Manual Lapte

download Manual Lapte

of 45

Transcript of Manual Lapte

  • 7/25/2019 Manual Lapte

    1/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor 1

  • 7/25/2019 Manual Lapte

    2/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 3

    Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

    Produs in cadrul proiectului:Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria

    alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca

    Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara

    Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii

    Europene sau a Guvernului Romaniei.

    Cod proiect:POSDRU 81/3.2/S/58274

    Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro

    CUPRINSINTRODUCERE 5

    TEST DE EVALUARE INITIALA 5I. CADRUL LEGISLATIV AL DOMENIULUI SECURITATII SI SANATATII MUNCII IN ROMANIA.PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE 6PREZENTARE 6OBIECTIVE 6ACTE NORMATIVE DE BAZA 6LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006 7OBIECTUL SI PRINCIPIILE ACTIVITATII DE PREVENIRE 7PRINCIPIILE DE BAZA ALE PREVENIRII 8AUTORITATI COMPETEN TE SI INSTITUTI I CU ATRIBUTII IN DOMENIU 8CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 10PERICOL. RISC. VATAMARE 10TEHNICI DE PREVENIRE 11ZONELE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC 12ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE 12ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE 14CONSECINTE SOCIALE SI ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCA SI BOLILOR PROFESIONALE 16TEST DE EVALUARE 17

    II. MASURI GENERALE DE PREVENIRE 18SEMNALIZAREA 18ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE EIP 20

    III. MEDICINA MUNCII. SUPRAVEGHEREA SANATATII LUCRATORILOR 22

    IV. INSTRUIREA 24

    V. ACTIUNI IN CAZ DE URGENTA 26

    VI. PRIMUL AJUTOR 27 TEST DE EVALUARE 35

    MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specice si prevenirea acestora. Sector: Industria Lactatelor. 36Unitatea 1. Riscurile derivate din conditiile de securitate a muncii in functie de procese de productie si sarcini de lucru. 36A. CADERILE 391. Caderile la acelasi nivel 392. Caderile de la diferite niveluri 40B. LOVITURI, TAIETURI CAUZATE DE OBIECTE SI UNELTE DE MANA 42C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJE LOR 441. CENTRIFUGA 472. MALAXOR 483. MASINA DE BATUT UNT 484. MASINA DE AMBALAT 49D. PROIECTAREA DE PARTICULE 49E. CONTACTELE ELECTRICE 50

    F. INCENDIILE SI EXPLOZIILE 51G. CONTACTELE TERMICE 54H. ACCIDENTARI, LOVIRI, CIOCNIRI CU SAU DE CATRE VEHICULE 55REZUMAT 56TEST DE EVALUARE 57

    MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specice si prevenirea acestora. Sector: Industria Lactatelor. 58Unitatea 2. Riscurile derivate din conditiile de igiena industriala. 58A. AGENTI BIOLOGICI 60B. ZGOMOTUL 61C. AGENTI CHIMICI 63D. CONDITII TERMOHIGROMETRICE 641. Activitati de munca desfasurate in camerele frigorice si congelatoare 652. Desfasurarea de activitati de munca in locatii inchise 66TEST DE EVALUARE 67

  • 7/25/2019 Manual Lapte

    3/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 5

    Sectorul lactatelor reprezinta o parte importanta a industri-ei alimentare din Romania, contribuind la dezvoltarea so-cio-economica a anumitor zone unde, de cele mai multeori, reprezinta singurul mediu de dezvoltare sustenabil sicreator de noi locuri de munca.

    In contextul actualului climat economic, in care orice eve-niment negativ neprevazut poate afecta considerabil acti-vitatea rmelor, prevenirea riscurilor profesionale si a pro -blemelor de sanatate legate de munca a inceput sa devinao prioritate, orice accident de munca sau imbolnavire da-torata conditiilor de munca generand pierderi nanciare siimplicatii sociale extrem de importante.

    Lunand in considerare aceste argumente, se dovedeste a necesara stabilirea de masuri preventive si planuri de acti-

    une pentru a reduce sau elimina riscurile profesionale spe-cice. Etapele corespunzatoare atingerii acestui obiectivincep cu alegerea modalitatii de organizare a activitatii deprevenire si protectie, parte nala ind planicarea, adop-tarea si monitorizarea masurilor de prevenire identicate.

    Prezentul manual de bune practici este un instrument pen-tru resursele umane implicate in securitatea si sanatateamuncii, care are rolul de a ajuta la:

    Dezvoltarea si raspandirea culturii de prevenire ariscurilor profesionale,

    Promovarea celor mai bune practici de prevenireidenticate,

    Imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilordin sector.

    De asemenea obiectivul didactic al prezentului manual isipropune sa contribuie la dezvoltarea calitatii activitatilor deprevenire desfasurate de companii, prin modalitatea deanaliza a principalelor riscuri de accidentare si imbolnavi-re din industria lactatelor, care consta in tratarea unitara acauzelor, consecintelor si masurilor de prevenire speciceecarui risc.

    Manualul are intentia de a transforma prevenirea riscurilorprofesionale intr-un aliat strategic in planicarea si imple-mentarea politicilor de actiune pentru diminuarea incidenteiaccidentelor de munca si bolilor profesionale prin imbuna-tatirea conditiilor de munca, consecintele pozitive ind cre -area unui climat de munca sanatos si, implicit, crestereaproductivitatii.

    Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:

    1. Inuenta muncii asupra sanatatii:

    a) Este intotdeauna pozitiva.

    b) Poate provoca probleme de sanatate.

    c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

    2. In Romania exista legislatie specica securita -tii si sanatatii muncii care transpune DirectivaEuropene 89/391/CEE din 1989:

    a) Doar pentru anumite sectoare de activitate.

    b) Este conceputa dar inca neadoptata.

    c) Din 2006.

    3. Prevenirea riscurilor profesionale are ca na-litate:

    a) Evitarea sau reducerea riscurilor profesionale.

    b) Evitarea accidentelor si bolilor profesionale.

    c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

    4. Conform principiilor activitatii de prevenire tre -buie ca:

    a) Lucratorii sa benecieze de echipamente individuale deprotectie.

    b) Masurile de protectie colectiva sa e adoptate inainteamasurilor de protectie individuala.

    c) Echipamentele individuale de protectie sa e distribuitedoar lucratorilor care le solicita.

    5. Lucratorii au dreptul de a avea reprezentanti inComitetul de Securitatea si Sanatate in Munca?

    a) Nu.

    b) Da, unul singur.

    c) Da, in functie de numarul total de angajati.

    INTRODUCERE TEST DE AUTOEVALUARE INITIALACUPRINSMODULUL 2. Notiuni privind riscurile specice si prevenirea acestora. Sector: Industria Lactatelor. 68Unitatea 3. Riscurile ergonomice si psihosociale si riscurile in functie de productie si sarcini de lucru. 681. Riscurile ergonomice in industria lactatelor 70A. Suprasolicitarile provenite din manipularea manuala a incarcaturilor sau miscarile gresit efectuate 70B. Riscurile ergonomice provocate de adoptarea de pozitii fortate 72C. Riscurile ergonomice provocate de miscarile repetitive 742. Riscurile psihosociale in industria lactatelor 75A. Riscuri datorate solicitarii mintale la locul de munca 76B. Riscuri provenite din organizarea activitatii de munca sau datorate caracteristicilor sarcinii de lucru 76C. Desfasurarea de activitati de munca in ture. Bune practici organizationale 77TEST DE EVALUARE 80

    RISCURI IN FUNCTIE DE ETAPELE PROCESULUI DE PRODUCTIE SI SARCINILE DE MUNCA 80A. RECEPTIA SI DESCARCAREA MATERIILOR PRIME / DEZAERAREA 80B. DEPOZITAREA /REFRIGE RAREA /DEPOZITAREA REFRIGERATA/ STANDARDIZAR EA

    / OMOGENIZAREA/ DEZODORIZAREA 81C. TRATAMENT TERMIC /PASTEURIZAR E /TRATAMENT UHT /STERIL IZARE 82D. ADAUGAREA DE FERMENTI / FERMENTARE / SPARGERE / AMESTECARE

    / INCHEGARE / SCURGEREA ZERULUI SI TAIERE / MATRITARE SI PRESARE / SARARE SI MATURARE 82E. DEPOZITAREA REFRIGER ATA/ AMBALAR EA/ CURATENIA 83

    BIBLIOGRAFIE 84

  • 7/25/2019 Manual Lapte

    4/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 7

    Directivele Europene au caracter obligatoriupentru statele membre, ecare stat totusi avandlibertatea de a le adapta la realitatile interne farainsa a aduce atingere principiilor de baza. Aceastaactivitate a st denumita transpunere, Legea Se -curitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006 ind re -zultatul transpunerii Directivei 89/391/CEE, din 12iunie 1989, privind introducerea de masuri pentrupromovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lu-cratorilor la locul de munca.

    Conventiile Internationaleale Organizatiei Inter-nationale a Muncii (I.L.O.) si Organizatia Mondia-la a Sanatatii (O.M.S.) au stabilit, de asemenea,referinte pentru tendintele si liniile de actiune alepoliticilor de prevenire.

    Capitolele 1 si 2ale Legii 319/2006 prezinta sco-pul legii, domeniul de aplicare si denitiile termeni-lor si expresiilor specice.

    Capitolul 3, structurat in 7 sectiuni, prezinta obli-gatiile angajatorilor referitoare la:

    - Masurile si activitatile necesare asigurarii se-curitatii si sanatatii muncii;

    - Serviciile de prevenire si protectie;

    - Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarealucratorilor si pericolul grav si iminent;

    - Informarea lucratorilor;

    - Consultarea si participarea lucratorilor;

    - Instruirea lucratorilor.

    In Capitolul 4 sunt enumerate responsabilitatilelucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii mun-cii.

    Capitolul 5 contine elemente generale privind su-pravegherea sanatatii, aceasta activitate ind re -glementata prin Hotararea Guvernului Romanieinr. 355 din 11 aprilie 2007.

    Capitolul 6 prezinta normele generale privind co-municarea, cercetarea si raportarea evenimente-lor, atat accidente de munca, cat si boli profesio-nale. De asemenea, in acest capitol sunt denitetoate categoriile de accidente de munca.

    Capitolul 7 contine prevederi despre grupurilesensibile la riscuri, categoriile de persoane inca-drate in acest grup si obligatia angajatorilor pentruasigurarea securitati si sanatatii acestor persoane.

    Capitolele 8 si 9 enumera infractiunile si contra-ventiile corespunzatoare nerespectarii prevederilorLegii 319/2006.

    Capitolele 10 si 11 prezinta autoritatile compe-tente si institutiile cu atributii in domeniu, rspectivdispozitiile nale ale legii.

    Reglementerile specice si detaliate ale principiilor sielementelor din Legea 319/2006 sunt stipulate in Nor-mele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 adop-tate prin HG 1425/2006 cu modicarile si competarileulterioare.

    Strategia abordarii securitatii si sanatatii muncii s-a modi-cat categoric de la intrarea in vigoare al Legii 319/2006,

    principiul general ind prevenirea riscurilor profesionale,prin identicarea si evaluarea acestora si adoptarea masu-rilor necesare evitarii sau diminuarii lor, protectia colectivaavand caracter prioritar.

    Astfel, angajatorii au obligatia de a organiza activitatile deprevenire in baza evaluarii riscurilor profesionale si a planu-lui de prevenire si protectie, elaborate in functie de carac-teristicile ecarui centru de munca, loc de munca, post delucru si lucratori.

    Legea Securitatii si Sanatatii in Munca are ca obiectpromovarea securitatii si sanatatii lucratorilor prin denireaunor obligatii, responsabilitati si activitatii al caror scopesteprevenirea riscurile profesionale, acesta ind, dealtfel, si principiul primordial al cadrului juridic care regle-menteaza domeniul SSM.

    RASPUNSURI LA TESTULDE AUTOEVALUARE INITIALA

    1. Raspuns corect :b) Poate provoca probleme de sanatate.

    Justicare: munca, prin caracteristicile ei, poate provoca inanumite situatii probleme de sanatate lucratorilor, care in ca-zuri extreme pot accidente de munca sau boli profesionale.

    2. Raspuns corect: c) Din 2006.

    Justicare: in Romania, actele normative care reglementea-za domeniul Securitatii si Sanatatii Muncii au fost adoptatein 2006: Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 di 14iulie 2006 si Normele metodologice de aplicare a prevederilorLegii nr. 319/2006 cu modicarile si completarile ulterioare.

    3. Raspuns corect: c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

    Justicare:Legea Securitatii si Sanatatii in Munca denesteprevenirea ca ind ansamblul de dispozitii sau masuri luate

    ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopulevitarii sau diminuarii riscurilor profesionale. Ca o consecin-ta a evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale se considerasi evitarea sau diminuarea accidentelor de munca sau a bo-lilor profesionale care sunt efecte ale riscurilor profesionale.

    4. Raspuns corect:b) Masurile de protectie colectiva sa eadoptate inaintea masurilor de protectie individuala.

    Justicare: Unul din principiile generale de prevenire este,conform Legii Securitatii si Sanatatii Muncii: adoptarea, inmod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de ma-surile de protectie individuala

    5. Raspuns corect: c) Da, in functie de numarul total de angajati.

    Justicare: Normele metodologice de aplicare a Legii319/2006 stabilesc dreptul lucratorilor de a avea reprezen-tanti in CSSM, precum si numarul acestor in functie de nu-marul total al angajatilor.

    Securitatea si Sanatatea Muncii este un domeniu extremde important in cadrul politicilor Uniunii Europene avand caexponent principal Strategia Comunitara privind Securita-tea si Sanatatea in Munca. Aceptarea Romaniei in Comuni-tatea Europeana in 2007 a permis transpunerea in legisla-tia romana a unui amplu set de norme comunitare dedicateSecuritatii si Sanatatii in Munca.

    In continuare vor prezentate conceptele de baza ale pre-

    venirii riscurilor profesionale, legislatia specica si elemen-tele relationate cu securitatea si sanatatea muncii, insistan-du-se pe relatia stransa dintre munca si sanatate si evolutiaei in contextul schimbarilor din mediul de munca.

    Cunoasterea cadrului legal al domeniului securita-tii si Sanatatii Muncii.

    Intelegerea conceptelor securitatii si sanatatii inmunca: conditii de munca; pericol, risc, vatamare;tehnici de prevenire; accidente de munca si boliprofesionale.

    Dezvoltarea obisnuintei de aplicare a cerintelor de-rivate din actele normative specice securitatii sisanatatii in munca.

    Asigurarea securitatii si sanatatii muncii obliga companiile

    la asumarea responsabilitatilor stabilite de Legea 319/2006,printre cele mai importante ind: evaluarea riscurilor pentrusecuritatea si sanatatea lucratorilor, identicarea si adop-tarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea riscurilor,supravegherea sanatatii lucratorilor in scopul detectariiprecoce a posibilelor probleme de sanatate determinate deconditiile de munca.

    Actele normative de baza care reglementeaza domeniulsecuritatii si sanatatii muncii sunt:

    Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319 din 14 iulie 2006;

    Normele metodologice de aplicare a legiinr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modica-rile si completarile ulterioare).

    Aceste acte normative respecta prinicipiile Constitutiei Ro-maniei si Codului Muncii referitoare la securitatea si sana-tatea muncii, precum si principiile Directivelor Europene siale Conventiilor Internationale:

    Constitutia Romaniei prevede la art.41, alin.2dreptul lucratorilor de a benecia de masuri de pro -tectie social acare includ si asigurarea securitatii sisanatatii muncii.

    Codul Muncii stipuleaza in art. 171 obligatia ana-gajatorilor de a lua toate masurile necesare pentrua proteja integritatea zica si sanatatea agajatilor,asigurand securitatea si sanatatea muncii.

    Actul Unic European (1987) stabileste, printrealtele, principiile politicii sociale (art. 118 A) aleUniunii Europene care are ca obiect promovareasanatatii si securitatii lucratorilor si stabileste criteriiminime pentru protectia acestora.

    Art.5 lit.e), Legea nr. 319 din 14 iulie 2006Legea securitatii si sanatatii in munca

    Prevenire: Ansamblul de dispozitii sau masuriluate ori prevazute in toate etapele procesuluide munca, in scopul evitarii sau diminuarii ris-curilor profesionale;

    I. CADRUL LEGISLATIV ALDOMENIULUI SECURITATII

    SI SANATATII MUNCIIIN ROMANIA. PREVENIREARISCURILOR PROFESIONALE.

    PREZENTARE

    OBIECTIVE

    ACTE NORMATIVE DE BAZA

    LEGEA SECURITATII SI SANATATII

    IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006

    OBIECTUL SI PRINCIPIILE

    ACTIVITATII DE PREVENIRE

  • 7/25/2019 Manual Lapte

    5/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 9

    initiate de alte institutii, potrivit legii, si participa,dupa caz, la elaborarea unor astfel de reglemen-tari;

    monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor,a informatiilor si a propunerilor transmise de insti-tutiile aate in subordine sau coordonare, precumsi ale celor cu care colaboreaza in desfasurareaactivitatii;

    abiliteaza persoane juridice si zice pentru a prestaservicii de protectie si prevenire in domeniul securi-tatii si sanatatii in munca;

    recunoaste, desemneaza, notica si supraveghea-za laboratoare de incercari, precum si organismedin domeniul sau de competenta, in conditiile legii;

    coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatieisi Cercetarii, elaborarea programelor de cercetarede interes national in domeniul securitatii si sana-

    tatii in munca;

    organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei siCercetarii, activitatea de pregatire generala si/saude specialitate in domeniul securitatii si sanatatii inmuncapentru institutiile de invatamant;

    desfasoara activitati de informare-documentare,potrivit legii;

    avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar suporturi de curs, brosuri, pliante, ase elaboratede alte persoane juridice sau zice, in sensul asi-gurariiconcordantei mesajelor pe care acestea lecontin cu prevederile legislatiei in vigoare;

    reprezinta statul in relatiile internationale din dome-niul sau de competenta.

    2. Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de speci-alitate al administratiei publice centrale, esteautoritatea centrala in domeniul asistentei desanatate publica.

    Atributii in domeniul sanatatii lucratorilor la locul demunca:

    coordoneaza activitatea de medicina a muncii lanivel national;

    elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru pro-tectia sanatatii in relatie cu mediul de munca, pen-tru promovarea sanatatii la locul de munca, precumsi pentru medicina muncii;

    supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;

    asigura formarea si perfectionarea profesionala indomeniul medicinei muncii;

    coordoneaza activitatea de cercetare, declarare,inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si acelor legate de profesiune;

    autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea ser-viciilor medicale acordate lucratorilor la locul demunca;

    colaboreaza cu alte institutii implicate in activitaticu impact asupra sanatatii lucratorilor;

    indeplineste si alte atributii, conform competentelorsale in domeniu, reglementate prin legi speciale.

    3. Inspectia Muncii reprezinta autoritatea compe-tenta in ceea ce priveste controlul aplicarii le-gislatiei referitoare la securitatea si sanatateain munca.

    Atributii:

    controleaza realizarea programelor de prevenirea riscurilor profesionale;

    solicita masuratori si determinari, examineazaprobe de produse si de materiale in unitatii si inafara acestora, pentru claricarea unor eveni-mente sau situatii de pericol;

    dispune sistarea activitatii sau scoaterea dinfunctiune a echipamentelor de munca, in cazul incare constata o stare de pericol grav si iminentde accidentare sau de imbolnavire profesionalasi sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire pe-nala;

    cerceteaza evenimentele conform competente-lor, avizeaza cercetarea, stabileste sau conrmacaracterul accidentelor;

    coordoneaza, in colaborare cu Institutul Natio-nal de Statistica si cu celelalte institutii implicate,dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a ac-cidentelor de muncasi a incidentelor, iar, in co-laborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemulde raportare a bolilor profesionale sau legate deprofesie;

    analizeaza activitatea serviciilor externe prevazu-te la art. 8 alin. (4) si propune retragerea abilitarii,dupa caz;

    raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Soci-ale si Familiei situatiile deosebite care necesitaimbunatatirea reglementarilor din domeniul secu-ritatii si sanatatii in munca;

    furnizeaza informatii celor interesati despre celemai ecace mijloace de respectare a legislatieidin domeniul securitatii si sanatatii in munca.

    Principiile de baza ale prevenirii riscurilor profesionale suntprevazute in Legea 319/2006:

    1. Evitarea riscurilor.

    Este obiectivul principal al actiunilor de prevenire, ind sicea mai ecace modalitate de evitare a posibilelor conse-cinte.

    2. Evaluarea riscurilor care nu pot evitate.

    In situatiile in care riscurile identicate nu pot evitate, estenecesara evaluarea lor, identicarea lucratorilor expusi sistabilirea masurilor de prevenire adecvate.

    3. Combaterea riscurilor la sursa.

    4. Adaptarea muncii la om.

    Inseamna proiectarea posturilor de munca, alegerea echi-pamentelor de munca, a metodelor de munca si de pro-ductie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii curitm predeterminat si a dimi nuarii efectelor acestora asuprasanatatii.

    5. Adaptarea la progresul tehnic.

    In anumite situatii, limitarile tehnice fac imposibila evitareaunor riscuri profesionale. In acest sens, angajatorul trebuiesa tina cont de evolutia tehnica, inlocuind echipamentele demunca sau identicand solutii tehnice pentru marirea gra -dului de securitate a celor existente.

    6. Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea cenu este periculos sau cu ceea ce este mai putinpericulos.

    Principiul se aplica incepand cu procedurile de lucru, panala echipamentele de munca.

    7. Planicarea prevenirii

    Atingerea obiectivelor si urmarirea sustenabilitatii activita-tilor de prevenire nu poate facuta fara o planicare si omonitorizarea continua a indicatorilor acestor activitati.

    8. Adoptare masurilor de protectie colectiva in -aintea celor de protectie individuala.

    Acest principiu conrma prioritatea adoptarii masurilor ne-cesare combaterii riscurilor la sursa, ind evidente ecientasi caracterul general al acestui tip de masuri.

    9. Furnizarea de informatii suciente lucratorilor.

    Informatiile si instructiunile furnizate lucratorilor (teoreticsi practic) trebuie sa e suciente si necesare, astfel incatacestia sa-si poata desfasura sarcinile de munca cunos-cand risicurile la care sunt expusi, consecintele acestora simasurile de prevenire si protectie.

    1. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Fa -miliei este autoritatea competenta in dome-niul securitatii si sanatatii in munca.

    Atributii in domeniu:

    elaboreaza proiecte de acte normative in vedereaimplementarii unitare a strategiei nationale si aacquis-ului comunitar din domeniu;

    avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu

    Principalele obligai ale angajatorului Obligaile lucratorilor

    Sa asigure securitatatea si proteca sanatai lucratorilor;

    Sa previna riscurilor profesionale;

    Sa informeze si sa instruiasca lucratorii;

    Sa asigure echipamentele individuale de protece in confor-mitate cu rezultatele evaluarii riscurilor;

    Sa consulte si sa permita parciparea lucratorilor la discuta-rea tuturor problemelor referitoare la SSM;

    Sa garanteze supravegherea sanatai lucratorilor.

    Sa ulizeze corect echipamentele de munca;

    Sa ulizeze corect echipamentele individuale de protece;

    Sa nu dezacveze elementele sau dispozivele de protece aleechipamentelor de lucru si sa ulizeze corect acest dispozive;

    Sa comunice imediat orice situae de munca care ar putea cons-tui un potenal pericol;

    Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislaei SSM;

    Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediu de muncasigur si sanatos.

    PRINCIPIILE DE BAZA

    ALE PREVENIRII

    AUTORITATI COMPETENTE SIINSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU

    http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406
  • 7/25/2019 Manual Lapte

    6/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 11

    Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare elimi-narii si/sau diminuarii riscurilor. Pe de alta parte, lucratoriiau responsabilitatea de a exploata si utiliza in mod adec-vat echipamentele de munca si echipamentele individualede protectie. Promovarea unei atitudini pozitive si a uneimotivatii suciente pentru dobandirea cunostintelor si obis -nuintelor necesare evitarii riscurilor, va reduce consideabilincidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

    O activitate preventiva adecvata implica cunoasterea tu-turor elementelor sistemului de munca si a factorilor carecaracterizeaza aceste elemente, pentru a putea asfel iden-tica si preveni riscurile. Activitatea preventiva un poate punctuala, ind un proces dinamic datorita variabilelor carecaracterizeaza atat munca si conditiile de munca, cat eca-re lucrator.

    Cum s-a mentionat anterior, procesul de munca este ca-racterizat de anumite elemente si conditii specice care pot

    originea riscurilor profesionale. Pentru o mai buna inte-legere, in continuare vor deniti termenii: pericol, risc,vatamare/dauna.

    Riscul poate evaluat prin combinarea a doua variabilecare il caracterizeaza: probabilitatea producerii lui si severi-tatea/gravitatea consecintelor (vatamarilor/daunelor).

    TEHNICI DE PREVENIRE

    Data iind varietatea conditiilor de munca care caracteri-zeaza un centru de munca sau o activitate productiva, ac-tiunile de prevenire implica utilizarea de tehnici speciale infunctie de conditiile de munca pentru care se face analizasi pe care se doreste a le imbunatati.

    Securitatea muncii - Ansamblu de tehnici siproceduri care au drept obiectiv eliminarea

    sau diminuarea riscurilor de producere a ac-cidentelor de munca.

    Igiena industriala - Ansamblu de tehnici destudiu, evaluare si modicare a factorilor derisc zici, chimici sau biologici care afecteazaambientul mediului de munca, in scopul pre-venirii aparitiei bolilor profesionale in randullucratorilor expusi.

    Ergonomia si psihosociologia muncii -Ergonomia: este disciplina care se ocupacu studiul condiilor de munca in vederearealizarii unei adaptari opme a omului laacestea. Psihosociologia muncii: studiazafactorii de risc psihosociali deriva din or-ganizarea muncii, relaile de munca, mediulsocial al lucratorilor, etc.

    Supravegherea sanatatii lucratorilor - Re-prezinta totalitatea serviciilor medicale careasigura prevenirea, depistarea, dispensariza-rea bolilor profesionale si a bolilor legate deprofesie, precum si mentinerea sanatatii si acapacitatii de muncaa lucratorilor. Suprave-gherea sanatatii lucratorilor este asigurata decatre medicii specialisti de medicina muncii.

    4. Institutul National de Cercetare-Dezvoltarepentru Protectia Muncii fundamenteaza stiinticmasurile de imbunatatirea activitatii de securi-tate si sanatate in muncasi promoveaza politicastabilita pentru acest domeniu.

    Denitii

    Prevenire - Ansamblu de dispozitii sau masuriluate ori prevazute in toate etapele procesului demunca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilorprofesionale.

    Securitate si Sanatate in Munca - Ansamblu deactivitati institutionalizate avand ca scop asigura-rea celor mai bune conditii in desfasurarea proce-

    sului de munca, apararea vietii, integritatii zice sipsihice, sanatatii lucratorilor si a altor persooaneparticipante la procesul de munca.

    Risc profesional - Probabilitatea ca un evenimentnedorit sa se realizeze cu o anumita gravitate, inconditii de utilizare si/sau expunere date in timpulsi din cauza procesului de munca.

    Pericol grav si iminent - Situatia concreta, realasi actuala carei ii lipseste doar prilejul declansatorpentru a produce un accident in orice moment.

    Accident de munca - atamarea violenta a orga-nismului, precum si intoxicatia acutaprofesionala,care au loc in timpul procesului de muncasau inindeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoa-ca incapacitate temporara de muncade cel putin 3zile calendaristice, invaliditate ori deces.

    Echipament individual de protectie - Orice echi-pament destinat a purtat sau manuit de un lucra-tor pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multorriscuri care ar putea sa ii puna in pericol securita-tea si sanatatea la locul de munca, precum si oricesupliment sau accesoriu proiectat pentru a indepli-ni acest obiectiv.

    Echipament de munca - Orice masina, aparat,unealta sau instalatie folosita in munca.

    Evaluarea riscurilor - Studiul sistematic al tuturoraspectelor procesului de munca care pot generaevenimente nedorite, identicarea mijloacelor deeliminare a pericolelor si a masurilor de preveniresi protectie pentru controlul acestor riscuri.

    Grupuri sensibile la riscuri - Sunt acei lucratori care, da-torita caracteristicilor personale, pot afectati in mod spe-cic. In aceasta categori intra: femeile gravide, lehuzele,femeile care alapteaza, tinerii, persoanele cu dizabilitati.

    Sarcina de munca Mediul inconjurator Organizarea muncii

    Conditiile de munca pot clasicate in trei categorii: speci-ce sarcinii de munca, specice mediului ambiental si spe-

    cice organizarii muncii.

    Sunt conditii de munca:

    a. Caracteristicile generale ale locatiilor, instalatiilor,echipamentelor, produselor si a altor utilitatii exis-tente in central de munca.

    b. Natura agentilor zici, chimici si biologici prezen-ti in mediul de munca, intensitatea, concentratiilesau nivelul de prezenta corespunzatoare acestora.

    c. Procedurile de lucru pentru utilizarea sau desfa-surarea sarcinilor de munca in prezenta factorilormentionati anterior.

    d. Toate acele alte carcteristici ale muncii, incluzan-du-le pe acelea referitoare la organizarea muncii,care pot inuenta dimensiunea riscurilor la caresunt expusi lucratorii.

    Toate aceste caracteristici difera de la un post de lucru laaltul, neexistand doua posturi de lucru identice din punctde vedere al conditiilor de munca. De aceea, atunci candsunt studiate conditiile de munca, prima etapa a prevenirii,trebuie studiat ecare post de lucru in parte pentru a deter-mina exact posibilele riscuri profesionale.

    Pentru a evita ca variabilele din componenta conditilor demunca sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor.este necesara prevenirea riscurilor profesionale, identi-cand si controland aceste riscuri.

    Lucratorii din industria alimentara, datorita activitatii profe-sionale si mediului in care isi desfasoara aceste activitati,pot expusi riscurilor profesionale care, daca un sunt evita-te, pot cauza accidente de munca si boli profesionale.

    Supravegherea sanatatii lucratorilor

    Pericol

    Proprietatea sau capacitatea intrnseca prin

    care un element (materii, materiale, metode de

    munca, tehnologii, etc.) este susceptibil sa con-

    duca la materializarea unui eveniment nedorit.

    Risc

    Probabilitatea ca un eveniment nedorit sa se

    realizeze cu o anumita gravtate, in conditii de

    utilizare si/sau expunere date.

    CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN

    DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII

    MUNCII

    CONDITII DE MUNCA

    Vatamare/dauna - Consecinta materializarii

    riscului

    Orice caracteristica a muncii care poate avea oinuenta seminicativa in generarea de riscuripentru securitatea si sanatatea lucratorilor

    PERICOL. RISC. VATAMARE

    http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406
  • 7/25/2019 Manual Lapte

    7/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 13

    Producerea gazelor comprimate, licheatesau dizolvate si utilizarea masiva a acestora.

    Activitati care implica riscuri electrice la in-alta tensiune.

    Activitati de producere a bauturilor distilatesi a substantelor inamabile.

    Activitati ce implica riscuri de producere aexploziilor, conform HG 1058/2006.

    2. Prin desemnarea unuia sau mai multi lucratori pen-tru a se ocupa de actvitatile de prevenire si protec-tie.

    3. Prin inintarea unuia sau mai multor servicii internede prevenire si protectie.

    4. Prin apelarea la servicii externe de prevenire siprotectie.

    In toate cazurile prezentate mai sus, angajatorul, lucratoruldesemnat, personalul din componenta serviciilor internesau externe, trebuie sa aiba pregatirea necesara desfasu-rarii activitatilor de prevenire si protectie conform articolelor49 si 50 din Hg 1425/2006.

    Contractarea unui serviciu extern este obligatorie doar incazul in care competentele si/sau resursele persoanelorindicate la punctele 1, 2 si 3 nu sunt suciente indepliniriicerintelor legale din domeniu. De asemenea, serviciul ex-tern poate contractat indiferent de modalitatea interna deorganizare a activitatii de prevenire si protectie.

    Contractarea unui serviciu extern nu implica si delegarearesponsabilitatilor angajatorului asa cum sunt ele stipulatein actele normative care reglementeaza domeniul securita-tii si sanatatii in munca, serviciul extern neind responsabilde punerea in practica masurilor sau activitatilor de preve-nire si protectie propuse. Desemnarea de catre angajator aunui reprezentant care sa coordoneze relatia dintre servi-ciul extern si angajator, sa execute si/sau sa monitorizezeexecutarea activitatilor stabilite de serviciul extern este, deasemenea, necesara.

    Documentul de baza al activitatii de prevenire siprotectie este Planul de prevenire si protectiecare se intocmeste in urma evaluarii riscurilor pro-fesionale.

    Acesta trebuie sa contina cel putin urmatoarele in-formatii:

    Denumirea locului de munca/postului de lucru eva-luat;

    Riscurile evaluate pentru ecare loc demunca/postde lucru;

    Masuri tehnice de prevenire si protectie;

    Masuri organizatorice de prevenire si protectie;

    Masuri igienico-sanitare de prevenire si protectie;

    Masuri de alta natura;

    Actiuni in scopul realizarii masurii/masurilor propu-se;

    Termene de realizare;

    Persoanele care raspund de realizarea masurii/masurilor;

    Planul de prevenire si protectie trebuie supus analizei lu-cratorilor si/sau reprezentantilor lor sau comitetului de se-curitate si sanatate in munca, dupa caz, si trebuie sa esemnat de angajator. De asemenea, planul de preveniresi protectie sta si la baza intocmirii documentelor necesareinstruirilor lucratorilor, din el putand extrase atat riscurilecu caracter general si masurile de prevenire, cat si riscurile

    specice ecarui loc de munca/post de lucru si masurile deprevenire aferente acestora.

    Un organism extrem de important din structura de organi-zare a actvitatii de prevenire si protectie este Comitetulde securitate si sanatate in munca (CSSM). Conformart. 57 din HG 1425/2006 cu modicarile si completarileulterioare, Comitetul de securitate si sanatate in munca seconstituie in unitatile care au un numar de cel putin 50 delucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitatipe teritoriul Romniei. Inspectorul de munca poate impuneconstituirea comitetului de securitate si sanatate in muncain unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori in functiede natura activitatii si de riscurile identicate.

    Conform art. 58 al aceleiasi HG, Comitetul de securitate sisanatate in munca este constituit din urmatorii membri:

    a) angajator sau reprezentantul sau legal;

    b) reprezentanti ai angajatorului cu atributii de securitatesi sanatate in munca;

    c) reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specice indomeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;

    d) medicul de medicina a muncii.

    Numarul reprezentantilor lucratorilor va egal cu numarulformat din angajator sau reprezentantul sau legal si repre-zentantii angajatorului, iar lucratorul desemnat sau repre-zentantul serviciului intern de prevenire si protectie va secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.

    Reprezentantii lucratorilor in CSSM sunt alesi pentru o pe-rioada de 2 ani.

    Atributiile Comitetului de securitate si sanatate in mun-ca, conform HG 1425/2006 cu modicarile si completa-rile ulterioare, sunt urmatoarele:

    ZONE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC

    Zonele cu risc ridicat si specifcsunt acele zone din ca-drul intreprinderii si/sau unitatii in care au fost identicateriscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cuconsecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invali-ditate.

    Evidenta zonelor cu risc ridicat si specic trebuie sa contina: Nominalizarea acestor zone in cadrul in-

    treprinderii si/sau unitatii; Masurile stabilite in urma evaluarii riscu-

    rilor pentru aceste zone.Stabilirea zonelor de muncacu risc ridicat si specic implica:

    Identicarea si evaluarea riscurilor/facto-rilor de risc de accidentare si imbolnavireprofesionala, precum si a consecinteloractiunii acestora asupra organismului deces sau invaliditate;

    Nivelul cantitativ al factorilor de risc in ca-zul imbolnavirilor profesionale;

    Durata de expunere la actiunile factorilorde risc; Nivelul morbiditatii prin accidente si boli

    profesionale.Masurile de asigurare a securitatii si sanatatii in muncapot :

    tehnice; organizatorice; igienico - sanitare; de alta natura.

    Bazate pe evaluarea riscurilor acestea trebuie sa e adap-tatezonelor de muncarespective, corespunzator conditiilorde muncaspecice unitatii, avizate odata cu lista zonelorcu risc ridicat specic.

    ORGANIZAREA ACTIVITATILORDE PREVENIRE SI PROTECTIE

    Denitii:

    Lucrator- persoana angajata de catre un angaja-tor, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioadaefectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii sialti participanti la procesul de munca, cu exceptiapersoanelor care presteaza activitati casnice;

    Serviciu intern de prevenire si protectie- repre-zinta totalitatea resurselor materiale si umane alo-cate pentru efectuarea activitatilor de prevenire siprotectie in intreprindere si/sau unitate;

    Comitet de securitate si sanatate in munca -este organul paritar constituit la nivelul angajatoru-lui, in vederea participarii si consultarii periodice indomeniul securitatii si sanatatii in munca

    Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi spe-cifce in domeniul securitatii si sanatatii lucra-torilor - persoana aleasa, selectata sau desem-nata de lucratori, in conformitate cu prevederilelegale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce prives-te problemele referitoare la protectia securitatii sisanatatii lucratorilor in munca;

    In conformitate cu art. 14 din HG 1425/2006 cu modicarilesi completarile ulterioare, organizarea activitatilor de preve-nire si protectie este realizata de angajator in urmatoarelemoduri:

    1. Prin asumarea de catre angajator a atributiilor pen-tru realizarea masurilor prevazute de lege. Aceastasituatie este posibila doar in cazul microintreprin-derilor si intreprinderilor a caror activitate nu seregaseste in lista din anexa 5 a HG 1425/2006 pre-zentata mai jos, din care au fost scoase activitatilecare nu au legatura cu industria alimentara:

    Activitati cu risc potential de expunere laradiatii ionizante.

    Activitati cu risc potential de expunere laagenti toxici si foarte toxici, in special celecu risc de expunere la agenti cancerigeni,mutageni si alti agenti care pericliteaza re-producerea.

    Activitati in care sunt implicate substantepericuloase, potrivit prevederilor HotarriiGuvernului nr. 95/2003 privind controlulactivitatilor care prezinta pericole de acci-dente majore in care sunt implicate sub-stante periculoase.

    Activitati cu risc de expunere la grupa 3 si4 de agenti biologici.

    Atentie!

    Angajatorul este obligat:

    sa aduca la cunostinta tuturor lucrato-

    rilor care sunt zonele cu risc ridicat si

    specic;

    sa aduca la cunostinta conducatorilor

    locurilor de muncasi a lucratorilor care

    isi desfasoara activitatea in zonele cu

    risc ridicat si specic masurile stabilite

    in urma evaluarii riscurilor.

    Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in

    urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc

    ridicat si specic constituie o prioritate in cadrul

    planului de protectie si prevenire!

    http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406
  • 7/25/2019 Manual Lapte

    8/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 15

    la care este incadrata victima, ori de la orice alt locde munca organizat de acestea, la o alta persoanajuridica sau zica, pentru indeplinirea sarcinilor demunca, pe durata normala de deplasare;

    j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lu -crului, daca victima prelua sau preda uneltele delucru, locul de munca, utilajul sau materialele, dacaschimba imbracamintea personala, echipamentulindividual de protectie sau orice alt echipament pusla dispozitie de angajator, daca se aa in baie ori inspalator, sau daca se deplasa de la locul de muncala iesirea din intreprindere sau unitate si invers;

    k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamenta-re, daca acesta a avut loc in locuri organizate deangajator, precum si in timpul si pe traseul normalspre si de la aceste locuri;

    l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor ro-mani sau de persoane zice romane, delegatipentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afaragranitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in do-cumentul de deplasare;

    m) accidentul suferit de personalul roman care efec-tueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in

    baza unor contracte, conventii sau in alte conditiiprevazute de lege, incheiate de persoane jur idiceromane cu parteneri straini, in timpul si din cauzaindeplinirii indatoririlor de serviciu;

    n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri decalicare, recalicare sau perfectionare a pregatiriiprofesionale, in timpul si din cauza efectuarii activi-tatilor aferente stagiului de practica;

    o) accidentul determinat de fenomene sau calamitatinaturale, cum ar : furtuna, viscol, cutremur, inun-datie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare)etc., daca victima se aa in timpul procesului demunca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

    p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accidentde munca si in imprejurari care indreptatesc presu-punerea decesului acesteia;

    q) accidentul suferit de o persoana aata in indeplini-rea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agre -siuni.

    In situatiile mentionate la literele g), h), i) si l), de -plasarea trebuie sa se faca fara abateri nejusticatede la traseul normal si, de asemenea, transportul sase faca in conditiile prevazute de reglementarile desecuritate si sanatate in munca sau de circulatie invigoare.

    Accidentele de munca sunt, in marea majoritate a cazurilor,un indicator al decientelor conditiilor de munca si manage-mentului prevenirii riscurilor profesionale.

    Din punct de vedere tehnico-preventiv sunt si accidentecare nu au drept consecinte vatamari de persoane, acesteevenimente ind denumite in legislatia specica incidentepericuloase.

    Cercetarea incidentelor periculoase va tratata cu aceasiatentie ca si in cazul accidentelor de munca, concluziile simasurile identicate ind vitale evitarii producerii unor eve-

    nimente similare in viitor.

    Alte categorii de afectiuni cauzate de conditiile de muncasunt sunt bolile profesionale si bolile legate de profesiune.

    Pentru ca o afectiune sa e considerata boala profesio -nala este necesar ca aceasta sa apara in Tabelul BolilorProfesionale cu declarare obligatorie din anexa nr. 22 aHG 1426/2006 cu modicarile si completarile ulterioare,Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.

    a)analizeaza si face propuneri privind politica de securi-tate si sanatate in munca si planul de prevenire si protectie,conform regulamentului intern sau regulamentului de orga-nizare si functionare;

    b)urmareste realizarea planului de prevenire si protectie,inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederi-lor lui si ecienta acestora din punct de vedere al imbunata-tirii conditiilor de munca;

    c)analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegereaechipamentelor, lund in considerare consecintele asuprasecuritatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri in situa -tia constatarii anumitor deciente;

    d)analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utili-zarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de pro -tectie colectiva si individuala;

    e)analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revinserviciului extern de prevenire si protectie, precum si men -

    tinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia;

    f)propune masuri de amenajare a locurilor de munca,tinnd seama de prezenta grupurilor sensibile la riscurispecice;

    g)analizeaza cererile formulate de lucratori privind con -ditiile de munca si modul in care isi indeplinesc atributiilepersoanele desemnate si/sau serviciul extern;

    h)urmareste modul in care se aplica si se respecta re -glementarile legale privind securitatea si sanatatea in mun-ca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectoriisanitari;

    i)analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenireaaccidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, pre-cum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propu-ne introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;

    j)analizeaza cauzele producerii accidentelor de mun -ca, imbolnavirilor profesionale si evenimentelor produsesi poate propune masuri tehnice in completarea masurilordispuse in urma cercetarii;

    k)efectueaza vericari proprii privind aplicarea instructiu-

    nilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privindconstatarile facute;

    l)dezbate raportul scris, prezentat comitetului de secu -ritate si sanatate in munca de catre conducatorul unitatiicel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii sisanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si laecienta acestora in anul incheiat, precum si propunerilepentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza inanul urmator.

    Alte reglementarii privind organizarea si functionareaCSSM, precum si obligatiile angajatorului referitoare laCSSM sunt stipulate in capitolul IV al HG 1425/2006 cumodicarile si completarile ulterioare.

    ACCIDENTELE DE MUNCASI BOLILE PROFESIONALE

    Efectele negative pe care munca pe care munca le poateavea asupra lucratorilor se manifesta sub diferite forme:accidente de munca, boli profesionale sau boli legate deprofesiune.

    In conformitate cu articolul 30 din Lege 319/2006, sunt con-siderate accidente de munca:

    a) accidentul suferit de persoane aate in vizita in in -treprindere si/sau unitate, cu permisiunea angaja-torului;

    b) accidentul suferit de persoanele care indeplinescsarcini de stat sau de interes public, inclusiv in ca -drul unor activitati culturale, sportive, in tara sau inafara granitelor tarii, in timpul si din cauza indepli-nirii acestor sarcini;

    c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural -sportive organizate in timpul si din cauza indeplini-rii acestor activitati;

    d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare aunei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentrusalvarea de vieti omenesti;

    e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare aunei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentruprevenirea ori inlaturarea unui pericol care amenin-ta avutul public si privat;

    f) accidentul cauzat de activitati care nu au legaturacu procesul muncii, daca se produce la sediul per-soanei juridice sau la adresa persoanei zice, incalitate de angajator, ori in alt loc de munca organi-zat de acestia, in timpul programului de munca, sinu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;

    g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut intimpul si pe traseul normal de la domiciliul lucrato-rului la locul de munca organizat de angajator, siinvers;

    h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediulpersoanei juridice sau de la adresa persoanei -zice la locul de munca sau de la un loc de muncala altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

    i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediulpersoanei juridice sau de la adresa persoanei zice

    Accidentul de munca

    Este vatamarea violenta a organismului, pre-

    cum si intoxicatia acuta profesionala, care au

    loc in timpul procesului de munca sau in inde-

    plinirea indatoririlor de serviciu si care provoa-

    ca incapactate temporara de cel putin 3 zile

    calendaristice, invaliditate sau deces.

    Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319din 2006

    Incident periculos

    Este evenimentul identicabil, cum ar explo-

    zia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiilemajore de noxe, rezultat din disfunctionalitateaunei activitati sau a unui echipament de muncasau/si din comportament neadecvat al factoru-lui uman, care un a afectat lucratorii, dar ar fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau acauzat ori ar fost posibil sa produca pagubemateriale.

    Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319din 2006

    Boala profesionala

    Este afectiunea care se produce ca urmare a

    exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata deagenti nocivi zici, chimici ori biologici caracte-ristici locului de munca, precum si de solicitareadiferitelor organe sau sisteme ale organismului,in procesul de munca.

    Boala legata de profesiune

    Este boala cu determinare multifactoriala, lacare unii factori determinanti sunt de naturaprofesionala.

    Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319din 2006

    ACCIDENT INCIDENT PERICULOS

  • 7/25/2019 Manual Lapte

    9/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 17

    Consecintele accidentelor de munca si ale bolilor profe-sionale pot clasicate si in functie de nivelul la care seproduc:a) Individual: victima - suferinta zica si psihica, incapacitate

    temporara sau permanenta de munca, pierdere in-crederii in sine, pierderi nanciare, etc.;

    apropiati ai victimei (familie, rude) suferinta psi-hica, stres psihic datorat deteriorarii climatului fa-milial, etc.

    b) Microeconomic (agent economic): intarzieri sau pierderide productie, deteriorari si distrugeri ale echipamentelorde munca, posibile cheltuieli de recalicare sau calica-re a fortei de de munca, degradarea climatului social lalocul munca, pierderi de contracte, etc.

    c) Macroeconomic: cheltuieli cu asigurari sociale si cu asistenta medi-

    cala sau judiciare, in cazul identicarii raspunderiipenale, etc.

    Pierderile economice sunt reectate de doua categorii decosturi:

    costuri directe, in care sunt incluse cele legate de asi-gurari, de refacerea evaluarii riscurilor profesionale; costuri indirecte, reprezentate de cheltuielile nea-

    coperite de asigurari, care inuenteaza atat buge -tul public, cat si agentul economic: cheltuieli pentrurepararea sau inlocuirea echipamentelor de muncaavariate sau distruse, pierderi de timp de munca,posibile penalitati pentru intarzieri la livrare, etc.

    Concluzia celor prezentate mai sus este ca toate activitatilede prevenire a riscurilor profesionale sunt destinate elimi-narii sau reducerii consecintelor enumerate mai sus atatla nivelul lucratorilor, cat si al angajatorilor si societatii, ingeneral.

    Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:

    1. Legea Securitatii si Sanatatii Muncii prevede obliga-tii ale lucratorilor?

    a) Nu, doar drepturi.

    b) Da, in Capitolul 4.

    2. Prevenirea este:

    a) Ansamblul de dispozitii luate ori prevazute in toate eta-pele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminu-arii riscurilor profesionale;

    b) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazutein toate etapele procesului de munca, in scopul evitariiriscurilor profesionale;

    c) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori preva -zute in toate etapele procesului de munca, in scopulevitarii sau diminuarii riscurilor profesionale.

    3. Lucratorii sunt obligati:

    a) Sa utilizeze corect echipamentele de munca;

    b) Sa utilizeze corect echipamentele individuale de protectie;c) Sa nu dezactiveze elementele sau dispozitivele de pro-

    tectie ale echipamentelor de lucru si sa utilizeze corectacest dispozitive;

    d) Sa comunice imediat orice situatie de munca care arputea constitui un potential pericol;

    e) Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatieiSSM;

    f) Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediude munca sigur si sanatos.

    g) Toate variantele sunt corecte.

    4. In categoria grupurilor sensibile la riscuri intra:

    a) Femeile gravide;b) Tinerii;c) Persoanele peste 50 de ani.

    5. Zonele din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care

    au fost identicate riscuri ce pot genera accidentesau boli profesionale cu consecinte grave, ireversi-bile, respectiv deces sau invaliditate sunt denumite:

    a) Zone cu risc specic;b) Zone periculoase;c) Zonele cu risc ridicat si specic.

    6. Angajatorul este obligat:

    a) Sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care suntzonele cu risc ridicat si specic;

    b) Sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor demuncasi a lucratorilor care isi desfasoara activitateain zonele cu risc ridicat si specic masurile stabilite inurma evaluarii riscurilor;

    c) Ambele variante sunt corecte.

    7. Documentul de baza al activitatii de prevenire siprotectie este:

    a) Documentarul pentru instruirea introductiv-generala;b) Planul de actiune in caz de pericol garv si iminent;c) Planul de prevenire si protectie.

    8. Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca esteconstituit din urmatorii membrii:

    a) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezentanti ailucratorilor cu raspunderi specice in domeniul securitatiisi sanatatii lucratorilor, medicul de medicina a muncii;

    b) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezentantiai angajatorului cu atributii de securitate si sanatatein munca, reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderispecice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;

    c) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezen-tanti ai angajatorului cu atributii de securitate sisanatate in munca, reprezentanti ai lucratorilor curaspunderi specice in domeniul securitatii si san-atatii lucratorilor, medicul de medicina a muncii.

    319/2006. De asemenea, si lista categoriilor generale alebolilor legate de profesiune apare in anexa nr. 23 al actuluinormativ amintit mai sus.

    Spre deosebire de bolile profesionale, bolile legate de pro-fesiune nu se declara, acestea se dispensarizeaza medicalsi se comunica angajatorilor sub forma rapoartelor medica-le nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, in vederealuarii masurilor tehnico organizatorice de normalizare aconditiilor de munca.

    Exemple de boli legate de profesiune:- hipertensiunea arteriala potentiala consecinta a urmatori-lor factori: zgomot, vibratii, temperatura si radiatii caloricecrescute etc.

    - afectiuni respiratorii cronice nespecice cauzate de pul-beri, gaze iritante etc.

    - cardiopatia ischemica cauzata de solicitari crescute zicesi psihice in procesul muncii;

    - afectiuni musculo scheletice (lombalgii, cervicoscapu-lalgii etc.) cauzate de microclimat nefavorabil, vibratii, efortzic crescut, postura incomoda s.a.

    Declansarea si evolutia acestor categorii de afectiuni estedeterminata de o serie de factori:

    Concentratia sau intensitatea agentilor nocivi.Este cantitatea sau nivelul agentului nociv in me-diul ambiental.

    Caracteristicile individuale ale lucratorilor. Fiecareorganism este caracterizat de anumite variabile care ildiferentiaza de un altul si care, in consecinta, inuenteazaposibilele efecte ale agentilor nocivi.

    Expunere simultana sau consecutiva la maimulti agenti nocivi. In cele mai multe situatii,lucratorii sunt expusi la mai multi agenti nocivi, acaror prezenta poate simultana sau succesiva,anumiti agenti putand potenta caracterul nociv alaltora care in mod normal ar afecta f oarte putin sa-natatea.

    CONSECINTE SOCIALE SI ECONOMICEALE ACCIDENTELOR DE MUNCASI BOLILOR PROFESIONALE

    Accidentele de munca si bolile profesionale au o inuentanegativa asupra elementelor sistemului de munca: execu-tantul, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediulde munca.

    Consecinte asupra executantuluiIn procesul de munca, lucratorul este caracterizat prin ele-mentele care il denesc, atat ca inta umana, cat si ca exe-cutant al sarcinii de munca.Valorile si caracteristicile specice asociate celor douaipostaze, pot : integritatea zica si psihica, sanatatea, vi-ata, capacitatea afectiva si creativa, respectiv capacitateade munca, abilitati/aptitudini specifce, etc.Accidentele de munca si bolile profesionale inuenteazadirect sau indirect ambele categorii, in diferite planuri: psiho-ziologic: suferinta zica, stres, diminuarea saupierderea capacitatii de munca, invaliditate, deces; economico-nanciar: diminuarea veniturilor, cheltuielipentru asistenta medicala, etc.

    Consecinte asupra sarcinii de muncaConsecinta directa o constituie neindeplinirea sarcinii demunca sau neindeplinirea ei la timp sau indeplinirea neco-respunzatoare.

    Consecinte asupra mijloacelor de productieIn foarte multe accident de munca se pot produce avariisau distrugeri, atat ale mijloacelor de munca, cat si ale pro-duselor intemediare sau nite.

    Consecinte asupra mediului de munca - fzic si socialAmbele categorii pot afectate de pr oducerea accidente-lor de munca si aparitia bolilor profesionale, in special celsocial.Repercursiunile asupra mediului de munca zic pot con -taminarile cu substante chimice, agenti biologici, degrada-rea sau distrugerea instalatiilor de climatizare, etc.Consecintele asupra mediului social pot aprea atat la nivelindividual, cat si la nivel de grup. Se pot manifesta tensiuniinterpersonale datorita atribuirii de culpabilitati sau respon-sabilitatii, stres, etc.

    Timpul de expunere.

    Este timpul in care lucratrorul este expusagentilor nocivi. Sunt doua situatii generale:cand expunerea este ocazionala sau punctu-ala, doar pe durata indeplinirii anumitor sarcini(exemplul 1); cand expunerea exista pe toatadurata zilei de munca (exemplul 2).

    Exemplul 1

    Operatiuni periodice de curatare a utilajelor, uti-

    lizand substante chimice periculoase.

    Exemplul 2

    Expunere la zgomot in cazul operatorilor la linile

    de imbuteliere sau ambalare.

    Exemplu

    Decienta de vitamine favorizeaza intoxicatia

    cu anumite metale; obezitatea favorizeaza de-

    pozitarea/retinerea de toxine in organism.

    TEST DE EVALUARE

    http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406
  • 7/25/2019 Manual Lapte

    10/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 19

    9. Accidentul de munca este:

    a) Vatamarea violenta a organismului, precum si i ntoxica-tia acuta profesionala, care au loc in timpul procesuluide munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

    b) Vatamarea violenta a organismului care are loc in tim-pul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlorde serviciu si care provoaca incapacitate temporara decel putin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces;

    c) Vatamarea violenta a organismului, precum si in-toxicatia acuta profesionala, care au loc in timpulprocesului de munca sau in indeplinirea inda-toririlor de serviciu si care provoaca incapacitate

    temporara de cel putin 3 zile calendaristice, invalid-itate sau deces.

    10.Afectiunea care se produce ca urmare a exercitariiunei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivizici, chimici ori biologici caracteristici locului demunca, precum si de solicitarea diferitelor organesau sisteme ale organismului, in procesul de m un-ca, se numeste:

    a) Boala legata de profesiune;b) Boala profesionala.

    c) Boala legata de conditiile de munca

    II. MASURI GENERALE

    DE PREVENIRE

    SEMNALIZARE

    DEFINITIE

    Conform H.G. nr. 971 din 2006 privind ce-rintele minime pentru semnalizarea de se-

    curitate si/sau de sanatate la locul de mun-ca, semnalizarea de securitate si/sau desanatate este semnalizarea care se referala un obiect, o activitate sau o situatie de-terminata si furnizeaza informatii ori cerintereferitoare la securitatea si/sau sanatatea lalocul de munca, printr-un panou, o culoare,un semnal luminos ori acustic, o comunica-

    re verbala sau un gest-semnal

    SEMNALIZAREA

    Semnalizarea este o masura complementarade prevenire a riscurilor care, singura, nu poa-te elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri deprevenire tehnice sau organizatorice.

    In situatiile in care riscurile profesionale nu pot evitate sau reduse prin masuri tehnice sau deorganizare a muncii, societatile au obligatia le-

    gala de a asigura semnalizarea corespunzatoa-re de securitate si sanatate la locul de munca.Modalitatea si tipul de semnalizare va stabilitadoar in urma evaluarii riscurilor profesionale.

    MODALITATI DE SEMNALIZARE

  • 7/25/2019 Manual Lapte

    11/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 21

    DEFINITIE

    Conform legislatiei comunitare,echipamentele individuale deprotectie reprezinta orice dispo-zitiv sau articol destinat purtariisau utilizarii de catre un individ

    ca mijloc de protectie impotriva unuia sau mai multor riscuripentru sanatate si siguranta.Echipamentele individuale deprotectie sunt ultima bariera intre persoana si risc, neactio-nand asupra sursei de risc, ci asupra persoanei expuse si

    nu elimina riscul, ci doar diminueaza consecintele acestuia.Identicarea categoriilor de EIP necesare activitatilor pre-cum si a caracteristicilor acestora va facuta in urma evalu-arii riscurilor profesionale, avandu-se grija ca dimensiunileEIP sa sa e personalizate astfel incat purtarea lor sa nuconstituie un disconfort pentru cei ce le utili zeaza.

    In industria laptelui echipamentele individuale de protectiesunt folosite pentru a proteja lucratorii impotriva urmatoa-relor riscuri:

    Caderi de la diferite niveluri

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta

    Echipament pentru lucrul la inaltime

    Caderi de la acelasi nivel

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta

    Caderi de obiecte, materiale

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Casca de protectie

    Invaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-forsat

    Lovituri, taieturi datorate uneltelor, obiectelor

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Manusi de protectie impotriva riscurilor mecaniceIncaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-

    forsat

    Ochelari de protectie rezistenti la socuri

    Sorturi de protectie impotriva riscurilor mecanice

    Proiectare de particule

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Ochelari de protectie rezisenti la socuri sau viziere

    Casca de protectie

    Expunere la temperaturi extreme lucrul in camere frigo-rice sau congelatoare sau in aer liber in timpul iernii si verii

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Imbracaminte de protectie impotriva frigului sauadecvata temperaturilor ridicate, incluzand aici siincaltamintea

    Contacte termice

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Manusi de protectie impotriva riscurilor termice

    Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor ter-mice (sorturi)

    Contacte electrice in cazul interventiilor sau lucrarilorde mentenanta

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Manusi de protectie impotriva riscurilor electrice

    ECHIPAMENTE INDIVIDUALE

    DE PROTECTIE - EIP

    Conform art.13, lit. r) si lit. s) din Legea Se-curitatii si Sanatatii in Munca, angajatorul esteobligat sa asigure echipamente individuale deprotectie si sa acorde echipament individual deprotectie nou in cazul degradarii sau al pierderiicalitatilor de protectie.

    Conform art. 23, alin. (1), lit. b) din LegeaSecuritatii si Sanatatii in Munca, angajatii suntobligati sa utilizeze corect echipamentul indivi-dual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa ilinapoieze sau sa il puna la locul destinat pentrupastrare.

    Conform art. 53 din hotararea guvernului nr.857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con-traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu-blice, constituie contraventie si se sanctioneaza

    cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei neasigu-rarea si nerealizarea conditiilor de intretinere aechipamentului individual de protectie, precumsi nepurtarea acestui echipament in cazul incare este corect acordat si in stare de functio-nare sau utilizarea acestuia in alte scopuri sauconditii decat cele prevazute prin lege.

    SEMNALE PENTRU

    LOCALIZAREA

    MATERIALELOR

    SAU ECHIPAMENTELOR

    NECESARE PENTRU

    PREVENIREA

    SI STINGEREA

    INCENDIILOR

    Ofera informatii cu privire la

    locul de amplasare a echipamente-

    lor de stingere a incendiilor

    Exemple

    SEMNE PENTRU RISCURILE DE

    CADERE, CIOCNIRE SAU LOVIRE

    Obliga la un comportament sau acti-

    une specica sau la purtarea unui anumit

    echipament individual de protectie

    SEMNE DE

    OBLIGATIVITATE

    Exemple

    SEMNE DE INTERDICTIEInterzice un comportament

    care ar putea provoca un pericol

    Exemple

    SEMNE DE SALVARESI ACORDAREA PRIMULUI

    AJUTOR

    Ofera informatii cu privire

    la iesiri de urgenta, prim ajutor

    sau la dispozitive de salvare

    Exemple

    SEMNE DE AVERTIZARE

    Avertizeaza un risc saupericol, recomanda precautiasau vericarea

    TIPURI DE SEMNALIZARE

    http://www.cadibo.ro/?531,ro_interzis-vehiculelor...http://www.google.es/imgres?q=indicatoare+de+securitate+de+salvare+si+urgenta&hl=es&biw=1024&bih=603&tbm=isch&tbnid=hb31NN60zIxjsM:&imgrefurl=http://spm.ro/salvare--1--5.html&docid=i9jDVgGScTk5JM&imgurl=http://spm.ro/produse/salvare/223_502.jpg&w=400&h=400&ei=lnJfT_G-GeP44QTKvf3sBw&zoom=1http://www.semne-indicatoare.ro/detalii_Punct_de_prim_ajutor_S0100.htmlhttp://www.google.es/imgres?q=indicatoare+de+securitate+de+salvare+si+urgenta&hl=es&biw=1024&bih=603&tbm=isch&tbnid=s5W64pTkpC04vM:&imgrefurl=http://semne-indicatoare.ro/Semne/Semne_de_salvare.html&docid=LHmjEy-YJBqF6M&imgurl=http://www.semne-indicatoare.ro/uploaded_images/produse/main/295.jpg&w=393&h=563&ei=lnJfT_G-GeP44QTKvf3sBw&zoom=1&iact=hc&vpx=407&vpy=198&dur=1872&hovh=269&hovw=187&tx=102&ty=184&sig=117062804102356616221&page=1&tbnh=125&tbnw=87&start=0&ndsp=16&ved=1t:429,r:8,s:0http://www.cadibo.ro/?531,ro_interzis-vehiculelor...http://www.cadibo.ro/?526,ro_fumatul-focul-deschishttp://-/?-http://www.semne-indicatoare.ro/detalii_Buton_de_alarma_in_caz_de_incendiu_P0113.htmlhttp://www.semne-indicatoare.ro/detalii_Furtun_de_incendiu_P0101.html
  • 7/25/2019 Manual Lapte

    12/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 23

    Identicarea patologiilor relationate cu munca;

    Cercetarea epidemiologica;

    Planicari si informari privind sanatatea;

    Actiuni de prim ajutor.

    Supravegherea Sanatatii este unul dintre domeniile deactiune pe care este axata Medicina Muncii si se ocupa deidenticarea impactului conditiilor de munca pentru sanata-tea lucratorilor, de evaluarea efectelor adverse sau dauna-toare derivate din aceste conditii si de evaluarea masurii incare modalitatile de prevenire adoptate pot sa elimine sausa reduca riscurile la care este expus lucratorul.

    Termenul de supraveghere a sanatatiiinclude o serie deactivitati, referitoare atat la colectivitati cat si la individ sivizeaza prevenirea riscurilor profesionale, avand urmatoa-rele obiective:

    Cunoasterea starii sanatatii individuale si colecti-ve a lucratorilor;

    Corespondenta dintre starea de sanatate individu-ala si colectiva si expunerea la riscuri profesionale;

    Adoptarea masurilor preventive necesare pentrucontrolul riscurilor identicate si adaptarea conditii-lor de munca astfel incat sa nu afecteze sanatatealucratorilor;

    Evaluarea ecacitatii masurilor preventive si de-tectarea situatiilor de risc care au fost insucientevaluate si controlate.

    Caracteristici

    Supravegherea sanatatii, desi este o activitate care apar-tine Medicinei Muncii, presupune o relatie de interactiune sicomplementaritate cu celelalte specialitati tehnice speciceprevenirii riscurilor profesionale (securitate si igiena indus-triala, ergonomie si psihosociologie).

    Supravegherea sanatatii cauta sa inteleaga mai bine im-pactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor, saidentice efectele adverse asupra sanatatii pentru a evitaevolutia acestora, cu obiectivul ind imbunatatirea a condi-tiilor de munca.

    Este necesar ca Supravegherea Sanatatii sa e:

    garantata, specica, condentiala, etica, pe timpindelungat, sa aiba un continut stabilit si planicat;

    realizata de personal din domeniul sanitar (medicispecialisti in Medicina Muncii, absolventi ai medici-nei de intreprindere sau asistente medicale specia-

    lizate) cu competenta tehnica, instruire si pregatireacreditata;

    realizata cu resurse materiale adecvate, participa-tiva, gratuita, sistematica, documentata;

    efectuata prin intermediul examenelor medicaleindividuale initiale (inainte de angajare), periodicespecice si dupa absenta prelungita (acordand oatentie speciala la protejarea lucratorilor care facparte din grupurile sensibile: minori sau tineri, per-soane in varsta, lucratoare insarcinate sau aate inperiada de lehuzie);

    dezvoltata cu autorul indicatorilor care permit eva-luarea riscurilor profesionale, periodic si la toatenivelurile organizationale.

    Printre activitatile desfasurate in cadrul supravegherii sana-tatii trebuie subliniata importanta fundamentala a examene-

    lor medicale individuale. Scopul principal ale acestora estedepistarea precoce a bolilor profesionale si a problemelor desanatate legate de munca si evaluarea modului in care loculde munca se preteaza caracteristicilor individuale ale lucra-torilor, pentru a preveni astfel evolutia acestor afectiuni.

    Conform HG nr. 355 din 2007, exista urmatoarele tipuri deexamene medicale individuale:

    Examenul medical la angajarea in munca

    Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a stabiliaptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea tem-porara sau permanenta pentru profesia/functia si locul demunca in care, in calitate de angajator, doriti sa il desemnatipe viitorul lucrator.

    Angajatorul solicita efectuarea examenului medical la an-gajarea in munca pentru:

    lucratorii care urmeaza a angajati cu contract

    individual de munca pe perioada determinatasau nedeterminata;

    lucratorii carora le este schimbat locul de muncasau care sunt detasati in alte locuri de munca oripentru executarea altor sarcini de munca decatcele curente;

    lucratorii care isi schimba meseria sau profesia.

    Examenul medical la angajare se nalizeaza prin completa -rea de catre medicul de medicina muncii a sei de aptitudi-ne in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pentru

    Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor elec-trice

    Ochelari de protectie

    Contact cu substante iritante, caustice sau corosivesi /sau inhalare de substante nocive

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Manusi de protectie impotriva riscurilor chimice

    Ochelari de protectie

    Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor chimice

    Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor chimice

    Semimasti sau masti pentru protectie respiratorie

    Expunere la zgomot

    Echipamente individuale de protectie recomandate:

    Dopuri sau casti pentru protectie auditiva

    Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), denea in 1950obiectivele Sanatatii Ocupationale astfel: promovarea simentinerea unui nivel inalt de bunastare zica, mentala sisociala al lucratorilor din toate profesiile, prevenirea oricaruiprejudiciu adus sanatatii acestora din cauza conditiilor demunca, protejarea acestora impotriva riscurilor la locul demunca, in activitatile pe care le desfasoara si mentinerea lu-cratorilor pe posturile de lucru care sunt in concordanta cuabilitatile lor psihologice si ziologice sau, mai concisadap-tarea muncii la om si a ecarui om la locul sau de munca.

    Cadru legal

    Codul Muncii

    HG nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatiilucratorilor;

    Legea nr. 346 din 2002 privind asigurarea pentru ac-cidente de munca si boli profesionale, cu modicarilesi completarile ulterioare;

    Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pacien-tului;

    Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectiamaternitatii la locurile de munca;

    Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 pri-

    vind masurile ce pot aplicate in perioadele cu tem-peraturi extreme pentru protectia persoanelor inca-drate in munca.

    Hotararea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilireasi sanctionarea contraventiilor la normele din dome-niul sanatatii publice

    Concepte

    Sanatatea Ocupationala: se poate intelege ca ind efortulsocietatii si al companiilor pentru prevenirea problemelor desanatate legate de munca si promovarea sanatatii lucrato-rilor. Obiectivele principale ale Sanatatii Ocupationale sunt:prevenirea imbolnavirilor profesionale, a accidentelor demunca precum si promovarea sanatatii la locurile de munca.

    Medicinamunciieste specialitatea medicalacare studiazarelatia om-munca, adaptarea omului la munca si adaptareamuncii la persoana care o efectueaza. Este o specialitatemedicala extrem de vasta, de relatie, care inglobeaza cu-nostinte din toate celelalte specialitati medicale. Medicinamuncii se ocupa cu prevenirea, diagnosticareasi manage-mentul bolilor profesionalesi a celor legate de profesiune, aaccidentelor de munca, precum si cu promovarea sanatatiisi productivitatii muncitorilor.

    Printre activitatile desfasurate, in plus fata de supraveghe-rea sanatatii la locul de munca, sunt incluse urmatoarele:

    Conform art. 7 din HG 355/2007 privind su-pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatoriisunt obligati sa asigure fondurile si conditiileefectuarii tuturor serviciilor medicale prolacti-

    ce necesare pentru supravegherea sanatatii lu-cratorilor, acestia neind implicati n niciun fel ncosturile aferente supravegherii medicale pro-lactice specice riscurilor profesionale.

    Conform art. 39 din HG 355/2007 privind su-pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatii sunt

    obligati sa se prezinte la examenele medicalede supraveghere a sanatatii la locul de munca,conform planicarii efectuate de catre mediculde medicina muncii cu acordul angajatorului.

    Conform art. 53 din hotararea guvernului nr.857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con-traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu-blice, constituie contraventie si se sanctioneazacu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei nepre-zentarea angajatilor din unitatile de orice fel laexaminarile medicale periodice, programate deangajator in colaborare cu medicul de medicinamuncii, potrivit specicului ecarui loc de mun-ca, conform reglementarilor legale in vigoare

    III. MEDICINA MUNCII.

    SUPRAVEGHEREA SANATATII

    LUCRATORILOR

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munc%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Preven%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diagnosticare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boal%C4%83_profesional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Preven%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diagnosticare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Accident_de_munc%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boal%C4%83_profesional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Accident_de_munc%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Accident_de_munc%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boal%C4%83_profesional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diagnosticare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Preven%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Munc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83
  • 7/25/2019 Manual Lapte

    13/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 25

    angajat. Fisa de aptitudine trebuie sa contina concluziaexamenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapttemporar sau inapt pentru locul de munca respectiv. Mode-lul pentru sa de aptitudine se regaseste in Anexa nr. 5 laH.G. nr. 355/2007 cu modicarile si completarile ulterioare.

    Examenul medical de adaptare

    Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza laindicatia medicului specialist de medicina muncii, in primaluna de la angajare, si are drept obiective:

    sa completeze examenul medical la angajareain munca, in conditiile concrete ale noului loc demunca, respectiv organizarea ziologica a muncii,a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiilepsihosociale in cadrul colectivului de munca;

    sa determine modul de adaptare zico-psihica alnoilor angajati la conditiile de munca si sa stabi-leasca recomandarile necesare in cazul diagnosti-carii unor propleme de inadaptare;

    Examenul medical periodic

    Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu decatre toti lucratorii si are drept obiective:

    conrmarea sau inrmarea la perioade de timp sta-bilite a aptitudinii in munca pentru profesia/functiasi locul de munca pentru care s-a facut angajareasi s-a eliberat sa de aptitudine;

    depistarea afectiunilor pentru care conditiile demunca specice lucratorilor examinati sunt con-traindicate;

    diagnosticarea bolilor profesionale;

    diagnosticarea bolilor legate de profesie;

    depistarea bolilor care constituie risc pentru viatasi sanatatea celorlalti lucratori in cadrul aceluiasiloc de munca;

    depistarea bolilor care constituie risc pentru secu-ritatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pen-tru populatia cu care lucratorul vine in contact prinnatura activitatii sale.

    Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin -sele intocmite conform modelului prevazut in Anexa nr. 1 laH.G. nr. 355/2007 si poate modicata numai la propune-rea medicului specialist in medicina a muncii, cu informarea

    angajatorului. Examenul medical periodic se nalizeaza deasemenea prin completarea de catre medicul de medicinamuncii a sei de aptitudine in doua exemplare: unul pentruangajator si unul pentru angajat.

    Examenul medical la reluarea activitatii

    Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupao intrerupere a activitatii de minimum 90 de zil e, pentru mo-tive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in ter-men de 7 zile de l a reluarea activitatii si are drept obiective:

    conrmarea aptitudinii lucratorului pentru exerci-tarea profesiei/functiei avute anterior sau pentruexercitarea unei noii profesii/functii la locul de mun-ca respectiv;

    stabilirea unor masuri de adaptare a locului demunca si a unor activitati specice profesiei sau

    functiei, daca este cazul;

    reorientarea spre un nou loc de munca care sa iiasigure lucratorului mentinerea sanatatii si a capa-citatii sale de munca.

    Denitie

    Este activitatea prin care lucratorii beneciaza de o formareteoretica si practica sucienta si adecvata in domeniul se -curitatii si sanatatii muncii in conformitate cu caracteristicilecentrului de munca si postului de lucru, in special sub formade informatii si instructiuni de lucru.

    Caracteristici

    Instruireaare ca obiectiv cunoasterea de catre lucratori, adatelor si informatiilor privind mediul de munca si conditiilede munca, evidentiindu-se zonele cu risc ridicat si specicprecum si celelalte riscuri identicate, consecintele si gravi-tatea lor si masurile de prevenire si protectie adoptate.

    Instruireaeste un instrument esential pentru implementa-rea unei culturi a prevenirii riscurilor profesionale prin for-marea si consolidarea unor practici si obiceiuri sigure demunca si trebuie sa raspunda la necesitatile concrete aleecarei companii din industria alimentara, urmarind:

    Respectarea legislatiei existente privind instruirealucratorilor Capitolul 6 din HG 1425 din 2006 cumodicarile si completarile ulterioare;

    Promovarea si imbunatatirea bunelor practici inmaterie de securitate si sanatate in munca pentrulucratori;

    Extras din Anexa 1 a HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii luctratorilor

    FISE privind serviciile medicale prolactice detaliate n functie de expunerea profesionala

    PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITEREA BOLILOR INFECTIOASE DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APA etc.)

    Fisa 128. Sectorul alimentar

    1. Personalul care manipuleaza carnea cruda din unitatile de industrializate a carnii.

    2. Personalul care lucreaza nemijlocit la prepararea alimentelor n bucatariile unitatilor de alimen-tatie publica si colectiva, n laboratoare de semipreparate culinare, de cofetarie, de nghetata side bauturi racoritoare.

    3. Personalul din unitatile de colectare si industrializare a laptelui

    4. Personalul din industria semiconservelor de peste si oua

    5. Restul personalului din unitatile de alimentatie publica si colectiva

    6. Restul personalului din fabricile si sectiile de preparate de carne

    7. Personalul din unitatile de mbutelierea apelor minerale si din fabricile de bauturi racoritoare

    8. Personalul din unitatile si punctele de desfacere a alimentelor, care manipuleaza alimente ne-ambalate

    9. Personalul din fabricile de produse zaharoase

    10. Personalul din fabricile si sectiile de conserve sterilizate

    11. Personalul din industria de panicatie, a pastelor fainoase, bauturilor alcoolice

    OBS: Continutul si prevederile acestei se se aplica numai persoanelor care vin n contact directcu alimente neambalate

    Examen medical la angajare:

    a) conform datelor din Dosarul medical (atentie: examenul tegumentelor si mucoaselor)

    b) - examen coprobacteriologic

    - examen coproparazitologic

    - VDRL

    Examenul medical periodic:

    - examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)

    - examen coprobacteriologic - n trimestrul II si trimestrul III

    - examen coproparazitologic - anual

    - VDRL - anual

    Contraindicatii:

    - afectiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);

    - boli infectocontagioase n evolutie pna la vindecare

    - leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive.

    IV. INSTRUIREA

  • 7/25/2019 Manual Lapte

    14/45

    Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 27

    2. Resursele pentru protectie

    Acest document va contine:

    Inventarul resurselor proprii, tehnice si umane

    Planul centrului de munca

    3. Planul de urgenta

    Documentul va cuprinde:

    Clasicarea urgentelor

    Activitatile si responsabilitatile in caz de alarma

    Echipa si mijloacele de interventie

    4. Implementare

    In acest capitol vor descrise ansamblul de masuri ne-cesare pentru garantarea ecacitatii planului, incluzand siexecutarea, cel putin o data pe an, a unui exercitiu de simu-lare a unei situatii de urgenta.

    ACTIUNI IN CAZ DE INCENDIU SI MASURI DEPREVENIRE A INCENDIILOR IN CENTRELE DEMUNCA:

    Evitarea depozitarii in afara locurilor special ame-najate a unei cantitati de materiale inamabile sicombustible mai mari decat necesarul zilnic;

    Interzicerea fumatului si semnalizarea interdictieiin tot centrul de munca;

    Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta;

    Detinerea unei instalatii electrice antideagrante inzonele unde exista riscul existentei sau aparitiei deatmosfere explozive;

    Vericarea si mentinerea instalatiilor electrice izo-late si protejate;

    Eliminarea electricitatii statice generata de echipa-mentele de munca (masini-unelte, utilaje, etc.);

    Instalarea sistemelor de detectie si a alarmelor deincendii;

    Asarea intr-un loc vizibil a planului de evacuare;

    Plasarea de stingatoare si hidranti de incendiuadecvati ecarei clase de incendiu, mentenantaechipamentelor si realizarea de exercitii periodice

    de simulare pentru evacuare in caz de incendiu;

    Daca este vorba de un incendiu in faza incipien-ta, se va incearca stingerea acestuia cu mijloaceledisponibile, in coordonare cu lucratori din zona incare s-a declansat incendiul;

    Utilizarea extinctorului adecvat ecarui tip de in-cendiu;

    Este interzisa asumarea riscurilor inutile in cazul incare incendiul nu poate stins cu mijloace proprii;

    Daca se aprin