Manual Utilizare Si Instalare Grupuri Electrogene

GRUP ELECTROGEN CATERPILLAR – OLYMPIAN

MANUAL TEHNIC DE INSTALARE, PUNERE ÎN FUNCŢIUNE,

UTILIZARE ŞI ÎNTREŢINERE

CAT – POWER SYSTEMS

-2-

CUPRINS 1. INTRODUCERE 4 2. MĂSURI PREVENTIVE 4

2.1 Generalităţi 4 2.2 Instalare, manevrare şi tractare 5 2.3 Riscuri de incendiu şi explozie 5 2.4 Riscuri mecanice 5 2.5 Poluare chimică 5 2.6 Poluare fonică 5 2.7 Pericole electrice 6 2.8 Primul ajutor în caz de electrocutare 6

3. DESCRIERE GENERALĂ 8 3.1 Descrierea şi identificarea grupului electrogen 8 3.2 Motorul diesel 8 3.3 Sistemul electric al motorului 9 3.4 Sistemul de răcire 9 3.5 Generatorul 9 3.6 Şasiul şi rezervorul de carburant 9 3.7 Suspensia 9 3.8 Eşapamentul şi amortizorul de zgomot 9 3.9 Sistemul de control / comandă 9 3.10 Disjunctorul 9

4. INSTALAREA, MANEVRAREA, MANIPULAREA ŞI DEPOZITAREA 10 4.1 Generalităţi 10 4.2 Capotaje şi containere 10 4.3 Deplasarea grupului electrogen 10 4.4 Amplasamentul 10 4.5 Suspensia. Fundaţia 11 4.6 Sistemul de admisie a aerului 12 4.7 Sistemul de răcire şi sistemul de ventilaţie 12 4.8 Sistemul de eşapare 13 4.9 Sistemul de alimentare cu carburant 14 4.10 Protecţia antiincendiu 15 4.11 Bateria de pornire 15 4.12 Cablajul electric 15 4.13 Controlul acustic 16 4.14 Deplasarea (pentru grupuri electrogene mobile) 17 4.15 Depozitarea 17

5. FUNCŢIONAREA 18 5.1 Generalităţi 18 5.2 Controlul dinaintea pornirii (valabil pentru toate sistemele) 18 5.3 Prima pornire – Panouri de control tip Power Wizard şi EMCP 3 (pornire automată)

18


-3-

5.4 Pornirea / oprirea şi funcţionarea normală – Panouri de control tip Power Wizard si EMCP 3 (pornire automată)

19

5.5 Funcţionare, cuplare / oprire automată – Panouri de control tip Power Wizard şi EMCP 3 (pornire automată)

21

6. ÎNTREŢINEREA GRUPULUI ELECTROGEN 22

6.1 Generalităţi 22 6.2 Întreţinere preventivă 22 6.3 Stocarea motorului şi / sau a alternatorului 22

7. DESCRIEREA ŞI ÎNTREŢINEREA MOTORULUI 24 7. 1 Descrierea motorului 24 7.2 Întreţinerea motorului 24 7.3 Întreţinerea radiatorului 24

8. DESCRIEREA ŞI ÎNTREŢINEREA ALTERNATORULUI 26 8.1 Descrierea alternatorului 26 8.2 Întreţinerea alternatorului 26

9. DESCRIEREA SISTEMULUI DE CONTROL / COMANDĂ ŞI LOCALIZAREA DISFUNCŢIONALITĂŢILOR

28

9.1 Descrierea sistemului de control / comandă 28 9.2 Opţiuni ale sistemului de control / comandă 34 9.3 Ghid pentru localizarea disfuncţionalităţilor 37 9.4 Panouri inversoare de sarcină (AAR) 39 9.5 Descrierea disjunctorului alternatorului 41

10. DESCRIEREA ŞI ÎNTREŢINEREA BATERIEI 42 10.1 Principiul de funcţionare al unei baterii 42 10.2 Întreţinerea bateriei 42 10.3 Incărcarea bateriei 43 10.4 Tablou de localizare a defecţiunilor bateriei 44 10.5 Pornirea de siguranţă 44

11. ALTE TIPURI DE TABLOURI DE C-DĂ GRUP ELECTROGEN 45

1. INTRODUCERE Acest grup electrogen face parte dintr-o gamă de grupuri electrogene concepută pentru a fi gata de funcţionare din momentul livrării, după completarea lichidului de răcire, a combustibilului şi a electrolitului în baterie. Este un aparat care generează electricitate de calitate, fiabil şi performant, rodul a numeroşi ani de experienţă în acest domeniu. Acest manual a fost realizat pentru a aduce un ajutor important în întreţinerea şi exploatarea grupului electrogen. Utilizat împreună cu manualele motorului, generatorului şi « Ghidul de Punere în Funcţiune şi Utilizare » pentru generator, el va permite realizarea unor performanţe şi eficacităţi maxime în funcţionarea grupului pe o perioadă îndelungată. De notat că, în condiţii de mediu poluat sau praf, este necesar să se acorde o atenţie sporită întreţinerii curente a grupului pentru a-i asigura o funcţionare normală. Asiguraţi-vă că reglajele şi reparaţiile să fie făcute întotdeauna de personal calificat. Fiecare grup electrogen are o identificare unică definită de un număr de model şi un număr de serie înscrise pe o placă-constructor, fixată în general pe generator. Aceste referinţe sunt necesare pentru orice comandă de piese de rezervă, sau orice intervenţie în garanţie sau de întreţinere. Pentru informaţii suplimentare a se vedea capitolul 3.1. 2. REGULI DE SECURITATE 2.1 Generalităţi Grupul electrogen este conceput pentru a funcţiona în deplină siguranţă dacă este utilizat corect. Totuşi, în materie de securitate, responsabilitatea este a celor care instalează, exploatează şi întreţin grupul. Dacă regulile de securitate care urmează sunt respectate, riscurile de accidente vor fi reduse la minim. Înaintea oricărei intervenţii sau utilizare, utilizatorul trebuie să se asigure că acestea se fac în deplină siguranţă. Numai personalul calificat poate pune în funcţiune grupul electrogen. ATENŢIE : • Înaintea punerii în funcţiune a grupului electrogen, sau a oricărei intervenţii de întreţinere, citiţi cu

atenţie regulile de securitate şi avertismentele. • Nerespectarea instrucţiunilor, procedurilor şi regulilor de securitate menţionate în acest manual

creşte riscul de accidente sau răniri ale personalului. • Nu puneţi niciodată în funcţiune grupul electrogen fără a avea certitudinea că se poate face în deplină

siguranţă. • Nu puneţi în funcţiune grupul dacă, după cunoştinţa utilizatorului, nu sunt respectate toate condiţiile

de securitate. • Dacă nu sunt respectate toate condiţiile de securitate, urmaţi instrucţiunile în caz de pericol şi

debranşaţi borna negativă (-) a bateriei, astfel încât grupul electrogen să nu poată fi pus în funcţiune. • Înaintea oricărei reparaţii sau curăţenie în interiorul capotajului, debranşaţi borna negativă (-) a

bateriei. • Instalarea şi funcţionarea grupului electrogen trebuie să respecte strict normele şi reglementările

locale şi naţionale, ca şi orice altă reglementare în vigoare. 2.2 INSTALARE, MANEVRARE ŞI REMORCARE Capitolul 4 al acestui manual descrie procedurile de instalare, manipulare şi remorcare a grupurilor electrogene. Acest capitol trebuie citit cu atenţie înaintea instalării, deplasării sau ridicării grupului, sau înaintea remorcării unui grup mobil. Luaţi următoarele măsuri de securitate : ATENŢIE : • Efectuaţi racordurile electrice respectând normele şi reglementările în vigoare. Acestea conţin

regulile de împământare şi defectele de punere la masă. • Pentru grupurile electrogene fixe care au un sistem de stocare combustibil separat, să se asigure că

aceste sisteme sunt instalate în conformitate cu normele şi reglementările în vigoare. • Gazele de eşapament sunt nocive pentru personal. Pe fiecare grup electrogen instalat la interior într-o

cameră închisă, motorul trebuie să aibă eşapamentul legat la exterior printr-o tubulatură etanşă conform normelor şi reglementărilor în vigoare. Să se asigure că nici un produs inflamabil nu se află în tubulatura şi toba de eşapament şi că protecţiile pentru personal prevăzute de directivele în vigoare sunt montate. Să se asigure că gazele de eşapament nu prezintă nici un risc.

• Nu ridicaţi grupul de punctele de ridicare de pe motor sau generator. • Asiguraţi-vă că structura de ridicare şi manipulare este în bună stare şi de o rezistenţă suficientă

pentru a suporta sarcina. • Îndepărtaţi toate persoanele din jurul grupului electrogen în timp ce acesta este suspendat. • Înainte de a închide uşile capotajului, asiguraţi-vă că nici o persoană nu se găseşte la interior. • În timpul remorcării grupului electrogen mobil, respectaţi toate reglementările şi normele în vigoare,

ca şi regulile de circulaţie. Dacă grupul este echipat cu frâne, asiguraţi-vă că sunt în bună stare.


-5-

• Interzis oricărei persoane de a urca pe sau într-un grup electrogen mobil, ca şi pe bara de atelaj, sau de a trece între grupul electrogen şi vehiculul tractor.

• Nu instalaţi şi nu utilizaţi grupul electrogen în medii periculoase, cu excepţia cazului în care grupul a fost special conceput pentru a funcţiona într-un astfel de mediu.

2.3 Riscuri de Incendiu şi Explozie Combustibilul utilizat pentru grupul electrogen ca şi emanaţiile care se degajă pot fi inflamabile şi potenţial explozibile. Grija în manipularea acestor produse limitează radical riscurile de incendiu şi explozie. Totuşi, normele de securitate impun să avem la dispoziţie extinctoare tip B, C şi A, B, C în stare de funcţionare. Personalul în cauză trebuie să ştie să le utilizeze. ATENŢIE : • Asiguraţi-vă că localul în care este instalat grupul electrogen este corect aerisit. • Menţineţi localul, podeaua şi grupul electrogen într-o stare de maximă curăţenie. Curăţaţi imediat

eventualele scurgeri de combustibil, ulei, electrolit sau lichid de răcire. • Nu stocaţi produse inflamabile în apropierea motorului. • Aruncaţi cârpele impregnate în recipiente metalice închise. • Nu fumaţi şi aveţi grijă să nu provocaţi flacără sau scantei în apropierea combustibilului sau

bateriilor. Vaporii de combustibil ca şi hidrogenul rezultat din încărcarea bateriilor sunt explozive. • Opriţi sau debranşaţi redresorul înaintea branşării sau debranşării bateriei. • Toate obiectele conductoare cu legătură la masă, de exemplu anumite scule, trebuie să fie ţinute

departe de piesele sub tensiune, cum ar fi bornele, pentru a evita un arc electric. • Evitaţi să faceţi plinul în timp ce motorul funcţionează. • Nu lăsaţi grupul să funcţioneze dacă observaţi o scurgere pe circuitul de combustibil. • O acumulare excesivă de vapori de combustibil nears pe circuitul de eşapament poate crea condiţii

potenţiale de explozie. Această acumulare se poate crea după tentative repetate de start eşuate, o blocare a admisiei sau o oprire a motorului la cald. Dacă există, deschideţi purjoarele de pe circuitul de eşapament şi aşteptaţi ca vaporii sa se disipe înainte de a încerca o nouă tentativă de pornire.

2.4 Riscuri Mecanice Piesele în mişcare ale grupului electrogen au grilaje de protecţie. Acordaţi o atenţie deosebită protecţiei personalului şi echipamentului în ceea ce priveşte alte riscuri mecanice în timp ce se execută lucrări în vecinătatea grupului electrogen. ATENŢIE : • Nu puneţi în funcţiune grupul cu protecţiile desfăcute. Nu atingeţi interiorul sau exteriorul protecţiilor

în timpul funcţionării grupului. • Ţineţi braţele, părul, hainele largi şi bijuteriile la distanţă de fulii, curele şi alte piese în mişcare. • Dacă grupul este capotat, uşile de acces trebuie ţinute închise şi încuiate, dacă deschiderea lor nu

este necesară. • Evitaţi oice contact cu uleiul, lichidul de răcire şi gazele de eşapament ca şi cu suprafeţele fierbinţi. • Purtaţi mănuşi, cască şi echipament de protecţie când lucraţi în apropierea grupului electrogen. • Nu desfaceţi buşonul radiatorului când acesta este cald. • Nu utilizaţi aditivi de demaraj pe bază de etil/eter. Aceşti aditivi diminuează durata de viaţă a

motorului. 2.5. POLUARE CHIMICĂ Carburanţii, uleiurile, lubrifianţii, lichidele de răcire şI electrolitul utilizate la acest grup electrogen sunt produse industriale clasice. Ele pot deveni periculoase dacă nu sunt manipulate corect. ATENŢIE: • A nu se ingera sau aduce în contact cu pielea combustibil, ulei, lubrifiant sau electrolit din baterie. In

cazul ingerării, se va consulta imediat un doctor. Nu se va încerca provocarea stării de vomă a carburantului ingerat. Se va curăţa pielea atinsă de aceste produse cu apă şi săpun.

• Nu se vor purta haine pătate de carburant sau lubrifiant. • Pentru efectuarea operaţiilor de mentenanţă ale bateriei , se va purta un şorţ rezistent la acţiunea

acizilor şi o mască sau ochelari de protecţie . Dacă electrolitul se răspândeşte pe haine sau piele, se va spăla imediat cu apă din abundenţă.

2.6 POLUARE FONICĂ Grupurile electrogene care nu sunt dotate cu un capotaj de insonorizare pot atinge nivele sonore care depăşesc 105 dBA. Expunerea la nivele sonore superioare valorii de 85 dBA pe perioade prelungite este periculoasă pentru auz.


-6-

ATENŢIE: Se vor purta căşti de insonorizare pe timpul operării în vecinătatea unui grup electrogen în funcţionare. 2.7 PERICOLE ELECTRICE Funcţionarea sigură şi eficace a unui echipament electric nu poate fi asigurată decât dacă acest echipament este corect instalat. ATENŢIE: • Grupul electrogen trebuie să fie cablat doar de către pesonal calificat şi autorizat în mod

corespunzător, în scopul respectării normelor şi reglementărilor în vigoare. Dacă este cazul, acest lucru va fi inspectat şi aprobat de către autorităţile competente înainte de punerea în funcţiune a grupului electrgen.

• Înainte de punerea în funcţiune se va asigura împământarea corespunzătoare (chiar dacă e vorba de un grup electrogen mobil), respectând reglementările în vigoare.

• Se va debranşa borna negativă a bateriei înaintea oricărei intervenţii asupra cablajului sau bornelor. • Nu se va încerca conectarea sau deconactarea grupului în cazul în care suprafaţa de sprijin a

acestuia este în apă, sau pe un sol îmbibat cu apă. • Nu se vor atinge părţile componente ale grupului aflate sub tensiune, nici cablurile de legătură sau

conductorii, sau orice parte conductoare neizolată. • Se va pune capacul de protecţie al bornelor de racordare imediat după teminarea intervenţiei. Nu se

va porni grupul electrogen fără ca acest capac să fie bine fixat. • Grupul electrogen se va conecta numai la utlizatori şi/sau sisteme electrice care să fie compatibile cu

caracteristicile sale electrice şi capacitatea sa. • Inainte de orice intervenţie asupra unui element electric, se va asigura decuplarea lui de la sursa de

tensiune. • Toate componentele electrice trebuie să fie curate şi uscate. Se va înlocui orice cablu ce are izolaţia

tăiată, ruptă, întreruptă sau deteriorată. Se vor înlocui bornele uzate, corodate sau decolorate. Bornele trebuie să fie curate şi bine fixate.

• Se vor izola toate bornele şI firele neracordate. • In cazul incendiilor de natură electrică, se vor utiliza doar extinctoare de tip B,C sau A,B,C. 2.8 PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTARE ATENŢIE: • Nu se va atinge corpul victimei decât după deconectarea sursei electrice. • Dacă este posibil se va întrerupe alimentarea. • In caz contrar, se va debranşa de la priză sau se va îndepărta cablul de victimă. • Dacă acest lucru este imposibil, se va urca pe un izolator uscat, îndepărtându–se victima de

conductor cu ajutorul unui material izolant, spre exemplu, lemn uscat. • Dacă victima încă respiră, aceasta se va aşeza în poziţia de recuperare arătată mai jos. • Dacă victima este în stare de inconştienţă, va fi reanimată. DESCHIDEREA GURII: 1. Se va aduce capul victimei către spate, ridicându-i-se bărbia. 2. Se vor scoate din gura victimei toate lucrurile care împiedică respiraţia gură la gură (placa dentară, guma de

mestecat, tutunul) RESPIRAŢIA: 1. Se va asculta, privi şi simţi dacă victima respiră efectiv. CIRCULAŢIA SANGUINĂ: 1. Se va lua pulsul victimei la nivelul gâtului acesteia. PULS FĂRĂ RESPIRAŢIE: 1. Se va strânge nasul victimei cu degetele. 2. Inspiraţi profund şi puneţi–vă buzele peste buzele victimei. 3. Expiraţi lent aerul în gura victmei şi urmăriţi ridicarea pieptului victimei. Lăsaţi pieptul victimei să revină

complet în poziţia de expirare. Procedaţi în mod asemănător, cu o frecvenţă de 10 insuflări pe minut. 4. Se vor efectua mai întâi 10 insuflări, dacă momentan trebuie lăsată victima pentru a căuta ajutor, apoi se va

reveni cât se poate de repede şi se va continua reanimarea. 5. Se va verifica pulsul victimei după fiecare 10 insuflări. 6. În cazul în care victima reîncepe să respire, va fi aşezată în poziţia de recuperare descrisă în cadrul acestui

capitol.


-7-

LIPSA PULSULUI ŞI A RESPIRAŢIEI: 1. Solicitaţi asistenţă medicală. 2. Executaţi două insuflări şi începeţi masajul în maniera următoare: 3. Amplasaţi baza palmei, pe o suprafaţă de aproximativ două degete, în punctul de întâlnire al sternului cu

cutia toracică. 4. Amplasaţi cealaltă mână peste prima, înrucişând degetele celor două mâini. 5. Ţinând cele două braţe întinse, apăsaţi pe piept aproximativ 4 – 5 cm, de 15 ori la rând, cu o frecvenţă de

aproximativ 80 de apăsări pe minut. 6. Repetaţi ciclul (două insuflări 15 apăsări) până în momentul sosirii echipei medicale. 7. Dacă starea victimei se ameliorează, se va controla pulsul şi se vor continua insuflările. Se va controla pulsul

după fiecare 10 insufllări. 8. Dacă victima reîncepe să respire, va fi aşezată în poziţia de recuperare descrisă mai jos. POZIŢIA DE RECUPERARE: 1. Întoarceţi victima pe o parte. 2. I se va menţine capul înclinat, cu bărbia spre în faţă, pentru a i se permite să respire. 3. Asiguraţi – vă că victima nu se poate roti către faţă sau spate. 4. Verificaţi în mod regulat pulsul şI respiraţia victimei. În caz de oprire procedaţi în felul descris mai sus. ATENŢIE: Nu se vor da nici un fel de lichide victimei dacă aceasta este în stare de inconştienţă.

1 Placă de identificare 6 Demaror electric 11 Cutia bornelor 2 Motorul diesel 7 Baterie/loc baterie 12 Şasiu cu rezervor de carburant 3 Filtru de aer 8 Alternator pentru încărcarea bateriei 13 Ploturi elastice 4 Turbină (dacă există) 9 Radiator 14 Tablou de control 5 Regulator de turaţie 10 Alternator 15 Disjunctor de ieşire

Figura 3.1 Configuraţia generală a unui grup electrogen


-8-

3. DESCRIERE GENERALĂ (figura 3.1) 3.1 Descrierea şi identificarea grupului electrogen Acest grup electrogen este o maşină de înaltă performanţă şi fiabilitate. Figura 3.1 reprezintă un ansamblu tip grup electrogen, scoţând în evidenţă componentele esenţiale. Din raţiuni tehnice pot exista diferenţe minore între grupul achiziţionat de Dvs. şi imaginea prezentată în acest manual. Acest capitol descrie pe scurt diferitele părţI componente ale grupului electrogen. Pentru informaţii mai amănunţite vă rugăm consultaţi serviciul tehnic ENERIA S.A.. Fiecare grup electrogen posedă o placă de identifcare (reperul 1) fixată pe generator. Această placă conţine toate datele tehnice pentru grupul electrogen în cauză : numărul modelului, seria, caracteristicile de ieşire (tensiunea, fazele şi frecvenţa, puterea în kVA şi kW, regimul de funcţionare al acestuia). Identificarea grupului electrogen în perioada de garanţie şi comanda pieselor de schimb se fac după numărul de serie precum şi după numărul de model. 3.2 Motorul Diesel Motorul Diesel (reperul 2) a fost construit special pentru antrenarea generatorului. Acest motor este de tip industrial în 4 şi 2 timpi şi comportă toate accesoriile necesare pentru aplicaţia dată. Cele mai importante accesorii sunt filtrul de aer tip cartuş (reperul 3), turbocompresorul (reperul 4) pentru unele modele şi un regulator de turaţie mecanic sau electronic (reperul 5). 3.3 Sistemul Electric al Motorului După categoria grupului electrogen, sistemul electric al motorului poate fi de 12 Vcc sau 24 Vcc, cu nulul legat la masă. Acest sistem include un demaror electric (reper 6), o baterie şi locaşul său (reper 7), un alternator de încărcare a bateriei (reper 8) şi pentru unele modele de grupuri electrogene şi un redresor de încărcare a bateriei livrat separat. Majoritatea grupurilor electrogene sunt livrate cu baterii cu plăci de plumb, care sunt descrise detaliat în capitolul 10. Alte tipuri de baterie sunt livrate la comandă. 3.4 Sistemul de Răcire Sistemul de răcire include un radiator (reperul 9), un ventilator de mare putere şi un termostat. Generatorul este echipat cu ventilatorul său propriu pentru răcire. Este important de ştiut că aerul circulă pe următorul traiect : generator - motor - radiator. 3.5 Generatorul Puterea electrică generată de grupul electrogen este produsă de generator (reperul 10). Acesta este de tip fără perii, auto-excitat şi echipat cu regulator automat de tensiune. Generatorul este protejat prin grile şi o carcasă de protecţie. Bornele de conectare sunt plasate în partea de sus a alternatorului şi sunt protejate cu un capac (reper 11). 3.6 Rezervorul de Combustibil şi Şasiul Motorul şi generatorul sunt cuplate şi montate pe un şasiu din oţel foarte rezistent (reper 12). Şasiul include un rezervor de carburant pentru o durată de funcţionare la sarcină nominală de minim 8 ore. Un rezervor de carburant de mare capacitate (aproximativ 24 ore de funcţionare) poate fi montat. În cazul în care rezervorul de carburant nu este furnizat cu şasiul, atunci va fi necesar un rezervor separat. 3.7 Izolatorii de Vibraţii (suspensia) Grupul electrogen este prevăzut cu pufere (reper 13) necesare pentru a absorbi vibraţiile generate de motor. Ele sunt plasate între grupul motor-generator şi şasiu . Pentru modelele mai puternice, grupul motor generator este montat rigid pe şasiu, iar suporţii elastici, livraţi separat trebuie să fie montaţi între şasiu şi sol. 3.8 Sistemul de Eşapare şi Amortizare a zgomotolui Grupul electrogen este livrat cu un amortizor de zgomot, separat, pentru a fi montat în funcţie de situaţia specifică impusă la asamblare. Acesta are rolul de a reduce nivelul de zgomot produs de motor şi evacuarea directă a gazelor de eşapament, prin intermediul galeriei de evacuare. 3.9 Sistemul de Control/Comandă Grupul electrogen este prevăzut cu un sistem de comandă şi control (reper 14), care îl protejează de eventualele anomalii. Acesta este descris mai pe larg în capitolul 9.


-9-

3.10 Disjunctorul de Ieşire Pentru protecţia generatorului, grupul este prevăzut cu un disjunctor (reper 15), ales în funcţie de modelul grupului electrogen şi puterea generatorului, montat într-o carcasă metalică.


-10-

4. INSTALAREA, MANEVRAREA, REMORCAREA ŞI STOCAREA GRUPULUI ELECTROGEN 4.1 Generalităţi Odată stabilite dimensiunile de gabarit ale grupului electrogen împreună cu instalaţiile auxiliare de comandă - control şi de alimentare, se pot elabora planurile de instalare. Acest capitol oferă informaţii importante privind o instalare corectă şi eficace a unui grup electrogen. 4.2 Capotaje şi containere Instalarea şi manipularea grupului sunt mult mai uşoare dacă acesta este prevăzut cu capotaje sau este montat pe un container. Capotajele sau containerele pot fi insonorizate. Aceste auxiliare conferă grupului protecţie contra intemperiilor, manevrare uşoară şi un minim de instalare. ATENŢIE : Verificaţi că nu se află nimeni în interiorul capotajului, sau containerului, înainte de a închide şi încuia uşile ! 4.3 Deplasarea grupului electrogen Şasiul grupului este special conceput pentru a permite o deplasare uşoară a acestuia. O manipulare necorespunzătoare poate deteriora o parte din componentele grupului. Cu ajutorul unui stivuitor grupul pote fi uşor ridicat şi deplasat, recomandându–se amplasarea unor pene de lemn între furcile stivuitorului şi şasiul grupului, pentru a distribui greutatea şi a nu se produce deformaţii. Dacă grupul trebuie deplasat des atunci se pot prevedea pasaje pentru furcile stivuitorului şi inele de ridicare solidare şasiului. Pentru versiunile de putere mică, standard, se prevăd pasaje pentru furcile stivuitorului. ATENŢIE : Nu ridicaţi niciodată grupul electrogen de inelele de ridicare ale motorului termic sau alternatorului ! Structura de ridicare şi manipulare trebuie să fie suficient de solid construită pentru a suporta greutatea grupului ! Indepărtaţi orice persoană din vecinătatea unui grup ce trebuie ridicat ! Pentru ridicarea grupului este nevoie de o şufă de ridicare şi o bară distanţieră pentru a se permite ridicarea dintr-un singur punct. Grupurile care au capotaje sunt prevăzute cu acest punct unic de ridicare. Dacă grupul electrogen trebuie ridicat o singură dată (de exemplu în momentul montajului), atunci se pot utiliza şi punctele amenajate la nivelul şasiului. Înainte de ridicare asiguraţi–vă că toate şuruburile şi buloanele sunt bine strânse. Se impune utlizarea unei bare distanţiere care să împiedice eventualele loviri (figura 4.1). Ridicarea trebuie efectuată pe verticală, iar bara distanţieră trebuie poziţionată deasupra centrului de greutate (către motor), şi nu spre mijlocul grupului. Utilizaţi cabluri de ghidaj, care să împiedice balansarea sau rotirea grupului pe perioada ridicării. Se va evita ridicarea dacă vântul suflă puternic. Aşezaţi grupul pe o suprafaţă plană capabilă să suporte greutatea grupului.

Figura 4.1 Dispozitiv de ridicare adecvat pentru ridicarea grupului 4.4 Amplasarea • Alegerea amplasamentului grupului electrogen este punctul cel mai important al procedurii de instalare. Se

va ţine cont de următoarele aspecte :


-11-

• Ventilaţie corespunzătoare. • Protecţie contra intemperiilor (ploaie, zăpadă, lapoviţă, inundaţii, expunere directă la lumina soarelui,

temperaturi sub zero grade sau căldură excesivă. • Protecţie contra şocurilor mecanice. • Condiţii de spaţiu , care să asigure accesibilitatea pentru întreţinere şi răcire : 1 m în jurul grupului, 2 m

deasupra grupului. • Accesul lejer al grupului în sala rezervată amplasării lui; conductele de intrare şi ieşire ale aerului trebuie să

fie amovibile. • Accesul în sala grupului doar personalului autorizat. Dacă este necesară amplasarea grupului în exterior, atunci se va închide grupul într-un capotaj sau container, care sunt disponibile pentru orice variantă de grup. 4.5 Suspensia (izolaţia antivibraţii)

Figura 4.2 Instalare tip pentru evidenţierea tehnicii de reducere a vibraţiilor Grupul electrogen este montat de la livrare pe un şasiu rigid care asigură alinierea perfectă a motorului termic cu alternatorul. O simplă prindere în şuruburi a şasiului pe un sol corect pregătit este suficientă (figura 4.2). 4.5.1 Fundaţia : O dală de beton armată este cea mai bună fundaţie pentru un grup electrogen. Aceasta evită orice deformare şi împiedică transmiterea vibraţiilor. De regulă, dala de beton trebuie să fie de 150 până la 200 mm înălţime, având lungimea şi lăţimea cel puţin egale cu cele ale grupului electrogen. Sub dală solul trebuie să fie corect preparat astfel încât să suporte greutatea conjugată a grupului şi dalei de beton. Dacă grupul trebuie să fie instalat la etaj, atunci planşeul trebuie să suporte greutatea grupului, rezervorului de carburant şi instalaţiilor auxiliare. Consultaţi reglementările în vigoare şi conformaţi-vă acestora. În cazul în care solul este umed se va recurge la înălţarea suprafeţei de aşezare a grupului, cu scopul de a menţine grupul uscat, reducând în acest fel coroziunea părţilor metalice ale acestuia şi uşurând accesul personalului de întreţinere.


-12-

4.5.2 Suspensia (izolaţia anti–vibraţii) : Pentru reducarea la minimum a transmiterii vibraţiilor la fundaţia grupului se utilează un ansamblu de ploturi elastice. Pentru grupurile de mică şi medie putere se prevăd aceste ploturi elastice între picioarele de sprijin ale motorului şi alternatorului şi şasiul care le suportă pe acestea, şasiul fiind solidarizat rigid de dala de beton. Pentru grupurile de putere mai mare se solidarizează rigid motorul termic şi alternatorul de şasiu iar ploturile elastice se amplasează între şasiu şi dala de beton. În orice variantă se vor strânge foarte bine şuruburile de prindere ale grupului şi şasiului pentru a asigura o bună solidarizare a întregului ansamblu. O izolare anti-vibraţii se impune şi între grup şi instalaţiile conexe acestuia. Aceasta se realizează cu ajutorul unor conexiuni elastice pentru orice conductă de alimentare cu carburant, sistemul de eşapare, ghena de evacuare a aerului din radiator, ghena cablului de alimentare cu energie electrică şi a cablurilor de comandă şi control (figura 4.2). 4.6 Sistemul de admisie a aerului pentru combustie Aerul pentru combustie trebuie să fie cât mai curat şi proaspăt posibil. In mod normal acest aer se preia din apropierea grupului şi tranzitează filtrul de aer înainte de a fi aspirat în cilindri. Uneori, în anumite condiţii de praf, căldură, impurităţi este necesară utilizarea unei galerii de ghidare a aerului. Această galerie trebuie să aspire aerul dintr-o zonă foarte curată, apropiată grupului şi să îl aducă la nivelul filtrului de aer de pe motor. Niciodată nu ridicaţi sau îndepărtaţi filtru de aer de pe motor, pentru că aceasta ar duce la pătrunderea impurităţilor în motor. Oricum, concepţia galeriei de admisie a aerului aparţine furnizorului grupului. 4.7 Sistemul de răcire şi ventilarea În anumite cazuri, cantitatea de căldură degajată de motor, alternator şi sistemul de eşapare poate ajunge la un nivel care să diminueze performanţele motorului. De aceea este imperios necesară o instalaţie de ventilaţie şi răcire a grupului electrogen.

Figura 4.3 Ventilarea grupului

Un debit de aer adecvat, aşa cum se arată în figura 4.3, presupune trecerea aerului de-a lungul alternatorului, motorului, trecerea prin radiator şi ieşirea din sală printr-o ghenă flexibilă. Dacă aerul cald nu este canalizat în afara sălii atunci ventilatorul are tendinţa de a reţine acest aer în zona radiatorului, având ca finalitate diminuarea eficacităţii răcirii.


-13-

Orificiile de admisie şi evacuare a aerului necesită jaluzele contra intemperiilor. Acestea pot fi fixe sau mobile (de preferat), care se deschid în momentul pornirii grupului. Jaluzelele menţin în sală o anumită temperatură, care facilitează pornirea grupului. In cazul grupurilor cu demaraj automat jaluzelele sunt programate să se deschidă îndată ce grupul este activ. Pentru antrenarea jaluzelelor nu se va utiliza sistemul de deschidere cu ajutorul fluxului de aer cald. Cu caracter orientativ, suprafaţa oricărui orificiu pentru aer terbuie să fie minim 1,5 din suprafaţa radiatorului. În cazul montării la distanţă a radiatorului şi în cazul unui sistem de răcire cu schimbător de căldură, căldura degajată în sală trebuie evacuată din sală cu un sistem de ventilaţie anex. 4.8 Sistemul de eşapare Sistemul de eşapare are scopul de a dirija gazele arse către exterior. Acest sistem de eşapare are şi un amortizor de zgomot care diminuiază nivelul de zgomot datorat funcţionării motorului. Amortizorul poate fi montat în interiorul sau exteriorul încăperii.

Figura 4.4 Sistem de eşapare tip ATENŢIE : Gazele de eşapament sunt nocive ! Pentru grupurile electrogene montate în interior, eşapamentul motorului se montează cu ajutorul unor conducte etanşe, conform normelor în vigoare ! Circuitul de eşapament şi amortizorul de zgomot au temperatură ridicată; este necesară protecţia faţă de materialele inflamabile, precum şi indicarea temperaturii mărite pentru personalul de deservire a grupului! În conceperea unui sistem de eşapare, nu se va depăşi contrapresiunea admisă de constructor. O contrapresiune prea mare duce la diminuarea performanţelor motorului, la micşorarea duratei de viaţă şi creşterea consumului de combustibil. Pentru a evita toate aceste incoveniente, traseul de evacuare trebuie să fie cât mai scurt şi pe cât posibil rectiliniu. Orice cot utilizat trebuie să aibă raza cel puţin egală cu 1,5 diametrul conductei. Orice lungime a traseului de evacuare peste 3 m trebuie avizată de constructor. Alte criterii importante pentru conceperea unui sistem de evacuare : • Montaţi un racord flexibil între colectorul de evacuare şi conducte pentru a împiedica transmiterea vibraţiilor

de la motor şi a compensa dilatările termice şi eventualele imprecizii de montaj (figura 4.2). • Toate conductele şi racordurile se vor monta astfel încât să nu apară scurgeri sau fisuri.


-14-

• Izolaţi bine traseul de evacuare al unui grup montat în interiorul unei săli pentru a diminua căldura radiată şi nivelul de zgomot. Traseul de evacuare trebuie să fie la distanţă de orice substanţă inflamabilă.

• Conductele verticale trebuie protejate astfel încât să nu pătrundă apa în sistemul de evacuare. Instalaţi purjoare în punctele cele mai de jos ale traseului de evacure.

• Montaţi un manşon în gaura din zid prevăzută pentru conducta de evacuare. El este necesar pentru a preveni transmiterea vibraţiilor şi un eventual contact cu materialele inflamabile. Se poate utiliza de asemenea un racord flexibil pentru a prelua dilatarea sau contractarea longitudinală a conductei (figura 4.4).

• Tăiaţi capătul conductei de ieşire sub un unghi de 60° în raport cu verticala, dacă conducta este verticală, sau montaţi–i un capişon dacă este verticală.

• Nu cuplaţi traiectul de eşapare al grupului electrogen cu evacuarea altui grup sau alt tip de maşină, exemplu centrală sau cuptor.

4.9 Sistemul de alimentare cu carburant Sistemul de alimentare cu carburant trebuie să asigure grupului o alimentare contină cu carburant curat. De regulă sunt prevăzute : un rezervor de zi, unul principal, pompe şi conducte (figura 4.5).

1 Locaş de umplere cu prea-plin şi jojă 11 Vană electrică de întrerupere a alimentării 2 Traiect de umplere rezervor 12 Bazin de retenţie opţional 3 Supapă 13 Rezervor zilnic încorporat şasiului 4 Jojă 14 Senzor de nivel 5 Rezervor principal 15 Orificiu de umplere manuală cu supapă 6 Purjor 16 Jojă 7 Bac de retenţie 17 Purjor 8 Vană de ieşire 18 Alarmă pentru scurgeri 9 Traiect de alimentare rezervor zilnic 19 Filtru 10 Pompă electrică de transfer carburant 20 Pompa de injecţie a motorului

Figura 4.5 : Instalaţie de alimentare tip, având rezervor principal şi rezervor de zi ATENŢIE : Conformaţi–vă normelor în vigoare privind construcţia sistemelor de alimentare la distanţă cu carburant, pentru grupurile electrogene statice ! Nu fumaţi şi nici nu produceţi scântei sau flamă în vecinătatea grupului electrogen, deoarece vaporii de combustibil şi ulei sunt explozivi ! 4.9 .1 Rezervorul zilnic : Rezervoarele zilnice alimentează direct grupurile electrogene. Aceste rezervoare trebuie plasate în interiorul încăperii grupului electrogen. În cazul grupurilor de putere mică sau mijlocie şasiul are încorporat un rezervor zilnic, din oţel sau material plastic, care-i asigură grupului o funcţionare de cel puţin 8 ore la sarcină maximă. Rezervoarele de mare capacitate furnizează o autonomie de cel puţin 24 ore la sarcină maximă. ATENŢIE : Rezervorul de pe şasiu nu trebuie niciodată să fie sub presiune. Acest fenomen apare în cazul colmatării supapei, sau a conductei de prea plin către rezervorul principal !


-15-

4.9 .2 Rezervorul principal : Pentru o funcţionare îndelungată este necesară instalarea unui rezervor principal separat, pentru a nu risca apariţia unei întreruperi a alimentării cu combustibil a grupurilor de siguranţă. Circumstanţele care duc la pornirea unui grup de siguranţă pot avea incidenţă asupra alimentării cu carburant. De regulă, instalaţi rezervorul principal în exteriorul camerei grupului; umplerea, curăţirea şi întreţinerea sunt în acest fel mult uşurate. Nu trebuie expus temperaturilor inferioare 0°C, care ar conduce la mărirea viscozităţii carburantului şi implicit la scăderea debitului de combustibil. Rezervorul poate fi plasat la suprafaţa pământului sau în pământ. Instalaţi o ţeavă de aerisire pe rezervorul principal, care să permită descărcarea rezervorului de presiunea datorată umplerii, dilatării sau vaporilor. Aceasta va avea prevăzut un sistem antiflacără. Rezervorul trebuie să fie instalat cu o înclinare de 2°, iar fundul său trebuie să fie concav, pentru a permite colectarea apei, reziduurilor care vor fi evacuate regulat, cu ajutorul unui purjor plasat în punctul cel mai de jos al rezervorului. Dacă rezervorul este îngropat atunci se va proceda regulat la evacuarea apei. Diferenţa de înălţime între rezervorul principal şi cel cotidian trebuie să fie mai mică de 4m pentru o pompă electrică standard. Distanţa se calculează între fundul rezervorului principal şi nivelul din rezervorul cotidian. 4.9.3 Conductele de carburant : Materialul conductelor pentru carburant trebuie să fie compatibil cu toate tipurile de combustibil (de exemplu oţel) şi trebuie să suporte condiţiile de mediu. ATENŢIE : Nu montaţi conducte din oţel galvanizat pe traseul de alimentare cu carburant ! Conductele de alimentare şi refulare a carburantului trebuie să aibă un diametru cel puţin egal cu diametrele racordurilor de pe motor, iar conductele de preaplin trebuie să aibă un diametru mai mare cu o unitate decât toate celelalte. În cazul conductelor de lungime mare, sau încondiţii de mediu cu temperaturi scăzute, se vor calcula conductele la un diametru corespunzător. Legăturile cu motorul vor fi elastice pentru a împiedica transmiterea vibraţiilor, apariţia scurgerilor sau a fisurilor. Priza pentru carburant trebuie să fie la o înălţime de 50 mm deasupra punctului cel mai de jos al rezervorului şi în punctul cel mai de sus al rezervorului, în partea opusă buşonului de golire. Pentru a obţine o fiabilitate mărită a grupului utilizaţi numai combustibil adecvat. Este recomandat să utilizaţi filtre primare de combustibil între filtrul motorului şi pompa de transfer. Instalaţi purjoare pentru apă şi reziduuri în amontele pompei de transfer. 4.10 Protectia anti-incendiu La instalarea unui grup electrogen se va ţine cont de următoarele : • Sala trebuie concepută de aşa natură încât să permită o evacuare rapidă a personalului, în caz de incendiu. • Plasaţi în apropiere un extinctor de tip B,C sau A,B,C sau instalaţi un sistem anti-incendiu. • Este posibil să instalaţi pe traseul alimentării cu carburant valve anti-incendiu, acţionate de siguranţe fuzibile

plasate deasupra motorului . 4.11 Bateria de pornire ATENŢIE : ! Nu produceţi flamă sau scântei şi nu fumaţi în apropierea bateriilor pentru că hidrogenul rezultat din încărcarea bateriilor este exploziv. Plasaţi bateriile cât mai aproape posibil de grupul electrogen, pentru a le asigura o accesibilitate cât mai bună la operaţiile de întreţinere. Cablurile foarte lungi provoacă pierderi electrice care pot influenţa pornirea motorului. A se vedea capitolul 10. 4.12 Cablajul electric De regulă, racordarea electrică presupune realizarea legăturilor electrice între ieşirea grupului şi instalaţia elelctrică ce trebuie alimentată. Doar electricienii autorizaţi pot efectua operaţiile de cablare, întreţinere şi reparare. ATENŢIE : ! Efectuaţi branşamentul electric cu respectarea normelor în vigoare. Aceasta presupune realizarea împământării şi verificarea izolaţiei faţă de masă.


-16-

4.12.1 Cablaj : cablajul trebuie efectuat cu cablu flexibil la nivelul motorului, pentru a preîntâmpina efectul nedorit al eventualelor vibraţii. Dacă nu este posibil să realizaţi întregul cablaj din cablu flexibil, atunci se va amplasa un tablou de conexiuni în apropierea grupului, iar acest tablou se va conecta la grup prin intermediul unui cablaj flexibil. Protejaţi cablajul cu o ghenă sau amplasaţi-l într-un cămin pentru cablaj. Pentru curbarea cablului ţineţi cont de prescripţiile referitoare la raza de curbare a cablului. Cablul trebuie să fie compatibil cu tensiunea şi puterea de ieşire a grupului electrogen. Secţiunea cablului trebuie determinată ţinând cont de temperatura mediului ambiant, modul de instalare, vecinătatea altor cabluri, etc . Dacă se vor utliza cabluri unipolare, papucii de conectare vor fi din material neferos (aluminiu, cupru) sau din material nemetalic. Dacă papucii sunt din material magnetic, se vor înlătura curenţii Foucault, prin practicarea unor fante în papuci. Verificaţi cu atenţie starea tuturor conexiunilor electrice. Verificaţi ca ordinea fazelor să fie cea corespunzătoare instalaţiei. Este important acest lucru dacă grupul este racordat la un inversor normal / de siguranţă sau dacă el trebuie să fie cuplat. 4.12.2 Protecţia : Cablurile de legătură ale grupului cu sistemul de distrbuţie trebuie să fie protejate de un disjunctor, care deconectează automat grupul în caz de scurt-circuit sau suprasarcină. 4.12.3 Utilizare : În concepţia unui sistem de distribuţie, este foarte important să asigurăm echilibrarea fazelor de încărcare ale grupului electrogen. Dacă una din faze este net superioară ca încărcare celorlalte, aceasta va produce o supra-încărcare a bobinajului alternatorului, un dezechilibru al tensiunilor de ieşire pe faze şi posibile deteriorări ale aparatelor trifazate mai sensibile. Intensitatea măsurată individual pe fază nu terbuie în nici un caz să depăşească amperajul nominal al grupului electrogen. Înainte de conectarea unui grup electrogen la un sistem de distriubţie, poate fi necesar să reorganizaţi acest sistem, pentru a-l compatibiliza cu restricţiile de utilizare. 4.12.4 Factorul de putere : Determinaţi factorul de putere (cos Ø) al utilizatorului. Factorii de putere inferiori valorii de 0,8 , inductivi, pot supraîncărca grupul. O funcţionare satisfăcătoare a grupului şi un randament (în kw) corespunzător al acestuia se obţin cu un factor de putere cuprins între 0,8 şi 1, cu defazaj inductiv. Acordaţi atenţia necesară instalaţiilor echipate cu corector de factor de putere, automat sau manual, pentru a verifica absenţa factorui de putere defazat înainte, care ar conduce la o fluctuaţie a tensiunii, ce s-ar traduce într-o tensiune diminuată şi prejudiciabilă. De regulă, cănd un grup electrogen furnizează energie unui utilizator, corectorul factorului de putere (în general o baterie de condensatori), trebuie să fie deconectat. 4.12.5 Împământarea : Reglementările referitoare la împământare variază de la caz la caz. Şasiul trebuie împământat cu o legătură corectă. Grupul fiind fixat pe ploturi elastice, împământarea trebuie să fie elastică, pentru a nu fi ruptă de vibraţii. Pentru majoritatea grupurilor împământarea este plasată în interiorul cutiei disjunctorului. Cablurile sau benzile de împământare trebuie să suporte sarcina şi să fie conforme reglementărilor în vigoare. 4.12.6 Cuplarea alternatorului : Majoritatea alternatoarelor pot fi cuplate pentru tensiuni de ieşire diferite. Procedurile de cuplare sunt indicate în « Manualul alternatorului ». Verificaţi ca toate celelalte elemente cum ar fi : disjunctoarele, transformatoarele, cablurile şi ampermetrele pot funcţiona sub o tensiune diferită. 4.12.7 Funcţionarea în paralel : Pentru funcţionarea în paralel cu alte grupuri electrogene sau cu reţeaua, un echipament complementar trebuie să fie montat pe grup. 4.12.8 Testul de izolare : Testul de rezistenţă al izolaţiei bobinajului terbuie să fie efectuat înaitea primei punere în funcţiune a grupului. Decuplaţi regulatorul automat de tensiune (AVR) şi diodele redresoare. Utilizaţi un generator de tensiune de 500 V. Decuplaţi toţi conductorii care fac legătura masă - pământ şi măsuraţi una din bornele de ieşire şi pământ. Rezistenţa trebuie să fie superioară valorii de 5MΩ. dacă rezistenţa este inferioară acestei valori atunci bobinajul terbuie izolat. Consultaţi « Manualul alternatorului ». 4.13 Controlul acustic În majoritatea cazurilor este foarte important controlul nivelului de zgomot al grupului electrogen. Există numeroase modalităţi de reducere a nivelului de zgomot. ATENŢIE : ! Lucrând asupra unui grup electrogen sau în apropierea lui, trebuie să purtaţi o cască de insonorizare. 4.13.1 Amortizorul de zgomot : Amortizorul are rolul de a diminua nivelul de zgomot al motorului (vedeţi capitolul 4.8). Există diferite modele de realizare a atenuării, în funcţie de gradul de atenuare dorit.


-17-

4.13.2 Capotaje şi containere : Există capotaje şi containere, fie insonorizate , fie etanşe (capitolul 4.2). Ele pot fi realizate la comandă în funcţie de necesităţi . 4.13.3 Alte mijloace de reducere a nivelului de zgomot : Alte mijloace de reducere a nivelului de zgomot sunt disponibile pentru grupurile plasate în interior : captatoare de zgomot, difuzoare şi amortizoare pentru ventilator, îmbrăcăminte izolatoare pentru pereţi. 4.14 Deplasarea (grupuri electrogene mobile) 4.14.1 Pregătirea pentru tractare : Verificaţi toate elementele echipamentului de remorcare pentru vehiculul tractor şi grup electrogen. Remediaţi orice defect de tipul : uzură excesivă, coroziune, fisuri, şuruburi desfăcute. Verificaţi ca vehiculul tractor să aibă puterea suficientă pentru a tracta grupul. Cuplaţi grupul la tractor şi blocaţi dispozitivul de cuplare. Cuplaţi sistemul de semnalizare şi dacă este cazul utilizaţi lanţuri de ancorare. Ridicaţi complet cricul de sprijin din faţă şi blocaţI-l cu bolţul sau dispozitivul său de blocare. Dacă remorca are picioare de sprijin pe spate atunci acestea se vor ridica şi bloca. Verificaţi starea şi presiunea aerului din pneuri. Verificaţi deasemenea starea sistemului de frânare, precum şi a plăcilor reflectorizante. Verificaţi ca toate cablurile să fie debranşate şi că toate portiţele, capotajele sunt corect închise şi blocate. Decuplaţi toate legăturile exterioare ale conductelor de combustibil. Decuplaţi frâna de staţionare (dacă este cazul), şi retrageţi calele de la roţi. 4.14.2 Remorcarea : Nu uitaţi că greutatea grupului electrogen poate atinge sau depăşi greutatea tractorului. Se va acorda atenţie manevrelor executate şi spaţiului de frânare. ATENŢIE : ! Pe durata remorcării unui grup electrogen respectaţi normele şi reglementările în vigoare, inclusiv cele de circulaţie. ! Dacă grupul este echipat cu frâne, asiguraţI-vă că acestea sunt în regulă. ! Interziceţi oricărei persoane să urce pe grupul electrogen mobil, sau pe bara de tracţiune. Evitaţi rampele mai mari de 15°(27%) şi suprafeţele instabile. 4.14.3 Staţionarea : Parcaţi grupul pe o suprafaţă uscată, nivelată, care să poată suporta întreaga greutate a grupului. Dacă trebuie parcat în pantă, atunci se va amplasa de-a curmezişul pentru a – i împiedica alunecarea. Nu staţionaţi pe pante mai mari de 15°. Utilizaţi frâna de parcare şi cale de susţinere de fiecare parte a roţilor. Coborâţi picioarele de susţinere şi rola din faţă, dacă există. 4.15 Depozitarea Depozitarea pentru o perioadă de timp îndelungată poate atrage deteriorarea motorului şi alternatorului. O bună pregătire a condiţiilor de depozitare poate diminua în mare parte acest aspect. 4.15.1 Depozitarea motorului : Motorul se va depozita ţinând cont de toate procedurile de stocare, curăţare şi înlocuirea tuturor fluidelor cu altele noi, sau unele specifice stocării. Vedeţi procedurile în Manualul Motorului. 4.15.2 Depozitarea alternatorului : Pe timpul stocării, umiditatea are tendinţa de a se depune pe înfăşurările alternatorului, sub formă de condens. Pentru a reduce acest efect, plasaţi grupul în medii uscate. Dacă este posibil utlizaţi încălzitoare pentru uscarea bobinajelor. La scoaterea din perioada de depozitare, efectuaţi o verificare a izolaţiei grupului electrogen (capitolul 4.12.8). Dacă măsurătorile efectuate sunt inferioare celor efectuate înainte de stocare atunci se va impune uscarea bobinajelor. Dacă după uscare, măsurarea descrisă la capitolul 4.12.8 este inferioară valorii de 1MΩ, înseamnă că izolaţia a fost deteriorată şi trebuie recondiţionată. 4.15.3 Stocarea bateriei : În această perioadă bateria trebuie încărcată, la sarcină maximă, la fiecare 12 săptămâni (8 săptămâni pentru climat tropical).


-18-

5. FUNCŢIONARE 5.1 Generalităţi Acest grup electrogen este echipat cu un sistem de control / comandă electronic. Acest sistem face parte din gama de tablouri Seriile Power Wizard si EMCP3. Consultaţi capitolul 9 pentru identificarea şi descrierea echipamentelor montate pe grupul dumneavoastră. Acest sistem de control / comandă permite utilizatorului o comandă manuală sau automată a grupului electrogen. Sistemul are un circuit de protecţie cu alarme şi un dispozitiv de întrerupere în caz de anomalie. Vedeţi în capitolul 9 caracteristicile fiecărui sistem. Paragrafele următoare detaliază procedura de pregătire a grupului pentru prima punere în funcţiune, înţelegând prin aceasta demarajul, oprirea şi teste de funcţionare. Capitolul 5.2 ,Controlul înainte de pornire, este valabil pentru toate sistemele de control / comandă. Capitolele 5.3., 5.4.si 5.5. trateaza functionare tablourilor cu demaraj automat Seriile Power Wizard si EMCP 3. 5.2 Controlul înainte de punerea în funcţiune (valabil pentru toate sistemele) Înainte de punerea în funcţiune a grupului electrogen faceţi următoarele verificări : ATENŢIE : ! Grupurile electrogene echipate cu tablou cu demaraj automat pot porni fără avertizare. În consecinţă, tabloul trebuie decuplat înainte de a efectua operaţiile de verificare. 1. Asiguraţi – vă că ledul rosu situat deasupra butonului rosu de oprire este aprins. In cazul in care nu este aprins apasati pe

butonul rosu de oprire. ATENŢIE : ! Nu îndepărtaţi buşonul radiatorului dacă lichidul de răcire este încă fierbinte. Nu adăugaţi lichid rece într – un sistem în care lichidul este cald. Notă : În funcţionarea normală, un motor Diesel are un consum de ulei de aproximativ 0,25 până la 1% din consumul de carburant. 2. Verificaţi nivelele lichidului de răcire şi ale uleiului, iar dacă este cazul faceţi adăugările necesare. ATENŢIE : ! Pe timpul umplerii rezervorului de carburant nu fumaţi şi nici nu apropiaţi vreo flacără de rezervor. 3. Verificaţi nivelul carburantului, faceţi corecţia dacă este necesar. 4. Verificaţi starea şi tensionarea curelelor ventilatorului şi alternatorului ; întindeţI-le dacă este cazul. 5. Verificaţi toate asamblările şi restrângeţI-le dacă este cazul. 6. Verificaţi starea papucilor de la baterie. Dacă sunt oxidate, curăţaţI-le. ATENŢIE : ! Nu fumaţi şi nici nu apropiaţi flacără de baterii. Hidrogenul care se degajă poate fi exploziv. ! Nu puneţi în contact polul negativ cu cel pozitiv. 7. Verificaţi nivelul electrolitului din baterii. Dacă este necesar, faceţi completările necesare cu apă distilată. Dacă bateria este

uscată atunci se va umple cu electrolit corespunzător. 8. Verificaţi starea de curăţenie a grupului şi a panoului de control / comandă. CurăţaţI-le dacă este cazul. Depunerile şi praful în

cantităţi ridicate pot împiedica răcirea şi creează riscuri electrice. 9. Controlaţi indicatorul de colmatare a filtrului de aer, dacă grupul este prevăzut cu aşa ceva. Înlocuiţi filtrul dacă este cazul. 10. Degajaţi zona din apropierea grupului. Asiguraţi – vă că orificiile de ventilare nu sunt obturate. 11. Vizualizaţi întreg grupul pentru a depista eventualele scurgeri sau fisuri ale sistemului de răcire sau alimentare cu carburant. 12. Purjaţi permanent sistemul de eşapare, dacă acesta este prevăzut cu purjoare. 13. Verificaţi că disjunctorul de ieşire al alternatorului este pe poziţia « Decuplat (Arrêt)». 5.3 Prima pornire / oprire – Tablou Seria Power Wizard si EMCP 3 (pornire automată) Următoarele proceduri trebuie folosite pentru pregătirea pornirii de la distanţă a unui grup generator dotat cu sistem de comandă cu pornire automată PowerWizard sau EMCP 3. Notă: • Grupul generator poate fi oprit oricând prin apăsarea butonului de oprire de urgenţă sau ţinerea apăsată pentru 5 secunde a tastei „STOP” pe modul şi selectarea opţiunii „SKIP COOLDOWN (FĂRĂ RĂCIRE)” apăsând tasta „ENTER”. • Înainte de repornirea grupului, defecţiunea de „OPRIRE DE URGENŢĂ (EMERGENCY STOP)” trebuie resetată prin apăsarea tastei „STOP” de pe modul şi resetarea acestei defecţiuni în jurnalul de evenimente. 1. Completaţi verificările dinainte de pornire conform secţiunii 5.2. Notă: • Motorul nu va porni dacă o defecţiune ce a provocat oprirea nu a fost resetată în modul. „Jurnalul de evenimente” este meniul de resetare a defecţiunilor. Asiguraţi-vă că defecţiunile au fost corectate înainte de a încerca să porniţi grupul generator.


-19-

2. Pornire automată: Asiguraţi-vă că butonul de oprire de urgenţă şi orice butoane de oprire de la distanţă sunt eliberate. Apăsaţi tasta „AUTO (AUTOMAT)” de pe modul. 3. Rotiţi disjunctorul circuitului de ieşire al alternatorului în poziţia „ON (PORNIT)” (cu mânerul în sus). Grupul generator este acum gata de pornire automată la primirea unui semnal de pornire de la distanţă. La încetarea semnalului de pornire, grupul generator se va opri automat. ATENŢIE : ! După numeroase tentative infructuoase de demarare, gazele nearse se acumulează în sistemul de eşapare. Desfaceţi purjorul situat sub coturi sau în punctul cel mai de jos al traiectului, pentru a permite disiparea gazului. De îndată ce gazul s-a disipat (a dispărut fumul alb), şi s-a rezolvat problema pornirii, repuneţi şurubul şi relansaţi motorul. CÂND MOTORUL A PORNIT : 1. Verificaţi absenţa zgomotului sau vibraţiilor anormale. 2. Verificaţi etanşeitatea sistemului de evacuare. 3. Verificaţi funcţionarea normală a grupului cu ajutorul panoului de control / comandă, mai precis temperatura şi presiunea

uleiului. Presiunea uleiului trebuie să ajungă la valoarea normală în 10 secunde după pornirea motorului. 4. Verificaţi cu ajutorul panoului, tensiunea şi frecvenţa de ieşire. Frecvenţa la mers în gol este de aproximativ 52Hz pentru

maşinile de 50Hz, şi de 62Hz pentru maşinile de 60Hz. Doar tehnicienii pregătiţi pot face eventuale modificări. Există trei mijloace de reglare a tensiunii : Un reglaj fin al tensiunii prin modificarea poziţiei potenţiometrului de turaţie de pe panoul de comandă / control, dacă există acest potenţiometru. Un reglaj grosier se efectuează prin modificarea poziţiei potenţiometrului plasat în interiorul regulatorului automat de tensiune, care este montat pe cutia bornelor alternatorului. O altă modalitate de reglare grosieră, se execută prin modificarea tensiunii nominale de ieşire.

ATENŢIE : ! Nu decuplaţi disjunctorul pe timpul verificării ordinii fazelor. 5. Grupul electrogen fiind sub tensiune, verificaţi ordinea fazelor legând un aparat de măsură adecvat, la bornele disjunctorului,

în apropierea grupului. Această verificare trebuie efectuată de un tehnician calificat. 6. Oprirea : Pentru oprirea grupului electrogen, apăsaţi butonul de oprire de urgenţă sau apasati butonul rosu de oprire .

Grupul electrogen va intra in regim „ Cool Down” pentru un timp de aproximativ 3 minute dupa care se va opri. 7. Înainte de verificarea instalaţiei de pornire la distanţă, verificaţi ca butonul de oprire de urgenţă să nu fie apăsat şi să nu

existe alte alarme pentru oprirea grupului dupa care apăsaţi pe butonul „ AUTO”. Trimiterea unui semnal de pornire la distanţă va reiniţializa în mod automat o secvenţă de demarare a motorului, cum s-a descris anterior. Anularea acestui semnal va opri motorul.

Notă : • Pentru panourile Seria Power Wizard si EMCP 3 , o temporizare a opririi ( Cool Down ) permite grupului să funcţioneze pentru

o anumită perioadă de timp, pentru a se răci. • Pentru oprirea grupului electrogen, anulaţi semnalul de demaraj la distanţă, apăsaţi pe butonul Oprire de Urgenţă şi apasati

butonul „ Oprit”. ATENŢIE : ! Înainte de orice intervenţie asupra cablurilor consumatorului, întotdeauna opriţi grupul, deschideţi disjunctorul, şi debranşaţi borna negativă de la baterie. 5.4 Pornirea/oprirea în funcţionarea normală - Tablouri Seria Power Wizard si EMCP 3 Notă : • Grupul electrogen poate fi oprit în orice moment prin acţionarea butonului de Oprire de Urgenţă, sau ţinând apăsat butonul

„STOP” pentru 5 secunde şi selectând opţiunea „ SKIP COOLDOWN” prin apăsarea tastei „ENTER”

• O apăsare a butonului de Oprire de Urgenţă conduce la aprinderea lămpii de semnalizare roşie. Înainte de repornirea grupului, rotiţi butonul de oprire de urgenţă în sensul acelor de ceasornic. Se apasă pe butonul şi se realizează procedura de anulare a avariei conform procedurii descrise la inceputul cap. 5.6.

1. Efectuaţi verificările premergătoare primei puneri în funcţiune, după modelul descris în capitolul 5.2. Notă : Motorul nu va porni dacă ledul rosu de avarie este aprins. Apăsaţi butonul STOP şi aplicaţi procedura de anulare a avariilor descrisă la punctul 5.6. Îndepărtaţi orice anomalie, înainte de a încerca o nouă repornire.


-20-

2. Pornirea manuală : Asiguraţi-vă că butonul de oprire în caz de urgenţă şi eventualele comenzi de oprire la distanţă nu sunt active.

Apasati tasta PORNIRE Motorul va fi pornit automat de maximum trei ori . Dacă motorul n-a pornit, sistemul de comandă se blocheză pe poziţia « Demaraj ratat (Non demarrage)» şi lampa lampa roşie de semnalizare de pe panou se va aprinde. ATENŢIE : ! După numeroase tentative infructuase de demarare, gazele nearse se acumulează în sistemul de eşapare. Desfaceţi purjorul situat sub coturi sau în punctul cel mai de jos al traiectului, pentru a permite disiparea gazului. De îndată ce gazul s-a disipat (a dispărut fumul alb) şi s-a rezolvat problema pornirii, repuneţi şurubul şi relansaţi motorul.

DACĂ MOTORUL A PORNIT : 3. Verificaţi absenţa zgomotului sau vibraţiilor anormale. 4. Verificaţi etanşeitatea sistemului de evacuare. 5. Verificaţi funcţionarea normală a grupului cu ajutorul panoului de control/comandă, mai precis temperatura şi presiunea

uleiului. Presiunea uleiului trebuie să fie la valoarea normală în 10 secunde după pornirea motorului. 6. Cuplaţi disjunctorul de ieşire al alternatorului în poziţia « On » (funcţionare – maneta către în sus). Notă : Consumatorul poate fi racordat la grupul electrogen. Temperatura de funcţionare a grupului electrogen influenţează sarcina maximă care poate fi preluată de grup. Dacă temperatura este scăzută, sub 20°C, atunci sarcina poate fi de aproximativ 50% din puterea nominală. La temperatura normală de funcţionare (aproximativ 80°C), sarcina de încărcare poate fi între 70 şi 100% din puterea nominală, în funcţie de varianta grupului. Variantele de 100kVA suportă de regulă o sarcină de 100%. 7. Oprirea manuala : Pentru oprirea grupului electrogen, deconectaţi sarcina prin decuplarea disjunctorului de ieşire (poziţia

« OFF »).

Apasati tasta OPRIRE

În caz de urgenţă, când o oprire imediată a grupului este indispensabilă, apăsaţi butonul Oprire de Urgenţă fără deconectarea consumatorului.


-21-

5.5 Funcţionarea/Oprirea Automata – Tablouri Seria Power Wizard si EMCP 3 (Demaraj Automat) Procedurile următoare tratează pregătirea grupurilor electrogene echipate cu tablouri Seria Power Wizard sau EMCP 3 cu sistem de demaraj automat cu comandă la distanţă, şi trebuie să fie respectate. Secvenţa de pornire a motorului 1. Tabloul de comandă primeşte un semnal de pornire al motorului. Semnalul poate fi de patru tipuri: • Utilizatorul apasă tasta Pornire • Sistemul de comanda este în modul automat si intrarea digitală de pornire de la distanţă este activată • Sistemul de comanda primeste un semnal de pornire prin intermediul legăturii de date RS-485 SCADA (numai la

PowerWizard 2.0 si EMCP 3.2. sau 3.3.). • Sistemul de comanda este dotat cu un temporizator cu ciclu programabil (PCT) configurat care se activează (numai la PowerWizard 2.0 si EMCP 3.2. sau 3.3.). 2. Sistemul tabloului de comandă verifică sistemul înainte de a iniţia secvenţa de acţionare a demarorului. Sistemul verifică dacă nu există evenimente de oprire si daca toate evenimentele de oprire anterioare au fost resetate. 3. Daca motorul este echipat cu un dispozitiv de asistenţa la pornire cum ar fi bujii incandescente, va începe secvenţa de dinainte de pornire. 4. Sistemul PowerWizard iniţiaza secvenţa de acţionare a demarorului prin activarea releului de acţionare a demarorului si a releului de control al alimentării cu combustibil: • Daca turaţia motorului ajunge la punctul de referinţă pentru încetarea acţionării demarorului, motorul este considerat în

funcţiune, iar releul de acţionare a demarorului va fi dezactivat • Daca motorul nu porneste într-un interval prestabilit (în mod normal sapte secunde), sistemul PowerWizard va opri acţionarea demarorului si va astepta un interval prestabilit (de obicei sapte secunde) înainte de o noua încercare de

pornire • Daca sistemul PowerWizard nu reuseste sa porneasca motorul dupa un număr prestabilit de acţionări ale demarorului (în mod

normal trei), sistemul PowerWizard va activa mesajul „Fail to Start shutdown” („Oprire datorită pornirii nereusite”). Secvenţa de oprire a motorului 1. Sistemul PowerWizard primeşte un semnal de oprire a motorului. Semnalul poate fi de patru tipuri: • Utilizatorul apasă tasta Oprire • Sistemul de comanda este în modul automat si intrarea digitală de pornire de la distanţă este dezactivată • Sistemul de comanda primeşte un semnal de oprire prin intermediul legăturii de date RS-485 SCADA (numai la PowerWizard

2.0 si EMCP 3.2. sau 3.3.) • Sistemul de comanda este dotat cu un temporizator cu ciclu programabil (PCT) configurat care se dezactivează (numai la

PowerWizard 2.0 si EMCP 3.2. sau 3.3.). 2. Tabloul de comanda iniţiaza perioada de răcire. Pentru a omite perioada de răcire, ţineti apasată tasta Oprire timp de trei secunde. Opţiunile „PRESS ENTER TO BYPASS” („APĂSAŢI TASTA ENTER PENTRU OMITERE”) si „PRESS ESCAPE TO CONTINUE” („APĂSAŢI TASTA ESCAPE PENTRU A CONTINUA”) vor fi afişate pe ecran. Apăsaţi tasta Enter pentru a omite secvenţa de răcire sau tasta Escape pentru a continua secvenţa de răcire. 3. După ciclul de răcire, tabloul de comanda va opri motorul prin închiderea releului de control al alimentării cu combustibil.


-22-

6. ÎNTREŢINEREA GRUPULUI ELECTROGEN 6.1 Generalităţi Un program de întreţinere eficient şi regulat asigură o durată de viaţă lungă grupului electrogen. Această întreţinere trebuie efectuată de personal calificat. Păstrarea rapoartelor de întreţinere vă uşurează soluţionarea problemelor ulterioare. De manieră generală, grupul electrogen trebuie menţinut în perfectă stare de curăţenie. Eliminaţi orice urmă de carburant, ulei sau alt produs de la exteriorul sau interiorul grupului. Pentru curăţarea la suprafaţă, utlizaţi un curăţitor industrial, dar nu solvant, sau alt produs inflamabil. Orice izolator acustic care prezintă deteriorări ale învelişului protector trebuie schimbat de urgenţă, pentru a împiedica acumularea uleiului sau altor substanţe în interiorul său. 6.2 Întreţinerea preventivă Întreţinerea preventivă a unui grup elctrogen variază în funcţie de utilizarea sa. Efectuaţi această întreţinere ţinând cont de indicaţiile din manualul tehnic. Conform normelor de întreţinere aceste operaţii pot fi făcute la intervale mai mici decât cele prevăzute în manual. 6.2.1 Întreţinerea cotidiană sau la fiecare pornire : (Pentru grupurile de siguranţă, acaestă întreţinere trebuie efectuată săptămânal). Înainte de a porni motorul vizualizaţi pe ansamblu întregul agregat. Efectuaţi verificările înainte de pornire indicate în capitolul 5.2. 6.2.2 Întreţinerea (pentru grupurile electrogene care încă nu au funcţionat). Verificaţi buna funcţionare pornindu-l şi lăsându-l să funcţioneze timp de 5 minute. ATENŢIE : ! Nu ţineţi în funcţionare o perioadă lungă motoarele Diesel fără ca acestea să fie sub sarcină. 6.2.3 Întreţinerea lunară : (Pentru grupurile de siguranţă care nu au funcţionat sub sarcină). Verificaţi – i buna funcţionare prin menţinerea sub o sarcină de cel puţin 50% din sarcina nominală timp de 1- 2 ore. 6.2.4 Întreţinerea anuala ( sau la fiecare 250 ore de funcţionare,prima conditie indeplinita) :

ATENTIE! In perioada de garantie este obligatoriu efectuarea operatiilor de intretinere specificate in Lista punctelor de control pentru grupurile electrogene, anexata la Manualul de instalare .

Neefectuarea operatiilor de „intretinere anuale”, in perioada de garantie, conduce la pierderea garantiei echipamentului.

Pentru grupurile care functioneaza in regim de productie este obligatorie respectarea operatiilor de service prevazute in carnetul de intretinere care va fi predat beneficiarului de catre furnizor. Garantia se anuleaza daca nu se respecta operatiile de intretinere specificate in carnet si avizate de furnizor.

Operatiile de intretinere vor fi efectuate de personal tehnic de specialitate agreeat de furnizorul echipamentului. Toate interventiile efectuate in perioada de garantie vor fi vizate de reprezentantul furnizorului .

6.2.5 Întreţinerea preventivă a alternatorului : Alternatorul nu necesită întreţinere regulată. Se recomandă verificarea şi curăţarea periodică a bobinajului. Urmăriţi capitolul 8.2, pentru detalii. 6.2.6 Întreţinerea preventivă a motorului : Pentru a menţine o bună stare de funcţionare a motorului se vor efectua operaţiile de întreţinere stipulate în Manualul Motorului, aferent acestui ghid. 6.3 Demontarea motorului / alternatorului Pentru demontarea motorului / alternatorului efectuaţi următoarele operaţii : 1. Debranşaţi alimentarea electrică a echipamentelor auxiliare (de exemplu preîncălzirea apei). 2. Izolaţi alimentarea instalaţiei de încărcare a bateriei. Debranşaţi bateria, în primul rând borna negativă . 3. Dacă grupul deţine un capotaj desfaceţi şuruburile de fixare de pe fiecare parte, îndepărtaţi sistemul de eşapare, apoi

capotajul. 4. Izolaţi şi debranşaţi tabloul de comandă / control şi depozitaţi grupul pe suportul său. 5. Dacă motorul şi alternatorul trebuie demontate împreună, atunci acestea trebuie ridicate simultan de cârligele situate pe

ambele agregate. 6.3.1 Demontarea singulară a motorului : 1. Dacă motorul trebuie demontat singur, atunci începeţi prin debranşarea electrică. 2. Dacă altenatorul nu deţine nici o suprafaţă de sprijin, atunci se va fixa bine partea din faţă a acestuia, înainte de a desface

motorul. 3. Desfaceţi şuruburile care menţin motorul pe şasiu. 4. Îndepărtaţi protecţia ventilatorului alternatorului. 5. Menţineţi pe poziţie rotorul cu ajutorul unei frânghii sau cale de lemn, astfel încât să nu deterioraţi ventilatorul. 6. Desfaceţi şuruburile de fixare ale discului de cuplaj flexibil al volantului. 7. Reţineţi motorul cu ajutorul unui scripete. 8. Desfaceţi şuruburile de fixare a carterului. 9. Deplasaţi motorul către înainte, pentru a decupla alternatorul, apoi ridicaţI-l de pe şasiu.


-23-

6.3.2 Demontarea singulară a alternatorului : 1. Dacă doar alternatorul trebuie îndepărtat, atunci calaţi bine partea din faţă a motorului. 2. Decuplaţi cablajul electric. 3. Desfaceţi şuruburile de fixare ale alternatorului la şasiu. Desfaceţi deasemenea şuruburile de fixare ale motorului. 4. Îndepărtaţi protecţia ventilatorului alternatorului. Calaţi rotorul şi partea din faţă a alternatorului. AsiguraţI-vă că unul din poli se

află pe axa verticală, astfel încât să nu apară eventuale deformaţii. 5. Decuplaţi alternatorul de motor. 6. Menţineţi alternatorul cu ajutorul unei şufe. Deplasaţi alternatorul către în faţă, apoi ridicaţI-l.


-24-

7. DESCRIEREA ŞI ÎNTREŢINEREA MOTORULUI 7.1 Descrierea motorului 7.1.1 Generalităţi : Motorul care antrenează acest grup electrogen este de tip industrial, de mare performanţă şi special proiectat pentru această utilizare, şi a fost ales pentru fiabilitatea şi eficacitatea sa. În patru sau doi timpi, el este construit pentru a furniza o alimentare cu energie electrică corespunzătoare. Acest capitol oferă o descriere succintă a părţilor componente ale motorului şi funcţionalităţile lor. 7.1.2 Sistemul de răcire : Sistemul de răcire este compus din : radiator, ventilator de mare putere, pompă de apă acţionată mecanic, un termostat. Ventilatorul este de tip suflantă, împingând aerul prin radiator. Acest sistem răceşte suprafaţa exterioară a motorului şi lichidul din circuitul interior. Alternatorul are deasemenea un ventilator care îI asigură răcirea. Termostatul are rolul de a asigura temperatura optimă de funcţionare a motorului. Pentru o răcire eficace, asiguraţi o bună circulaţie a aerului în jurul grupului electrogen. O circulaţie corespunzătoare se obţine respectând normele din paragraful 4.7. 7.1.3 Regulatorul motorului : Regulatorul motorului este un dispozitv mecanic sau electronic, care are rolul de a asigura o turaţie constantă motorului indiferent de sarcina acestuia. Turaţia motorului determină frecvenţa de debitare a alternatorului, şi orice variaţie a turaţiei modifică frecvenţa curentului debitat. Regulatorul determină variaţia turaţiei motorului şi modifică debitul de combustibil, în consecinţă. 7.1.4 Sistemul de alimentare cu carburant : Pentru majoritatea grupurilor, sistemul de alimentare este direct racordat la rezervorul încorporat în şasiu. Acest rezervor asigură o funcţionare de aproximativ 8 ore în regim de sarcină nominală. Există un sistem de umplere manuală sau automată dintr-un rezervor principal. Pentru grupurile de mare putere nu se prevede un rezervor încorporat. 7.1.5 Sistemul de eşapare : are rolul de a dirija emanaţiile arderii în mediul exterior, la o distanţă la care acestea nu sunt deranjante, şi de a amortiza nivelul sonor. Pentru grupurile de mică putere conducta de evacuare şi amortizorul sunt montate direct pe motor. Pentru modelele mai puternice acestea sunt livrate separat pentru a fi montate la locul de funcţionare. 7.1.6 Galeria de admisie : Nu efectuaţi încercări asupra sistemului de admisie dacă motorul se află sub sarcină. Încercările se fac cu motorul funcţionând în gol. 7.1.7 Aditivi pentru pornire : Aditivii pentru pornire pe bază de etil/eter nu sunt recomandaţi deoarece diminuează durata de viaţă a motorului. 7.2 Întreţinerea motorului : Manualul motorului aferent acestui manual oferă detalii legate de operaţiile de întreţinere, precum şi un ghid de defecţiuni. 7.3 Întreţinerea radiatorului 7.3.1 Generalităţi : Corodarea radiatorului este una din cele mai frecvente disfuncţionalităţi, fiind cauzată de prezenţa aerului în apă. Verificaţi etanşarea sistemului de răcire şi purjaţi aerul, regulat, la nivelul radiatorului. Nu lăsaţi radiatorul parţial umplut, deoarece cresc condiţiile de corodare. În cazul stocării grupului, fie se umple la capacitate instalaţia de răcire, fie se goleşte. Pe cât posibil umpleţi radiatorul cu apă distilată, sau apă naturală dedurizată, cu adăugarea inhibitorilor de coroziune. ATENŢIE : ! De regulă lichidul de răcire este fierbinte şi sub presiune. Nu interveniţi asupra radiatorului, până ce nu se răceşte. Nu interveniţi nici asupra radiatorului, nici asupra ventilatorului dacă grupul funcţionează. 7.3.2 Curăţirea exterioară : Un mediu înconjurător sărat, sau cu praf poate conduce la colmatarea aripioarelor radiatorului, ceea ce duce la funcţionarea defectuoasă a grupului. Îndepărtaţi impurităţile periodic cu ajutorul unui jet de aer de joasă presiune. Depozitele de impurităţi care nu pot fi îndepărtate astfel necesită curăţirea cu ajutorul apei şi detergentului. Se va aplica jetul de apă sau vapori dinspre radiator către vaentilator. Pe timpul curăţirii se vor acoperi motorul şi alternatorul. 7.3.3 Curăţirea interioară : Sistemul de răcire poate prezenta depuneri de calcar, dacă nu este etanş, sau dacă umplerea s-a făcut fără inhibitori, sau dacă s-au făcut completări cu apă dură.


-25-

Pentru detartrarea radiatorului procedaţi după cum urmează : 1. Goliţi sistemul de răcire, debranşaţi şi obturaţi conductele de pe motor. 2. Preparaţi o soluţie de acid 4%. Vărsaţi acidul în apă şi nu invers. 3. Aşteptaţi căteva minute pentru o bună diluare, apoi încălziţi această soluţie la 49°C maximum. 4. Vărsaţi lent soluţia în radiator prin orificiul de umplere, până la umplerea totală a acestuia. 5. Lăsaţi câteva minute în repaus raditorul, după care goliţi soluţia în recipientul de origine, prin partea inferioară a radiatorului. 6. Examinaţi interiorul radiatorului. Dacă tartrul persistă, atunci repetaţi operaţiunea mărind concentraţia la 8%. 7. După folosire soluţia de detartrare trebuie neutralizată după cum urmează :

Umpleţi vasul de amestec cu apă pură, încălziţi până la fierbere, şi adăugaţi sodă pentru spălare, 0,5 kg pentru 20 litri de apă. Umpleţi radiatorul cu această soluţie, după care îl goliţi.

8. Clătiţi de mai multe ori radiatorul cu această soluţie, iar la ultima umplere lăsaţi soluţia să stea cel puţin o oră. Goliţi complet, şi apoi clătiţi radiatorul cu apă caldă curată.

9. Înainte de repunerea radiatorului în funcţiune, faceţ plinul cu apă şi verificaţi etanşeitatea aplicând o presiune de 2 ori mai mare decât cea normală de funcţionare.

10. Înainte de repunerea în funcţiune a radiatorului, adăugaţi lichidului de răcire inhibatorii pentru coroziune şi/sau antigelul recomandat.


-26-

8. DESCRIEREA ŞI ÎNTREŢINEREA ALTERNATORULUI 8.1 Descrierea alternatorului 8.1.1 Generalităţi : Alternatorul montat pe acest grup electrogen este de tip autoexcitat, fără perii, deci fără întreţinere. Sistemul de comandă este compus dintr-un regulator automatic de tensiune, circuite de protecţie şi instrumente de control al curentului debitat de grup. 8.1.2 Construcţia principalelor componente : Monobloc, alternatorul a fost conceput pentru a furniza o înaltă fiabilitate în funcţionare şi o întreţinere uşoară. Carcasa statorului este fabricată din plăci de oţel laminat, izolate pentru diminuarea pierderilor electrice. Acestea sunt asamblate şi sudate sub presiune constantă, formând o carcasă rigidă, capabilă să reziste vibraţiilor şi impactului de sarcină. Ansamblul rulmenţilor stator este centrat pe poziţie. Un arbore, prelucrat cu o înaltă precizie, antrenează ansamblul motor, care cuprinde sistemele de câmpuri învârtitoare ale alternatorului, excitaţia, diodele redresoare şi ventilatorul de răcire. Rotorul este acţionat mecanic. Acesta suportă o supraturaţie de 2250 rot / min. Ansamblul rotor este echilibrat dinamic, ceea ce-i asigură o funcţionare fără vibraţii. Un ventilator din aliaj de aluminiu turnat aspiră aerul de răcire prin grilele situate în partea opusă antrenării şi îl refulează, printr-un dispozitiv similar, plasat pe partea laterală, în apropierea antrenării. 8.1.3 Funcţionarea alternatorului : Energia electrică produsă de grupul electrogen este furnizată de un sistem în buclă închisă, care cuprinde rotorul de excitaţie, câmpul învârtitor principal, şi regulatorul automat de tensiune (a se vedea figura 8.1).

1 Rotor principal 5 Rotor de excitaţie 2 Stator principal 6 Diode redresoare 3 Regulator automat de tensiune 7 Ieşire de putere 4 Înfăşurare de excitaţie

Figura 8.1 Schema de funcţionare a alternatorului

Procesul se iniţializează odată cu rotirea componentelor interne ale alternatorului. Magnetismul remanent al rotorului principal produce (1) o tensiune de valoare mică (curent alternativ), în statorul principal (2). Regulatorul automat de tensiune (3) rectifică această tensiune în curent continuu şi o aplică în indusul înfăşurării de excitaţie (4). Acest curent continuu aplicat înfăşurării de excitaţie creează un câmp magnetic, care, la rândul său, induce un curent alternativ în înfăşurarea rotorică de excitaţie (5). Această tensiune în curent alternativ este din nou transformată în curent continuu de diodele redresoare (6). Deoarece acest curent continuu trece prin rotorul principal, se va crea un câmp magnetic mai puternic decât câmpul magnetic rezidual iniţial, care va induce o tensiune mai mare în statorul principal. Această tensiune de valoare mare induce un curent de valoare mai mare în rotorul principal. Acest ciclu se repetă pentru crearea unei tensiuni, corespunzătoare tensiunii nominale de ieşire a grupului electrogen. Începând din acest moment, regulatorul automat de tensiune limitează valoarea tensiunii către înfăşurarea statorică de excitaţie, care la rândul său limiteză tensiunea de ieşire (7) a alternatorului. Realizarea acestui ciclu durează mai puţin de o secundă. 8.1.4 Regulatorul automat de tensiune : Regulatorul automat de tensiune (AVR) menţine o tensiune constantă, la relanti sau sarcină maximă, cu o toleranţă mică. Una din caracteristicile sale, compensarea frecvenţă/tensiune, reduce proporţional tensiunea la turaţii reduse. Acest lucru uşurează motorul pe timpul creşterilor importante şi bruşte ale sarcinii. 8.2 Întreţinerea alternatorului Deşi o întreţinere este rareori necesară, se recomandă inspectarea şi curăţarea în mod regulat a alternatorului. Înainte de demarajul iniţial, după destocarea grupului, dar şi periodic (la 3 până la 6 luni sau chiar mai des în condiţii de umiditate), încercaţi să izolaţi bobinajul urmărind procedura indicată în Manualul Alternatorului. Pentru medii cu umiditate ridicată, dacă grupul nu funcţionează, se vor ataşa dispozitive de încălzit care să menţină bobinajele uscate.


-27-

Inspectaţi regulat filtrele de aer ale alternatorului, dacă sunt prevăzute. Dacă este nevoie de o curăţire, atunci elementele filtrante se vor îndepărta din corpul filtrului, se vor spăla cu apă şi dacă este cazul şi cu detergent, după care se vor usca perfect înaite de a fi remontate. Curăţiţi în mod regulat alternatorul, în funcţie de condiţiile de mediu. Curăţarea se face astfel : decuplaţi toate alimentările, ştergeţi orice urmă de praf, apă, ulei, sau alt lichid prezent pe pereţii externi ai alternatorului, şi pe grilele de ventilaţie. Dacă aceste substanţe pătrund în interiorul alternatorului, pot conduce la distrugerea izolaţiei sau la supraîncălzire. Cea mai bună metodă de îndepărtare a prafului este de a utiliza un aspirator. Nu utilizaţi vapori de apă sau aer sub presiune.


-28-

9. DESCRIEREA SISTEMULUI DE CONTROL / COMANDĂ ŞI LOCALIZAREA DISFUNCŢIONALITĂŢILOR 9.1 Descrierea sistemului de control / comandă 9.1.1 Descriere : Pentru a controla şi comanda funcţionarea sa, grupul electrogen este înzestrat cu un sistem de control/comandă electronic. În funcţie de necesităţi pot fi montate diferite panouri (tablouri). Există o gamă constructivă variată, care are la bază 2 tipuri constructive. Este vorba de următoarele tipuri : Seria Power Wizard cu demaraj automat, Seria EMCP 3 cu demaraj automat,. Se pot furniza modele speciale pentru instalaţii specifice. Sistemul de control/comandă este compus din două părţi esenţiale care lucreză împreună : un panou şi un disjunctor pentru alternator. Panoul permite demarajul şi oprirea grupului, controlul funcţionării sale, debitul său, precum şi oprirea automată în cazul condiţiilor critice, de exemplu presiunea de ulei prea scăzută sau temperatura lichidului de răcire prea ridicată. Disjunctorul are ca scop protejarea instalaţiei, prin întreruperea automată a curentului, în caz de suprasarcină sau scurtcircuit. El permite de asemenea bascularea ieşirii grupului. 9.1.2 Identificare : Pentru a vă ajuta la identificarea panoului montat pe grupul dumneavoastră, figura 9.1 arată toate modelele de panouri. Seriile de tablouri Power Wizard si EMCP 3 sunt dotate cu taste si afisaj numeric pentru parametrii motor si alernator

Figura 9.1 Vederea din faţă a panourilor de control/comandă

9.1.3 Echipamentul panourilor Seria Power Wizard si EMCP 3 : Înainte de a pune în funcţiune grupul electrogen este necesar ca utilizatorul să cunoască bine funcţionalitatea comenzilor de pe panou. Pe timpul funcţionării grupului observaţi din timp în timp indicaţiile panoului, pentru a interveni în caz de necesitate. Taste functionale

Tasta de acces rapid Informatii alternator – Tasta de acces rapid Informatii alternator va deschide primul ecran de informatii referitoare la alternator. Informatiile alternatorului contin diferiti parametri alternator care definesc functionarea din punct de vedere electric a grupului generator. (Navigati de la un parametru alternator la altul cu ajutorul tastelor sus/jos). Tasta de acces rapid Informatii motor – Tasta Informatii motor va afisa primul ecran cu informatii despre motor. Informatiile despre motor contin diferiti parametri ai motorului care definesc functionarea grupului generator. (Navigati de la un parametru al motorului la altul cu ajutorul tastelor sus/jos). Testare lampa – La apăsarea tastei Testare lampa, toate LED-urile si pixelii ecranului se vor aprinde. PORNIRE – La apăsarea tastei Pornire, motorul va intra în modul Pornire. AUTOMAT – La apăsarea tastei Automat, motorul va intra în modul Automat. OPRIRE – La apăsarea tastei Oprire, motorul va intra în modul Oprire.


-29-

Taste de navigare Derulare în sus – Tasta Derulare în sus se utilizeaza pentru navigarea ascendenta prin diferitele meniuri si ecrane de monitorizare. Tasta Derulare în sus este utilizată şi la introducerea punctului de referinţă. La introducerea de date numerice, tasta Derulare în sus este utilizată pentru mărirea cifrelor (0-9). Dacă punctul de referinţă trebuie selectat dintr-o listă, utilizaţi tasta Derulare în sus pentru a naviga în cadrul listei. Escape – Tasta Escape este folosită pentru a naviga în sens ascendent prin structura de meniuri/submeniuri. Fiecare apăsare a tastei permite utilizatorului să revină la meniul anterior/superior. Tasta Escape este utilizată si pentru iesirea/anularea ecranelor de introducere a datelor în timpul programării punctului de referinţă. Daca tasta Escape este apăsata în timpul programării punctului de referinţă, nici una din modificările efectuate pe ecran nu se va salva în memorie. Derulare dreapta – Tasta Derulare dreapta este utilizată în timpul reglării punctului de referinţă. În timpul introducerii de date numerice, tasta Derulare dreapta este utilizată pentru a alege cifra editată. Tasta Derulare dreapta este de asemenea utilizată în timpul reglării punctului de referinţă pentru a selecta sau deselecta o căsuţa de selectare. Daca o căsuţa este bifată apăsarea tastei Derulare dreapta va debifa căsuţa, dezactivând funcţia. În cazul în care căsuţa nu este bifată, apăsarea tastei Derulare dreapta va bifa căsuţa, activând funcţia. Enter – Tasta Enter este folosită pentru a selecta elemente de meniu în scopul deplasării înainte si înapoi în cadrul structurii de meniuri/submeniuri. Tasta Enter este utilizată si în timpul programării punctului de referinţă pentru a salva modificările acestuia. La apăsarea tastei Enter în timpul programării punctului de referinţă, modificările vor fi salvate în memorie. Derulare în jos – Tasta Derulare în jos se utilizează pentru navigarea descendentă prin diferitele meniuri si ecrane de monitorizare. Tasta Derulare în jos este utilizată si în timpul introducerii punctului de referinţă. În timpul introducerii datelor numerice, tasta Derulare în jos este utilizată pentru scaderea numerelor afişate (0-9). Dacă punctul de referinţă trebuie selectat dintr-o listă, utilizaţi tasta Derulare în jos pentru a naviga în sens descendent în cadrul listei. Derulare stânga – Tasta Derulare stânga este utilizată în timpul reglării punctului de referinţă. În timpul introducerii de date numerice, tasta Derulare stânga este utilizată pentru a alege cifra editată. Tasta Derulare stânga este de asemenea utilizata în timpul anumitor reglări ale punctului de referinţă pentru a selecta sau deselecta o căsuţa de selectare. Daca o căsuţa este bifată, apăsarea tastei Derulare stânga va debifa căsuţa, dezactivând funcţia. În cazul în care căsuţa nu este bifată, apăsarea tastei Derulare stânga va bifa căsuţa, activând funcţia.

Indicatori de alarma

Lampa galbenă de avertizare – O lampă galbenă aprinsă intermitent indică faptul că există avertismente active neconfirmate de utilizator. O lampă galbenă aprinsă continuu indică faptul că există avertismente active care au fost confirmate. Dacă exista avertismente active, lampa galbenă va trece de la iluminare intermitentă la iluminare continuă după apăsarea tastei Confirmare alarma. Dacă nu mai există avertismente active, lampa galbenă se va stinge dupa apăsarea tastei Confirmare alarmă. Lampa roşie de oprire – O lampă roşie aprinsă intermitent indică faptul că există evenimente active de oprire care nu au fost confirmate de utilizator. O lampă roşie aprinsă continuu indică faptul că există evenimente active de oprire care au fost confirmate. Dacă există evenimente de oprire active, lampa roşie va trece de la iluminare intermitentă la iluminare continuă după apăsarea tastei Confirmare alarmă. Situaţiile care provoacă un eveniment de oprire trebuie resetate manual. Dacă nu mai există evenimente de oprire active, lampa roşie se va stinge. Confirmare alarma – La apăsarea tastei Confirmare alarmă, alimentarea releului alarmei acustice va fi întreruptă si alarma acustică se va opri (dacă aceasta există). De asemenea, la apăsarea tastei, lămpile galbene sau roşii care luminează intermitent se vor stinge sau vor lumina continuu, în funcţie de starea activă a alarmelor. Butonul Confirmare alarmă poate fi configurat si astfel încât să transmită oprirea globală a alarmei în legatură de date J1939, oprind alarma din sistemele de avertizare acustică. Toate avertismentele si opririle active pot fi resetate prin apăsarea si menţinerea apăsată a tastei Confirmare alarmă.


-30-

Apăsaţi si menţineţi apăsată tasta Confirmare alarma timp de 3 secunde

9.1.4.Procesul de resetare a erorii / alarmei 1 Procesul de resetare a erorii / alarmei 3. Procesul de resetare a erorii / alarmei

2 Resetarea erorii / alarmei Apasati tasta Oprit 4. Resetarea erorii/ alarmei. Va fi afisat :


-31-

9.1.5.Sistem de evenimente Modulul PowerWizard si EMCP3 utilizează formatul standard J1939 pentru evenimente; acesta defineşte un eveniment printr- o combinaţie între un număr de parametru suspect (SPN) si un identificator de mod de eroare (FMI). SPN defineşte parametrul eronat, iar FMI defineşte eroarea (de exemplu SPN = Presiunea uleiului, FMI = Oprire nivel scăzut semnifică faptul că grupul s-a oprit din cauza unei erori de presiune scăzută a uleiului). Modulele PowerWizard si EMCP3 au jurnale separate de evenimente pentru evenimentele provenind din cadrul modulului sau din dispozitivele auxiliare, cum ar fi sistemul de comandă al motorului (ECM). 9.1.6 Starea evenimentelor Evenimentele din sistemul PowerWizard pot avea una din următoarele trei stări: prezent, activ si inactiv. Prezent – Starea care a cauzat evenimentul este în desfăşurare si afectează modul de funcţionare a sistemului. Dacă un eveniment este prezent, acesta nu poate fi resetat. Activ – Evenimentul nu mai este prezent si poate fi resetat de către utilizator. Totusi, a fost blocat de sistemul de evenimente şi trebuie resetat înainte de repornirea motorului. Inactiv – Evenimentul a fost activ la un anumit moment, dar nu mai este activ si nu afectează funcţionarea sistemului. Evenimentele inactive servesc doar la menţinerea unui istoric al evenimentelor. 9.1.7. Vizualizarea evenimentelor 1. Din meniul principal, selectaţi „EVENT LOGS” („JURNALE DE EVENIMENTE”) si apăsaţi tasta Enter. Se va afişa o listă cu toate ECM instalate; numărul din partea opusă reprezintă totalul evenimentelor prezente si active din fiecare jurnal. 2. Selectaţi un ECM si apăsaţi tasta Enter pentru a vizualiza jurnalul de evenimente al ECM respectiv. 3. Pentru a vă deplasa de la un eveniment la altul, utilizaţi tastele Sus si Jos. Evenimentele sunt ordonate începând cu evenimentele prezente, continuând cu cele active si terminând cu cele inactive. În cadrul acestor clasificări, sunt ordonate în funcţie de orele de funcţionare a motorului (sau orei reale la PowerWizard 2.0). 4. Apăsaţi Enter după evidenţierea unui eveniment pentru a vizualiza informaţiile suplimentare cum ar fi SPN, FMI, ora si data primei apariţii, ora si data ultimei apariţii (numai la PowerWizard 2.0), orele de funcţionare a motorului la prima apariţie si la ultima apariţie. 9.1.8. Resetarea unui singur eveniment O lampă roşie intermitentă de oprire indică existenţa unui eveniment de oprire neconfirmat. Lampa rosie intermitentă de oprire va ilumina continuu dupa apăsarea tastei Confirmare alarma. După verificarea unei erori si rectificarea cauzei acesteia, utilizati următoarea procedură pentru a reseta evenimentul: 1. Apăsaţi tasta Oprire. 2. Accesaţi opţiunea „EVENT LOGS” („JURNAL DE EVENIMENTE”) din meniul principal. 3. Selectaţi un ECM din listă. 4. Parcurgeţi evenimentele pentru a evidenţia evenimentul care trebuie resetat. 5. Asiguraţi-vă că evenimentul este activ (nu prezent). 6. Apăsaţi tasta Enter. 7. Dacă eroarea nu mai este prezentă iar sistemul de comanda este în modul Oprit, va fi evidenţiată opţiunea „RESET” („RESETARE”). 8. Apăsaţi din nou tasta Enter. Eroarea va fi ştearsă. 9. Apăsaţi de 3 ori tasta Escape pentru a reveni la meniul principal.


-32-

9.1.10. Resetarea rapidă a unui eveniment Pe lângă procedura de mai sus, mai există un proces simplificat pentru resetarea tuturor evenimentelor. Pentru a reseta toate evenimentele: 1. Apăsaţi tasta Oprire. 2. Apăsaţi si menţineţi apăsată tasta Confirmare alarma timp de trei secunde. 3. Apăsaţi Enter pentru a reseta toate evenimentele, apăsaţi Escape pentru a revoca. Nota – sistemul PowerWizard trebuie să fie în modul Oprire pentru a reseta evenimentele. Nota – evenimentele prezente nu pot fi resetate. 9.1.11.Securitate Există trei nivele de protecţie cu parola a tabloului de comandă . Modificarea fiecărui punct de referinţă reglabil este permisă la un anumit nivel de securitate. Parolele afectează numai modificarea punctelor de referinţă în cadrul tabloului de comandă. Nivelul de protecţie cu parolă necesar pentru modificarea fiecărui punct de referinţă este identificat în ecranul de introducere a punctului de referinţă. În ecranul de introducere a punctului de referinţă va fi afisat un număr de identificare a nivelului de securitate - „1”, „2” sau „3” - alături de un simbol reprezentând un lacăt. Nivelul 3 de securitate este utilizat pentru cele mai securizate puncte de referinţă, iar nivelul 1 pentru cele mai puţin securizate. Dacă sistemul se află la nivelul de protecţie necesar la vizualizarea unui parametru, lacătul nu va fi afişat. Dacă parametrul este afisat cu un lacat dar fara numar de identificare al nivelului de securitate, parametrul nu poate fi modificat din ecranul tbloului si trebuie contactat distribuitorul. Parolele de nivel 1si 2 sunt dezactivate la instalare. Parolele de nivel 1 si 2 sunt parole utilizator si pot fi utilizate dupa dorinta. PowerWizard 2.0 si EMCP 3.2. este de asemenea dotat cu o parola SCADA, care poate fi utilizata pentru securizarea comunicatiilor la distanta. Pentru a vizualiza meniul de securitate: MAIN MENU > CONFIGURE > SECURITY (MENIU PRINCIPAL > CONFIGURARE > SECURITATE) În partea superioara a meniului de securitate este afisat nivelul curent de securitate. Meniul de securitate include urmatoarele optiuni: DROP TO MIN LEVEL (COBORÂRE LA NIVEL MINIM) – folosita pentru a coborî nivelul curent de securitate la cea mai joasa setare. Evidentiati optiunea si apasati tasta Enter pentru a ajunge la nivelul minim de securitate. Daca nu sunt setate parole de nivel 1 sau 2, nivelul minim va fi 2. Daca este setata o parola de nivel 2, nivelul minim va fi 1, iar daca este setata o parola de nivel 1, nivelul minim va fi 0. ENTER LEVEL 1 OR 2 (ACCESARE NIVEL 1 SAU 2) – utilizat pentru introducerea parolelor de nivel 1 sau 2. Evidentiati optiunea si apasati Enter pentru a accesa ecranul de introducere a parolei. Parola poate fi introdusa cu ajutorul tastelor cursor. În sistemul PowerWizard sua EMCP3, parolele pentru nivelurile 1 si 2 trebuie sa fie diferite. Parola introdusa este comparata cu parolele de nivel 1 si 2 memorate. Daca parola este corecta, sistemul va accesa nivelul de securitate respectiv. ENTER LEVEL 3 (ACCESARE NIVEL 3) – utilizat pentru obtinerea accesului la nivelul 3. Parola de securitate de nivel 3 este rezervata pentru puncte de referinta critice, care trebuie modificate numai de catre un utilizator calificat. De aceea, trebuie sa contactati distribuitorul în cazul în care doriti sa efectuati o modificare asociata cu o parola de nivel 3. CHANGE LEVEL 1 PWD (MODIFICARE PAROLA NIVEL 1) – utilizata pentru a seta, modifica sau dezactiva o parola de nivel 1. Pentru a utiliza acesta functie, sistemul de comanda trebuie sa se afle la nivelul de securitate 1 sau mai mare. Evidentiati optiunea si apasati Enter pentru a accesa ecranul de introducere a parolei. Pentru a seta sau modifica parola, introduceti noua parola cu ajutorul tastelor cursor. Parolele pot sa contina 16 cifre. Pentru a dezactiva parola de securitate pentru nivelul 1, setati parola „0”. Apasati tasta Enter pentru a salva. CHANGE LEVEL 2 PWD (MODIFICAREA PAROLEI DE NIVEL 2) – utilizata pentru a seta, modifica sau dezactiva o parola de nivel 2. Pentru a utiliza acesta functie, sistemul de comanda trebuie sa se afle la nivelul de securitate 2 sau mai mare. Evidentiati optiunea si apasati Enter pentru a accesa ecranul de introducere a parolei. Pentru a seta sau modifica parola, introduceti noua parola cu ajutorul tastelor cursor. Parolele pot sa contina 16 cifre. Pentru a dezactiva parola de securitate pentru nivelul 2, setati parola „0”. Apasati tasta Enter pentru a salva.


-33-

CHANGE SCADA PWD (MODIFICAREA PAROLEI SCADA) (numai la PowerWizard 2.0) – utilizata pentru a seta, modifica sau dezactiva o parola SCADA. Evidentiati optiunea si apasati Enter pentru a accesa ecranul de introducere a parolei. Pentru a seta sau modifica parola, introduceti noua parola cu ajutorul tastelor cursor. Parolele pot sa contina 16 cifre. Pentru a dezactiva parola de securitate SCADA, setati parola „0”. Apasati tasta Enter pentru a salva. 9.1.12.Programarea orei reale (PowerWizard 2.0 si PMCP3.2 sau 3.3.) Ora reala ofera informatii referitoare la ora si data unei comenzi automate de pornire/oprire bazata pe ora. Furnizeaza de asemenea un mecanism pentru marcajele temporale din jurnalul de evenimente. Ora reala nu este calibrata si are numai rol informativ. Data si ora sunt setate de catre utilizator. 1. Pentru a seta formatul orei sau datei: MAIN MENU > CONFIGURE > TIME/DATE (MENIU PRINCIPAL > CONFIGURARE > ORA/DATA) 2. Pentru a seta ora, evidentiati-o si apasati de doua ori tasta Enter. 3. Setati ora cu ajutorul tastelor cursor apoi apasati tasta Enter pentru a salva. Apasati tasta Escape pentru a reveni. 4. Pentru a seta data, evidentiati-o si apasati de doua ori tasta Enter. 5. Setati data cu ajutorul tastelor cursor, apoi apasati tasta Enter pentru a salva. Apasati tasta Escape pentru a reveni. 6. Pentru a seta formatul datei, selectati FORMAT DD/MM/YY (FORMAT ZZ/LL/AA) sau FORMAT MM/DD/YY (FORMAT LL/ZZ/AA) si apasati tasta Enter. 7. Selectati formatul datei cu ajutorul tastelor cursor, apoi apasati tasta Enter pentru a salva. 9.1.13.Temporizator cu ciclu programabil – PCT (PowerWizard 2.0 si PMCP3.2 sau 3.3.) Functia optionala de temporizator cu ciclu programabil (PCT) permite utilizatorului sa programeze activarea sau dezactivarea în timpul saptamânii a doua activitati independente, denumite iesiri PCT. Daca aveti nevoie de aceasta functie si nu este instalata pe grupul generator, contactati distribuitorul. Aceasta functie este utila în cazul în care aveti nevoie de doua sau mai multe grupuri generatoare pentru a împarti automat alimentarea unei sarcini în timpul saptamânii. Utilizând un temporizator cu ciclu programabil, fiecare grup generator poate fi programat sa porneasca si sa se opreasca la momentele prestabilite. Este necesara utilizarea unui comutator de transfer pentru a va asigura ca grupurile generatoare nu sunt oprite sub sarcina. Temporizatorul cu ciclu programabil poate fi utilizat si în cazurile în care un grup de rezerva nu are acces la reteaua electrica pentru alimentarea încarcatorului redresor. Temporizatorul cu ciclu programabil poate fi utilizat în scopul punerii în functiune a grupului timp de o ora pe saptamâna pentru a mentine bateria încarcata. Functia PCT include sapte temporizatoare independente. Fiecare temporizator are urmatoarele puncte de referinta (punctele de referinta prezentate corespund PCT nr. 1): • Ziua de activare din saptamâna a temporizatorului cu ciclu programabil nr. 1. Aceasta permite selectarea independenta a fiecarei zile (duminica > sâmbata) de activare a temporizatorului • Ora de activare a temporizatorului cu ciclu programabil nr. 1. Ora din zi (ora si minutul) la care temporizatorul va fi activat • Perioada de activare a temporizatorului cu ciclu programabil nr. 1. Durata (în ore si minute) de activare a temporizatorului (pâna la 24 de ore) • Configurarea activarii iesirii nr. 1 a temporizatorului cu ciclu programabil nr. 1. Determina activarea primei iesiri la activarea temporizatorului • Configurarea activarii iesirii nr. 2 a temporizatorului cu ciclu programabil nr. 1. Determina activarea celei de-a doua iesiri la activarea temporizatorului. Iesirea nr. 1 este utilizata la punerea în functiune a grupului generator. Iesirea nr. 2 poate fi utilizata pentru actionarea iesirii de releu 8.


-34-

9.2 Opţiuni ale sistemului de control / comandă 9.2.1 Redresor automat pentru încărcarea bateriei : are rolul de a menţine bateria într-un nivel optim de încărcare, pentru a asigura demarajul motorului chiar dacă nu a funcţionat o perioadă îndelungată de timp. De regulă aceste redresoare au un curent de intensitate nominală de 5 A, şi sunt montate în interiorul panoului. În cazuri speciale se pot furniza redresoare de 10 A care trebuie însă montate în exteriorul panoului, în apropierea acestuia. El necesită o alimentare în curent continuu, 120 V sau 220/240 Vca, în funcţie de tip. În general nu se prevăd întreruptoare, evitându-se întreruperea intempestivă a redresorului. La pornirea grupului, sistemul de control/comandă va deconecta automat redresorul. Pe timpul funcţionării motorului, încărcarea bateriei este asigurată de alternatorul de încărcare. Ca opţiune suplimentară, se poate monta un comutator FUNCŢIONARE/OPRIRE şi un dispozitiv de încărcare rapidă a bateriei. Utilizarea acestuia trebuie să fie de scurtă durată, pentru că ar conduce la fierberea acidului sau uscarea bateriei. O altă opţiune, un ampermetru, permite controlul funcţionării redresorului. 9.2.2 Preîncălzitoare : În completarea dispozitivelor clasice de încălzire, trei tipuri de preîncălzitoare pot fi montate pe grupuri. Acestea permit, într-un mediu umed şi rece, menţinerea grupurilor în stare uscată şi la o anumită temperatură. Preîncălzitoarele de tip imersibil se plasează în sistemul de răcire şi asigură o pornire uşoară motorului, precum şi o prelurare rapidă a sarcinii. Acesta are un termostat reglat la o tamperatură de 40°C. puterea nominală a acestor preîncălzitoare (KW) variază în funcţie de tipul grupului electrogen. De regulă, un preîncălzitor de 1KW este suficient pentru un grup de putere mai mică de 275KVA. Grupurile electrogene cu o putere cuprinsa intre 350 si 700 KVA necesita un preincalzitor de 3KW. Grupurile cu o putere cuprinsa intre 750 si 1100 KVA necesita un preincalzitor de 6KW. Grupurile mai puternice necesită două preîncălzitoare , sau unul singur de puteri mai mari decat cele descrise mai sus. Preîncălzitoarele pentru alternator (evită formarea condensului) pot, în condiţii de umiditate, să fie montate pe bobinajele statorului pentru a le menţine uscate. Funcţionând la o temperatură relativ mică ele nu necesită termostat. Preîncălzitoarele anti-condens pentru panouri sunt montate în interiorul panourilor pentru a le menţine uscate. Toate aceste preîncălzitoare trebuie alimentate permanent la 220/240 Vca. În varianta standard, preîncălzitoarele nu sunt dotate cu comutatoare de comandă, dar pot fi livrate ca opţiune. Indiferent de variantă acestea sunt scoase din funcţiune la pornirea motorului. 9.2.3 Electropompe de transfer combustibil : este necesară pentru a transfera combustibilul din rezervorul principal în rezervorul cotidian. Pompele sunt alimentate la 220/240 Vca. De regulă ele sunt montate pe şasiul grupului. Pentru a comanda pompa de combustibil in interiorul rezervorului se monteaza o sonda de nivel cu contacte de minim si maxim pentru pornirea si oprirea pompelor. Releele de comandă, comutatorii, lampele de protecţie sunt montate în panou. Pe langa pompa electrica de obicei se pone si o pompa manuala pentru amorsarea circuitului de combustibil. Comenzile sunt formate din două butoane luminoase amplasate pe faţa panoului. Butonul roşu este de declanşare/oprire ; butonul verde este de funcţionare/pornire manuală. Pentru a face să funcţioneze grupul în modul manual, verificaţi că butonul roşu este în poziţia decuplat, apoi apăsaţi butonul verde şi menţineţI-l cuplat. În modul manual pompa va funcţiona doar dacă butonul este menţinut cuplat. Pentru a face să funcţioneze pompa în modul automat, asiguraţI-vă că butonul roşu este în poziţia decuplat. Un releu în curent continuu (PR), în interiorul panoului, este activat de un contact de nivel montat în rezervorul zilnic. Acesta pune pompa în funcţiune şi aprinde butonul verde. Un contact de nivel situat în partea superioară dezactivează releul PR în momentul în care rezervorul este plin. Acesta opreşte pompa şi stinge butonul verde. Înainte de punerea în funcţiune, verificaţi ca pompa de carburant să fie amorsată. Nu porniţi niciodată pompa dacă rezervorul principal este gol sau dacă vanele sunt închise.


-35-

9.2.4 Reglaje pentru turaţie/tensiune : trei dispozitive pot fi montate pe grup pentru a-i regla tensiunea şi turaţia. Un potenţiometru pentru reglat turaţia poate fi montat dacă motorul este controlat electronic. Un reglaj în sensul acelor de ceasornic, duce la creşterea turaţiei motorului. Este înzestrat cu un dispozitiv care permite blocarea motorului la o anumită valoare prestabilită. O manetă « mai repede-mai încet » permite reglarea turaţiei motorului controlat mecanic sau hidraulic. Regulatorul trebuie acţionat electric. Potenţiometrul de reglare a tensiunii permite ajustările fine de ordinul 3%. 9.2.5.. Modul semnalizare la distanta a avariilor de la grupul electrogen Annunciator :

Acest modul se utilizeaza pentru semnalizarea la distanta a 16 evenimente petrecute la grupul electrogen. Modulul se poate instala la o distanta de maxim 240 metri fata de grupul electrogen Modulul este dotat cu 16 perechi de leduri pentru semnalizare. Fiecare pereche de leduri este constituita dintr-un led de culoare rosie pentru semnalizarea evenimentelor grave de la grupul electrogen si un led de culoare galbena pentru semnalizarea evenimentelor de alarmare dar care nu au oprit grupul electrogen. Fiecare pereche de leduri se poate configura in functie de cerintele clientului. In plus mai exista o pereche de leduri pentru afisarea starii de comunicare intre Annunciator si grupul electrogen. Modulul mai este dotat cu un buton pentru indicarea ledurilor defecte si cu o hupa pentru avertizare sonora. Pe un singur tablou EMCP 3.2. sau PW 2.0 se pot pune un numar de maximum 3 Annunciatoare.

9.2.6. Modul RTD pentru monitorizare temperaturii

Acest modul se foloseste pentru a mari numarul de intrari pentru senzori. Modulul are un numar de 8 intrari RTD pentru senzori Aceste intrari se adauga la cele ale tabloului EMCP 3.3. , deci in total vom avea disponibile 12 intrari pentru senzori. Programarea intrarilor se realizeaza in functie de dorinta clientului. Comunicare intre tabloul grupului si modul se realizeaza utilizand interfata J1939. Modului poate fi amplasat langa tabloul grupului sau la o distanta maxima de 240 m fata de tablou. Pe un singur tablou EMCP 3.3. se pot pune un numar de maximum 1 modul RTD.

9.2.7. Modul Termocuple pentru monitorizare temperaturii

Acest modul se foloseste pentru a mari numarul de intrari pentru senzori Modulul are un numar de 20 intrari pentru senzori de tip J sau K. Aceste intrari se adauga la cele ale tabloului EMCP 3.3. , deci in total vom avea disponibile 24 intrari pentru senzori de temperatura. Programarea intrarilor se realizeaza in functie de dorinta clientului. Comunicare intre tabloul grupului si modul se realizeaza utilizand interfata J1939. Modului poate fi amplasat langa tabloul grupului sau la o distanta maxima de 240 m fata de tablou. Pe un singur tablou EMCP 3.2. se pot pune un numar de maximum 2 module cu termocuple.


-36-

9.2.8. Modul discret I/O

Acest modul se foloseşte pentru a mari numărul de intrări si ieşiri. Modulul are un numar de 12 intrari discrete si 8 relee de iesire. Aceste intrari si iesiri se adauga la cele ale tabloului EMCP 3.2. sau PW 2.0 , deci in total vom avea disponibile 18 intrari digitale si 14 relee de iesire. Programarea intrarilor si iesirilor se realizeaza in functie de dorinta clientului. Comunicare intre tabloul grupului si modul se realizeaza utilizand interfata J1939. Modului poate fi amplasat langa tabloul grupului sau la o distanta maxima de 240 m fata de tablou. Pe un singur tablou EMCP 3.2 sau PW 2.0.. se pot pune un numar de maximum 2 module discrete I/O.

9.2.9. Soft pentru monitorizare la distanta.

Acest soft este bazat pe un program pe care il poate utiliza clientul pentru monitorizarea parametrilor importanti, electrici si mecanici , Acest program este capabil sa ruleze pe un calculator care este configurat sub Windows. Utilizatorul poate configura datele achizitionate de la grupul electrogen pentru a realiza grafice de functionare a grupului. De asemenea cu ajutorul acestui program se poate porni si opri grupul de la distanta. Comunicarea intre tabloul grupului se realizeaza printr-o interfata RS 485 si un adaptor de la RS 485 si RS 232 , interfata care comunica cu calculatorul.


-37-

9.3 Ghid în caz de defecţiuni

DEFECŢIUNE SIMPTOM REMEDIERE

Motorul nu porneşte Demarorul nu acţionează când se dă semnal de pornire fie manual prin butonul de pornire, fie automat prin semnal de la distanţă

1. Verificaţi dacă sunt eliberate toate butoanele de oprire de urgenţă. 2. Verificaţi dacă lumina de oprire nu este aprinsă. 3. Verificaţi dacă nu sunt active evenimente de oprire. Resetaţi, dacă este necesar, după remedierea defectului indicat. 4. Consultaţi un tehnician calificat în materie de grupuri generatoare.

Alarmă de nivel Scăzut al combustibilului (opţional)

Alarmă de „Low Fuel Level (Nivel scăzut al combustibilului)” în jurnalul de evenimente. Se aprinde LED- ul portocaliu

1. Verificaţi nivelul combustibilului în rezervorul de zi. Umpleţi în mod corespunzător. 2. Consultaţi un tehnician calificat în materie de grupuri generatoare.

Alarmă de temperatură scăzută a lichidului de răcire. (opţional)

Alarmă de „Low Coolant Temp (Temperatură scăzută a lichidului de răcire)” în jurnalul de evenimente. Se aprinde LED-ul portocaliu

1. Verificaţi dacă încălzitorii de imersiune sunt porniţi şi în funcţiune. 2. Consultaţi un tehnician calificat în materie de grupuri generatoare.

Grupul generator nu activează sarcina

Grupul generator funcţionează, dar sarcina nu este activată

1. Verificaţi dacă disjunctorul este pornit (mânerul ridicat). 2. Consultaţi un tehnician calificat în materie de grupuri generatoare.

Grupul generator nu se opreşte manual

Grupul generator continuă să funcţioneze după ce a fost oprit

1. Verificaţi tasta de Stop după caz. 2. Verificaţi dacă grupul generator se opreşte când se apasă butonul de oprire de urgenţă. 3. Verificaţi dacă cronometrul de perioadă de răcire şi-a terminat timpul.

Grupul generator nu se opreşte în timp ce se află în mod automat

Grupul generator nu se opreşte după încetarea semnalului de la distanţă

1. Verificaţi dacă grupul generator se opreşte când butonul de oprire de urgenţă este apăsat sau când tasta de oprire este ţinută apăsată 5 secunde şi când se sare peste timpul de răcire. 2. Consultaţi un tehnician calificat în materie de grupuri generatoare.

Motorul se opreşte din cauza presiunii scăzute a uleiului

„Low Oil Pressure (Presiunescăzută a uleiului)” în jurnalul de evenimente. Se aprinde LED-ul roşu de oprire

1. Consultaţi un tehnician calificat în materie de grupuri generatoare.

Motorul se opreşte din cauza temperaturii ridicate a lichidului de răcire.

„High Coolant Temp (Temperatură ridicată a lichidului de răcire)” în jurnalul de evenimente. Se aprinde LED-ul roşu de oprire


Motorul se opreşte din cauza supraturaţiei

Supraturare în jurnalul de evenimente. Se aprinde LED- ul roşu de oprire


Motorul se opreşte din cauza nivelului scăzut al lichidului de răcire (oprire opţională)

„Low coolant Level (Nivel scăzut al lichidului de răcire)” în jurnalul de evenimente. Se aprinde LED-ul roşu de oprire


Motorul se opreşte din cauza nivelului scăzut al combustibilului (opţional)

„Low Fuel Level (Nivel scăzut al combustibilului)” în jurnalul de răcire. Se aprinde LED-ul roşu de oprire

1. Verificaţi nivelul combustibilului în rezervorul de zi. Umpleţi în mod corespunzător. 2. Consultaţi un tehnician calificat în materie de grupuri generatoare.


-38-

Motorul se opreşte din cauza temperaturii ridicate a uleiului de lubrifiere (Oprire opţională)

„HIGH OIL TEMP (TEMPERATURĂ RIDICATĂ A ULEIULUI)” în jurnalul de evenimente. Se aprinde LED- ul roşu de oprire


Motorul se opreşte din cauza subtensiunii (numai PowerWizard 2.0)

„UNDERVOLTAGE (SUBTENSIUNE)” în jurnalul de evenimente, se aprinde LED-ul roşu de oprire


Motorul se opreşte din cauza supratensiunii (standard la PowerWizard 2.0 opţional la PowerWizard 1.0)

„OVERVOLTAGE (SUPRATENSIUNE)” în jurnalul de evenimente, se aprinde LED-ul roşu de oprire


Motorul se opreşte din cauza unei scurgeri la masă (Oprire opţională)

„EARTH LEAKAGE (SCURGERE MASĂ)” în jurnalul de evenimente, se aprinde LED-ul roşu de oprire


Motorul se opreşte din cauza unei defecţiuni a masei (Oprire opţională)

„EARTH FAULT (DEFECŢIUNE MASĂ)” în jurnalul de evenimente, se aprinde LED-ul roşu de oprire



-39-

9.4 Tablouri inversoare normal / de siguranţă (AAR) În cazul în care grupul este montat pentru a furniza automat energie în caz de pană a reţelei, este necesară utilizarea unui tablou inversor normal/de siguranţă. Acest tablou este conceput pentru a detecta o cădere a reţelei de alimentare cu energie electrică, să trimită un semnal de demaraj al grupului, să basculeze utilizatorul de pe reţeaua căzută, pe grupul electrogen, şi să basculeze din nou pe reţea, când aceasta este din nou funcţională. Vizualizaţi figura 9.8.

Figura 9.8 Funcţionarea tabloului inversor normal/de siguranţă Există doua tipuri de tablouri inversoare normal/de siguranţă : Seria ATYS si ATYSM. 9.4.1 Tablou inversor normal/de siguranţă Inteligent Seria ATYS: Acest tablou este conceput pentru funcţionarea cu sistemul de control comandă cu demarare automată Seriile Power Wizard si EMCP3. Conexiunea cu ajutorul a două fire între tablou inversor şi panoul grupului face ca instalarea sa să fie foarte simplă. Inversorul de sursă are următoarele echipări şi opţiuni:

− Întrerupător motorizat − Facilitatea de a putea fi acţionat mecanic − Indicatori de stare (cu LED-uri):

• Reţea disponibilă / Reţea cuplată pe consumatori • Grup electrogen disponibil / Grup electrogen cuplat pe consumatori • Reţea / Grup electrogen pe poziţia “0” • Mod manual / Mod automatic • Test cu sarcină / Test fără sarcină • Re-transfer manual / automat, întrerupător motorizat pe poziţia REŢEA la revenirea acesteia • Indicator prezenţă tensiune la inversor / Indicator eroare inversor

− Display LCD pentru: • Tensiune reţea R-S, R-T, S-T • Tensiune reţea R-N, S-N, T-N • Tensiune generator R-T • Frecvenţă reţea / Frecvenţă generator • Numărul de comutări • Timpii de comutare: 2MT – timp de validare-lipsă reţea pentru pornire grup electrogen; AT – timp de

stablizare frecvenţă şi tensiune grup electrogen după pornirea acestuia; DBT – timp de întârziere comutare între cele două surse; 1MT – timp de validare revenire reţea; ROT – timp de funcţionare grup electrogen după revenirea reţelei şi cuplarea întrerupătorului motorizat pe poziţia REŢEA

− Faţa inversorului: • Grafică prietenoasă pentru un limbaj universal

− Setări: • Pornire grup electrogen la oscilaţii sub/supra frecvenţă reţea (domeniul este setabil între 80% şi

120%) • Pornire grup electrogen la oscilaţii sub/supra tensiune reţea (domeniul este setabil între 80% şi

120%) • Re-transfer manual / automat, întrerupător motorizat pe poziţia REŢEA la revenirea acesteia


-40-

• Timpii de comutare: 2MT(0~60 sec.), AT(0~60 sec.), 1MT(0~30 min.), ROT(0~10 min.), DBT(0~20 sec.)

• Mod de lucru manual / automat • Buton testare LED-uri • Posibilitatea de blocare a întrerupătorului motorizat

− Contacte auxiliare pentru semnalizare: • Comutator pe reţea • Comutator pe grup • Comutator în poziţie de ”0” • Inversor în mod automat • Inversor în mod manual • Blocare inversor

− Posibilitatea de schimbare, prin program, a conexiunilor între reţea şi grup − Detectarea automată a succesiunii fazelor, atât pentru reţea, cât şi pentru grup

Opţional, inversorul poate avea următoarele echipări:

− Modul de comunicare cu calculatorul, cu interfaţă RS485 − Test periodic de comutare a inversorului, atât în sarcină, cât şi în gol − Asigurare grad de protecţie IP54 pentru montaj în exterior

Gama de inversoare model ATYS este urmatoarea:

− 125A, 160A, 250A, 400A, 630A, 800A, 1000A, 1250A, 1600A, 2000A, 2500A, 3200A 9.4.2.Tablou inversor normal/de siguranţă Inteligent Seria ATYS M: Acest tablou este conceput pentru funcţionarea cu sistemul de control comandă cu demarare automată Seria Power Wizard. Conexiunea cu ajutorul a două fire între tablou inversor şi panoul grupului face ca instalarea sa să fie foarte simplă. Inversorul de sursă are următoarele echipări şi opţiuni:

− Întrerupător motorizat − Facilitatea de a putea fi acţionat mecanic − Indicatori de stare (cu LED-uri):

• Reţea disponibilă / Reţea cuplată pe consumatori • Grup electrogen disponibil / Grup electrogen cuplat pe consumatori • Reţea / Grup electrogen pe poziţia “0” • Mod manual / Mod automatic • Test cu sarcină / Test fără sarcină • Re-transfer manual / automat, întrerupător motorizat pe poziţia REŢEA la revenirea acesteia • Indicator prezenţă tensiune la inversor / Indicator eroare inversor

− Display LCD pentru: • Tensiune reţea R-S, R-T, S-T • Tensiune reţea R-N, S-N, T-N • Tensiune generator R-T • Frecvenţă reţea / Frecvenţă generator • Numărul de comutări • Timpii de comutare: 2MT – timp de validare-lipsă reţea pentru pornire grup electrogen; AT – timp de

stablizare frecvenţă şi tensiune grup electrogen după pornirea acestuia; DBT – timp de întârziere comutare între cele două surse; 1MT – timp de validare revenire reţea; ROT – timp de funcţionare grup electrogen după revenirea reţelei şi cuplarea întrerupătorului motorizat pe poziţia REŢEA

− Faţa inversorului: • Grafică prietenoasă pentru un limbaj universal

− Setări: • Pornire grup electrogen la oscilaţii sub/supra frecvenţă reţea (domeniul este setabil între 80% şi

120%) • Pornire grup electrogen la oscilaţii sub/supra tensiune reţea (domeniul este setabil între 80% şi

120%) • Re-transfer manual / automat, întrerupător motorizat pe poziţia REŢEA la revenirea acesteia • Timpii de comutare: 2MT(0~60 sec.), AT(0~60 sec.), 1MT(0~30 min.), ROT(0~10 min.), DBT(0~20

sec.) • Mod de lucru manual / automat • Buton testare LED-uri • Posibilitatea de blocare a întrerupătorului motorizat


-41-

− Contacte auxiliare pentru semnalizare: • Retea disponibila • Grup disponibil • Inversor în mod automat • Inversor în mod manual

− Posibilitatea de schimbare, prin program, a conexiunilor între reţea şi grup − Detectarea automată a succesiunii fazelor, atât pentru reţea, cât şi pentru grup

Opţional, inversorul poate avea următoarele echipări:

− Modul de comunicare cu calculatorul, cu interfaţă RS485 − Test periodic de comutare a inversorului, atât în sarcină, cât şi în gol − Asigurare grad de protecţie IP54 pentru montaj în exterior

Gama de inversoare model ATYS este urmatoarea:

− 63A, 80A, 125A 9.4.3.Descriere şi funcţionare: tabloul inversor funcţionează astfel: Pe timpul alimentării de la reţea, lămpile Reţea disponibilă şi Reţea cuplată sunt aprinse. Ele indică faptul că tensiunea din reţea este superioară Pragului de tensiune reţea (MVS) de pe cartela electronică şi că utilizatorul este conectat la reţea. Potenţiometrul MVS este reglat în uzină pentru pragul de tensiune pentru trei faze. Dacă tensiunea reţelei scade sub pragul MVS pe una din cele trei faze, cele două lămpi de stare Reţea disponibilă şi Reţea cuplată se sting. Temporizarea demarajului (2MT) este activată. Această temporizare împiedică demarajul grupului în cazul fluctuaţiilor momentane de tensiune ale reţelei. Dacă la sfârşitul acestei perioade de temporizare tensiunea din reţea nu revine la limitele normale, atunci contactorul reţelei se deschide şi un semnal de demaraj este trimis către panoul grupului. Odată ce grupul a pornit pentru a furniza energie, lampa de stare Grup disponibil se aprinde, iar Temporizarea pentru acoperirea de siguranţă (AT), este activată. Aceasta asigură stabilizarea ieşirii grupului înainte de momentul închiderii contactelor pentru circuitul de siguranţă. După trecerea perioadei de temporizare AT, şi deasemenea de la stabilizarea tensiunii grupului peste valoarea tensiunii de Prag (GVS), se închide contactul pentru alimentarea de siguranţă, permiţând alimentarea utilizatorului. Lampa de stare Grup în sarcină se aprinde. Dacă tensiunea din reţea depăşeşte valoarea de Prag MVS, lampa de stare Reţea disponibilă se aprinde, iar Temporizarea pentru recuplarea reţelei (1M) este cativată. Ea asigură un interval de timp până la recuplarea utilizatorului la reţea, pentru a se asigura de fiabilitatea reţelei. Dacă la un moment dat, pe parcursul acestei temporizări, tensiunea reţelei scade sub Pragul MVS, temporizarea 1MT este reiniţializată, iar utilizatorul rămâne în continuare cuplat la grup. După depăşirea temporizării 1MT, contactorul pentru alimentarea de siguranţă se deschide şi lampa Grup în sarcină se stinge. Contactorul pentru cuplarea reţelei se închide, iar lampa de stare Reţea electrică cuplată se aprinde. Utilizatorul este în acest moment conectat la reţeaua electrică. În acest moment, Temporizarea pentru oprirea grupului (ROT) este activată pentru a permite grupului să funcţioneze în continuare pentru a se răci. După scurgerea perioadei de temporizare ROT, semnalul de demaraj este întrerupt, iar grupul se opreşte imediat. Lampa Grup disponibil se stinge. 9.5 Descrierea disjunctorului alternatorului Disjunctorul alternatorului are o capacitate suficientă pentru grupul electrogen. El permite comutarea curentului de ieşire, în poziţia Funcţionare (maneta spre sus). Disjunctorul suportă tensiunea sa nominală în mod continuu, dar se declanşează în poziţia intermediară dacă tensiunea nominală pe una din faze este depăşită pe timpul unei perioade care depinde de intervalul de suprasarcină şi de caracteristicile disjunctorului. El trebuie pus în poziţia Oprit (maneta către în jos), înainte de o nouă anclanşare.


-42-

10. DESCRIEREA ŞI ÎNTREŢINEREA BATERIEI 10.1 Principiul unei baterii 10.1.1 Generalităţi : o baterie conţine un anumit număr de plăci, imersate într-un lichid conductor. Energia electrică a bateriei este furnizată ca urmare a reacţiilor chimice ce se produc în interiorul bateriei. Aceste reacţii sunt reversibile, ceea ce înseamnă că bateria pate fi încărcată-descărcată ciclic. 10.1.2 Electrolitul : Pentru o baterie cu plumb, lichidul conductor, numit electrolit, este o soluţie de acid sulfuric. Aceasta facilitează reacţiile chimice pe plăci şi transportă curentul electric. 10.1.3 Densitatea : Densitatea este o unitate de măsură care determină conţinutul de acid sulfuric în electrolit, prin compararea greutăţii sale cu greutatea apei pure. La 25°C, o baterie complet încărcată trebuie să aibă o densitate de 1,27. Cu cât conţinutul în acid este mai mic cu atât densitatea este mai mică. Pe măsură ce bateria se descarcă, reacţiile chimice diminuează densitatea electrolitului. Prin urmare concentraţia electrolitului este o măsură a încărcării bateriei. 10.1.4 Densimetru : Densitatea se măsoară direct cu ajutorul unui densimetru. Acest instrument asemănător unei seringi extrage o anumită cantitate de electrolit din interiorul unui element. Un plutitor din interiorul densimetrului indică nivelul densităţii. Măsurătorile terbuie efectuate imediat după adăugarea apei în element. Pentru ca acestea să fie fiabile apa trebuie să fie bine amestecată în electrolitul din element. Dacă măsurătoarea se face imediat după o tentativă prelungită de demaraj, ea va fi superioară valorii reale, apa formată în timpul acestei descărcări rapide neavând timpul necesar pentru o bună amestecare cu electrolitul. 10.1.5 Temperaturi joase sau scăzute : Pentru climatul tropical (frecvent peste 32°C), se vor utiliza baterii de densitate medie la sarcină maximă (1,24). Acest electrolit măreşte durata de viaţă a bateriei. Dacă ea este expusă la temperaturi joase, rare în regim tropical, atunci ea nu va avea aceeaşi putere de demaraj, datorită conţinutului scăzut de acid. Bateriile folosite în condiţii climaterice foarte riguroase, sunt umplute cu un electrolit mai dens, 1,29 – 1,3. Cu cât densitatea electrolitului creşte, cu atât sunt mai bune performanţele de demaraj la rece. 10.1.6 Corecţia temperaturii : Densimetrele sunt etalonate pentru a oferi densitatea la temperaturi prestabilite ale electrolitului, cel mai adesea la temperatura de 25°C. Dacă temperatura este mai coborâtă sau mai ridicată de această valoare, măsurătorile trebuie corijate. Pentru fiecare 5,5°C peste temperatura de referinţă, se vor adăuga 0,004 unităţi de densitate la valoarea determinată prin măsurătoare. Pentru fiecare 5,5°C sub temperatura standard se vor scădea 0,004 unităţi. 10.2 Întreţinerea bateriei ATENŢIE : ! Pentru întreţinerea bateriei, purtaţi un şorţ rezistent la acizi şi o mască sau ochelari de protecţie. In cazul în care sar stropi de electrolit pe suprafaţa pielii sau haine, spălaţi imediat cu apă din abundenţă. 10.2.1 Umplerea : Bateria este adeseori livrată uscată. În acest caz, umpleţi bateria cu un electrolit recomandat. Îndepărtaţi buşoanele de umplere şi umpleţi elementele până la 8 mm deasupra separatorilor. Lăsaţi bateria în repaos timp de 15 minute. Verificaţi nivelul şi faceţi corecţia dacă este cazul. 10.2.2 Încărcarea iniţială : În orele următoare umplerii, încărcaţi bateria timp de 4 ore, sub tensiunile indicate în continuare, pentru a permite o bună amestecare acidului. Efectuaţi această operaţie la momentul indicat. Referinţă Tensiunea de încărcare Baterie (Amperi) E017 9 E312 14 E324 20 O prelungire a duratei de încărcare poate fi necesară în anumite cazuri : până la 8 ore dacă bateria este stocată timp de 3 luni sau la temperaturi mai mari de 30°C, sau în condiţii de umiditate mai mare de 80% ; până la 12 ore dacă stocajul depăşeşte 1an. Dacă tensiunea încărcătorului nu este suficientă, o tensiune inferioară, niciodată mai mică de 1/3 din tensiunea indicată, poate fi utilizată. Măriţi în mod proporţional durata de încărcare (ex. : 8 ore sub 7 A în loc de 4 ore sub 14 A).


-43-

La sfârşitul perioadei de încărcare, verificaţi nivelul electrolitului şi faceţi completarea cu electrolitul recomandat, dacă este cazul. Refiletaţi buşoanele. 10.2.3 Întreţinere : Încărcarea bateriei şi utilizarea sa normală conduc la degajarea de vapori de apă. Este necesar să se execute completări cu apă. Curăţiţi mai întâi bateria, apoi îndepărtaţi buşoanele. Adăugaţi apă distilată până la 8 mm deasupra separatorilor. Repuneţi buşoanele. 10.3 Incarcarea bateriei ATENŢIE : ! Puneţi bateria la încărcat doar într-o sală corect aerisită. Nu provoaţi scântei sau flamă în vecinătatea bateriei. ! Protejaţi încărcătorul bateriei de precipitaţii. ! Intotdeauna întrerupeţi încărcătorul inainte de a decupla bateria. Un încărcător de menţinere sau un încărcător static menţine încărcarea bateriei. Totuşi dacă bateria a fost recent formată sau dacă o reîncărcare este necesară, bateria poate fi decuplată de grupul electrogen şi conectată la un încărcător exterior. 10.3.1 Conectarea încărcătorului la baterie : Conectaţi încărcătorul la o sursă de tensiune corespunzătoare (minim 13A), după cum urmează : Conectare reţea : Fază Maro Nul Albastru Impământare Galben / Verde AsiguraţI-vă că bornele bateriei sunt conectate după cum urmează : Conectare baterie Borna pozitivă Roşu Borna negativă Negru Conectaţi bateriile după cum urmează :

O baterie În paralel În serie In serie / paralel

Sistem 12V Sistem 24V

10.3.2 Funcţionarea încărcătorului : După cuplarea încărcătorului la reţea şi a bateriei la încărcător, puneţi bateria la încărcat. Pe timpul încărcării, defiletaţI buşoanele de umplere. Verificaţi nivelul electrolitului, şi faceţi copletarea cu apă distilată dacă este cazul. Porniţi încărcătorul şi observaţi debitul. Acesta depinde de capacitatea A/h a bateriei, de starea sa, şi de nivelul de încărcare actual. Tensiunea va scade pe măsură ce bateria se încarcă şi această diminuare se produce pe măsură ce intensitatea bateriei creşte. Pentru verificarea nivelului de încărcare, lăsaţi bateria în repaos o perioadă de timp, cu încărcătorul oprit. Apoi verificaţi densitatea pe fiecare element cu ajutorul unui densimetru. Încărcătorul nu trebuie să supraîncarce, nici să distrugă bateria. Totuşi temperaturile ridicate pot deteriora bateria. Temperatura nu trebuie să depăşească 45°C.


-44-

10.4 Tablou de localizare a defectiunilor bateriei ATENŢIE: ! Nu îndepărtaţi capotajul încărcătorului. Bornele sale sunt sub înaltă tensiune. Simptom Defect posibil Soluţie

Conexiuni la baterie incorecte Verificaţi conexiunile şi curăţaţi bornele Baterie sulfatată sau descărcată Încărcaţi bateria cu un echipament special Lipsă alimentare Verificaţi alimentarea reţelei sau a încărcătorului Siguranţele reţelei Înlocuiţi siguranţele

Lipsă tensiune

Defecţiune a redresorului Decuplaţi ieşirile alternatorului de fiecare diodă şi testaţi intensitatea de încărcare de ieşire, pe o rezistenţă de valoare cunoscută

Lipsă intensitate ampermetru

Ampermetru defect Verificaţi intensitatea de încărcare cu un ampermetru

Tensiunea reţelei prea scăzută Verificaţi tensiunea reţelei Derivaţia alimentării reţelei incorectă Verificaţi alimentarea reţelei

Debit de încărcare prea scăzut

Conexiuni slăbite Verificaţi şi restrângeţi conexiunile Conexiuni defecte ale bateriei Curăţaţi şi reconectaţi bornele Incălzirea cleştilor

de încărcare Şurub desfăcut la Curăţaţi şi restrângeţi şuruburile cleştilor Siguranţe de calibru necorespunzător

Înlocuiţi cu siguranţe conforme Siguranţele pe alimentarea reţea se ard regulat Scurt circuit Verificaţi şi refaceţi conexiunile Nivelul de încărcare nu se diminuează

Baterie descărcată sau defectă Nu este vina încărcătorului. Bateria nu va atinge sarcina sa maximă. Verificaţi bateria şi înlocuiţI-o dacă este cazul

10.5 Pornirea de siguranţă ATENŢIE: ! Nu încercaţi să efectuaţi o pornire de siguranţă dacă electrolitul este mai mult sau mai puţin îngheţat. Încălziţi bateria la cel puţin 5°C înainte de orice altă tentativă. Dacă bateria este insuficient încărcată, este posibil să încercaţi o pornire cu ajutorul unei baterii de siguranţă. Procedaţi după cum urmează: 1. Îndepărtaţi buşoanele bateriilor, protejaţi orificiile astfel încât să nu pătrundă în baterii corpuri străine. 2. Verificaţi nivelul electrolitului, şi dacă este necesar completaţi cu apă distilată. 3. Nu efectuaţi un demaraj de siguranţă decăt cu un sistem electric cu masă negativă cu aceeaşi tensiune.

Echipaţi grupul electrogen cu baterii de aceeaşi putere. 4. Aduceţi vehiculul în apropierea grupului, fără a le contacta. 5. Aduceţi vehiculul în punctul mort, întrerupeţi toţi consumatorii de energie electrică ai acestuia, şi porniţI-i

motorul. 6. Conectaţi o extremitate a unui cablu de siguranţă la borna pozitivă a bateriei vehiculului de depanare. Dacă

grupul este pe 24V iar vehiculul este pe 12V, conectaţi cablul la borna pozitivă a bateriei care nu este la masă.

7. Conectaţi cealaltă extremitate a cablului la borna pozitivă a bateriei grupului. Pentru a face o pornire a unui grup de 24 V, conectaţi borna pozitivă a bateriei care nu este la masă.

8. Conectaţi extremitatea unui alt cablu de siguranţă la borna negativă a bateriei vehiculului de depanare. Dacă grupul este pe 24V şi vehiculul de depanare are două baterii de 12V, conectaţi cablul de siguranţă la borna negativă a bateriei.

9. Verificaţi conexiunille. Nu încercaţi să porniţi un grup electrogen pe 24V de la un vehicul care are o baterie de 12V. Nu aplicaţi o tensiune de 24V pe o baterie de 12V.

10. Conectaţi cealaltă extremitate a celui de-al doilea cablu la blocul motor al grupului, la distanţă de conductele de alimentare.

11. După pornirea vehiculului, procedaţi la pornirea grupului după regulele normale, evitând demarajele prelungite.

12. Lăsaţi grupul să se încălzească. După ce motorul a ajuns la regimul nominal, decuplaţi cablul negativ de la blocul motor al grupului electrogen, apoi cealaltă extremitate a cablului de la bateria vehiculului de depanare. Faceţi acelaşi lucru cu cablul de pe bornele pozitive.

13. Repuneţi buşoanele.


-45-

11. ALTE TIPURI DE TABLOURI DE C-DA GRUP ELECTROGEN CARACTERISTICI STANDARD CONSTRUCTIA PANOULUI: cutie din tabla de otel de inalta rezistenta, cu usa de acces pe balama. Rezistenta la coroziune este sporita datorita tratamentului chimic de suprafata pe baza de fosfati. Componentele metalice sunt vopsite prin aplicarea unui strat de praf poliesteric, care fiind supus unor temperaturi inalte, se topeste, formând un invelis stralucitor si extrem de durabil. Banda autoadeziva cu numele comenzilor si dispozitivelor de control amplasate pe panou este disponibila cu specificatii in limba engleza/franceza. Panoul este montat pe un cadru de otel fixat de sasiul grupului electrogen, fiind izolat contra vibratiilor. SISTEMUL DE CONTROL: la baza are o gama de placi imprimate (P.C.B.), care utilizeaza doar elemente de circuit testate in practica. Fiecare placa imprimata de circuit este testata in trei rânduri: dupa procesul initial de fabricare, dupa plasarea in panoul de control si la final când sunt executate testele generale ale grupului electrogen. Aceasta serie de teste asigura fiabilitatea ridicata a sistemului. Operatia de inlocuire a placii este foarte simpla deoarece conexiunile sunt de tip multi-pin. INSTRUMENTATIE: toate instrumentele indicatoare in curent alternativ, sunt etalonate pe sectoare de 90°, montate pe fata inclinata a panoului; toate instrumentele indicatoare sunt de tip auto, cu diametrul de 52mm si sunt actionate electric. COMUTATOARELE: toate comutatoarele si butoanele sunt de inalta fiabilitate. EMCP II+ este un panou de control digital care combina controlul motorului cu afisarea parametrilor de curent alternativ. Permite afisarea codurilor de diagnostic alarme (folosite numai de personalul Service) in cazul producerii unei alarme de oprire a motorului sau unei alt tip de alarme care nu opreste motorul. Este construit intr-o carcasa turnata din aluminiu care asigura protectia componentelor electrice la vibratii, praf etc. ACCES2000 este un panou de control format din doua parti distincte:

− o parte care monitorizeaza parametrii motorului: temperatura apa, presiune ulei, stare baterie si numar de ore de funtionare

− alta parte care permite afisarea parametrilor de curent alternativ: curent pe fiecare faza si tensiune intre faze si intre fiecare faza si nul.


-46-

DOTARI STANDARD Parametri motor – poz. 1:

- tensiune baterie - numar ore functionare - viteza - presiune ulei - temperatura antigel

Instrumente

Parametri alternator – poz. 2: - tensiune - curent - frecventa - putere activa - putere reactiva - putere aparenta - energie activa - factor de putere - procent de incarcare al generatorului

Buton pornire/oprire/automat – poz. 3

Ciuperca rosie pentru oprire – poz. 4

Buton testare lampi – poz. 5

Potentiometru reglare tensiune – poz. 6

Dispozitive de control

Potentiometru reglare frecventa – poz. 7

Oprire presiune scazuta ulei – poz. 8

Oprire cind se apasa ciuperca rosie – poz. 9

Oprire temperatura mare antigel – poz. 10

Oprire supraviteza motor – poz. 11

Oprire nivel scazut antigel – poz. 12

Oprire start ratat motor – poz. 13

Oprire motor (altele decit cele dintre poz. 8 ~ poz. 13) cu afisare cod – poz. 14

LED-uri de oprire/ avertizare

Alarma fara oprire motor cu afisare cod – poz. 15

DOTARI OPTIONALE Buton start motor cu eter – poz. 16

Buton start pompa transfer combustibil – poz. 17


Buton oprire pompa transfer combustibil – poz. 18 Oprire supra/sub tensiune LED-uri de oprire/

avertizare Oprire pentru depăşire prag putere reactivă

Modul alarme suplimentare – poz. 19

Modul client cu alarme suplimentare – poz. 20

Alte module

Modul comunicare alarme client pe PC


-47-

PANOU DE C-DA EMCP II+

12

3 4 57

6

8 ~ 15

16 17 18

19 20


-48-

DOTARE STANDARD ACCESS 2000

Voltmetru/ampermetru/frecventa: media pt. cele 3 faze – poz. 1

Voltmetru pe fiecare faza – poz. 2

Ampermetru pe fiecare faza – poz. 3

Buton navigare pt. poz. 1, 2, 3 – poz. 4

LED navigabil (culoare verde) pt. voltmetru baterie – poz. 5

LED navigabil (culoare verde) pt. presiune ulei – poz. 6

LED navigabil pt. temperatura apa – poz. 7

Instrumente

Contoar orar – poz. 8

Buton activare placa & oprire grup – poz. 9

Buton pornire grup – poz. 10

Buton blocare – poz. 11


LED activare automata bujii incandescente pt. pornire la frig

Start ratat – poz. 12

Supraturatie & apasare buton oprire 11 – poz. 13

Defectiune generala – poz. 14

Dispozitive de oprire cu avertizoare

Defecţiune pt. presiune ulei, temperatura apa; LED-urile navigabile de la poz.5 & 6 vor avea culoarea rosie


-49-

PANOU DE C-DA ACCESS 2000

141

2

3

4

11

765

12 13 15 8 10

9


-50-

LISTA PUNCTELOR DE CONTROL PENTRU GRUPURI ELECTROGENE Client………………………….Adresa…………………………………..nr Contract………………. Marca…………………………Tip………………………………………Nr de parc………………… Nr. de serie…………………..Nr. de unitãti contor orar…………………………………………….

Tehnician:……………………………….Matricola:…………….Agentia:…………………….. NR Componente/Organe Control Demontare Reglare Mãsurãri/încercãri Constatãri

MOTOR 1 PORNIREA MOTORULUI PENTRU CEL PUTIN 20 MIN(10 MIN in sarcina) 2 VERIFICAREA IMBINARILOR INTRE DIFERITE ELEMENTE 3 VERIFICAREA NIVELULUI ULEI MOTOR 4 VERIFICAREA NIVELULUI LICHIDULUI DE RACIRE SI A DENSITATII ACESTUIA 5 PURJAREA DECANTORULUI DE APA 6 VERIFICAREA INDICATORULUI DE COLMATARE AL FILTRULUI DE AER 7 CURATAREA SAU SCHIMBAREA FILTRULUI DE AER 8 VERIFICAREA COLMATÄRII RADIATORULUI 9 VERIFICAREA STÄRII FURTUNELORSI A COLIERELOR DE STRîNGERE

10 VERIFICAREA NIVELULUI SI DENSITATII ELECTROLITULUI DIN ACUMULATORI 11 VERIFICAREA ALTERNATORULUI 12 VERIFICAREA REDRESORULUI PENTRU ACUMULATORI 13 VERIFICAREA RACORDULUI ,TOBEI SI A COLECTORULUI DE ESAPAMENT 14 VERIFICAREA APÄRÄTORILOR SI PROTECTIILOR 15 (*) ÎNLOCUIREA ULEIULUI SI FILTRULUI DE ULEI 16 (*) ÎNLOCUIREA FILTRULUI DE MOTORINÄ

GENERATOR 17 VERIFICAREA CONTINUITÄTII CONEXIUNILOR 18 VERIFICAREA CONTACTULUI ÎN SUPORTII SIGURANTELOR 19 VERIFICAREA SEMNALIZÄRILOR LUMINOASE DIN PANOUL DE CONTROL 20 VERIFICAREA FUNCTIONÄRII VOLTMETRULUI SI AMPERMETRULUI 21 MÄSURAREA TENSIUNII LA BORNELE GENERATORULUI 22 VERIFICAREA FRECVENTEI 23 STRîNGEREA SURUBURILOR DE LA CONCTORII DE FORTÄ 24 VERIFICAREA PANOULUI DE AUTOMATIZARE SI CONTROL

INVERSOR DE SURSA 25 VERIFICAREA DISPOZITIVULUI DE COMUTATIE(CONTACTORI) 26 VERIFICAREA FUNCTIONÄRII LÄMPILOR DE STARE 27 VERIFICAREA ELEMENTELOR PANOULUI INVERSOR DE SURSA

(*) se executã dupã 250 ore de functionare sau o datã pe an

“O” = OK ,nimic de semnalat “R” = de reparat “U” = de reparat urgent “NU” = nu existã optiunea Observatii :……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Data…………………… Semnãtura clientului……………………..


-51-

DATA Lucrări efectuate Executant Viza Furnizor

Manual Utilizare Si Instalare Grupuri Electrogene

Documents

Transcript of Manual Utilizare Si Instalare Grupuri Electrogene