Manual Consimat Oct.2014

101
MANUAL ÎNTREPRINDERE SIMULATĂ CONSIMAT VERSIUNE V.2.0 OCTOMBRIE 2014

description

Manual Consimat Oct.2014

Transcript of Manual Consimat Oct.2014

Capitolul 1

MANUAL NTREPRINDERE SIMULAT CONSIMAT

VERSIUNE V.2.0

OCTOMBRIE 2014

CUPRINSCapitolul 1 Ce este ntreprinderea simulat ? 3

1.1.Conceptul de intreprindere simulata 3

1.2.Obiectivele ntreprinderii simulate3

1.3.Rezultate preconizate4

1.4.Standarde minimale 4

1.5.Beneficiari direci i indireci 5

1.6. Functionarea firmei simulate 5

1.7. Structura timpului de lucru 6

1.8.Efectele ateptate n urma activitii n ntreprinderile simulate6

Capitolul 2 nfiinarea unei noi ntreprinderi simulate 9

2.1. Rezervarea denumirii ntreprinderii simulate 9

2.2. nregistrarea ntreprinderii simulate pe platforma roct.ro9

2.3. Completarea documentelor necesare pentru validarea ntreprinderii simulate 12

2.4. Validarea ntreprinderii simulate i primirea documentelor oficiale 13

Capitolul 3 Structura organizatoric a ntreprinderii simulate 14

3.1. Obiectul de activitate al ntreprinderii CONSIMAT 14

3.2. Structura organizatoric a ntreprinderii CONSIMAT 14

3.3. Regulamentul de ordine interioar 15

3.4.Fie de post 18

3.5. Funciunile ntreprinderii 31

3.6. Procesele i procedurile reprezentative 35

3.7. Sistemul informaional al ntreprinderii CONSIMAT. Fluxurile informaionale 41

Capitolul 4 Planul Managerial 46

4.1. Necesitatea i rolul planului managerial 46

4.2. Coninutul planului managerial 47

Capitolul 1

Ce este ntreprinderea simulat ?1.1. Conceptul de intreprindere simulata

Intreprinderea simulat poate fi definit ca instrument de pregtire practic n domeniul procesului informaional care utilizeaz proceduri i mijloace identice cu cele din cadrul firmelor reale, cu excepia produselor i banilor, care sunt simulate.

ntreprinderea simulat, nainte de a fi un laborator foarte bine dotat, este o stare de spirit, un organism viu, un concept care modific sistemul tradiional de instruire.

Dorim s precizm foarte clar c nu dotarea, de altfel necesar, reprezint elementul definitoriu al ntreprinderii simulate, ci concepia activitilor din cadrul laboratorului.

Intreprinderea simulata este o metoda interactiva de invatare care vizeaza dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin integrarea si aplicarea interdisciplinara a cunostintelor care asigura conditii pentru aprofundarea practica a competentelor dobandite de studenti in pregatirea profesionala. Scopul acestei metode didactice este dezvoltarea competentelor de afaceri ale studentilor, prin simularea proceselor si a activitatilor care au loc intr-o firma reala si relatiile acesteia cu alte firme si institutii.

1.2. Obiectivele ntreprinderii simulateIntreprinderea simulata faciliteaza invatarea si dezvoltarea cunostintelor economice si juridice necesare intr-o firma reala, formand aptitudini si competente care pot fi aplicate in toate domeniile economice si in toate pozitiile din cadrul unei intreprinderi. Obiectivul general al invatarii prin intreprinderea simulata il reprezinta dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin : Familiarizarea studentilor cu activitatile specifice unei firme reale; Simularea proceselor economice specifice mediului real de afaceri; Perfectionarea limbajului de afaceri; Oferirea unor cunostinte si informatii concrete despre functionarea mecanismelor economiei de piata, importanta educatiei in realizarea unei cariere si impactul economiei asupra viitorului tinerilor; Incurajarea spiritului competitional, al calitatii si al responsabilitatii.Implementarea conceptului de intreprindere simulata isi propune crearea modelului de intreprinzator dinamic, capabil sa dezvolte un nou proces de productie, sa aduca pe piata un nou produs sau serviciu sau sa descopere o noua cale de distributie.

1.3.Rezultate preconizateRezultatele preconizate in urma aplicarii acestei metode sunt: Cresterea gradului de insertie pe piata muncii a absolventilor; Reducerea perioadei de acomodare la locul de munca; O mai buna adaptabilitate la schimbarea locului de munca; Cunoasterea proceselor specifice unei companii; Flexibilitate.1.4.Standarde minimaleStandarde minimale pentru infiintarea unei intreprinderi simulate: Numarul de studenti dintr-o intreprindere simulata: este determinat in functie de modul cum este organizata Intreprinderea Simulata. Fiecare departament/compartiment al intreprinderii trebuie sa fie format (cuprinda) minim o persoana. O sala dotata cu:

Dulap cu rafturi; Minim 8 calculatoare legate in retea, conexiune internet, 1 telefon, 1 fax, multifunctionala, 15 mese, 30 scaune, videoproiector, soft-uri) Este necesar ca studentii sa aiba cunostinte economice de baza, cunostinte de limbi straine, cunostinte de informatica, sa aiba notiuni de contabilitate primara etc. Anul de studiu in care se introduce, in functie de profil:

Economic incepand cu anul 3 sau master Tehnic incepand cu anul 4 sau master1.5.Beneficiari direci i indireci

Beneficiarii imediai ai programului de practic n firma simulat sunt absolvenii cursurilor respective, dar adevraii beneficiari sunt firmele romneti din domeniul construciilor i al materialelor de construcii care vor angaja absolvenii respectivi, prin reducerea costurilor i timpului de integrare profesional i prin creterea calitii muncii.

1.6. Functionarea firmei simulate

ntreprinderea simulat CONSIMAT ii desfoar activitatea ntr-o sal dotat cu mobilier, aparatur ,echipament i supori informaionali (formulare) similare cu cele din compartimentele funcionale ale unitilor reale.

Unitatea este condus de un manager (director).

Personalul din cadrul firmei trebuie s indeplineasc o serie de condiii, printre care: cunotine de specialitate, experien profesional, cunotine de limbi strine i de informatic, caliti pedagogice i de manager.

Firma isi desfoar activitatea pe baza unui regulament de organizare i funcionare care conine: structura organizatoric, sistemul informaional, procesul de instruire i de evaluare a cursanilor, fiele posturilor personalului din cadrul firmei.

Managerul firmei simulate asigur o legtur permanent cu managerii celorlalte firme i cu centrala. De asemenea colaboreaz cu organismele teritoriale, cu managerii firmelor reale, cu asociaiile profesionale , cu mass-media.

ntreprinderea simulat poate intra n relaii de afaceri cu toate celelalte firme simulate din ar, iar prin intermediul centralei, cu orice firm simulat din cadrul EUROPEN.

Firma ntreine relaii cu organismele guvernamentale i locale, cum ar fi: Direciile de munc i protecie social, Ageniile judeene de ocupare i formare profesional, Camera de Comer i Industrie, Registrul Comerului, Ministerul Muncii.

ntreprinderea simulat CONSIMAT va fi organizat din punct de vedere procesual pe funciuni astfel :

Funciunea de cercetare dezvoltare;

Funciunea comercial;

Funciunea de producie;

Funciunea de resurse umane;

Funciunea financiar contabil.

Centrala reelei de ntreprinderi simulate din Romania, aere ca misiune coordonarea i sprijinul funcionrii firmelor simulate.

In acest scop ofer urmtoarele servicii:

- coordonarea i formarea formatorilor din firmele simulate;

- consultana n domeniile : organizarea afacerilor, economic, legislativ;

- coordonarea legturilor intre firme;

- realizarea de standarde pentru aceste firme ;

- programe de sprijin pentru formatori;

sprijin n domeniul bancar (decontri curente, incasri i pli la nivel

naional );

- suplinirea firmelor sau activitilor inexistente n sistem.

Centrala este incadrat cu 2 persoane ( manager, asistent manager ).1.7. Structura timpului de lucru

Participanii vor desfura, sub coordonarea instructorului formator, activiti de: instruire ( formare ) - cca. 25 % din timp ;

activiti practice - cca. 75% din timp ;

n mod concret, firma CONSIMAT a adoptat un program special de lucru, care s permit funcionarea permanent a acesteia, n condiiile planurilor de nvmnt existente: studenii vor avea program n cadrul firmei timp de 4 ore pe sptmn.

1.8.Efectele ateptate n urma activitii n ntreprinderile simulate

1.8.1 Trecerea de la relaia cadru didactic student la cea dintre ef i subordonat

Funcionarea experimental, n circuit dechis a firmelor simulate a reprezentat o experien deosebit de util pentru formatorii de ntreprinderi simulate, permindu-le acestora perfecionarea att ca formator ct i ca participant real la proces. De asemenea, n aceast etap a fost posibil testarea procedurilor i a fielor de post, corectarea manualelor de funcionare, trierea formularelor de lucru, corectarea proiectului ntreprinderii. Cu acelai prilej s-a testat aderena studenilor la acest nou sistem de instruire. S-a constatat cu acest prilej un consens n privina valorii sistemului, a performanelor acestuia, studenii fiind unanimi n aprecierea lui ca cel mai nou i mai spectaculos sistem din cadrul procesului de instruire.

n ntreprinderea simulat, relaia cadru didactic - student se modific n ambele sensuri. Se realizeaz o apropiere efectiv dintre cei doi participani la acelai proces, de transpunere n fapt a unor solicitri ale clienilor, furnizorilor, bncii etc. n acest proces se creaz relaii de alt tip dect relaia student - profesor. Este vorba de relaiile : manager - salariat ; manageri - echipe ; colaboratori cu grade diferite de cunoatere a unei probleme, dar interesai amndoi n rezolvarea ct mai corect ;

Cadrul didactic coboar de la catedr n mijlocul studenilor la propriu, coordonnd un proces efectiv, cu un grad de complexitate mai mare dect n sistemul clasic de transmitere a cunotinelor, care chiar dac este interactiv, are limite n privina reciprocitii. Studentul l cunoate pe profesor nu numai ca pe un teoretician dar mai ales ca pe un om normal, cu caliti i defecte i faptul c acesta este preocupat pentru stpnirea tuturor aspectelor din ntreprindere i creaz studentului o alt atitudine fa de activitate.

1.8.2. Percepia mai pronunat de ctre student a activitii practice

Activitatea concret desfurat de studeni, responsabilitatea rezolvrii sarcinilor, similare cu cele din ntreprinderile reale, relaiile comerciale directe cu colegii lor din ntreprinderile simulate din alte ri i motiveaz foarte mult pe acetia, le creaz satisfacia muncii concrete, duse pn la sfrit, le ofer certitudinea c noiunile teoretice acumulate la cursuri sunt absolut necesare n viitoarea lor meserie.

n pofida unor preri pesimiste despre nivelul activitilor din firmele simulate se pornete cu sperana pe care participanii la proiect i-au pus-o n reuit.

Practica n cadrul firmelor simulate nu poate nlocui integral sistemul tradiional de practic n uniti economice. Dar trebuie s remarcm faptul c de multe ori, practica n uniti economice sufer foarte mult sub aspectul coninutului i a calitii, datorit unor factori multipli : lips de interes din partea unitii, care nu este motivat ; lips de interes din partea studenilor, care nu sunt coordonai n mod corespunztor i nu sunt motivai ; lips de motivare a cadrului didactic coordonator . n final, de multe ori practica n ntreprinderi se transform ntr-o vizit mai lung, ntr-o informare fugar i limitat despre procesele de producie i mai puin despre aspectele concrete ale activitii, vizit care se dorete a fi scurtat, de ambele pri : att vizitator ct i gazd.

Spre deosebire de aceasta, practica n firma simulat i creaz studentului sentimentul c este la el acas, c ceea ce face reprezint sarcina sa real i c de implicarea lui depinde rezultatul ntregii echipe. Se poate constata din experiena noastr, c studenii nu pleac din firma simulat dup terminarea orelor, dect dac sunt solicitai n acest sens.

Chiar dac acest gest este uneori legat de faptul c n firm exist reea INTERNET concluzia anterioar rmne valabil.

1.8.3. Schimbri n procesul de pregtire a cadrului didactic

Coordonarea, n calitate de director sau formator, de ctre cadrul didactic, a practicii n firma simulat, ridic pentru acesta o serie de probleme noi, cu care nu se confrunt n condiiile sistemului clasic de predare.

Astfel, cadrul didactic trebuie s cunoasc perfect coninutul activitilor care se desfoar n firma simulat, ceea ce conduce la necesitatea pregtirii n domenii adiacente disciplinelor pe care le pred n mod curent. n esen, trebuie s cunoasc activitatea de afaceri, de personal, finane - contabilitate, banc, transport, marketing etc.

De asemenea, cobornd n mijlocul studenilor devine vrnd nevrnd manager, fiind nevoit s aplice cunotinele teoretice, dar n acelai timp manifestndu-se cu calitile i defectele de manager autentic. Constat astfel pe viu care sunt aspectele meseriei pe care ncearc s o transmit studenilor.

Activitatea de formator i modific modul de abordare i a orelor desfurate n sistem clasic, pentru c tot ce face este trecut prin filtrul necesitii practice, simite mult mai profund acum, dup experiena acumulat.

Capitolul 2

nfiinarea unei noi ntreprinderi simulate2.1. Rezervarea denumirii ntreprinderii simulate

nainte de alegerea unei denumiri este indicat s consultai seciuneaReeaua ISpentru a verifica disponibilitatea denumirii ntreprinderii simulate. Denumirea unei ntreprinderi simulate poate conine cuvinte sau expresii ce se regsesc n denumirea unei alte ntreprinderi, dar nu poate fi identic.

Urmeaz completarea documentuluiCerere de rezervare denumire, n care se nscriu 3 denumiri n ordinea preferinelor. Reprezentanii ntreprinderii simulate ce urmeaz a fi nfiinat vor trimite prin e-mail documentul completat la [email protected]. nregistrarea ntreprinderii simulate pe platforma roct.ro

Utilizarea platformei roct.ro necesit crearea unui cont pentru noua ntreprindere simulat, cont ce va fi folosit ulterior pentru nregistrarea tranzaciilor, comunicarea cu celelalte ntreprinderi simulate, descrcarea documentelor necesare n colaborarea cu celelalte ntreprinderi simulate i alte activiti specifice.

Paii pentru nregistrarea ntreprinderii simulate pe roct.ro sunt urmtorii:

Reprezentanii ntreprinderii simulate acceseaz n browser adresawww.roct.ro;

n partea superioar a paginii se apas link-ulCont nou;

pagina deschis se allege tipul de cont ca fiind Companie

n noua pagin afiat se bifeaz opiuneantreprinderi simulate. Este afiatFormularul de nregistrare

n pagina formularului de nregistrare se completeaz cmpurile astfel:

Denumirea:denumireaunica ntreprinderii simulate, precedat de IS i urmat de abrevierea formei de organizare (SRL sau SA)

Email:email-ul oficial al ntreprinderii simulate (reprezint i numele de utilizator pentru autentificare pe site)

Parola:parola pentru autentificare pe site

Repet parola:confirmarea parolei

CAEN:codul i denumirea obiectului (obiectelor) de activitate

Jude:judeul n care este localizat unitatea de nvmnt

Ora:oraul n care este localizat unitatea de nvmnt

Scoal:unitatea de nvmnt. Adresa unitii de nvmnt se completeaz automat.

Telefon:telefonul unitii de nvmnt

Fax:faxul unitii de nvmnt

Website:site-ul firmei

Capital social:capitalul social de pornire

Pri sociale/aciuni:numrul de pri sociale/aciuni

Profesor coordonator:profesorul coordonator al firmei

Email:email-ul profesorului coordonator

Telefon:telefonul profesorului coordonator

Asociat si administrator:administratorul firmei

Asociat:asociatul/asociaii firmei

Dup completarea datelor n formular utilizatorul apas butonul nregistreaz firm nou.

n acest moment datele din formularul de nregistrare sunt transmise ctre centrala ROCT, firma fiind nregistrat n sistem cu stareaInactiv.

2.3. Completarea documentelor necesare pentru validarea ntreprinderii simulatePentru ca noua ntreprindere s devin activ att pe platforma roct.ro ct i n programulntreprinderea simulat, este necesar completarea documentelor de mai jos, verificarea acestora mpreun cu profesorul coordonator i transmiterea lor, scanate i prin email, la [email protected]. Formularele pot fi descrcate din seciuneantreprinderi simulate Documente Formulare pentru constituirea ntreprinderii simulate. Cerere rezervare denumire Formular de nregistrare n baza de date IS Act constitutiv IS Cerere de eliberare a cazierului fiscal IS Cerere autorizare a funcionrii IS Contract de nchiriere IS Declaraie privind autorizarea funcionrii IS Declaraie IS Formular pentru deschidere de cont IS Specimen de semnturi IS2.4. Validarea ntreprinderii simulate i primirea documentelor oficialePe baza documentelor transmise de ctre ntreprinderea simulat, ROCT elibereaz documente ce vor fi transmise acesteia. Din acest moment ntreprinderea simulat ncepe s funcioneze alturi de celelalte ntreprinderi simulate, avnd posibilitatea s realizeze tranzacii virtuale i s participe la trguri naionale i internaionale desfurate n Romnia sau n alte ri.

Documentele eliberate de ctre ROCT sunt:

Certificat de nregistrare (document opozabil terilor);

Explicaii simbolizare: Certificat de nregistrare;

Certificat constatator;

Chitana pentru taxa rezervare denumire;

Chitana pentru cheltuieli de constituire;

Cazier fiscal.

Capitolul 3Structura organizatoric a ntreprinderii simulate3.1. Obiectul de activitate al ntreprinderii CONSIMATObiectul de activitate al ntreprinderii l constituie producia i/sau comercializarea materialelor de construcii. Ulterior, pe msura dezvoltrii activitii, ntreprinderea se va putea implica n activitatea de construcii.

3.2. Structura organizatoric a ntreprinderii CONSIMAT

ntreprinderea cuprinde un numr de 15 posturi de lucru, grupate generic n cinci departamente, dup cum urmeaz :

Departamentul resurse umane cuprinde 3 posturi : DRU - director resurse umane, P1 administrarea i gestiunea personalului ; P2 salarizare;

Departamentul comercial cuprinde 5 posturi :DC - director comercial, V1 ofertare ; V2 gestionarea comenzilor; A1 achiziii ; MK1 cercetri de marketing i activitate promoional Departamentul financiar contabilitate cuprinde 2 posturi : DC1 director financiar - contabilitate ; T1 scaden, ncasri, cas , banc i alte pli. Departamentul producie cuprinde 2 posturi : DP - Director productie, PLUP1 pregtirea, lansarea i urmrirea produciei. Departamentul cercetare dezvoltare cuprinde urmtoarele posturi: DCD 1 director cercetare , asimilare noi tehnologii, licene, mrci. Directorul general al ntreprinderii - DGI Secretariat Sntr-o prim etap, conducerea compartimentelor este asigurat de instructorii formatori i de ctre manager, dar pe msur ce cptm experien, n special spre sfritul perioadei de practic, aceste funcii vor fi preluate de ctre cursani.

3.3. Regulamentul de ordine interioar Pentru desfurarea n condiii normale a activitii n cadrul ntreprinderii simulate CONSIMAT , s-a elaborat urmtorul regulament de ordine interioar :

I. DISPOZIII GENERALE

Art.1.Prezentul regulament se aplic tuturor persoanelor care sunt implicate n activitatea ntreprinderii simulate : formatori, cadre didactice ndrumtoare, studeni.

II. OBLIGAIILE CONDUCERII

Art.2.Conducerea firmei este format din : director, formatori, cadre didactice ndrumtoare. Obligaiile acestora sunt urmtoarele :

a.S organizeze procesul de instruire teoretic i practic a studenilor;

b.S repartizeze studenii pe locuri de munc, respectnd algoritmul de rotaie;

c.S asigure condiii corespunztoare pentru derularea normal a procesului de instruire ;

d.S pun la dispoziia studenilor toate materialele documentare necesare pentru realizarea sarcinilor postului ;

e.S asigure coordonarea activitii prin prezena permanent i prin consultaii acordate la cerere;

f.S impun disciplina n munc prin control permanent i prin sancionarea abaterilor;

g.S asigure evaluarea corect a studenilor la sfritul perioadei de practic.

III. OBLIGAIILE STUDENILOR

Art.3.Studenii sunt obligai :

a.S respecte programul de lucru;

b.S-i nsueasc noiunile teoretice necesare desfurrii activitii practice;

c.S ndeplineasc n mod corect sarcinile postului de munc, n conformitate cu fia postului i cu indicaiile metodologice scrise sau verbale ;

d.S foloseasc integral timpul de munc pentru ndeplinirea sarcinilor i obligaiilor de serviciu ;

e.s utilizeze materialele n mod eficient, cu respectarea normelor de consum ;

f.S respecte normele de protecia muncii ;

g.S informeze conductorul de practic ori de cte ori apar probleme pe care nu le pot rezolva ;

h.S nu prseasc locul de munc fr ncuviinarea conductorului de practic ;

i.S lase locul de munc n deplin ordine la terminarea schimbului de lucru;

j.S aib asupra lor legitimaia de serviciu i s o prezinte ori de cte ori este solicitat de conductorii firmei .

Art.4.Studenii sunt obligai s semneze pe verso, cu numele n clar, n ordine, toate documentele pe care le trateaz, pentru evidena precis a activitii.

Art.5.Se interzice studenilor :

a.S se prezinte la practic n stare de ebrietate , sub influiena alcoolului, cu buturi alcoolice sau s consume astfel de produse n timpul practicii ;

b.S execute alte lucrri dect cele care decurg din fia postului ;

c.S prseasc locul de munc fr aprobarea conductoruluii de practic ;

d.S scoat din incint materiale sau mijloace ale unitii ;

e.S introduc n unitate persoane sau materiale strine de activitatea firmei.

IV. ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNC

Art.6. Durata normal a zilei de lucru este de 4 ore/sptmn.

Art.7.Dac este nevoie, activitatea se organizeaz n dou schimburi, cu rotire zilnic sau sptmnal.

Art.8.La sfritul fiecrui schimb se face predarea mijloacelor de lucru de ctre student, cadrului didactic ndrumtor de practic , directorului firmei, sau persoanei desemnate n mod expres.

Art.9.nceputul i sfritul programului se stabilete ntre orele 16,00 20,00 n timpul sptmnii :

Art.10. De comun acord ntre cadrele didactice ndrumtoare i studeni se poate lucra i smbta.

Art.11. Pauza de mas este de or, dup 2,5 ore de la nceputul programului;

Art.12.La nceputul i sfritul programului de lucru, fiecare student este obligat s semneze condica de prezen;

V. RECOMPENSE

Art.13.Pentru ndeplinirea la timp i n cele mai bune condiii a sarcinilor ce le revin, studenii vor beneficia de urmtoarele recompense :

a.Trecerea mai rapid la alt loc de munc ;

b.Scurtarea perioadei de practic, n cazul nsuirii integrale a cunotinelor .

VI. SANCIUNI

Art.14.nclcarea cu vinovie, de ctre studeni, a obligaiilor ce le revin n cadrul practicii sau a normelor disciplinare constituie abatere disciplinar i se sancioneaz.

Art.15.Sanciunile disciplinare ce se pot aplica studenilor practicani sunt :

a.mustrare verbal ;

b.avertisment ;

c.obligativitatea refacerii zilei de practic ;

d.obligativitatea refacerii integrale a practicii.

Art.16.La stabilirea sanciunii se va ine seama de gravitatea abaterii i de cauzele acesteia, de mprejurrile n care a fost svrit, de gradul de vinovie etc.

Art.17.Sanciunea se aplic numai dup o cercetare prealabil, ascultarea obligatorie a studentului i verificarea susinerilor fcute de acesta n aprare.

Art.18.Propunerea de sancionare se nainteaz conductorului de practic sau directorului, care stabilete sanciunea n ziua urmtoare svririi abaterii .

Art.19.Plngerea mpotriva sanciunii se poate depune n termen de trei zile de la comunicare, la director.

Art.20.Pentru motive temeinice se poate dispune revizuirea sau anularea sanciunii.

3.4.Fie de post

Fia de post DRU - director resurse umane1. Denumirea postului : director resurse umane2. Obiectivele postului

Realizarea managementului resurselor umane in cadrul firmei CONSIMAT;

3. Sarcini

Coordonarea proceselor recrutare, selecie i evaluare a personalului;

Coordonarea administrrii i gestiunii personalului;

Coordonarea salarizrii personalului.

4. Competente

Cunostinte in domeniul managementului resurselor umane;

Cunostinte in domeniul legislatiei muncii

5. Responsabilitati

Raspunde pentru asigurarea firmei cu personal;

Raspunde pentru documentaia de protecia muncii.

6. Relaii cu alte posturi

a. ierarhice : este subordonat directorului general al ntreprindeii ;

b. funcionale : cu ceilali directori din cadrul ntreprinderii.

Fisa de post P1 administrarea i gestiunea personalului1. Denumirea postului : administrarea i gestiunea personalului2. Obiectivele postului Realizarea documentatiei de evidenta personalului; Participarea la realizarea si actualizarea documentelor de formalizare a structurii organizatorice

Realizarea documentatiei cu privire la protectia muncii.

3. Sarcini

Colecteaz de la fiecare angajat documentele necesare pentru dosarul personal, autentificate de ctre directorul general i de directorul Departamentului de Resurse Umane:

Completeaz fia pentru verificarea condiiilor de ncadrare i procesul verbal, l semneaz pe verso i le transmite la director pentru aprobare, iar la revenire le nregistreaz n registrul de personal i apoi le ndosariaz n dosarul personal al fiecrui angajat;

Completeaz contractul individual de munc, pe baza contractului colectiv de munc, a deciziei de angajare) i a procesului verbal , l semneaz pe verso i l transmite la director pentru aprobare;

Completeaz, de fiecare dat cnd este necesar, actul adiional la CIM, l semneaz pe verso, l transmite la director pentru aprobare;

ntocmete statul de funcii al personalului (;

ntocmete dosarele de pensionare, transfer, disponibilizare;

ntocmete fia postului pentru fiecare angajat ( i le nsuete pe cele existente );

Particip la elaborarea structurii organizatorice a firmei ,a regulamentului de organizare i funcionare i a regulamentului de ordine interioar ( i le nsuete pe cele existente !);

Elaboreaz i completeaz la cerere : adeverine, recomandri etc.

Realizeaz instructajul de protecia muncii, completeaz fiele individuale de protecia muncii , le nregistreaz n registrul fielor de protecia muncii), le semneaz pe verso i le ndosariaz.

4. Competente

Cunostinte in domeniul administrarii personalului; Cunostinte in domeniul legislatiei muncii5. Responsabilitati

Raspunde pentru intocmirea corecta a documentatiei de evidenta a personalului; Raspunde pentru documentatia de protecia muncii.

6. Relaii cu alte posturi

a. ierarhice : este subordonat directorului de resurse umane ;

b. funcionale : cu S, P2.

Fisa de post P2 salarizare

1. Denumirea postului: salarizare

2. Obiectivele postului

Realizarea documentaiei de salarizare n cadrul firmei CONSIMAT. Urmrirea prezenei personalului la serviciu.3. Sarcini

Completeaz condica de prezen, atunci cnd este necesar(la schimbarea condicii).

n fiecare zi, la nceputul i sfritul programului de lucru, pune la dispoziia salariailor condica de prezen pentru semnare;

Pe baza condicii de prezen, completeaz fia colectiv de prezen; Centralizeaz rezultatele, determinnd numrul de ore lucrate n fiecare lun de fiecare salariat din cadrul firmei, semneaz pe verso n clar i o arhiveaz n dosarul fielor de prezen). Fiecare student face aceast operaie ca i cum s-ar fi ncheiat luna.

Folosind datele din statul de funciuni i pe baza metodologiei de calcul a salariilor ( inclusiv impozitarul ) completeaz statul de plat a salariilor, pe care l semneaz i l transmite pentru contabilizare.

ndosariaz statul de funcii n dosarul statelor de funcii .

4. Competene

Cunostinte in domeniul salarizrii;

Cunotine n domeniul gestiunii personalului;

Cunostinte in domeniul legislatiei muncii.

5. Responsabilitati

Rspunde pentru asigurarea firmei cu personal;

Rspunde pentru documentaia de protecia muncii.

6. Relaii cu alte posturi

a. ierarhice : este subordonat directorului de resurse umane ;

b. funcionale : cu S, P1, DC1, T1.

Fia de post DC director comercial

1. Denumirea postului: director comercial

2. Obiectivele postului:

Managementul activitii comerciale a ntreprinderii;

Elaborarea politicii de aprovizionare a ntrepriderii; Elaborarea politicii de vnzri a ntreprinderii;3. Sarcini

Coordonarea activitii de aprovizionare;

Coordonarea activitii de vnzri;

Coordonarea activitii de marketing;

Coordonarea activitii promoionale.

4. Competene

cunotine n domeniul preurilor i tarifelor;

cunotine n domeniul elaborrii i prezentrii ofertelor;

cunotine de marketing;

cunotine de gestiunea stocurilor;

competene n managementul strategic;

cunostinte in domeniul legislatiei comerciale.

5. Responsabilitati

Rspunde pentru implementarea politicii comerciale a firmei;

Rspunde realizarea aprovizionrilor i vnzrilor n valorile i la termenele planificate.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului general;

b) funcionale: cu ali directori.

Fia de post V1 ofertare

1. Denumirea postului: ofertare2. Obiectivele postului

gestionarea ofertelor;

ntocmirea ofertelor.

3. Sarcini

primirea cererilor de ofert de la secretariat, nregistrarea, analiza i ndosarierea acestora;

elaborarea ofertelor n acord cu forma tipizat intern care trebuie s conin: codul produsului; denumirea produsului; descrierea produsului; preul unitar; cantitatea i valoarea total; termenul de livrare; modul de transport; modul de plat; discount.

4. Competene

cunotine n domeniul preurilor i tarifelor;

cunotine n domeniul elaborrii i prezentrii ofertelor;

Cunostinte in domeniul legislatiei comerciale.

5. Responsabilitati

Rspunde pentru gestionarea procesului de ofertare;

Rspunde pentru documentaia de ofertare.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;

b) funcionale: cu S.

Fisa de post V2 gestionarea comenzilor1. Denumirea postului: gestionarea comenzilor

2. Obiectivele postului

primirea i verificarea comenzilor;

confirmarea comenzilor;

emiterea cererilor de achiziie/aprovizionare.3. Sarcini

primirea comenzilor, verificarea i analiza acestora;

primirea, verificarea i analiza situaiei stocurilor din magazie;

ntocmirea confirmrilor de comand; realizarea facturilor i avizelor de nsoire a mrfii.

4. Competene

cunotine n domeniul preurilor i tarifelor;

cunotine n domeniul aprovizionrii tehnico-materiale i vnzrilor;

cunostinte in domeniul legislatiei comerciale.

5. Responsabilitati

Rspunde pentru gestionarea comenzilor;

Rspunde pentru documentaia de ofertare.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;

b) funcionale: cu S, V1.

Fisa de post A1 achiziii

1. Denumirea postului: achiziii

2. Obiectivele postului

ntocmirea cererilor de ofert;

gestionarea comenzilor de aprovizionat;

cercetarea piaei furnizorilor.

3. Sarcini

primete n fiecare zi, la prima or, situaia stocurilor de la magazi i o analizeaz; o semneaz pe verso; o ndosariaz n dosarul de eviden a stocurilor(DES-A1);

primete cererea de achiziie(CA) i o analizeaz, o compar cu stocul existent, o semneaz pe verso; o ndosariaz n dosarul cererilor de achiziie);

decide asupra necesarului de aprovizionare;

ntocmete cererea de ofert(COF) n 3(trei) exemplare, pentru 3 furnizori diferii isemneaz pe verso toate exemplarele;nregistreaz cele 3 ex. n registrul cererilor de ofert;

primete de la S cele 3(trei) oferte i: - analizeaz concordana ntre cererea de ofert i ofert; decide asupra furnizorului; ndosariaz cele 3 ex. din ofert n dosarul de oferte). ntocmete comanda(COM) n 2(dou)exemplare i le semneaz pe verso; - le nregistreaz n registrul de comenzi n lucru ;

primete de la secretariat confirmarea de comand, 1ex. i: o analizeaz; o semneaz pe verso; o ndosariaz n dosarul confirmrilor de comand. ntocmete nota de intrare - recepie(NIR), 1ex. i semneaz NIR pe verso;

transmite NIR i avizul de nsoire a mrfii (AVIM) la M. transmite factura i scrisoarea de transport la contabilitate .

primete de la MK1 previziunea vnzrilor (PREV), o analizeaz , o semneaz pe verso i o ndosariaz n dosarul pentru previziunea vnzrilor.

4. Competene

cunotine n domeniul preurilor i tarifelor;

cunotine n domeniul aprovizionrii tehnico-materiale;

cunotine n domeniul gestiunii stocurilor;

cunostinte in domeniul legislatiei comerciale.

5. Responsabiliti

rspunde pentru gestionarea comenzilor;

rspunde pentru procesrul de aprovizionare; rspunde pentru relaiile cu furnizorii.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;

b) funcionale: cu S, T1, DC1.

Fisa de post MK1 cercetri de marketing i activitate promoional

1. Denumirea postului: cercetri de marketing i activitate promoional 2. Obiectivele postului

Elaboreaz i prelucreaz chestionare ;

Elaboreaz i prelucreaz sinteze statistice n vederea stabilirii politicii de promovare ;

Realizeaz previziunea vnzrilor.

3. Sarcini

Elaboreaz chestionare pe baza unui model;

Multiplic chestionarele, le semneaz pe verso i le transmite la magazie, pentru a nsoi produsele vndute sau la secretariat pentru alte tipuri de cercetri ;

Primete de la secretariat chestionarele completate i le prelucreaz, le semneaz pe verso dup care le ndosariaz n dosarul cu chestionare;;

Elaboreaz un raport sintez n dou exemplare, l transmite la director pentru fundamentarea politicii promoionale;

Primete de la DC 1 situaia vnzrilor pe clieni , o analizeaz

Realizeaz previziunea vnzrilor pe baza situaiei vnzrilor, n dou exemplare, le semneaz pe verso i le transmite la A1 i la director;

Realizeaz o baz de date cu clienii firmei n registrul pentru clieni ;

Elaboreaz statistici cu vnzrile pe clieni, regiuni, produse , le semneaz pe verso i le ndosariaz n dosarul pentru statistici ;

ntocmete situaia privind fundamentarea politicii promoionale), n dou exemplare, le semneaz pe verso i le transmite la director;

4. Competene

cunotine n domeniul preurilor i tarifelor;

cunotine n domeniul aprovizionrii tehnico-materiale;

cunotine n domeniul gestiunii stocurilor;

cunostinte in domeniul legislatiei comerciale.

5. Responsabiliti

rspunde pentru gestionarea comenzilor;

rspunde pentru procesrul de aprovizionare;

rspunde pentru relaiile cu furnizorii.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;

b) funcionale: cu S, T1, DC.

Fia postului - DC1 director financiar - contabilitate1. Denumirea postului: director financiar - contabilitate2. Obiectivele postului

realizarea managementul actvitii financiar contabile a ntreprinderii CONSIMAT ;

Elaboreaz situaiile financiar contabile ale ntreprinderii;

Realizeaz previziuni n domeniul financiar.

3. Sarcini

Contabilizeaz achiziiile funcionale i nefuncionale ;

Contabilizeaz vnzrile interne i la export ;

Contabilizeaz consumurile de utiliti ;

Verific periodic stocurile.

4. Competene

cunotine n domeniul financiar;

cunotine n domeniul contabilitii financiare;

cunostinte in domeniul legislatiei financiar contabile .

5. Responsabiliti

rspunde pentru corectitudinea nregistrrilor;

rspunde pentru legalitatea operaiunilor;

rspunde pentru relaiile cu organele fiscale.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului general;

b) funcionale: cu ali directori.

Fia postului T1 scaden, ncasri, cas , banc i alte pli.1. Denumirea postului: scaden, ncasri, cas , banc i alte pli.

2. Obiectivele postului

Gestioneaz conturile bancare;

Efectueaz pli ;

Gestioneaz ncasrile.

3. Sarcini

primete zilnic extrasul de cont de la secretariat, mpreun cu documentele anexate (facturi, dispoziii de ncasare, cec uri etc).

verific soldul conturilor i corectitudinea operaiilor.

dac este o ncasare de la client, o transmite la T1 pentru evideniere n scadenar.

transmite extrasul de cont la C1 pentru contabilizare.

primete statul de plat de la C1 i n funcie de impozite i taxe, emite dispoziii de plat ctre instituuiile statului, dup care ndosariaz statul de plat n dosarul state de plat (DSPL).

4. Competene

cunotine n domeniul financiar;

cunotine n domeniul contabilitii financiare;

5. Responsabiliti

rspunde pentru legalitatea operaiunilor;

rspunde pentru relaiile cu banca.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului financiar - contabilitate;

b) funcionale: S.

Fia postului DP - Director productie

1. Denumirea postului: director producie

2. Obiectivele postului

managementul activitii de producie;

asigurarea implementrii politicii de producie i concepie a ntreprinderii;

3. Sarcini

verificarea ndeplinirii obiectivelor de producie;

coordonarea activitii de producie;

coordonarea asimilrii n fabricaie a produselor noi sau modenizate.

4. Competene

cunotine n domeniul managementului produciei industriale;

cunotine n domeniul managementului operaional.5. Responsabiliti

rspunde pentru atingerea obiectivelor de producie;

rspunde pentru aplicarea politicii de producie a firmei.6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului general;

b) funcionale: cu ali directori.

Fia postului DP - Director productie

1. Denumirea postului: director producie

2. Obiectivele postului

managementul activitii de producie;

asigurarea implementrii politicii de producie i concepie a ntreprinderii;

3. Sarcini

verificarea ndeplinirii obiectivelor de producie;

coordonarea activitii de producie;

coordonarea asimilrii n fabricaie a produselor noi sau modenizate.

4. Competene

cunotine n domeniul managementului produciei industriale;

cunotine n domeniul managementului operaional.

5. Responsabiliti

rspunde pentru atingerea obiectivelor de producie;

rspunde pentru aplicarea politicii de producie a firmei.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului general;

b) funcionale: cu ali directori.

Fia postului PLUP 1 pregtirea, lansarea i urmrirea produciei.

1. Denumirea postului: pregtirea, lansarea i urmrirea produciei.2. Obiectivele postului

pregtirea produciei;

urmrirea i controlul produciei;

3. Sarcini

programarea produciei;

urmrirea produciei;

pregtirea asimilrii noilor produse.

4. Competene

cunotine n domeniul managementului produciei industriale;

cunotine n domeniul managementului operaional.

5. Responsabiliti

rspunde pentru corectitudinea programrii produciei;

rspunde pentru asimilarea corespunztoare n fabricaie a noilor produse.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului de producie;

b) funcionale: - .

Fia postului DCD 1 director cercetare , asimilare noi tehnologii, licene, mrci1. Denumirea postului: director cercetare , asimilare noi tehnologii, licene, mrci2. Obiectivele postului

managementul activitii de cercetare - dezvoltare;

asimilarea de noi tehnologii, licene mrci etc.;

3. Sarcini

identificarea de noi proiecte de cercetare;

asigurarea implementrii proiectelor de cercetare;

validarea rezultatelor cercetrii prin studii, analize, prototipuri, modele experimentale, modele funcionale.

4. Competene

cunotine n domeniul cercetrii - dezvoltrii;

cunotine n domeniul proprietii intelectuale; cunotine de managementul proiectelor.

5. Responsabiliti

rspunde pentru noile produse/servicii realizate;

rspunde pentru asimilarea noilor produse.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului general;

b) funcionale: cu ali directori.

Fia de post Director General1. Denumirea postului: director general2. Obiectivele postului

managementul ntregii activiti a ntreprinderii;

elaborarea strategiei organizaiei i a planului managerial;

implementarea strategiei i a planului managerial.

3. Sarcini

coordonarea tututor activitilor firmei;

antrenarea personalului pentru ndeplinirea obiectivelor;

controlul ndeplinirii obiectivelor ntreprinderii.

4. Competene

cunotine n domeniul managementului organizaiei;

cunotine n domeniul legislaiei societilor comerciale;

cunotine de management strategic.

5. Responsabiliti

rspunde pentru ndeplinirea obiectivelor asumate;

rspunde pentru ntreaga activitate a ntreprinderii.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat consiliului de administraie;

b) funcionale: -.

Fia de post Secretariat

1. Denumirea postului: director general2. Obiectivele postului

Gestiunea potei ;

Gestiunea operaiilor telefonice;

Gestiunea protocolului;

Organizarea timpului.3. Sarcini

nregistreaz n Registrul de intrri- ieiri toate documentele care intr i ies din Secretariat

nscrie pe fiecare document numrul de nregistrare, folosind n acest scop tampilele aferente.

Face o copie din fiecare document care intr sau iese din Secretariat, cu excepia facturilor, a documentelor financiareArhiveaz copiile respective n Dosarul de Intrri- Ieiri Secretariat

Difuzeaz documentele primite la compartimentele crora le sunt adresate

Recepioneaz i eventual nregistreaz mesajele. Transmite mesajele ctre compartimentele receptoare4. Competene

cunotine n domeniul biroticii;

cunotine de managementul timpului.

5. Responsabiliti

rspunde pentru gestiunea potei;

rspunde pentru protocol.

6. Relaii cu alte posturi

a) ierarhice: este subordonat directorului

b) funcionale: cu toate departamentele.

3.5. Funciunile ntreprinderii

Domeniile concrete n care se exercita autoritatea formeaza functiunile ntreprinderii, fiecare functiune referindu-se la gruparea unor activitati omogene specializate.

Functiunile fiind inerente continutului definitoriu al ntreprinderii se regasesc n toate tipurile de unitati, indiferent de nivelul de organizare si de ramura economiei careia i apartin: ntreprindere, holding, sau grup de ntreprinderi apartinatoare industriei, agriculturii, constructiilor, transporturilor, comertului etc. Ceea ce diferentiaza functiunile diferitelor tipuri de unitati este numai proportia diferita n care se dezvolta acestea.O analiza cuprinzatoare a domeniilor de activitate ale unei ntreprinderi, n conditiile gruparii pe baza legaturilor directe de influenta a unor activitati colaterale sau a unor activitati care trebuie sa se regaseasca n mod obligatoriu n cadrul fiecarui domeniu astfel delimitat, conduce la urmatoarele functiuni de baza ale ntreprinderii:

1. Functiunea de cercetare-dezvoltare;

2. Functiunea de productie;

3. Functiunea marketing-comercializare;

4. Functiunea financiar-contabila;

5. Functiunea de personal.

n orice ntreprindere economica, indiferent de marime, cu activitate simpla sau complexa, se regasesc aceste forme de activitate, dar au ponderi diferite n dependenta de specificul activitatii ntreprinderii si de alti factori de influenta.3.5.1.Functiunea de cercetare-dezvoltare

Functiunea de cercetare-dezvoltare cuprinde activitati care se desfasoara n cadrul ntreprinderii n vederea realizarii obiectivelor n domeniul obtinerii de produse noi si a transformarii conceptelor stiintifice n produse sau servicii utilizate pentru dezvoltarea viitoare.

Functiunea de cercetare-dezvoltare se regaseste n activitatile de elaborare a planului strategic, activitati de conceptie (proiectare si cercetare a produselor, inclusiv punerea la punct a tehnologiei pentru produsele noi, verificarea n laborator a comportarii lor si experimentarea diverselor solutii constructive n atelierele de prototipuri sau n statiile pilot). Din acelasi domeniu fac parte si activitatile care se refera la controlul tehnic de calitate al produselor care poate si trebuie sa aiba o influenta activa asupra conceptiei de viitor privitoare la produse. Tot din domeniul acestei functiuni fac parte si actiunile privind organizarea productiei si a muncii, dezvoltarea de ansamblu a ntreprinderii, cresterea capacitatii de productie, utilarea ntreprinderii corespunzator necesitatilor de fabricatie a noilor produse etc.

Functiunea de cercetare-dezvoltare are un caracter complex, prin faptul ca se manifesta n toate domeniile. ntre principalele activitati si domenii pot fi enumerate:

a) cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si introducerea progresului tehnico-stiintific;

b) investitii si constructii, prin care se asigura transformarea resurselor materiale, financiare si de munca n capaital fix, prin realizarea de noi capacitati de productie, modernizare, retehnologizare;

c) organizarea productiei si a muncii, ca ansamblu de atributii n domeniul introducerii unor noi metode, tehnici, si instrumente de organizare a activitatii productive;

d) elaborarea politicilor si a strategiilor economice ale ntreprinderii.

3.5.2. Functiunea de productie

Functiunea de productie reprezinta ansamblul de activitati de baza, auxiliare si de servire prin care se realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii produselor, elaborarii lucrarilor, prestari de servicii n cadrul ntreprinderii.

Activitatile la care se refera aceasta functiune sunt:

programarea si lansarea productiei;

fabricatia sau exploatarea, care consta n transformarea obiectelor muncii n produse, servicii, lucrari care fac obiectul de baza al activitatii ntreprinderi;

controlul tehnic de calitate al materiilor prime, semifabricatelor, subansamblelor pe ntregul flux de fabricatie, precum si al produselor finite, potrivit metodelor, frecventei si cu mijloacele prevazute n documentatia tehnica;

ntretinerea si repararea utilajelor n vederea mentinerii acestora n stare de functionare, a prentmpinarii si evitarii pe ct posibil a efectelor uzurii fizice si morale a acestora;

exploatarea instalatiilor si agregatelor energetice;

aplicarea normelor de protectie si igiena a muncii, precum si pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului nconjurator;

organizarea si controlul productiei sub toate aspectele: realizarea ritmica a productiei, realizarea de produse de calitate superioara, reducerea consumurilor specifice de materiale, optimizarea stocurilor etc.;

transportul si manipularea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, produselor, pe parcursul fabricatiei si n depozit n vederea livrarii produselor;

urmarirea realizarii productiei si a celorlalte activitati auxiliare.

3.5.3. Functiunea financiar-contabilaFunctiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul activitatilor prin care se realizeaza obiectivele privind obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare desfasurarii normale a productiei , nregistrarea si evidenta n expresie valorica a activitatii economice din cadrul ntreprinderii; urmareste utilizarea eficienta a resurselor; desfasurarea ritmica a activitatii; semnaleaza fenomenele care influenteaza nivelul profitului si reducerea costurilor, etc.

Functiunea financiar-contabila are implicatii n activitatea generala de gestiune, n asigurarea fondurilor necesare pentru salarii, materii prime si materiale, utilaje etc.

Un rol important revine activitatilor ce tin de exercitarea functiunii financiarcontabile cu privire la contractarea creditelor n momentele potrivite pentru desfasurarea normala a productiei, folosirea judicioasa a disponibilitatilor banesti, ncasarea creantelor, dimensionarea corecta a rezervelor etc.

Activitatile acestei functiuni se grupeaza n doua categorii:

a) activitate financiara, care se refera la obtinerea si folosirea rationala a mijloacelor financiare ale ntreprinderii, la utilizarea facilitatilor de ordin financiar, achitarea obligatiilor financiare, contractarea de credite si rambursarea lor etc.;

b) activitatea contabila, care asigura nregistrarea si evidenta veniturilor si cheltuielilor, a materialelor si a productiei, calculul costurilor si determinarea rezultatelor financiare finale, evidentierea modificarilor patrimoniale n volum si structura.

Functiunea financiar-contabila, prin complexitatea operatiunilor pe care le ocazioneaza, prin multiplele corelatii pe care le are cu toate celelalte functiuni ale ntreprinderii, se concretizeaza ca o latura bine definita a gestiunii financiare a ntreprinderii.

Importanta gestiunii financiare nu se margineste numai la sfera de activitate interna a ntreprinderii. Procurarea si mai ales utilizarea fondurilor se realizeaza prin nesfrsitul lant al operatiunilor banesti. n acest sens, marea majoritate a fluxurilor banesti din economie este tranzitata de gestiunea financiara a ntreprinderii. De aici si rolul esential al ntreprinderilor n asigurarea normala a circulatiei banesti n economia nationala.Functiunea de personal cuprinde ansamblul activitatilor desfasurate n cadrul ntreprinderii pentru realizarea obiectivelor n domeniul asigurarii si dezvoltarii potentialului uman. Functiunea de personal, capata n conditiile organizarii stiintifice a productiei o importanta din ce n ce mai mare. Aceasta functiune concentreaza toata problematica privind asigurarea cantitativa si calitativa a fortei de munca necesara ndeplinirii obiectivelor ntreprinderii. Ea se realizeaza prin recrutarea, pregatirea corespunzatoare si reciclarea periodica a personalului, prin stabilirea corecta si stimulativa a salarizarii, precum si prin integrarea organica a ntregului personal n sistemul complex de relatii tehnice si social-economice.

Functiunea de personal este hotartoare si n ceea ce priveste perfectionarea continua a relatiilor sociale, ndeosebi a relatiilor ntre personal si conducerea unitatii.

Importanta si complexitatea functiunii de personal este accentuata si de faptul ca ea trebuie sa asigure, concomitent cu obiectivele mai sus amintite, promovarea initiativei, ceea ce reclama, pe lnga tehnici de organizare a muncii, si tehnici specifice de psihologie, sociologie, ergonomia muncii.

Principalele activitati care tin de exercitarea functiunii de personal sunt:

asigurarea cantitativa si calitativa a fortei de munca necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite;

pregatirea, perfectionarea si salarizarea personalului;

rezolvarea problemelor de ordin social, raporturile salariati-management si sindicate-patronat, protectia personalului etc.

n realizarea unui echilibru stabil ntre interesele angajatilor si obiectivele ntreprinderii trebuie sa se tina seama de:

mutatiile care au loc n prezent n organizarea interna a ntreprinderilor n procesul de restructurare-privatizare si de ajustare la exigentele pietei concurentiale;

aparitia unor situatii specifice, determinate de patrunderea progresului tehnicostiintific si de necesitatile retehnologizarii privind crearea de noi meserii, disparitia altora, necesitatea specializarii lucratorilor, probleme noi privind calificarea lor etc.;

necesitatea perfectionarii relatiilor interumane n cadrul organizarii structurale a ntreprinderii;

modificarile legislative care, n conditiile generate de tranzitia la economia de piata, au loc n domeniul legislatiei muncii si a salarizarii.

3.6. Procesele i procedurile reprezentativen acest paragraf sunt descrise pe scurt, principalele proceduri prin care se realizeaz activitatea comercial, financiar contabil i de personal, n cadrul ntreprinderii CONSIMAT.

3.6.1. Procedura de vnzri

Se primete o cerere de ofert de la un cumprtor (COF). Aceasta ajunge prin pot, fax sau telefon, la secretariat -S. S o nregistreaz n registrul de intrri- ieiri(RIE-S), o fotocopiaz i o transmite la ofertare - V1. Acesta o nregistreaz n registrul de cereri de ofert (RCOF-V1) i realizeaz oferta (OF), pe care o nregistreaz n registrul de oferte emise (ROFE-V1), o pune n plic, scrie adresa i o transmite la S, care o nregistreaz n RIE, o fotocopiaz i o expediaz.S primete comanda ( COM ) de la cumprtor, o nregistreaz n RIE-S , o fotocopiaz i o transmite la gestionare comenzi - V2. Acesta o verific din punct de vedere calitativ i cantitativ, o nregistreaz n registrul de comenzi intrate ( RCIV2 ), verific stocul din magazie (STOC) i dac exist cantitatea cerut emite confirmarea de comand( CCOM ) n dou exemplare : unul l pune n plic, scrie adresa , l transmite la S, care l nregistreaz n registrul intrri ieiri ( RIE S ), l fotocopiaz, nchide i timbreaz plicul i l expediaz; al doilea merge la facturare ; comanda se arhiveaz n dosarul de comenzi n lucru ( DCL ). Dac nu exist stoc, V1 emite o cerere de achiziie(CA), pe care o transmite la achiziii -A1. V2 emite dispoziia de livrare (DL) i o transmite la M. Se emite : factura n trei exemplare (F), avizul de nsoire a mrfii (AVIM)i scrisoarea de transport(ST). Transmite n plic cu adres F,AVIM i ST, la S. Acesta le nregistreaz n RIE S, le fotocopiaz ( cu excepia facturii ) timbreaz plicul i l expediaz. F2 este transmis la T1, care l nregistreaz n registrul scadenar pentru clieni i l arhiveaz. F3 este transmis la V2, care l arhiveaz mpreun cu comanda.

3.6.2. Procedura de achiziii

A1 emite cererea de ofert (COF)la trei firme, le nregistreaz n registrul de cereri de ofert(RCOF) i le transmite n plic cu adres, la S. Acesta le nregistreaz n RIE-S, le fotocopiaz, timbreaz plicurile i le expediaz. S primete oferta de la o firm i o transmite la A1. Acesta verific gradul de conformitate cu cererea de ofert, decide asupra furnizorului , arhiveaz ofertele i emite comanda (COM). Un exemplar din comand se nregistreaz n registrul comenzi n lucru (RCL) i se transmite la S, n plic, pentru expediere. S expediaz comanda.

S primete confirmarea de comand (CCOM) i o transmite la A1, care o arhiveaz. S primete factura (F1), avizul de nsoire a mrfii (AVIM) i scrisoarea de transport (ST) i le transmite la A1. A1 verific conformitatea documentelor cu comanda, nregistreaz n registrul de comenzi n lucru, ntocmete nota de intrare recepie ( NIR ) i l transmite la magazie, mpreun cu avizul de nsoire a mrfii. Transmite factura i scrisoarea de transport la DC1, pentru contabilizare. DC1 transmite factura i ST la T1, care le trece n registrul scadenar i le arhiveaz.

3.6.3. Procedura de plat a salariilor

P2 completeaz condica de prezen (CPREZ). Pe baza acesteia, periodic completeaz fia colectiv de prezen (FCPREZ), centralizeaz rezultatele, determinnd numrul de ore lucrate de fiecare salariat, numrul de zile de concediu medical, de odihn, fr salar ( nvoiri), numrul de ore suplimentare, semneaz i o arhiveaz.

Pe baza statului de funcii, pe care l primete de la P1 i pe baza comunicrii, primite de asemenea , de la P1, completeaz statul de plat a salariilor (STPL), l semneaz i l transmite la DC1, pentru contabilizare.Acesta l transmite la T1, care emite dispoziii de plat ( sau ordine de plat ) ctre instituiile statului pentru : CAS, impozit, contribuie pentru omaj, contribuie pentru sntate etc. Emite cec-uri pentru plata salariilor, pe care la transmite la P2. Acesta distribiue cecurile salariailor.

Functiunea comercial cuprinde activitatile privind realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legaturilor ntreprinderii cu mediul economic, n vederea asigurarii materiilor prime si material elor necesare productiei, conservarea acestora si a produselor realizate, transportul lor, desfacerea produselor si serviciilor. Activitatile de comercializare a produselor trebuie sa se desfasoare pe baza studiilor de piata. Aceste studii orienteaza si determina, totodata, si activitatea din cadrul functiunilor de cercetare-dezvoltare si de productie. Raporturile dintre producatori si consumatori, reflectate de studiile de piata, orienteaza structura productiei si proportiile dintre sortimentele de marfuri cerute de piata.

Functiunea marketing-comercializare cuprinde trei categorii principale de activitati:

a) aprovizionarea tehnico-materiala, care are menirea de a asigura complet, complex si la timp mijloacele de productie necesare desfasurarii nentrerupte si n bune conditii a procesului de productie;

b) desfacerea, care asigura livrarea produselor, serviciilor si lucrarilor, precum si ncasarea contravalorii acestora, deci trecerea produselor din sfera productiei n sfera circulatiei;

c) marketingul, care are drept scop crearea si descoperirea necesitatilor consumatorilor n vederea orientarii productiei spre satisfacerea acestor necesitati, efectuarea de studii de piata si programe de marketing pe produse etc.n accepiunea generala, marketingul industrial cuprinde totalitatea aciunilor necesare pentru ca produsul s ajung de la productor la consumatorul lor. ntre aceste aciuni un rol important l au prospectarea pieei, reclama i publicitatea, relaiile si competenta comerciala, produsele si competitivitatea lor, studiile comerciale etc. Prin acest ansamblu de metode si tehnici se asigura un echilibru dinamic ntre productie si consum, intre cerere i oferta, intre nevoi si posibilitatile de acoperire, atat din punct de vedere cantitativ, cat si sortotipodimensional si calitativ.Pornind de la acest concept, asigurarea cu resurse materiale include tot lantul de activitati specifice acestui proces, pornind de la planificarea nevoilor materiale pentru activitatea de consum si pn la derularea in fapt a acestui proces, deci atat laturile de conceptie i cercetare, cat si cele de realizare fizica efectiva. Importanta acestui mod de gandire porneste de acolo ca resursele materiale intrate in consumul productiei reprezinta valori in proportie de 45-65% din costul de fabricatie a produselor finite.Aprovizionarea cu resurse materiale are la baza nevoile reale determinate tehnic pentru realizarea unui program de productie, pentru o anumita perioada de timp, in cantitatile, dimensiunile si calitatile necesare.Conceptul de management al asigurarii cu resurse materiale vizeaza tocmai posibilitatea ca serviciul tehnic sa se poata ocupa concentra in totalitate asupra problemelor de proiectare, de adaptare a liniilor tehnologice, de rezolvare a aspectelor legate de estetica si ambalaj pentru a asigura produse calitativ superioare si pentru a face fata competitiei de pe piata.In procesul de productie, unul din elementele hotaratoare este asigurarea cu resurse materiale a acestuia, pentru consumul industrial. Pentru a realiza aceasta trebuie parcurse trei etape man i anume :- activitati in amonte, care reprezinta activitatile pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale, echipamente; activitati in productie, care reprezinta consumul industrial, de trecere a resurselor materiale din stadiul de aprovizionare in stadiul de realizare de noi produse; activiati in aval, care reprezinta activitatile de finalizare a procesului de prelucrare a resurselor materiale si de livrare expediere transmitere a produselor finite.In centrul activitatilor se afla, asadar, producia care preluereaza, modifica, asambleaza etc. materiile prime, materialele, piesele de schimb, subansamblele etc. asigurate de compartimentul de aprovizionare . Pentru a putea deservi productia cu resursele materiale, compartimentul de aprovizionare porneste de la necesarul real de materii prime, materiale etc. in sortotipodimensiunile cantitative si calitative specificate de serviciile tehnice i tehnologice, corespunzatoare unui program de fabricatie, pe o anumita perioada.

Activitatile in amonte de consumul industrial creeaza cadrul unei aprovizionari dinamice, operative i cu participare efectiv la profitul unitatii economice.

Specificatiile de materii prime, materiale, piese de schimb, etc. pe care le primete compartimentul de aprovizionare sunt primul pas in determinarea nevoilor reale ale consumului productiei, care pune in concordanta structura de productie cu structura consumului pentru un program de productie dat.

a. Stabilirea necesarului de aprovizionat este momentul care asigura startul activitatii de aprovizionare, determinarea necesilatii acestor operatiuni, a volumului si structurii lor, deci momentul care presupune construirea intregului lant de operatiuni de conceptie dar i de executie cu resurse materiale intr-o anumita perioada, pentru o anumita intreprindere.

b. Studiul pietei este urmatoarea etapa, care are in vedere alegerea materialelor si fumizorilor respectivi.

Se are in vedere cercetarea sortimentatiei i calitatii produselor, preturilor, procedeelor concurentilor, posibilitatilor de transport, manipulare etc. precum si a altor factori care influenteaz realizarea procesului de cumparare a acestor resurse.

Alegerea furnizorilor a devenit o adevarata strategie. Pentru aceasta, compartimentul de aprovizionare elaboreaza o varietate de criterii cu privire la evolutia preturilor, modul de desfaurare a livrarilor, calitate, precum i asistenta tehnica pentru garantie i postgarantie.

c. Negocierea este momentul care conduce la punerea de acord a partenerilor asupra principalelor elemente care precizeaza in detaliu relatiile de vanzare-cumparare a resurselor materiale in discutie. Actiunile de pregatire a inceperii negocierilor au in vedere urmatoarele

stabilirea in detaliu a obiectivelor de negociat, marjele in care se poate inscrie negocierea si tactica ce trebuie adoptata;

componenta echipelor de negociere, nivelul de reprezentare si mandatul firmei;

alegerea locului unde s se desfaoare negocierile, data organizarii protocolului.

Fiecare partener isi pregateste, deci, negocierea, in functie de obiectul obiectivele firmei, strategia ei, punctele de vedere ale firmei si limitele de actiune in cadrul carora poate actiona.

Strategia prin care pune in aplicare mijloacele de care dispune pentru a atinge obiectivul sau obiectivele stabilite, precum si tactica de a proceda pentru a obtine unele avantaje pentru firma, stau la baza priceperii, pregatirii, atitudinii si a pozitiei fata de partenerul de negociere.

Desfaurarea negocierilor pentru realizarea obiectivelor in conditii avantajoase partenerilor de tratative sta sub influenta mai multor factori ce apar pe parcurs privind : natura problemelor, pregatirea participantilor, conjunctura economica de pe piata etc.Finalizarea negocierilor se concretizeaza printr-un document juridic scris ca o comanda ferma acceptate, un aide-memoire i cel mai adesea printr-un contract de vanzare-cumparare.d. Realizarea aprovizionarii consta in executarea obligatiilor de catre furnizor, ca partener in contract, prin care un produs trebuie sa ajunga sau sa fie predat cumparatorului. Pe baza comenzilor acceptate i a contractelor incheiate, unitatea economic furnizoare pregatete loturile de livrare a produselor catre clienti, executand o serie de operatiuni premergatoare livrarilor, bine ordonate, avand interes ca produsele sa fie livrate cat mai coresptumator.Pe baza dispozitiilor de livrare se culeg produsele din rafturi, de pe stelaje etc. i sunt grupate pe clienti lotizate pe destinatii. Dupa verificarea fizica i a calitatii (certificat de garantie, certificat de analiza etc.), produsele sunt ambalate, paletizate sau containerizate in functie de caracteristicile lor, de volum i greutate i de mijloacele de transport, find gata de expediere dup etichetare i sigilare.

e. Transportul produselor de la furnizor la cumparator se face in functie de volum, greutate, distanta, rapiditate ceruta pef. Primirea in depozit a produselor de la carau de ctre destinatar se face pa baza documentelor insotitoare transportului (factura, lista specificativa, certificate de calitate etc.), prin verificarea atat a cantitatilor, cat i a calitatilor din documentele de expediere a produselor.Odata terminat verificarea (receptia) i se constata ca este corespunzatoare, se semneaza de primire carauului i produsele intra in custodia depozitului pn se onoreaza plata facturii, moment in care proprietatea produselor se transfer de la furnizor la cumparator. Pentru produsele astfel acceptate, factura este transmisa la compartimentul financiar pentru a efectua plata catre furnizor, Dupa care, produsele intra in stocul depozitului unitatii economice, de unde se face alimentarea sectiilor (ateliere, fabrici, linii tehnologice etc.) de producie.Activitatile din aval de consumul industrial formeaza grupe de activitati, care, in final, se regasesc intr-un singur scop, acela de a vinde produsele si de a obtine un profit cat mai mare.

Prima grupa de activitati in aval de consumul industrial urmareste "ATRAGEREA DE CLIENTI". Aceasta grupa de activitati deschide ua spre celelalte activitati, pn ce unitatea economic are contracte ncheiate sau comenzi pentru toate produsele care constituie structura produciei pe o perioada determinate.

A doua grupa de activitati in aval de consumul industrial poate sa nceapa numai dup ce a avut loc procesul tehnologic. Aceasta grup de activitati, prin actiunile pe care le destaoar, "IMPINGE PRODUSELE CATRE CLIENTI" cu dublu interes: inti pentru a preda produsele clientilor conform contractelor, iar n al doilea rnd pentru a recupera capitalul investit in aceste produse.3.7. Sistemul informaional al ntreprinderii CONSIMAT. Fluxurile informaionale3.7.1. Sistemul informaional

Sistemul informaional, care formeaz alturi de subsistemul decizional, cel metodologic i cel organizatoric sistemul de management, reprezint un ansamblu de elemente care interacioneaz sinergic pentru asigurarea comunicrii ntre subsistemul de conducere i cel de execuie din cadrul organizaiei, respectiv cu stakeholderii externi, dar i pentru susinerea proceselor de management prin colectarea, stocarea, prelucrarea, producia i prezentarea informaiilor.

Orice sistem informaional este caracterizat, n fiecare parte component a sa, de dou concepte: emitor i receptor (beneficiar). Emitorul este sursa de producere a informaiei care apoi este procesat sau modificat i transmis receptorului.

Cantitatea de date i informaii transmis i procesat ntre emitor i receptor, pe trasee prestabilite, cu o anumit vitez, frecven i pe anumii supori informaionali se numete flux informaional iar traiectoria pe care o parcurge informaia se numete circuit informaional.

3.7.2. Documente i fluxuri informaionale

3.7.2.1. Documentele

n tabelul urmtor sunt prezentate principalele documente circulante create n cadrul sau care sunt primite din sistem.

Tabel nr.3.1.

Nr.

crt.SimbolDocumentLoc de

apariieNr.

Exempl.Loc de

arhivat

1.COFCerere ofertA13A1

2.OFOfertaV13V1

3.CCConfirmare comandV22A1

4.DLDispoziie de livrareV23V2

5.CACerere de achiziieV23V2

6.FFacturaV23C

7.AMAviz nsoire marfV21V2

8.STScrisoare transportV21V2

9.CComandA12A1

10.NIRNot intrare recepieA13A1

11.CIMContract individual de muncP12P1

12.ComComunicareP12P1

13.STFStat de funciiP11P1

14.STPLStat de plat a salariilorP21P2

15.INVInvoiceV13C

16.PKLList de coletajV12V1

17.EUR 1Certificat origineV12V1

18.CMRScrisoare trsurV22V2

19.DIVDeclaraie de ncasare valutarV14DC1

20.DVDeclaraie vamalV12DC1

21.DPVEDispoziie de plat valutar externT12DC1

22.NCNot contabilDC1 1DC1

23.SVSituaia vnzrilorDC11DC1

24.NINot internT12T1

25.DDispoziie ncasareT12T1

26.DPDispoziie de platT12T1

Tabel nr.3.2.

dosare

CodDenumireCompartimentConinut

DIE-Sdosar intrri-ieiri secretariatStoate

DPersDosar de personalP1Docummente

Angajat

DFPMDosar fie prot.munciiP1fie p.m.

dfprezDosar fie de prezenP2fie prezen

dcofDosar cereri ofertV1Cereri ofert

des-v2Dosar eviden stocuriV2stocuri

.

.

.

.

Tabel nr.3.2.

REGISTRe

COD

RIE-S

3.7.2.2. Fluxuri informaionale

Fluxurile informaionale alctuiesc, alturi de resursele informaionale (date, informaii, cunotine), procedurile i mijloace de tratare a informaiei, sistemul informaional al unei ntreprinderi comerciale.

Caracteristica principal de dorit a fluxurilor i circuitelor ntr-o ntreprindere const n maximizarea fluxurilor informaionale n condiiile n care circuitele informaionale sunt ct de scurte posibil. Cu alte cuvinte, maximum de informaie util trebuie transmis de la emitor la beneficiar pe calea cea mai scurt.

Dei exist o tipologie complex a fluxurilor informaionale, criteriile care includ tipuri de fluxuri cu aplicabilitate pentru ntreprinderile comerciale sunt:

1. Dup direcia de vehiculare a informaiei:

a. fluxuri verticale se stabilesc fie de la nivelurile de execuie nspre cele de decizie, fie de la nivelurile de decizie ctre cele de execuie. Astfel, o decizie comunicat de managerul general ctre directorul comercial genereaz un flux informaional descendent, n timp ce un raport naintat la cerere de ctre directorul comercial ctre managerul general genereaz un flux ascendent;

b. fluxuri orizontale se stabilesc ntre reprezentani ai aceluiai nivel ierarhic, constituind suportul informaional al relaiilor de cooperare (de exemplu, directorul comercial va avea nevoie de informaii din partea directorului departamentului preuri pentru a finaliza contractele cu distribuitorii);

c. fluxuri oblice se stabilesc ntre componente (posturi, compartimente) poziionate pe niveluri ierarhice diferite, ofer suport relaiilor funcionale i de stat major.

2. Dup coninutul informaiei:

a. fluxuri eterogene conin informaii i date complexe, includ circuite informaionale diferite, servesc realizrii unor obiective complexe, cu grad ridicat de dificultate;

b. fluxuri omogene sunt specifice unor funciuni specifice, servesc realizrii obiectivelor derivate de gradul 1 i 2.

3. Dup frecvena producerii:

a. fluxuri permanente vehiculeaz informaii i cu o frecven stabil; sunt necesare exercitrii funciei de control-evaluare;

b. fluxuri periodice funcioneaz potrivit unei regulariti a fenomenelor i proceselor de execuie i de management, pe traiecte bine stabilite;

c. fluxuri temporare - sunt generate de utilizarea unor metode i tehnici moderne, cu durat limitat, funcioneaz att timp ct sunt cerute de realizarea unor obiective specifice, vehiculnd informaii eterogene din punct de vedere al naturii, gradului de prelucrare i al modului de transmitere.

4. Dup configuraie:

a. fluxuri liniare au un caracter permanent i urmresc traseul relaiilor organizatorice de tip ierarhic i de cooperare;

b. fluxuri ondulatorii se stabilesc ntre efi i subordonaii compartimentelor situate la acelai nivel ierarhic i sunt rezultanta unei combinaii ntre relaiile de tip ierarhic cu cele de cooperare;

c. fluxuri arc apar ntre decideni i executani situai pe niveluri ierarhice diferite, cu traiectorii ascendente sau descendente, generate de regul de deciziile cu caracter de unicat; ele pot fi cu transferul deciziei descendent i raportare ascendent (informarea este subsecvent deciziei, arc convex) sau cu informarea ascendent i decizie descendent (informarea ajut la construirea deciziei, arc concav).

Figura x flux informaional de tip arc convex (de refcut)

Figura x flux informaional de tip concav (de refcut)

n ceea ce privete principalii parametri utilizai pentru analiz, la circuite informaionale putem meniona lungimea acestora, sigurana i fiabilitatea, n timp ce pentru fluxuri avem debitul i periodicitatea.

Suprancrcarea circuitelor informaionale este o deficien general care const n existena unor informaii irelevante la nivelele ierarhice superioare, n apariia unor fluxuri de date inutile, cu debit nejustificat de mare, care fac ca transmisia informaiei utile s fie ngreunat, ca i sarcina factorilor de decizie care sunt pui n situaia de a prelua i prelucra date inutile. Putem considera c acest neajuns este cauzat de fluxurile informaionale iraionale i de anumite informaii a cror detaliere este exagerat.

Exemplu. Managerul comercial al unei companii de produse textile primete n fiecare diminea un raport despre vnzrile din ziua precedent, stocurile din fabric i comenzile ferme existente. Raportul este unul deosebit de stufos, coninnd date detaliate cu privire la producia de materiale textile pe modele i grupe de utilaje, componena echipelor care au lucrat la respectivele loturi, modelele executate, tipul de materie prim folosit, i alte informaii colaterale. n afara efortului nejustificat de mare al celor care ntocmesc respectivele raportri managerul consum destul de mult timp i energie pentru a desprinde din conglomeratul de date i informaii ceea ce l intereseaz de fapt pentru deciziile din zona sa de competen. Iat deci un exemplu care dovedete c nu ntotdeauna mai mult nseamn mai bine.

Capitolul 4

Planul Managerial4.1. Necesitatea i rolul planului managerial

Planul managerial este un document scris care ofera o imagine de ansamblu a companiei, a viitorului acesteia si a situatiei sale financiare. El explica situatia prezent a firmei, ce planuii sa faceti in viitor, cum veti aciona, ct de mult va costa i care vor fi veniturile asociate. n general un plan managerial conine o descriere a companiei, a produselor i serviciilor, a pieei-int , a planului de marketing i a strategiei de vnzri, o prezentare a documentelor financiare i a echipei de management.

Planul managerial are patru funcii:

a) De cristalizare i dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condus afacerea;

b) De realizare a unei evaluari retrospective a performanelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului;

c) De evaluare a unei noi idei de afaceri;

d) De a obine finantare.

Schema:

Funcia de cristalizare i dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condus afacerea presupune ca planul managerial s defineasc clar scopurile i obiectivele afacerii, s stabileasc metodele de atingere (ndeplinire) a acestora, s identifice riscurile implicate.

Funcia de realizare a unei evaluari retrospective a performanelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului presupune identificarea cauzelor, direciei i amplitudinii abaterilor de la plan, precum i modalitaile de aciune a companiei n viitor.

Funcia de evaluare a unei noi idei de afacere deriv din capacitatea planului managerial de a analiza, evalua, compara i clasifica proiectele n investiii. Totodat, acest instrument de lucru confer ncredere n forele proprii, poate compensa lipsa capitalului.

Funcia de generator de finanare- cei mai multi creditori i investitori vor finana firma numai dup ce i vor studia planul managerial , vor vedea abilitatea planului de a genera ncasri necesare operatiunilor zilnice, plaii datoriilor si generarii profitului. Sursele de capital vor dori sa stie de cati bani vor fi nevoie, cand va fi nevoie de ei si cum vor fi alocati, daca si cand va fi capabila recompensarea alocarii de fonduri.4.2. Coninutul planului managerial

1. Rezumatul planului managerial - Rezumatul nu trebuie sa fie doar o listare a continutului planului managerial, ci trebuie sa sublinieze principalele probleme prezentate n etapele ntocmirii sale.A- Scopul planului managerial Atragerea investitorilor;

Planul operaional pentru controlul afacerilor;

B- Analiza pieelor:

Mrimea pieei int;

Caracteristicile pieei tint;

C- Firma:

Nevoile pe care firma le va satisface;

Produsele sau serviciile oferite de firma pentru satisfacerea acestor nevoi;D- Activitatea de marketing si vanzari:

Strategia de marketing;

Strategiile de vanzare;

Cheia de succes in competitia pe piata;

E- Cercetarea si dezvoltarea produselor sau a serviciilor:

Principalele probleme;

Eforturi in curs;

F- Organizarea si personalul;

Managerii de succes si patronii firmei;

Directiile cheie de actiune vizand personalul firmei;

G- Informatii financiare:

Necesarul de fonduri si folosirea lor;

Rezumatul istoricului gestionarii resurselor financiare;

Rezumatul perspective financiare;

2. Analiza pietei- trebuie sa reflecte informatiile privind industrica problem noi actuale si cercetarile de piata ale firmei.A- Descrierea industriei cuprinde:

Deschiderea ramuriii industrial; Marimea industriei ( istoric, prezent, viitor) Principalii beneficiari, client ( afaceri, govern, consumatori);B- Piata tinta cuprinde:

1. Caracteristicile distinctive ale principalei piete tinta si ale segmentelor de piata ale firmei, ingustarea pietei tinta spre o marime manageriabila. Eforturile de penetrare a pietelor tinta privesc: Cerintele critice; Extinderea spre nevoile curente; Demografia; Localizarea geografica; Tentinde ciclice sezoniere;2. Principala piata tinta: Numarul de potentiali clieni; Achizitionarile anuale de produse sau servicii similare cu ale firmei; Aria geografica; Cresterea anticipat a pietei;3. Penetrarea pietei urmareste: Impartirea pietei;

Numarul de client;

Acoperirea geografica;

Estimarea rationala a pietei;

4. Preturile si profitul marginal tinta:

Niveluri ale profitului marginal;

Reduceri de pret, volum, de plati etc.;

5. Metode de identificare a competitorilor pe piata tinta:

Documente guvernamentale;

Publicatii comerciale;

6. Mediile de comunicare cu competitorii in piata tinta;

7. Achizitionarea de potentiali client:

Identificarea cererii;

Cercetarea cererii;

Solutionarea proceselor de evaluare a cererii;

Selectarea personalului de decizie in domeniul comercial ( manageri, agenti de vanzare etc. )

8. Tendinte cheie si schimbarile anticipiate in piata tinta;

C- Rezultatele testului de marketing:1- Clieni potentiali contactati;2- Demonstraiile oferite potenialilor clieni;3- Reacia potenialilor clieni;D- Timpul de livrare (durata de timp intre asigurarea produsului/serviciului catre client si momentul cererii): Comenzi initiale, repetari de comenzi, volumul livrat.

E- Competitia:

1- Identificarea competitorilor2- Punctele forte ( avantajul competitiv)

3- Punctele slabe ( dezavantajul competitiv)4- Importanta pietei tinta a firmei pentru competitorii sai.

3. Descrierea firmei trebuie sa ofere o privire generala asupra imbinarii tuturor elementelor firmei fara insa a intra in detalii.

A- Natura planului de afaceri:

1- Cererile pietei ce vor fi satisfacute;

2- Metoda de satisfacere a cererilor de produse sau servicii pe piata.

B- Competenta specifica a firmei

1- Satisfacerea superioara a nevoilor clientilor

2- Eficienta distributiei produselor/serviciilor;

3- Competentele privind personalul angajat;

C- Misiunea firmei

4. Activitatile de marketing si vanzari- obiectul il reprezinta descrierea activitatilor care permit firmei sa-si realizeze vanzarile si nivelul profitului indicat in situatiile financiare previzionate.A- Strategia generala de marketing

B- Strategii de vanzare5. Produse si serviciiA- Descrierea detaliata a produselor/serviciilor din perspectiva utilizatorului:

B- Ciclul de viata al produselorC- Activitatile de cercetare dezvoltare de noi produse:

Noi produse sau servicii;

Noi generatii de produse sau servicii;

Produse sau servicii complementare;

Inlocuirea produselor sau serviciilor;

Observatii: In prezentarea produselor si serviciilor trebuie accenctuata abilitatea firmei de a satisface cererile pe piata. Trebuie evitata criticarea prea severa a produselor competitorilor, intrucat tendinta naturala a cititorului ce nu face parte din organizatia respective va fi de a simpatiza cu partea nereprezentata, adica cu competitia.

6. Managementul productieiA- Procedee de desfacere a productiei serviciilor;

B- Capacitatile de productie si servire:

1- Tehnologii si utilaje;

2- Cresterile anticipate ale capacitatii de productie (investitii, factorul timp, costul direct si indirect); C- Avantajul competitiv operational in productie prin:

1- Tehnologii si utilaje;

2- Experienta in activitate;

3- Reducerea costurilor directe.

D- Furnizorii firmei:

1- Identifricarea furnizorilor elementelor critice ale productiei ( furnizori principali si secundari);

2- Cerintele privind ciclul de productie;

3- Evaluarea riscului

Observatii: Intrucat multe aspect privind noua afacere pentru care se intocmeste planul managerial sunt pana la acest punct inca teoretice, o atentie speciala va trebui acordata corelarii specificului managementului de productie cu informatiile incluse in estimarile si previziunile financiare. Orice necorelare intre aceste doua domenii de activitate va conduce la situatii neplacute, odata cu implementarea in practica a planului de afaceri.

7. Managementul firmei

A- Structura organizatorica a firmei

B- Managerii cheie

C- Planificarea viitoarelor posturi in echipele de management

D- Tipul legal de firma, proprietate, parteneriat

E- Proprietarii

F- Consiliul de administratie

8. Necesarul de fonduri si folosirea lor:

A- Cerintele curente de fonduri: sumele, intervalul in care se mobilizeaza, tipul de capital etc.;

B- Cerintele de fonduri pentru urmatorii cinci ani;

C- Folosirea fondurilor:

1- Cheltuieli de capital;

2- Fond de rulment;

3- Active

4- Obtinerea de fonduri;

D- Strategii financiare pe termen lung ( din punct de vedere al investitorilor)

1- Emisiunea de actiuni si obligatiuni;

2- Achizitia firmei de catre o alta organisatie;

3- Nivelul serviciului datoriei si scadenta;

4- Lichidarea firmei.

9. Informatii financiare (contul de profit si pierdere previzional, flux de numerar previzional)

10. Anexe la planul de afaceri

ANEXE

ACT CONSTITUTIV AL NTREPRINDERII SIMULATE ....................................................................

I. Asociati / actionariArt.1 Numarul de asociati/actionari este de : .........1)Numele si prenumele, anul/grupa.......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

II. Forma, denumirea si sediul ntreprinderii simulate:Art.2 ntreprinderea simulat ce se nfiineaz va avea forma unei societi ............................................................................. Art.3 ntreprinderea simulat va avea denumirea de .................................................................................... Art.4 Sediul ntreprinderii simulate se va afla n ...................................................................................................................................................................................................................................................................... Societatea si va putea muta sediul prin decizia adunarii generale i cu respectarea formei i publicitii impuse de lege.

III. Obiectul ntreprinderii simulate

Art.5 OBIECTUL DE ACTIVITATE PRINCIPAL: .........................................................................................................................................................................................................................................................................

COD CAEN: ..................................................................................................................................................cu descrierea activitii ......................................................................................................................................

IV. Capitalul social

Art.6 Capitalul social va fi de .................................................6) lei, mprit n ..............pri sociale/ aciuni/ pri de interes, fiecare avnd valoare egala de .................................. 7)lei, fiecare asociat/ acionar deinnd un numr de .......... pri sociale/aciuni/pri de interes.Art.7Mrirea sau micorarea capitalului social se poate face doar prin hotrrea adunrii generale a asociailor/acionarilor si cu respectarea condiiilor de forma si publicitate prevzute de lege.

V. Administrarea, conducerea si reprezentarea ntreprinderii simulate

Art.8 ntreprinderea simulat va fi administrata i reprezentat de studentul..................................................., care poate delega autoritatea sa unui salariat.Art.9 Conducerea ntreprinderii simulate va fi exercitat de adunarea general a asociailor/ acionarilor, unde se iau hotrrile acestora, avnd atribuiile stabilite de lege.

VI. Participarea la beneficii si pierderi

Art.10 Asociaii/ acionarii au convenit ca participarea fiecruia la beneficiile i pierderile ntreprinderii simulate s fie proporional i n limita aportului propriu la capitalul social.

VII. Durata ntreprinderii simulate

Art.11 ntreprinderea simulat ................................................ se nfiineaz pe o perioada nedeterminata.

VIII. Dizolvarea si lichidarea ntreprinderii simulate

Art.12 Cazurile de dizolvare i procedura lichidarii sunt cele prevzute de lege.

IX. Dispozitii finaleArt.13 Completarile si modificarile actelor constitutive vor fi valabile si opozabile prilor i terilor de la data nregistrrii lor n Registrul ntreprinderilor simulate al ROCT.

Prezentul act constitutiv a fost ntocmit n numr de .......... exemplare i semnat de toi asociaii/acionarii, la data de ....................

Semnaturile asociatilor ,

1 - numrul minim de asociai: S.R.L. - 1 persoan, ca asociat unic (numrul maxim de asociai este 50), S.A., S.C.A. - 5persoane; S.N.C., S.C.S. - 2 persoane;2 - se va completa , dup caz, cu : S.R.L., S.A., S.N.C., S.C.S.,S.C.A;3 - denumirea va fi compus din .S.+ nume;4 - localitate, adresa complet;5 - Noul cod CAEN se gsete pe adresa: www.roct.ro;

6 - pt.S.R.L: minim 200 RON, iar pt. S.A. si S.C.A. minim 25.000 EURO ( la cursul zilei lei-euro al B.N.R. );7 - valoarea nominal minim a unei pri sociale la S.R.L. - este de 10 RON, iar a unei aciuni - la S.A., S.C.A. - este de 0,1 RON;

8 - se precizeaz numele i prenumele, urmat de semntura.

Nr. intrare la ROCT[1]......................Data: ......../......./..............................

CERERE DE INREGISTRARE

I AUTORIZARE A FUNCTIONARII

ntreprinderea simulat ................................................................, cu sediul n localitatea ....................................................................., str.............................................., nr. ............, jude/sector ....................., cod potal ............., telefon .............., fax................................, e-mail ........................., coala........................... .................................................................,

reprezentat de studentul ...................................................,anul .............., grupa.............., domiciliat n .............................., str....................................... nr. ........., solicit autorizarea constituirii i nmatricular