Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

34

description

apicultura

Transcript of Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

Page 1: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A
Page 2: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

I

LOOZ I I

Page 3: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICUL TORULLJI

P Autorii lecfiilor edifiei a VI-a a MANUALULUI APICULTORULUI I din 1986, tipBritB in 50.000 exemplare, au fost: Vasile ALEXANDRU ing.

zootehnist. Constanla ANDRE1 biolog, Constantin ANTONESCU apicultor,

1 , f ' . t , : ,, Ionel BARAC ing. zootehnist, Paul BUCATA biolog, VasilicaCIOCA farmacist,

. . , , . . " Ion C ~ R N U ing.agronom dr., Ecaterina CONSTANTINESCU biochimist, , - * Constantin CULEA ing. t.c.m., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing. : . . horticultor, Nicolae FOTIl ing. agronom , Elena GROSU biolog, Elena , .

r . . : . . . , - HOCIOTA ing. horticultor, N.V. ILIE$IU apicultor , Cristina MATEESCU 1 . : - - , biochimist, Aurel MALAIU ing. zootehnist, Eugen MARZA ing. zootehnist,

' Ilie OCRADA med. veterinar, Elena PALO$ farmacist. Elena SAVULESCU ing. 1:. , . t.c.m., Mihaela SERBAN biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing.

1 - ,

'

agronom, Sorin VERNESCU biolog $i Traian VOLCINSCHI ing. zootehnist. , '

.. .

Pe coperta a IV-a reproducem un fragment din CUVANTUL ~ N A I N T E la edifia 6) a manualului semnat de regretatul Prof.univ.dr.ing. VECESLAV

Autorii actuali ai lecfiilor din MANUALUL APlCULTORULUI edifia a IX-a din 2007 sunt: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist, cercetitor ytiinJific, lone1 BARAC ing. zootehnist, cercetitor ~tiintific, Maria DRAGAN biolog, cercetitor vtiintific, Grigore FOTA ing. horticultor, cercetgtor vtiinfific, Elena GROSU biolog, cercetAtor vtiinfific, membrii colectivului de patologie a albinelor din 1.C.D.Apiculturi Bucureyti, Cristina MATEESCU dr. biochimist, cercetitor ~tiintific, Aurel MALAIU ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Eugen MARZA ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Nicolae NlCOLAlDE ing. zootehnist, Mihaela SERBAN biolog, cercetitor ~tiintific, Elisei TARTA ing. agronom.

Desenele: Florin STEFUREAC

2

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA (Bucureyti)

Manualul Apicultorului / Asociaiia Cresciitorilor de Albine din Rominia - Ed. a 9-a. - PLoie~ti : LVS Crepuscul, 2007

ISBN 978-973-7680-30-3

638.1

Page 4: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL APICULTORULUI C U V ~ N T ~NAINTE

Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E. ,,MANUAL UL APICUL TORUL UI"

ra'mdne carte de ca'pa'tiii!

Apicultura, aceasta frumoasii indeletnicire este practicata din pasiune in Rominia de circa 40.000 persoane de diferite profesii plecind de la muncitori, @rani, preofi, profesori, medici, cercetiitori, scriitori gi multe alte categorii socio-profesionale.

in pra noastra exist2 astiizi 975,062 mii familii de albine, din care peste 99% se regasesc in proprietate privat2 gi care inregistreazii o tendinfii de cregtere. Este adeviirat cii pin5 in anul 2000 s-a inregistrat o sciidere a efectivelor cu circa 230 mii familii de albine care s-au aflat in proprietatea statului, respectiv I.A.S. gi unitafi silvice, cAt gi a fostelor C.A.P-uri.

Asociafia Cresc5torilor de Albine din Rominia cu sprijinul Ministerului Agriculturii, PBdurilor gi Dezvoltiirii Rurale desfr'goara o activitate continua pentru promovarea practicgrii apiculturii prin cursuri de specialitate in toate judefele prii. Organizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practiciirii apiculturii gi cregterea efectivului de familii de albine definute de un apicultor la minimum 100 familii, fa@ de numai 22 familii albine cit sunt in medie in prezent pe detinstor. in medie in Romiinia se realizeazii piing la 18 kg miere pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g ceara ~i circa 20 g : propolis.

Prezenta edifie a ,,Manualului apicultorului" - a IX-a, ne inva@ ce sii facem gi ce nu trebuie s5 facem in stupin5 gi in atelier sau laborator.

Adaptarea la noile condifii de dupii aderare presupune efort vi perseveren@ inclusiv in munca de documentare pentru imbogafirea gi perfecfionarea cunogtintelor.

Dat fiind specificul APICULTURII prin insiigi biologia albinei dar gi a tehnologiilor de exploatare gi valorificare a produselor stupului, ne permitem sii v5 recomandiim ,,Manualul apicultorului" precum gi periodicul ,,RomAnia apicol5". Tofi cei care doresc sincer .yi dezinteresat s8 sprijine aceasta milenara indeletnicire sunt invitafi s2 apeleze la ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA care are competenfa ~i dreptul legal de reprezentare a apicultorilor ~i intereselor acestora la toate nivelurile.

COMITETUL DIRECTOR AL ASOCIATIEI CRESCA~TORILOR DE ALBINE DIN R O M ~ I A

3

Page 5: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

P xolau!qlu p.qnja!n l!q~ronnJ~!8o~o~q nnq~y!y3a !nun oa,rau!fuaur

IS aAa!ur ap arlo3an ap oarau!iqo 'prnspur punq UJ 'prn;?lsu gnanpurpd 1nlnda2uj ol ap p2uj a~a~$ro~un gplood s am3 'pluapunqo noj3au ap a~jar2as n3 'ar?fiiaur ajuold n3 an!sDur auoz noun oana!dordu UJ alr?nl!s puldnls ap anlan ad au!qp ap nol!ul!uroJ ~anos~ldur~

.allrods alozydo 1zf3npord pulfqo s IS sap ap gi!puo3 rol!ou ps~!nja!nordns ps al!qodm a!unalnd !!l!uc~[ap oa.mz!1oan nrjuad rolauzqln !y(in8q narapan uj lnlnuro n!juatuajtr! pnnsamu !our a3 uj a3 ulp lvupdo D 'alo3!dn nol!!l3npord narapps pfupasuo3 pupn !!.rnjln3!.180 annsagau nol!nnuaAal n anoolnn u~ oaraund nr~uad 2olafaup[ !!rpfu@ap IS nol!rnppd !!.qf!r[ap w arnur~~z n3 'saln3 ap alnrnjou ,rolasrnsar !!rampar nnnspiu ad 'la~sv

.au!qlw ap rol~!~!uro[naroj10~~3p n,r~uad nrtzi~u nan?/b a1 llnur ap nu a.1~3 ad ./ol!!i!puon n :,uo arlp~ ap !rpnn8!sn nainqsa3au ap ajnu!ur,ralap alunirodur! ap l!qasoap !otr alnuoproo3 ad rzlwsuj as ado3 !8olouyal !S !nrzspur aundur! au!qlo ap rol~u~!urt?[t?a~r!(in8u~ 'o!alsa3n aarnz!zu!y3 ap 'lo!,mds ~rj 'IS !!AIz]]~~!A~D na,rv3!j3nrd ap ajn3$pour prnspur punq trj '!zpisn ap aprnlnu al!!i!puo~

.!a!l!uruJp urnsuo3 ap p.rnsanau pL/DAY ap AOlaAAr3ZZLl L3 a.rn]nurnnn ap nau!pnl!jdn 2p p/~82/ naa

najnjlun pcrliuaur psjodarnl8a,rojnn!San1~z!unl3no aplizpow u!rdaro3! ap arnur npurtzu un-njzr!p alnurno[ !!l!zdn/' uj pu!nia!nzron 'pzoaqnaj ann3 an!8olo!q ajaurnou pdnp ~alo/!n!1.7n p.moSpJsap !.tj 1~3n.rjuj !nLu ala3 alnpos a1313asu! arju!,rd pmatzgs as 'pjv!n ap rnltzpoiu .!L/awuo ap aznjnoldxa IS a/!/i,r8uj arool!tzia!n alln ap xaqasoap a alau!qlo '?pasod al a,m~ ad a3!8olo!q .ro/!ig~!,rnln~!jrnd n arn

-aloqdn !!i~izpond a~nrrruas~rj rout1 !ii:jd n narau!iqo !S aujqlu ap ro~~~~!iuoJoa,ro~lonzap un ap tin lnu!uira!ap nu anu,:, .,, -, n!jo~a8;7n IS ~nl;a!lar 'nw!l2 pu!n!,rd a!idao.m ap !!i!puoo n3 lnu!i 'un!qnunp :!b; i:

:.,:,:: I -ojodnnn lnliods uj !!rpi oa,roz7tu!s ap aln,riz3!sn al!qn.roilq[ ap uqasoap ..).,-: .... <..c ; , ?: :A alurtunu !!f!puo.3 LI~ !rtz8nalaur ajsann ad jnjlonzap n-s !S !a!inlndod aln ?,::,;..I ;. . ~ ?.,

!r!i!uja/apu! ! yJ2n !nur 3/33 u!p nun ajs iolau!q/n i?lia/~ann lpn/.snou u~ui uI , ; :;*;..i .a/on!urod-or8b ;i ,: 1. :-

Page 6: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL APICUL TORUL UI

fn prezent, prin tehnologii speciale, apicultorul poate pregiiti familiile de albine pentru valorificarea culesurilor de primiivarii, menfinerea acestora in stare activii in perioada de varii, cregterea de albine tinere gi asigurarea rezewelor de hranii de calitate in sezonul de toamnii pentru buna organizare a ierniirii albinelor. Toate acestea sunt etape deosebit de importante in ingrijirea familiilor pentru satisfacerea conditiilor necesare pregiitirii albinelor in vederea valorifica'rii superioare a resurselor melifere dinjora spontana' yi cultivatii.

De asemenea, adiipostirea yi intretinerea familiilor de albine in diferite sisteme de stupi cu volum reglabil care sii permitii dezvoltarea in cursul anului de unitiiti biologice puternice cu spatii suficiente pentru depozitarea culesurilor de nectar acumulate, constituie un factor important pentru obfinerea unor producfii mari de miere.

fntrefinerea diferentiata' a familiilor de albine potrivit condifiilor pe care le oferii zonele bioapicole din tars noastrii are, de asemenea, o importanfa' deosebitii in economia apicolii intrucdt asigurii, pentru Jiecare tip de cules, o metodologie specificii de intrefinere a albinelor ce diferii in mare miisurii, ca perioadii de timp gi tehnicd de lucru, la stupinele amplasate in zona de stepii fa@ de stupinele situate in zona colinarii sau de munte.

Pentru sporirea productiei apicole in zonele in care dezvoltarea familiilor de albine nu se coreleazii cu injorirea plantelor melifere ce asigurii realizarea principalelor culesuri de nectar din zonii, un rol important in corectarea acestei situafii il are practicarea tuturor procede-elor de intretinere a albinelor. Acestea au rolul sii asigure dezvoltarea familiilor potrivit cu evolutia resurselor melifere in vederea valorifica'rii in cele mai bune conditii a culesului de nectar din zona respectiva'.

Cunoagterea evolufiei sezoniere a familiilor de albine gi aplicarea corectii in producfie a tehnologiilor de cregtere gi intretinere a familiilor de albine reprezintii, in timpurile noastre, unul din factorii principali care pot asigura dezvoltarea acestora in scopul valorifica'rii culesurilor yi realiza'rii de produse apicole corespunziitor resurselor melifere existente gi potenfialului productiv a1 albinelor autohtone.

Page 7: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICULTORUL UI

lecfia 1. Imporfanfa cregferii albinelor Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un loc important in evolutia

viefii pe piimiint. inca din indepirtatele ere geologice aparitia albinelor - in cadrul unor complexe ~i complicate procese evolutive - a insemnat, fir3 indoialii, dobiindirea acelui rol pe care-] au qi astiizi ~i anume de agenti polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosistemele zonale ~i continentale. Marea riispiindire pe care o cunosc in prezent rasele de albine denot5 o accentuatii capacitate de adaptare a acestor insecte la cele mai variate conditii de relief, climii ~i vegetatie. intre albine ~i plante s-a creat o legiiturii indisolubil5 pe care savantul francez GASTON BONNIER a sistematizat-o astfel: ,,Albinele au nevoie de flori ca sii triiiascii Si florile au nevoie de albine ca s5 rodeascii". Aceast5 afirmafie face ca albina, in traditia ca ~i in istoria actualii, sii aibii intiiietate printre insectele utile.

0 privire retrospectivi asupra istoriei omenirii evidenfiazii cii omul s-a legat de albinii din cele mai vechi timpuri ciind el era un culegiitor de miere ~i inc5 nu cre~tea albine Iiingii adiipostul lui. Prezenfe ale acestor culegiitori de miere se mai inalnesc yi astiizi in societiitile umane mai pufin evoluate, ca de pildii in zone din Asia sau Africa. Este de observat c i in cadrul istoriei cre~terii animalelor, albinele se constituie ca una dintre primele viepitoare pe care omul qi le-a apropiat pentru a obtine prefioasele produse, mierea ~i ceara. De aceea nu este deloc greqit ciind se afirmii cii istoria omenirii se intrepiitrunde organic cu istoria apiculturii.

Suficiente date istorice, arheologice, lingvistice, etnografice qi folclorice atest2 cu prisosinp o asemenea intrepiitrundere de-a lungul mileniilor ~i piin5 in zilele noastre.

Chiar dacii, in comparafie cu alte specii, albina - datorit5 particularitiitilor ei biologice - prezintii un foarte puternic caracter conservator in sensul c5 interventia omului in viafa ~i activitatea ei nu se poate petrece deciit in acord cu instinctele speciei - solid consolidate genetic - totu~i putem remarca interesul ~i preocuparea omului de a cunoa~te qi exploata aceastii harnici insect5. De regulii la animalele domestice principalele trei elemente ce definesc ,,artificializarea totalii" in scopuri produc$vgscreyterii acestor specii sunt: ad5postu1, hrana ~i inmulfirea. La albine

artificializarea paflialii a ad2postului prin stupul cu rame mobile, cii fagurele in care albina desGqoar5 activitifi specifice este

Page 8: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICULTORULUI

Fig. I - Evolufia ad~postului familiilor de albine: stup primitiv - stup sistematic

Atunci ciind ne referim la albine denumim familia - o activitate bine sudatg qi organizat5 instinctual dup5 reguli riguroase caracteristice ~i altor insecte sociale ca de pild5 hrnicile - pentru c i albina singuri, in afara familiei, nu poate tr5i.

in privinp hranei, albina manifesti un puternic conservatorism preGciind nectarul ~i polenul florilor ca hran5 glucidic5 respectiv ca hran5 proteic5. Astfel, hrinirea artificial5 dirijati nu cuprinde deciit foarte putine preparate bazate in principal pe zah5rul industrial ca atare sau invertit. Ciit despre nutrifia artificial5 proteic5, utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare d e ~ i s-a dovedit c5 Gina de soia, drojdia de bere inactivati qi laptele praf degresat pot suplini in parte deficitul de polen din naturi.

Referitor la inmultirea albinelor, aceasta se realizeazi pe cale natural5 artificializarea produciindu-se numai in cazul roirii artificiale ~i a ins%miin@rii artificiale (deci controlati) a mitcilor ~i cu toate c5 este o metodi bine pus5 la punct nu se utilizeazg in practica largi aviind mai mult importanti in lucr5rile de cercetare ~tiintifici.

Sintetiziind rolul ~i importanta albinelor in economia qi viata oamenilor trebuie s i precizim c i apicultura este inainte de toate o important5 ramuri a agriculturii care prezinti interes atst din punct de vedere economic ~i social pentru produsele directe ce se obtin de pe urma cre~terii lor, ciit yi ecologic ca urmare a poleniz5rii plantelor entomofile in urma c5reia se realizeazi rezervele de hrani pentru existenta albinelor, p5s5rilor qi mamiferelor, precum qi a semintelor cu un rol cheie in perpetuarea ~i supraviefuirea plantelor. e e ~ 'g. * P.

Page 9: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL A PICUL TOR UL UI

Importanta albinelor in ecologie

Asigurarea unui mediu inconjurBtor sinatos impune obligatia de a conserva resursele naturale tinind seama de raportul ce exist5 intre conservarea nealterat5 a acestor resurse gi ins8gi existenfa oamenilor. Albinele pot fi considerate resurse biologice de important5 vital5. Prin polenizarea plantelor spontane gi cultivate - proces in urma cgruia se produce fecundarea $i ca atare formarea semintelor, legumelor gi fructelor - albinele au un rol esential in perpetuarea gi deci supraviefuirea a sute de mii de specii care formeaz5 vegetatia Terrei. Din surse anorganice gi energie solar3 in plante se creazg, prin fotosintezti, materie organics, iar din aceasta s-a format gi se formeaz5 stratul de sol fertil gi se produce hranii pentru insecte, piisiiri, mamifere gi alte vietuitoare.

Aceste relafii ecologico-trofice sunt esentiale pentru existents noastra gi pentru mediul inconjurstor. Dac9 vrem sii pastr5m nealterate in continuare aceste relatii in inl5nfuirea gi dependenla lor logics $i necesari, trebuie s5 mentinem apicultura ca ramur; importantil a activitsfii umane. Mai mult, cu inteligenf5, cu prevedere gi adresant5 prospectiv5 trebuie sii cream toate conditiile pentru apiculturi in vederea conserv5rii gi dezvoltarii nerestrictive a poten{ialului national apicol. Organisme specializate ale ONU au agezat albinele pe locul al IV-lea intr-o clasificare a senzorilor poluBrii mediului. DesGgurindu-gi activitatea pe o raza de zbor de circa 3 km (albina acopera o suprafats de circa 2.500 ha) la diferite in5ltimi fat5 de sol gi ca urmare a interceptsrii elementelor poluante mai ales pe cele din aer, din ap5 gi din plante (noxe industriale, noxe rutiere, pesticidele, particule radioactive) care influenfeazii negativ viata gi activitatea acestora prin intoxicare manifestat5 evident intr-un mediu nociv, albinele devin senzori ai polu5rii mediului.

Creyterile economice, sporurile demografice trebuie obligatoriu insofite de cregteri tehnologice gi de dezvoltari industriale accelerate. Graba yi necorelarea au determinat accentuarea poluarii mediului astfel c5 unele procese de degradare a naturii au inceput sfi aib5 un caracter ireversibil. Puse in evident5 de ,,Clubul de la Roma" intr-un raport inca din anul 1960 ce se intitula ,,Limitele cregterii", acesta atr5gea atentia asupra epuizarii resurselor energetice obtinute din combustibilii fosili (petrol gi cgrbune) ca gi acutizarea polusrii aerului, apei gi solului cu efecte

receptate de albine. c5 albinele constituie un element important de echilibru

ocrotirea, protejarea gi cregterea lor conform unor tehnologii constituie un postulat ce nu mai trebuie demonstrat.

8

Page 10: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL APZCULTORUL UI

Importanta economici a creyterii albinelor

Manifestarea accentuat5 a instinctului de acumulare a hranei la albine face ca familiile s5-gi adune, prelucreze gi depoziteze, in sezonul activ, rezerve de hran5 (miere qi polen) in cantitsti care depii~esc necesarul de consum in sezonul rece. Mierea qi polenul excedentare sunt recoltate qi utilizate de crescatorii de albine in limite rationale, astfel c5 in familii se las5 suficiente cantit5ti de hran5 pentru buna traversare a iernii. Legat de rolul economic al apiculturii trebuie pornit de la adev5rul c& nectarul qi polenul acumulat in florile plantelor constituie o resurs5 natural5 care, far& prezenfa albinelor s-ar irosi neexisthnd pAn5 in prezent o metod5 eficient5 de preluare. Tot astfel nici exudatele dulci ale unor afide gi cele care apar la unele specii vegetale nu ar putea fi valorificate in absenfa albinelor.

Producfia total5 de miere obfinut5 in anul 1996 Pn @rile CEFTA (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria ~i Slovenia) a fost de 40,5 mii tone. Romhnia este o far5 cu o producfie medie multianual5 de 10- 15 mii tone ce o situeaz5 pe unul din primele locuri din Europa.

Mai importanti ins5 decht productia direct5 de miere, cear5 gi alte produse este cregterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizirii culturilor, cregtere care este insotit5 de importante sporuri calitative de seminte, legume gi fructe.

S-a dovedit c& prin polenizarea cu albine sporurile cantitative de recoltii (produse agroalimentare) dep5qesc valoric de circa 30 de ori valoarea produselor directe (mierea gi ceara). in conditiile intensivizirii agriculturii prin mecanizare gi chimizare, entomofauna spontan-polenizatoare dispare treptat, astfel c5 albinele dobhndesc rolul de unic agent polenizator pentru numeroase culturi (arbori qi arbugti fructiferi, leguminoase-furajere, plante tehnice ~i oleaginoase, seminceri legumicoli, etc.). De aceea interesele agricultorilor, pomicultorilor, legumicultorilor converg cu cele ale apicultorilor qi cooperarea lor trebuie s5 se desfigoare in conformitate cu afirmatia conform c5reia ,,albina este aliatul cel mai loial gi statornic al agriculturii". Estimiiri economice evidenfiazg c5 in condifiile farii noastre expresia valoric5 a sporurilor de seminte, legume gi fructe obtinute ca urmare a poleniz5rii cu albine, se situeaz5 anual la nivelul a sute de miliarde de lei.

Page 11: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICUL TORULUI

Importanta social5 a apiculturii

Datoritii particularit5filor pe care le prezintii, cregterea albinelor are un important rol social fiind o indeletnicire care, pe Iiing5 realizarea unor venituri materiale, asigurii posibilitatea ca cei ce indr5gesc albinele sii petreac5 timpul liber in naturii intr-un mod pl5cut gi reconfortant, condifii pe care alte foarte purine preocup5i-i le pot oferi.

Dacii privim din punct de vedere material yi mai indeaproape lucrurile, rezulti cZi apicultura este o meserie exact5 gi durii pentru exercitarea ciireia cei ce o practicii trebuie sii aib5 calitiifi fizice gi morale deosebite, precum gi o pregiitire profesionalii corespunziitoare.

Acei care practicii apicultura in pra noastr5, gi sunt peste o sut5 de mii de persoane, apaqin tuturor categoriilor sociale constituind o mas5 de oameni extrem de eterogenii care define un numiir foarte diferit de familii de albine. Astfel cei care posedii un numiir mic de familii de albine gi aceqtia sunt foarte numerogi, indriigesc albinele gi aqteapti de la apiculturii o pl5cut5 ocupare a timpului liber qi uneori bucuria obfinerii unui fagure cu miere. Pentru ei apicultura nu constituie numaidecst o meserie chiar dacii mulfumitii cunogtintelor teoretice pe care le posed5 sunt buni practicieni.

Detiniitorii unui numiir mai mare de familii de albine practic5 apicultura ca semi-profesionigti penttu ca s5-gi realizeze, de pe urma acestei indeletniciri, completarea mijloacelor de existent5. in aceste conditii cunogtintele de teorie qi practic5apicol5 le sunt necesare in vederea realiziirii unui cadru tehnic corespunziitor nevoilor pe care le reclamii activitatea respectiv5.

Pentru cei care igi propun sii tr5iascii ins5 din veniturile pe care le obfin din practicarea cregterii albinelor sau care incearc5 s5-gi creeze o parte important5 din mijloacele de existent5 din apiculturii ~i intrefin un numiir mare de familii de albine, aceast5 indeletnicire devine realmente o profesie agricol5 cu toate avantajele, obligafiile, riscurile gi neajunsurile pe care le comportii.

inti-+o privire global2 integratoare nu trebuie neglijat nici rolul social importa privind ocuparea forpi de muncii pe care o asigur5 producerea stupilor, ~ n e l t e l o f i ~ "X ilajelor, fagurilor artificiali, medicamentelor de uz apicol qi altor bunuri n & ~ i c ~ i apiculturii.

" e - 4

10

Page 12: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICULTORULUI Un rol social de mare important5 este qi ocuparea foqei de munc2 care

conditioneazg qi prelucreaz2 produsele apicole, asigurhd, pe baza acestor produse, fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca qi reteaua comercia12 prin care aceste preparate se desfac la populafie. De asemenea, nu trebuie neglijat nici rolul social care deriv5 din valoarea alimentar2, bioenergizant2 qi medical2 a mierii qi celorlalte produse ale stupului utilizate in apiterapie, precum qi rolul benefic al acestora pentru copii, sportivi, bolnavi qi b2triini carora le sunt cu precadere destinate.Se impune s5 amintim c2 marele savant - fizicianul ALBERT EINSTEIN, apreciind la adevirata dimensiune importanp albinelor afirma c2: ,, Dacci ar dispare albina de pe suprafafa globului, omul ar mai avea dour patru ani de viapi. Cu cdt existci mai multci polenizare, cu atdt iarba este rnai multa', sunt mai multe animale, mai mul~i oameni".

Page 13: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APZCULTORULUZ

lecfia 2. Apicullura in Romania Pentru foloasele ce se oblin de pe urma creqterii albinelor, apicultura,

ca ramur5 de producfie a agriculturii, a constituit inc5 din trecutul indepartat o indeletnicire mult apreciatg de locuitorii patriei noastre, la inceput pentru produsele obtinute - miere, polen, l5ptigor de matca, propolis, cu o mare valoare alimentari qi energovitalizanta a cerii pentru iluminat qi nevoile cultului, iar mai thrziu qi in prezent, pentru contribufia pe care albinele o aduc la sporirea recoltelor de fructe, legume gi seminte prin polenizarea culturilor entomofile.

Toate acestea au Ecut ca in pra noastr5 apicultura s5 cunoasc5 o puternic5 dezvoltare in rindul locuitorilor din toate finuturile, din cele mai vechi timpuri qi piing in prezent.

Evolufia apiculturii in fara noastri

Pe meleagurile patriei, generos d5ruite de Dumnezeu, cu o clim5 qi flora bogat5 ce asiguri condifii la care albinele s-au adaptat de-a lungul erelor geologice, cunoqtintele despre apicultur5 se intrepgtrund cu ins5qi istoria poporului roman.

Dac5 scrierile antice ale lui Herodot (485-425 i.e.n.) - socotit p5rintele istoriei, sau ale marelui naturalist Claudius Aelianus (sec.111 i.e.n.) - pomenesc de albinele din teritoriul Traciei qi Daciei, exist5 Inca multe alte date istorice, arheologice, lingvistice, etnografice ~i folclorice care atest5 cu prisosinF preocuparea statornic5 qi continuitatea apiculturii in spatiul carpato-pontico- dungrean.

Faguri pietrificati gisifi intr-un pariu de la Siliqte-Cluj, precum qi tablele cerate folosite pentru scris de romani, descoperite intr-o min5 veche la Roqia Montan5 din Munfii Apuseni, sunt o dovad5 graitoare c5 in tara noastr5 au existat albine inc5 din timpuri foarte indep5rtate.

Amintim totodata c2 fragmentele de amfor5 tasian5 descoperite la Calatis avand pe toart5 imprimat un sigiliu cu albine qi dou5 inscription5ri in greaca veche

numele unei insule din Marea Egee) qi ATENIPU (probabil numele proprieta lui acestei amfore), indic5 faptul c5 inc5 din secolele 111-IV inainte de Gq+w,rni ere era ~nfioritor.

" fl " d 12

Page 14: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICULTORULUI

Acest fapt este, de asemenea, atestat dup5 mai bine de 1000 de ani de registrul notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de livrgri, prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia, Alexandria gi Constantinopole a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul M5rii Negre, ocup5 un loc de seami.

Din epoca feudal5, inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine, o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei, confin referiri la danii, inzestrGri, scutiri de d5ri gi de v5mi, localiz5ri de bogate stupine a c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits.

Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor, numeroase localitiifi purtau denumirea de Stupina, Stiubeeni, Prisaca, Prissceni, denumiri ce se pastreaz5 gi ast5zi.

in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole gi de prelucrare a acestora, precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din pr5 gi str5in5tate: Dimitrie Cantemir (1 7 17), Peyssonel (1 787), hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor nogtri (Neculce, Ureche gi altii).

Prima carte romineascii de apicultur5, Economia stupilor, publicat5 in 1785 apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea Sadu judepl Sibiu. Mai apoi in anul 1823, preotul profesor IoanTomici a publicat, de asemenea, o carte de apicultur5 intitulat5 ,,Cultura albinelor" editat5 la Buda gi tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din.Pesta.

Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc, in bung m5sur5, nivelul cregterii albinelor pe meleagurile noastre.

Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere interesele, s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor

FC" BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti. G

Progresele apiculturii in Europa erau rapide; in ~i!(@& . ..-

Page 15: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICULTORULUI predominau incg metodele vechi de stupBrit deqi in anul 1872 apicultorul b5n5fean Vichentie Schelejan a prezentat, la Congresul stuparilor din Germania qi Austria ce s-a finut la Salzburg (Austria), prima gratie metalic5 de separare a m5tcilor, iar Nicolae Grand promova, inc5 din anul 1870, stupul imbunititit a1 lui Berlesch, oficializat sub denumirca de stupul Berlcpsch-Grand.

Fig. 2 - Nicolae GRAND Fig. 3- Vichentie SCHELEAJAN

(1837 - 1893) (1 830 - 1898)

In general se poate afirma c5 in T5rile Romine~ti creyterea albinelor in secolul al XIX-lea a inregistrat un declin accentuat. La aceast5 stare de lucruri a contribuit in mare m5sur5 s5r5cirea @ranilor datoritg dijmiritului in natur5 ~i bani ce se d5deau domnitorilor yi boierilor in timpul ocupatiei turce~ti, iar mai tirziu extinderea culturilorcerealiere, introducereazah8rului in alimentatia omului ~i lipsa total5 de interes ~i sprijin din partea statului fa@ de aceas6 ramuri a economiei.

Folosirea a numeroase tipuri de stupi, din care multe necorespunz5toare experimentate, c5t ~i lipsa de utilaje pentru ingrijirea familiilor

perioad5, alcgtuiau o dotare tehnicg cu totul necorespunz5toare 'i. Astfel, in anul 1900, dintr-un efectiv de 3 10.162 familii de albine a'*% existent ~n 5 numai 7.141 erau adapostite in stupi sistematici, ceea ce

( 4 ai!iF!T 14

Page 16: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL APZCUL TORUL UZ reprezenta 2,3% din totalul familiilor de albine existente. Paralel cu aceasta, lipsa de indrumare a crescitorilor de albine, slaba preocupare pentru pregiitirea de cadre noi qi lipsa literaturii de specialitate pentru popularizarea largii a stupsritului sistematic au contribuit, de asemenea, la deciderea apiculturii.

Situafia ariitatii s-a inriiutiifit qi mai mult imediat dup5 primul qi al doilea r5zboi mondial datoritii, in principal, pierderilor de viefi omeneqti qi distrugerilor provocate de luptele desfiqurate pe teritoriul fiirii. Ca urmare, albiniiritul, care in trecutul nu prea indepiirtat, insemna o indeletnicire cu o largi riispiindire, iar produsele apicole o important5 bogsfie a economiei nafionale, s-a menfinut doar pe alocuri, ca obicei moqtenit din bitrini.

Astfel, s-a ajuns ca, la sfiirqitul celui de-a1 doilea riizboi mondial, numiirul familiilor de albine din @ra noastrii s5 fie, in anul 1945, de numai 460.000, iar productia medie anualii de miere pe familie sii ajungi abia la 3-5 kg.

in scurt timp, dupii cel de-al doilea riizboi mondial, in perioada anilor 1945-1989, in condifiile dezvoltiirii foqate a economiei de tip socialist, in sectorul de stat qi cooperatist, cu cheltuieli mari qi neeconomicoase efectivul familiilor de albine a inregistrat o creqtere aberanta fir2 ca s i se inregistreze propoqional qi o sporiti producfie apicolii. Efectivul familiilor de albine a crescut in bun2 misurii qi in gospodiiriile locuitorilor din oraqe qi sate care pentru realizarea unor cb~tiguri suplimentare in stare sii le asigure o existen@ la nivelul unei limite decente de civilizatie erau obligafi sii presteze, in orele libere, activitifi productive suplimentare.

Creqterea efectivului familiilor de albine qi a producfiei acestora in gospodiriile populafiei a fost posibili, in mare misurii, qi prin reorganizarea, in

Page 17: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL A PICUL TORUL UI anul 1957, a Asociafiei Cresc5torilor de Albine - avind ca pregedinte pe Veceslav Harnaj - care, pe liing5 activitatea de indrumare tehnicg, de instruire ~i de propaganda apicolii, a fost orientat5 gi in direcfia prest5rii de activit5fi economice de producfie prin Combinatul apicol asigurindu-se astfel baza tehnico-material5 pentru dotarea gi aprovizionarea apicultorilor, activitilti ce se desfagoar5 gi in prezent.

Trebuie mentionat, de asemenea, c5 pentru solufionarea marilor probleme apicole ce apaflineau contemporaneitilfii gi-a adus contribufia gi cercetarea gtiinfifici de specialitate care s-a desfigurat pe mai multe etape. Anii 1930-1957, etapi ce s-a caracterizat prin infiinfarea secfiei de apiculturi condus5 de Florin Begnescu la Institutul National Zootehnic care, din anul 1947, a funcfionat sub denumirea de Institutul de CerceGri Zootehnice. Etapa urmatoare, 1957-1974, s-a evidentiat prin infiinfarea, in anul 1957, a Stafiunii Centrale de CerceGri pentru Apiculturii gi Sericicultur-5 ~i organizarea, in anul 197 1, a celui de-a1 doilea nucleu de cercetare gtiinfificg prin crearea Centrului de Studii Proiectki gi inv5pmint apicol a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine. 0 etap5 superioar5 in evolufia activiatii de cercetare gtiinfific5 a fost aceea de infiinpre, in anul 1974, a Institutului de Cercetilri Apicole din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine, condus de Nicolae Fotii.

Complexul apicol, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Agricultur5 gi filialele judetene, unitifi ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine, au asigurat baza material5 necesar5 dotiirii stupinelor prin centrele de aprovizionare a apicultorilor din toate judefele f5rii gi au condus la promovarea progresului tehnic gi gtiinfific in apicultur5.

In prezent putem afirma c5 rezultatele obfinute de-a lungul anilor dovedesc c5 apicultura in tara noastri a fost o indeletnicire str5veche ~i o ocupafie infloritoare a locuitorilor care atestil continuitatea cregterii albinelor pe acest p5mint. Trecerea de la apicultura traditional5 la apicultura gtiintific5 fundamentat5 pe cunoagterea intim5 a vietii albinelor s-a datorat muncii neobosite a unor mari iubitori ai apiculturii din fara noastr5 la care gi-au adus aportul, dup5 primul r5zboi mondial, gi numerogi specialiqti ~i oameni de ~tiinf5 cum au fost: Nicolae Nicolaescu (1 870- 1946), Grigore Giossan (1 885- 1972), Florin Begnescu (1 880- 1949), Constantin Hangaqu,(J.889-195 I), Dimitrie Stamatelache (1 892-1 96 l), Constantin Hristea (1 8 9 6 4 7),-Veceslav Harnaj (1 91 7- 1988), Nicolae Fotii (1 910-1 989), precum gi mula all{ TI aidagi anonimi ai apiculturii de pe aceste meleaguri. : fl* cebapicultura a inregistrat o insemnat5 creqtere a efectiwlui

b e 16

Page 18: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL APICUL TORUL U l

familiilor de albine, partial forfatii, care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste 1.41 8.000 familii in conditiile economiei de tip socialist, in ultimii ani, ca urmare a reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap, sectorul apicol de stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat, precum ~i cel cooperatist) s-a dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind acestor trei importante sectoare de activitate. Prin modificarea structurilor economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de renunfare la practicarea stupiritului, fapt care a determinat, ~i in acest sector, o scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii, ajungindu-se ca la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626.000 familii cu o producfie de 10.543,O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei - 1998, fir2 efectuare de recensimint).

in ceea ce prive~te familiile de albine gi productia de miere realizati in pra noastri in ultimii ani, trebuie sB menfionim urmitoarele:

- albinele care populeazi teritoriul f&rii noastre fac parte din grupa raselor de albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii mai multe ecotipuri, corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia Dunirii ~i Dobrogea, Podiqul Moldovei, Cimpia de Vest, Podigul Transilvaniei ~i zona versanfilor MuntilorCarpafi;

- principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia), de tei (Tilia sp.), molid (Picea excelsa), culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus), rap@ (Brassica napus), mugtar (Sinapis sp.), lucermi (Medicago sativa), trifoi (Trifolium sp.), precum gi numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus idaeus), zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum), busuiocul de miri~te (Stachys annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum).

Efectivul familiilor de albine, cantitatea de miere realizati gi diversificarea largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari, I ipti~or de matci, polen, apilarnil, propolis gi venin de albine, inzestrarea tehnico- material5 a stupinelor, precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a produselor, rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~ cadrelor de apicultori, situeazi, in prezent, tara noastri printre @rile cwa@culturii bine

'L

dezvoltat5. - ,-* <

17 C

Page 19: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICULTORULUI Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii fiirii I-a avut qi iI are ~i in prezent

Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romsnia care, dup5 cel de-al doilea riizboi mondial, s-a reorganizat intr-o structurg teritorialg modem5 cu 41 filiale judetene in care a fost cuprinsii marea majoritate a cresc5torilor de albine din intreaga targ, grupati in cercuri apicole comunale, or i i~ene~ti qi municipale din care, peste 70 cercuri cu activitate economicii. in cadrul fiecarei filiale judetene funcfioneazi3 cste o S.C. APICOLA S.R.L. care preia produsele apicole realizate de produciitori in stupinele proprii qi asigurii aprovizionarea cresciitorilor de albine cu utilaje, instalatii ~i materiale apicole realizate de S.C. Complexul apicol S.A. .yi S.C. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturii S.A.

Reorganizarea Asociatiei Cresciitorilor de Albine conform norrnelor ~i prevederilor programului de trecere la economia de piatii creazii condifii noi in scopul consolidiirii organizatiei qi dezvoltarea activitiifilor tehnice qi economice pentru stimularea apicultorilor ~i progresul apiculturii romine~ti.

Page 20: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICULTORULUZ

leclia 3. Albinele gi lamilia de albine

Albina este o insect5, animal nevertebrat caracterizat de alcituirea corpului din trei pi$ principale - cap, torace qi abdomen, la riindul lor compuse din mai multe segmente acoperite cu un inveli~ tare - chitinos, de prezenta a Sase picioare articulate qi cu aripi membranoase.

Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte - Ordinul Hymenoptera (are doui perechi de aripi membranoase), familia Apidae, genul Apis, specia mellifera pe care o ingrijim ~i in tara noastri. La acest ordin apare viata social5 yi organizarea indivizilor in familie, echivaliind prin functionalitate cu un organism, ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii, ingrijirea in comun a urma~ilor, adunarea y i prelucrarea in comun a hranei, concentrarea puterii reproducatoare a organismului la una singur5 din femele -matca ~i la ciitiva masculi - triintorii yi reglarea in comun a cgldurii organismului social. Consecinfi a acestei vieti sociale - aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere - lucritoarele, acumularea de rezerve de hrani, totul cu remarcabile adaptiri ~i dezvoltiri in morfologie ale sistemului digestiv, respirator, muscular, nervos, reproducZitor, excretor, exceptionale performanfe ale organelor de simt, ale sistemului enzimatic ~i hormonal, din toate rezultiind spectaculoase aspecte de comportament.

Date fiind aceste perfecfiongri, familia albinei melifere este considerat5 In zoologie ca ,,supraorganismw - in care functiile de nutrifie, respiratie, ap5rare ~i reproducfie au atiit nivel individual ciit ~i social. Aparitia a dou5 caste la sexul femel (matca ~i lucritoarea) este expresia inaltei diviziuni a muncii atins5 de specie in indeplinirea funcfiilor sociale. De retinut: nu matca, unica, este noutatea In evolutie, ci lucratoarea - aceasta este, in perfecfiunea ei - o minunati diversiune de la dezvoltarea reproductivi, normal5, a femelei.

Pentru a infelege comportamentul ~i via@ albinei in stup, pentru a inv5ta corect posibilitafile de a ingriji ~i exploata albinele, in concordan$ cu modul natural de desfa~urare a viefii lor este necesara cunoa~terea alcituirii corpului lor ~i a dezvolt8rii. intmciit lucr5toarea este individul majoritar in familie, ~i a fost cel mai bine studiata, majoritatea descrierilor sunt facute pe ea. Ori de ciite ori matca ~i trintorele au particularitafi de morfologie ~i comportament ele vor-fimentionate. a *

Page 21: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICULTORULUI

De la ou la albina adult5

fncepBnd cu luna martie, cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri, pe fagurii din centrul stupului, in elipse cdt palma qi, pe m5sura trecerii zilelor, din ce in ce mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui, se observa in celule ou5le. Albe, str5lucitoare, ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t e bastona~e lungi de 1,4- 1,6 mm, curbate c5tre partea dorsal5, rotunjite la capete. Cap5tul anterior a1 oului, polul oral sau cefalic este mai gros - in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ; capatul posterior - polul caudal sau anal, mai subfire, ader5 la baza celulei. in ou se formeaz5, la citeva ore de la depunere, embrionul; sunt vizibile (cu o lupii foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului, mugurii pieselor bucale ~i ai picioarelor. in a treia zi de la depunerea in celul8, rupdnd foitele embrionare, eclozioneaz5 tingra larv5. Ea seaman5 cu un viermi~or alb str5lucitor qi este curbat5 ventral - invers decit oul. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de catre albinele doici, larva cre~te timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents); masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula.

ingrijirea acordat5 de doici unei albine In primele zile de dezvoltare

Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrije~te albi- nele. Cresc5torul trebuie s5-gi obiqnuiasci% ochiul cu masa alb5 sidefie alc5tuit5 de totalitatea larvelor ~i ou5lor din fagure: ea caracterizeaza starea de sin5tate. Orice &"R'

~neuloarea, str5lucirea ~i forma larvelor trebuie sesizat5 yi cercetatg. in interiorul organismului larvei au loc profunde transform5ri ale

ale acestora, marcate de 4 n5pBrliri succesive, in ziua a 6-

VBrsta zile

ou 1 2 3 4 5

TOTAL

Numar total de vizite in 24 h

854 92 1 834 1164 2084 2855 871 1

Vizite exclusiv pentru hranire numar total in 24 h

- 256 226 240 798 1296 2816

timpul total (min) in 24 h -

5 0 14 2 7 98

283 472

Page 22: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL A PICUL TOR UL UI a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins5 incepe s5-gi teas5 coconul. Prenimfa ~i apoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curent5 ca ,,puiet in viirsti" - spre deosebire de ,,puietul tiin5rV - larvele, diferenfiate la riindul lor pentru nevoile practicii in lawe tinere gi lawe in viirsti (1-3 zile gi respectiv 3-6). Cea mai sigurii diferenfiere a puietului este aceea care se refer5 la aspectul s5u in stup - puiet nec5p5cit qi puiet cgp5cit; denumirile se refer5 la c5p5celul de cearg pe care albinele, ce acoperi fagurii, il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua a 9-a. Chiar daca nu mai este hranit de c5tre albinele doici, nu inseamnil c5 puietul c5p5cit nu beneficiaza de ingrijire: prin ins5gi prezenp lor

activg pe fagurii cu puiet, albinele asigur5 temperatura optima dezvolt5rii acestuia; in absenp albinelor acoperitoare, puietul din celule, fie el cgpgcit, fie neciipiicit, r5cegte gi moare.

OU I OU 7 Ientru familiarizarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5 gi care, deci, cu ocazia cercetarii stupului, vor trebui c5utate anume.

\ Albina adulti

Adultul sau insecta complet dezvoltati este albina alc5tuit5 din cap, torace gi abdomen, cu toate organele gi apenndele bine formate, de culoare general2 bruna cu pete gi variante cuprinziind cenugiu, portocaliu, galben gi negru.

Spre deosebire deinveligul membranos, moale a1 stadiilor preadulte, corpul adultului 1 este protejat de un invelig tare - cuticula

I chitinoas5, pe suprafala c5reia sunt inserafi

I numerogi peri, de forrne gi cu funcfii din

I cele mai variate, de la mecanice piing la I i senzoriale.

1 ] Fig 7 - Durata stadiul~i~dk d

AOUU--I ou la albina IucrZtoare q+@

Page 23: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANCIA L UL APICUL TORUL UI

Aceeaqi cuticul5 acoper5 picioarele ~i una 1nai subfire - aripile. Relugnd cele descrise deja despre alcatuirea tipica a corpului insectei, iat5

cum arat5 albina:

Fig.8 - Alcitztir-ea corpulzli albinei lucritoare; I - antena; 2 - cap; 3 - torace; 4 - aripi; 5 - stigma; 6 - tergit; 7 - ac; 8 - picior 111; 9 - picior 11; 10 - picior I;

I1 - trompa (limb2); I2 - glosd; 13 mandibuld.

Capul, v5zut din faf5, la albina lucrritoare are aspect triunghiular, cele douri unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compu~i, mari. V5zut din profil, capul este turtit, cu partea posterioar5 uqor concav5 - atit cAt s5 se aveze pe suprafala anterioar5 a toracelui, cu care vine in contact. Pe partea dorsal5 a capului se afl2 trei ochi simpli - ocelii, iar pe partea anterioar5, cam la centrul triunghiului, se afl5 inserate cele douri antene. in unghiul inferior a1 capului si in partea posterioarri se remarc5 piesele bucale: buza superioar5 ~i respectiv trompa.

4 G%pukmritcii este mai rotunjit decit a1 lucrgtoarei qi este mai lat in raport cu propr&sa lungime. Capul trgntorelui este mult mai mare qi - V ~ Z U ~ din far5 -

22

Page 24: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL A PICUL TOR UL UI

- Fig.9 - Capul albinei lucriitoare: I - deschiderea occipitalii; 2 - postmentum; 3 - prementum; 4 -para glosa; 5 - palp labial; 6 - ligula; 7 - galea; 8 - palp

maxilar; 9 - stipes; 10 - car-do

Alcituirea ochilor ~i suprafafa lor mare dau posibilitate albinei s i vadi pe aproape 180'. Fiecare din cei doi ochi compu~i consta din numeroase unitifi de bazZi numite omatidii: corespunzitor lor pe suprafafa acoperitii de cuticuli se observi fatete hexagonale; marginile sunt opace, dar suprafefele centrale sunt transparente ~i fac funcfie de lentile. Pe zonele opace ale lentilelor se afli numero~i peri~ori ascufiti.

Ochiul compus a1 lucritoarei cuprinde 3.000-5.000 omatidii; la matcii 3.000-4.000, iar la trintore 7.000-8.000.

Antenele sunt fixate la bazi, printr-o membrani, intr-o mica excavalie in cuticula capului, denumiti soclu. Articolul lung ce alcituie~te baza antenei se nume~te scapus y i adiposte~te organul lui Johnston, cu rol in echilibrul corpului. fn continuarea sa se afli pedicelul qi flagelul sau biciul - acesta alcgtuit din 10 articole (la matci ~i lucritoare) sau 1 1 (la trgntor). Pe flagel sunt ~i echilibrului, toate principalele organe de simt: pentru pentru gust - conuri chimioreceptoare; pentru miros pentru modificari de temperaturi, ~i unele speciale

23 8

Page 25: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APICULTORULUI carbonic a aerului. Pe corpul albinei nu exist2 receptori pentru sunet; in schimb, ea I detecteazii vibrafiile ~i reacfioneazi la ele, probabil prin organele de pe picioare. Despre asemenea vibrafii se spune c2 sunt ,,sunete provenind din substrat". !

Piesele bucale: labrul sau buza superioar2 (anterioar2) inchide cavitatea bucalii anterior; este o mic2 pies2 mobili. Mandibulele au, amindoui, cite un van! 1

I ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. Spre deosebire 1 de alte insecte, inrudite, la albinii mandibulele nu au dinti; de aceea, albinele nu 1 pot rupe pielifa fructelor. Mandibulele servesc la malaxarea cerii, iar la albinele ce primesc nectarul - la concentrarea acestuia prin expunerea lui in pelicule fine. i Mandibula mstcii are un pinten foarte bine conturat. Proboscisul sau trompa este alcatuit din dou2 piese de suspensie, ansamblul pieselor bucale propriu-zise, gi din maxile - tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. Demn de 1

I retinut c i lungimea trompei este un element important in aprecierea capacitiifii , productive a albinei y i de aceea este folosit2 frecvent in descrierile profesioniste. I

fn principiu, trompa miisoar& 5-7 mm, cu variafii la diferitele rase de albine. La matc2 trompa are numai 33-4 mm.

Pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cuno~tinfe de anatomie, '

aparatul bucal a1 albinei se compune din: labrum; mandibule; proboscis, care la rindul lui este compus din: maxile, cu stipes; galea; lacinia ~i palpi maxilari; labium, cu cardo; lorum, ambele p8Gi de suspensie; submentum; mentum; paraglose; palpi labiali ~i limbi, terminat2 cu lingurifa.

Amintim ~i glandele cefalice, prezente in interiorul capului ~i vizibile numai cu o lup2 foarte putemic2 sau la microscop.

Glandele hipofaringiene (grevit numite ~i faringiene), se afl8 in partea superioar2 a capului; pereche, ele constau din douii tuburi foarte lungi purtind de- a lungul lor glandule. Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui. Aceste glande secret2 l2pti$orul, hrana destinat5 larvelor. Numai lucr5toarele au asemenea glande. La matc2 ele se afli in form2 de rudimente, iar la mascul sunt absente. fn perioada de ingrijire a puietului glandele sunt dezvoltate la albinele lucritoare in v6rst2 de 5-1 0 zile, ~ 2 n d devin doici. Foarte mult regresate la albinele de 20-25 de zile, ele pot fi reactivate ~i deci s2 se dezvolte din nou - in condifii de necesitate. Glandele mandibulare se afl2 la baza capului; deschiderea lor se afli pe mandibule. Foarte dezvoltate la matc2 $i la lucrgtoare, sunt extrem de mici la trintor. Secretia lor permite albinelor lucrgtoare s2 inmoaie ~i s2 fr2minte ceara ~i p r o f i h l , s2 dizolve inveli~ul uleios a1 polenului. Cu totul altii hncrie are la matc5, ~ a ~ s e c r e f i a mandibular2 constituie baza unor feromoni; ace~tia sunt r e $a ndulare externe, eliberate de un anumit individ ~i care provoac& o r e w 5 b g u f i c 2 la alt individ de aceea~i specie".

t . 4 2A

Page 26: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL APICUL TORUL UI Toracele se compune din trei segmente (pro- meso- ~i metatorace) care

susfin cele dou5 perechi de aripi gi cele trei perechi de picioare, iar in interior adipostesc puternica mas2 muscular2 care asigur5 zborul; celor trei segmente li se adaug5 ~i primul segment abdominal numit propodeum, o particularitate a himenopterelor.

Aripile, ambele perechi sunt membranoase, cu nervuri rigide, tubulare, prin care circul5 hemolimfi. Perechea anterioar2 (1-a) sunt mai mari decit cele posterioare. Nervurile descriu anumite desene denumite celule; dintre acestea, studiul celulei cubitale-3 este deosebit de important in aprecierea pentru selecfie la albine.

Caracteristic pentru aripile albinei mai este gi sistemul de cirlige (prezente pe nervura costal2 a aripilor posterioare) ~i pliul aripilor anterioare. Cirligele (sau hamulii) se agar2 in timpul zborului in pliu, cele dou5 aripi de pe o parte formind astfel un singur plan de batere a aerului. In afara zborului, cele dou2 aripi sunt perfect independente una de aka.

Picioarele albinei lucr5toare sunt una din cele mai interesante dintre adaptsrile insectei la modul de viap social.

Fig. I0 - Picioarele albinei lucrrjtoare a.: I -femur; 2 - coxrj; 3 - hamulus; 4 - arolizrm; 5 - tars;

6 - perie de polen; 7 - cogulef de polen;8 - pieptene pentru antene, 9 - tibia; b: I - cogulet; c: I -pinten; 2 - pieptene de polen

Page 27: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL A PICULTORUL UI

In afari de dimensiuni, care le deosebesc, cele trei perechi de picioare ale albinei au ~i conformatii caracteristice. Prima pereche are o perie pentru curitirea antenei; prin inchiderea articulafiei tibio-tarsiene se formeazi un inel - antena trecuti prin el este periati qi curitati de orice impurit5ti care s-ar opri in periqorii ce o acoper5. Perechea a doua are la partea inferioari a tibiei un spin, folosit la descircarea incirciturii de polen sau de propolis. Perechea a treia are o alcituire mai complicati.

Trebuie remarcate: articulatia tibio-tarsian5 plat: v i care formeazi o pensi: pe fata interns - la partea terminal8 a tibiei - pieptenul, iar pe bazitars - peria, constiind din rinduri de peri aliniate; peria ~i pieptenul servesc la culegerea polenu1ui;pe fata externi, tibia are o cavitate alungiti, inconjurati de peri lungi, fini, iar in centru are un pir mai scurt qi rigid, in jusul ciruia se va forma gheniotocul de polen inghesuit de pensa tibio-tarsiani - acesta este co~uletul,adaptare morfofiziologici, la viafa sociali de care am amintit mai sus; ultimul articol tarsian este identic la toate cele trei perechi de picioare; el este conformat anume ~i numai pentru mers. Extremitatea sa are doui cirlige duble intre care se afli un fel de ventuzi - cmpodiul sau pulvilul. Ciirligele inlcsnesc mersul pe suprafete rugoase, iar pulvilul pe suprafete netedc.

Abdomenul este alcatuit din Sase inele la matci ~i lucritoare ~i din Sapte inele la trintor. Rapostind accste inele, vizibile cu ochiul liber, la originea lor din segmentele abdominalc ale larvei, trebuie s i amintim c i sunt numai Sase, respectiv ~ap te , din cele 10 initiale. Anatomic vorbind deci, abdomenul albinei adulte consti din I0 segmente: primul, propodeum, este sudat la torace; unnitoarele Sase sunt evidente, dup2 pctiol, acestea sunt inele vizibile; al optulea, in interiorul celui de-a1 ~aptelea, are rolul de a susfine aparatul vulnerant (acul); a1 nouilea s-a transformat in plicile acului; al zecelea formeazi anusul.

In citirea unei p l an~e anatomice, a unei scheme, s i nu se confunde deci inelele cu segmentele abdominale!

Ca ~i segmentele toracice, cele abdominale sunt fiecare alcatuite dintr-un tergit, un sternit ~i doui pleure. Cele vase inele abdominale sunt telescopate vi unite intre ele de o membran5 intcrsegtnentari. Tergitul fiecirui inel acoperi mult sternitul respectiv, dar are ~i posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el. De aici rezulti o mare capacitate de distensie a abdomenului, ~i de contragere. Marc2nd tergitele de la T I la T VII, se poate uSor localiza pe poqiunea T VII acoperiti de T VI glanda lui Nasonov. Aceasti gland5 elibereazi un ,,mirosV, o substanti

serve~te la recunoa~terea albinelor ~i intri in alcituirea ,,substantei dintr-o masi de celule, in mod normal acoperite de tergitul VI,

prin extensia abdomenului atunci cind albinele ventileazi ae~u l la

Page 28: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL APICULTORULUI

Fig. 11 - Sec!iune longitud1nalC3 prin corpul albinei lucrC3toare 1 - esofag; 2 - scut; 3 - scutellum 1 ; 4 - noturn 3; 5 - propodeum; 6 - tuburile Malpighi; 7 - intestin;

8 -rectum; 9 -anus; 10 - intestinul rnediu; 11 - g u ~ 3 ; 12 - proventricul; 13 - ganglionul Ill; 14 -ganglion subesofagian; 15 - ganglionii 2-3-1-11; 16 - lingurita; 17 - palp labial; 18 - mandibula; 19 - labrurn; 20 - epifaringe; 21 - orif iciu bucal, 22 - scutellum cefalic; 23 - lob optic; 24 - scapus;

25 - creier; 26 - ochi sirnplu; 27 - noturn I

1 - glanda salivare toracica; 2 - gland3 salivara cerebrala; 3 - gland& hipofaringiana; 4 - gland& rnandibulars; 5 - orif iciul glandei rnandibulare; 6 - canalele salivare; 7 - furcula 1-11; 8 - mugchiul dorso-ventral al aripiii; 9 - gland& cerierg; 10 - glanda lui Dufour; 11 - sperrnateca; 12 - oviductul;

13 - aparatul vulnerant (acul); 14 - teaca acului; 15 - glanda lui Nasonov; 16 - glanda alcalinh; 17 - rezervorul glandei alcaline; 18 - ovar; 19 - rnu~chi al zborului indirect

Pe partea intern8 a sternitelor IV, V, VI, VII se aflii cite o pereche de glande ceriere. Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule, foarte dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor. In afara acestei perioade, ele revin la forma de bazii. in stare activii, celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin canale foarte fine. Ceara eliberatii pe ,,oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii in contact cu aerul, sub forma unor solzi~ori ce imprumut5 forma hexagonal2 a oglinzilor. Matca ~i trintorul nu au glande ceriere.

.< -a

in tara noastrii selecria albinei se bazeazii nu numai pe carac teae productive ale familiilor alese ci ~i pe triisituri de aspect exterior ale populatiil bnele de provenientii. $9

Page 29: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL APICUL TORUL UI Anatomia intern5 a albinei este structurat5 pe sisteme de organe, pe care le

descriem pe scurt:

Sistemul digestiv, situarea lui in organismul albinei ~i alciituirea este urm5toarea:

- intestinul anterior, in care se distinge faringele (cibarium) o adev5rat5 pomp5 de nectar, esofagul - un canal a c5rui dilatare este guva ~i proventriculul - cu rol de supap5 intre intestinul anterior ~i cel mediu vi a c5rui deschidere triazii gr5uncioarele de polen din nectar. AtBt nectarul cBt ~i polenul sunt retinute in buzunarele existente la nivelul proventriculului. Nectarul qi polenul nu sunt digerate concomitent, intrucit enzimele care le ataci nu pot acfiona una in prezenfa celorlalte;

- intestinul mediu, poqiunea de tub digestiv care gizduie~te digestia diferitelor alimente ale albinei - polen vi nectar. in prima sa poqiune, foarte sinuoasii, enzimele degradeaz5 proteinele, glucidele gi lipidele. Prin peretele celei de-a doua poqiuni, mai neted5 ca aspect, produsele degradate traverseaz5 p8nii in cavitatea general5 a corpului unde sunt antrenate in hemolimf5;

- intestinul posterior este subdivizat in intestinul subtire qi punga rectal;, aceasta din urmi deschis5 la exterior prin anus.

Sistemul digestiv cuprinde citeva glande: dou5 glande salivare cefalice ~i doua glande salivare toracice, care i ~ i elimin5 produsele intr-un canal colector unic, cu deschidere la nivelul mentumului.

Tot anexe ale tubului digestiv sunt considerate ~i tuburile lui Malpighi sau tuburile urinifere (circa 200 la numir), firi~oare sinuoase care se deschid la nivelul unirii intestinului mediu cu cel posterior. Rolul lor este acela de a elimina deveurile organice, in spefa urafi.

Evidente, dar cu un rol vi o functiune inci imperfect cunoscute sunt ~i cele vase glande rectale, de pe punga rectali. Se pare cii au rostul de a capta apa din catabolitii evacuati deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substanfii ce impiedica putrefacfia masei acumulate in punga rectal5 in special pe timpul iernii.

Hrana albinei adulte const5 din alimente energetice (nectar ~i manii, uneori zahir, administrat de apicultor) - care ii furnizeazi apii, s5ruri minerale, zaharuri simple vi complexe ~i acizi organici qi alimente plastice (polenul; uneori inlocuitori

de polen) - care ii furnizeaza in plus amino-acizi liberi, proteine, celulozii, amidon. in total, consumul anual al familiei este de vi de circa 30-50 kg polen.

de enzime care permit digerarea unor zaharuri complere:

28

Page 30: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL A PICUL TOR UL UI zaharoz5, maltozii, melezitozii, trehaloz5, etc.; nu este capabilii s5 digere lactoza, amidonul (decit in granule foarte fine) gi nici dextrine. Polenul este consumat prin digestie in gug5 gi intestin, Er5 ca inveligul gr5uncioarelor s i fie spart ci prin penetrarea acestuia. De fapt, prin simpla depozitare in fagure, sub acfiunea enzimelor gi a unor microorganisme, polenul se transform5 practic in alt produs - p3stura.

Dupii cum rezervele alimentare ale familiei sunt depuse in faguri, cele proprii individului sunt acumulate in corpul gras - intins in principal ca o ciptugealii, imediat sub inveligul chitinos dorsal, deasupra diafragmei. Corpul gras conline rezervele de glicogen, gr5sime gi proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari in timpul iernii ph i i spre prim5varii cind se epuizeazii; in mare miisurii ele sunt epuizate gi in sezonul activ - in urma perioadelor lipsite de cules, sau pe vreme rea care reline albinele de la cules.

Dacii hrana glucidicii servegte la producerea ciildurii, la hncfionarea mugchilor qi la alcituirea rezervelor grase, hrana proteicii (polenul) este indispensabilii tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor gi a miitcii.

Sistemul respirator este alciituit din tuburi traheene sau trahei gi saci aerieni. Orificiile care asigurii piitrunderea aerului oxigenat gi expulzarea aerului incircat cu bioxid de carbon se numesc stigme. Traheele sunt foarte ramificate, permiiind alimentarea direct5 cu oxigen a celulelor $i evacuarea gazului carbonic.

Stigmele sunt in numiir de 10 perechi: douii perechi toracice gi opt perechi abdominale, dintre care una pe propodeum, Vase pe inelele urmiitoare ~i una pe al 8-lea, nefuncfional5. Stigmele toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche se deschide intr-o mica excavafie in depresiunea mesotoracelui, mascatii de un lob al protergitului (in aceastii excavafie se ad5postesc acarienii Acarapis woodi).

, Stigmele abdominale se deschid intr-o camerii numit5 atrium. Traheele sunt tuburi rigide, din cuticulii fins, chitinizatii, cu intarituri de

chitin; helicoidale in interior, denumite tenidii (acestea mentin in permanenp traheea deschisi). Traheele se divizeazii in tuburi cu diametrul din ce in ce mai mic, piing ce in final traheolele se deschid in celule. In corpul albinei exists o serie de saci nepereche sau perechi, dilatafii ale traheelor primare. fn afar3 de hnclia lor respiratorie, sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor. Sunt dispugi astfel: in cap - cinci saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori gi 2 mandibulari); in torace - 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali Iatemk 2 dorsali laterali gi 1 scutelar), iar in abdomen - 3 saci (1 abdominal super. ant&ior gi 2 abdominali laterali). % -q

Imensul consum de energie, aportul mare de oxigen $d&&<pres@ke

Page 31: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL APICUL TORUL UI zborul, este susfinut foarte bine de reteaua minufioas5 de trahei ~i de saci traheeni.

Sistemul muscular este foarte dezvoltat. Aproape tofi mu~chii sunt striati! cu excepfia muychilor direcfi ai zborului. Majoritatea mu~chilor sunt legafi de producerea unor mi~c5ri ale corpului ~i sunt legafi de chitina scheletului fie direct. fie prin intermediul unor tendoane. Organele interne (sistemul digestiv, inima organele genitale etc.) au propria lor musculatur5.

Musculatura aripilor este cea mai important5 qi mai impresionant5: mu~chii directi ai zborului, foarte puternici, produc bitiile verticale ale aripilor (circa 190 bitii pe secundg), ~i mu~chii indirecli, care permit transformarea miycirilor verticale ale aripilor, printr-o actiune transversali, in mi~c5ri helicoidale-mi~cirile ce produc deplasarea propriu-zis5 a insectei.

Sistemul circulator este foarte simplificat la albini. El se compune din inimi, aorta ~i lacune de heniolirnfa. Funcfia sa este de a transporta substantele nutritive citre organele efcctoare ~i dc a cvacua de~eurile din organism. Circulatia ca atare se realizcaz2 prin inilni $i aort5, care alcituiesc un tub relativ continuu, in partea dorsali, $i anunie dinspre partea posterioari citre cea antcrioari, pin2 la cap, de unde se continui cu o circulatie lacunari (prin cavitatea corpului), cu concursul activ al celor doua diafragme: ventral5 ~i dorsali.

Sistemul neuro-endocrin este alcituit din celule neurosecretoare izolate, localizate in creier, care elibereazg hormoni ce activeazi glandele endocrine, de Fns5yi aceste glande protoracice - care, prezente la larve, dispar la inceputul feserii coconului: sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace y i mesotorace; secrefia lor este ecdisonul sau hormonul n5pArlirii (chimic, un sterol), y i cele dou5 perechi de glande retrocerebrale: a) corpora cardiaca - situate in apropierea aortei, primesc y i stocheaz5 secretiile cerebrale, pe care ulterior le elibereaz5 in hemolimG; au ~i ele o secretie proprie, al c5rei rol nu este incg cunoscut, y i b) corpora allata - vecine cu precedentele, secret2 mai mulfi hormoni, cu funcfii diverse - una juvenilizant5 (actiunea lor, combinat5 cu cea a hormonului ngpirlirii, mentine insecta in stare de larva - acfiune uneori sinergici, alteori antagonic5, in functie de stadiul de dezvoltare atins), una gonadotropa (contratea5 dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual) ~i una m e t a b 3 (controleaz5 metabolismul respirator ~i in general procesul nutritiei qi vitelo e a). Cu un termen generic, produsul corpora allata este desemnat curent c d m 8 $ y v c n i l ; dar datoritl multiplelor sale functii, in afar5 de mentinerea

30

Page 32: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL A PICUL TOR UL UI stBrii larvare, s-a propus, de curind, o denumire mai cuprinz5toare de hormon morfogenetic.

Sistemul nervos este, ca la toate insectele, ganglionar ~i scalariform. Creierul este alcBtuit din 4 porfiuni principale, denumite protocerebrum

(prelungit lateral prin cei doi lobi optici, mas5 de fibre nervoase venind de la ochii compu~i) -are rolul de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli ~i ochii compu~i: deutocerebrum (alcBtuit din doi lobi, anterior - dB na~tere la doi nervi antenari, foarte mari); tritocerebrum (dB na~tere unui nerv frontal ~i unui new recurent care urm5re~te traseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian. Prin deschiderea alcBtuit5 de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii anteriori trec esofagul ~i porfiunea terminal2 a aortei. In continuarea ganglionului subesofagian, lanful nervos cuprinde doi ganglioni toracici ~i cinci ganglioni abdominali, tofi pereche ~i unifi intre ei printr-un cordon dublu (sistem ,,scalariform" - ca o scar2).

Aparatul vulnerant sau acul, la albinclc lucr5toare cuprinde: ansamblul glandular, ansamblul motor ~i ansa~nblul vulncrant.

QC1, L Ansamblul glandular consti din douB glande - glanda acid5 (dou8 tuburi subtiri care se unesc inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin) ~i glanda alcalinB sau lubrefianti. Ansamblul motor cuprinde citeva pl5cup de chitin& ale c5ror mi~cBri fac sB avanseze acul ~i sB se descarce rezervorul de venin.

Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este a t a~a t ansamblului motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase. Acul este format din prelungirea lantetei - o pies5 rigid5 $i goal5 la interior, terminat5 ascutit, aviind pe fa@ inferioar5 douB SanFri in care alunec5 stiletii. Lanfeta ~i

Fig. 12 - Modul corect de stilefii alcBtuiesc impreun5 un canal prin care se scoatere a acultri albinei scurge veninul. Stiletii sunt terminati cu n i ~ t e creste,

fGr5 a goli pungo cu venin ca un harpon; sunt striibgtuti de canal veninul este dirijat, din canalu provocatB de lanfet5.

31 e

Page 33: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUAL UL A PICUL TOR UL UI Aparatul reproducGtor, la albine se prezinti astfel:

- aparatul genital a1 m5tcii const5 din patru p5qi principale: organe ge- neratoare - dou5 ovare; organe conductoare - dou5 oviducte laterale; un oviduct median ~i cavitatea vaginala; organe anexe - spermateca, cu glanda in Y ~i organe de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix.

Fiecare ovar este alctuit din circa150-180 tuburi ovariene sau ovariole, deschiziindu-se intr-un oviduct lateral. Cele dou5 oviducte laterale se contopesc formind oviductul median. Dilatindu-se, acesta formeazi cavitateavaginalg, separat5indou5de un pliumucosaflat chiarsuborificiul canalului spermatecii. Spermateca este o sfer2 in care se imagazineazii spermatozoizii depu~i de triintori in cursul imperecherii. Pe ea se afl5 glanda in Y, al cirei rol este de a activa spermatozoizii aflafi in repaus in spermatecii. Peretele sperniatecii este acoperit de o refea foarte dens5 de traheole.

Cavitatea vaginal2 este separati de camera acului printr-un pliu circular. De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl5 alte doui cavitiii - burscle copulatoare.

Dupi imperechere, ovarele se dezvolt5 foarte mult. Tuburile ovariene sau ovariolele sunt capabile s5 elaboreze celule germinative, din care se dezvoltii ovulele, care evolueaz5 piinii la ou.

Anatomia aparatului reproduc5tor al m5tcii este foarte interesanti pentru cei care doresc a practica ins2minfSri instrumentale. Fiecare detaliu este necesar a fi indeaproape urm5rit pe scheme ~i pe viu;

- aparatul genital al trintorului cuprinde: 2 testicule, 2 canale deferente, 2 vezicule seminale, 2 glande mucoase; canalul ejaculator ~i bulbul cu lob penat.

Cele dou5 testicule sunt situate la partea superioarg a abdomenului, de form5 aproximativ triunghiular5. Sunt alc5tuite din fascicule de tuburi seminifere (circa 270 in fiecare testicul). La baza testiculului, testiolele se deschid in canalul deferent care, la riindul s5u, se deschide in vezicula seminal%. Peretii veziculei elaboreaz5 lichidul seminal care are rolul de a hr%ni ~i intrefine spermatozoizii. Cele dou5 vezicule se deschid la baza a c2te unei glande mucoase. Glandele acestea se continua in canalul ejaculator, care se termini in bulbul penisului. Ca aspect bulbul penisului este musculos qi globulos. In general este situat in dreptul segmentelor abdominale 6-7.

La ecloziune, masculii au testiculele nefuncfionale ~i de dimensiuni mici. SpermSt$Uiie migreazg prin canalul deferent, se aglomereazi in veziculele seminale unde, cd apul ancorat in peretele veziculelor, se matureaz5 ~i se transform5 in

' "4!. natozoizii ating maturitatea qi odat5 cu ei qi trintorii in jurul va sgPb t ~ d % i2 ,.I

%I 7y .+- 32

Page 34: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A

MANUALUL APZCUL TORULUZ

Diviziunea muncii in familia de albine

Dup5 ce p5r5sevte celula in care s-a dezvoltat, tin5ra albin5 este uSor de recunoscut: inc5 umed5, yi cu peri~orii de pe suprafafa corpului argintii, care ii dau un aspect caracteristic, ea se mivc5 timid pe fagure. Dup5 ce se usuc5 qi i ~ i curGt5 trupul cu ajutorul picioarelor, intr5 in via@ stupului: are contacte de hran$ comunic5ri prin antene cu alte albine, cur8t5 vi lustruie~te cu propolis celule din care au eclozionat surori de-ale ei; dup5 2 zile intr5 in activitatea propriu-zis5: ingrijevte larve in virst5; iar atunci cind atinge virsta de circa 5-6 zile, cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat, incepe s5 hrBneasc5 larve tinere $sau s5 intre temporar in suita mgtcii (aceasta este un grup de 5-10 albine, care inconjoari matca in deplasarea ei pe faguri, hr5nind-o, cur5tind-o; in componenp grupului intri mereu alte albine capabile s5 o hriineasca). Dup5 un timp petrecut astfel ca doic5, albina este angrenatil in alte activitilti, tot ,,de stup": cu capul, indeas5 in celulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen desc5rcate de culeg5toare, pregitind viitoarea rezerv5 de proteine a familiei - p5stura; cu mult2 sdrguint5 evapor5 qi imbogiifevte nectarul depozitat in celule transformindu-1 in miere; in sezon de cules, dezvoltindu-i-se glandele ceriere, secret5 ceara sub form5 de solzivori de form5 hexagonali, pe care ii fr5mint5 cu mandibulele yi cu picioarele vi ii folosevte la cladirea fagurelui.

Fagurele se compune dintr-o constructie de cear5 vertical5 in care sunt sapate de o parte vi de alta piramide cu virful spre centru ~i cu baze hexagonale, in ava fel dispuse incit cele trei fete de piramid5 alc5tuind baza unei celule sunt, fiecare din ele vi o fat5 in baza alteia (in total trei) celule de pe partea opus5 a fagurelui. Pe conturul hexagonal a1 bazei piramidei se inalp, inclinati oblic f a p de vertical5 dar perpendicular pe muchiile piramidei, cei vase pereti ai celulelor. Diametrul celulelor de lucr5toare este constant, uniform: la ridicarea peretilor, albinele i$i folosesc ca pe un yubler deschiderea dintre ,,genunchiiV dep5rtafi ai celor dou5 picioare anterioare. La fagurii albinei romiine~ti, aceastil deschidere vi diametrul celulelor de lucr5toare, este de 5,41 mm. in afara celulelor de lucr5toare mai exist5 celule de trintori, mai mari, vi altele, in zone de tranzitie, denumite chiar celule de tranzifie, precum qi celule de matc5 - excrescente vizibile ale fagurelui, paralele cu acesta, orientate geotrop pozitiv vi deschise la partea inferioar5 (botcile). Se face deosebire intre botci de inlocuire linivtiti a mitcii, botci de r.siRc$ botci de salvare - prezenta ~i amplasarea lor pe fagure putind indica oricidd . reg&miliei in perioada roirii sau in afara acesteia. Fagurii sunt construifi darale, % ntre ei, iar distantele care ii despart sunt totdeauna astfel, incit crescuti @-IF mie?kt%au

33 %*

Page 35: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A
Page 36: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A
Page 37: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A
Page 38: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A
Page 39: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A
Page 40: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A
Page 41: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A
Page 42: Manualul Apicultorului Ed. a-IX-A