Manualul animatorului socio-educativ

123
Manualul Manualul Animatorului socio-educativ Animatorului socio-educativ www.granturi-corai.ro www.eeagrants.org www.granturi-corai.ro www.eeagrants.org Asociaţia “Sprijiniţi copiii” Alba Iulia Comuna Pianu

Transcript of Manualul animatorului socio-educativ

Page 1: Manualul animatorului socio-educativ

ManualulManualulManualulAnimatorului socio-educativAnimatorului socio-educativAnimatorului socio-educativ

www.granturi-corai.ro

www.eeagrants.org

www.granturi-corai.ro

www.eeagrants.org

Asociaţia “Sprijiniţi copiii” Alba IuliaComuna Pianu

Page 2: Manualul animatorului socio-educativ
Page 3: Manualul animatorului socio-educativ

CUPRINS

Capitole/ Subacapitole/ Fișe descriptive Colaboratori Rol Pagini I.INTRODUCERE Ilea Floare

Maria Director asociație 8

II.ANIMAȚIA SOCIO- EDUCATIVĂ ȘI ANIMATORUL SOCIO-EDUCATIV 2.1 Animația socio-educativă Truță Mihaela

Alina Membru în echipa de proiect

10

2.2 Funcțiile animației socio-educative Truță Mihaela Alina

Membru în echipa de proiect

10

2.3 ”Reguli” de aur în animația socio-educativă Truță Mihaela Alina

Membru în echipa de proiect

11

2.4 Tipuri de animație abordate în manual Truță Mihaela Alina

Membru în echipa de proiect

12

2.5 Animatorul socio-educativ Stoica Ioana Maria

Membru în echipa de proiect

12

2.6 Calitățile unui bun animator socio-educativ Stoica Ioana Maria

Membru în echipa de proiect

12

2.7 ABC-ul Animatorului Stoica Ioana Maria

Membru în echipa de proiect

13

2.8 Competențele animatorului socio-educativ Stoica Ioana Maria

Membru în echipa de proiect

13

III. JOCUL - PIESĂ DE BAZĂ ÎN ANIMAȚIA SOCIO-EDUCATIVĂ

3.1 Conceptul de joc Lazăr Augustin Gabriel

Membru în echipa de proiect

15

3.2 Categorii de jocuri Lazăr Augustin Gabriel

Membru în echipa de proiect

15

3.3 Funcțiile jocului Lazăr Augustin Gabriel

Membru în echipa de proiect

16

3.4 Scopul și rolul jocului în animația socio-educativă

Bulac Mărioara Membru în echipa de proiect

16

3.5 Elemente structurale ale jocului Bulac Mărioara Membru în echipa de proiect

17

IV. TIPURI DE ANIMAŢIE

4.1Animaţie pentru dezvoltarea fizică, agilitate, coordonare, rezistență și flexibilitate

Fişa descriptivă – Alb și negru

Avram Traian Voluntar proiect 18

Fişa descriptivă - Atenție mingea!!!

Vasile Denis Marian

Voluntar proiect 18

Fişa descriptivă – Avioane în ceață

Culda Maria Sanda

Voluntar proiect 19

Fişa descriptivă - Broasca-n cerc

Lazăr Claudia Voluntar proiect 19

Fişa descriptivă - Broscuța Manea Luiza

Voluntar proiect 20

Page 4: Manualul animatorului socio-educativ

Fişa descriptivă - Care șir sare mai departe?

Lazăr Augustin Gabriel

Membru în echipa de proiect

20

Fișa descriptivă- Calea ferată

Frate Vochița

Voluntar proiect 21

Fişa descriptivă - Culegătorii

Bulac Muncuş Cristina

Voluntar proiect 21

Fişa descriptivă - Cursa misterioasă

Bulac Mărioara

Membru în echipa de proiect

22

Fişa descriptivă -Doboară mingea

Florea Mariana Elena

Voluntar proiect 23

Fişa descriptivă – Fără 3! Ivan George Viorel

Voluntar proiect 24

Fişa descriptivă –Găleata veselă

Pascari Carolina Voluntar proiect 24

Fişa descriptivă - Găseşte-ţi căsuţa!

Avram Maria

Voluntar proiect 25

Fişa descriptivă - Legați în labirint

Țîr Marinela Voluntar proiect 25

Fişa descriptivă -Mingea urmărită

Ţein Liliana Viorica

Voluntar proiect 26

Fişa descriptivă - Mingile dansatoare

Pop Felicia Voluntar proiect 26

Fişa descriptivă -Nimereşte mingea !

Borşan Florina Voluntar proiect 27

Fişa descriptivă - Păsările călătoare

Popa Diana Voluntar proiect 27

Fişa descriptivă - Pescarul și peştii

Bulac Muncuş Cristina

Voluntar proiect 28

Fişa descriptivă - Pescuit submarin

Costin Vasile Voluntar proiect 29

Fişa descriptivă –Poșta merge

Popa Adriana Voluntar proiect 29

Fişa descriptivă – Salut, prietene!

Corlaci Ioana Voluntar proiect 30

Fişa descriptivă - Semaforul Ştefan Maria Voluntar proiect 30 Fişa descriptivă - Schimbaţi liniile!

Sinea Daniela Voluntar proiect 31

Fişa descriptivă - Şoarecele și pisica

Mihu Rozalia Voluntar proiect 32

Fişa descriptivă - Treci peste râu

Mindroc Nicoleta

Voluntar proiect 32

4.2Animaţie pentru dezvoltarea încrederii, colaborării între echipe

Fişa descriptivă - Balonul buclucaș

Hofmeister Andrada Luciana

Voluntar proiect 33

Fişa descriptivă - Bucheţele Breaz Cornel Voluntar proiect

33

Page 5: Manualul animatorului socio-educativ

Fişa descriptivă - Ciocănitoarea

Vinceller Elena Andreea

Voluntar proiect 34

Fişa descriptivă – Clopoțelul

Cupa Lazea Viorica

Voluntar proiect 35

Fişa descriptivă - Floricele de porumb

Brînduşan Mircea Alin

Voluntar proiect 35

Fişa descriptivă – Între două focuri

Stoian Radu Voluntar proiect 36

Fişa descriptivă – Lupta pentru cucerirea cetății

Goța Radu Voluntar proiect 37

Fişa descriptivă -Mingea călătoare

Toma Ioana – Maria

Voluntar proiect 38

Fişa descriptivă – Pânza de paianjen

Truță Mihaela Alina

Membru în echipa de proiect

38

Fişa descriptivă – Portretul meu

Boiț Daniela

Voluntar proiect 39

Fişa descriptivă – Să facem cunoștință

Uritescu Cornelia

Voluntar proiect 39

Fişa descriptivă – Scaunul mișcător

Popa Adrian Voluntar proiect 40

Fişa descriptivă – Ștafeta cu transport de greutăți

Țîr Marinela Voluntar proiect 41

Fişa descriptivă – Steaua stimei de sine

Codea Mihaela

Voluntar proiect 41

4.3 Animaţie pentru dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, întrajutorare și inovație socială

Fişa descriptivă – Adevărat sau fals?

Ioani Mihaela

Voluntar proiect 42

Fişa descriptivă – Ciobanul și mielul

Hațegan Corina Luciana

Voluntar proiect 42

Fişa descriptivă – Comorile prieteniei

Suciu Cristian Tiberiu

Voluntar proiect 43

Fişa descriptivă – Cum mă vd eu - cum mă văd ceilalți?

Chira Carmen Voluntar proiect 43

Fişa descriptivă – Cum se simte Urechilă?

Rusu Viorica Voluntar proiect 44

Fişa descriptivă – Evantaiul sentimentelor

Marina Gabriela Voluntar proiect 45

Fişa descriptivă – Împreună reușim

Vlasea Floare Voluntar proiect 45

Fişa descriptivă – Îți plac vecinii tăi?

Socaciu Adina Voluntar proiect 46

Fişa descriptivă –Joc de intercunoaștere și comunicare

Pop Felicia Voluntar proiect 46

Fişa descriptivă –Magazinul magic

Fica Delia Florina

Voluntar proiect 47

Page 6: Manualul animatorului socio-educativ

Fişa descriptivă – Scaunul polemic

Chivoiu Ileana Voluntar proiect

48

Fişa descriptivă – Topul preferințelor

Boiț Daniela

Voluntar proiect 48

Fişa descriptivă – Turul de nume

Petrică Maria Mădălina

Voluntar proiect 49

Fişa descriptivă – Uliul și porumbeii

Moldovan Andrei

Voluntar proiect 49

Fişa descriptivă – Un gând frumos

Groza Denisa Voluntar proiect 50

4.4Animaţie pentru dezvoltarea imaginației și a creativității

Fişa descriptivă -Colajul nostru

Calistru Iulia Voluntar proiect

51

Fişa descriptivă- Continuă tu!

Bulac Mărioara Membru în echipa de proiect

51

Fişa descriptivă- Cuvântul interzis

Filip Mariana Voluntar proiect

52

Fişa descriptivă- Desenează mai departe!

Popa Ramona Voluntar proiect 53

Fişa descriptivă- Fantomița drăguță

Baciu Andrada Cătălina

Voluntar proiect 53

Fişa descriptivă- Ghici ce desenez?

Marini Florina Sorina

Voluntar proiect 54

Fişa descriptivă- Ghiceşte repede

Leterna Călin Voluntar proiect 54

Fişa descriptivă- La fabrica de jucării

Vasuti Nicoleta

Voluntar proiect 55

Fişa descriptivă-Liliacul suport de bomboane

Roșca Zinaida Voluntar proiect 56

Fişa descriptivă-Povestea prenumelui

Calistru Iulia Voluntar proiect 57

Fişa descriptivă- Prietenul imaginar

Pop Adela Voluntar proiect 57

Fişa descriptivă- Propoziția ciudată

Mîndroc Nicoleta

Voluntar proiect 58

Fişa descriptivă- Scrie mai departe!

Marina Gabriela Voluntar proiect 59

Fişa descriptivă- Statuile vii Toma Ioana – Maria

Voluntar proiect 59

Fişa descriptivă-Utilizări inedite ale obiectelor

Rusu Viorica Voluntar proiect 60

4.5Animaţie pentru dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite

Fişa descriptivă – Atelierul cu lut

Nicoară Maria Voluntar proiect 61

Fişa descriptivă - Butonul magic al emoțiilor

Rusu Viorica Voluntar proiect 62

Fişa descriptivă – Descrierea unei persoane

Suciu Ionela Voluntar proiect 63

Page 7: Manualul animatorului socio-educativ

Fişa descriptivă – Designul emoției

Hațegan Corina Luciana

Voluntar proiect 63

Fişa descriptivă – Fântâna miraculoasă

David Alina Voluntar proiect 64

Fişa descriptivă - Găseşte mai multe înţelesuri!

Doncea Ana Mariana

Voluntar proiect 64

Fişa descriptivă – Ghemul de ață

Miclea Andreea Voluntar proiect 65

Fişa descriptivă – Lanțul cumpărăturilor

Aron Angela Elena

Voluntar proiect 65

Fişa descriptivă – Mașina de spălat

Muntean Iulia Margareta

Voluntar proiect

66

Fişa descriptivă – Norul cuvintelor

Mihu Maria Cristina

Voluntar proiect 67

Fişa descriptivă – Ochiul-Vocea-Corpul

Ivan George Viorel

Voluntar proiect 68

Fişa descriptivă – Reclama Mîndroc Nicoleta

Voluntar proiect

69

Fişa descriptivă – Vânzătorul de păsări

Dicu Robert Voluntar proiect 70

Fişa descriptivă – Valorile Bulac Mărioara Membru în echipa de proiect

71

4.6Animaţie pentru dezvoltarea dorinței de exprimare prin frumos

Fişa descriptivă – Albinuțe Lodroman Codruța

Voluntar proiect 72

Fişă Descriptivă -Floarea mea

Chira Carmen Voluntar proiect 72

Fişa descriptivă – Farfurii decorative

Olălău Odetta Voluntar proiect 73

Fişa descriptivă – Felicitări Bulac Mărioara Membru în echipa de proiect

74

Fişa descriptivă – Felicitări de sărbători

Stoica Ioana Maria

Membru în echipa de proiect

765

Fişa descriptivă – Fericirea înseamnă...

Popescu Maria Marcela

Membru în echipa de proiect

76

Fişa descriptivă – Flori de hârtie

Maniu Maria Voluntar proiect 76

Fişa descriptivă – Globuri de ață

Muntean Virginia

Voluntar proiect 77

Fişa descriptivă – Mărgele din nasturi

Rad Andreea Voluntar proiect 77

Fişa descriptivă – Mărul din ziar

Stoica Ioana Maria

Membru în echipa de proiect

78

Fişa descriptivă – Păpuşi din frunze pentru degete

Beschiu Camelia

Voluntar proiect 78

Fişa descriptivă – Planșă realizată cu semințe

Stoica Ioana Maria

Membru în echipa de proiect

79

Page 8: Manualul animatorului socio-educativ

Fişa descriptivă – Răvaşe în coajă de nucă

Suciu Ionela Voluntar proiect 80

Fişa descriptivă – Tablouri Popa Ramona Voluntar proiect 80 4.7Animaţie educativă

Fişa descriptivă - Ajută-mă! Marina Gabriela Voluntar proiect 81 Fişa descriptivă – Al cui glas este?

Voina Gabriela Voluntar proiect 81

Fişa descriptivă – Basmul internaut

Brîndușan Mircea Alin

Voluntar proiect 82

Fişa descriptivă – Cei care fac ploaia

Ghibu Maria Voluntar proiect 82

Fişa descriptivă – Cine a vorbit?

Voina Gabriela Voluntar proiect 83

Fişa descriptivă – Cine este și ce face?

Corlaci Ioana Voluntar proiect 83

Fişa descriptivă - Gândăceii și florile

Brașoveanu Carmen

Voluntar proiect 84

Fişa descriptivă – Hai, să socotim!

Uritescu Cornelia

Voluntar proiect 84

Fişa descriptivă – Inițiala unică

Săndulache Ioana Lidia

Voluntar proiect 85

Fişa descriptivă- Jocul epitetului

Doncea Ana Mariana

Voluntar proiect 85

Fişa descriptivă – Jocul silabelor

Uțiu Ileana Venera

Voluntar proiect 86

Fişa descriptivă – Povestea Mîndroc Nicoleta

Voluntar proiect 87

Fişa descriptivă – Regăsiți steagul!

Hațegan Corina Luciana

Voluntar proiect 88

Fişa descriptivă – Rezolvă labirintul!

Memu Claudiu Voluntar proiect 88

Fişa descriptivă – Trăistuța cu surprize

Ghib Maria Nicoleta

Voluntar proiect 89

4.8 Animaţie culturală

Fişa descriptivă - Albina și florile

Ghib Maria Nicoleta

Voluntar proiect 90

Fişa descriptivă – Cântecul cocoșului

Borşan Florina Voluntar proiect 91

Fişa descriptivă – Cercuri concentrice

Stinean Darius Voluntar proiect 92

Fişa descriptivă – Sunt român

Cernat Carmen Voluntar proiect 92

Fişa descriptivă – O mimă...altfel

Ioaneş Elena Marinela

Voluntar proiect 93

Fişa descriptivă – Ziare muzicale

Dicusar Constantin

Voluntar proiect 93

Page 9: Manualul animatorului socio-educativ

V.ANEXE 5.1 Fotografii - Caravana de animaţie socio - educativă (2015- 2016) 94 5.2 Fotografii - Festivalul de joacă în aer liber, Cetatea Copiilor“

Alba Iulia (2015) 99

5.3 Fotografii - Tabăra de instrurie voluntari de incluziune socială Strungari (2015)

100

5.4 Fotografii – Centrul de zi pentru copii Strungari (2015-2016) 106 5.5 Fotografii – ”Serata lunii” Strungari (2015) 108 5.6 Impresii proiect 110 5.7 Modalități de evaluare a activităților de animație socio- educativă 115 VI. SURSE DE RESURSE 119

Page 10: Manualul animatorului socio-educativ

8

CAPITOLUL I INTRODUCERE

GÂNDURI RUPTE DIN COPILĂRIA MEA

... des, tot mai des, privesc cu ochii minții la anii ce-au trecut! Mă văd alergând pe ulița copilăriei în căutarea drumului spre cer. Asta-mi doream atunci: să zbor și să aduc din înaltul cerului lumina stelelor și a lunii în casa noastră unde ardea o lampă alimentată cu petrol. Mai târziu am înțeles că lumina este de mai multe feluri și ea poate fi făcută inclusiv de OAMENI , dar nu orice fel de oameni, ci doar de către cei LUMINAȚI, adică ”cu carte, nu cu școală”. Care o fi diferența mă întrebam atunci și am priceput încet, încet diferența dintre ” școală, educație și diplomă” și că cea mai importantă dintre ele este EDUCAȚIA. Gândurile care-mi vin acum în minte sunt purtate de mult albastru, și verde, și alb, și roșu, și galben, un galben cu unduiri de grâu copt și aplecat cu grijă de secerători ca să devină pâine și câte alte culori și miresme mă ajută acum să retrăiesc anii în care am fost COPIL. Un copil neastâmpărat care vroia să mănânce mere doar de pe cea mai înaltă creangă, motiv pentru care am fost obligată să învăț să urc, deoarece părinții mei spuneau ceva de genul ”vrei mere din vărf? foarte bine, urca-te și alege ce-ți place, nu aștepta să cadă poamă mălăiață în gura lui nătăfleață.Și nu fii nesătulă, împarte cu ceilați și când nu ai cu cine dă-i lui Dumenzeu”. Of, altă nedumerire, cum să-i dau lui Dumnezeu, dacă eu nu-l pot vedea, nu-l pot întâlni. Cum? Ușor, m-au învățat ei, făcând bine celorlați, muncind din greu, iubind pe cei de lângă tine și rugându-te ca toate acestea să fie de folos și să facă lumea mai bună”. Și uite așa, am învățat să mă urc în copaci și acel urcuș a fost piatra de temelie a altor urcușuri care au venit după multă muncă, suferință, renunțare și voință nestrămutată pentru a schimba..... LUMEA, adică să o fac mai bună pentru că așa a fost învățătura primită. Da, cred și acum cu tărie în transformare, știu că toate pot deveni ALTFEL, dacă vrei, acționezi și nu te lași doborât de prima încercare mai grea, sau nereușită. Da, depinde doar de tine să faci BINE și să-l împarți cu ceilalți pentru ca LUMEA SĂ FIE MAI BUNĂ! Ce înseamnă o lume mai bună? Pentru mine înseamnă părinți care au unde munci, copii sănătoși, educați, veseli și care au de la cine învăța să trăiască frumos. Și mai înseamnă posibilitatea de a te juca, pentru că el, jocul a fost și va fi cel mai util mod de educare. Copilărira mea a fost un amestec de bucurii, muncă grea, boală, cântec, responsabilități, doruri și JOACĂ. Multă joacă! Jocurile copilăriei mele s-au desășurat printre clăi de fân, animale pe care le duceam la păscut, lemne aduse împreună cu tata din pădure, lanuri înalte de porumb, cânepă și multe flori a căror mireasmă, este suficent să închid ochii, o resimt și acum. Și mai erau jocurile speciale din curtea BISERCII unde aveam voie să ne jucăm doar la mari sărbători. Anii au trecut și am plecat din sătucul meu de pe Valea Glodului în lumea largă să învăț carte, să mă luminez, pentru că părinții mei au trudit din greu ca noi, cei trei copiii ai lor, să ”fim oameni cu carte, nu slugă la cel bogat”. Am plecat la oraș și lumea mea s-a prăbușit! A început o altfel de copilărie, adică departe de părinți, stând în internat unde m-am simțit ca o pasăre uitată într-o colivie. Aici, s-a născut în mine un vis frumos la care încă mai trudesc și acum, acela de a avea o școală a mea unde copiii să se simtă bine, să fie fericiți și veseli. Nu am reușit ÎNCĂ să înființez școala, în schimb, Dumnezeu a trimis în calea mea sute de oameni alături de care am construit pentru zeci de mii de copii UN IMPERIU AL SPERANȚEI ȘI FRUMUSEȚII format din servicii sociale și activități de animație socio educativă menite să- i ajute să crească frumos, să învețe, să se joace pentru că” Jocul este cel mai bun mijloc pentru învăţare, căci prin joc, copilul învaţă uşor, fără să-şi dea seama”. Repet, să se joace, nu să trăiască într-o lume virtuală, dominată de monştri imaginari, filme de groază, muzică care nu reuşeşte să atingă nici o coarda a sufletului și pribegie de la cele mai

Page 11: Manualul animatorului socio-educativ

9

fragede vârste. Cred că noi, adulții, suntem datori să-i învățăm că se poate și altfel, că există şi un alt mod de a-ți trăi copilăria, mai aproape de natură și de Dumnezeu. Să-i ajutăm să redescopere satul românesc și jocurile care ne-au legănat nouă copilăria. Să le spunem poveşti, să citim împreună pentru a-i ajuta să înțeleagă diferența dintre CARTE și INTERNET, să le vorbim despre bine și frumos, despre animale, păsări şi fluturi, despre dragoste, adevăr, credință și muncă. Cred că trăirile mele spicuite din amintiri pot fi introducere la un Manual de animație socio- educativă care s-a născut din dorința și munca a zeci de oameni implicați în proiectul” Complex de servicii integrate” Pianu, proiect care facilitează accesul la școală și susține incluziunea socială pentru copiii în siuații de risc din județul Alba. Manualul este o lucrare colectivă care sperăm să fie de folos și altor colegi care, la rândul lor, să o îmbunătățească cu experiența și rezultatele muncii lor. Nu uitați: Misiunea animației este de a contribui la utilitatea socială a fiecăruia! Sociolog, Maria Ilea Coordonator manual

Page 12: Manualul animatorului socio-educativ

10

CAPITOLUL II ANIMAȚIA SOCIO-EDUCATIVĂ. ANIMATORUL SOCIO-EDUCATIV.

2.1 Animația socio-educativă

Animația socio-educativă consistă în promovarea și coordonarea capacităților expresive, relaționale, de întrajutorare și inovație socială, educative și culturale, de comunicare interculturală atât ale persoanelor, /indivizilor cât și a grupurilor. Este una/ dintre metodele cele mai răspândite în domeniul nonformal și putem evidenția aplicabilitatea metodei în rândul tututor categoriilor de vârstă, chiar dacă terenul privilegiat este constituit din tineri și copii.

“A anima” provine din latinescul “animus” se traduce prin “ a insufleți”, “a da viață”, “respiratie/suflu”; un alt sens al cuvăntului “animus” ar putea defini animația în context educativ ca fiind un principiu de reflecție, adică “a ajuta sa reflecteze”, “a controla sentimentele”. A anima nu este un simplu gest de ”a da viață grupului”, a anima reprezintă o calitate specifică a unei acțiuni, mai ales că animația este recunoscută ca fiind o metodă educativă.

Animația este o cale de influenţare a mediului cu care interacţionează fiecare persoană. Ea este o modalitate de a stabili relaţii cu cetăţenii prin depăşirea spaţiului individual şi oferă posibilitate fiecăruia de a-şi exprima opiniile şi de a-şi găsi un loc în comunitate.

Misiunea animației este de a contribui la utilitatea socială a fiecăruia. A oferi posibilitatea fiecăruia de a-şi exprima opiniile şi ideile prin intermediul competenţelor personale înseamnă a contribui la dialogul dintre membrii comunităţii. Animaţia valorifică imaginea de sine a fiecărei persoane prin recunoaşterea şi dezvoltarea competenţelor individuale. Ea dezvoltă utilitatea socială a persoanei şi îi permite să se afirme în comunitate. Elementul caracteristic animației socio-educative îl reprezintă activitățile organizate în diferite contexte, altfel spus în toate acele locuri unde este posibilă favorizarea întâlnirii între persoane sau între grupuri și dezvoltarea capacităților de implicare și participare activă la viața publică, dar și favorizarea proceselor de dezvoltare personală și autocunoaştere, integrare socială şi culturală. Metoda cea mai des folosită în animația socio-educativă este jocul educativ. 2.2 Funcțiile animației socio-educative

a. Animația crește gradul de socializare. Animația apare ca un mijloc de integrare și de adaptare, favorizează comunicarea, orientează energiile spre sarcini colective.

b. Animația are funcție ludică și recreativă. Animația reprezintă o foarte importantă modalitate de organizare a timpului liber.

c. Animația are rol educativ și de culturalizare . Ea apare ca o alternativă la actualul mod de realizare a educației care vine să completeze formarea școlară, eventualele carențe, reprezentând totodată un instrument de transmitere a culturii.

d. Animația permite manifestarea spiritului inovator. Animația oferă posibilitatea descoperirii unor noi stiluri, moduri de viață, având o funcție inovatoare prin însăși alternativa pe care o oferă.

e. Animaţia are funcție de reglare socială. Animația permite corectarea într-o manieră lejeră a anumitor carențe, fiind ca şi tip de intervenție un fel de asistent cultural care completează lipsurile formării și educării, integrându-i pe cei neintegrati și marginalizați, reducând într-o anumită măsură așa-zisele “deficiențe”sau “handicapuri culturale”.

Page 13: Manualul animatorului socio-educativ

11

2.3 ,,Reguli" de aur în animația socio-educativă: 1 – Sensibilizarea și motivarea pentru joc Acestea sunt două aspecte foarte importante, care dau viață jucătorului, indiferent de categoria de vârstă. Sensibilizarea se poate face prin afișe, invitație personală, mesaj muzical, ghicitoare, etc. Motivarea se poate realiza printr-o bună sensibilizare, noutatea jocului, dezvoltarea spiritului colectiv, distracția oferită. 2 – Pregătirea tehnică și materială pentru joc Pregătirea tehnică presupune fixarea unor reguli simple, clare, care nu pot fi interpretate. Pregătirea materialelor presupune asigurarea materialelor înainte de activitate, materialele creative și obiectele concrete contribuind la o bună motivație. 3 – Explicarea regulilor. Debutul jocului, condițiile ambianței, motivația și securitatea sunt esențiale pentru desfășurarea jocului în bune condiții. Modul de desfășurare a jocului trebuie să fie clar explicat, oferindu-se șansa de a pune întrebări. 4 – Construirea echipelor (dacă este cazul). Echipele trebuie să fie echilibrate în funcție de aptitudinile fizice, psihice, afinități, vârstă. Formarea echipelor se poate face în mai multe moduri: la alegerea participanților, prin extragerea de bileţele, atribuirea de numere etc. sau echipe formate de către animator. 5 – Tema jocului și ambianța de desfășurare Ambianța în care se desfășoară jocul influențează modul de desfășurare a acestuia. Definirea unor detalii ale situației de joc: costume, expresie, decor, ambianță etc., face jocul să fie mai atractiv. Animatorul trebuie să joace și el la fel ca jucătorii. 6 – Motivația animatorului. Pentru a juca un joc, animatorul trebuie ca el însuși să animeze jucătorii, el este motorul ambianței, imprimă o tonicitate și un entuziasm ambianței. 7 – Animarea jocului și conduita animatorului. Animatorul se poate afla în două situații: să fie arbitrul jocului sau să fie jucător ca și ceilalți. În ambele situații el trebuie să fie imparțial, să nu fie influențat de jucători, să aibă grijă să fie respectate regulile, să mențină o ambianță pozitivă, să vegheze la securitatea jucătorilor, să fie prezent, să suprevegheze ca toți participanții să fie integrați în grup și că se amuză. 8 – Ritmul jocului, vârsta jucătorilor. Ritmul jocului trebuie să se adapteze la nevoia de mișcare a participanților, la caracteristicile pe vârste, la curba de efort, caracteristica momentului de desfășurare, la locul în care se desfășoară jocul. 9 – Animarea rezultatelor și concluzionarea jocului Concluzionarea jocului este procesul de reflecție asupra experiențelor din joc. Procesul de reflecție are loc în unul sau mai multe jocuri, sesiuni, discuții. Grupul de discuții are scopul de a clarifica reacțiile, gândurile și răspunsurile ca urmare a experienței trăite. 10 – Evaluarea finală a acțiunii de către animator. Animatorul trebuie să evalueze derularea jocului, între ceea ce se așteapta de la joc și ceea ce s-a întâmplat. Fiecare joc trebuie să determine o ajustare a regulilor și, dacă este cazul, animatorul trebuie să fie capabil să întrebe jucătorii despre cum a decurs jocul. În primul rând animația socio-educativă are impact asupra autonomiei participanților ,aceștia învățând să își controleze comportamentul, ajutându-i să gândească în avans și să acționeze pentru a atinge o acţiune planificată în timp, învaţă să colaboreze, să împărtășească opiniile și gândurile altora, învaţă să facă față provocărilor din viaţa de zi cu zi în mod spontan și creativ.

Animația socio-educativă este asemenea unei bucătării, în care avem toate resursele necesare pentru a oferi o hrană corespunzătoare pentru sufletul și trupul nostru și al celor pe care vrem să îi educăm. Animatorul combină aceste ingrediente în funcție de nevoile celui pe care îl educă indiferent de vârstă: fie că este copil, fie că a ajuns la vârsta a treia, etc.

Datorită caracteristicilor de bază, indiferent ca este vorba de educația pentru conștientizarea de sine, sau a celorlalți, animația se regăsește ca fiind un instrument valid pentru a susține /completa sistemul educațional tradițional.

Page 14: Manualul animatorului socio-educativ

12

2.4 Tipuri de animație abordate în manual 1.Animaţie pentru dezvoltarea fizică, agilitate, coordonare, rezistență și flexibilitate; 2.Animaţie pentru dezvoltarea încrederii, colaborării între echipe; 3.Animaţie pentru dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, întrajutorare și inovație socială; 4.Animaţie pentru dezvoltarea imaginației și a creativității; 5.Animaţie pentru dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite; 6. Animaţie pentru dezvoltarea dorinței de exprimare prin frumos; 7.Animaţie educativă; 8.Animaţie culturală. 2.5 Animatorul socio-educativ

Termenul de animator provine din cuvântul latin animus care se traduce „suflet”, deci animatorul reprezintă o persoană care însuflețește, inițiază o activitate, o acțiune.

Animatorul socio-educativ are vocaţie educativă în domeniul social, cultural sau socio-cultural, sportiv, bazându-se pe tehnici educative. În virtutea acestei vocaţii, el poate participa la elaborarea unor răspunsuri privind: medierea socială, tehnicile de animaţie, iniţierea unor activităţi de animaţie, dezvoltarea şi crearea unei legături sociale. Toate acestea se realizează plecând de la necesităţile persoanelor care lucrează în mod direct cu publicul (copii, tineri, adulţi). Munca de animator socio-educativ reprezintă o modalitate, un instrument de relaţionare cu publicul, folosindu-se de activităţi de tip social, cultural, fizic şi sportiv. Pentru aceasta el trebuie să cunoască şi să aplice diverse practici şi tehnici de animaţie în grup, fără să neglijeze însă relaţia individuală. Animatorul este acea persoană care prin intermediul fanteziei sale, a creativității și bucuriei își propune să creeze cadrul potrivit pentru distracție, activare si exprimare liberă a persoanelor cărora se adresează.

2.6 Calitățile unui bun animator socio-educativ

1. Animatorul are un bagaj personal de cunoștințe –cultură generală, elemente de psihologie pentru fiecare categorie de vârstă cu care lucrează, dinamica grupurilor, anumite tehnici practice privind muzica, jocurile, manualitatea etc.

2. Animatorul este capabil de relații interpersonale autentice: - Comunică cu respect și sinceritate. - Cunoaște și recunoaște limbaje nonverbale (corpul, gesturile, privirea, tăcerile, tonul vocii

etc.). - Știe să asculte. - Este empatic cu cei care îi sunt în apropiere . - Știe să vorbească cu publicul, dar la fel de important este să îi determine să vorbească:

exprimarea verbală este un moment de împărtășire și înțelegere a jocului grație căreia se comunică o experiență și/sau se poate modifica un comportament.

3. Animatorul are o abordare pozitivă a celorlalți și a situațiilor prin care trece. 4. Animatorul este autoritar, însă fără a impune celorlalți viziunea sa, știe să se poziționeze

echilibrat în relație cu eroarea și judecata. 5. Animatorul știe să se retragă la momentul potrivit. Știe că nu este un profesor care are o

programă de derulat și o clasă de condus.

Page 15: Manualul animatorului socio-educativ

13

6. Animatorul care se joacă și stie să se implice în joc acceptă că nu toată lumea vrea să se joace, cel puțin nu de la început. Nimeni nu trebuie să se simtă obligat/constrâns să se joace, dar este bine ca toți să se simtă implicați și atrași.

7. Animatorul care se joacă pentru că ”trebuie” sau pentru că ”e munca sa” nu va fi niciodată convingător și implicat în a motiva publicul.

8. Animatorul nu trebuie să fie arbitru sau judecător, ci e binevenit ca ghid care însoțește publicul în parcursul jocului.

9. Animatorul este mereu și constant în joc: este foarte important să fie primul în joc, riscând să fie ridicol și recunoscându-și limitele, este bine ca animatorul să se regăsească și să recunoască în sine motivația și entuziasmul pentru joc; să regăsească acea dimensiune a copilăriei care presupune imaginație, fantezie, libertate și bucurie.

10. Animatorul cunoaște și stie să inventeze multe jocuri, știe să identifice instrumentele utile pentru a oferi suport jucătorilor în depășirea inhibițiilor, și este capabil să creeze spațiul și să ofere posibilitatea fiecărui participant pentru a se manifesta/exprima prin joc.

11. Animatorul știe cum să depășească situațiile neprevăzute; munca animatorului e plină de neprevăzut, diferă în funcție de nevoile specific ale participanților și poate fi foarte diferită de la un grup la altul; animatorul trebuie să știe să se adapteze fiecărei situații, să fie mereu pregătit să improvizeze.

2.7 ABC-ul Animatorului • Alege cu grijă jocul, astfel încât să se potrivească vârstei, numărului și intereselor

participanților. Majoritatea jocurilor se pot adapta necesităților grupului. • Este ideal să fi jucat el însuși jocul ales. • Cunoaște din timp locul unde se va desfășura jocul. • Pregătește din timp toate resursele necesare. • Estimează el însuși durata jocului, în funcție de capacitatea grupului. • Pregătește unul sau două jocuri de rezervă. • Răspunde de securitatea copiilor. • Prezintă jocul cu entuziasm. • Explică clar și simplu regulile jocului tuturor participanților la joc. • Participă activ la joc. • Are grijă ca toți membrii grupului să ia parte la joc. Subliniază importanța cooperării și

a spiritului de echipă. • Planifică la sfârșitul jocului timpul necesar pentru evaluare.

2.8 Competențele animatorului socio-educativ

A. Competențe fundamentale : 1. Comunicarea interactivă; 2. Efectuarea muncii în echipă; 3. Dezvoltarea profesională proprie.

B. Competențe generale domeniului de activitate:

4. Elaborarea proiectelor de animație; 5. Asigurarea securității participanților la activitate; 6. Promovarea activității și imaginii organizației.

Page 16: Manualul animatorului socio-educativ

14

C. Competențe specifice domeniului de activitate: 7. Coordonarea echipei pluridisciplinare de animație; 8. Implementarea activităților de animație; 9. Implementarea proiectelor complexe de animație; 10. Dezvoltarea comportamentului pro-social.

Cadrul legislativ al animației socio-educative

Ocupația de animator în România a fost recunoscută în anul 1995 prin ”Ordnul ministrului Muncii nr. 138 din 17 aprilie privind aprobarea Clasificării Ocuațiilor din România, inițial ocupația de animator socio-educativ a fost introdusă în cadrul grupei minore 511-însoțitor de zbor și ghizi. Din 2 februarie 2014 aceasta aparține grupei minore 519-alţi lucrători în domeniul serviciilor personale, conform HG 1352/2013. Animator socio-educativ (cod COR 516907)

Page 17: Manualul animatorului socio-educativ

15

CAPITOLUL III JOCUL, PIESĂ DE BAZĂ ÎN ANIMAŢIA SOCIO -EDUCATIVĂ

,,Jocul este un impuls irezistibil prin care copilul îşi modelează propria-i statuie” (Jean Chateau)

3.1. Conceptul de joc Pregătirea pentru viaţă a copilului înseamnă nu numai dobândirea de către individ a unor cunoştinţe, ci şi competenţe psihice, fizice şi atitudinale. Încă de la cea mai fragedă vârstă jocul şi jucăria sunt tovarăşi nelipsiţi ai copilului. Fiecare copil manifestă nevoia de a se juca . Jocul răspunde în modul cel mai fericit la particularităţile de vârstă ale copiilor. Elementul distractiv pe care îl conţine stimulează interesul şi curiozitatea copilului .

,,Copilul este fiinţa a cărui principală trebuinţă este jocul” - spunea pedagogul Edouard Claparede. Această trebuinţă spre joc este ceva esenţial naturii sale. Trebuinţa de a se juca este tocmai ceea ce îi va permite să împace şcoala cu viaţa. Ajungem să considerăm jocul ca pe un exerciţiu pregătitor pentru viaţa serioasă. De-a lungul timpului mai multe teorii şi-au disputat onoarea de a da o definiţie a jocului. Jean Piaget denumeşte jocul un exerciţiu funcţional care are funcţia de extindere a mediului. Jocul este adaptare, adică asimilare şi acomodare, deci transformare a realului printr-o asimilare la trebuinţele eului. O altă teorie este aceea că jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni, operaţii care paralel cu destinderea, buna dispoziţie şi bucuria, urmăreşte obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală, fizică a copilului .Această teorie se potriveşte foarte bine rolului animaţiei socio -educative. Animaţia socio-educativă reprezintă o modalitate, un instrument de relaţionare cu participanţii folosindu-se de activităţi de tip social, cultural, fizic şi sportiv. Există diverse practici şi tehnici de animaţie. Piesa de bază în animaţie este jocul. Valoarea psihologică a jocurilor este aceea că au rol în procesul de structurare a personalităţii copilului, apare posibilitatea de autoapreciere şi socializare a copilului. Jocurile obişnuiesc copilul cu activităţi de grup, stimulează spiritul de echipă, cultivă încrederea în forţele proprii şi încurajează cooperarea. Folosirea timpurie a jocului în activitatea copilului este benefică dezvoltării sale viitoare 3.2. Categorii de jocuri Deşi nu există o clasificare a jocurilor specifice animaţiei, utilizatorii metodei le-au clasificat în funcţie de interesul celor care le utilizează. Astfel sunt: - jocuri libere sau coordonate de adult; - jocuri individuale sau de grup; - jocuri de interior sau exterior; - jocuri sportive; - jocuri educative; - jocuri cu reguli. Jean Piaget stabileşte categorii de jocuri: - jocul exerciţiu – ca primă formă de manifestare prezentă la nivel senzoriomotor, o asimilare a noului la eu; - jocul simbolic – este jocul simbolic de imaginaţie în care ficţiunea depăşeşte cu mult simplul exerciţiu al instinctelor particulare. Jocul simbolic poate să servească la lichidarea conflictelor, la răsturnări de roluri, supunere şi autoritate la eliberarea eului; - jocul cu reguli – ce se transmit în cadrul social de la copil la copil şi a căror importanţă creşte odată cu vârsta, printr-o adaptare treptată, formată din asimilarea altora la sine şi acomodarea lui la

Page 18: Manualul animatorului socio-educativ

16

alţii; - jocurile de construcţii – se dezvoltă pe baza jocului simbolic.

Ţinând cont că în animaţia socio - educativă accentul este pe educaţie şi obiective de învăţare, există o clasificare a jocurilor din această perspectivă. Așadar, pot fi jocuri de: - prezentare- sunt nişte jocuri simple care permit un prim contact şi o apropiere. Când participanţii nu se cunosc acesta este primul pas pentru crearea unui grup ce lucrează dinamic şi destins.Obiectivul acestor jocuri este cunoaşterea participanţilor la joc, respectiv a numelor şi a anumitor caracteristici minime ale fiecăruia. -comunicare- sunt jocuri ce încearcă să stimuleze comunicarea între participanţi şi urmăresc să stabilească nişte roluri fixe. Obiectivele jocului sunt stimularea comunicării între participanţi, crearea unui mediu favorabil ascultării active şi a exprimării sentimentelor. -cooperare- sunt jocuri în care colaborarea între participanţi este un element esenţial. Se examinează mecanismele jocurilor competitive, creând un mediu favorabil cooperării de grup. Obiectivele jocului sunt inocularea prin intermediul mişcărilor a ideii cooperării între oameni, realizarea coordonării mişcărilor pentru realizarea unei activităţi.

- energizare - energizarea este folosită pentru a crea o atmosferă benefică pentru desfăşurarea jocului.

-cunoaştere - autocunoaştere- sunt jocuri destinate cunoaşterii reciproce a participanţilor la o activitate. Obiective sunt - cunoaşterea reciprocă a participanţilor, crearea unei ambianţe pozitive în grup. -afirmare sau integrare în grup - sunt jocuri în care un rol aparte îl are afirmarea tuturor indivizilor ca persoane, dar şi a grupului, conştientizarea propriilor limite. Obiective - stimularea spiritului şi a conştiinţei de echipă.

-relaxare- în jocurile de relaxare, mişcarea şi râsul realizează mecanismul de destindere psihologică şi fizică. Jocurile sunt prevăzute pentru a elibera energia, umorul, stimulând mişcarea în grup.Obiective - eliberare de energii, ruperea stării de monotonie.

-încredere- sunt în mare parte exerciţii fizice pentru a pune în funcţie şi a întări încrederea atât în sine cât şi în grup: Jocurile de încredere necesită o serie de condiţii minime pentru ca fiecare participant să poată primi plăcere, să fie interesat şi să înţeleagă sensul jocurilor. Evaluarea la aceste jocuri are scopul de a explica toate tensiunile şi emoţiile trăite în joc precum şi conştientizarea influenţei personale în grup. 3.3. Funcţiile jocului

- Funcţia de adaptare ce se realizează prin asimilarea realului şi acomodarea la real ; - Funcţia formativă, dar şi informativă – jocul fiind acela ce angajează total copilul; - Funcţia de descărcare energetică şi trăire intensă; - Funcţia de socializare a copilului, ceea ce se explică prin tendiţa de a se acomoda cu ceilalţi,

de a asimila relaţiile cu cei din jur la eul său. Această funcţie este prezentă mai ales la jocul cu reguli care înseamnă acceptarea normelor exterioare lui, dar care odată asimilate, devin un bun câştigat de copil.

3.4. Scopul şi rolul jocului în animaţia socio – educativă Scopul principal al jocurilor, pe lângă amuzament, este de a stimula dezvoltarea inteligenţei copilului, dorinţa de a învăţa, de a explora, o imensă curiozitate înnăscută. Aceste calităţi se dezvoltă odată cu plăcerea de a se juca împreună cu alţii. Sensul şi scopul jocului pot fi rezumate în următoarele principii: - dobândirea bunei dispoziţii -copiii se pot juca o perioadă îndelungată de timp că le face plăcere; - eliberarea de energie şi formarea de reacţii în timpul jocului-în timpul jocului se eliberează

Page 19: Manualul animatorului socio-educativ

17

multă energie; - reproducerea şi prelucrarea realităţii - copiii pot simula şi reda ce văd, aud şi simt în fiecare zi; - exersarea capacităţii de exprimare şi dezvoltere a creativităţii - la baza jocului găsim fantezia, puterea de formare; - stimularea capacităţii de înţelegere a legăturilor dintre situaţii - libertatea situaţiilor de joc permit copiilor înţelegerea şi trăirea diferitelor reacţii pentru acceptarea propriei gândiri; - trăirea activă a unui spirit de grup - toţi membrii grupului se implică individual în activitatea de joc. Fiecare în parte contribuie la o acţiune de grup. Jocul poate fi privit ca o activitate, ca o metodă spontană de descoperire de sine, a celorlalţi şi a lumii. Joaca atrage după sine experimentarea, observarea a cât de departe poţi merge, aventurarea, străduirea şi sărbătorirea. Joaca împreună cu ceilalţi implică participare, ajutor reciproc, organizare, învăţarea felului în care să câştigi şi să pierzi. Joaca este o metodă de introducere în viaţa societăţii, deoarece ca în viaţa de zi cu zi există reguli cărora fiecare trebuie să se supună. Jocurile organizate îi atrag cel mai mult pe copii deoarece fiecare participant are o responsabilitate de care să se achite, folosindu-şi inteligenţa şi talentul, să se concentreze la ceea ce face, stiind că victoria echipei depinde şi de el.. Prin joacă copiii învaţă că nu putem învinge întotdeauna, că trebuie să ne controlăm impulsurile fizice, să ne stăpânim pe noi înşine. Jocul este dovada unei bune sănătăţi fizice, psihice şi intelectuale. Pe lângă plăcere jocul îi permite copilului să-şi stimuleze corpul şi organele de simţ, îi permite să parcurgă un mare număr de informaţii, învaţă să-şi respecte partenerul. Deci, jocul constituie pentru copil un model de învăţare de noi valori şi funcţii, scopul fiind socializarea prin joc şi dezvoltarea de abilităţi de viaţă. 3.5. Elemente structurale ale jocului Principalele elemente structurale ale jocului sunt: - Scopul – Trebuie să fie clar atât pentru animator cât şi pentru copil. Acesta se alege în funcţie de vârsta copiilor. -Subiectul – Subiectul se alege în funcţie de vărstă . La şcolarii mici, subiectul jocului va fi simplu, cu reguli puţine , pe măsură ce vârsta creşte , subiectul jocului se îmbogăţeşte. - Rolurile –pot oglindi o largă diversitate de conduite umane, trăsături de caracter, atitudini. - Regulile –reprezintă acele reglementări de natură internă sau externă prin care acţiunile copiilor sunt organizate şi corelate unele cu altele. Copilul învaţă treptat reguli şi învaţă să se supună, ceea ce reprezintă un câştig imens în dezvoltarea sa socio - afectivă şi morală. - Echipele – Când se aleg echipele se ţine seama de dezvoltarea fizică a fiecărui copil, starea emoţională a lor, în aşa fel încât echipele să fie echilibrate. - Acţiuni – În desfăşutarea jocului acţiunile trebuie să pornească de la uşor la greu, să fie cât mai variate, evolutive, interesante, motivante. - Evaluare – Evaluarea are ca scop de a explica toate tensiunile şi emoţiile trăite în joc, necesitatea respectării regulilor jocului , precum şi conştientizarea influienţei personale în grup . Jocul este parte integrantă a vieţii umane. A te juca înseamnă a trăi împreună. ATENȚIE ! Regulile de joc pot fi şi reguli de viaţă.

Page 20: Manualul animatorului socio-educativ

18

CAPITOLUL IV TIPURI DE ANIMAȚIE

4.1Animaţie pentru dezvoltare fizică, agilitate, coordonare, rezistență și flexibilitate

FIŞE DESCRIPTIVE

„ALB ȘI NEGRU” și „ATENȚIE MINGEA!” Titlul Alb și negru

Atenție mingea!

Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltarea fizică Dezvoltarea coordonării mișcării

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani 8-10 ani

Număr participanți

10-20 copii 10-20 copii

Durata 15-20 minute 15-20 minute Descriere Se alcătuiesc două echipe, ,,alb” și

„negru”, cu un număr egal de membri, care stau față în față la o distanță de 3-4 metri. La semnalul animatorului, echipele aleargă pe terenul de joacă, fiecare membru al echipei ,,albi” încercă să atingă membrii echipei „negri”. După un interval de timp stabilit inițial de animator, rolurile se inversează și membrii echipei ”negri” încearcă să atingă membrii echipei ” albi”. Fiecare adversar atins aduce câte un punct echipei. Echipa care acumulează cele mai multe puncte devine câştigătoare. La finalul jocului se face evaluarea în funcție de viteza de reacție, rezistența membrilor fiecărei echipe și respectarea semnalelor de către aceștia.

Animatorul le cere copiilor să se așeze în cerc, cu picioarele depărtate. Unul dintre copii primește mingea de la animator, iar acesta începe jocul deplasând-o pe sol spre unul dintre colegi, lovind-o doar cu mâinile. Cei care primesc mingea se vor apăra tot cu ajutorul mâinilor, pentru ca aceasta să nu le treacă printre picioare. Dacă mingea trece printre picioarele unui copil, acesta va fi eliminat, iar cercul se va strânge. Pentru fiecare eliminare, copilul care a eliminat va primi un punct. Jocul se oprește când rămân 3 jucători. Câștigătorul va fi acela dintre ei care a acumulat punctajul cel mai mare. Evaluarea se face din punct de vedere a coordonării: sincronizarea mișcărilor în pasarea mingii; agilitatea și viteza de reacție a copiilor.

Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice clar regulile jocului; să stabilească un interval de timp egal pentru echipe; să țină evidența punctelor acumulate de fiecare echipă. Copiii: să respecte semnalele animatorului; să atingă adversarul fără să îl împingă; să recunoască în momentul în care au fost atinși.

Animatorul: să comunice clar regulile jocului și să țină evidența punctelor acumulate de fiecare copil; să urmărească încadrarea în timpul alocat. Copiii: să se apere numai cu mâinile; să stea în poziție depărtat pe tot parcursul jocului.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, fluier. Teren minim 40 mp, minge de dimensiune medie.

Page 21: Manualul animatorului socio-educativ

19

FIŞE DESCRIPTIVE “AVIOANE ÎN CEAȚĂ” și “BROASCA-N CERC”

Titlul Avioane în ceață Broasca-n cerc

Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltarea orientării în spațiu Dezvoltare fizică și coordonare

Grupa de vârstă a copiilor

6-8 ani 6-8 ani

Număr participanți

10-20 copii 10-20 copii

Durata 15-20 minute 15-20 minute

Descriere Animatorul alege un conducător de joc și îi oferă un fluier. Ceilalți copiii sunt legați la ochi cu eșarfe. Conducătorul se depărtează de aceștia la 10-15 pași și fluieră scurt, de mai multe ori, la intervale mici de timp. Orientându-se după sunetul fluierului, copiii încearcă să îl găsească pentru a-l atinge. Primul copil care îl atinge pe conducător schimbă locul cu acesta, ceilalți participanți se dezleagă la ochi, revin la poziția inițială și jocul începe din nou.

Se evaluează coordonarea: respectarea semnalelor și a îndemnurilor primite din partea conducătorului de joc.

Animatorul împarte copiii în două echipe, fiecare echipă formând un cerc. Fiecare participant din cele două echipe primeşte câte un numar (de la 1 la câți membri sunt în echipă). La comanda animatorului toţi participanţii cu numărul 1 pornesc în jurul cercului sărind ca şi broscuța. În momentul în care revin la locul lor în cerc, pornesc cei cu umărul 2 şi aşa mai departe, până când fiecare membru al echipei a sărit ca broscuța. Jocul se termină când toți copiii au parcurs cercul. Câștigă echipa care termină prima. Se evaluează dezvoltarea fizică: flexibilitatea și viteza de reacție a membrilor fiecărei echipe; coordonare: sincronizarea și susținerea reciprocă între membrii echipei.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare și să comunice regulile jocului; să aleagă primul conducător de joc.

Conducătorul: să își păstreze poziția; să fluiere scurt, la intervale mici.

Copiii: să respecte regulile comunicate de animator; să rămână legați la ochi până la schimbarea conducătorului; să se deplaseze cu grijă.

Animatorul: să explice modul de desfășurare și să comunice regulile jocului; să împartă copiii în două echipe; să ofere câte un număr fiecărui concurent. Copiii: să-şi cunoască numărul primit; să pornească în săritură ca şi broscuţa numai în ordinea numerelor și numai după ce coechipierul a ajuns la locul lui.

Resurse necesare

Teren minim 30 mp, fluier, eșarfe. Teren minim 30 mp.

Page 22: Manualul animatorului socio-educativ

20

FIŞE DESCRIPTIVE “BROSCUȚA” și “CARE ŞIR SARE MAI DEPARTE?”

Titlul Broscuța Care șir sare mai departe?

Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltare fizică. Dezvoltarea coordonării

Grupa de vârstă a copiilor

8-10 ani 12-14 ani

Număr participanți

10 -20 copii 10 - 20 copii

Durata 20-30 minute 20-30 minute

Descriere Copiii sunt așezați în cerc. Animatorul alege o „broscuță” și o așează în mijlocul cercului format de copii, într-un alt cerc mai mic, marcat cu creta. Copiii din cerc își trimit unul altuia mingea, rulând-o pe sol, astfel încât ea să treacă prin mijlocul cercului și să atingă picioarele “broscuței “. Aceasta, prin sărituri, trebuie să se ferească să nu fie atinsă de minge. Acela care reușește să atingă picioarele “broscuței “schimbă rolul cu aceasta și jocul continuă. Evaluarea jocului se face în timpul desfășurării privind rezistența și viteza de reacție a copiilor, coordonare: sincronizarea mișcărilor săriturilor cu deplasarea mingii.

Animatorul trasează o linie de start. Copiii sunt împărțiți în 2 echipe, egale ca număr, așezate în șiruri, în spatele liniei de start. La comanda animatorului, primul din fiecare echipă execută o săritură în lungime de pe loc. Animatorul marchează locul până unde a sărit fiecare, apoi se întorc și se așează în spatele șirului. Următorii execută aceeași săritură de la semnul marcat de animator, după ce au sărit primii. Jocul continuă în acest fel până când sar toți membrii echipei. Echipa care a realizat în final cea mai mare distanță de la linia de start este declarată câștigătoare. Se evaluează coordonarea: respectarea semnalelor animatorului, a îndemnurilor și susținerea reciprocă între membrii echipelor.

Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului. Să aleagă” broscuța” prin numărătoare. Copiii: să ruleze mingea cu atenție astfel încât să nu existe riscul de accidentare. Să folosească doar mâinile pentru rularea mingii pe sol. “Broscuța “să sară doar în interiorul cercului desenat.

Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului; să traseze linia de start; să marcheze liniile după fiecare săritură; să împartă copiii în 2 echipe egale ca număr.

Copiii: să respecte semnalele și marcajele animatorului; să facă săritura de pe loc; să își păstreze ordinea în șir.

Resurse necesare Teren minim 30 mp, minge, cretă. Teren minim 40 mp, cretă.

Page 23: Manualul animatorului socio-educativ

21

FIŞE DESCRIPTIVE “CALEA FERATĂ” ȘI “CULEGĂTORII”

Titlul Calea ferată Culegătorii Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor. Dezvoltare fizică și coordonare. Grupa de vârstă a copiilor

6-9 ani 8-10 ani

Număr participanți

10-20 copii 10-15 copii

Durata 20-30 minute 20-30 minute Descriere Animatorul explică modul de

desfășurare a jocului și pregătește terenul pentru joc. Pe circumferinţa unui cerc mare, trasează cercuri mai mici la distanţă de două braţe. Numărul cercurilor mici trebuie sa fie mai puțin cu unu decât numărul copiilor. În mijlocul cercului mare animatorul plasează un copil care este “călătorul întârziat“. Participanţii ocupă câte un cerc mic. La comanda animatorului toţi copiii pornesc spre dreapta sau spre stânga, conform indicațiilor primite, schimbând locul cu vecinul. În acest timp cel din centru, “călătorul întârziat“, încearcă să ocupe unul din cerculeţe. Acela care rămâne fără loc trece în mijlocul cercului mare și devine ”călător întârziat”, jocul continuă conform indicațiilor primite de la animator. Copiii care nu ajung ”călători întârziați” sunt felicitați pentru implicarea în joc. Evaluarea jocului se realizează prin aprecierea verbală a vitezei de reacție, sincronizarea și respectarea semnalelor de către copiii.

După explicarea modului de desfăşurare a jocului şi prezentarea regulilor, animatorul marchează cu ajutorul a patru steguleţe, colţurile unui pătrat cu latura de 10-15 m şi le numerotează de la 1 la 4, (se poate scrie cu creta numărul, în faţa steguleţului). La o distanţă de 5-6 m de una din laturile pătratului, trasează o linie care marchează locul de plecare şi sosire. Formează apoi două echipe egale ca număr. Fiecare copil din prima echipă, apoi din a doua echipă, îşi aşează câte un obiect personal în dreptul celor 4 stegulețe în ordinea numerotării. Echipele se așează în spatele liniei de plecare. La semnalul animatorului, întregul colectiv aleargă spre primul steguleț şi încearcă să-şi recupereze obiectul depozitat, apoi aleargă la următoarele steguleţe (2, 3, 4) procedând în acelaşi fel. După ce echipele au recuperat toate obiectele, se întorc la linia de plecare-sosire. Echipa care a trecut prima linia de plecare-sosire şi a recuperat toate obiectele personale este declarată câştigătoare. Echipa câștigătoare este felicitată de întregul colectiv. Evaluarea se face în funcție de rezistenţă, viteză de reacție și colaborarea dintre membrii echipei.

Reguli Animatorul: să aleagă un copil care va fi inițial ”călătorul întârziat”; să dea semnalele de pornire. Copiii: să se deplaseze cu faţa în interiorul cercului mare după indicațiile animatorului, respectiv:

Animatorul: să comunice regulile jocului; să formeze cele două echipe. Copiii: să alerge cu grijă pentru evitarea accidentărilor; să alerge în ordinea numerotării stegulețelor; să îşi recupereze numai obiectul personal; să își ajute

Page 24: Manualul animatorului socio-educativ

22

-cu mâinile pe şold şi cu pas încrucişat; - cu braţele întinse în lateral şi cu pas adăugat. ”Călătorul întârziat”: să rămână în cerc până la semnalul animatorului.

coechipierii în recuperarea obiectelor personale.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, cretă Teren minim 40 mp, 4 stegulețe, lucruri personale, cretă

FIȘA DESCRIPTIVĂ „CURSA MISTERIOASĂ”

Titlul Cursa misterioasă Locul de desfașurare

Exterior

Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor Grupa de vârsta a copiilor

10 - 12 ani

Număr participanți

10 – 14 copii

Durata 15-20 minute Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe şi prezintă modul de desfăşurare a jocului

și regulile. Fiecare echipă își alege un conducător. Toți copiii sunt legați la ochi cu eșarfe, mai puțin conducătorul. Fiecare echipă formează un şir, conducătorul fiind ultimul din șirul format. Pe terenul de joacă animatorul ascunde 6 obiecte, acestea urmează să fie găsite de către copiii din cele două echipe. Echipele vor fi ghidate de conducător prin atingeri pe umăr, respectiv:

- o atingere pe umărul drept indică direcția spre dreapta; - o atingere pe umarul stâng indică direcția spre stânga; - o atingere pe spate indică direcția înainte; - o atingerea pe ambii umeri indică, stop.

Conducătorul atinge coechipierul din fața lui, iar acesta transmite semnalul spre cel din față până când semnalul ajunge la primul copil din șir. Acesta merge spre direcţia indicată de fiecare dată, pentru a găsi obiectele ascunse. Câștigă echipa care găsește cele mai multe obiecte. Jocul se poate repeta , schimbând conducătorul. Evaluarea se face pe baza întrebărilor și răspunsurilor privind coordonarea mişcărilor, respectarea semnalelor şi colaborarea între membrii echipei. Ex: Cum v-ați simțit fiind privați de simțul văzului? Ce dificultăți ați întâmpinat? Cum ați depășit momentul de dificultate?

Reguli Animatorul: să împartă copiii în două echipe egale, să ofere indicații despre modul de deplasare a șirurilor, să lege copiii la ochi, să ascundă obiectele. Copiii: să respecte semnalele primite de la coechipieri; să nu vorbească. Conducătorul: să ghideze echipa doar prin atingeri, fără să vorbească.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, eşarfe, diverse obiecte.

Page 25: Manualul animatorului socio-educativ

23

FIŞA DESCRIPTIVĂ “DOBOARĂ MINGEA”

Titlul Doboară mingea

Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor.

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani

Număr participanți

10-20 copii

Durata 20-30 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în 2 echipe egale și trasează două linii paralele la distanța de 20 m. La

mijlocul distanței se așează un taburet pe care se pune o minge medicinală mică. Cele 2 echipe se

așează fiecare în spatele unei linii de aruncare. Copiii primesc câte o minge de oină cu care vor

încerca să doboare mingea de pe taburet. La semnalul animatorului toți copiii din prima echipă

vor încerca să doboare mingea medicinală. Dacă o doboară echipa primește un punct. Dacă a fost

doborâtă, mingea medicinală se așează din nou pe taburet și urmează să fie lovită de cealaltă

echipă. Jocul se reia de mai multe ori. Echipa care acumulează cele mai multe puncte este

câștigătoare. Se evaluează coordonarea: respectarea semnalelor animatorului și

susținerea dintre membrii echipelor.

Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului; să formeze 2 echipe egale; să împartă mingile; să țină evidența punctajelor.

Copiii: să respecte linia de aruncare; să dețină o singură minge de oină.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, un taburet, o minge medicinal, mingi de oină, cretă.

Page 26: Manualul animatorului socio-educativ

24

FIȘE DESCRIPTIVE “FĂRĂ 3!” și „GĂLEATA VESELĂ”

Titlul Fără 3! Găleata veselă Locul de desfășurare

Interior Exterior

Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor

Dezvoltarea fizică și coordonarea

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 10-13 ani

Număr participanți

15-20 copii 10-20 copii

Durata 20-25 minute 30-40 minute Descriere Animatorul aranjează copiii în

cerc și alege pe unul dintre aceștia care va începe jocul. Copilul ales începe să numere cu glas tare de la 1, ceilalți continuă în sensul acelor de ceasornic. Când numărătoarea ajunge la persoana care trebuie să spună 3 sau multiplu de 3, acea persoană trebuie să bată o dată sau de două ori din palme la alegerea lui. În cazul în care bate o dată din palme numărătoarea continuă în același sens, iar, dacă bate de două ori, sensul de numărare se schimbă. Cine greşeşte este eliminiat. Jocul continuă până când rămân 3 jucători, aceștia sunt declarați câștigători. Evaluare se face în funcție de sincronizarea mișcărilor cu numărătoarea, viteza de reacție și respectarea semnalelor de către fiecare participant.

Animatorul trasează o linie de start și împarte copiii în două echipe, egale ca număr. Fiecare echipă se aliniază în șir în spatele liniei de start. În dreptul fiecărei echipe, la o distanță de 10 m de linia de start, se așează câte o găleată care conține: o haină, o pereche de pantaloni, o pălărie și o pereche de ghete fără șireturi, de mărimi mari. La comanda animatorului, primii din fiecare echipă aleargă la găleata cu haine din fața lor, se îmbracă repede și revin tot în alergare. Ajunși înapoi la șir se dezbracă și dau hainele următorului coechipier pentru a se îmbrăca (în timp ce unul se dezbracă, celălalt se îmbracă- ceilalți membrii ai echipei îi ajută). Cei îmbrăcați aleargă spre găleată, o ocolesc și se întorc pentru a continua ștafeta. Următorii procedează la fel. Câștigă echipa care termină primă ștafeta. Se evaluează agilitatea și viteza de reacție a copiilor. Din punct de vedere al coordonării se urmărește respectarea semnalelor animatorului, sincronizarea mișcărilor și susținerea reciprocă între membrii echipelor. Echipa câştigătoare este aplaudată.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare și să comunice regulile jocului; să aleagă copilul care va începe jocul; să stabilească sensul de numărare după fiecare eliminare. Copiii: să bată clar din palme; să respecte numărătoarea; să reacționeze repede.

Animatorul: să explice modul de desfășurare și să comunice regulile jocului; să formeze cele 2 echipe; să dea semnalul de start. Copiii: să respecte ordinea din șir; să îmbrace toate hainele; să respecte traseul stabilit; să își ajute coechipierii.

Resurse necesare

Sala de clasă. Teren minim 40 mp, 2 găleți, 2 haine, 2 perechi de pantaloni, 2 pălării, 2 perechi de ghete fără șireturi, cretă.

Page 27: Manualul animatorului socio-educativ

25

FIȘE DESCRIPTIVE “GĂSEȘTE-ȚI CĂSUȚA” și “ LEGAȚI ÎN LABIRINT”

Titlul Găseşte-ţi căsuţa

Legați în labirint

Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltare fizică Dezvoltare fizică și coordonare. Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani 12-15 ani

Număr participanți

20-30 copii 10-20 copii

Durata 20-30 minute 20-30 minute Descriere Pe suprafaţa terenului de joc animatorul

desenează cercuri, cu 2-3 mai puţine decât numărul copiilor. La primul semnal al animatorului, aceștia aleargă pe terenul de joacă. Animatorul poate folosi comenzi suplimentare: săritură pe un picior, mers cu spatele, etc. La al doilea semnal, fiecare copil caută să stea cu picioarele într-un cerc. Cei care nu au reușit să găsească un cerc liber vor fi eliminați. Animatorul reia semnalele de mai multe ori; după fiecare eliminare a copiilor, va elimina și 2-3 cerculețe. Jocul se termină când mai rămân doar 3 cerculețe și tot atâția copii. Se evaluează agilitatea, viteza de reacție a copiilor și respectarea semnalelor animatorului.

Animatorul desenează cu creta un labirint de aproximativ 10 m lungime, și lat de 0,5 m. Se formează perechi de câte doi copii și se leagă de câte un picior unul lângă celălalt. Pe rând perechile trebuie să treacă prin labirint de la un capăt la celălalt, sărind pe piciorul legat fără să se sprijine pe piciorul liber. Aceștia vor fi cronometrați, iar perechea care parcurge labirintul în cel mai scurt timp este câștigătoare. Perechea câștigătoare este felicitată de colegi. Se evaluează coordonarea: sincronizarea și susținerea reciprocă între perechi; dezvoltarea fizică: rezistența și viteza de parcurgere a labirintului.

Reguli Animatorul: să traseze cercurile; să utilizeze și comenzi suplimentare; să elimine copii și cerculețe la fiecare reluare a jocului. Copiii: să respecte semnalele și comenzile animatorului; să ocupe un singur cerc; să stea cu ambele picioare în cerc; să se deplaseze cu grijă.

Animatorul: să explice modul de desfășurare și regulile jocului; să traseze labirintul, să lege perechile; să cronometreze perechile. Copiii: să se deplaseze în labirint doar pe piciorul legat; să respecte traseul labirintului fără a depăși marcajul.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, cretă. Teren minim 40 mp, cretă, sfori, cronometru.

Page 28: Manualul animatorului socio-educativ

26

FIȘE DESCRIPTIVE “MINGEA URMĂRITĂ” și „MINGILE DANSATOARE”

Titlul Mingea urmărită Mingile dansatoare Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor Dezvoltare fizică și coordonare Grupa de vârstă a copiilor

12-14 ani 12– 14 ani

Număr participanți

10-20 copii 10-20 copii

Durata 15- 20 minute 15 -20 minute Descriere Copiii sunt așezați în cerc, cu fața

spre centru. Animatorul oferă la doi copii câte o minge de culori diferite. Copiii care primesc mingea trebuie să fie la o distanță de aproximativ 2 metri. La semnalul animatorului ei pasează mingile din mână în mână spre dreapta căutând ca cele două mingi să nu se întâlnească. În cazul în care mingile se întâlnesc, jocul se oprește și pasarea mingilor se efectuează spre stânga. În cazul în care unul dintre copii scapă mingea, acesta iese din joc, iar animatorul dă un nou semnal de începere a jocului. Jocul continuă până când rămân 5 copii. Aceștia sunt declarați câștigători și sunt felicitați de colegi. Se evaluează viteza de reacție, agilitatea copiilor și respectarea semnalelor și a îndemnurilor primite.

Animatorul prezintă copiilor modul de desfăşurare a jocului, trasează linia de plecare(A) , linia de sosire (B) şi împarte copiii în perechi. Perechile se aşează în spatele liniei de plecare în poziţia ,,spate în spate”. Fiecare pereche primeşte câte o minge de tenis, care va fi aşezată pe sol, şi câte un suport de care este atârnată o altă minge de tenis. La semnalul animatorului, perechile deplasează mingea de pe sol, din punctul A în punctul B. Deplasarea mingii se face prin balans sincronizat, numai prin lovituri repetate cu mingea atârnată de suportul amplasat între cei doi copii, aflaţi ,,spate în spate”. Prima echipă care reuşeşte să deplaseze mingea din punctul A în punctul B este câştigătoare. Jocul se poate relua de mai mule ori. Echipa câştigătoare este aplaudată de către ceilalţi colegi. Se evaluează dezvoltarea fizică: rezistența și flexibilitatea; coordonarea: sincronizarea mișcărilor și susținerea reciprocă în realizarea sarcinilor.

Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului; să dea semnalele de începere de fiecare dată. Copiii: să respecte semnalele și indicațiile animatorului; să paseze mingile repede.

Animatorul: să traseze punctele A și B pe terenul de joacă; să grupeze perechile; să pregătească mingile atârnate de sfoară. Copiii: să deplaseze mingea de pe sol doar cu ajutorul suportului; să păstreze poziția ,,spate în spate”.

Resurse necesare

Teren minim 30 mp, 2 mingi de culori diferite.

Teren minim 40 mp, mingi de tenis, sfoară şi suporţi (băț 20 cm) de care sunt prinse mingile, cretă.

Page 29: Manualul animatorului socio-educativ

27

FIȘE DESCRIPTIVE „NIMEREŞTE MINGEA “ și “PĂSĂRILE CĂLĂTOARE”

Titlul Nimereşte mingea

Păsările călătoare

Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor Dezvoltare fizică Grupa de vârstă a copiilor

8-10 ani 10-12 ani

Număr participanți

10-20 copii 20-30 copii

Durata 20 – 30 minute 15-20 minute Descriere Animatorul comunică modul de

desfăşurare şi regulile jocului, apoi împarte copiii în două echipe. Toţi copiii unei echipe primesc câte o minge mică. Mingea de volei este legată de către animator cu o sfoară şi atârnată de coşul de handbal, poarta de fotbal, etc. Copiii se aliniază pe un rând, la 4-5 m de mingea suspendată. La semnalul de începere a jocului, copilul din prima echipă ţinteşte mingea de volei. Urmează primul copil din echipa a doua. Jocul continuă cu alternarea loviturilor fiecărui copil din cele două echipe. Pentru fiecare lovitură care nimereşte mingea, echipa va primi un punct. Echipa cu cele mai multe puncte este câştigătoare. Jocul se poate repeta de mai multe ori. Se evaluează coordonarea mişcărilor, respectarea semnalelor și susținerea reciprocă între membrii echipelor. Echipa câștigătoare este aplaudată de către întregul colectiv.

Animatorul organizează copiii în perechi, unul în faţa celuilalt, așezați într-un cerc mare. Aceștia formează ”cuibul„ iar în interiorul cuibului se află câte un copil, care reprezintă ”pasărea”. Animatorul alege 1-3 copii pe care îi aşază în centrul cercului mare şi care reprezintă „păsările fără cuib”. La semnalul animatorului: „Păsările zboară!” copiii aleargă în toate direcţiile, imitând zborul păsărilor. La semnalul următor: „Păsările în cuib!” fiecare pasăre caută să se aşeze în interiorul unui cuib, rămânând alte „păsări” fără „cuib”. ”Păsările” rămase fără cuib trec în centrul cercului şi jocul se reia de mai multe ori. După mai multe repetări ”cuiburile„ și ”păsările” schimbă rolurile. Se evaluează dezvoltarea fizică: agilitatea și viteza de reacție; Se pot pune întrebări:” În care din roluri v-ați simțit mai confortabil? De ce?”.

Reguli Animatorul: să comunice regulile jocului; să dea comanda de începere a jocului; să totalizeze punctele obținute de fiecare echipă. Copiii: să respecte semnalele animatorului; să arunce cu atenție mingea; să arunce în direcția mingii de volei.

Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să aleagă prin numărătoare ”păsările” care nu au cuib inițial; să dea semanlele. Copiii: să respecte semnalele și indicațiile animatorului; să alerge cu grijă; să imite zborul păsărilor, când au acest rol.

Resurse necesare

Teren minim 30 mp, minge de volei, mingi mici, sfoară.

Teren minim 40 mp

Page 30: Manualul animatorului socio-educativ

28

FIȘA DESCRIPTIVĂ „PESCARUL ŞI PEŞTII”

Titlul Pescarul și peştii

Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea coordonării mişcărilor

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani

Număr participanți

10-20 copii

Durata 30 - 40 minute

Descriere Copiii sunt pe terenul de joacă. Animatorul explică modul de desfăşurare a jocului, apoi delimitează vizibil un cerc cu diametrul de 8-12 m. Numeşte doi căpitani care îşi aleg pe rând coechipierii, formându-se două echipe egale ca număr. Prin tragere la sorţi se stabileşte rolul fiecărei echipe, cei din exteriorul cercului, pescarii”, cei din interiorul cercului, peştii”, apoi fiecare echipă îşi ocupă locul. Peştii se răspândesc în voie pe toată suprafaţa cercului. Pescarii primesc o minge mică, după care se depărtează la o anumită distanţă de cerc (animatorul decide distanţa). Copilul care are mingea trebuie să o ţină în aşa fel încât cei din interior să nu ştie la cine se află. Întreaga echipă se apropie de cerc. Când ajung la marginea cercului, căpitanul pescarilor adresează întrebarea: Primită este mingea?”. Căpitanul peștilor răspunde: Primită!”. După acest dialog, pescarii” aleargă în jurul cercului, iar cel care are mingea încearcă să atingă un, peşte” prin aruncarea mingii. Dacă încercarea nu a reuşit copilul este eliminat din joc. Dacă încercarea a reuşit şi un copil a fost atins, acesta este eliminat, iar coechipierii lui trec la contraatac, în scopul de a atinge cu mingea un jucător din echipa” pescarilor”.” Pescarii” atinși de minge sunt eliminați. Jocul continuă până când una dintre echipe rămâne doar cu 2 membri.

Evaluarea se face privind coordonarea mişcărilor în timpul aruncării mingii, și sunținerea reciprocă între membrii echipelor.

Reguli Animatorul: să explice clar regulile jocului, să aleagă prin numărătoare doi căpitani; să decidă distanța de deplasare a pescarilor.

Copiii: să arunce cu grijă mingea, să ascundă mingea de ochii peștilor; să ajute căpitanul în pasarea mingii.

Căpitanii: să pună întrebări și să răspundă, să încurajeze coechipierii.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, minge mică, cretă, bilețele cu rolul fiecărei echipe.

Page 31: Manualul animatorului socio-educativ

29

FIȘE DESCRIPTIVE “PESCUIT SUBMARIN” și “POȘTA MERGE”

Titlul Pescuit submarin Poșta merge Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltare fizică și coordonare Dezvoltare fizică Grupa de vârstă a copiilor

8-11 ani 6-9 ani

Număr participanți

10 - 20 copii 10-20 copii

Durata 20 -30 minute 20 -30 minute Descriere Jocul se desfăşoară pe un teren de minim 40

mp pe care animatorul îl împarte în două părţi egale printr-o linie trasată pe sol. De o parte a liniei este ,,plaja”, de partea cealaltă ,,marea”. După prezentarea modului de desfăşurare a jocului, animatorul împarte copiii în două grupe. O grupă reprezintă peştii, care stau in ”mare„ și o grupă pescarii submarini , care stau pe ”plajă”. La semnalul animatorului, pescarii intră în apă pe rând, câte unul pentru a prinde peşti. Pescarii pot sta sub apă doar atât cât le ajunge ,,oxigenul” (emiţând sunetul aaaaa în continuu). Peştii prinşi sunt duşi la mal de către pescari, cât mai repede până nu li se termină,,oxigenul”, în caz contrar se transformă în peşti şi rămân în apă. Jocul se termină când în una dintre echipe mai rămân trei copii, fie ,,peşti”, fie ,,pescari”. Aceştia sunt declaraţi câştigători. Jocul se poate relua cu schimbarea rolurilor. Evaluarea se face din punct de vedere al coordonării: respectarea semnalelor și susținerea reciprocă; dezvoltarea fizică: rezistența și viteza de reacție a copiilor.

Animatorul aranjează copiii în cerc și desenează cu creta în jurul picioarelor fiecărui copil un cerculeț. Animatorul alege un copil care va fi” poștașul” și îl așează în mijlocul cercului mare format de copii. Fiecare copil, mai puțin poștașul își va alege un nume de oraș. Poștașul strigă: „Poșta merge de la București la Brașov “(menționează numele a două orașe pe care copiii le-au ales). Copiii care au numele celor două orașe trebuie să facă schimb de locuri, timp în care și poștașul încearcă să ocupe cerculețul unuia dintre ei. Cel care rămâne fără cerc devine „poștaș” iar vechiul” poștaș” îi primește numele de oraș și jocul continuă. Se evaluează agilitatea, viteza de reacție a copiilor și respectarea semnalelor” poștașului”.

Reguli Animatorul: să formeze cele două echipe; să dea semnalul de intrare a pescarilor în apă. Copiii: să respecte semnalele animatorului; să emită sunetul” aaaa” atâta timp cât sunt în apă pentru a nu fi transformați în pești.

Animatorul: să explice modul de desfășurare și regulile jocului; să aleagă primul” poștaș”. Copiii: Să țină minte numele orașului; să ocupe un singur cerc; să respecte semnalele “poștașului”. Poștașul: să strige corect și cu voce tare numele celor 2 orașe.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, cretă. Teren minim 30 mp, cretă, ecusoane cu numele orașelor (opțional).

Page 32: Manualul animatorului socio-educativ

30

FIȘE DESCRIPTIVE

„ SALUT, PRIETENE „ și “SEMAFORUL”

Titlul Salut , prietene Semaforul Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltare fizică Dezvoltare fizică și coordonare Grupa de vârstă a copiilor

7-10 ani 6-8 ani

Număr participanți

15 -20 copii 15-20 copii

Durata 15 -20 minute 20-25 minute Descriere Jocul se desfăşoară pe un teren de

minim 30 mp. După prezentarea jocului şi a regulilor acestuia, animatorul aranjează copiii în cerc şi desemnează un copil care va începe jocul. Acesta aleargă în jurul cercului, atinge uşor un coleg pe umăr şi continuă alergarea. Cel atins aleargă în sens invers colegului. Când se întâlnesc , cei doi se opresc, se salută ,, Salut,prietene!,” apoi îşi continuă alergarea, încercând să ocupe locul liber. Cel care rămâne fără loc continuă alergarea şi atinge alt coleg pe umăr. Jocul se încheie când toţi copiii s-au salutat . Evaluarea se face din punct de vedere a rezistenței și a vitezei de reacție a copiilor.

Animatorul trasează o linie de start și toți copiii vor sta în spatele acesteia. Animatorul va sta la aproximativ 30 m de linia de start și va avea în mână un cartonaș verde și unul roșu. Acestea vor fi arătate aleatoriu, atunci când este arătat cel verde, toți copiii aleargă spre animator. La culoarea roșie toți copiii rămân pe loc. Cei care se mișcă la culoarea roșie vor fi întorși de la linia de start. Câștigă persoana care ajunge prima la animator. Jocul se poate relua de mai multe ori. Se evaluează agilitatea şi viteza de reacție a copiilor; coordonarea: sincronizarea mișcărilor și respectarea semnalelor animatorului. Copilul câștigător este aplaudat de colegi.

Reguli Animatorul: să formeze cercul; să desemneze primul copil care va începe jocul. Copiii: să respecte sensul de alergare; să salute obligatoriu la întâlnirea cu ”prietenul”; să ating pe umăr copiii care nu au alergat.

Animatorul: să explice modul de defășurare și regulile jocului; să schimbe repede culorile ”semaforului”; să întoarcă la start copiii care s-au mișcat la culoarea roșie. Copiii: să respecte semnalele animatorului; să își păstreze traiectoria.

Resurse necesare

Teren minim 30 mp. Teren minim 40 mp, cretă, cartonaș verde și roșu.

Page 33: Manualul animatorului socio-educativ

31

FIŞA DESCRIPTIVĂ” SCHIMBAŢI LINIILE!”

Titlul Schimbaţi liniile!

Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea fizică și coordonare

Grupa de vârstă a copiilor

12-14 ani

Număr participanți

10 - 20 copii

Durata 30- 40 minute

Descriere Cu ajutorul a 8 fanioane animatorul jalonează două linii la distanță de 10-30 m una de alta. Se formează două echipe, egale ca număr, şi fiecare echipă se aliniază pe un rând, în spatele liniilor delimitate inițial. La semnalul animatorului, echipele aleargă înspre linia opusă şi caută să ajungă cât mai repede şi să se alinieze în spatele acestei linii. Pentru a îngreuna traversarea, în centru, cu ajutorul a patru fanioane, două pentru o echipă şi două pentru cealaltă, se delimitează câte o poarta de aproximativ 1 metru lățime prin care urmează să se facă trecerea. Plecarea poate avea loc stând în diferite poziţii ( în picioare, ghemuit). Procedeul de deplasare poate fi diferit – alergare, săritură într-un picior etc., în funcție de comanda animatorului. Câştigă echipa care a reuşit să se alinieze prima, cu întregul efectiv în ordinea iniţială. La sfârșitul jocului se evaluează dezvoltarea fizică: rezistența și viteza de reacție a copiilor; coordonarea: sincronizarea și susținerea între membrii echipelor.

Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului; să delimiteze cele două linii; să aleagă modul de deplasare.

Copiii: să respecte semnalele animatorului; să respecte linia de plecare; să respecte traseul stabilit; să păstreze ordinea inițială.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, fanioane ,cretă.

Page 34: Manualul animatorului socio-educativ

32

FIȘE DESCRIPTIVE “ȘOARECELE ȘI PISICA” și “TRECI PESTE RÂU”

Titlul Şoarecele și pisica Treci peste râu Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltare fizică Dezvoltarea coordonării mișcărilor. Grupa de vârstă a copiilor

6-9 ani 7-10 ani

Număr participanți

15- 20 copii 20 – 25 copii

Durata 20-30 minute 20-25 minute Descriere După prezentarea modului de

desfăşurare a jocului, animatorul aranjează copiii în cerc, prinşi de mâini. Cercul are 1-2 porţi, adică acolo copiii nu se prind de mâini. Animatorul alege un copil care este „şoarecele”, acesta va sta în interiorul cercului, iar alt copil ales va fi”pisica” și va sta în exetriorul cercului. Pisica încearcă să prindă şoarecele. Copiii din cerc uşurează fuga şoarecelui, permiţându-i intrarea sau ieşirea din cerc prin ridicarea braţelor. Pisica este însă împiedicată să treacă prin acest inel, ea putând folosi numai cele două porţi existente. Dacă pisica a prins şoarecele, o altă pereche aleasă de animator continuă jocul. Jocul se reia până când toți copiii au avut cel puțin un rol. Evaluarea se face din punct de vedere a agilității și a rezistenței copiilor. Se urmărește susținerea reciprocă între ”șoricel„ și copiii din cerc.

Pe terenul de joacă, animatorul trasează două linii paralele la distanță de 20 metri una de alta. Spaţiul delimitat reprezintă râul plin cu crocodili pe care îl vor traversa copiii. La o distanță de 5 metri de una dintre linii animatorul trasează o linie de start. În spațiul delimitat de cele două linii paralele, animatorul desenează din loc în loc cercuri care reprezintă insulele salvatoare în ,,râul plin cu crocodili”. Copiii sunt împărțiți în 2 echipe.Aceștia se așează în şiruri, în spatele liniei de plecare. La semnalul animatorului, echipele vor traversa pe rând râul, sărind din cerc în cerc, până ajung pe malul celălalt al râului. Săritura se va face de pe loc pe ambele picioare, cu balansarea braţelor înainte şi înapoi, cu uşoară flexare a genunchilor. Copiii se vor deplasa în aceași ordine pe care o au în șir și vor fi cronometrați de animator. Jocul se termină când toţi copiii au traversat râul. Va câştiga echipa ai cărei jucători au parcurs traseul în timpul cel mai scurt, fără a cădea în „apa cu crocodili”. Evaluarea jocului se va face oral de către animator cu privire la coordonarea mișcărilor pentru deplasarea în săritură, respectarea semnalelor și susținerea reciprocă între membrii echipelor.

Aceştia vor traversa râulReguli

Animatorul: să comunice regulile jocului; să aleagă perechile care reprezintă ”șoarecele” și „pisica”. Copiii: să păstreze poziţia iniţială pe tot parcursul jocului, să încurajeze şoricelul. ”Șoarecele și pisica”: să își păstreze rolurile; să circule doar pe unde au acces.

Animatorul: să formeze cele două echipe; să dea semnalele de pornire; să cronometreze echipele. Copiii: să respecte semnalele animatorului; să respecte linia de plecare; să execute corect săritura .

Resurse necesare

Teren minim 30 mp. Teren minim 30 mp, cretă, fluier, cronometru.

Page 35: Manualul animatorului socio-educativ

33

4.2 Animaţie pentru dezvoltarea încrederii, colaborării între echipe

FIȘE DESCRIPTIVE “BALONUL BUCLUCAȘ” și “BUCHEŢELE”

Titlul Balonul buclucaş Bucheţele Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltarea încrederii și colaborării între echipe

Dezvoltarea colaborării între echipe

Grupa de vârstă a copiilor

13-15 ani 8-10 ani

Număr participanți

10-20 copii 15- 20 copii

Durata 25-30 minute 15- 20 minute Descriere Animatorul pregătește un teren cu o linie de

start și una de sosire, între care va amplasa diverse obstacole. Împarte copiii în două echipe, iar copiii se vor aranja în șir. Aceştia vor avea la dispoziţie câte un balon umplut cu apă, pe care-l vor ţine în gură şi cu care la semnalul animatorului fiecare trebuie să treacă prin toate obstacolele prevăzute de joc. La pornirea pe traseul cu obstacole, echipele vor fi cronometrate de animator. Obstacolele constau în: trecerea prin tunelul întunecat, traversarea bârnei de echilibru,trecerea prăpastiei. Echipa care trece de linia de sosire în cel mai scurt timp va fi câştigătoare. Se evaluează spiritul de echipă: încrederea în forțele proprii, încrederea în ceilalți și gradul de implicare a membrilor echipei. Echipa câștigătoare va fi aplaudată.

Animatorul explică modul de desfăşurare a jocului. Copiii vor reprezenta florile din care se vor forma bucheţele de 2, 3, 4… flori. La semnalul animatorului, copiii se vor grupa conform numărului strigat. Cine nu-şi găseşte buchet va fi eliminat din joc. Jocul se termină când rămân 3 jucători, aceștia fiind câștigătorii. Jocul se reia de câte ori este posibil. Câștigătorii vor primi un premiu la alegerea animatorului . La sfârșitul jocului animatorul evaluează spiritul de echipă: colaborarea în grup și gradul de implicare a copiilor.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să formeze terenul cu obstacole; să lase baloanele cu apă dezlegate; să cronometreze fiecare echipă. Copiii: să respecte semnalele animatorului; să parcurgă întreg traseul cu obstacole; să nu golească apa din baloane intenționat.

Animatorul: să strige clar numărul de flori din buchet. Copiii: să se grupeze cu atenție pentru a nu se accidenta; să respecte numărul strigat de animator.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, un sac menajer de 2 m(tăiat ), cretă, un buştean, o bancă de înălţime mică pentru înlocuirea bârnei de echilibru, baloane umplute cu apă; cronometru.

Teren minim 30 mp, premii.

Page 36: Manualul animatorului socio-educativ

34

FIŞA DESCRIPTIVĂ “CIOCĂNITOAREA”

Titlul Ciocănitoarea

Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea colaborării în echipă

Grupa de vârstă a copiilor

11-14 ani

Număr participanți

20-30 copii

Durata 30-35 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe egale ca număr și le așează în linie, una în fața celeilalte, la o distanță de 10-12 m. Copiii se numerotează astfel încât cei care au același număr să se găsească față în față. La mijlocul distanței, între cele două echipe, se așează un taburet. Fiecare echipă își alege un rol, prin tragere la sorți: una este atacantă, cealaltă apărătoare. La semnalul animatorului, copilul cu numărul respectiv din echipa atacanților fuge repede la scaun și caută să-1 atingă de cât mai multe ori, apoi fuge înapoi. Apărătorul fuge și el în același timp, căutând să-1 atingă pe atacant. Fiecare atingere a scaunului se notează cu câte un punct. În caz de atingere a atacantului, se inversează rolurile echipelor. Punctelele membrilor unei echipe se adună și câștigă aceea care acumulează punctajul cel mai mare. Se evaluează spiritul de echipă: încrederea în forțele proprii și ale celorlalți, gradul de implicare a echipei. Echipa câștigătoare este felicitată de colegi.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să strige clar numărul; să țină evidența punctajului. Copiii: să respecte linia de start și semnalul animatorului; să recunoască dacă au fost atinși de apărător.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp , un taburet, bilețele cu roluri.

Page 37: Manualul animatorului socio-educativ

35

FIȘE DESCRIPTIVE “CLOPOȚELUL” și “FLORICELE DE PORUMB”

Titlul Clopoţelul Floricele de porumb Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea încrederii și colaborării în echipă.

Dezvoltarea colaborării în echipă

Grupa de vârsta a copiilor

6-9 ani 6 -8 ani

Număr participanți

10-16 copii 10-15 copii

Durata 20-30 minute 10-20 minute Descriere În sala de sport animatorul agaţă un clopoţel

de o bară la înălţimea de 2m. și trasează o linie de start(de aruncare) la o distanță de aproximativ 3 metri de traiectoria acestuia. Împarte copiii în 2 echipe egale, și îi aliniază în șir în spatele liniei de start. Fiecare copil din cele două echipe, primește câte o minge de ping-pong și pe rând încearcă să atingă clopoţelul cu aceasta. Când un jucător nimereşte clopoţelul echipa acestuia primeşte un punct. Jocul se reia de cel puțin 3 ori. La finalul jocului se totalizează punctele de către animator, iar câștigătoare este echipa care a acumulat cele mai multe puncte. Variantă: animatorul alege un copil care va apăra clopoţelul , încercând să prindă mingea din zbor înainte să ajungă la clopoţel. Se evaluează spiritul de echipă: încrederea în forțele proprii și ale celorlalți și colaborarea între membrii echipei.

Animatorul explică modul de desfășurare a jocului. Copiii sunt nişte floricele de porumb care sar continuu într-o tigaie pe ambele picioare, cu mâinile lipite de corp. Dacă se ating de alt coleg ,,se lipesc”, adică vor sări în continuare împreună ţinându-se de mână, păstrând poziția inițială. Jocul se termină când toţi copiii ,,s-au lipit” și au format un întreg. Jocul se poate relua de mai multe ori. Evaluarea se face pe baza întrebărilor și a răspunsurilor, privind colaborarea între ,,floricele” și gradul de implicare a fiecărui participant. Ex: Cum s-au simţit ,,lipiţi”? Când s-au descuract mai bine, sărind singuri sau,,lipiți”?

Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului; să formeze cele două echipe; să țină evidența punctajului. Copiii: să respecte linia de aruncare; să arunce o singură dată, când le vine rândul. Apărătorul(variantă): să apere clopoțelul prin prinderea mingii;

Animatorul: să explice clar jocul; să observe copiii care se „lipesc„ pentru a sări în continuare împreună. Copiii: să sară pe ambele picioare cu grijă; să țină mâinile lipite de corp; să rămână lipiți dacă s-au atins de un alt coleg/colegi.

Resurse necesare

Sala de sport minim 30 mp, clopoţel, șnur, mingi de ping-pong , cretă.

Sala de clasă.

Page 38: Manualul animatorului socio-educativ

36

FIŞA DESCRIPTIVĂ” ÎNTRE DOUĂ FOCURI”

Titlul Între două focuri Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea colaborării în echipă.

Grupa de vârstă a copiilor

12-15 ani

Număr participanți

20 -30 copii

Durata 30-40 minute Descriere Spaţiul de joc este delimitat de animator printr-un dreptunghi mare, împărţit în două printr-o linie

de centru. Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale, având fiecare câte un căpitan. Fiecare echipă ocupă o jumătate de teren, iar căpitanii trec în spaţiul liber din spatele terenului ocupat de echipa adversă. Unul din căpitani primește mingea prin tragere la sorţi. Jocul constă în aceea că jucătorii unei echipe (cei din teren) şi căpitanul încearcă să atingă cu mingea pe adversari. Aceştia evită mingea sărind, alergând sau ferindu-se. Cei atinși de minge sunt eliminați. Mingea poate să nu fie aruncată direct, ci pasată în prealabil între jucători şi căpitan, pentru a deruta pe adversari. Mingea revine adversarilor, dacă unul din jucătorii echipei respective a reuşit să o prindă în mâini. Jocul nu se opreşte, ci continuă în acelaşi fel, doar că de data aceasta se apără cealaltă echipă. Jocul se tremină când una dintre echipe elimină toți adversarii din teren. Câștigătoare este echipa care a eliminat adversarii. Căpitanii sunt felicitați verbal pentru modul în care au coordonat membrii echipei. Se evaluează spiritul de echipă; colaborarea între jucători și gradul de implicare a fiecărui particiant.

Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului; să delimiteze spațiul de joc. Copiii: să rămână în limitele terenului propriu; să arunce mingea cu grijă. Căpitanii: să prindă mingea dacă iese în afara terenului; să paseze mingea echipei; să arunce mingea cu grijă.

Resurse necesare

Teren minim 30 mp, minge de handball, cretă.

Page 39: Manualul animatorului socio-educativ

37

FIŞA DESCRIPTIVĂ

“LUPTA PENTRU CUCERIREA CETĂŢII”

Titlul Lupta pentru cucerirea cetăţii

Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea colaborării în echipă.

Grupa de vârstă a copiilor

12-15 ani

Număr participanți

20-24 copii

Durata 30-40 minute

Descriere Animatorul trasează pe terenul de joc 5 cercuri cu diametrul de 3 m. Patru dintre ele vor fi trasate

în patru colţuri, delimitând astfel un pătrat. Cel de al cincilea cerc denumit ”cetate” va fi trasat în

mijlocul pătratului. Distanța de la cercul din centru la cele din colţuri va fi de 5-6 m.

Se formează patru echipe, respectând egalitatea numerică. Fiecare echipă ocupă un loc într-unul

din cele patru cercuri aflate pe colţuri. Jucătorii se dispun în cerc, ținându-se de mâini.

La semnalul animatorului, echipele aleargă, în formaţia iniţială, înspre cetate, şi se luptă pentru

a pune stăpânire pe cetate. Lupta se dă prin împingerea jucătorilor adverşi, care au ocupat o

porţiune din cetate şi scoaterea lor în afara ,,cetăţii”. Jocul se termină când una dintre echipe a

reuşit să intre în cetate cu întregul efectiv, fără însă a strica lanțul mâinilor în timpul jocului. Acea

echipă va fi declarată câștigătoare.

La sfărșitul jocului se evaluează spiritul de echipă: cooperarea dintre membrii echipei și

implicarea acestora, încrederea în forțele celorlalți și modul în care au reușit să păstreze forma

inițială.

Reguli Animatorul: să comunice regulile jocului; să formeze echipele și cercurile; să

elimine echipa care devine agresivă.

Copiii: să respecte semnalul animatorului; să ”pornească la atac” fără să se lovească; să

păstreze forma inițială.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, cretă .

Page 40: Manualul animatorului socio-educativ

38

FIȘE DESCRIPTIVE “ MINGEA CĂLĂTOARE” și „PÂNZA DE PAIANJEN”

Titlul Mingea călătoare Pânza de paianjen Locul de desfășurare

Exterior Exterior

Scop Dezvoltarea colaborării în echipă. Dezvoltarea încrederii și a colaborării în echipă.

Grupa de vârsta a copiilor

12– 15 ani 12-15 ani

Număr participanți

10- 20 copii 10-20 copii

Durata 10 – 15 minute 30-40 minute Descriere Copiii vor fi împărțiți de către animator

în două echipe egale ca și număr de jucători și îi aranjează în șir. Explică apoi modul de desfăşurare a jocului. Fiecare echipă primește o minge. Primul din șir plasează mingea sub bărbie și o pasează următorului din șir(fără să o atingă cu mâna), care o prinde tot sub bărbie. Mingea trece pe la fiecare membru al echipei. Dacă mingea cade, revine la primul din șir. Jocul se termină când una dintre echipe duce mingea până la capătul șirului în cel mai scurt timp. Aceasta este declarată câștigătoare. Evaluarea jocului se face verbal de către animator, privind modul de colaborare între membrii echipei și gradul de implicare a fiecărui copil pentru îndeplinirea sarcinilor.

Între doi stâlpi (copaci) animatorul construiește o pânză de paianjen din sfoară. Apoi împarte copiii în echipe egale ca număr. Toți membrii din fiecare echipă trebuie să treacă dintr-o parte în alta a pânzei prin ochiurile formate fără să atingă vreun fir. Dacă un ochi al pânzei este folosit acesta este blocat de animator cu bandă de lipit. Fiecare echipă are la dispoziție 10 minute pentru stabilirea strategiei. După stabilirea strategiei echipele vor trece prin ochiurile pânzei de păianjen. Câștigă echipa care reușește să treacă fără să atingă vreun fir sau cea care va atinge cele mai puține fire. Se evaluează încrederea în forțele proprii și ale celorlalți, strategia adoptată și colaborarea între copii. Se vor purta discuții despre problemele întâmpinate în rezolvarea sarcinii.

Reguli Animatorul: să comunice clar regulile jocului; să formeze cele două echipe. Copiii: să paseze mingile de la unul la altul fără a folosi mâinile; să păstreze ordinea în șir.

Animatorul: să stabilească și să comunice regulile de desfășurare a jocului; să formeaze cele două echipe și pânza de păianjen. Copiii: să folosească un ochi al pânzei un singur copil; să ajute coechipierii să treacă pe partea cealaltă.

Resurse necesare

Teren minim 30 mp, 2 mingi mici. Teren minim 30 mp, ghem de sfoară, o rolă cu bandă de lipit.

Page 41: Manualul animatorului socio-educativ

39

FIȘE DESCRIPTIVE

“PORTRETUL MEU” și „SĂ FACEM CUNOŞTINŢĂ”

Titlul Portretul meu Să facem cunoştinţă Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea încrederii, colaborării între copii.

Dezvoltarea colaborării între copii.

Grupa de vârstă a copiilor

7-10 ani 9-10 ani

Număr participanți

15 –20 copii 10-15 copii

Durata 25-30 minute 15-20 minute Descriere Animatorul împarte fiecărui copil o

foaie pe care acesta va schița o figură umană , ce îl va reprezenta. În dreptul fiecărei părți a corpului, copilul va scrie ce îi place să facă cu acea parte a corpului și pentru ce are nevoie de ea. Animatorul precizează timpul necesar pentru executarea desenelor. După expirarea timpului se strâng desenele și se împart din nou, aleatoriu, copiilor. Se cere fiecărui participant să prezinte, pe rând, desenul pe care l-a primit, iar ceilalţi colaborând, încearcă să ghicească al cui portret este. Dacă nu se ghicește, după trei încercări, autorul se prezintă. Jocul se încheie după ce toţi copiii au prezentat desenele. Sunt felicitaţi copiii care au ghicit personajul . Se evaluează spiritul de echipă: încrederea în forţele proprii şi în forţele celorlalţi, colaborarea între copii.

Copiii sunt aşezaţi în cerc de către animator. Acesta explică desfășurarea jocului și regulile. Animatorul îşi spune numele şi adaugă un obiect pe care și-ar dori să îl cumpere. Obiectul pe care vrea să îl cumpere începe cu primul sunet al numelui său, exemplu: ,,Eu sunt Tincuţa şi vreau să cumpăr un trandafir.’’ Jocul continuă cu fiecare participant, fiecare spunând numele și obiectele pe care doresc să le cumpere cei din fața lui, apoi își spune numele și ce vrea să cumpere el. Ex:...Ea este Tincuţa şi vrea să cumpere un trandafir, eu sunt Andrei și vreau să cumpăr un ananas. Dacă un participant nu memorează toate numele și cumpărăturile anterioare, acesta va fi ajutat de următorul copil. Toți copiii sunt felicitați pentru participarea la joc. Se evaluează colaborarea între colegi: încrederea în forțele proprii și ale celorlalți.

Reguli Animatorul: să prezinte regulile jocului și timpul necesar pentru executarea desenelor. Copiii: să îndeplinească corect sarcina primită; să se încadreze în timp; să fie sinceri în realizarea portretului.

Animatorul: să explice desfășurarea jocului și regulile; să înceapă jocul. Copiii: să menționeze toate numele și cumpărăturile anterioare; să îi ajute pe cei care nu reușesc singuri.

Resurse necesare

Sală de clasă, coli de desen, creioane. Sală de clasă.

Page 42: Manualul animatorului socio-educativ

40

FIŞA DESCRIPTIVĂ “SCAUNUL MIȘCĂTOR”

Titlul Scaunul mișcător

Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea încrederii și a colaborării în echipă.

Grupa de vârstă a copiilor

12-14 ani

Număr participanți

10-20 copii

Durata 20-30 minute

Descriere Animatorul aranjează copiii în șir cu cei mari la mijloc și cu cei mici la margini, fără distanță între ei. Aceștia se cuprind unul pe celălalt de mijloc. La comanda animatorului copiii se întorc spre stânga sau spre dreapta și se unesc capetele șirului. Apoi se îndoaie lent genunchii și fiecare se așează pe genunchii (scaunul) celui din spate. La semnalul animatorului pornesc toți cu piciorul stâng păstrând poziția șezut. Jocul continuă până când unul dintre membri se dezechilibrează și cercul se destramă. Se reia jocul schimbând sensul de mers.

După câteva încercări se evaluează întregul colectiv privind gradul de implicare a fiecărui participant, colaborarea și încrederea în ceilalți.

Reguli Animatorul: să prezinte regulile; să stabilească sensul de deplasare.

Copiii: să respecte semnalele animatorului; să respecte sensul de deplasare; să păstreze genunchii și călcâiele apropiate.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp.

Page 43: Manualul animatorului socio-educativ

41

FIȘE DESCRIPTIVE „ŞTAFETA CU TRANSPORT DE GREUTĂŢI” și “STEAUA STIMEI DE SINE”

Titlul Ștafeta cu transport de greutăți Steaua stimei de sine Locul de desfășurare

Exterior Interior

Scop Dezvoltarea colaborării în echipă. Dezvoltarea încrederii în sine și în ceilalți.

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani 10—14 ani

Număr participanți

21-30 copii 10- 15 copii

Durata 20 -30 minute

30-40 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe multiplu de 3, apoi trasează o linie de start și una de sosire la o distanță de aproximativ 20 m. una de cealaltă. Fiecare echipă formează grupe de câte 3 copii în spatele liniei de start. Copiii din margine îi transportă pe cei din mijloc cu ajutorul unui băț gros, pe care acesta se așează, ținându-se cu brațele de după gâtul celor care îl transportă. La semnalul animatorului , primii 3 pleacă și parcurg cât pot de repede distanța dintre cele două linii. După ce trec linia de sosire, jucătorii care și-au transportat coechipierul rămân acolo. Cel care a fost transportat se întoarce cu toată viteza la linia de plecare și predă bățul următorilor 3 care pornesc în cursă. Jocul se termină când ambele echipe au trecut linia de sosire. Câştigă echipa care a terminat prima cursa. Se evaluează spiritul de echipă: încrederea în forțele proprii și ale celorlalți, gradul de implicare a membrilor echipei. Echipa câștigătoare este felicitată.

Animatorul împarte copiilor câte o foaie A4 pe care este desenată o stea cu cinci colţuri. Fiecare copil îşi va scrie numele în mijloc şi cinci trăsături de caracter pe fiecare colț. Foaia va circula pe la toţi participanţii care vor scrie pe foaie ce cred despre acea persoană, îi dă sfaturi sau o vorbă bună etc. Când foaia ajunge din nou la proprietar jocul se opreşte. Se discută pe marginea celor scrise de colegi (dacă sunt de acord sau nu cu ce au scris ceilalţi despre el). Evaluarea se face prin întrebări și răspunsuri: Cum v-ați simţit în timpul jocului? Este ceva ce ați schimba la voi? Sunteți de acord cu cele scrise de colegi?

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului și regulile; să formeze echipele; să traseze spațiul de deplasare. Copiii: să respecte semnalele animatorului; să plece din spatele liniei de start; să transporte cu grijă coechipierul.

Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să înceapă discuțiile despre fiecare participant. Copiii: să fie corecţi în aprecieri; să fie originali în completarea părerilor.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp , 2 bețe grose și lungi de aproximativ 1 metru, cretă.

Sala de clasă, hârtie A4, creioane.

Page 44: Manualul animatorului socio-educativ

42

4.3 Animaţie pentru dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, întrajutorare și inovație socială

FIȘE DESCRIPTIVE

“ADEVĂRAT SAU FALS” și “CIOBANUL ȘI MIELUL”

Titlul Adevărat sau fals Ciobanul si mielul Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea capacităților expresive relaționale

Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale

Grupa de vârstă a copiilor

8-10 ani 7-9 ani

Număr participanți

10-15 copii 10-20 copii

Durata 20-30 minute 20-30 minute Descriere Animatorul împarte copiilor foi

de hârtie. Aceștia își notează 3 lucruri despre ei însuși: două dintre acestea să fie adevărate, iar al treilea fals. Fiecare citește ce a scris. Restul copiilor ghicesc care au fost lucrurile adevărate scrise şi care false. Jocul se termină când toate foile au fost dezbătute. Se evaluează capacitatea de relaționare: transmiterea și receptarea mesajelor, susținerea reciprocă și nivelul de cunoștere între colegi. Copiii care au ghicit de cele mai multe ori sunt apreciați verbal de către animator.

Animatorul alege un copil din clasă care va fi ”ciobanul”. Acesta se plimbă printre bănci, se oprește din când în când și întreabă: -N-ați văzut mielul meu? Copiii răspund: -Nu, cum arată? Ciobanul descrie un copil din clasă. Ex: -Mielul meu este de statură potrivită, are ochii albaștri, părul blond, este ordonat, disciplinat, politicos, învaţă bine etc. Copilul care ghicește cine este ”mielul” ia locul ciobanului și continuă jocul. Jocul se sfârșește când un copil reușește să joace rolul ciobanului de trei ori. Câștigătorul este apreciat verbal pentru receptarea corectă a mesajului primit. Se evaluează transmiterea și receptarea mesajelor de către copii și modul de relaționare între colegi.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare și regulile jocului; să țină evidența copiilor care ghicesc. Copiii: să scrie doar 3 caracteristici; să fie realiști în scrierea caracteristicilor; să fie corecți în apreciere.

Animatorul: să explice desfășurarea jocului și regulile; să ceară informații despre ”miel” dacă nu este descris suficient. Copiii: să asculte descrierea ciobanului. Ciobanul: să se exprime corect; să descrie cât mai detaliat ”mielul„; să recunoască dacă un copil ghicește cine este ”mielul” descris.

Resurse necesare

Sală de clasă, foi de hârtie, pixuri.

Sala de clasă.

Page 45: Manualul animatorului socio-educativ

43

FIȘE DESCRIPTIVE

“COMORILE PRIETENIEI” și “ CUM MĂ VĂD EU – CUM MĂ VĂD CEILALȚI”

Titlul Comorile prieteniei Cum mă văd eu – cum mă văd ceilalți

Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale și inovație socială.

Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, întrajutorare

Grupa de vârstă a copiilor

8-10 ani 8-10 ani

Număr participanți

15-20 copii 15-20 copii

Durata 30-40 minute 30-40 minute Descriere După prezentarea modului de

desfăşurare a jocului, animatorul distribuie copiilor câte o coală de hârtie și le cere să-și deseneze conturul palmei. Pe fiecare deget vor scrie două calități, o dorință, numele unui prieten, o reușită, apoi vor desena în palmă un simbol al prieteniei. După terminarea sarcinii de lucru, animatorul îi antrenează într-o discuţie despre calitățile scrise pe fiecare deget și despre simbolurile prieteniei, încurajându-i să vorbească deschis despre calităţile lor. La finalul discuțiilor, copiii decupează „palmele” și le lipesc pe foi de flip-chart, realizând o inimă sau o floare, un copac etc. ce reprezintă un simbol al prieteniei pentru întregul grup. Se felicită copiii pentru realizarea colajului(simbolului) format din palme. Se evaluează verbal modul de relaționare dintre copii: transmiterea și receptarea mesajelor precum și noutatea adusă în realizarea simbolurile desenate.

Animatorul împarte copiilor câte un post-it. Copiii sunt îndrumați să scrie pe post-it o calitate personală și un defect, iar colegii îl prind pe spatele lui cu ace de gămălie. Fiecare copil se deplasează prin clasă timp de 10 minute și scrie în continuare pe post-iturile colegilor, calități sau defecte ale acestora. După expirarea timpului alocat, se desprind post-iturile şi fiecare copil îl prezintă completat de colegi. În continuare vor primi un șablon în formă de omuleț, cu sarcina de a -şi desena faţa așa cum se văd și cum se simt după ce au aflat părerea colegilor despre ei. La final se lipesc omuleții pe flip-chart într-o „horă a prieteniei”. Evaluarea se face verbal discutându-se despre calități și defecte și cum afectează acestea relaționarea cu ceilalți.

Reguli Animatorul: să explice clar jocul și regulile acestuia. Copiii: să respecte ordinea cerinţelor de pe fiecare deget; să prezinte simbolurile prieteniei, motivând alegerea făcută .

Animatorul: să prezinte clar jocul și regulile lui. Copiii: să scrie frumos și corect; să fie sinceri în apreciere.

Resurse necesare

Sala de clasă, coli de hârtie, carioca, foarfecă, lipici, flip-chart.

Sala de clasă, post-ituri, ace de gămălie, carioca, șabloane cu omuleți, flip-chart.

Page 46: Manualul animatorului socio-educativ

44

FIŞA DESCRIPTIVĂ „CUM SE SIMTE URECHILĂ?”

Titlul Cum se simte Urechilă?

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale

Grupa de vârstă a copiilor

6-7 ani

Număr participanți

10-15 copii

Durata 10-15 minute

Descriere Animatorul spune copiilor că le va prezenta povestea iepurașului Urechilă. În timpul povestirii poate folosi un iepuraș de pluș, pentru dinamism. După fiecare întâmplare povestită, întreabă copiii: ”Cum credeți că se simte iepurașul?” Îi încurajează să se exprime deschis și îi poate ajuta, sugerând câte un sentiment potrivit. Animatorul prezintă povestea iepuraşului Urechilă.

Într-o zi, iepuraşul Urechilă s-a trezit de dimineaţă după ce a visat ceva frumos. Cum crezi că se simţea iepuraşul? (Invită-l să răspundă). Îi era foarte foame şi i-a cerut mamei sale un morcov. Mama sa i-a dat morcovul şi l-a mângâiat pe urechi, spunându-i că o să se facă un iepuraş tare zglobiu. ( Cum s-a simţit iepuraşul când mama i-a spus acest lucru?). Iepuraşul a întrebat-o pe mama lui dacă poate să iasă la joacă. Mama îi răspunde că poate ieşi la joacă după ce îşi va face patul . (Cum s-a simţit atunci iepuraşul?). După ce şi-a făcut patul, Urechilă a ieşit afară din casă. Acolo s-a întâlnit cu prietenii lui, alţi iepuraşi mai mici. (Ce a simţit iepuraşul când i-a văzut?). Au început să construiască un castel în nisip. O iepuroaică mică i-a dărâmat din greşeală castelul. (Cum s-a simţit atunci, Urechilă?) Iepuroaica şi-a cerut scuze şi cei doi s-au împăcat şi au decis să construiască împreună un alt castel. (Ce a simţit iepuraşul?). Peste o oră mama iepuraşului l-a chemat în casă pentru a mânca. (Cum s-a simţit când a plecat în casă?) Animatorul încurajează copilul să denumească cât mai multe emoţii pe măsură ce răspunde la întrebări. La început poate că va fi tentat să răspundă numai cu bine/rău, aşa că animatorul poate să îi sugereze alte emoţii. De asemenea poate să explice de ce au apărut unele emoţii. Spre exemplu la întrebarea “Cum s-a simţit Urechilă când iepuroaica i-a stricat castelul de nisip?”, dacă spune că s-a simţit trist, animatorul adăugă “pentru că a muncit mult ca să iasă frumos”. De asemenea putem folosi secvențe din viața de zi cu zi a copilului, pentru a observa cum se simte el în acele momente. La finalul povestirii, se face evaluarea verbală pe bază de întrebări și răspunsuri despre modalitățile de relaționare între prieteni, exemplu: Cum ați fi reacționat dacă ați fi fost în locul iepurașului? Dar în locul mamei? Copiii care au formulat cele mai frumoase răspunsuri sunt felicitați.

Reguli Animatorul: să formuleze întrebari clare și scurte; să ajute copiii să răspundă cât mai detaliat. Copiii: să formuleze răspunsurile prin propoziții scurte;

Resurse necesare

Sală de clasă, iepuraș de pluș.

Page 47: Manualul animatorului socio-educativ

45

FIȘE DESCRIPTIVE

„EVANTAIUL SENTIMENTELOR” și “ ÎMPREUNĂ REUȘIM”

Titlul Evantaiul sentimentelor Împreună reușim

Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea capacităţilor expresive de relaţionare,inovaţie socială

Dezvoltarea capacităţilor expresive de relaţionare

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani 8-10 ani

Număr participanți

15-20 copii 20-25 copii

Durata 20-30 minute 30-35 minute

Descriere Copiii stau în bănci şi ascultă explicaţiile date de animator referitoare la modul de desfăşurare a jocului. Animatorul împarte copiilor câte o foaie de hârtie din care se va confecţiona un evantai în felul următor - pe primul pliu, copiii îşi scriu numele, după care plasează foaia mai departe colegului din spate. Acesta face următorul pliu pe care scrie o trăsătură de caracter a proprietarului evantaiului şi o dă mai departe până ce fiecare foaie ajunge din nou la cel de la care a pornit. Când evantaiul a ajuns la proprietar, animatorul numeşte pe rând copiii care vor citi trăsăturile de pe fiecare evantai şi vor face comentarii pe marginea celor scrise. Jocul se termină când toţi copiii şi-au prezentat evantaiul. Se face o evaluare pe bază de întrebări și răspunsuri privind capacităţile de relaţionare cu colegii, inovația socială: dorința de schimbare și îmbunătățire a atitudinii fiecăruia. Exemple de întrebări: Ce ai simţit când ai deschis evantaiul? Eşti de acord cu cele spuse de colegi? Ce ai schimba la tine acum?

Animatorul împarte copiii în mici grupuri (de la 5 la 7 copii). Alege un copil care va juca rolul soarelui. Fiecare grupă este în picioare pe câte un ziar care are rolul de ”gheaţă”. Soarele face gheaţa să se topească -rupe din ziar- pe rând, de la fiecare grupă. Pentru a rămâne pe bucata de gheață grupa se restrânge, iar cei care ”cad în apă” se retrag. Înainte ca blocul de gheaţă să fie prea mic, animatorul „trimite” câte o barcă de salvare (un scaun) pentru fiecare grupă. Ultimii copii se salvează atingând scaunul. Grupul care are cei mai mulți salvați câștigă jocul. Grupa câștigătoare este apreciată verbal. Se evaluează capacitatea de relaționare a copiilor: susținerea reciprocă pentru a reuși să rămână în final o grupă cu un număr cât mai mare de membri.

Reguli Animator: să prezinte jocul și regulile; să înceapă discuțiile cu copiii. Copiii: să scrie o caracteristică realistă; să scrie fără să citească cele scrise anterior de ceilalți colegi.

Animatorul: să explice modul de desfășurare și regulile jocului; să trimită „barca de salvare„. Copiii: să atingă scaunul cu mâna. Soarele: să rupă bucăți mici de ziar.

Resurse necesare Sală de clasă, foi de hârtie, creioane. Sală de clasă, ziare, scaune.

Page 48: Manualul animatorului socio-educativ

46

FIȘE DESCRIPTIVE

“ÎȚI PLAC VECINII TĂI?” și “JOC DE INTERCUNOAȘTERE ȘI COMUNICARE”

Titlul Îți plac vecinii tăi? Joc de intercunoaștere și comunicare

Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea capacităţilor expresive de relaţionare

Dezvoltarea capacităţilor expresive de relaţionare

Grupa de vârstă a copiilor

8-10 ani 7-10 ani

Număr participanți

15-20 copii 15 – 20 copii

Durata 20-30 minute 20-30 minute

Descriere Copiii se așează pe scaune în cerc. Animatorul alege un copil care stă în centrul cercului pe un scaun. Copilul din mijloc se adresează unui participant cu întrebarea: ”îți plac vecinii tăi?” Dacă cel întrebat răspunde ”da”, întrebarea este pusă unui alt copil. Dacă răspunsul este “nu”, jucătorul din mijloc întreabă “Pe cine preferi?”. Cel întrebat răspunde: Prefer pe Marius(exemplu). În acel moment toți copiii care au prenumele cu sunetul M (Maria, Marius etc.) precum și cei doi vecini ai copilului întrebat, își schimbă locurile între ei. Copilul din mijloc caută să ocupe un scaun, iar un alt copil va rămâne în mijloc pentru a continua jocul. Dacă la întrebarea ”îți plac vecinii tăi?” răspunsul este ”da”, cel din mijloc se adresează unui alt copil, până primește răspunsul ”nu„. După mai multe repetări cei care nu au ajuns pe scaunul din mijloc sunt declarați câștigători. Se evaluează capacitatea de relaționare: transmiterea și receptarea mesajelor și aplicarea acestora. Câștigătorii vor fi apreciați prin aplauze.

Animatorul prezintă copiilor modul de desfăşurare a jocului şi îi aranjează în perechi. Copiii își vor adresa reciproc un set de întrebări, timp de cinci minute pentru a afla mai multe lucruri unul despre altul. Exemplu: „Care este jucăria preferată?”, „Ce îți place mai mult la colegul de bancă?”, „Cum îl cheamă pe prietenul tău cel mai bun?”. După expirarea timpului, fiecare copil își prezintă partenerul de joc folosind informațiile primite. Jocul se termină atunci când toţi copiii au fost prezentaţi. Se evaluează capacitatea de relaționare: transmiterea, receptarea și aplicarea mesajelor. Copilul care face cea mai frumoasă descriere va fi aplaudat.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să aleagă copilul care va sta prima dată în centru. Copiii: să păstreze liniștea; să răspundă sincer la întrebări; să își schimbe locul când este nevoie.

Animatorul: să formeze perechile; să urmărească fiecare descriere. Copiii: să fie atenți la răspunsurile colegului; să fie sinceri în caracterizarea făcută.

Resurse necesare

Sala de clasă, scaune, ecusoane cu nume(opțional)

Sala de clasă.

Page 49: Manualul animatorului socio-educativ

47

FIȘA DESCRIPTIVĂ „MAGAZINUL MAGIC”

Titlul Magazinul magic

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea și formarea capacităților de întrajutorare și inovație socială

Grupa de vârstă a copiilor

7-10 ani

Număr participanți 20-25 copii

Durata 20-30 minute

Descriere Animatorul amenajează pe o bancă din sala de clasă un mic „ Magazin magic” în care sunt puse următoarele obiecte: un creion, o lupă, un avion de hârtie, un pahar, un inel etc. Le spune copiilor că din „ Magazinul magic” își pot achiziționa obiecte cu super puteri pe care le vor folosi atunci când își doresc. Animatorul formează grupe de 4-5 copii. Fiecare grupă își alege un lider. Se trage la sorți numărul echipelor și se stabilește ordinea intrării în magazin. Se stabilește în cadrul echipei ce obiecte magice doresc să cumpere și ce puteri magice îi vor atribui obiectului cumpărat. După cumpărarea obiectelor, liderii prezintă alegerile făcute și super puterile pe care obiectele cumpărate le vor oferi. Câștigă echipa care a descries cele mai inovatoare super puteri.

Evaluarea se face prin întrebări și răspunsuri, exemplu: De ce ați ales acest obiect?, Ce superputere are el?, Cum v-a venit idea de a oferi la schimb?,Cum v-ați simțit jucându-vă în echipă acest joc? Ce ați aflat nou despre voi? Dar despre ceilalți? Se evaluează ideile noi pe care fiecare grup le are în legătură cu super puterile obiectelor.

Reguli Animatorul: să prezinte jocul și regulile; să amenajeze ”magazinul magic” .

Copiii: să respecte ideile colegilor; să propună idei de super puteri.

Liderul: să prezinte ideile grupului.

Resurse necesare

Sala de clasă, un bol cu bilețele, un creion, o lupă, un avion de hârtie, un pahar, un inel etc.

Page 50: Manualul animatorului socio-educativ

48

FIȘE DESCRIPTIVE „SCAUNUL POLEMIC” și “TOPUL PREFERINŢELOR”

Titlul Scaunul polemic Topul preferinţelor Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, de întrajutorare

Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale și inovație socială

Grupa de vârstă a copiilor

12-14 ani 7-10 ani

Număr participanți

10-20 copii 15-20 copii

Durata 30-40 minute 15- 20 minute Descriere Animatorul amenajează sala cu scaune în

formă de U, cu un scaun în mijloc. Animatorul va citi o listă cu reguli care să provoace participarea la discuţii. Apoi se vor relua regulile,una câte una. După ce ascultă regula, participanţii se vor aşeza în partea dreapta a scaunului din mijloc dacă sunt de acord cu regula citită, în partea stânga a scaunului dacă nu sunt de acord, iar la mijloc se vor aşeza cei indecişi. Fiecare grupă formată își va alege un reprezentant. Pe rând, fiecare reprezentant al celor trei grupe formate se aşează pe scaunul din mijloc şi încearcă să aducă argumente pentru afirmarea poziţiei adoptate, încercând să-i convingă pe ceilalţi să-şi schimbe opinia. Dacă majoritatea sunt pe scaune în dreapta, regula devine regulă de grup. Se continuă la fel cu celelalte reguli până când vor fi dezbătute toate. Jocul se încheie cu citirea regulilor devenite ,,reguli de grup”care vor fi afişate la avizier. Evaluarea se face verbal privind capacitatea de relaționare: transmiterea, receptarea și aplicarea mesajelor, precum și îmbunătățirea atitudinii față de importanța regulilor de grup.

Pe tablă sau pe un panou special animatorul așează imagini care reprezintă: o pădure, un părculeț de joacă, un calculator, o carte de povești, o bicicletă, o minge, un MP3 , telefon mobil etc.şi explică desfăşurarea jocului. Pe rând, fiecare participant va merge la tablă sau panou și va desena o inimioară în dreptul imaginilor preferate (maxim 3 imagini). La sfârșitul jocului animatorul numără câte inimioare a adunat fiecare imagine și se realizează un top al celor mai îndrăgite imagini. Fiecare copil argumentează alegerea făcută. Evaluarea se realizează prin întrebări și răspunsuri despre motivarea alegerilor făcute. Se evaluează gradul de utilitate a tuturor lucrurilor alese ca și preferințe ale copiilor.

Reguli Animatorul: să citească regulile clar. Copiii: să găsească argumente realiste. Liderii: să vorbească doar când sunt pe scaunul din mijlocul formei U .

Animatorul: să prezinte jocul și să aranjeze imaginile; să realizeze topul preferințelor în funcție de numărul inimoarelor. Copiii: să fie sinceri; să aleagă maxim trei imagini.

Resurse necesare

Sală de clasă, scaune, listă cu reguli. Sala de clasă, tablă/panou, diverse imagini, cretă/carioca.

Page 51: Manualul animatorului socio-educativ

49

FIȘE DESCRIPTIVE “TURUL DE NUME” și “ULIUL ȘI PORUMBEII”

Titlul Turul de nume Uliul și porumbeii Locul de desfășurare

Interior Exterior

Scop Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, de întrajutorare

Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, de întrajutorare

Grupa de vârstă a copiilor

12 – 14 ani 12-15 ani

Număr participanți

10 – 20 copii 10 - 20 copii

Durata 20-30 minute 25-30 minute Descriere Copiii sunt așezați în cerc.

Animatorul explică desfăşurarea jocului. Alege un copil căruia îi dă un ghem de sfoară. Ghemul este aruncat de la unul la celalalt, aleatoriu. Copilul care prinde ghemul îşi spune repede numele și o pasiune, apoi dă ghemul mai departe până ajunge la toţi copiii. Se țese o pânză, capetele ei fiind ținute de copii. Se reface traseul în sens invers, fiecare copil spunând numele și pasiunea celui de la care a primit ghemul. Dacă cel care primeşte ghemul nu spune corect numele şi pasiunea celui de la care a primit ghemul inițial, este ajutat de ceilalți. Jocul se termină când ghemul este refăcut. Evaluarea se face verbal privind capacitătea de relaționare: receptarea și transmiterea corectă a mesajului,precum şi spiritul de întrajutorare dintre copii. Toți copiii sunt apreciați pentru aplicarea mesajelor.

Animatorul delimitează spațiul de joc cu creta, trasând pe sol o formă de pătrat sau cerc. Explică apoi modul de desfăşurare a jocului. Alege un copil care va fi ”uliul” și care va sta în centru spațiului cu o minge în mână. Ceilalți copii vor fi numiți ”porumbei” și se vor plimba pe spațiul de joc. Uliul va arunca mingea stând pe loc şi încercând să atingă un porumbel. Porumbeii se feresc cum pot pentru a nu fi atinși de minge. Porumbelul atins va deveni obligatoriu uliu și va colabora cu celălalt la transformarea porumbeilor în ulii. În acest scop ulii pot să-și paseze mingea de la unul la altul, înainte de a arunca spre porumbei. Uliul care are mingea este obligat să stea pe loc în timpul aruncării spre porumbei. După ce se ajunge la un număr de 5-6 uli, animatorul va striga ”ulii” şi jocul se întrerupe pentru a verifica cine sunt ,,ulii”şi cine sunt,,porumbeii”. Ulii vor ridica brațele în sus, iar ,, porumbeii” vor lua poziţia ghemuit. Jocul se termină când toți porumbeii au devenit uli. Se evaluează verbal capacitatea de relaționare: susținerea reciprocă și percepția copiilor.

Reguli Animatorul: să explice jocul și regulile; să aleagă pesoana care începe jocul; Copiii: să reacționeze repede; să arunce ghemul cu grijă; să îi ajute pe cei care nu își amintesc numele și pasiunile anterioare.

Animatorul: să explice jocul și regulile; să aleagă „uliul” inițial. Copiii: să rămână în spațiul de joc; să recunoască dacă sunt atinși de minge; Uliul: să arunce mingea cu grijă; să stea pe loc când aruncă mingea;

Resurse necesare

Sala de clasă, ghem de sfoară. Teren minim 40 mp, minge.

Page 52: Manualul animatorului socio-educativ

50

FIŞA DESCRIPTIVĂ “UN GÂND FRUMOS”

Titlul Un gând frumos

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale.

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani

Număr participanți 10-20 copii

Durata 20-30 minute

Descriere Animatorul împarte câte un bilețel fiecărui copil. Pe bilețel copiii vor scrie un gând frumos, un citat, o urare gândindu-se la o persoană din grup, al cărei nume va fi scris pe bilețel. Bileţelele se strâng, apoi fiecare trage la sorţi un bileţel şi îl citeşte, menționând pentru cine a fost scris. Toţi copiii trebuie să participe.

Evaluarea se face pe bază de întrebări și răspunsuri despre capacitatea de relaționare: transmiterea și receptarea mesajelor. Exemple: Cum s-au simțit cei cărora le era adresat bilețelul? Cât este de importantă pentru voi aprecierea celor cu care relaționați?

Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare a jocului; să împartă bilețelele.

Copiii: să scrie frumos; să noteze numele persoanei căreia îi este adresat biletul; să păstreze liniștea când se citesc biletele; să fie sincere.

Resurse necesare

Sala de clasă, coli hârtie, bol, pixuri.

Page 53: Manualul animatorului socio-educativ

51

4.4Animaţie pentru dezvoltarea imaginației și a creativității

FIȘE DESCRIPTIVE “COLAJUL NOSTRU” și “CONTINUĂ TU”

Titlul Colajul nostru Continuă tu Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea imaginației și a creativității

Dezvoltarea imaginației și a creativității

Grupa de vârstă a copiilor

6 - 9 ani 8 - 10 ani

Număr participanți

20-25 copii 10 - 20 copii

Durata 30-40 minute 20-30 minute Descriere Înainte de începerea jocului ,animatorul

aminteşte copiilor date importante despre cum a făcut Dumnezeu lumea în cele şapte zile, numite zilele creaţiei. Animatorul împarte copiii în şapte grupe, fiecare grupă reprezentând o zi din săptămână şi explică modul de lucru. Vor primi următoarele materiale: hârtie glasată de diverse culori, forfecuțe, carioca sau creioane colorate, un carton A3 și lipici. Câte un copil desemnat de animator, din fiecare grupă ,va extrage un bilețel dintr-un bol, pe care este scrisă câte o cifră de la 1 la 7. Zilele creației sunt reprezentate de fiecare grupă, folosindu-se de materialele primite timp de 20 minute,mai puţin grupa a şaptea care vor fi observatori. La finalul celor 20 minute se vor ordona lucrările. Fiecare grupă descrie pe scurt zilele creației. Observatorii vor decide care lucrări au respectat adevărul privind ,,creaţia”. Se evaluează imaginația , originalitatea și realismul de reprezentare a zilelor creaţiei, creativitatea: grafica, lingvistica prezentării.

Copiii sunt împărțiți de animator în două echipe, aşezate în șir indian. În fața grupelor se aşează câte un panou pe care sunt prinse foi de hârtie. Primul membru al echipei desenează un simbol pe foaie. Pe rând, copiii vor continua să adauge câte un element simbolului până îl transformă într-un desen. La final se analizează desenele şi animatorul împreună cu ceilalți desemnează cel mai reuşit şi interesant desen. Jocul se poate continua pe tematici. (anotimpuri, animale, flori). Animatorul face evaluarea verbal privind imaginația: originalitatea adusă de fiecare membru al echipei; creativitatea. Se felicită echipa câștigătoare, iar lucrările cele mai reușite se pun la expoziție.

Reguli Animatorul: să prezinte pe scurt ,,Crearea lumii”. Copiii: să folosească toate materialele puse la dispoziție; să respecte timpul de lucru. Observatorii: să fie corecţi în aprecierea lucrărilor.

Animatorul: să împartă materialele necesare; să urmărească modul de realizare a desenelor. Copiii: să lucreze individual; să deseneze un singur element.

Resurse necesare

Sala de clasă, hârtie glasată colorată, creioane colorate, carioca, lipici, forfecuță, cartoane A3, bilețele cu zilele săptămânii.

Sala de clasă, panouri, foi de hârtie, markere, carioca, creioane colorate,.

Page 54: Manualul animatorului socio-educativ

52

FIŞA DESCRIPTIVĂ

“CUVÂNTUL INTERZIS”

Titlul Cuvântul interzis

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea imaginației și a creativității

Grupa de vârstă a copiilor

10 - 12 ani

Număr participanți

14 - 20 copii

Durata 25 - 30 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în 3 echipe și stabilește împreună cu aceștia 3 cuvinte interzise, apoi le scrie pe tablă. Aceste cuvinte nu se vor folosi în răspunsurile pe care copiii la vor da întrebărilor puse de animator. Întrebările vor fi formulate în așa fel încât să ceară în răspunsuri cuvântul interzis. Pentru fiecare răspuns corect, al echipei care nu folosește cuvântul interzis, aceasta primește un punct. Jocul se termină când cele 3 cuvinte au fost folosite pentru fiecare echipă. Echipa câștigătoare este aceea care a acumulat cele mai multe puncte.

Se dau copiilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt. Ex.: Cuvântul interzis “ a cincea ”

Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ?

Răspuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa a IV-a

Întrebare : - În ce bancă stă copilul Ionescu ?

Răspuns : - Copilul Ionescu stă în banca din spatele copilului X .

Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut copiii din clasa a VI-a ?

Răspuns : - Anul trecut copiii din clasa aVI-a au fost în clasa în care suntem noi acum .

Animatorul evaluează verbal imaginația: noutatea și originalitatea răspunsurilor ; iar din punct de vedere al creativității se evaluează modul de formulare a răspunsurilor. Echipa câștigătoare este aplaudată de întreg colectivul.

Reguli Animatorul: să formuleze întrebări clare; să țină evidența punctajelor. Copiii: să formuleze răspunsuri prin propoziții.

Resurse necesare

Sala de clasă, tablă, cretă.

Page 55: Manualul animatorului socio-educativ

53

FIȘE DESCRIPTIVE

“ DESENEAZĂ MAI DEPARTE” și “FANTOMIȚA DRĂGUȚĂ”

Titlul Desenează mai departe Fantomița drăguță Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea imaginației și a creativității copiilor

Dezvoltarea imaginație și a creativității

Grupa de vârstă a copiilor

8-10 ani 7 -9 ani

Număr participanți

10-20 copii 10-15 copii

Durata 20-30 minute 30 - 40 minute Descriere Animatorul spune copiilor că vor juca un

joc care cere îmbogăţirea formei date inițial unui desen, apoi împarte tuturor copiilor foi A4 . Oferă spre observare o planşă pe care au fost desenate elemente: o mână, un cap de peşte, un triunghi, o pălărie, o frunză, o petală. Cere copiilor să aleagă dintre elemetele prezentate pe acelea potrivite (cel mult două elemente) pentru a realiza o compoziție în 10 minute. Fiecare copil va continua pe foaia A4 îmbogăţirea elementului ales. La expirarea timpului, copiii își prezintă pe rând compoziția şi motivează alegerea făcută. Evaluarea se face privind imaginația: originalitatea și realismul lucrării finale; creativitatea: îmbinarea elementelor pentru realizarea compoziţiei.

Animatorul împarte copiilor materiale reciclabile necesare pentru realizarea unei ”Fantomițe”. El explică acestora cum se pot valorifica materialele reciclabile pentru a realiza lucruri frumoase. Se lasă copiii să dea frâu liber imaginației. La sfârşitul activităţii copiii vor organiza o expoziţie şi vor desemna cea mai reuşită lucrare. Evaluarea se face privind creativitatea: modul de folosire a materialelor și originalitatea produsului final. Copilul care are cea mai reușită lucrare este felicitat de ceilalți colegi.

Reguli Animatorul: să ofere desene specifice vârstei copiilor; Copiii: să aleagă două elemente pentru realizarea compoziției; să se încadreze în timpul limită; să prezinte detaliat alegerea făcută.

Animatorul: să explice modul de realizare a ”fantomiței”. Copiii: să folosească toate materialele primate.

Resurse necesare

Sala de clasă, planșa pe care sunt desenate elemente, foi de desen, creioane colorate/acuarele.

Sala de clasă, materiale reciclabile (tuburi de hârtie, peturi, pahare de unică folosință, doze) hârtie, lipici, creioane colorate, carioca, acuarele.

Page 56: Manualul animatorului socio-educativ

54

FIȘE DESCRIPTIVE ” GHICI CE DESENEZ?” și “GHICEŞTE REPEDE”

Titlul Ghici ce desenez? Ghiceşte repede Locul de desfășurare

Interior Exterior

Scop Dezvoltarea imaginaţiei. Dezvoltarea imaginaţiei Grupa de vârstă a copiilor

7-9 ani 12 -14 ani

Număr participanți

10-16 copii 15 - 20 copii

Durata 20 - 25 minute 20 - 25 minute Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe.

Membrii echipelor stabilesc un desen pe care îl vor realiza pe foi de flip-chart, fiecare membru adăugând câte un elemet până va fi complet. În timp ce fiecare membru dintr-o echipă adaugă câte un elemet desenului, echipa adversă trebuie să ghicească ce desen urmează să se finalizeze. Fiecare echipă are dreptul la 3 încercări de a ghici. Urmează cealaltă echipă, la final aceea care a ghicit din cele mai puține încercări este câștigătoare. Jocul se reia de mai multe ori, cu desene diferite, până când toți copiii reușesc să deseneze. Se evaluează jocul în funcție de creativitatea și imaginația fiecărei echipe: grafica, originalitatea și realismul desenului. Echipa câștigătoare este aplaudată de întreg colectivul.

Jucătorii sunt pe terenul de sport aşezaţi în cerc. Animatorul le spune jucătorilor că în momentul când primesc mingea trebuie să spună o localitate cu o literă a alfabetului (în ordine alfabetică). Primul va spune o localitate cu sunetul A, următorul cu B și așa mai departe. Cel care scapă mingea sau nu răspunde repede iese din joc. Jocul se termină când rămâne un singur jucător care este şi câştigătorul. O alta formă a jocului: se pot folosi nume de flori, animale etc. tot în ordine alfabetică. Evaluarea se face verbal privind imaginația: denumirile folosite să fie reale. Câștigătorul jocului este felicitat de colegi.

Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare a jocului și regulile; să cunoască fiecare desen stabilit de grupe; Copiii: să adauge un singur element; să deseneze repede; să dea răspuns când toată grupa este de acord.

Animatorul: să prezinte clar regulile și modalitatea de desfășurare a jocului; Copiii: să răspundă repede; să păstreze ordinea alfabetică;

Resurse necesare

Sala de clasă, foi de flip -chart,creioane colorate.

Teren minim 30 mp, minge.

Page 57: Manualul animatorului socio-educativ

55

FIȘA DESCRIPTIVĂ „LA FABRICA DE JUCĂRII”

Titlul La fabrica de jucării

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea creativității și imaginaţiei

Grupa de vârstă a copiilor

6 - 8 ani

Număr participanți

10 - 15 copii

Durata 15 - 20 min

Descriere Animatorul spune copiilor să îşi imagineze că lucrează într-o fabrică de jucării. În această fabrică sunt foarte mulţi adulţi însă nu sunt copii. Uneori adulţii nu îşi mai amintesc cum se jucau ei când erau copii şi de multe ori nu ştiu exact ce jucării mai sunt pe placul celor mici. De aceea ei au nevoie de ajutorul şi de ideile lor. Animatorul alege o jucărie la întâmplare pe care o prezintă copiilor. Sarcina acestora este să găsească cât mai multe îmbuințări pe care cei de la fabrica de jucării să le facă, astfel încât să devină o jucărie mai interesantă şi mai atractivă. Se presupune că cei de la fabrică ştiu să facă orice fel de modificări. Copiii trebuie să aducă cât mai multe soluţii. Pe măsură ce copiii încep să spună cum se poate îmbunătăţi jucăria, animatorul notează toate răspunsurile pe o foaie. Se pot propune diverse jucării. Jocul se termină când jucăriile au fost îmbunătățite. Se evaluează imaginația: noutatea, originalitatea și utilitatea propusă pentru jucării; creativitatea: prin materialele propuse pentru îmbunătățirea jucăriilor.

Reguli Animatorul: să prezinte jocul și regulile copiilor; să noteze răspunsurile pe foaie. Copiii: să propună fiecare minim o îmbunătățire; să spună de ce jucăria are nevoie de întrebuințarea adusă.

Resurse necesare

Sala de clasă, jucării, foi, pix.

Page 58: Manualul animatorului socio-educativ

56

FIŞA DESCRIPTIVĂ “ LILIAC SUPORT DE BOMBOANE”

Titlul Liliac suport de bomboane

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea imaginației

Grupa de vârstă a copiilor

7 - 9 ani

Număr participanți 10 - 20 copii

Durata 30-40 minute

Descriere Animatorul împarte copiilor tuburi de hârtie, pe care le vor picta cu culoare neagră. După ce se usucă se îndoaie tubul de hârtie pentru a avea o zonă închisă şi se lipește. Din alt carton pictat cu negru se decupează aripi si se lipesc pe tubul de hârtie. La final se fac detaliile cu carioca (ochi, gura) și liliacul este gata pentru a fi umplut cu bomboane. Toți copiii sunt felicitați pentru produsele realizate.

Se evaluează verbal imaginația copiilor: utilitatea și noutatea produselor.

Reguli Animatorul: să explice procesul tehnologic și să împartă materialele necesare;

Copiii: să folosească cu responsabilitate resursele; să folosească cu grijă foarfeca.

Resurse necesare

Sala de clasă, tuburi de hartie, carton, lipici, foarfecă, acuarelă neagră, pensule.

Page 59: Manualul animatorului socio-educativ

57

FIȘE DESCRIPTIVE „POVESTEA PRENUMELUI” și “PRIETENUL IMAGINAR”

Titlul Povestea prenumelui Prietenul imaginar Locul de desfășurare

Interior Exterior

Scop Dezvoltarea imaginației și a creativității

Dezvoltarea creativității

Grupa de vârstă a copiilor

12 - 14 ani 8 -10 ani

Număr participanți

15 - 20 copii 10 - 15 copii

Durata 30-40 minute 30 - 35 minute Descriere Animatorul aranjează copiii în cerc,

apoi le împarte ecusoane şi le explică modul de desfăşurare a jocului. Fiecare copil îşi va scrie pe ecuson prenumele şi va desena un simbol care îl reprezintă. În continuare, animatorul desemnează primul copil care va prezenta istoricul prenumelui său. (cine l-a mai purtat în familie, ce semnificaţie are etc.). De asemenea va explica ce reprezintă simbolul desenat şi motivează alegerea făcută. Jocul se termină când toţi copiii şi-au prezentat istoricul prenumelui şi motivarea alegerii lui. Se evaluează verbal imaginația: gradul de realism al descrierii și creativitatea: grafica simbolului şi limbajul folosit în motivarea alegerii lui. Toți copiii vor fi felicitați pentru descrierile prezentate.

Animatorul îi așează pe copiii într-o poziţie lejeră cu ochii închişi și le cere să-şi imagineze o împrejurare specială, un loc preferat (pe Pământ sau chiar în spaţiul extraterestru). Li se prezintă modul de desfăşurare a jocului şi regulile acestuia. În continuare le prezintă o poveste, și le spune că ”ajung la o casă, unde vor descoperi o piesă specială. Pe un perete se găseşte o uşă care alunecă lent în sus, descoperind mai întâi picioarele, apoi faţa unui prieten deosebit, pe care nu l-au întâlnit înainte niciodată. Acest prieten nu şi-a încălcat niciodată cuvântul şi atunci când copiii au nevoie să vorbească cu cineva, i se pot adresa, i se pot destăinui, îi pot cere sfatul, etc. Uşa se închide.” Copiii deschid ochii. Se așează în cerc şi toți copii povestesc ceea ce şi-au imaginat. Evaluarea se face verbal urmărind creativitatea: lingvistica folosită în prezentarea povestirii.

Reguli Animatorul: să împartă resursele necesare; să aleagă copilul care va începe prezentarea descrierilor. Copiii: să prezinte explicit semnificația prenumelui și a simbolului; să păstreze liniștea când ceilalți prezintă descrierea.

Animatorul: să prezinte povestea rar, pe un ton calm; să încurajeze copiii înainte de începerea povestirii. Copiii: să păstreze ochii închiși cât timp animatorul povestește; să prezinte logic ceea ce și-au imaginat.

Resurse necesare

Sala de clasă, ecusoane, creioane. Teren minim 30 mp.

Page 60: Manualul animatorului socio-educativ

58

FIȘA DESCRIPTIVĂ „PROPOZIŢIA CIUDATĂ”

Titlul Propoziţia ciudată

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea imaginației și a creativității

Grupa de vârstă a copiilor

10-13 ani

Număr participanți

10 - 15 copii

Durata 20-30 minute

Descriere Animatorul notează pe bilețele o serie de propoziţii scurte, corecte şi complete, dar care să cuprindă un element de nebunie, ciudăţenie în structura lor, exemplu: Vaca albastră înoată pe lună. Apoi împarte copiii în două echipe, care îşi vor alege un lider. Liderii vor alege câte un bilețel cu propoziția ciudată și se vor aşeza fiecare pe un scaun, față în față. Cei doi lideri vor începe o conversație de 3 minute în care sunt strecurate cuvintele din propoziția ciudată în ordinea scrisă pe bilețel. Fiecare echipă trebuie să ghicescă propoziția ciudată de pe bilețelul liderului echipei adverse. Cel care ghicește primul propoziția ocupă locul liderului de pe scaun și alege un alt bilețel. Jocul continuă până când s-au citit toate bilețelele.

Evaluarea se face pe bază de întrebări și răspunsuri privind creativitatea -lingvistica folosită în realizarea conversației, imaginaţia-originalitatea conversaţiei.

Reguli Animatorul: să scrie propozițiile ciudate; să scrie propoziții scurte; să urmărească corectitudinea propozițiilor;

Copiii: să formuleze propoziții scurte; să menționeze toate cuvintele de pe bilețel; să zică propoziția doar când este completă.

Liderii: să formuleze propoziții cu câte un cuvânt din propoziția ciudată; să respecte ordinea cuvintelor de pe bilețele; să anunțe din câte cuvinte este formată fiecare propoziție de pe bilețele.

Resurse necesare

Sala de clasă, hârtie, creioane, două scaune.

Page 61: Manualul animatorului socio-educativ

59

FIȘE DESCRIPTIVE “SCRIE MAI DEPARTE” și “STATUILE VII”

Titlul Scrie mai departe Statuile vii

Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea imaginaţiei Dezvoltarea imaginaţiei și a creativității

Grupa de vârstă a copiilor

11 - 13 ani 6 - 9 ani

Număr participanți 20 - 25 copii 10 - 20 copii Durata 20 - 30 minute 20 - 30 minute

Descriere Animatorul așează copiii în bănci şi îi împarte în trei grupe (pe rânduri). Fiecare grupă primeşte o foaie de hârtie. Primul copil începe o compunere despre o temă oarecare şi scrie două propoziţii, apoi o dă mai departe colegului din spatele lui, care va completa compunerea cu alte două propoziții. Ultimul din grupă după ce completează cele două propoziții aduce compunerea primului copil, iar acesta o citește în faţa colegilor. Cea mai frumoasă și complexă compunere va fi expusă în fața clasei. Evaluarea se face verbal de către animator și copii, privind imaginația: originalitatea, noutatea și realismul compunerilor.

Animatorul împarte copiii în 3-4 grupe. Fiecare grupă își alege o temă pe care o va mima în fața colegilor (film, poveste, desene animate etc.) și o comunică animatorului. După 5-7 minute în care grupele își pregătesc rolurile, vin pe rând în fața colegilor și mimează scena. Echipa care ghicește prima scena mimată obține un punct. Jocul continuă cu celelalte echipe și se poate relua cu teme diferite. La finalul jocului echipa cu cele mai multe puncte este câștigătoare. Se evaluează imaginația: originalitatea și noutatea rolurilor precum și creativitatea fiecărui membru. Se premiază cel mai original rol interpretat.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare și regulile jocului; să formeze cele trei grupe; să împartă foile. Copiii: să completeze compunerea în maxim 3 minute; să scrie fiecare câte 2 propoziții.

Animatorul: să explice modul de desfășurare și regulile jocului; să cunoască temele alese de echipe; să țină evidența punctelor; Copiii: să dețină un rol în scenetă; să păstreze liniștea când ceilalți mimează.

Resurse necesare

Sala de clasă, foaie de hârtie, creioane. Sală de clasă, premiu pentru cel mai original rol.

Page 62: Manualul animatorului socio-educativ

60

FIȘA DESCRIPTIVĂ “UTILIZĂRI INEDITE ALE OBIECTELOR”

Titlul Utilizări inedite ale obiectelor Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea imaginaţiei Grupa de vârstă a copiilor

8- 10 ani

Număr participanți 10 - 15 copii Durata 20-30 minute Descriere Animatorul le spune copiilor că oamenii de obicei folosesc obiectele din jur

într-un singur fel, deşi în realitate acestea pot fi utilizate în mai multe moduri. Animatorul formează o listă cu obiecte pe care o prezintă copiilor. Dacă copilului ii place să se exprime prin scris, îi oferă o foaie pe care să îşi noteze ideile. Dacă dimpotrivă preferă să vorbească, îl încurajează să spună toate utilizările neobişnuite ale unui obiect, care îi trec prin minte. Este foarte important ca în timp ce copilul spune sau îşi scrie ideile să fie încurajat să continue, fără să fie criticat sau dezaprobat. Jocul se încheie în momentul în care pentru obiectele de pe listă s-au găsit cel puțin 3 întrebuințări inedite. Se evaluează imaginația ținând cont de originalitatea și utilitatea obiectelor. Copilul care a găsit întrebuințări inedite la cele mai multe obiecte este aplaudat de colegi.

Reguli Animatorul: să prezinte jocul clar; să încurajeze copiii să găsească cât mai multe întrebuințări ale obiectelor; Copiii: să găsească cel puțin o întrebuințare inedită.

Resurse necesare

Sala de clasă, hârtie , creioane.

Page 63: Manualul animatorului socio-educativ

61

4.5Animaţie pentru dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite

FIŞA DESCRIPTIVĂ ”ATELIER CU LUT”

Titlul Atelier cu lut

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea încrederii în exprimarea liberă.

Grupa de vârstă a copiilor

13 - 15 ani

Număr participanți

10-15 copii

Durata 25 - 30 de minute

Descriere Fiecare copil primește o bucată de lut şi o foaie albă pe care se așează bucata de lut. Sarcina este să modeleze lutul și să îi dea o formă utilă. După 10 minute copiii se opresc din lucru. Fiecare își prezintă lucrarea într-un mod cât mai original.

Se evaluează ritmul de lucru al copiilor și exprimarea liberă în prezentarea lucrării și a utilității acesteia.

Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare a jocului; să ceară detalii despre motivarea alegerii făcute în realizarea formei din lut.

Copiii: să folosească toată bucata de lut; să se încadreze în timp; să explice cât mai detaliat etapele lucrării.

Resurse necesare

Sala de clasă, lut, foaie albă, şerveţele.

Page 64: Manualul animatorului socio-educativ

62

FIȘA DESCRIPTIVĂ “BUTONUL MAGIC AL EMOŢIILOR”

Titlul Butonul magic al emoțiilor Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite Grupa de vârstă a copiilor

6 - 8 ani

Număr participanți 5 - 10 copii Durata 15 - 20 minute Descriere Animatorul spune copiilor sub formă de poveste că a găsit într-un loc special

un buton magic. Acesta are puterea de a-l ajuta când este furios sau supărat pe cineva. Tot ce trebuie să facă în acele situaţii este să spună cum se simte (de exemplu: mă simt furios!) să apese pe buton şi să aştepte un minut, timp în care butonul îşi face efectul magic şi emoţia care îl supără scade. Când furia (sau supărarea, tristeţea) scade, butonul magic va face astfel încât să îi apară în minte o idee despre ce se poate face pe viitor când va mai apărea acea emoţie negativă. Se face o probă a butonului care va sta într-un loc în care copilul îl poate vedea şi îl poate folosi ori de câte ori are nevoie. Atunci când apasă butonul ,copilul se va liniști. După un timp se poate renunța la buton, spunându-i copilului că acesta este atât de puternic încât trebuie doar să se gândească la el și orice emoție negativă dispare. Evaluarea se face prin discuții despre exprimarea liberă: verbală sau non-verbală a copilului.

Reguli Animatorul: să trezească curiozitatea copilului prin modul de prezentare a jocului; să încurajeze copiii să folosească butonul magic ori de câte ori au nevoie. Copiii: să-și exprime liber emoțiile.

Resurse necesare

Sala de clasă, un buton confecționat din carton sau plastic.

Page 65: Manualul animatorului socio-educativ

63

FIȘE DESCRIPTIVE

„DESCRIEREA UNEI PERSOANE” și „DESIGNUL EMOȚIEI”

Titlul Descrierea unei persoane Designul emoției Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite

Dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite

Grupa de vârstă a copiilor

8 -9 ani 12 - 14 ani

Număr participanți

10 – 15 copii 15 - 20 copii

Durata 20 - 30 minute 20 - 30 minute Descriere După ce împarte copiii în două echipe,

animatorul va prezenta modul de desfăşurare şi regulile jocului. Fiecare echipă, consultându-se, își alege o persoană din echipa adversă pe care o va descrie folosind cât mai multe însușiri. Se acceptă exprimarea unei însușiri o singură dată. După prezentările colegilor, persoana descrisă va argumenta dacă însușirile o caracterizează sau nu. Jocul se reia cu descrierea altor personae, alternând echipele. Jocul se termină când au fost descrise toate persoanele din cele două echipe. Echipa care a fost cea mai apropiată de adevăr va primi de fiecare dată, câte un punct. Câștigătoare va fi echipa cu cele mai multe puncte acumulate. Evaluarea se face din punct de vedere al exprimării libere: descrierea verbală și spiritual de observație.

Animatorul propune discutarea diferitelor emoții: furie, invidie, bucurie, teamă, singurătate etc. și să găsească un cuvânt care descrie cel mai bine cum se simt copiii în momentul în care jocul începe. Copiii sunt îndrumați să închidă ochii și să-și imagineze cum arată emoția. Ce culoare are? Ce formă are? Fiecare să selecteze două, trei culori care să descrie cel mai bine emoția pe care o simte și să o deseneze simbolic. După reprezentarea grafică a simbolurilor fiecare copil își descrie emoția. Jocul se termină când toți copiii și-au prezentat stările emoționale. Se evaluează exprimarea liberă: verbală și non-verbală în descrierea stărilor emoționale și a simbolurilor.

Reguli Animatorul: să țină evidența punctelor. Copiii: să folosească însușiri realiste; să fie sincere.

Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să ofere informații despre diferitele emoții în cazul în care i se solicit. Copiii: să fie sinceri; să identifice cel puțin două culori pentru o emoție; să prezinte detaliat stările emoționale.

Resurse necesare

Sala de clasă. Sala de clasă, hârtie de desen , culori.

Page 66: Manualul animatorului socio-educativ

64

FIȘE DESCRIPTIVE

“FÂNTÂNA MIRACULOASĂ” și “GĂSEŞTE MAI MULTE ÎNŢELESURI”

Titlul Fântâna miraculoasă Găseşte mai multe înţelesuri Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite

Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite

Grupa de vârstă a copiilor

8 - 10 ani 12-14 ani

Număr participanți

10 -15 copii 7-10 copii

Durata 20 - 30 minute 25-30 minute Descriere Copiii sunt așezați în cerc pe scaune.

Cercul este considerat ca fiind marginea unei fântâni miraculoase care îi transformă în alte ființe sau obiecte. Copiii își imaginează că fântâna îi transformă într-o insectă, o mașină, o floare, un aliment etc. și motivează ce ar face dacă dorința le-ar fi îndeplinită. Exemplu: Dacă aş putea fi o altă vieţuitoare din lumea animală, aş fi......... pentru că............; Dacă aş fi o pasăre aş fi........... pentru că......... Jocul se termină după ce toți copiii și-au exprimat dorințele. Cea mai frumoasă descriere a dorinței este premiată. Se evaluează exprimarea liberă: verbală, mimico-gestuală folosită în descrierea dorințelor.

Animatorul alege un copil care părăsește clasa penru câteva minute, apoi împreună cu restul copiilor caută un cuvânt care are mai multe înțelesuri. (exemplu: toc- cu el se scrie, se află la fiecare uşă etc.). După alegerea cuvântului, copilul de afară este adus în clasă şi în mod organizat colegii îi spun două sau mai multe înţelesuri ale aceluiaşi cuvânt. Copilul trebuie să ghicească despre ce cuvânt este vorba. Dacă nu ghicește primește indicații suplimentare din parte copiilor. Jocul continuă cu alte cuvinte, fiecare copil părăsind sala cel puțin o dată. Evaluarea se face pentru exprimarea liberă a copiilor în timp ce oferă informații despre cuvântul ales și din punct de vedere al spiritului de observație: atenția copilului la informațiile primite pentru a ghici cuvântul ales.

Reguli Animatorul: să prezintă jocul; să aleagă împreună cu copiii cea mai frumoasă descriere. Copiii: să exprime clar alegerile făcute.

Animatorul: să prezinte descrierea jocului și regulile; să cunoască cuvântul ales de copiii. Copiii: să folosească o singură dată un cuvânt; să ofere înțelesuri potrivite pentru cuvânt.

Resurse necesare

Sala de clasă, scaune, premiu. Sala de clasă;

Page 67: Manualul animatorului socio-educativ

65

FIȘE DESCRIPTIVE “GHEMUL DE AȚĂ “și “LANȚUL CUMPĂRĂTURILOR”

Titlul Ghemul de ață Lanțul cumpărăturilor Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite.

Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite.

Grupa de vârstă a copiilor

12 - 14 ani 12 - 14 ani

Număr participanți

10 - 15 copii 10-15 copii

Durata 30 - 40 minute 20 - 25 minute Descriere Copiii stau în picioare formând un

cerc şi ascultă atenţi explicaţiile animatorului referitoare la modul de desfăşurare a jocului. Animatorul începe jocul. El ţine de capătul firului de aţă al unui ghem, pe care îl aruncă spre un copil, exprimându-şi printr-un cuvânt starea de spirit din acel momentul (de exemplu: “liniştit”). Cel care prinde ghemul îl aruncă altui copil , având grijă să ţină aţa şi să rostească la rândul lui alt cuvânt (de exemplu “foame”). După ce fiecare copil a spus un cuvânt, „pânza” formată din aţă se aşează pe sol, cu atenţie , fără să se strice forma. La final se poartă discuţii despre starea de spirit cea mai neobişnuită menţionată. Se evaluează modul de exprimare liberă a stării de spirit a fiecărui copil, atenţia şi ritmul cu care reuşeşte să arunce ghemul şi să îşi exprime starea.

Animatorul se aşează într-un cerc împreună cu copiii şi prezintă modul de desfăşurare a jocului. El începe jocul prin a spune un obiect /piesă de îmbrăcăminte etc. pe care doreşte să îl cumpere dintr-un magazin Exemplu: merg la cumpărături și cumpăr o rochie. Următorul jucător trebuie să spună obiectul primului jucător și obiectul pe care vrea el să îl cumpere: "Merg la magazin și cumpăr o rochie și 1 kg de banane". Al treilea copil spune cele două obiecte anterioare şi adaugă cumpărăturile lui. Jocul continuă în acest mod, până ajunge din nou la animator. Dacă în timpul jocului cineva greșește sau încurcă ordinea, va primi drept pedeapsă să spună repede " Când am zis c-am zis c-am zice, că tu zici c-am zis c-am zice, nici n-am zis c-am zis c-am zice, da tu zici c-am zis c-am zice". Dacă nu poate spune jocul de cuvinte, copiii propun altă pedeapsă. Apoi jocul continuă. Se poate repeta de mai multe ori. Evaluarea se face privind spiritul de observaţie al participanţilor: atenţia, ritmul şi implicarea în joc.

Reguli Animatorul: să prezinte jocul şi regulile; să înceapă jocul. Copiii: să spună cuvântul în timp ce aruncă ghemul; să păstreze ghemul un timp scurt.

Animatorul: să explice regulile jocului; să înceapă jocul. Copiii: să respecte ordinea cumpărăturilor; să folosească o altă cumpărătură de fiecare dată.

Resurse necesare

Sala de clasă, ghem de ață. Sala de clasă.

Page 68: Manualul animatorului socio-educativ

66

FIŞA DESCRIPTIVĂ” MAȘINA DE SPĂLAT”

Titlul Mașina de spălat

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite

Grupa de vârstă a copiilor

8 - 10 ani

Număr participanți

15 - 21 copii (nr. impar)

Durata 25-35 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în două şiruri şi îi aranjează faţă în faţă. Un copil rămane fără pereche şi are sarcina de a trece prin cele două șiruri numite “maşina de spălat”. Când ajunge în dreptul primei perechi din șir se oprește și asteaptă să fie „spălat”, adică: cei doi colegi îi pun mâna pe umăr și îi spun o caracteristică, o calitate personală sau un lucru bun despre el. Cel „spălat” mulţumește și trece mai departe. Când iasă din “maşina de spălat” copilul alege pe altcineva care va trece prin ,,maşina de spălat”. Jocul se termină când toţi copiii vor trece prin “maşina de spălat.”

Se evaluează modul de exprimare liberă a copiilor, verbală şi nonverbală, precum şi implicarea acestora în joc.

Reguli Animatorul: să formeze cele două şiruri; să aleagă primul copil care trece prin mașina de spălat.

Copiii: să facă afirmaţii pozitive; să treacă o singură dată prin “maşina de spălat”.

Resurse necesare

Sala de clasă.

Page 69: Manualul animatorului socio-educativ

67

FIŞA DESCRIPTIVĂ “NORUL CUVINTELOR”

Titlul Norul cuvintelor

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite

Grupa de vârstă a copiilor

7 - 10 ani

Număr participanți

14 - 20 copii

Durata 30-40 minute

Descriere Pe tablă/coli flip-chart animatorul scrie 20 de cuvinte. Acestea vor desemna 10 beneficii și 10 riscuri asociate utilizării internetului. Animatorul desenează un soare fără raze pe tablă (acesta va reprezenta beneficiile) şi un nor (acesta va reprezenta riscurile), apoi prezintă jocul şi regulile lui. Împarte copiii în 4 grupe. Fiecare grupă va identifica pe rând un beneficiu şi un risc pe care încearcă să îl explice în termeni accesibili lor. Dacă celelalte grupe sunt de acord cu explicaţia dată, grupa adaugă câte o rază soarelui pentru beneficiu explicat sau o picătură norului pentru un risc explicat. Pentru fiecare explicaţie acceptată, grupa respectivă primeşte un punct. Jocul se termină când au fost explicate toate cuvintele, iar câştigătoare este grupa cu cele mai multe puncte. Se discută despre diferenţa dintre razele de soare şi numărul de picături.(dacă este cazul) Grupa câştigătoare este aplaudată de celelalte grupe.

Se evaluează modul de exprimare liberă a grupei în descrierea beneficiilor şi a riscurilor precum şi implicarea acestora în descriere.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfăşurare a jocului; să scrie cele 20 cuvinte; să ţină evidenţa punctelor.

Copiii: să explice minim un beneficiu şi un risc; să facă o descriere complexă.

Resurse necesare

Sala de clasă, coli flipchart, tablă de scris, marker, cretă, carioca.

Page 70: Manualul animatorului socio-educativ

68

FIȘA DESCRIPTIVĂ” OCHIUL - VOCEA – CORPUL”

Titlul Ochiul – Vocea – Corpul

Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare liberă

Grupa de vârstă a copiilor

12 - 15 ani

Număr participanți

12-18 copii

Durata 20 - 30 minute

Descriere Animatorul formează echipe de câte 3 persoane și aşează mingi(în funcție de numărul echipelor) în diverse locuri pe terenul de joacă. Fiecare membru al echipei alege un bileţel pe care scrie unul din cuvintele: ochiul, vocea, corpul, astfel va şti ce parte a echipei va reprezenta. Se vor aranja în şir după cum urmează: „corpul”-„vocea”-„ochiul”. „Corpul” şi ,,vocea” sunt legaţi la ochi cu o eşarfă. Animatorul va indica „ochiului” din fiecare echipă mingea la care trebuie să ajungă. Ţelul fiecărei echipe este să ghideze „corpul” către o minge aşezată în teren. Cei care vor dirija sensul de mers a echipei sunt „ochiul” şi „vocea” în următorul mod: „ochiul” vede unde este mingea şi atinge „vocea” pe umărul drept dacă trebuie să se deplaseze la dreapta, pe umărul stâng dacă trebuie să se deplaseze la stânga şi pe spate dacă trebuie să se deplaseze în faţă. La rândul ei, „vocea” va da comanda vocală de deplasare „corpului” în funcţie de indicaţiile „ochiului”. Jocul se termină când toate echipele au ajuns la mingea indicată de animator. Câştigă echipa care ajunge prima la minge. Echipa câştigătoare este aplaudată.

Evaluarea se face din punct de vedere al exprimării: verbal şi nonverbal; şi a spiritului de observaţie: implicarea, ritmul de deplasare, atenţia pe care o dovedește fiecare echipă.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului şi regulile; să scrie bileţelele; să aranjeze mingile pe teren; să observe echipa care a găsit prima mingea.

Copiii: să respecte sarcinile care îi revin în funcţie de bileţele.

Resurse necesare

Teren minim 40 mp, eşarfe, mingi, bileţele, pix.

Page 71: Manualul animatorului socio-educativ

69

FIȘA DESCRIPTIVĂ “RECLAMA”

Titlul Reclama

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite

Grupa de vârstă a copiilor

10- 11 ani

Număr participanți

15 - 20 copii

Durata 30-40 minute

Descriere Animatorul explică semnificația reclamei ca fiind o modalitate prin care o persoană își exprimă propriile valori, opinii politice, preferințele muzicale și poate fi așezată în diferite locuri. În urma discuțiilor, copiii sunt împărțiți în grupe și fiecare grupă va primi materialele necesare pentru realizarea unei reclame. Se acordă 15 minute pentru realizarea acesteia. Fiecare echipă își alege tema după preferințe (poate fi reclama unui produs, eveniment artistic etc.). După expirarea timpului fiecare echipă își prezintă reclama și motivația alegerii. Echipa care a realizat cea mai frumoasă reclamă este câștigătoare.

Se evaluează exprimarea liberă: modul de prezentare al reclamei și spiritul de observație: implicarea și ritmul de lucru a echipelor.

Reguli Animatorul: să explice semnificația reclamei pe înțelesul copiilor.

Copiii: să se încadreze în timp; să participe toți membrii unei echipe în realizarea și prezentarea reclamei.

Resurse necesare Sala de clasă, materiale necesare (hârtie, foarfecă, lipici, creioane colorate etc.)

Page 72: Manualul animatorului socio-educativ

70

FIŞA DESCRIPTIVĂ” VÂNZĂTORUL DE PĂSĂRI”

Titlul Vânzătorul de păsări

Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite

Grupa de vârstă a copiilor

8 -10 ani

Număr participanți

15 - 20 copii

Durata 20 - 30 minute

Descriere Animatorul aranjează copiii în cerc pe scăunele și desemnează pe unul dintre ei cu rolul de „vânzător de păsări” și 2 „cumpărători”. „Vânzătorul” dă fiecărui copil un nume de pasăre, fără să audă „cumpărătorii”. La începerea jocului, unul dintre „cumpăratori” se apropie de „vânzător” şi-l întreabă:

-Ai o pasăre de vânzare?

Acesta îi răspunde :

-Da, ce pasăre vrei?

„Cumpărătorul” denumeşte o pasăre oarecare. Dacă aceasta se află printre cele cu care au fost numiţi copiii, „pasărea” respectivă se ridică de pe scăunel şi se duce la „cumpărător”; dacă ”vânzătorul” nu are această pasăre,”cumpărătorul” își pierde rândul și vine al doilea „cumpărător”, care procedează la fel. Jocul continuă în același mod până se cumpără toate păsările. La sfârşit, cei doi „cumpărători” se prind de mâini, iar „păsările” cumpărate trec în spatele lor şi se prind de mijloc. Animatorul trasează o linie și ambele echipe la semnalul acestuia încercă prin tracţiuni să o treacă pe cealaltă peste linia despărţitoare. Câştigătoare este declarată echipa care a reuşit să rămână în spatele liniei despărțitoare.

Se evaluează exprimarea verbală dintre ”vânzător„ și „cumpărători” și spiritul de observație: ritmul și implicarea copiilor când cele două echipe formate de cumpărători se ”întrec în puteri”.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare și regulile jocului; să aleagă vânzătorul și cumpărătorii; să dea semnalul de începere a jocului.

Copiii: să-și păstreze numele dat de vânzător; să ocupe în șir ordinea în care au fost ”cumpărați”.

Cumpărătorul şi vânzătorul: să ocupe primul loc din șir.

Resurse necesare

Teren minim 30 mp, scăunele, cretă.

Page 73: Manualul animatorului socio-educativ

71

FIŞA DESCRIPTIVĂ ” VALORILE”

Titlul Valorile

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite

Grupa de vârstă a copiilor

12- 14 ani

Număr participanți

10 - 20 copii

Durata 30-40 minute

Descriere Animatorul cere copiilor să scrie cinci trăsături de caracter pe o coala A4. Fiecare copil va renunţa pe rând la câte o trăsătură până ajunge la una singură, pe care o consideră cea mai importantă. După ce toți copiii au ajuns la trăsătura finală, pe rând fiecare își va motiva alegerea făcută. Jocul se termină după ce toţi copiii şi-au motivat alegerea. Cea mai reușită prezentare va fi apreciată de colegi.

Evaluarea se face pe bază de întrebări și răspunsuri privind exprimarea liberă,atenţia,gradul de implicare a tuturor participanților la joc.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului.

Copiii: să scrie numai cinci trăsături; să fie sinceri în scrierea trăsăturilor.

Resurse necesare

Sala de clasă, hârtie , creioane.

Page 74: Manualul animatorului socio-educativ

72

4.6 Animaţie pentru dezvoltarea dorinței de exprimare prin frumos

FIȘE DESCRIPTIVE

“ALBINUȚELE” și ”FLOAREA MEA”

Titlul Albinuțele Floarea mea Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea abilităților manuale. Dezvoltarea dorinței de exprimare prin frumos

Grupa de vârstă a copiilor

8 - 10 ani 8 - 10 ani

Număr participanți

15 - 20 copii 15 - 20 copii

Durata 30-40 minute 20 - 30 minute Descriere Animatorul explică modul de

desfășurare a activității. Pentru realizarea corpului albinuței este nevoie de o coală de hârtie A4, înjumătățită. Aceasta se colorează după dorința fiecăruia, se rulează și se prinde la spate cu un capsator, formând un tub. Urmează confecționarea aripilor. Fiecare confecţionează aripile după imaginaţia sa, apoi le colorează și le lipeşte în locul în care a fost capsat corpul. Antenele se formează din fâșii subțiri de hârtie și se lipesc în partea superioară a tubului. Cu carioca se desenează fața. După ce au fost terminate albinuțele, se aranjează toate într-o expoziţie pentru a desemna cea mai reuşită albinuţă, aceasta va fi premiată. Evaluarea se face din punct de vedere al simțului estetic: cromatica și dimensiunea produselor; manualitate: îndemânarea și dexteritatea copiilor.

Animatorul împarte copiilor coli de hârtie pe care sunt desenate flori cu trei petale şi explică sarcina de lucru. Copiii își scriu în centru numele, iar pe fiecare dintre petale răspunsul în ordine la întrebările: Ce-mi place la mine? Ce-mi place să fac? Cum mă port cu ceilalți? Se colorează apoi floarea și se decupează. Fiecare copil își prezintă floarea și motivează alegerea făcută. Florile sunt” plantate” apoi pe un câmp verde (este desenat un câmp verde pe o foaie de flipchart). Se evaluează simțul estetic: cromatica și manualitatea.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare; să împartă materialele necesare. Copiii: să respecte pașii de confecționare; să utilizeze resursele cu atenție.

Animatorul: să explice modul de lucru; să scrie întrebările pe tablă. Copiii: să răspundă sincer la întrebări; să păstreze ordinea răspunsurilor.

Resurse necesare

Sala de clasă, hârtie A4 colorată, foarfecă, capsator, lipici, carioca, premiu.

Sala de clasă, coli de hârtie cu flori desenate, carioca, foarfeci, flipchart, tablă, cretă, lipici.

Page 75: Manualul animatorului socio-educativ

73

FISA DESCRIPTIVĂ “FARFURII DECORATIVE”

Titlul Farfurii decorative

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea abilităților manuale ale copiilor

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani

Număr participanți

10-15 copii

Durata 30-40 minute

Descriere Animatorul explică modul de realizare a farfuriilor și împarte copiilor materialele necesare (șervețele cu modele, farfurii de unică folosință, foarfece, lipici, lac protector, pensule). Pentru început copiii dezlipesc părțile componente ale fiecărui șervețel, fiind utilizată partea superioară cu model. Decupează modelele de pe acestea, cu un cm în jurul conturului modelelor, apoi rup cu grijă marginea desenului, astfel încât să nu se observe pe unde a fost decupat cu foarfeca. Într-o farfurie de unică folosință copiii pun pe toată suprafața lipici, într-un strat subțire, pe acesta aranjează modelul decupat, bine întins. După ce lipiciul începe să se usuce aplică un strat subțire de lac protector. Farfuriile vor fi expuse și cea mai frumoasă farfurie va fi premiată.

Se evaluează simțul estetic: cromatica și dimensiunea produselor; manualitatea și dexteritatea copiilor în realizarea farfuriilor.

Reguli Animatorul: să prezinte modul de realizare a farfuriilor; să aleagă împreună cu copiii cea mai frumoasă farfurie.

Copiii: să folosească toate materialele primite; să respecte pașii de realizare a farfuriilor.

Resurse necesare

Sala de curs, șervețele colorate, foarfecă, lipici, farfurii de unică folosință, lac protector, pensule, premiu.

Page 76: Manualul animatorului socio-educativ

74

FIȘA DESCRIPTIVĂ “FELICITĂRI ’’

Titlul Felicitări

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea simțului estetic.

Grupa de vârstă a copiilor

10 - 12 ani

Număr participanți

15 - 20 copii

Durata 30-40 minute

Descriere Animatorul împarte copiilor coli de hârtie A4, de diferite culori şi explică modul de lucru pentru a confecţiona felicitări, folosind materiale diferite. Copiii împart coala în două şi formează o felicitare. Pentru decorarea felicitării copiii decupează diferite forme, floricele etc. din hârtia colorată și le lipesc în interiorul felicitării. Din rafie verde vor confecţiona tulpina şi frunzele florilor. Rafia se ondulează cu ajutorul unui creion sau foarfece și se lipeşte lângă floare. Pe marginea din stânga felicitării, copiii lipesc dantelă de diferite culori. În interiorul felicitării, copiii vor scrie un text frumos pentru o persoană dragă. La final felicitările vor fi expuse și toți copiii vor fi apreciați pentru ceea ce au realizat.

Evaluarea se face privind simțul estetic: cromatica, dimensiunea produselor și combinarea materialelor.

Reguli Animatorul: să explice clar modul de realizare al felicitării;

Copiii: să folosească toate materialele primite; să scrie un text de minim 4 rânduri;

Resurse necesare

Sala de clasă, coli de hârtie colorate A4, rafie verde, dantelă colorată, floricele, lipici, foarfece, creioane colorate, pixuri.

Page 77: Manualul animatorului socio-educativ

75

FIŞA DESCRIPTIVĂ “ FELICITĂRI DE SĂRBĂTORI”

Titlul Felicitări de sărbători

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea simțului estetic

Grupa de vârstă a copiilor

7 - 10 ani

Număr participanți

15 - 20 copii

Durata 30-40 minute

Descriere Animatorul împarte copiilor coli de hârtie colorată. Aceștia taie hârtia la dimensiuni de aproximativ 24/16 cm apoi o îndoaie în jumătate și vor forma felicitarea. În funcție de sărbătoare (Paște, Crăciun) copiii desenează pe hârtie de alte culori elemente specifice (Iepuraș, ouă roșii, Moș Crăciun, brad împodobit etc.) le decupează și le lipsec atât pe exteriorul felicitării cât și în interiorul acesteia. În interior se lasă liber un spațiu în care fiecare copil va scrie câteva cuvinte pentru persoana care va primi felicitarea.

Evaluare se face privind simțul estetic: cromatica, dimensiunea produselor, combinarea materialelor și utilitatea felicitărilor realizate.

Reguli Animatorul: să explice modul de realizare a felicitării.

Copiii: să folosească toate materialele primite; să scrie un text de minim 4 rânduri; să scrie numele persoanei cui îi este destinată felicitarea; să folosească minim 5 elemente specifice sărbătorii.

Resurse necesare

Sala de clasă, coli de hârtie colorate, creioane, carioca, foarfecă, liniar, lipici, pixuri.

Page 78: Manualul animatorului socio-educativ

76

FIȘE DESCRIPTIVE

“FERICIREA ÎNSEAMNĂ…” și “FLORI DIN HÂRTIE”

Titlul Fericirea înseamnă…. Flori din hârtie Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea dorinţei de exprimare prin frumos

Dezvoltarea simțului estetic și a manualității

Grupa de vârstă a copiilor

7 - 9 ani 9 - 11 ani

Număr participanți

10 - 15 copii 10 - 15 copii

Durata 20 - 30 minute 30 - 40 minute Descriere Pe câteva bilețele animatorul scrie

diferite stări, emoții (fericire, tristețe, somnolență, nervozitate etc.). Fiecare participant la joc, pe rând, va extrage un bilețel. Acesta, în funcție de ceea ce scrie în conținutul lui va exprima emoția printr-un comportament. Ceilalți copii vor încerca să identifice emoția exprimată în funcție de comportamentul acestuia. Copilul care ghicește va primi un punct. La final, cel care acumulează cele mai multe puncte este declarat câștigător. Copilul câștigător va fi felicitat de întregul colectiv. Se evaluează îndemânarea și dexteritatea copiilor înin a-si exprima diferite stări, prin comportament.

Animatorul împarte copiilor coli de hârtie colorate. Aceștia le taie fâșii lungi, late de 1,5 cm, pe una din margini se crestează franjuri la dimenisuni de 0,3 cm-0,5 cm. Copiii aleg o hârtie de altă culoare pe care o taie tot în fâșii dar mai scurte și mai înguste. Fâșiile mai mici se rulează și formează mijlocul florii. Pe acesta se pune lipici și începe rularea fâșiei mai mari crestate, cu franjurile în partea de sus care vor forma petalele florii. Când ajung la capătul fâșiei pun lipici și termină floarea. După ce lipiciul s-a uscat, copiii aranjează petalele spre exterior. Florile pot fi păstrate separat sau lipite pe o planșă. Se evaluează simțul estetic: cromatica și dimensiunea produselor; manualitatea: utilizarea ambelor mâini și îndemânarea copiilor în procesul de realizare.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să scrie bilețelele; să știe ce bilețel extrage fiecare copil pentru a urmări comportamentul acestuia; să ofere un indiciu dacă nici un copil nu ghicește starea exprimată; să țină evidența punctajelor. Copiii: să exprime starea scrisă pe bilețel fără să vorbească.

Animatorul: să împartă materialele și să explice pașii pentru realizarea florilor; Copiii: să respecte pașii menționați de animator; să folosească cu grijă foarfecele.

Resurse necesare

Sală de clasă, bilețele, pix. Sala de clasă, hârtie colorată, foarfecă, lipici,șervețele, planșă(opțional).

Page 79: Manualul animatorului socio-educativ

77

FIȘE DESCRIPTIVE “GLOBURI DE AȚĂ” și “MĂRGELE DIN NASTURI”

Titlul Globuri de ață Mărgele din nasturi Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea dorinței de exprimare prin frumos.

Dezvoltarea simțului estetic.

Grupa de vârstă a copiilor

7-9 ani 7-9 ani

Număr participanți

10-15 copii 10 -15 copii

Durata 20-30 minute 20-30 minute Descriere Animatorul împarte copiilor baloane şi

explică ce trebuie să lucreze fiecare. Aceștia umflă baloanele astfel încât să ajungă la mărimea unui glob obișnuit. Se înoadă pentru a păstra aerul. Cu o pensulă, copiii întind cu grijă aracet pe suprafața balonului și peste acesta înfășoară ață groasă. După ce se usucă aracetul, se sparge balonul cu un ac și se înlătură cu grijă prin spațiul dintre firele de aţă. La final, ața trebuie pictată. Globurile pot fi folosite pentru decor. Se realizează o expoziţie cu lucrările copiilor şi se felicită toţi copiii. Se evaluează cromatica, dimensiunea produselor și utilitatea acestora, manualitatea: îndemânarea copiilor în procesul de realizare a globurilor.

După ce prezintă materialele pe care le vor folosi şi explică modul de lucru, animatorul împarte copiilor nasturi de diferite mărimi. Pe o ață groasă de aproximativ 50 cm lungime, copiii vor înşira nasturii pentru a realiza şiraguri de mărgele. La unul din capetele aţei se realizează un nod, apoi se întroduce nasturele. În continuare se înşiră nasturii, iar după fiecare nasture se realizează câte un nod. La final, se unesc cele două capete. Lucrările terminate se vor aranja într-o mică expoziţie,iar copiii sunt evaluaţi. Se evaluează îndemânarea, cromatica, utilitatea și combinarea materialelor în realizarea produselor.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a procesului. Copiii: să lucreze cu grijă; să respecte pașii de realizare a globurilor din aţă.

Animatorul: să explice modul de realizare a mărgelelor. Copiii: să folosească nasturi de toate dimensiunile.

Resurse necesare

Sala de clasă, baloane, ață groasă, aracet, pensule, ac, acuarele.

Sala de clasă, ață, nasturi, liniar, foarfecă,

Page 80: Manualul animatorului socio-educativ

78

FIȘE DESCRIPTIVE

“ MĂRUL DIN ZIAR “și “PĂPUŞI DIN FRUNZE”

Titlul Mărul din ziar Păpuşi din frunze Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea abilităților manuale ale copiilor.

Dezvoltarea dorinței de exprimare prin frumos.

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani 6- 7 ani

Număr participanți

10-15 copii 15-20 copii

Durata 30-35 minute 30-35 minute Descriere Animatorul împarte copiilor câte un

măr și ziare, pe care le vor rupe în bucățele mici. Pe măr copiii întind aracet, peste care vor lipi bucățele de ziar. Continuă acest proces până când mărul va fi învelit în mai multe straturi de ziar. Se lasă să se usuce. După ce a fost complet uscat, copiii taie mărul în jumătate și îi scobește conținutul acestuia. Jumătățile de ziar în formă de măr vor fi unite și lipite cu ajutorului unui nou strat de aracet și bucățele de ziar. La final mărul se pictează cu acuarelă roșie, verde sau galbenă, acestea se vor expune în clasă. Se evaluează cromatica, îndemânarea și dexteritatea copiilor în procesul de realizare a merelor din ziar.

Animatorul împarte copiilor materialele necesare (tuburi de carton, lipici, frunze, crenguțe, nasturi mici, ochi din plastic) şi explică modul de lucru pentru realizarea păpuşilor. În partea superioară a tubului de hârtie, copiii lipesc frunza care va forma capul păpușii. Vor lipi apoi ochii şi vor desena gura şi nasul. Pe părţile laterale ale tubului se aplică rămurelele pentru braţe. Pe partea din mijloc, de sus în jos, copiii vor lipi nasturii. La final păpușile se expun în sala de clasă pentru a fi evaluate. Se evaluează simțul estetic: dimensiunea produselor și combinarea materialelor.

Reguli Animatorul: să explice modul de realizare a merelor și să împartă materialele necesare; Copiii: să lipească minim 3 straturi de ziar pe măr; să taie mărul doar după ce se usucă.

Animatorul: să explice modul de realizare a păpușilor; Copiii: să utilizeze cu grijă resursele primite; să fie originali în crearea păpușii din frunze.

Resurse necesare

Sala de clasă, mere , ziare, aracet, pensule, cuțit, acuarele.

Sala de clasă,tuburi de carton, nasturi mici, frunze, crenguțe, lipici, foarfece.

Page 81: Manualul animatorului socio-educativ

79

FIȘA DESCRIPTIVĂ” PLANȘĂ REALIZATĂ CU SEMINȚE”

Titlul Planșă realizată cu semințe

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea abilităților manuale ale copiilor și a simțului estetic.

Grupa de vârstă a copiilor

7-9 ani

Număr participanți 10-15 copii

Durata 30-35 minute

Descriere Animatorul împarte copiilor semințe de diferite feluri și câte o planșă din carton. Aceștia conturează pe carton cu creionul diferite forme, de la floricele până la căsuțe sau mașini. Își aleg semințe de diferite culori și mărimi(porumb, grâu, dovleac, floarea soarelui, orez etc.) și le lipesc în interiorul conturului desenat. Pe toată marginea cartonului se lipesc semințe astfel încât să se formeze o ramă. La final planșele sunt expuse în sala de clasă.

Se evaluează simțul estetic al copiilor prin modul de combinarea a materialelor și dimensiunea formelor realizate; manualitatea: utilizarea ambelor mâini și îndemânarea în procesul de realizare a planșelor.

Reguli Animatorul: să explice modul de realizare și să ofere materialele necesare.

Copiii: să folosească minim 3 tipuri de semințe; să respecte conturul desenat;

Resurse necesare

Sala de clasă, planșă(carton), creion, semințe de diferite feluri (porumb, grâu, dovleac, floarea soarelui, orez etc.), lipici.

Page 82: Manualul animatorului socio-educativ

80

FIȘE DESCRIPTIVE “RĂVAŞE ÎN COAJĂ DE NUCĂ” și “TABLOURI”

Titlul Ravaşe în coajă de nucă Tablouri Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea creativitaţii copiilor. Dezvoltarea dorinţei de exprimare prin frumos, exersarea tehnicii Quilling

Grupa de vârstă a copiilor

10-11 ani 12- 14 ani

Număr participanți

15-20 copii 15-20 copii

Durata 20 -30 minute 30-40 minute Descriere Animatorul împarte copiilor câte o

foaie de hârtie albă, pensule și un bol cu lapte. Aceștia îşi scriu o dorinţă pe foaia de hârtie cu pensula înmuiată în lapte. După ce se usucă, hârtia este împăturată şi aşezată în coaja de nucă. Animatorul încălzește toate cojile de nucă şi astfel albul laptelui devine maro. După ce cojile s-au răcit, animatorul le împarte copiilor. Aceştia scot răvaşul şi îl citesc pe rând fiecare. Cel care îşi recunoaşte dorinţa este invitat să motiveze de ce a scris acea dorinţă. Se evaluează modul în care copilul îşi motivează dorinţa.

Activitatea se adresează copiilor cu o tehnică Quilling avansată. Animatorul aminteşte copiilor ce este tehnica Quilling şi cum vor folosi această tehnică . Quilling-ul este o formă de artă care implică utilizarea de benzi de hârtie care sunt rulate în forme diferite şi lipite împreună pentru a crea modele decorative. Animatorul împarte materialele necesare și explică modul de lucru. În prima parte, copiii vor realiza din fâșii de hârtie colorată elementele componente ale tabloului, adică flori, frunze şi elementele ce completează tabloul folosind tehnica Quilling. După finalizare se asamblează tabloul cu elementele construite. Fiecare copil are libertatea de a face compoziţia după imaginaţia sa. După terminarea tabloului, acesta este aşezat într-o ramă realizată din carton. Tablourile se expun în sala de clasă și cel mai frumos tablou este premiat. Se evaluează cromatica și dimensiunea produselor; manualitatea: utilizarea mâinilor și îndemânarea în realizarea tablourilor.

Reguli Animatorul:să explice clar modul de lucru, să încălzească cojile de nucă. Copiii: să scrie doar o dorință; să recunoască când îi este citită dorința.

Animatorul: să explice tehnica Quilling; să împartă materialele necesare. Copiii: să folosească cu grijă unealta pentru răsucit și foarfecele.

Resurse necesare

Sala de clasă, foi de hârtie, lapte, bol, pensule, coji de nucă, brichetă.

Sala de clasă, fâşii de hârtie colorată pentru tehnica Quilling, unealta pentru răsucit, lipici, foarfece, carton, premiu.

Page 83: Manualul animatorului socio-educativ

81

4.7 Animaţie educativă FIȘE DESCRIPTIVE

“AJUTĂ- MĂ! “ și “AL CUI GLAS ESTE?”

Titlul Ajută- ma! Al cui glas este?

Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea relaționării pozitive între colegi.

Dezvoltarea nivelului de cunoștințe și a vocabularului.

Grupa de vârstă a copiilor

10 -12 ani 7- 8 ani

Număr participanți

15-20 copii 10-15 copii

Durata 30-40 minute 20-30 minute

Descriere Animatorul explică modul de desfășurare a jocului. Alege un copil care va primi o provocare din partea colegilor, pe care trebuie să o rezolve. Exemplu: să îşi găsească haina din cuier legat la ochi, să-şi scoată mâncarea din ghiozdan cu mâna legată la spate etc. Provocarea se alege de comun acord între toți colegii. Se urmăreşte reacţia celorlalţi la ajutorul pe care ar trebui să-l dea colegului. Copilul care oferă primul ajutor în realizarea provocării va primi la rândul lui o altă provocare din partea clasei. Dacă copiii reușesc să rezolve provocările singuri, aleg următorul jucător care va primi provocare. Toți copiii care rezolvă singuri provocările sunt felicitați. Evaluarea se face pe bază de întrebări și răspunsuri despre cele mai grele momente întâlnite în realizarea provocărilor și modul în care au fost depășite.

Animatorul explică modul de desfășurare a jocului. Copiii sunt așezați pe scaune în semicerc. În faţa semicercului animatorul va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun. Acesta ”trimite la culcare” unul dintre copii. Copilul se va aşeza la măsuță cu spatele la colegii lui, cu braţele pe masă, cu capul pe braţe şi va simula că doarme. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. Animatorul numeşte printr-un semn copilul care va da semnalul de trezire. Acesta va spune: „Trezeşte-te (numele copilului care ”doarme”)”. Copilul în cauză se trezeşte şi răspunde la întrebarea adresată în cor de colegii lui: „Al cui glas este?”. În răspunsul său copilul va formula propoziția: „Este glasul lui …” sau ,,Este glasul Mariei”. Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine, ţinând seama de tendinţele școlarilor de a extinde forma masculină. Copilul care a dat semnul de trezire, va ocupa locul ”copilului adormit”. Jocul se opreşte când toţi copiii au răspuns cel puţin o dată la întrebare. Se evaluează nivelul cunoștințelor: vocabularul și corectitudinea formulării răspunsurilor.

Reguli Animatorul: să aleagă copilul care va începe jocul; să aprobe provocările propuse de colectiv. Copiii: să primească fiecare cel puțin o provocare.

Animatorul: să desemneze primul copil care ”dă trezirea”. Copiii: să păstreze liniștea; să răspundă clar .

Resurse necesare Sală de clasă, eşarfă, diferite obiecte în funcţie de sarcina dată jucătorilor.

Sală de clasă, scaune, masă.

Page 84: Manualul animatorului socio-educativ

82

FIȘE DESCRIPTIVE

“BASMUL INTERNAUT” și “CEI CARE FAC PLOAIA” Titlul Basmul internaut Cei care fac ploaia Locul de desfășurare

Interior Exterior

Scop Conştientizarea copiilor asupra beneficiilor-riscurilor utilizării internetului

Dezvoltarea capacităților de ascultare activă.

Grupa de vârstă a copiilor

12 -14 ani 8-10 ani

Număr participanți

15-20 copii 10-15 copii

Durata 35-40 minute 15-20 minute Descriere Timp de 15 minute animatorul va purta

discuţii despre folosirea internetului, despre beneficiile şi riscurile acestuia. Copiii vor fi împărțiți în trei grupe și fiecare grupă își va alege un reprezentant. Fiecare grupă va realiza o poveste și un desen pe tema discuției desfăşurate anterior, utilizând următoarele cuvinte: internet, profesori, riscuri, beneficii, abuz ,violenţă, monştri, pinguini, zmee, online, pătrăţel. La final, reprezentantul fiecărei grupe va prezenta povestea şi desenul. Prezentarea cea mai interesantă va fi apreciată de colegi. Se evaluează nivelul de cunoștințe: vocabularul și limbajul folosit, precum și logica dintre desen și poveste.

Animatorul explică modul de desfășurare a jocului. Toți participanții stau în cerc. Fiecare copil pe rând va alege un gest pe care toți îl vor executa la comanda lui. Exemple: Să aplaude; Să pocnească din degete; Să-și frece mâinile; Să danseze; Să sară într-un picior, etc. La început toți copiii vor face aceste gesturi într-un ritm lent, apoi ritmul va crește, imitând ploaia. Jocul se încheie în momentul în care toți copii au dat câte o comandă. Se evaluează modul de transmitere și receptare a comenzilor și corectitudinea executării acestora.

Reguli Animatorul: să ofere cât mai multe informații despre utilizarea internetului în discuția purtată. Copiii: să folosească toate cuvintele date. Reprezentanții: să prezinte clar povestea și desenul.

Animatorul: să fie cât mai explicit la prezentarea jocului; să ajute copiii cu comenzi când aceștia își epuizează sursele. Copiii: să respecte comenzile; să aleagă minim un gest; să aleagă doar gesturi noi; să păstreze un ritm comun.

Resurse necesare

Sala de clasă, coli flipchart, carioca. Teren minim 30 mp.

Page 85: Manualul animatorului socio-educativ

83

FIȘE DESCRIPTIVE

“CINE A VORBIT?” și “CINE ESTE ŞI CE FACE?”

Titlul Cine a vorbit?

Cine este şi ce face?

Locul de desfășurare

Exterior Interior

Scop Dezvoltarea capacităților de ascultare activă

Dezvoltarea nivelului de cunoștințe, dezvoltarea vocabularului

Grupa de vârstă a copiilor

7- 8 ani 6-7 ani

Număr participanți 10-15 copii 10-15 copii Durata 15 -20 minute 15-20 minute Descriere Animatorul așează copiii în cerc și

explică desfășurarea jocului. În mijlocul cercului aşează un copil legat la ochi. Animatorul indică printr-un gest un copil, care cu glas schimbat îl va întreba pe cel legat la ochi, în şoaptă : “Cine sunt?”. Dacă jucătorul din mijlocul cercului ghiceşte cine a fost, schimbă rolul cu cel deconspirat. În cazul în care acesta nu ghicește, va primi o provocare din partea celui care a întrebat ”Cine sunt?”. Jocul continuă în acelaşi fel până când toți copiii au fost, pe rând, în mijlocul cercului. Evaluarea se face în funcție de corectitudinea răspunsului și viteza de reacție a copiilor.

Copiii stau în bănci. Animatorul explică desfășurarea jocului. La semnalul acestuia, copiii vor închide ochii, așezând capul pe bancă. În acest timp animatorul proiectează pe ecranul din fața clasei silueta unui animal. La întrebarea ”Cine este și ce face?”, copiii vor privi imaginea proiectată pe ecran. Unul dintre copii va fi desemnat de animator să răspundă. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât numele animalului cât și o acțiune pe care acesta o poate efectua. Copiii care cunosc și alte acțiuni specifice animalului respectiv vor completa răspunsul colegului lor. Exemplu: Câinele: 1. Latră 2. muşcă 3. roade oase 4. păzeşte casa. Jocul se continuă cu proiecția altor siluete de animale până când toți copiii au răspuns la cel puțin o siluetă proiectată pe ecran. Evaluarea se face pe parcursul jocului în funcție de nivelul de cunoștințe: corectitudinea limbajului și a vocabularului folosit.

Reguli Animatorul: să explice corect desfășurarea jocului; să aprobe/dezaprobe provocările propuse. Copiii: să păstreze liniștea și identitatea celui care întreabă; să vorbească doar cei propuși pentru dialog.

Animatorul: să explice clar desfășurarea jocului; să aleagă pe rând toți copiii pentru a răspunde. Copiii: să respecte semnalele animatorului; să ofere răspunsuri diferite și reale; să vorbească doar când le este permis.

Resurse necesare

Teren minim 30 mp, eșarfă Sala de clasă, video proiector, ecran, imagini cu siluetele animalelor.

Page 86: Manualul animatorului socio-educativ

84

FIȘE DESCRIPTIVE “GÂNDĂCEII ȘI FLORILE” și “HAI SĂ SOCOTIM”

Titlul Gândăceii și florile Hai să socotim Locul de desfășurare

Exterior Interior

Scop Dezvoltarea interesului pentru îndeplinirea sarcinilor.

Formarea deprinderilor de calcul oral şi scris

Grupa de vârstă a copiilor

6-7 ani 10-12 ani

Număr participanți

15-25 copii 20-30 copii

Durata 20-30 minute 15-20 minute Descriere Animatorul împarte copiii în două

grupe diferite ca număr. O grupă ”gândăceii” altă grupă ” florile” iar un copil va fi ales ”pasărea”. Grupa „gândăceilor” este mai mare ca număr decât grupa ”florilor”. Gândăceii roiesc în jurul florilor ce stau pe loc(sau se leagănă ușor), iar la comanda animatorului „Ascundeți-vă că vine pasărea!” fiecare gândăcel caută să se ascundă în spatele unei flori. ”Gândăceii” prinși de pasăre înainte să se ascundă sunt puși să execute o pedeapsă. Jocul se reia de mai multe ori. Se pot schimba rolurile între ”gândăcei” și ”flori” în reluarea jocului. Se evaluează implicarea și corectitudinea copiilor în executarea pedepselor.

Animatorul împarte copiii în două echipe. Primii copii din fiecare echipă vin în faţa clasei şi extrag dintr-un săculeţ câte un bileţel pe care sunt scrise exerciţii de matematică. Pe tablă ,fiecare copil din cele două echipe, în ordine, rezolvă exerciţiile, ceilalţi urmărind dacă răspunsurile sunt corecte sau nu. Pentru fiecare exerciţiu corect rezolvat , echipa va obține câte o bilă albă , în caz contrar va primi câte o bilă neagră. Fiecare pereche va proceda la fel. Jocul se va sfârşi când fiecare copil din cele două echipe va extrage câte un bilet şi va rezolva exerciţiile. Echipa care a obţinut cele mai multe bile albe este declarată câştigătoare și este aplaudată de colegi. Se evaluează nivelul de cunoștințe: corectitudinea și rapiditatea în rezolvarea exercițiilor de matematică.

Reguli Animatorul: să explice desfășurarea jocului; să aleagă ”pasărea”. Copiii: să își respecte rolurile; să execute pedepsele primate. Pasărea: să prindă cu grijă gândăceii; să spună o pedeapsă hazlie.

Animatorul: să pregătească bilețele cu exerciții; să urmărească rezolvarea exercițiilor; să țină evidența bilelor. Copiii: să calculeze cât mai repede; să extragă un singur bilețel; să rezlve sarcina de pe bilețelul extras.

Resurse necesare

Teren minim 30 mp. Sala de clasă, sac cu bilețele, tablă, cretă, bile albe și negre.

Page 87: Manualul animatorului socio-educativ

85

FIȘE DESCRIPTIVE “INIȚIALA UNICĂ” și „JOCUL EPITETULUI”

Titlul Iniţiala unică Jocul epitetului Locul de desfășurare Interior Interior

Scop Dezvoltarea nivelului de cunoștințe și a comunicării între colegi.

Dezvoltarea nivelului de cunoștințe.

Grupa de vârstă a copiilor

10-12 ani

12-14 ani

Număr participanți

10-15 copii

10-20 copii

Durata 25-35 minute 30-40 minute Descriere Animatorul explică desfășurarea jocului

și scoate un copil din clasă pentru 1 minut. În acest timp, ceilalți copiii aleg numele unei zone geografice. Revenind la locul desfăşurării jocului, cel scos pentru un minut afară trebuie să ghicească cuvântul stabilit de colegi, adresându-le diverse întrebări. Copiii trebuie să răspundă la ȋntrebări astfel ȋncât ultimul cuvânt din enunţ să conţină iniţiala cuvântului căutat. Exemplu: Cuvântul ales este “Dunărea”, -Este munte?, -Nu este munte, nici deal. (Astfel se descoperă că iniţiala cuvântului căutat este d.)-Este oraş?-Nu, dar trece prin Drobeta, etc. Când copilul ghicește, animatorul alege un alt copil care va părăsi sala pentru a se alege un nou cuvânt de ghicit. Jocul se reia de mai multe ori până când toți copiii sunt puși să ghicească cuvintele alese. Evaluarea se face din punct de vedere a vocabularului, limbajului, corectitudinii întrebărilor și a răspunsurilor oferite de copii.

Animatorul alege o sintagmă nominală (substantiv + substantiv, substantiv + adjectiv etc.) sau verbală (verb + adverb, verb + complement direct/indirect, verb + complement circumstanţial) dintr-un text (ex.: jalnic dor din „Sfârşit de toamnă” de V.Alecsandri). Copiilor li se solicită să alcătuiască alte îmbinări prin înlocuirea unuia din termenii sintagmei date de profesor (ex.: adânc dor, mistic dor, flămând dor, aprig dor, vag dor, apus dor, vechi dor, jalnic ţipăt, jalnic gând, jalnică dorinţă, jalnică impresie, etc.). Animatorul adresează un şir de întrebări (ex.: Care e dorul cel mai adânc? Când renaşte un dor apus? Cum renaşte el? etc.) care le vor ajuta pe copii să dezvolte, pe cât posibil, 2-3 sintagme alese (ex.: Atunci, la despărţire l-a năvălit cu o privire jalnică. Acum un dor apus i-a renăscut în suflet. Cel mai adânc din doruri e doru - dor). După răspunsurile date, ajutați de animator, copiii vor da o definiție a epitetului. Se evaluează nivelul de cunoștințe: vocabularul, limbajul folosit și corectitudinea răspunsurilor.

Reguli Animatorul: să prezinte jocul și regulile; să cunoască cuvântul ales; să aleagă copiii care trebuie să ghicească cuvintele. Copiii: să pună întrebări scurte; să dea răspunsuri scurte; să părăsească sala o singură dată; să vorbească pe rând.

Animatorul: să prezinte modul de desfășurare a jocului; să aleagă sintagma; să adreseze întrebări scurte. Copiii: să alcătuiască minim2 îmbinări; să ofere răspunsuri corecte.

Resurse necesare

Sala de clasă.

Sala de clasă, texte literare.

Page 88: Manualul animatorului socio-educativ

86

FIŞA DESCRIPTIVĂ “JOCUL SILABELOR”

Titlul Jocul silabelor

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea limbajului și a vocabularului

Grupa de vârstă a copiilor

6-8 ani

Număr participanți

15-20 copii

Durata 20 – 30 minute

Descriere Animatorul aranjează copiii pe scaune în cerc și explică modul de desfășurare a jocului. Organizează în introducere câteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute, pentru a familiariza copiii cu noţiunea de silabă. După ce animatorul le va da exemple de silabe, copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme. Animatorul pronunţă pe rând o silabă din cele mai frecvent întâlnite în structura cuvintelor: ma, na, da, ca, etc. şi lasă timp de gândire copiilor apoximativ 20 secunde, pentru a forma cuvinte cu silaba dată.Menţionează ca regulă de formare a cuvântului, locul silabei în cuvânt.(la începutul cuvântului, la mijlocul cuvântului,la sfârşitul cuvântului). Va desemna printr-un gest copilul care va răspunde. Ceilalţi vor căuta alte cuvinte care să cuprindă aceeaşi silabă şi pe rând vor face cunoscute cuvintele. Copilul care găsește cele mai multe variante, primește o bulină roșie. La final, se numără bulinele, fiind declarat câștigător cel care a adunat mai multe buline. Evaluarea se face privind nivelul de cunoștințe: vocabularul copiilor și corectitudinea formării cuvintelor. Câștigătorul este felicitat de colegi.

Reguli Animatorul: să explice noțiunea de silabă; să stabilească de la început locul silabei în cuvânt; să provoace toţi copiii la răspuns;

Copiii: să respecte regula de formare a cuvântului.

Resurse necesare

Sala de clasă, scaune, buline roșii.

Page 89: Manualul animatorului socio-educativ

87

FIȘA DESCRIPTIVĂ ”POVESTEA”

Titlul Povestea

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea unor tehnici de memorare eficientă.

Grupa de vârstă a copiilor

8-10 ani

Număr participanți

10-15 copii

Durata 30- 35 minute

Descriere Animatorul arată copiilor o foaie pe care sunt desenate 20 de obiecte. Ei le privesc timp de două minute şi încercă să memoreze cât mai multe dintre acestea. Animatorul le solicită ca după ce privesc imaginile, să încerce să creeze o poveste care să cuprindă toate obiectele reținute, și să noteze povestea pe o hârtie. După 10 minute, pe rând, copiii își vor prezenta povestea în fața clasei. Pentru fiecare obiect desenat, reținut și folosit în conținutul povestirii se primește un punct. Copilul care adună cele mai multe puncte este câștigător. Acesta este felicitat de întregul colectiv.

Se evaluează vocabularul folosit de copii, corectitudinea și logica povestirii prezentate, ținându-se cont de numărul de obiecte memorate de pe foaie.

Reguli Animatorul: să deseneze cele 20 de obiecte; să țină evidența punctajelor.

Copiii: să rețină obiectele desenate fără să le noteze; să se încadreze în timpul limită pentru observarea obiectelor și pentru scrierea poveștii.

Resurse necesare Sala de clasă, hârtie, creion, fișă imagini, opţional: cronometru.

Page 90: Manualul animatorului socio-educativ

88

FIȘE DESCRIPTIVE

“REGĂSIȚI STEAGUL” și “REZOLVĂ LABIRINTUL”

Titlul Regăsiți steagul Rezolvă labirintul

Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea memoriei vizuale. Conşientizarea copiilor despre beneficiile și riscurilor utilizării internetului

Grupa de vârstă a copiilor

8-9 ani 12 -14 ani

Număr participanți

10-20 copii 15-20 copii

Durata 30-35 minute 30-40 minute

Descriere Copiii sunt așezați în bănci și privesc cu atenție culorile și elementele unui steag arătat de animator timp de un minut. Aceștia au ca sarcină reconstituirea steagului, în 10 minute, fără a-l mai vizualiza. După expirarea timpului fiecare copil își prezintă steagul reconstituit. Câștigă acel copil al cărui steag seamănă cel mai mult cu steagul original. Evaluarea se face prin întrebări și răspunsuri: Cum ați reușit să memorați elementele și culorile? Ce parte a steagului a fost mai greu de reconstituit? Cum este cel mai logic să reținem cât mai multe elemente cu ajutorul memoriei vizuale?

Animatorul împarte copiii în 3-4 grupe. Fiecare grupă are la dispoziţie o foaie de flipchart , o coală A4 roşie şi una verde. Pe foaia de flipchart vor desena un labirint. Pe foaia roșie vor desena 6 simboluri haioase pentru riscurile utilizării internetului şi pe foaia verde vor desena 6 simboluri pentru beneficiile folosirii internetului. Aceste desene vor fi decupate şi lipite de-a lungul labirintului. Desenele de pe coala verde vor indica drumul cel mai simplu, iar cele roşii un drum complicat. La final, fiecare grupă își prezintă labirintul format şi explică semnificaţia desenelor. Grupa care a format cel mai interesant labirint şi a realizat cea mai interesantă prezentare, este aplaudată de colegi. Se evaluează nivelul de cunoștințe; vocabularul, corectitudinea și logica în realizarea desenelor și labirintului.

Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare a jocului; să prezinte steagul. Copiii: să lucreze individual; să reconstituie steagul doar cu elementele amintite; să păstreze liniștea pe durata jocului; să rețină elementele steagului fără a le nota pe foaie.

Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului. Copiii: să lucreze în liniște; să respecte regula culorilor pentru desenele care vor fi lipite în labirint; să prezinte detaliat labirintul format.

Resurse necesare Sala de clasă, coli albe,creioane, carioci, steag.

Sala de clasă, coli flipchart, carioca, foi A4 verzi și rosii, lipici, foarfecă, creioane.

Page 91: Manualul animatorului socio-educativ

89

FIȘA DESCRIPTIVĂ “TRĂISTUȚA CU SURPIZE”

Titlul Trăistuța cu surprize

Locul de desfășurare

Interior

Scop Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre carcateristicile diferitelor obiecte.

Grupa de vârstă a copiilor

6-7 ani

Număr participanți

15-20 copii

Durata 25– 35 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe și le prezintă o ”trăistuța cu

surprize” în care se găsesc diverse obiecte(unul pentru fiecare copil). Fiecare

echipă își desemnează pe rând câte un copil, care va fi legat la ochi cu o eșarfă.

Acesta va extrage din trăistuță un obiect, îl pipăie şi precizează forma,

încercând să ghiceasscă ce anume este. După precizarea formei, copilului i se

dă eșarfa jos și poate adăuga alte caracteristici ale obiectului (mărime,

culoare, grosime, întrebuințare etc.). Pentru fiecare caracteristică a obiectului

identificată echipa primește un punct. Pe rând membrii echipelor vor

identifica câte un obiect, punctele obținute de aceștia se adaugă echipei din

care face parte. Câștigă echipa care obține cele mai multe puncte, iar aceasta

va fi aplaudată de colegi.

Se evaluează nivelul de cunoștințe: vocabularul și limbajul copiilor folosit în

exprimare și corectitudinea carcateristicilor identificate.

Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare și regulile jocului; să împartă copiii în două echipe egale; să țină evidența punctajelor. Copiii: să păstreze eșarfa pe ochi până identifică forma obiectului; să spună minim două caracteristici ale obiectului.

Resurse necesare Sală de clasă, eşarfe, săculeț, diferite obiecte.

Page 92: Manualul animatorului socio-educativ

90

4.8 Animaţie culturală

FISA DESCRIPTIVĂ “ ALBINA ȘI FLORILE”

Titlul Albina și florile

Locul de desfășurare

Interior

Scop Dezvoltarea deprinderilor de manifestare prin cântec colectiv.

Grupa de vârstă a copiilor

6-7 ani

Număr participanți

10-16 copii

Durata 20-30 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în două grupe egale, una este grupa albinelor cealaltă este grupa florilor. Albinele stau într-un colţ, reprezentând stupul, iar florile împrăştiate prin sală. Fiecare floare își alege un nume, fără să îl facă cunoscut albinelor. Albinele cântă: „Albinuţa a plecat / Să culeagă miere / Pe o floare s-a aşezat / Şi nectar îi cere”. În timp ce albinele cântă, una dintre albine ”zboară” prin sală și se aşează lângă o floare, încerând să ghicească numele acesteia. Dacă ghiceşte, florile îi cântă: „Ai ghicit, ai ghicit / Floarea cea aleasă /Fericit, fericit, / Poţi s-o duci acasă!”, și floarea va fi transformată în albinuță. Dacă nu ghicește numele florii se cântă: „N-ai ghicit, n-ai ghicit, / Ce bine ne pare / De acum ai să fii /Ca şi noi o floare!”, iar albinuța va fi transformată în floare, primind un nume din partea florilor. Astfel, când se ghiceşte se consideră un punct pentru albinuţe, iar când nu, se acordă punct pentru floricele. Jocul continuă până când una dintre grupe a mai rămas cu 2 jucători. Câștigă echipa care are cele mai multe puncte. Evaluarea se face din punct de vedere al exprimării prin cântec: păstrarea ritmului și a intonației corecte.

Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare a jocului și regulile; să formeze cele 2 grupe; să ajute florile să își aleagă numele; să țină evidența punctajelor. Copiii: să cânte în cor; să își păstreze numele.

Resurse necesare Sală de clasă.

Page 93: Manualul animatorului socio-educativ

91

FIŞA DESCRIPTIVĂ “CÂNTECUL COCOŞULUI”

Titlul Cântecul cocoşului

Locul de desfășurare

Exterior

Scop Dezvoltarea deprinderilor de manifestare prin cântec și dans colectiv.

Grupa de vârstă a copiilor

6-7 ani

Număr participanți

5-10 copii

Durata 15-20 minute

Descriere Animatorul aranjează copiii în cerc și trasează un cerculeț în jurul fiecăruia. El împarte rolurile copiilor: unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului format de copii, iar restul copiilor primesc nume de animale: cocoş, vulpe, câine, lup, urs etc. Copiii se țin de mână, se învârtesc şi cântã: “Şi era un moş /Şi avea un cocoş/ Ah, ce mai cocoş./ Cum cântã la moş./ Cântã cocoşule -bis Scoalã, joacã, moşule./ Şi-a venit o vulpe/ Să-nhaţe cocoşul. /Ah! Ce mai cocoş,/ Cum cântã la moş!/ Cântã, cocoşule!-Bis Sari şi joacã moşule!/ Şi-a venit un câine/ Să-nhaţe pe vulpe./ Ah! Ce mai cocoş,/ Cum cântã la moş!/ Cântã, cocoşule! -Bis Sari şi joacã moşule!/ Şi-a venit un lup/ Să-nhaţe pe câine,/ Câinele pe vulpe,/ Vulpea pe cocoş,/ Ah! Ce mai cocoş,/Cum cântã la moş!/ Cântã, cocoşule!-bis Sari şi joacã moşule!/ Şi-a venit un urs/ Să-nhaţe pe lup,/ Lupul pe câine,/ Câinele pe vulpe,/ Vulpea pe cocoş,/ Ah! Ce mai cocoş,/Cum cântã la moş!/ Cântã, cocoşule!-bis Sari şi joacã moşule! În timp ce se cântă, copilul care își aude numele se apropie de moș imitând animalul pe care îl reprezintă și se prinde de mijlocul moșului, următorul copil se prinde de mijlocul celui dinainte lui, și așa mai departe. Aceştia dansează, conduşi de moş. La versul “Cântă cocoşule” din ultima strofã, toţi spun: “Alungă-i pe toţi, moşule!”. După aceste cuvinte, toţi aleargã să ocupe un loc în “cerculeţ”, inclusiv moșul. Cel care rãmâne fãră cerculeţ, îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia de mai multe ori. Evaluarea se face verbal, privind comportamentul artistic al copiilor: modul de a cânta, a dansa și de a interpreta rolurile pe care la reprezintă.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să împartă rolurile și să dea nume copiilor;

Copiii: să își păstreze numele primit; să alerge cu grijă; să ocupe un singur cerc;

Resurse necesare Teren minim 40 mp, cretă.

Page 94: Manualul animatorului socio-educativ

92

FIȘE DESCRIPTIVE „CERCURI CONCENTRICE” și “SUNT ROMÂN”

Titlul Cercuri concentrice Sunt român

Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea deprinderile de manifestare prin dans colectiv.

Recunoașterea obiceiurilor și a tradițiilor românești.

Grupa de vârstă a copiilor

6-7 ani 13-14 ani

Număr participanți 15-20 copii 15-20 copii

Durata 15-20 minute 30-40 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în două grupe. Acestea formează două cercuri concentrice, copiii din cercul exterior stau cu fața întoarsă spre interior, iar copiii din cercul interior stau cu fața spre exterior. Fiecare copil dintr-un cerc are în fața sa un corespondent din celălalt cerc. Animatorul pornește muzica și cercurile încep să danseze, cercul exterior în sensul acelor de ceasornic, iar celălalt cerc în sens invers. Deplasarea se face cu viteză mică, iar în momentul trecerii prin fața unui partener, cei doi își bat palmele (doar când se întâlnesc față în față, în timpul dansului unul dintre ei poate fi cu spatele). Când muzica se oprește cele două cercuri se opresc și fiecare jucător se îmbrățișează cu cel din fața lui. Animatorul pornește din nou muzica și jocul continuă. Jocul se termină când muzica se oprește și copilul dintr-un cerc are în fața sa corespondentul pe care l-a avut la începutul jocului. Toți copiii sunt felicitați pentru participare. Evaluarea se face din punct de vedere al exprimării prin dans, ritmul de mișcare și corectitudinea acestuia în funcție de tipul melodiilor.

Copiii se împart în echipe de câte 4-5 membri. Animatorul așează întru-un săculeț bilețele pe care sunt scrise diverse obiceiuri și tradiții românești. Fiecare echipă extrage un bilețel și exemplifică prin joc de rol sarcina de pe bilețel. Pentru pregătirea jocului de rol, echipele au la dispoziție 5-7 minute, apoi îl prezintă în fața clasei. Jocul de rol care imită cel mai bine realitatea este declarat câștigător. Se evaluează nivelul la care copiii recunosc și reconstituie obiceiurile și tradițiile românești exprimate prin cântec, dans și mimă.

Reguli Animatorul: să explice sensul de deplasare a fiecărui cerc; să pornească și să oprească muzica. Copiii: să își păstreze locul în cerc; să danseze pe tot parcursul jocului.

Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să scrie bilețelele. Copiii : să păstreze primul bilețel extras; să participe toți membrii unei echipe la realizarea jocului de rol.

Resurse necesare Sala de clasă, CD player. Sala de clasă, săculeț, bilețele.

Page 95: Manualul animatorului socio-educativ

93

FIȘE DESCRIPTIVE “O MIMĂ…ALTFEL! „ și „ ZIARE MUZICALE”

Titlul O mimă…altfel! Ziare muzicale

Locul de desfășurare

Interior Interior

Scop Dezvoltarea exprimării non-verbale

Dezvoltarea deprinderile de manifestare prin dans colectiv.

Grupa de vârstă a copiilor

8-10 ani 9-11ani

Număr participanți 10-20 copii 15- 20 copii

Durata 30 - 40 minute 20 - 30 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în perechi. Fiecare pereche extrage dintr-un bol un bileţel pe care este scris numele unei poveşti. Cei 2 membri pregătesc timp de câteva minute o scenă din poveste, apoi o mimează astfel încât ceilalţi să ghicească povestea. Perechea care ghicește prima primește un punct. Căștigă perechea care are cele mai multe puncte. Echipa câștigătoare este felicitată. Evaluarea se face privind exprimarea non-verbală: actoria și mima folosite de participanți pentru a prezenta povestea.

Animatorul răspândește pe jos pagini de ziar în funcție de numărul participanților (una pentru fiecare) , pornește muzica şi copiii încep să danseze. Când acesta întrerupe melodia, fiecare copil caută să ocupe una din paginile de ziar. Când muzica începe din nou, aceștia părăsesc ziarele și dansează. Animatorul elimină o pagină de ziar și oprește din nou muzica, moment în care fiecare jucător încerarcă să ocupe o pagină de ziar liberă. Acela care nu a găsit o pagină de ziar disponibilă iese din joc. Copiii care ies din joc vor dansa în continuare pentru a-i încurca pe ceilalți, dar nu vor ocupa paginile de ziar. Procesul se reia de mai multe ori, animatorul eliminând pe rând câte o pagină de ziar. Jocul se termină când rămâne un singur copil pe o pagină de ziar. Câștigătorul este felicitat de colegi.

Evaluarea se face privind exprimarea prin dans, ritmul de mișcare și corectitudinea acestuia în funcție de tipul melodiilor.

Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să scrie pe bilețele povești cunoscute de copii; să țină evidența punctajelor. Copiii: să mimeze cele mai reprezentative momente din poveste; să participle ambii membri.

Animatorul: să elimine câte o pagină de ziar de fiecare dată când muzica se oprește.

Copiii: să danseze de fiecare dată când muzica pornește; să ocupe o singură pagină de ziar.

Resurse necesare Sala de clasă, bol cu bilețele. Sala de clasă, pagini de ziar, CD-player.

Page 96: Manualul animatorului socio-educativ

94

CAPITOLUL V

ANEXE

5.1. Fotografii - Caravana de animație socio – educativă (2015-2016)

Page 97: Manualul animatorului socio-educativ

95

Page 98: Manualul animatorului socio-educativ

96

Page 99: Manualul animatorului socio-educativ

97

Page 100: Manualul animatorului socio-educativ

98

Page 101: Manualul animatorului socio-educativ

99

5.2 Fotografii – Festivalul de joacă în aer liber ,,Cetatea Copiilor” Alba Iulia (2015)

Page 102: Manualul animatorului socio-educativ

100

5.3 Fotografii – Tabara de instrurie voluntari de incluziune socială Strungari (2015)

Page 103: Manualul animatorului socio-educativ

101

Page 104: Manualul animatorului socio-educativ

102

Page 105: Manualul animatorului socio-educativ

103

Page 106: Manualul animatorului socio-educativ

104

Page 107: Manualul animatorului socio-educativ

105

Page 108: Manualul animatorului socio-educativ

106

5.4 Fotografii – Centrul de zi pentru copii Strungari (2015-2016)

Page 109: Manualul animatorului socio-educativ

107

Page 110: Manualul animatorului socio-educativ

108

5.5 Fotografii – ,,Serata Lunii” Strungari (2015)

Page 111: Manualul animatorului socio-educativ

109

Page 112: Manualul animatorului socio-educativ

110

5.6 Impresii proiect

Page 113: Manualul animatorului socio-educativ

111

Page 114: Manualul animatorului socio-educativ

112

Mă bucur foarte mult că şcoala noastră a fost implicată în acest proiect. Animatorii au fost

primiţi în şcoală cu multă bucurie de către copii. Am observat o schimbare de atitudine la aceşti copii. Erau mai destinşi la ore după activităţile de animaţie. Mulțumim celor care s-au gândit la şcoala noastră când au demarat acest proiect, mulțumim pentru implicare și pentru binele adus școlii.

Cu stimă, director Andron Nicolae ,Şc.Gim. ,,I. Agârbiceanu" Alba Iulia

Am asistat cu plăcere la activităţile desfăşurate în şcoala noastră de animatorii socio - educativi şi pot să spun că aceste activităţi au avut un impact deosebit asupra copiilor. Felicitări animatorilor şi celor care au demarat un asemenea proiect.

Codruţa Lodromat, inspector şcolar, I.S.J Alba

Este pentru prima dată când lucrez într-un asemenea proiect. Îndrumaţi de animatorii socio - educativi am desfăşurat activităţi relaxante pentru copii. Mă bucur că am participat ca voluntar în acest proiec deoarece am învăţat lucruri noi şi pentru mine şi pentru copiii mei.

Prof. Negrescu Elena, Şc.Gim. ,,I.Agârbiceanu" Alba Iulia Apreciez foarte mult munca animatorilor socio - educativi veniţi să instruiască voluntarii şi să desfăşoare activităţi de animaţie cu copiii din școala noastră. Am asistat la câteva activităţi de animație şi cred că sunt benefice pentru copiii mai retraşi deoarece aceștia au fost atrași spre acest gen de activităţi.

Prof. Suciu Ionela, Dir. Şc. Gim. ,,D. Prodan" Săliştea

Page 115: Manualul animatorului socio-educativ

113

În opinia mea, activitățile de animație care constituie obiectul proiectului ”Complex de servicii integrate” Pianu și care s-au desfășurat în școala noastră au fost binevenite în rândul copiilor, având un impact pozitiv care a contribuit la reducerea abandonului școlar, reducerea absențelor dar și la îmbunătățirea procesului instructive-educativ și a comportamentului fiecărui copil. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ne-ați oferit.

Dir. Prof. Doncea Ana - Mariana, Școala Gimnazială Almașu Mare Activitatea desfășurată de către membrii ”Asociației Sprijiniți copiii” cu copiii din școala

noastră, îi ajută pe aceștia să-și dezvolte tipul de personalitate specifică, să fie altruiști, toleranți, să participe la aceste activități impunându-și anumite idei și opinii care se încadrează în timpul activității respective. De asemenea, copiii învață că pot dobândi cunoștințe noi și diverse prin jocuri, concursuri, activități sportive.

Prof. Țîr Marinela, Școala Gimnazială Augustin Bena Pianu de Jos

I-am primit cu brațele deschise pe animatorii socio-educativi în școala noastră deoarece au desfășurat activități attractive pentru copiii aflați în situații de risc și au contribuit la îmbunătățirea situației lor școlare. Îi felicit pe cei care au demarat acest proiect.

Dir. Elena Ignat, Școala Gimnazială Avram Iancu Alba Iulia

De fiecare dată când am desfășurat activități cu animatorii socio-educativi am constatat că copiii mei sunt mult mai atenți la ore se concentrează mult mai bine și socializează cu ceilalți copii antrenându-se în joc.

Prof. Bulac Muncuș Cristina, Școala Gimnazială Avram Iancu Alba Iulia Fiecare nou început îţi făureşte vise, speranţe, dar şi dorinţa de a cunoaşte oameni noi. Asta

simţeam la demararea proiectului. Activităţile susţinute de animatorii Asociaţiei „Sprijiniţi copiii”, atelierele de lucru care s-au organizat în timpul proiectului au fost foarte productive şi s-au desfăşurat într-o manieră profesionistă. Cu voi, am învăţat multe, nu doar pe plan profesional, ci şi pe plan personal. Am învăţat că putem fi generoşi, glumeţi, primitori, bine organizaţi dar mai ales foarte calzi şi mărinimoşi. Mulţumim pentru tot ce ne-aţi arătat şi ne-aţi învăţat. Datorită vouă suntem mai bogaţi sufleteşte. Încheiem acest proiect cu sufletele împlinite.

Prof. Floare Vlasea, Şcoala Gimnazială Singidava Cugir

Prin parteneriatul Şcoala Gimnazială Pianu de Sus – Asociaţia „Sprijiniţi Copiii”, în unitatea şcolară s-au desfăşurat activităţi extraşcolare sub îndrumarea animatorilor. Activităţile animatorilor socio – educativi, au propus elevilor variate posibilităţi de dezvoltare prin implicarea lor în diverse activităţi de orientare intelectuală, culturală, educativ – distractivă realizate prin animaţie, ca mijloc de socializare, educare şi dezvoltare armonioasă a personalităţii copilului. Copilul a fost plasat în centrul activităţilor desfăşurate pentru a-i întări simţul de autonomie personală, de autoapreciere şi de valorificare a relaţiilor interpersonale. Un aspect important ţine de faptul că animatorii oferă activităţi puţin practicate în şcoală, ce pun în valoare capacităţi ale copilului, diferite de programa de învăţământ, în acest mod cointeresând chiar copiii, care au probleme la învăţătură şi care văzându-se lideri în unele activităţi pot fi motivaţi şi în activităţile şcolare. Aceste

Page 116: Manualul animatorului socio-educativ

114

activităţi extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii copilului şi ocuparea eficientă a timpului liber, asupra dezvoltării abilităților personale și sociale necesare vieții.

Dir. Prof. Popescu Maria Marcela, Școala Gimnazială Pianu de Sus Fiecare copil simte nevoia să își petreacă timpul într-un mod cât mai plăcut alături de colegii lui, și cum poate fi acest lucru mai simplu, decât jucându-se. Activitățile desfășurate de animatorii Asociației Sprijiniți Copiii ajută elevii să devină mai activi, datorită momentelor de recreere, destindere și implicare. Prin participarea la diferite activități, elevii își dezvoltă propia personalitate. Mulțumim pentru implicarea tuturor în școala noastră.

Înv. Maniu Maria, Școala Gimnazială Strungari

Asocierea la acest proiect cu Asociația Sprijiniți Copiii și Comuna Pianu a adus noutate în rândul activităților desfășurate în cadrul școlii noastre. Am rămas plăcut surprinsă de bucuria și nerăbdarea cu care copii așteaptă sosirea animatorilor. De fiecare dată când participă la activitățile desfășurate de animatorii socio-educativi, copiii învață lucruri noi, își dezvoltă imaginația, spiritul competițional și abilitatea de a colabora în echipă.

Institutor Ghib Maria Nicoleta, Școala Gimnazială Săsciori

La implementarea proiectului, la nivelul unității noastre de învățământ, am colaborat foarte bine cu echipa de proiect, atât în stabilirea grupului țintă cât și în desfășurarea activităților de animație socio-educativă. Vă mulțumim că ați ales școala noastră, mulțumim pentru implicare și pentru tot ceea ce a venit din partea Aspciației ”Sprijiniți Copiii” Alba Iulia.

Prof. Olalau Odetta, Școala Gimnazială Avram Iancu Zlatna Este prima dată când iau parte la acest gen de activități și totodată este o onoare pentru mine că am avut ocazia să fac parte din acest proiect frumos bine pus la punct, prin care, cu ajutorul animatorilor socio – educativi, am realizat că putem face lucruri mărețe pentru oameni... mici, care au nevoie de cât mai multe zâmbete. Vă mulțumesc pentru toate momentele frumoase și pentru toate lucrurile noi ce m-ați învățat în Tabăra de voluntariat. Sunteți cea mai tari!

Voluntar, Dicu Robert, Președinte Consiliul Copiilor Colegiul Tehnic I.D.Lăzărescu Cugir

Proiectul în care m-am implicat ca și voluntar m-a ajutat foarte mult. Am acumulat noi

informații, am dobândit noi calități, am realizat lucruri de care nu credeam că sunt capabilă și am cunoscut oameni pe care îi apreciez din toate punctele de vedere. Dar, mai presus de orice, acest proiect mi-a oferit șansa de a mă implica în activități cu copiii, de a învăța cum să mă comport cu aceștia, șansa de a le vedea zâmbetul pe buze și încântarea sclipind în ochi. A fost o onoare să fiu voluntară în cadrul acestui proiect.

Voluntar, Manea Luiza, Consiliul Copiilor Colegiul Național David Prodan Cugir

Page 117: Manualul animatorului socio-educativ

115

5.7 Modalități de evaluare a activităților de animație socio-educativă

În cadrul manualului sunt 119 jocuri și acțiuni de animație socio educativă și fiecare dintre

acestea are precizate în fișa de descriere și aspecte referitoare la evaluare. Pledăm pentru practicarea

evaluării, deoarece animația este o intervenție planificată, care are un scop de atins, o anume cantitate

de resurse, inclusiv de timp, și animatorul este dator să măsoare derularea acțiunilor între ce s-a

planificat și ce s-a obținut. Mai mult decât atât, având în vedere mutațiile care trebuie generate prin

animația socio educativă este necesar ca acestea să fie evaluate concret și realist pentru a decide care

dintre tipurile de animație și acțiunile punctuale sunt cele mai eficace.

Ca oricare altă acțiune de evaluare și cea aferentă animației socio –educative se bazează pe principii,

criterii, subcriterii, modalități concrete de culegere, prelucrare și interpretare a informațiilor aferente

acestui proces, dar și pe valorificarea rezultatelor în propunerea de modificări atât de conținut, cât și

a regulilor de desfășurare.

Dintre tipurile de evaluare care se pot utiliza menționăm:

Indiferent de tipul utilizat, considerăm foarte important să se aplice modalități de evaluare bazate pe

criterii și subcriterii foarte clar definite, fapt care va conduce la procese unitare de apreciere, iar

notarea să se realizeze prin acordarea de puncte, fapt care diferențiază foarte mult acest proces de

cel practicat în școală unde se practică notele și calificativele. Dintre cele utilizate de echipa noastră

amintim:

- Observația participativă

- Jurnalul animatorului

- Portofoliul

- Studiul de caz

- Discuțiile de grup

- Măsurarea nivelului de participare

Scrisă, pe bază de instrumente

standardizate

Verbală, pe bază de criterii

Autoevaluarea , pe bază de criterii, sau cerințe

comune

Page 118: Manualul animatorului socio-educativ

116

Aplicând modalitățile de evaluare menționate mai sus am constatat că preferințele copiilor

diferă în funcție de grupa de vârstă și scopul pentru care a fost aplicat jocul. Tipurile de animație care

au produs cele mai multe mutații/schimbări/ impact au fost:

- animația pentru dezvoltarea încrederii, colaborării între echipe,

- animația pentru dezvoltarea imaginației și a creativității,

- animația pentru dezvoltare fizică,

Prelucrarea datelor culese în timpul proceselor de evaluare a condus la concluzia că mutațiile cele

mai frecvente au fost:

- copiii sunt mai curioși și mai interesați de tot ce este nou;

- se implică activ și au un ritm mai alert în tot ceea ce fac,

- au învățat să își controleze mai bine mișcările;

- și-au dezvoltat încrederea în forțele propii, devenind mai” curajoși”,

- au înțeles că este ușor și plăcut să lucrezi în echipă, alături de colegi.

Menționăm faptul că în procesul de evaluare echipa noastră culege informații de la copii și despre:

- ceea ce s-a întamplat pe parcursul activităţii,

- modul în care s-au simțit participanții,

- ce au descoperit/ învățat despre propria persoană,

- cum pot utiliza ceea ce au învățat,

În urma evaluării jocurilor am observant și o schimbare în atitudinea copiilor față de sine și față de

ceilalți, trăirea unor sentimente de plăcere și de bucurie. S-a constat că animația socio–educativă a

avut impact asupra autonomiei copiilor, aceștia învățând :

- să își controleze comportamentul,

- să gândescă în avans / în perspectivă,

- să valorifice experiențele trăite în timpul jocului,

- să acționeze pentru a rezolva o sarcină individuală sau de grup,

- să colaboreze, să împărtășească punctele de vedere și gândurile celor de lângă ei,

- să facă față provocărilor din viața de zi cu zi, în mod spontan si creative.

Page 119: Manualul animatorului socio-educativ

117

Model Fișă de evaluare a impactului

Instrumentul de evaluare de mai jos are rolul de a facilita munca animatorului de apreciere cât mai

concretă a mutațiilor produse de către acțiunile de animație. În fișă au fost incluse 8 tipuri de animație

și pentru fiecare dintre acestea s-au enumerat câteva exemple de jocuri descrise în manual. Totodată,

s-au stabilit două criterii cu câte patru subcriterii fiecare, așa cum rezultă din fișa de mai jos. De

exemplu, la criteriu ”dezvoltare fizică” noi am utilizat subcriteriile : agilitate, rezistență, flexibilitate,

viteză. În timpul desfășurării jocului/acțiunii de animație se observă toate aceste subcriterii și

animatorul acordă un punct pentru fiecare subcriteriu îndeplinit, direcție în care marchează una din

coloanele aferente gradului de îndeplinire, conform legendei de mai jos:

4- se constată evoluție la toate cele patru subcriterii;

3- se constată evoluție la trei subcriterii;

2- se constată evoluție la două subcriterii;

1 - se constată evoluție la un subcriteriu;

La fel se procedează cu toate subcriteriile.

Nr. Crt

Tipuri de animație Exemple de jocuri desfășurate

Criterii de evaluare / subcriterii

Grad de îndeplinire

4 3 2 1 1 Animaţie pentru

dezvoltarea fizică, agilitate, coordonare, rezistență și flexibilitate

Nimerește mingea, Să vină la coșul cu mere, Ștafete, Trasul frânghiei, Muştele şi păianjenul

Dezvoltare fizică (agilitate/ rezistență/ flexibiliate/viteză )

Coordonare (sincronizare-respectarea semnalelor/ îndemnurilor/ susținere reciprocă)

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

2 Animaţie pentru dezvoltarea încrederii, colaborării între echipe

Pânza de păianjen, Să facem cunoștință, Scaunul mișcător, Gășește mingile, Ţară, ţară vrem ostaşi

Spiritul de echipă (încrederea în forțele proprii/ încrederea în forţele celorlalţi/ colaborare în echipă,grup, pereche/ grad de implicare a echipei)

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

3 Animaţie pentru dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, întrajutorare și inovație socială

Zidul urlător, Mișcarea interzisă, Adevărat sau fals, Împreună reușim, Magazinul magic

Capacitate de relaționare (receptarea mesajelor/ transmiterea mesajelor/aplicarea mesajului/ susținerea reciprocă)

Inovație socială (dorința de schimbare/ noutate/ îmbunătățirea atitudinii/ percepție)

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

Page 120: Manualul animatorului socio-educativ

118

4 Animaţie pentru dezvoltarea imaginației și a creativității

Cuvântul interzis, Desenează mai departe, Fantomița drăguță, Ghici ce desenez, Recită în mai multe feluri

Imaginație (noutate/ originalitate/ utilitate/ realism)

Creativitate (lingvistică/grafică/ muzicală/ materiale inedite)

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

5 Animaţie pentru dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite

Valorile, Norul cuvintelor, Descrierea unei persoane, Vocabularul emoţiilor, Reclame

Exprimarea liberă (verbal/ nonverbal/ paraverbal/ mimico-gestual)

Spiritul de observație (atenție/ implicare/ ritm/ distributivitate)

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

6 Animaţie pentru dezvoltarea dorinței de exprimare prin frumos

Ateliere lucrative Simțul estetic (cromaj/ dimensiunea produselor/ utilitate/ combinarea materialelor)

Manualitate (utilizarea unei mâini/ utilizarea ambelor mâini/ îndemânare/ dexteritate)

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

7 Animaţie educativă

Ajută-mă, Cine este și ce face?, Hai să socotim, Inițiala unică, Fazan

Nivel de cunoştinţe (vocabular/ limbaj/ corectitudine/ logică)

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

8 Animaţie culturală

Ziarele muzicale, Cercuri concentrice, Meserii, Cântecul cocoșului,

Comportament artistic (muzică/ dans/ actorie/ mimă/pantomimă)

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

Page 121: Manualul animatorului socio-educativ

119

VI. SURSE DE RESURSE

http://www.nonformalii.ro www.mmuncii.ro Asociația Sprijiniți Copiii Alba Iulia – Suport de curs animator socio-educativ Asociația CREATIV, Ghidul animatorului socio-educativ, București 2007 Asociația ”Sprijiniți copiii” Alba Iulia, Manual Animatorului socio- educativ, Alba Iulia 2009 Cloparede, Edouard - ,,Psihologia copilului şi pedagogia experimentală,,- EDP Bucureşti, 1975

Page 122: Manualul animatorului socio-educativ
Page 123: Manualul animatorului socio-educativ

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului Ro10 - CORAI,Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului Ro10 - CORAI,program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socialăprogram finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială

Valoarea finanţării proiectului: 1.943.931,60 leiValoarea finanţării proiectului: 1.943.931,60 lei

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului Ro10 - CORAI,program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială

Valoarea finanţării proiectului: 1.943.931,60 lei

Editorul manualului: Asociaţia ”Sprijiniţi copiii” Editorul manualului: Asociaţia ”Sprijiniţi copiii” Data publicarii : mai 2016Data publicarii : mai 2016Date contact proiect: Date contact proiect: Comuna Pianu, str. Principală, nr. 94, tel/fax: 0258.761.111Comuna Pianu, str. Principală, nr. 94, tel/fax: 0258.761.111Asociaţia ”Sprijiniţi copiii” , Str. Cloşca, nr. 244, tel./fax: 0258.813.800Asociaţia ”Sprijiniţi copiii” , Str. Cloşca, nr. 244, tel./fax: 0258.813.800www.complexpianu.rowww.complexpianu.ro

Editorul manualului: Asociaţia ”Sprijiniţi copiii” Data publicarii : mai 2016Date contact proiect: Comuna Pianu, str. Principală, nr. 94, tel/fax: 0258.761.111Asociaţia ”Sprijiniţi copiii” , Str. Cloşca, nr. 244, tel./fax: 0258.813.800www.complexpianu.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009-2014. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.