DETERMINAREA LUNGIMI UNUI CORP

Masurarea unei lungimi se realizeaza cu ajutorul unui instrument de masura alegand un procedeu de masurare si o unitate de masura. Unitatea de masura pentru lungime in S.I. este metrul. [L]si=m.Rezultatul unei masurari nu reprezinta valoare exacta a lungimii masurate. Valoarea medii a lungimii masurate (L) se determina facand media aritmetica a valorilor obtinute prin masurari repetate ale lungimii respective, find cu atat mai apropiata cu cat numarul de masuri este mai mare. Diferenta dintre valoarea reala (practic valoarea medie L. a lungimii) si valoare obtinuta printr-o masurare oarecare (L1) se numeste eroare. L1 = | L - L1 |Aceste erori numite erori de determinare pot fi cauzate de : aproximarea rezultatului masurari; aplicarea unei formule de calcul etc. . Vloarea lungimii determinate ( L) se afla intre : L- L si L + L, unde L este eroarea medie si se noteaza : L = L +_ L.

DETERMINAREA ARILOR SUPRAFETELOR PLANE CU FORMA NEREGULATA

Aria unei suprafete este o marime fizica. Unitatea de masura pentru arie in S.I. este metru patrat ( m2) : [S]s.i. = m2.

DETERMINAREA ARILOR SUPRAFETELOR PLANE CU FORMA REGULATAAria suprafetelor cu forma regultata se determina aplincand formula geometrica pentru arie dupa ce au fost masurate dimensiunile necesareFigura geometrica Dimensiunile ce trebuie masurate Formulaariei

dreptunghiL - lungimeal - latimea S= L . l

triunghi l = lungimea laturih = intaltimea corespunzatoareS= L . h/2

paralelogramL = lungimea laturiih = intaltimea S = L . h

Cercul R = raza S = r2 ; 3,14

DETERMINAREA VOLUMULUI UNUI CORP

Pentru a masura volumul unui corp lichid se folosesc vase gradate. Volumul unui corp solid cu forma neregulata se determina scufundandu-l intr-un lichid pus intr-un vas gradat, volumul sau find egal cu volumul luchidului dezlocuit de corp. Volumul unui corp cu forma geometrica regulata se determina aplicand formula geometrica pentru volum, dupa ce au fost determinate dimensiunile necesare.

Corpul geometricDimensiunile ce trebuie masurate Formula volumului

Paralelipiped Lungimea l-latimea ,h-inaltimea Volumul=L.l.h

Cub L lungimea laturii V=l.l.l=l3

Cilindrur-raza ,h-inaltimeaV=.r2.h

Sfera r-raza V=.r3.h/3

Determinarea duratelorInstrumentul de masura pentru durata este ceasornicul.Unitatea de masura pentru durata in S.I este secunda:

MISCARE SI REPAUS Corpul de referinta (Reperul) este corpul considerat fix fata de care se determina pozitia corpului studiat .Sistemul de referinta (S.R.) este ansamblul format din corpul de referinta ,rigla pentru determinarea pozitiei corpului studiat si ceasornicul pentru indicarea timpului.Un corp este in miscare fata de un S.R daca isi schimba in fiecare moment,pozitia fata de S.R ales.Un corp este in repaus fata de un S.R daca nu isi schimba pozitia fata de un S.R ales.Un corp se afla in acelasi moemnt in miscare fata de un S.R si in repaus fata d eun alt S.R,spunem ca miscarea si repausul sunt relative.Mobilul este un model folosit pentru reprezentarea unui corp in miscare caruia ii neglijam forma,dimensiunile si masa.Traiectoria este curba obtinuta unind pozitiile succesive pe care le ocupa un mobil in timpul miscarii fata de un S.R.

DISTANTA PARCURSA .DURATA MISCARII.VITEZA MEDIE viteza medie (vm) este marimea fizica numeric egala cu raportul dintre distanta parcursa de mobil ( d)si durata parcurgerii acestei distante ( t) de catre mobil.Expresia matematica a vitezei medii :Unitatea de masura a vitezei medii in S.Iun metru pe secunda este viteza unui mobil care parcurge distanta de un metru in timp de o secunda.

MISCAREA RECTILINIE UNIFORMA. MISCAREA RECTILINIE VARIATA Miscarea rectilinie este miscarea in care traictoria este o linie dreapta. Miscarea rectilinie uniforma este miscarea rectinie in care viteza mobilului nu se modifica, v = constant ( este miscarea rectilinie in care mobilul parcurge distante egale in intervale de timp egale ). Legea miscarii rectilinie uniforme : "In miscarea rectilinie uniforma, distanta parcursa ( d ) de un mobil este direct proportionala cu durata miscari ." Expresia matematica : Graficul miscarii rectilinie uniforme este un segment de dreapta.Miscarea rectilinie variata este miscarea rectilinie in care viteza mobilului se modifica in fiecare moment. INERTIA. MASA UNUI CORP.Inertia este proprietatea generala a corpurilor. Inertia este proprietatea corpurilor de a se opune schimbarii starii de repasu sau de miscare rectilinie uniforme. datorita inertiei corpurile se comporta diferit la shimbarea starii de repasu sau de miscare rectilinie uniforma. Proprietatii de inertie a unui corp li se asociaza marimea fizica numita masa. Cu cat inertia unui corp este mai mare cu atat masa lui este mai mare. Unitatea de masura pentru masa in S.I. este kilogramul : [m]S.I.=kgDETERMINAREA MASEI UNUI CORP. Masurarea masei unui corp se face cu ajutorul unei balante si a maselor marcate. operatia prin care se masoara masa unui corp se numeste cantarire. Masa corpului este egala cu suma maselor etaloanelor aflate pe taler cand balanta este echilibrata. Pentru a obtine o valoare cat mai exacta a masei unui corp se repeta cantarirea de mai multe ori. Valoarea exacta a masei crpului se afla in intervalul (

DENSITATEA UNUI CORP. DETERMINAREA DENSITATII UNUI CORP. Densitatea ( q ) unui corp este marimea fizica egala cu raportul dintre masa corpului, m, si volumul sau V. Expresia matematica este q= . Unitatea de masura pentru densitate in S.I. este kilogram pe metru cub. [q]S.I, =.Un kilogram / metru cub reprezinta denistatea unui cub cu masa de un kilogram si volumul de un metru cub. Masa unui corb a carei densitate q este cunoscuta se calculeaza cu relatia m = q . V; unde V este volumul corpului.

INTERACTIUNEA. PROPRIETATE GENERALA A CORPURILOR.

Interactiunea este actiunea reciproca intre doua corpuri si se realizeaza fie pe contactul dintre ele, fie de la distanta prin intermediul campului. EFECTELE INTERCATIUNII CORPURILOR. Fenomenele ce apar in urma interactiunii corpurilor poarta numele de efecte. Efectele interactiunii corpurilor pot fi : dinamice si statice. Efectul dinamic al interactiunii corpurilor consta in schimbarea starii de miscare a corpurilor ( modificarea valorii numerice a vitezei sau a directiei de miscare a corpurilor ). Efectul static al interactiunii corpurilor consta in deformarea acestora (elastica sau plastica). Un corp se deformeaza elastica daca dupa incetarea interactiunii cu un alt corp revine la forma initiala, si respectiv plastic daca nu revine la forma initiala.

FORTA - MASURA A INTERACTIUNII CORPURILOR. UNITATEA DE MASURA PENTRU FORTA.Forta F este o masura a interactiunii corpurilor. Unitatea de masura pentru forta in S.I. este newtoonul (N). [F]S.I.=NPentru a descrie taria unei interactiuni se foloseste marimea fizica numita forta. Interactiuniile dintre corpuri pot fi comparate prin efectele pe care le produc ( exemplu : alungirile diferite ale elasticului ). EXEMPLE DE FORTE. FORTA DEFORMATOARE.Forta deformatoare F datorata interactiunii corpurilor suspendate cu pamantul este proportionala cu masa corpurilor. Alungirea resortului este deci proportionala cu forta deformatoare. Deformarea elastica a unui corp este proportionala cu forta deformatoare. Un caza particular de deformare elastica a unui corp este intinderea. Alungirea unui corp ( ) este direct proportionala cu forta deformatoare (F). F = k . , unde k este constanta elastica a corpului; = l - l0 ; unde l este lungimea corpului deformat si l0 este lungimea corpului nedeformat.

MASURAREA UNEI FORTE. DINAMOMETRUL.Masurarea fortei se bazeaza pe efectul static pe care acesta il produce. Instumentrul de masura petnru forta este dinamometrul. Piesa principala a dinamometrului este un resort ce se deformeaza elastic.

GREUTATEA UNUI CORP. DIFERENTA INTRE MASA SI GREUTATE.

Greutatea unui corp (G) este forta de atractie exercitata de pamant asupra corpului. Relatia dintre masa (m) si greutate (G) a unui corp este : G = m . g unde g este acceleratia gravitationala, a carei valoare este egala cu greutatea unitatii de masa si depinde de potizita ( departarea ) corpului fata de centrul pamantului. (Exemplu : pentru tara noastra g este 9.8 N/kg ). Unitatea de masura pentru greutate in S.I. [G]S.I. = N Instrument de masura pentru greutate este dinamometrul.

MAGNETII. INTERACTIUNI MAGNETICE

Un corp care contine fier prin contact sau frecare, un magnet capata proprietati magnetice adica se magnetizeaza. Magnetul atrage numai corpuri care contin fier. Magneti obtinuti in acest fel sunt magneti artificiali. Corpurile din fier se magnetizeaza temporar, iar cele de otel se magnetizeaza permanent. Prin incalzire magnetii isi pierd proprietatile magnetice. Zonele in care proprietatile magnetice se manifesta cel mai puternic reprezinta polii magnetului. Orice magnet are doi poli : polul nord si polul sud. Polii magnetici nu se pot separa. Doi magneti se atrag cu poli de nume diferite si se resping cu poli de acelasi nume.

CAMPUL MAGNETIC.Campul magnetic este regiunea din spatiu din jurul unui magnet in care se manifesta interactiuni magnetice. Pamantul este un imens magnet, in jurul caruia exista campul magnetic terestru. Polul nord magnetic al pamanului se afla in vecinatatea polului sud geografic.

CIRCUIT ELECTRIC SIMPLU. ELEMENTE DE CIRCUIT. SIMBOLURIAnsamblul format din generatori electric, fire conductoare de legatura si receptori ( consumatori ) reprezinta un circuit electric. Generatorul electric ( bateria ) are rolul de a produce si a mentine curent electric intr-un circuit. Firele conductoare fac legatura intre diferitele elemente ale unui circuit. Receptorul ( exemple : becul, resoul , fierucl de calcalt ) este un dispozitiv care functioneaza numai atunci cand este strabatut de curentul electric.

CURENTUL ELECTRIC. CONDUCTORI . IZOLATORI.Intr-un circuit electric, un bec se aprinde cand prin circuit trece curecnt electric. Corpurile care permint trecerea curentului electric sunt corpuri conductoare ( conductul ). Corpurile care nu permit trecerea curentului electric se numesc corpuri izolatoare ( izolatori ).

EFECTELE CURENTULUI ELECTRICEfectele curentului electric sunt fenomene care apar la trecerea curentului electric printr-un circut electric. Efectul termic al curentlui electric consta in incalzirea conductoarelor strabatute de curent electric. Efectul magnetic al curentului electric consta in aparitia campului magnetic in jurul conductoarelor parcurse de curentul electric. Firul subtire de cupru este un model de siguranta fuzibila. Intr-un circuit electric, siguranta fuzubila protejeaza intalatiile electrice impotriva scurtcircuitelor si a unor incalziri periculoase ale conductoarelor.

TENSIUNEA ELECTRICA . UNITATE DE MASURA.

Tensiunea electrica (U) intre doua puncte ale unui circuit este o marime fizica a carei unitate de masura a sistemului international S.I. este voltul. [U]S.I.= VInstrumentul de masura pentru tensiunea electrica este voltmetrul. Pentru a masura tensiunea electrica intre doua puncte ale unui circuit se leaga voltmetru in paralel intre cele doua puncte. Pentru ca un receptor legat la un generator sa functioneze normal trebuie ca tensiunea generatorului sa fie egala cu tensiunea receptorului.

GRUPAREA BECURILOR IN SERIE SI IN PARALEL.Intr-un circuit electric mai multe becuri pot fi legate in serie ( unul dupa altul ) si in parelel ( intre aceleasi : ale circuitul ). Legarea becurilor in parelel este mai utilizata deoarece la legarea lor in serie prin defectarea unui bec se intrerupe circuitul si, cu cat numarul becurilor este mai mare ele lumineaza mai slab. Tensiunea electrica la bornele gruparii in serie a becurilor este egala cu suma tensiunilor la bornele fiecarui bec. Tensiunea electrica la bornele gruparii in paralel a becurilor este egala cu tensiunea la bornele fiecarui bec. INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRICIntensitatea curentului electric (I) este o marime fizica ce caracterizeaza curentul electric ce strabate un circuit, pe baza efectelor produse de acestea. Unitatea de masura pentru masurarea curentului electric in S.I. este amperul [I]S.I.= AInstrumentul de masura pentru intensitatea curentului electric este amperul care se leaga in circuit in serie. Intr-un circuit in care becurile sunt grupate in serie, intensitate curentului electric este aceasi in orice punct al circuitului. Intr-un circuit in care becurile sunt grupate in paralel, intensitatea curentului prin circuitul principal este egala cu suma intensitatilor curentilor ce strabat conductorii legati in paralel.

SURSE DE LUMINASursele de lumina sunt corpurile care produc si raspandesc lumina. Corpurile luminate sunt corpurile care primesc lumina de la sursele de lumina si imprasite in jurul lor o parte din lumina primita.PROPAGAREA LUMINIICorpurile transparente permit trecerea luminii prin ele iar corpurile opace nu permit trecerea luminii prin ele. Un fascicul de lumina reprezinta o parte din lumina provenita de la o sursa de lumina. Intr-un mediu transparent si omogen (mediu care are aceleasi proprietati in toate punctele lui ). Lumina se propaga in line dreapta. In vid si in aer lumina se propaga cu viteza de 300.000 de km/s. In alte medii viteza de propagare a luminii este mai mica. Directia de propagare a luminii poate fi reprezentata printr-o raza de lumina.PROPAGAREA LUMINI. REFLEXIA LUMINI.La suprafata de separare dintre doua medii, lumina isi schimba directia de propagare, introrcandu-se din mediul din care a venit, fenomen numit reflexia luminii. O suprafata plana, lucioasa care refleta lumina reprezinta o oglinda plana. Imaginea unui obiect data de o oglinda plana este virtuala, draepta, imaginea si obiectul find simetrice fata de oglinzi.

PROPAGAREA LUMINII. REFRACTIA LUMINII. LENTILEFenomenul de schimbare brusca a directiei de propagare a luminii la suprafata de separare dintre doua medii transparente se numeste refractia luminii. Lentilele sunt alcatuite dintr-un mediu transparent si omogen limitat de doua fete sferice sau de o fata sferica si una plana. Ele pot fi convergente sau divergente .