBMERSIBILE

Dimensionare camasa de racire

69

O regula pe care nu toti o respecta: in momentul instalarii pompei submersibile, debitul de

apa garanteaza racirea motorului in timpul functionarii sale.

0

20

40

60

80

100

Altele

Racire

Total defectiuni motor

Evaluand situatia, mai mult de 80% din defectiuni sunt datorate supraincalzirii

Motoarele utilizate la pompele submersibile DAB sunt proiectate pentru a functiona la o temperatura ambianta de 40°C.

Racirea motorului trebuie sa fie garantata astfel incat sa asigure motorului o durata lunga de viata.

Viteza de racire este indicata pe placuta motorului si in manualul de instructiuni anexat pompei.

CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE

put

apa

Q = debitul apei


70


(consideratii valabile pentru temperatura apei mai mica de 40°C)

1. Verificarea racirii corespunzatoare a motorului

- calculati viteza fluxului dupa urmatoarea formula:

In care:

Q=debit

D=diametrul putului

D=diametrul motorului

Daca v > 0,3 m/s

(0,08 m/s pentru cei 4” Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6” Franklin)

Nu este necesara camasa de racire, motorul este racit

corespunzator.

Daca v < 0,3 m/s

(0,08 m/s pentru cei 4” Franklin si 0,15 m/s pentru cei 6” Franklin)

treceti la punctul 2 de la pagina urmatoare

[ ][ ]

[ ]( ) [ ]( )22

/

/

7,3533

mmmm

hm

smdD

Qv

−

×=


71


(consideratii valabile pentru temperatura apei mai mica de 40°C)

2. Calculul diametrului recomandat pentru camasa

Considerand debitul Q al sistemului, consultati graficul de mai jos;

Diametrul maxim recomandat pentru camasa:

Diametru maxim recomandat – Motoare DAB

Diametru maxim recomandat – Motoare Franklin


72

COMPATIBILITATE MATERIALE CU

ALTE LICHIDE DECAT APA


73

CUPRINS

CU CE APA LUCRAM 75

APA POTABILA 75

APA NATURALA 75

APE DE SUPRAFATA 75

APE DE ADANCIME 75

APE DE RACIRE (utilizate pentru instalatiile de racire de orice tip) 76

APA PENTRU CAZANE PE ABUR 77

APA DE CONDENS (apa incalzita in urma condensarii) 77

APA PENTRU UZ IGIENIC SI DE SIGURANTA 79

VORBIM DESPRE COROZIUNE DAR DE CE ANUME TREBUIE

SA NE FERIM? 81

FACTORII PRINCIPALI AI COROZIUNII 81

DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC 82

TEMPERATURA 82

TEMPERATURA APELOR 83

CONCENTRATIA DE SARE 83

VITEZA DE CIRCULATIE A SOLUTIEI 83

SUBSTANTE STIMULATOARE 84

SOLICITARILE MECANICE ALE MATERIALULUI 84

AGRESIVITATEA APEI 85

APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE “DURA”? 87

APA SEAMANA CU NOI. POATE FI ACIDA! (ALCALINA SAU ACIDA) 89

DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII 90

FONTA 91

OTELUL 92

MATERIALE PLASTICE 94

CAUCIUC 95

MATERIALE CERAMICE 96

MATERIALE SINTERIZATE 96

ETANSARI MECANICE STANDARD DIN OFERTA DAB PUMPS 97

COMPATIBILITATE MATERIALE SI LICHIDE 100


74

CU CE APA LUCRAM

Apa potabila:

limpede, incolora, inodora, pura din punct de vedere bacteriologic, cu pH = 6,4 ÷ 8 si

temperatura 8 ÷ 15°C

Ape naturale:

apa poate fi de origine de suprafata, adanca sau mai rar de origine atmosferica.

Ape de suprafata:

(provenienta ape de suprafata: din rauri, lacuri, ape statatoare sau mare)

Apele din rauri si lacuri sunt in general dulci sau continutul lor de sare nu este foarte

ridicat; fac exceptie apele din anumite lacuri sarate si cele din cursul raurilor care se

varsa in mare printr-un estuar, limitate la perioadele de maree sau seceta.

Duritatea totala a apelor din raurile europene se incadreaza, in majoritatea cazurilor, in

domeniul 10÷35°F, cu mici exceptii.

Compozitia chimica a apelor de suprafata, ca si in cazul apelor adanci, releva natura

terenului pe care acestea curg.

Apele dure provin din terenuri bogate in calcit si argonit (CaCO3), creta (CaSO4 2H2O) si

dolomit (CaCO3 MgCO3).

Apele alcaline provin din terenurile unde carbonatii predomina fata de Sarurile neutre.

Apele silicioase curg in special pe rocile cuartoase.

Ape de adancime:

Apele de adancime, spre deosebire de cele de suprafata, nu contin substante in

suspensie precum noroiul, argila si diferite particule care provin din deseuri industriale

sau domestice. Deseurile din apele adanci sunt filtrate prin straturile geologice pe care le

traverseaza.


75

Apa de ploaie:

Apa de ploaie nu este deloc pura, deoarece traversand atmosfera, o spala si se satureaza de

impuritatile continute de aceasta. In plus este foarte coroziva din cauza continutului ridicat

de gaz dizolvat (oxigen, dioxid de carbon si, in zonele industriale, acid sulfuric si hidrogen

sulfurat).

Ape de mare:

Apa de mare (in general apele salmastre) este suprasaturata de carbonat de calciu (CaCO3);

desi nu are nicio tendinta sa formeze cruste, este un coroziv foarte puternic.

Continutul de sare este variabil, intre 32 ÷ 38 g/kg in functie de mare.

Sarurile care se gasesc in cantitate mai mare sunt: clorura de sodiu urmata de clorura de

magneziu.

Compozitia procentuala poate fi considerata, aproximativ, aproape constanta cel putin pentru

componentele principale si pentru esantioane recoltate din larg; de aceea va fi suficient sa

stiti concentratia unuia dintre aceste componente pentru a putea sa le calculati pe celelalte.

Ca factor de baza a fost aleasa concentratia de clor, adica cantitatea de grame de halogeni

continuti intr-un kg de apa de mare, exprimati in “Cl”.

Intre concentratia de clor si cea de sare totala exista un raport exprimat prin formula de mai

jos

S% = 0,03 +1,805 Cl %

Continutul gazelor dizolvate depinde bineinteles in primul rand de temperatura, desi se pot

intalni cazuri de supra si subsaturatie legate de conditii speciale locale sau de activitatea

biologica.

Ape de racire:

(utilizate la instalatiile de racire de orice tip)

Caracteristici ideale:

• Duritate calcica medie 10 ÷ 20°Fr

• Usoara suprasaturare de carbonat de calciu

• Putere tampon mare (pH greu alterabil)

• Salinitate de sare totala, concentratie de cloruri si gaze dizolvate nu foarte mari

• Debit constant in timp


76

• Lipsa sporilor sau microorganismelor animale si vegetale (bacterii, ciuperci si

alge)

• Absenta substantelor solide in suspensie, precum si a substantelor in

putrefactie sau substantelor corozive care provin din deseuri de origine domestica sau

industriala

• Temperatura constanta si nu foarte ridicata

Apa pentru cazanele de abur:

Fara saruri care pot duce la formarea crustelor

Necorozive pentru materialele componente ale instalatiei

Nu trebuie sa dea nastere la spuma sau sa polueze aburul produs.

Apa de condens:

(apa incalzita in urma condensatiei)

Apa de condens poate fi considerata o solutie diluata de dioxid de carbon si oxigen.

Dioxidul de carbon dizolvat determina in apa o reactie acida, cu atat mai puternica cu

cat este mai ridicata presiunea partiala pe care o are dioxidul de carbon in faza

gazoasa.

Apa de condens este o solutie acida si fierul se dizolva in aceasta, prin reactia

Fe ↔ Fe++ + H2(1), care reprezinta o pila in care exista solutie de fier in zonele

anodice si producere de hidrogen in zonele catodice.

Daca oxigenul lipseste, reactia (1) se poate desfasura, doar foarte greu (deoarece

producerea de oxigen este impiedicata de fenomene inca neclarificate care se

desfasoara la nivelul atomilor). Prin urmare si reactia anodica se opreste sau

incetineste foarte mult.


77

Daca solutia este foarte acida, concentratia mare de ioni de hidrogen reuseste, prin actiunea de masa, sa mute aceasta stare de inertie si reactia poate avea loc.In practica, influenta pH-ului asupra vitezei de coroziune a fierului in apa de condens este data de tabelul de mai jos:tab. R. Rath

pHViteza de corodare a fierului in apa de

condens

7 Nula

6 Slaba

5 Puternica

<5 Foarte puternica

Situatia este cu totul alta daca este prezent hidrogenul. Acesta se combina cu hidrogenul gazos vin dupa reactia H2 + ½ O2 ↔ H2O, eliberand reactia (1), care reactiveaza procesul coroziv.

S-a demonstrat ca reactiaFe ↔ Fe++ + H2 este posibila din punct de vedere termodinamic pana la pH-ul de 9,7. Aceasta valoare a fost definita << pH de coroziune niciun pic de fier in apa>>.R. Rath a calculat ca aceasta valoare este valabila si in intervalul de temperatura 25 ÷ 250°C.In concluzie, pentru a obtine o buna protectie impotriva coroziunii, este suficient sa alcalinizati[1] apa de condens si ca pH sa fie adus la valoarea 9.In ceea ce priveste oxigenul, nu exista fenomene corozive in cazul in care concentratia sa nu depaseste 0,07 ppm.

[1] Substantele alcalinizante sunt: amoniacul si aminele lichide (morfolina, benzilamina, cicloesilamina).Acestea au un rol dublu: primul de neutralizare a aciditatii datorate dioxidului de carbon dizolvat, si al doilea de alcalinizare a solutiei pana la un pH fix.Oxigenul poate fi eliminat din apa de la cazan si prin urmare si din cea de condensatie, introducand in apa de alimentare, in punctul situat imediat in amontele pompei, substante chimice speciale care se combina cu acesta, facandu-l inofensiv.


78

Apa pentru uz igienic si de siguranta

Apele de uz igienic (bai, dusuri, etc..) nu trebuie sa contina substante care irita pielea sau

ochii, nici sa fie poluate din punct de vedere bacteriologic.

Aceste ape sufera un proces de incalzire, ceea ce poate duce la formarea crustelor sau

coroziunilor. In aceste cazuri, tratamentul chimic trebuie sa fie efectuat cu substante care nu

sunt nocive.

Desi apa de la grupurile sanitare nu este pentru uz potabil, specialistii recomanda ca aceasta

sa fie totusi potabila, deoarece se pot inregistra erori de folosire.

Apa de la serviciul de siguranta in caz de incendiu nu trebuie sa aiba anumite caracteristici

fizico-chimice, dar trebuie sa fie intotdeauna disponibila in cantitati mari, astfel incat sa sa se

poata faca fata in orice moment unui eventual incendiu.

Aceasta caracteristica este foarte importanta in fabricile producatoare de explozibil si

materiale inflamabile si mai ales in rafinariile de petrol. Acesta este unul dintre motivele

pentru care rafinariile sunt construite pe malul marii.

Apele reziduale (uzate, de canalizare, murdare)

Poluarea apelor naturale poate fi de tipul:

> domstic

> industrial

> agricol

Poluarea domestica se datoreaza reziduurilor din canalizarile urbane care contin produse

din metabolismul omenesc, resturi alimentare, detergenti si diferite reziduuri; aceasta este

poluata in zonele puternic industrializate, cu o populatie mare care are un nivel de viata

ridicat.

Aceste ape de canalizare, care primesc reziduuri de origine domestica, au o compozitie

calitativa care nu difera de la oras la oras: este diferita concentratia substantelor in

suspensie sau dizolvate.


79

Poluarea industriala se datoreaza evacuarilor de ape reziduale din fabrici, care contin

materii prime, produse finite si subproduse, toate substante foarte nocive.

In plus, variatiile temperaturii, cauzate in general de ape de racire industriale sau de

evacuari de la centralele termoelectrice, provoaca grave dezechilibre biologice

vietuitoarelor din apa.

Poluarea agricola este datorata ingrasamintelor chimice si mai ales insecticidelor.

Desi exista foarte multe substante poluante, acestea se pot reduce de fapt la 3 cazuri de

baza:

• lipsa oxigenului

• prezenta unor substante toxice si nocive

• variatii ale temperaturii


80

VORBIM DESPRE COROZIUNE, DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE FERIM?

Factorii principali ai coroziunii

Concentratia mare de cloruri care provoaca un proces de polarizare penetreaza ionii de Cl

sub straturile pasivate si provoaca ruperea acestora.

Rezistivitatea scazuta a lichidului, care cauzeaza cresterea proceselor de coroziune.

Concentratia mare de oxigen, in general apropiata si chiar mai mare decat la saturatie.

In schimb, daca oxigenul lipseste (ape de adancime, din port sau laguna), mediul anaerob

favorizeaza actiunea bacteriilor sulfato-reductoare, avand drept consecinta depolarizarea

catodica.

Prezenta organismelor vii, ale caror activitati biologice pot contribui direct la atacarea

metalului (ex: “Gallianella”)

In alte cazuri, molustele care se prind de metal pot forma celule de aeratie diferentiala.

Apa de mare este cunoscuta ca fiind agresiva pentru metale.

Aliajele cele mai bune pentru construirea instalatiilor si masinilor sunt:

• bronzuri fosforoase (continut de fosfor ≈0,1÷0,3%)

• bronz cu zinc si nichel

• aliaje de cupru si aluminiu

• otelul inoxidabil


81

DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

Temperatura

In functie de anumite considerente ale cineticii chimice, ne putem astepta la o crestere exponentiala a vitezei de coroziune odata cu cresterea temperaturii. De fapt nu se verifica intotdeauna acest lucru, dupa cum se vede si in figura de mai jos:

Daca otelul intra in contact cu apa intr-un sistem inchis, viteza de coroziune creste

constant cu temperatura, daca in schimb sistemul este deschis, curba, dupa ce a atins

maximul de coroziune, scade, coboara. Fenomenul se explica prin faptul ca oxigenul, a

carui solubilitate este in invers proportionala cu temperatura, se poate evapora atunci

cand sistemul este deschis.

Figura 1 – Viteza de coroziune


40 80 100 120 160

Temperatura °C

Vit

eza d

e c

oro

ziu

ne

sistem deschis

sistem inchis

82

Temperatura apelor

Apele de suprafata sufera diferite variatii legate de oscilatiile temperaturii atmosferice.

In cazul lacurilor putem avea o temperatura destul de constanta, iar prelevarea trebuie sa

se faca la adancime foarte mare.

Apele subterane pastreaza o temperatura destul de constanta pe toata perioada anului.

Apa marii sufera variatii de temperatura o data cu schimbarea anotimpurilor, dar totusi

acestea sunt destul de mici fata de variatiile aerului de deasupra marii; in regiunile cu

clima temperata si in larg temperaturile sunt cuprinse intre 5 ÷10°C.

Concentratia de sare

Acelasi lucru este valabil in cazul influentei salinitatii solutiei. Adica, atunci cand creste

concentratia de sare, scade rezistivitatea solutiei, deci se mareste nivelul de coroziune.

Desi solubilitatea oxigenului se miscoreaza cand creste concentratia de sare, la un

moment dat acest factor secundar predomina si odata cu cresterea ulterioara a

concentratiei, viteza de coroziune scade.

Viteza de circulatie a solutiei

Acesta este un factor foarte important, dar din pacate nu este foarte cunoscut mecanismul

sau complex.

In ceea ce priveste fierul, s-a demonstrat ca, in timp ce in solutie acida cresterea vitezei

de circulatie produce o crestere mica a nivelului de coroziune, in solutie neutra, procesul

este mult mai complex. Acest comportament anormal se explica daca se presupune ca

circulatia fluidului favorizeaza accesul oxigenului; avand in vedere faptul ca acesta are o

actiune dubla, de stimulare si inhibare a coroziunii, traiectoria curbei in primele 2

coordonate reflecta ca predomina fiecare din cele 2 tendinte.

Ultima coordonata care creste pe curba se explica in schimb datorita unei actiuni

mecanice a solutiei care, din cauza vartejurilor, rupe filmul protectiv care acopera metalul.


83

Substantele stimulatoare

Printre substantele care sunt dizolvate in solutie si cauzeaza o accelerare a proceselor de

coroziune, amintim in primul rand pe cele depolarizante. Este vorba in general de substante

care au capacitatea de a ceda oxigen.

Un alt grup de substante stimulatoare a coroziunii este cel al substantelor compuse.

Acestea formeaza impreuna cu ionii metalelor dizolvate compusi solubili, avand drept

consecinta scaderea semnificativa a concentratiei ionilor, prin urmare scade valoarea

metalului. Daca metalul este acoperit de un film de protectie, care face ca potentialul sau

sa fie si mai electropozitiv, poate fi provocata o denobilare de catre prezenta unei cantitati

mari de ioni de clorura. Acest lucru se pare ca se datoreaza dimensiunilor reduse ale

acestor ioni, care permit penetrarea prin porii filmului de oxid si intrarea in contact direct cu

metalul.

Adevaratul mecanism de actiune a clorurilor nu a fost inca bine clarificat; oricum se stie ca

clorurile accelereaza procesul de coroziune, avand efecte chiar distructive cateodata.

Solicitarile mecanice ale materialului

Multe instalatii sunt supuse in timpul functionarii la diferite solicitari. In plus, multe piese

sunt obtinute printr-o deformare a metalului care nu este urmata de solidificare.

Se stie din experienta ca tensiunile si deformarile metalului contribuie la cresterea nivelului

de concentratie.

In plus acestea inrautatesc situatia, in sensul ca transforma o coroziune uniforma intr-o

coroziune intercristalina. Mecanismul exact al acestor fenomene nu a fost clarificat pana

azi; se pare ca o parte importanta se datoreaza variatiei potentialelor in regiunile

intercristaline, produsa din cauza deformarilor elastice ale metalului.


84

AGRESIVITATEA APEI

Pentru coroziune este foarte important oxigenul liber dizolvat in apa sub forma de gaz. Valoarea pH-ului este determinanta pentru rapiditatea coroziunii care genereaza apa saraca in oxigen. Coroziunea este cu atat mai rapida cu cat pH-ul este mai mic de 7 (se percepe si la un pH = 7).In apa bogata in oxigen, hidrogenul care se formeaza se transforma in apa, fierul dizolvat este oxidat (rugina).In acest caz, viteza de coroziune nu mai depinde de pH, ci de continutul sau de adaosul de oxigen. Continutul de oxigen faciliteaza formarea unui strat protectiv pe suprafata fieroasa, care impiedica inaintarea coroziunii, doar in cazul in care valoarea pH-ului este deasupra curbei de echilibru.

NOTA: Reziduul uscat ramas dintr-un litru de apa evaporata indica aproximativ cantitatea de saruri dizolvate.Acest reziduu uscat de saruri face posibila conductibilitatea electrolitica: prin utilizarea diferitelor metale genereaza coroziunea electrolitica.


6,5

7

7,5

8

8,5

9

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Duritatea carbonatilor- ppm de CaCO3

pH

Curba de echilibruDomeniu agresiv

85

Pentru o evaluare orientativa, puteti sa luati ca reper tabelul de mai jos in care, incepand de jos in sus, se elimina caracteristicile care nu corespund cazului analizat, pana cand gasiti indicatia corespunzatoare.


86

APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE “DURA”?

Apa pe care o utilizam contine substante a caror prezenta nu este dorita. Aceste

substante sunt saruri dizolvate in apa acumulate in timpul trecerii printre diferitele

straturi ale solului si prezenta lor determina concentratia de sare totala a apei

(masurata in ppm – parti pe milion – per litru de apa)

Intre aceste saruri dizolvate in apa sunt prezente si cele de Calciu (Ca) si Magneziu

(Mg), datorita carora se poate vorbi despre << duritatea calcica>> si

<< duritatea magnezica>>.

Utilizarea apei “dure” cauzeaza o serie de inconveniente printre care: depuneri de calcar

pe conducte, radiatoare, boilere si cazane, cauzand un transfer necorespunzator al

caldurii si probleme la nivelul vanelor, robinetilor si deci risipa de energie.

In plus, exemplul cel mai simplu este obtinerea unei lenjerii aspre atunci cand aceasta

este spalata in apa “dura” (de aceea se foloseste balsamul de rufe).

Duritatea se poate exprima in diferite unitati de masura si cele mai utilizate sunt ppm

de CaCO3 (carbonat de calciu) si gradele Franceze.

Duritatea este indicata in general cu simbolul H. In tarile franceze se utilizeaza

simbolurile TH (titre hycrotimetrique) si TCa(titre calcique).


1 mval/l = 2,8 ° d (grade de duritate sau grade germane)

1 °d = 10 ppm CaO (parti per milion oxid de calciu)

1 mval/l = 28 ppm CaO

1 ppm = 1 mg/l

1 mval CaO = 28,04 mg CaO

1 mval CaO = 20,13 mg MgO

1 °d = 10 mg CaO/l

1 °d = 0,357 mval CaO/l

1 °F (grad de duritate francez) = 10 mg CaCO3/l

1 °F = 0,2 mval CaO/l

1 °F = 0,56 °d

1 °d = 1,78 °F

87

Agresivitatea apei naturale

Numai duritatea apei totale nu poate determina agresivitatea.

Pentru a putea considera agresivitatea apei naturale in functie de analiza chimica

este determinanta duritatea pentru carbonati, adica duritatea totala a apei care

provine din bicarbonatul de calciu Ca(HCO3)2.

Acest tip de sare, foarte solubila, poate exista doar in prezenta unei anumite cantitati

de bioxid de carbon CO2 liber. Daca acest echilibru este modificat de bicarbonat se

transforma in monocarbonat insolubil (calcar) si precipita.

Dioxidul de carbon este dizolvat in apa sub forma de gaz. O parte din acesta este

inofensiv, pentru ca este necesar pentru a mentine bicarbonatul, adica sarurile care

dau duritatea temporara. Partea in exces este agresiva si ataca fierul si cimentul.

Tabelul imparte apa naturala in “agresiva” si “inofensiva”.


0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

140,00

160,00

0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48 52 56

Duritatea °TH

CO

2 L

iber

mg

/l

CO2 agresiv

CO2 liber inofensiv

88

Apa seamana cu noi....poate fi ACIDA!

(Alcalina sau Acida)

Aciditatea apei depinde de acizii continuti (acid carbonic, sulfhidric, clorhidric, boric, etc)

Alcalinitatea depinde de prezenta substantelor bazice in apa.

PH-ul este cologaritmul concentratiei ionilor de hidrogen in solutie si exprima reactia apei -

daca este acida sau alcalina.

6,5

7

7,5

8

8,5

9

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Duritatea carbonatilor - ppm de CaCO3

pH


89

DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII


90

CARACTERISTICI GENERALE ALE PRINCIPALELOR MATERIALE UTILIZATE PENTRU A OBTINE O POMPA DAB

FONTA

• Sunt aliaje Fe-C (Fier- Carbon) cu C > 2.06%• Aderenta mare (aplicare la fuziune cu geometrii complexe, precum motoare de automobile, corpuri de pompa etc..)• Proprietati mecanice nu foarte bune ca cele ale otelului, dar buna rezistenta la vibratii si lovituri datorita disiparilor de energie intre lamelele de grafit care alcatuiesc lagarul.


Microstructuri ale diferitelor tipuri de fontaa) fonta gri: lamele inchise la culoare de grafit din matricea din ferita (500x)b) fonta sferoidala: sferiode inchise la culoare de grafit din matrice de ferita (200x)c) fonta alba: cristale mari de cementit scufundate in perlite/lamele subtiri de ferita si cementitad) fonta maleabila: “fulgi” negri de grafit (carbon reprelucrat) in matrice de ferita.

91

OTEL• continut scazut de carbon (< 2%) si de multe varietati• otelul normal (fara elemente pe baza de lemn, de tamplarie, Fe360, Fe410,...)- are concentratie scazuta de C (max. 0.25%) pentru garantarea sudurii (caracteristica foarte importanta!)- rezistenta mecanica nesesizabila- caracteristici optime de ductilitate, rezistenta si posibilitate de prelucrare cu masini unelte- rezistenta scazuta la coroziune- cost mic• otel special de constructie: foarte important pentru constructia partilor foarte solicitate din punct de vedere dinamic ale masinilor (pinioane, angranaje etc)• otel de cimentare: pentru tratarea termica prin care se modifica suprafata metalului pentru a-i da rezistenta la uzura• otel pentru unelte: sunt facute din aliaje cu alte elemente pentru a oferi rezistenta mecanica mare la abraziune si la uzura. Utilizate la matriti, poansoane, foarfeci, calibre, etc• otel inoxidabil (de ex: 18-8 la tacamuri si oale...nomenclatura doar italiana)- rezistenta foarte buna la coroziune deoarece este bogat in crom, care se pasivizeaza formand o patina care il protejeaza- concentratie mica de C< 0.1%- optima turnare la rece- rezistenta optima la socuri- maleabilitate- rezistenta la temperatura ridicata- AISI 316 are in aliaj 2-3% Molibden pentru a rezista mai ales in mediile marine, sau la acidul sulfuric• Superaliaje de nichel: concentratie mare de Nichel, excelenta rezistenta la solicitari mecanice, la oxidare si la mediile agresive. Utilizate in palele de turbine.


92

Figura 3 – Otel tip AISI 430

Figura 4 – Otel tip AISI 410


93

MATERIALE PLASTICE

• Materialele plastice sunt substante organice macromoleculare (care deriva din petrol si diferitii derivati ai acestuia) formate dintr-o unitate de baza repetata de mai multe ori (polimer), ca si cum ar fi mai multe sfere agatate una de alta. Aceste catene sunt foarte lungi si flexibile, care se rasucesc intre ele ca si cum ar forma o portie de spaghete.• Cantitatea de legaturi intre diferitele catene face plasticul sa fie mai maleabil sau mai dur, mai flexibil si mai maleabil, sau mai rigid si fragil• In cazul celor termosolidificate, legarea intre diferitele molecule este atat de densa incat formeaza o retea mare tridimensionala (rasini ca cele de la talpile de bocanci, carcase etc)• Cateva materiale plastice amorfe (adica “fara forma”) sunt perfect transparente precum plexiglass-ul sau policarbonatul utilizat la vizierele castilor pentru motociclete• Au excelente proprietati de izolant electric si termic si sunt utilizate pentru cablurile electrice si izolanti la cladiri (poliuretan expandat, polistirol etc)• Au o buna rezistenta chimica, dar necesita o atentie speciala datorita unor materiale plastice sau cauciuc (in cazul cauciucului, consultati paragraful corespunzator) in contact cu solventi derivati din petrol


94

CAUCIUCUL

• Cauciucul este un material special foarte elastic, flexibil si rezistent• Cunoscut de pe vremuri, cauciucul natural se utilizeaza in construirea cauciucurilor de masina• In prezent se utilizeaza cauciucuri artificiale precum NBR, EPDM pentru garnituri si/sau O-ring.


95

MATERIALELE CERAMICE

• Materialele ceramice au o structura cristalina foarte compacta si rigida care confera proprietati speciale.

• Proprietati mecanice- rezistenta mecanica foarte mare, dar si fragilitate mare, se poate rupe la cea mai mica lovitura- este un foarte bun antiabraziv, este utilizat la componentele in miscare cu striatii (rulmenti, etansari, etc)• Proprietati electrice si termice bune, chiar sunt utilizate ca izolant in industria electronica si de exemplu la stalpii de electricitate.

MATERIALE SINTERIZATE

• Sinterizarea este un proces special de productie care utilizeaza pulberi pentru obtinerea produselor cu diferite forme si utilizari. Acestea sunt presate la o temperatura si presiune ridicate intr-o matrita si fuzioneaza unul cu celalalt pana cand formeaza o bucata rezistenta• Un bun exemplu il constituie lagarele pompelor de circulatie DAB din carbon, care lasa sa treaca praful, dar au o rezistenta buna la abraziune si la uzuraUn alt exemplu este WIDIA utilizat pentru a face lame pentru taiat


96

ETANSARI MECANICE STANDARD DIN OFERTA DAB PUMPS

CARBON – GRAFIT

Termenul “carbon-grafit” sau pur si simplu “carbon” este utilizat pentru o gama larga de

materiale care contin carbon; in general reprezinta unul dintre cele 2 inele de etansare.

Avantaje:1) capacitate buna de lubrificare, chiar si in conditii de uzura limita sau de functionare in

gol

2) atenueaza si umple micile imperfectiuni de pe pista de alunecare

3) rezistenta chimica buna

4) rezistenta mare la temperatura, se porneste de la temperaturi sub 0°C pana la 250°C,

iar aceasta limita poate fi depasita pana la 350°C prin utilizarea unui carbon metalizat si

chiar pana la 450°C pentru carbonul tip electrografit.

5) rezistenta destul de buna la compresie

6) costuri de realizare destul de mici

Dezavantaje:

1) toleranta redusa in prezenta abrazivelor

2) posibilitatea crearii de legaturi chimice intre carbon si agenti oxidanti

(nitrati, clorati, etc)

3) rigiditate mai mare si tendinta mai mare la distorsionare la temperaturi ridicate fata de

metale si materiale ceramice

4) cateva aplicatii industriale nu pot tolera prezenta prafului de carbon

5) rezistenta scazuta la tractiune

6) produsul finit trebuie sa fie manevrat cu grija

7) conductibilitate termica scazuta (pentru cateva tipuri)

Etansare

Prin faptul ca se imbina cu multe tipuri de materiale, se justifica utilizarea carbonului ca

material de etansare.


97


CARBURA DE TUNGSTEN

Este alcatuita din particule de carbura (cu o duritate mare) in aliaj cu un metal ductil. Este

utilizata in conditii foarte severe (cu privire la PV). Desi este cel mai scump material fata de

cele descrise pana acum, este deseori utilizat datorita avantajelor sale si datorita duratei de

viata a etansarilor.

Avantaje:1) rezistenta la uzura chiar si in conditii de functionare foarte grele.

2) conductibilitate termica buna

3) modul de elasticitate mare, deci tendinta mai mica de deformare la presiune fata de

materialele metalice

4) rezistenta mai buna la socurile mecanice fata de alte materiale nemetalice dure

Dezavantaje:1) rezistenta chimica limitata, mai ales in mediu acid

2) densitate mare a materialului, ceea ce poate duce la compromiterea caracteristicilor

materialului la viteze mari de rotatie

3) capacitati limitate de rezistenta la functionarea in gol sau cu lubrificare limita in cazul

creeari unei legaturi carbura-carbura

4) cost mare al materialului brut

Etansare

Fiind utilizat in prezenta unor lichide abrazive, acest material formeaza o legatura cu el

insusi sau cu alumina. Din moment ce in aceste cazuri toleranta la functionarea in gol este

mica, este tot mai des inlocuit cu carbura siliciu.

OXIDUL DE ALUMINIU

Denumirea comuna a acestuia este “alumina”, a fost unul dintre primele materiale

nemetalice “dure” utilizat in crearea etansarilor mecanice

Avantaje:

1) unul dintre cele mai economice materiale dure, cu excelenta rezistenta la uzura

2) rezistenta chimica foarte buna, care depinde de gradul de puritate

3) foarte bune proprietati in apa sau in solutii care contin apa. Foare buna rezistenta in

prezenta unor solutii abrazive.

98

Dezavantaje:

1) conductibilitate termica scazuta, pierde foarte putina caldura in conditii critice

2) rezistenta satisfacatoare la socurile termice doar cu anumite tipuri de carbon. Acest lucru

poate cauza probleme in cazul unor conditii de functionare de tranzitie. Rezistenta la socul

termic creste relativ daca recurgeti la adaugarea unor aditivi corespunzatori.

3) material fragil care poate suferi deteriorari mecanice

Etansare

Alumina este folosita in general cu diferite tipuri de carbon sau cu PTFE, ultimul fiind pentru

situatii foarte corozive.

CARBURA DE SILICIU

Aplicatiile carburii de siliciu (mai ales a celei sinterizate) devin tot mai amplu, nu doar

in aplicatiile cele mai dificile , dar si in cele obisnuite.

Raportul dintre randament si pret joaca un rol important in alegerea acestui produs.

Avantaje:1) foarte buna rezistenta la uzura, chiar si in conditii foarte grele de functionare

2) foarte buna conductibilitate termica fata de alte materiale ceramice

3) foarte buna rezistenta la socurile termice

4) modul de elasticitate mare

5) inertie chimica buna

6) densitate mai mica decat carbura de tungsten

7) materialul brut se gaseste cu usurinta

Dezavantaje:

1) rezistenta la deformare mai mica decat carbura de tungsten

2) rezistenta scazuta la tensiune

3) trebuie sa verificati atent selectarea legaturilor, deoarece o alegere gresita poate duce la

generarea unei calduri excesive si deci la posibilitatea de evaporare a fluidului ceea ce

poate duce la deteriorarea etansarii. Se testeaza carburile de siliciu aditivate optim pentru a

imbunatati comportamentul acestora in conditii de lubrifiere redusa.

Etnsare

Carbura de siliciu cu carbon este o combinatie care asigura o durata lunga de viata

etansarii in conditii diferite, deoarece are o excelenta rezistenta la socul termic si la

conditiile foarte grele. Combinatia carbura de siliciu-carbura de siliciu este de obicei utilizata

in toate cazurile in care sunt necesare caracteristici de rezistenta la uzura.


99

COMPATIBILITATEA DINTRE MATERIALE SI LICHIDE

Informatiile care urmeaza, ce se refera la

compatibilitatea lichidelor descrise in acest

manual, trebuie sa fie utilizate doar pentru

confirmarea materialelor de constructie a

pompelor.

Informatiile au fost gasite in diferite surse, iar

societatea DAB PUMPS S.p.A nu a efectuat

teste de verificare, prin urmare nu isi asuma

responsabilitatea cu privire la corectitudinea

acestor informatii.

Orice tip de aplicatie prevede un ansamblu

specific de solicitari, timp de expunere,

concentratie a substantei chimice si

temperatura corespunzatoare pentru utilizare.

De aceea societatea DAB PUMPS S.p.A va

recomanda sa supuneti unor probe practice

materialele care vor intra in contact cu

diferitele lichide diferite fata de cele pentru

care au fost studiate, proiectate si garantate

pompele.


100


101


102


103


104


105


106


107


108


109


110


111

Manualul Instalatorului DAB IMPORTANT

Documents

Transcript of Manualul Instalatorului DAB IMPORTANT