H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

postelnicul Enache, fusese de fapt ctitorul bisericii Sf. Sava din Ia~i unde a fost ingropat in 1636310,morman­tul sau fiind inlocuit cu un altul in secolul al XVIII-lea. Titlul de "arhitect" pe care acestea il capata se dato­reaza unei gre~eli de traducere a textului lui Paul din Alep (preluat de Alexandru Lapedatu sau GheorgheBal~) din limba engleza, corespondenta oficiala a domnitorului Vasile Lupu privitoare la ctitoria sa de la TreiIerarhi neatestand in nici un fel implicarea lui Enache in acest ~antier311.Me~terii care au ridicat biserica subpatronajullui Vasile Lupu nu sunt cunoscuti, cert este insa ca ace~tia fusesera adu~i din afara Moldovei. Dindocumentele pastrate nu reies informatii privind autorii omamentelor sculptate - trasatura cea mai interesan­ta a bisericii. De~i literatura de specialitate agreeaza in general atribuirea acestora unor me~teri proveniti dinOrientul Apropiat, marturia arhitectului restaurator al monumentului de la sfar~itul secolului al XIX-lea,francezul Lecomte du Noiiy, atribuia in mare masura sculptura (in baza semnelor lapidare cercetate312) unorme~teri proveniti de la vest de Carpati, probabil din Transilvania313.

In afara decoratiei originale, biserica nu aduce noutati in evolutia spatialitatii sau sistemelor structuraleale arhitecturii religioase locale, fiind considerata de Bal~ ca "un monument mult mai putin interesant deeataltele mult mai modeste, deoarece nu reprezinta un factor de evolutie in arhitectura moldoveneasca, nu re­prezinta un monument care sa fi introdus principii adaptabile,,314. Ramanand unica prin plastica decorativa,biserica a servit drept sursa doar eatorva monumente din perioada care a urmat: bisericii manastirii Stelea dela Targovi~te (1645), ctitorie a aceluia~i domnitor, bisericii manastirii Cetatuia de langa Ia~i, ctitorita dedornnitorul Gheorghe Duca (1669-1672) ~i, intr-o mai mica masura, refacerii bisericii manastirii Putna.

Biserica a mcut parte dintr-un ansamblu mai amplu, in componenta caruia intrau 0 serie de constructiirealizate cu suportul aceluia~i domnitor. Tumul de poarta, imortalizat in reprezentarile de epoca in variantaremcuta intre 1804-1806315, fusese ridicat concomitent cu biserica, fmalizarea lucrarilor fiind mcuta in 1638.Paul de Alep descria faptul ca "deasupra portii <incintei> se afla clopotnita cu orologiul ora~ului, cu totul defier <~i> cu <ni~te> roti mari. Clopotele sunt atamate sus, pe 0 scheIa de lemn ~i ea se gase~te in mijloculunei chilii,,316.Vechea constructie a fost insa demolata in timpullucrarilor de restaurare ~i reconstructie des-

3lO Nicolae N. Pu~ca~u ~i Voica Maria Pu~ca~u, Biserica "Sf Sava" din Iaiji. Monograjie arheologica, Ia~i, 2005, pp. l1-12.Dupacum este mentionat intr-una dintre cele trei pisanii pastrate, biserica cu hralIlul "Adormirea Maicii Domnului", a fost reconstruitapeste vechea constructie, in anul 1625, ctitor fiind Ianache Caragea, fiullul 'numitra~cu, nepot al lui Scarlatos Grama din Constanti­nopol ~i dregator (postelnic) in divanul Moldovei, sub conducerea "pr6t6maistmlui" (sau "capetenie a me~terilor") Gheorghe, deasemenea din Constantinopol, in timpul egumenului Ieroteiu venit din apm.

311 Vezi in acest sens Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., pp. 170-171 ~i Dan Badarau, "Fost-a Enache din Constantinopol arhitectulbisericii Trei Ierarhi din Ia~i?" in S.CI.A., nr. 1-2, Bucure~ti, 1956, pp. 284-290.

312 Reproducerea semnelor lapidare in Gheorghe Bal~, Bisericile iji manastirile moldoveneijti din veacurile al XVII-lea iji al XVIII-lea,Bucure~ti, 1933, p. 510.

313 A. Lecomte du Noiiy, "Semne lapidare de la biserica Trisfetitele din Ia~i" in R.I.A.F., vol. I, fasc. 2, Bucure~ti, 1883, p. 242.314 Gheorghe Bal~, Bisericile iji manastirile moldoveneijti din veacurile al XVII-lea iji al XVIII-lea, Bucure~ti, 1933, p. 139.315 N. Grigora~, "Inscriptia tumului clopotnita al manastirii Trei Ierarhi din Ia~i" in Anuarul Institutului de Istorie, Ta~i, 1964, pp.169-170.

316 Calatori straini despre rarile Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Bucure~ti,1976, p. 47.

104

STUDn DE ARHITECTURA RoMANEAScA

~urate in incinta la sfar~itul veacului al XIX-lea. Pe langa aceasta, incinta includea ~i chilii calugare~ti, tra­peza cu bolta sa de piatra317 (cunoscuta sub denumirea de "sala gotica"), casa egumenului ~i incaperile tipo­grafiei. Cu exceptia trapezei, a carei recladire a fost inceputa la sfar~itul secolului al XIX-lea ~i finalizata intimpul restaurarii din anii 1958-1960318, restul constructiilor ansamblului initial au disparut.

•Restaurarea bisericii la sfar~itul secolului al XIX-lea. Interventiile conduse de arhitectul francez

Lecomte du Noiiy la fosta manastire Trei Ierarhi (desfiintata in 1863, odata cu secularizarea averilor manasti­re~ti) au inceput in anul 1882, cu ridicarea schelelor exterioare acoperite, astfel incat sa faca posibillucrul ~ipe timp ploios. In aceasta perioada de inceput a ~antierului, oficierea slujbelor in interiorul bisericii a conti­nuat. Prima problema intampinata a fost aceea a procurarii materialului. Din memoriile inaintate de arhitectulfrancez catre Ministerul Cultelor ~i Instructiunii Publice aflam ca piatra de care se folosisera constructorii lui

asile Lupu fusese adusa de peste Prut, din carierele de la Hordine~ti. Din cauza problemelor financiare ~i atransportului dificil, s-a optat pentru folosirea pietrei din carierele de la Campulung Muscel, material deja

unoscut ~i utilizat in timpul restaurarii bisericii manastirii de la Curtea de Arge~. In ciuda costurilor imensede transport pe calea ferata (este yorba de aducerea pietrei cu trenul de la Pite~ti pana la Ia~i), totu~i propune­rea a fost acceptata ~i aprobata319. Intr-o prima etapa, intre 1882 ~i 1884 interventiile s-au concentrat in par­tea de vest a bisericii, unde a fost consolidata zidaria pronaosului ~i refucuta integral turla. ~antierul a conti­nuat cu refacerea integrala a turlei de deasupra naosului, a consolidarii structurii acestuia ~i cu refacerea inmare parte a sculpturii decorative care ac'operea exterioru1. La inceputul anului 1887 lucrarile erau aproapefinalizate: " ... cladirea este terminata ~i invelita, ramanand a se mai completa oare-cari sculpturi, a se a~ezageamurile ~i a se auri ~i vapsi exterioru1. Aceste lucrari executandu-se in vara viitoare, pe toamna, se pot ri­dica schelele; ~i acest monument care ameninta a se pierde din cauza relei cladiri, a cutremurelor ~i a focuri­lor, va putea fi privit din nou in vechia sa splendoare,,320. In acela~i raport erau consemnate ~i intentiile privi­toare la redecorarea interiorului cu pictura (de aceasta data in ulei) care" ... trebue sa straluceasca prin varie­tatea materialelor ~i bogatia omamentatiei,,321 ~i la restaurarea "salii gotice" in care, la cererea ministrului, seintentiona amenajarea unui "museu religios pentru Moldova,,322. Diferentele dintre varianta originara ~i cearezultata in urma lucrarilor amintite au fost identificate de Gheorghe Bal~ pe baza compararii situatiei anali­zate in situ, cu fotografiile de epoca, releveul profesorului Emilian ~i textul istoricului profesorului ie~ean S.:Yfure~ianu, publicate in amplul material din Analele Architecturei ~i a artelor cu care se leaga (1890). Celemai importante transformari operate au fost: reconstruirea turlelor de deasupra pronaosului ~i naosului, ref a-

erea boltilor pridvorului la 0 cota inferioara, modificare boltirii din naos ~i adaugarea unor elemente decora­tive noi, mic~orarea inaltimii contraforturilor de colt ~i marirea celor care se invecineaza cu absidele laterale

317 Ibidem.

31 N. Grigora§, Biserica Trei Ierarhi, Bucure§ti, 1965, p. 18.319 Restaurarea monumentelor istorice 1865-1890 ... , p. 16l.3-0 Ibidem, p. 188. Raportul arhitectului A. Lecomte du Noiiy ditre M,C.I.P., datat in 12 ianuarie 1887.311 Ibidem.~-2 Ibidem.

105

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, I. CALOTA, D. MIHNEA

ale naosu1ui (intrerupand brau1 intermediar), marc area diferita a soc1u1ui, introducerea unei asize nedecorate1a baze1e tur1e10r ~i supraina1tarea acestora. De asemenea Lecomte du Noiiy a rera.cut integral invelitoareabisericii distorsionand caracteru1 initial. In ciuda acestor interventii, in care arhitectu1 ~i-a asumat libertatinejustificate, in cazu1 pridvoru1ui, prin indepartarea vechii picturi, restauratoru1 francez re1eva decoratiascu1ptata (simi1ara cu cea din exterior) realizata initial. In vecinatatea bisericii, demo1area "salii gotice" ainceput in 1893, acestea pre1ungindu-se ~i dupa moartea 1ui Lecomte du Noiiy. $antieru1 a fost inchis abiadupa incendiu1 din iarna dintre anii 1916-1917, fina1izarea lucrari10r fiind ra.cuta in 1960.

- - - - -

[10.3] [lOA] Biserica manastirii Trei Ierarhi din Ia~i: sectiunea 10ngitudinala ~i planul (dupa arh. Ernilian), vedere din-spre sud-est la inceputul secolului al XX-lea (dupa A. Antoniu)

•Mode1u1 bisericii manastirii Trei Ierarhi nu a ramas lara urmari, fiind re1uat 1a ctitoria domnitoru1ui

Gheorghe Duca 1a biserica Sf. Petru ~i Pavel a manastirii Cetafuia (1669-1672). Ca ~i manastirea Galata,Cetatuia fusese ridicata in imediata vecinatate a ora~u1ui, intr-o zona strategica, sup1inind astfe1lipsa fortifi­catii10r a caror construire fusese interzisa 1ajumatatea seco1u1ui al XVI-lea de otomani. Dad realizarea in­cintei a fost finalizata in 1670, ~antieru1 pentru construirea bisericii s-a prelungit, acesta desra.~urandu-se ininterva1u1 dintre 1669-1672. Ispravnicu1 constructiei bisericii a fost Nacu sto1nicu1, vornic de Campulung,lucrand probabi1 cu me~teri locali, formati pe ~antiere1e lui Vasile Lupu. De~i s-a pastrat 0 parte din cores­pondenta intretinuta cu me~terii bistriteni din Ardea1, sunt pomenite doar materia1e1e de constructie, nu ~i

106

STUDII DE ARHITECTURA ROMANEAScA

numele de zidari323• Din punctul de vedere al arhitecturii, biserica manastirii Cetatuia reprezinta 0 interpreta­re foarte apropiata a bisericii manastirii Trei lerarhi. Atat dispunerea in plan, dimensionarea compartimente­lor interioare, cat ~i proportionarea volumului, sunt similare cu cele ale modelului. Diferenta esentiaHi intrece1e doua este de natura decorativa, in cazul bisericii manastirii Cetatuia, omamentele fiind mult simplificate.eu toate acestea, fidelitatea pre1uarii modelului merge foarte departe, pana la unele elemente de detaliu ­spre exemplu banda decorativa care creeaza fondul braului intermediar perimetral, realizata intr-o manieradiferita, dar pastrand principiile pe baza.

BISERICA MANASTIRII GOLIA

Ansamblul manastirii Golia, aflat initialla marginea la~iului (transformat de Alexandru Lapu~neanu incapitala a Moldovei in 1564), a fost probabil fortificat de catre Movile~ti (cu exceptia tumurilor de colt ada­ugate in timpul domniei lui Gheorghe Duca324), alaturandu-se astfel punctelor de aparare care suplineau lipsazidurilor de aparare ale ora~ului, la inceputul secolului al XVII-lea. Din 1606, inaintea inceperii reconstructi­ei finantate de Vasile Lupu, manastirea fusese inchinata de catre vaduva ctitorului loan Golia, manastiriiathonite Vatoped, servind totodata ca sediu al administratorului (exarh) grec al proprietatilor Sfantului Muntein Moldova. Statutul de a~ezamant inchinat a fost pastrat de manastirea Golia pana la secularizarea averilormanastire~ti in timpullui Cuza, la 1863.

"Cbestiunea" manastirilor fucbinate323. .

Obieeiulinehinarii manastirilor a luat n~ter(} odata eu·preoeuparea dollmitorilor din Tara Romaneasea ~i Mol­dova peritrua~ezaminteleCde fit ortodox-tlin zonele inc1use in lmperiul-Otoman. Eforii-manastirilor romane~ti, eugandulla,oGrotirea divini,iin fala pericQlului tureese, auopus unele a~ezaminte monastiee autohtone sub_oerotireaSfintelor Boeuri326• Atetifia1speciala ae6rgata manastiriIOrde la suddecDunare a fost atestata de timpuriu, ilin pe­rioada doiilliiei Iui Nieolae Alexandru (f"~·f52-1364),fiul,asoeiatul ~i urma~ulla tron aHui Basarab_l,-care Iaeeadanii manastrri'Cathonite Kout1ClUmousiol.i:s'(Cut1umu~)327.La sfiir~itul se.eolului al XV-lea, eand Radu eel Mare 11ehema pe Nifon, patriarhl.l1 Constantinop.olului, pentru reformarea ~i reorganizarea c1erului muntean;patrundeauin Tara Romaneasea primii c1eriei greei,eu seopul administriirii bunurilor manastirilor !nehinate328. Deja in seco­lul al XVII-lea, biserieile, dar mai ales miirrastirile din Tara Romiinea~GiL~iMoldova, era,u impiinzite de greei ea-

323 Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., p. 234. Pentru constructia fortificatiilor autorii avanseaza ipoteza implicarii lui GrigorieComescul, "nemi~ din tinutul Hotinului" (Ion Neculce), implicat "in lucrarile cetatii Camenita, dupa cucerirea acesteia de catre oto­mani, sau In interventiile de la biserica manastirii Curtea de Arge~, din 1679, din timpul domniei lui ~erban Cantacuzino.324 Radu Popa, "Cateva observatii asupra manastirii Golia din la~i" "inS.C.I.A., nr. 2, Bucure~ti, 1966, p. 255.325 Extras din Horia Moldovan, Johan Schlatter: cultura. occidentala. ~i arhitectura. romaneasdi (1831-1866), Bucure~ti, 2013, p. 117.326 Pompiliu Eliade, InfluenJafranceza. asupra spiritului public in Romania, Bucure~ti, (1898) 2000, p. 40.327 lmpresionanta participare romaneasca la edificarea ~i "inzestrarea manastirilor de la Muntele Athos, "inperioada medieval a, esteatestata atat prin documente de arhiva - care beneficiaza de 0 tratare detaliata In bogata bibliografie - cat ~i prin inscriptiile voievozi­lor consemnate pe monumente. Vezi In acest sens G. Millet, 1. Pargoire, L. Petit, Recueil des inscriptions chretiennes de I'Athos,Paris, 1904 (reeditare Salonic, 2004).328 Razvan Theodorescu, BizanJ, Balcani, Occident, la inceputurile culturii medievale romane~ti (secolele X-XIV), Bucure~ti, 1974,pp. 163-172.

107

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, I. TULBURE, I. CALOTA, D. MIHNEA

re din p'iotectori ai onQC1oXieise translormasera in exploatatori: ben:eficiile de pe dqmeniile monahale fiind trans":

formate:inbani, trimi~i:in afara PrincjJl~telor. Intrcgprima faza verl!~rile transfenlte omanastirilor-"de la LocurileSfnit~ fUsesera cel~ ca;reprisoseau, ~i!~tlgurile fiind]testinate priorit~r che1tuielilorde-intretinere, cahtatii ~i dan­10rcatiecdomnie329. €u tpupul situalias-a schimbat,=egumemi greci-'dispuniind dupabunul plac de~intregul bene­ficiu::Abuzurile au f08t partial opriteprin hrisovul eJIJis la 1639 de5~ncelaria luiMatei Basarab, prin care erauscoase-::ae sub admi~sfrarea greceasca 21 de manasfui "care le-aii@chinat acei-domni ~i vliidic~1ttraini, pentrurita ~i lara voia I!irriiinui ~i anuII!e:-':j'ismana, Cozia, Arge~ul, Bisttit~ Govora, De1ilul, Glavaciocul, Snagovul~Cotrrreana, Valea,Rancaciovul, Mislea, Bolintinul, Campulung, Ciidaru~ani, Sadova, Arnota,GuraMotrului,Polo~ul, Nucetul ~i T~garul". Far-a ~ profita in vreun fel de prerogativele sale, domnitorul a lasat ;,supuse ~i sta­tatoare caIugariloTstrajni acele manastiri, macar dQmnef?ti, miicarhoieref?ti, care siiigun ctitorii lOJ';le-au inchinaff?ile-(i!!:supus metoaf?e,?330.Situatiaace~tormanastiri=,s~a agravat trep-tat sub domniiJefanariote. Dopa restabilin~adomniilor pamantene:-fusa, la cerereaconducerii Principatelor, PQ!U±aotomana emitea un firmaninurma caruiaGrigor€'-Ohica, iIllar!lRomanea..scii,ji 10mta SanduS=turdza, in Moldova, ii ahmgau pc oalugarii greci, preluand'admirus!rarea mfulastiPTor ~i punali~echestru pe liYe.rileacestora.:'-fj'aca Rusia tarolui Alexandru tRoinanov -nlla reaclfonat, din moti.v:tpolitice, in-faVoarea apararifintereselorcle.Qilui f?ibiseric:ii:grecef?ti, situatE( s-a schimlJatradical::intimpuI fiului f?iurmaf?uluiJa tron al acestuia, Nicolae 1, cel~are, dupa semnarea tratatului-de la Acker­man~m-r826, intervenea ~cerand Poftiixestituirea a§ezlirnintelor TOm:ane~tigreciloL Cu unele conmtii,grecii aufost repu~i in posesia"Uomemilor momrstice pierdlite~~va am- mai devreme, curte~rruseasca reti~ind sa impunascutire~:pe termen- de zece ani a acest~ta_de orke coniributiefinanciai-li..la vistieria lTIticipatelor'l31-~"Cheslrn"-era repus-i:i::mdiscutie Ia m~putul domnierrtli-Bibescu. Init-un memopuidin 1843, scrit.de catre prin:Ccipein;!itnpul ~ederii-sale la Constantinopot332 - parte-=-acorespondentei purtata cu:reprezentantii~cliI4ii de la SJ.PeterSbmg::- acesta eX151icafaptuI ca;=-damfiind telTIlllitaclerului ir~~4ease sustrag:e GontroluWtg'ixvl':ffiului f?i,autonmlilor ecleziasti~;': atat al celoLdiILTara Romftneasca, cat~i ~l-::celordin Moldova, existape~Golul de crea­orea un:ui stat in stat.Sftuatia, indehi.figdezbatuta, de~J::nea-astfeto problema polificii'lle prima impQItanta, pre1en­tiile hejustificate ale~reprezentantiloI" _Locurilor Sfrnte aducand cevtCll<nteprejudi~ij: legislatiei, lib~gatii bisericiidin -P-rinc1pate f?ichia!-~integritatii teritoriale. In- acesteconditii, dhe~rghe BibescU'propunea 0 s~ri~~e principiicare pQveau administiarea manastirilor mcbinate. Pe-langa aspectele privitoanL1a gospodarirea domemilor mo-onastic~~ia venituriIOrJ'ihanciare obtIDut{l,principel(: cerea creanlacUfiui fond de fezerva "destrnat"repararii f?iin­tre1inerii-constructiilor f?iamelioriirii progresive a starii interioare wmanastirilor,,333. Urmarindu-[i: interesele, inprmcipalmateriale, reprezentantiielffillui greBesc, ignorand contimitul actelor fondatoare ~i delricllihare ale cti­torilor,prin care sesfii6ileau lara ecmvoc oonditiJ:le~Elesubordonarelatii de Mitrol)oliile ~i guvemeIe din Princi­pate, au refuzat oriceamestec autoritILti1or locale. De~i, cel putin la myel declarativ, clerul grecesc se angajase sa

fad reparatii constructiilor manastire~!iin decurs-ge9 ani (pana in 1-852), acestaacontinuat sapr~fite la maxim'jdedoh!l':!liile Re carele avea in stap~-,venituril~J1ind transferatdnexterior_,Jll~~douajumatatf~s-ecolului at.

329 Neagu Djuvara, intre Orient $i Occident, Tiirile romane la fnceputul epocii moderne, Bucure~ti, (1989) 2002, p. 145.330 A. D. Xenopol, Istoria romani/or din Dacia Traianii, vol. XIII, Domnia lui Cuza Vodii 1859-1866, partea I, Bucure~ti, editia a IlI­a, 1930, p. 177.331 Ibidem, p. 183.332 Georges Bibesco, Roumanie d'Adrianopole a Balta Liman (1829-1849). Regne de Bibesco, Correspondance et documents (1843­1856), tome I, Paris, 1893, pp. 101-103.333 Ibidem.

108

STUD II DE ARHITECTURA ROMANEAScA

XIX-lea situatia devenise cfltica, manastirile Inchinate din Tara-Romaneasea (35J ~iain MoldOva (29) ajungarutsa datoreze_su111eInsenmate statu1ui334.Data fiind imposibihtatea autoritati1orde a se:amesteea in treburi1e-inter­ne ale-acestor manastiri, patrimoniu1arhiteetural, dar ~i.eel mOQil,aQ ramas practic pr:adaaegradarilor sau mina­rii pana 1a~ecularizarea!nIagtuita In 1863335, ill timpu1domlliei lui Cuza ~i,uneori, mult timp-~idupa.

Biserica Goliei, ridicata la jumatatea secolului al XVII-lea, a fost inceputa in timpul domniei lui VasileLupu ~i finalizata, conform pisaniei, in 1660, in timpul domniei fiului sau Stefiinita Lupu. Chiar dadl Stefii­nita era consemnat ctitor, cercetarile intreprinse nu au putut stabili care sunt acele elemente care se datoreazainterventiilor din perioada domniei sale. De asemenea, consemnarea sirianului Paul de Alep descrie bisericala 1653 ca fiind aproape finalizata, motiv pentru care unii istorici inclina sa plaseze finalizarea ~antieruluiinainte de moartea lui Vasile Lupu (1661) in 1653, sau imediat dupa336.Noullaca~ de cult a fost ridicat dinpiatra, in locul unei ctitorii anterioare demolate, apartinand logofiitului loan Golia (Golai) - cel care a dat ~inumele a~ezamantului. Datarea propusa pentru biserica anterioara (din multe puncte de vedere inca nesigura)este intervalul dintre 1564-1568, in timpul celei de a doua domni a lui Alexandru Lapu~neanu337, numeleacestuia figurand, de altfel, pe primulloc in pomelnicul bisericii338. Cercetari arheologice recente (1998 ~i2008-2009) dau indicii despre existenta pe acest loc a unui cimitir ~i probabil ~i a unei biserici anterioareacestei etape, probabil din a douajumatate a secolului al XV-Iea339, a~adar inaintea fazei atribuite logofiituluiloan Golia340. A~adar, biserica lui Vasile Lupu construita, conform traditiei, in semn de recuno~tinta pentruefectul pe care icoana fiicatoare de minuni a Goliei 11avusese in vindecarea miraculoasa a fiului sau ~tefiini­!a, ar putea fi cel de-al treia edificiu ridicat pe acest sit. Confirmarea sau infmnarea acestei ipoteze ramaneinca 0 problema deschisa. Motivarea reconstruc!iei sustinute de Vasile Lupu nu se justifica doar prin recu­no~tinta pentru salvarea vietii fiului sau. Legaturile a~ezamantului de la Golia cu Vatopedul athonit - manas­tire sustinuta de vechile familii bizantine ale Paleologilor ~i Cantacuzinilor - I-au transformat in corespon­dent moldovenesc al acestuia (de altfel numele de "Vatoped" fusese folosit pentru manastirea ie~eana). A~a­dar recladirea bisericii Goliei, in plan simbolic, l-ar fi alaturat pe Vasile Lupu ctitorilor bizantini Paleologi ~iCantacuzini34I , cu ace~tia din urma domnitorul inrudindu-se direct prin prima sa sotie Tudosca (Teodosia).

334 Mircea Pacurariu, Scurtii istorie a bisericii ortodoxe romane, Cluj Napoca, 2004, p. 197.335 loan M. Bujoreanu, Colecliune de legiuirile Romaniei Vechi ~i Nuoi cate s-au promulgat pene la jinele anului 1870, Bucure~ti,1873: Lege pentru secularisarea averilor monascire~ci - Decretul No. 1251 din 15 septembrie 1863, pp. 1796-1797.336 Sorin Iftimi, "Manastirea Golia din la~i - 0 privire retrospectiva" 'in vol. Miiniistirea Golia - 350 de ani de la sjinlirea ctitoriei luiVasile Lupu. Studii ~idocumente, coord. Sorin lftimi, la~i, 2010, p. 70.337 Radu Pop a, op. cit., p. 254.338 Sorin lftimi, op. cit., p. 58.339 Voica-Maria Pu~ca~u, Elena Gherman, "Cercetari arheologice efectuate la biserica Manastirii Golia" 'in vol. Miiniistirea Golia­

350 de ani de la sjintirea ctitoriei lui Vasile Lupu. Studii ~idocumente, coord. Sorin lftimi, la~i, 2010, pp. 181 ~i 194.340 Sorin Iftimi, op. cit., pp. 54-55.341 Ibidem, pp. 63-64.

109

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA., D. MIHNEA

/ -'"'"'"" ---;:-,L·...:~".i'..::~]f '\"-;-

,jr-'-~ """"

.".. .. "-~~.

- r~~1 ------t-L_l_ !-.1.-. ~ _

[10.5] [10.6] [10.7] [10.8]Biserica miiniistirii Golia din Ia~i:reIeveui eIevapiior sudicii ~i esticii,pianul pavimentuIui ~i pianul boitiriior(Arhiva D.I.T.A.C.P. / U.A.U.I.M.)

110

STUDII DE ARHITECTURA ROMANEAScA

[10.9] 10.11] [10.12] [10.13]Biserica manastirii Golia din la1?i:

vedere de ansamblu ~i detalii aleelevatiei sudice

(Arhiva D.I.TAC.P. / UAU.I.M.)

111

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, I. TULBURE, 1. CALOTA., D. MIHNEA

Chiar dad. biseriea lui Vasile Lupu nu eonserva forma, dimensiunile ~i organizarea biserieii anterioa­re, 0 parte din materiale, preeum ~i 0 serie de piese sculptate apartinand vechii constructii par sa fi fost refo­losite in biserica pastrata pana in prezent (exemplul ancadramente10r de factura goticii de la accesul spre sca­ra cafasului). Biserica Goliei are la baza un plan pseudotriconc, cu contur rectangular in exterior ~i cu simu­larea unor abside laterale, sapate in grosimea zidurilor, in naos. Organizarea functionala a spatiului interior,urmeaza succesiunea uzuala a incaperilor rituale ortodoxe: exonartex, pronaos, naos ~i altar. Cu toate aees­tea, in anii '60 ai secolului trecut, arheologul Radu Popa342 semnala existenta intentiei crearii unui spatiu in­termediar, intre pronaos ~i naos, delimitat prin elemente punctua1e (pile alipite zidurilor laterale ~i coloanelibere inspre pronaos, sustinand arcaturile din registrul superior ~i inlocuind probabil un zid despartitor a ca­rui existenta este dificil de demonstrat in lipsa unei cercetari arheologice in interiorul constructiei) ~i diferen­tiat la nivelul boltirii, spatiu destinat deja uzualei "gropnite". Morminte1e insa fusesera plasate in pronaos.Existenta in zidul de nord al acestui spatiu a unui inceput de scara elicoidala (neterminata), face trimitere Inmod logic, la mai vechea traditie moldoveneasca (inaugurata in secolul al XVI-lea) a plasarii unei tainitedeasupra camerei mormintelor, nerealizata in cazul bisericii Goliei. Conc1uziile frre~ti care rezultii pe bazaobservatiilor expuse atesta modificari care au fost operate de ciitre me~terii constructori pe parcursul desIa~u­rarii ~antierului. Daca acesta a debutat sub auspiciile traditiei arhitecturii biserice~ti moldovene~ti, consolida­te in secolul al XVI-lea, a continuat, lara indoialii, sub influenta unei conceptii noi (probabil ~i a unei echipede me~teri straini), finalizandu-se cu imbracarea exteriorului intr-o decoratie c1asicista, inspirata de etapatarzie a rena~terii occidentale343. Decorul c1asicizant se opre~te insa la comi~e, turlele bisericii, realizate eelmai probabil in timpul interventiilor desfii~urate pe parcursul secolului al XVIII-lea (dupa cutremurul din1738, in timpul domniei lui Grigore II Ghica), fiind tratate diferit, intr-o maniera tributara mai degrabii reper­toriului formal oriental. Chiar daca e1ementele rena~terii poloneze sunt prezente in arhiteetura fatadelor Goli­ei, Razvan Theodorescu pIasa opera patronata de Vasile Lupu, la inceputurile manifestiirilor unui baroc mol­dovenesc.344

Un element atipic pentru schema functionala a bisericilor moldovene~ti de pana atunci este introduce­rea cafasului (destinat femeilor care participau la liturghie), in partea de vest a bisericii, deasupraexonartexului (pridvor). De~i actualul cafas nu este cel original, fiind refiicut in secolul al XVIII-lea sau alXIX_lea345, prezenta sa de la inceput in biserica era certificata de marturia lui Paul de Alep de la jumatateasecolului al XVII_lea346.

342 Radu Popa, op. cit., p. 257.343 Primul care vorbe~te in amanunt de arhitectura bisericii manastirii Golia a fost Nicolae Ghika-Bude~ti, textul acestuia lansanddirectiile de analiza care vor fi ulterior discutate ~i detaliate in scrierile de istoria arhitecturii in Romania. Vezi in acest sens NicolaeGhika-Bude~ti, "Golia. Studiu architectonic" in B.C.MI., an XVII, fasc. 41, Bucure~ti, 1924, pp. 128-140.344 Razvan Theodorescu, CivilizaJia romani/or ... , vol. I, pp. 85-136.345 Radu Popa, op. cit., p. 257.346 Pentru problema nivelului de deasupra tindei (denumit ulterior cafas, prin imprumutarea termenului din limba turca) vezi SorinIftimi,op. cit., pp. 92-94.

112

STUDll DE ARHITECTURA ROMANEAScA

Cu privire la me~terii bisericii manastirii Golia, nu se pastreaza date certe. Prima ~tire despre ace~tiara cuprinsa in scrierile lui Paul de Alep care vorbea despre faptul ea Vasile Lupu " ... pentru aceasta manas­

tire, a adus me~teri invatati din Polonia,,347. Cu toate acestea, francezul La Croix, secretar al ambasadoruluilui Ludovic al XIV-lea la Poarta otomana, aflat in trecere prin Ia~i in 1672, consemneaza faptul ca voievodulVasile Lupu chemase la Ia~i me~teri italieni ("romani") pentru realizarea edificiului348. Asemanarile dintreGolia ~i monumente realizate in prima jumatate a secolului al XVII-lea in spatiului polonez de la nord-vest(Cracovia, Lvov etc.), nu exc1ud nici angajarea in ~antierul ie~ean a unor me~teri formati sub coordonareaitalienilor. Razvan Theodorescu cita de asemenea ~i corespondenta dintre Vasile Lupu ~i ardelenii bistriteni,carora voievodulle cerea in 1649 trimiterea unui me~ter zidar italian. Dat fiind ca la momentul respectiv inBistrita nu exista nici un me~ter italian, magistratul Martin Schulz trimitea la Ia~i un zidar bistritean349.

Dificultatile intampinate de istorici in incercarea de stabilire a surse10r care au stat la faza realizariimonumentului ie~ean au fost intampinate ~i in incercarea de reconstituire a aspectului initial al bisericii. Do-umentele ~i informatiile istorice care ne sunt cunoscute, atesta 0 imagine initiala diferita a bisericii ctitorite

de Vasile Lupu. Diferentele fata de situatia pastratii actualmente in situ privesc in special felul in care eraurezolvate, in varianta originara, turlele care incununau biserica. Principalii martori ai vechiului aspect suntscrierea lui Paul de Alep, de la jumatatea secolului al XVII-lea ~i 0 recent descoperita reprezentare care 11infliti~eaza pe $teflinita Voda, urma~ullui Vasile Lupu, tinand in mana macheta bisericii350. Chiar daea celedoua marturii nu coincid intru totul, ele reprezinta principalul indiciu pentru reconsiderarea unei volumetriirezolvate, eel mai probabil, cu mult mai mult fast decat formula ajunsa la noi: "Turlele, care sunt foarte inal­te, sunt acoperite cu tabla alba care straluce~te ca argintul, mai ales la soare. Crucile de deasupra sunt uria~e~i foarte frumoase; ele stralucesc putemic datorita aurului cu care sunt acoperite. Sunt mai inalte decat douataturi de om. ( ... ) Deasupra naosului este 0 cupola foarte inalta ~i mare, deasupra eareia este 0 alta de 0 inal­

time neobi~nuita. Deasupra pronaosului se afla 0 turla asemanatoare; acestea sunt octogonale. Altarul estefoarte inalt, cu trei ferestre lungi, stramte, deasupra carora sunt arcade rotunde. Deasupra altarului este 0 turlafoarte frumoasa, iar intre turla chorusului ~i turla nartexului se afla 0 cupola minunata, in forma de nava ras­turnata. Tot acoperi~ul este de tabla stralucitoare. Te urci pe trepte in spiraIa pentru a ajunge la cea de-a patraturIa de deasupra locului unde stau femeile; acolo este camera orologiilor. Are cruci mari ~i marete, ce nu auasemanare cu crucile ce10rlalte tari ~i pe care aurulle face sa scanteieze mai mult decat soarele; sunt cinci lanumar. Deasupra turlei nartexului se afla prima cruce ~i deasupra turlei chorusului este a doua cruce. Intre ele

347 Ciiliitori striiini despre Tiiri/e Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Bucure~ti,1976, p. 39.

348 Razvan Theodorescu, Civilizatia romani/or ... , vol. I, p. 133, nota 138.349 Ibidem, pp. 134-135.350 Sursa citata este 0 reprezentare de pe un document pastrat in biblioteca manastirii Vatoped de la Muntele Athos, datat in 22 martie1660, document emis de cancelaria lui $teranita Voda Lupu. Vezi in acest sens Sorin Iftimi, op. cU., p. 69 ~i Petronel Zahariuc, FlorinMarinescu, "0 manifestare neobservata a mo~tenirii bizantine in diplomatica medievala moldoveneasca ~i cateva note despre bisericamanastirii Golia" In Studii 'Ii Materiale de Istorie Medie, XXIII, 2005, p. 92, reluat in vol. Petronel Zahariuc, De la Ia$i la MunteleAthos. Studii 'Ii documente de istorie a Bisericii, Ia~i, 2008, pp. 9-30.

113

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

~i bolta bisericii sunt a~ezate doua cruci, iar deasupra turlei altarului se gase~te a cincea. Chorusul are douaabside, una la sud ~i alta la nord.,,351

Refacerea turlelor nu a facut uz doar de omamentatie de factura orientala ci ~i de elemente ~i schemestructurale specifice rasaritului. Pastrand bazele stelate, specific moldovene~ti, pentru turlele inalte de deasu­pra pronaosului ~i naosului, constructorii noii boltiri s-au folosit de avantajele structurale ale unui elementconstructiv destul de rar intalnit in arhitectura extracarpatica - tromp a de colt, folosita in etajele succesivecare creeaza zona de descarcare a tamburului ~i cupolei. Pe langa rezolvarea aparte, in cazul Goliei - singularin peisajul arhitectural moldovenesc - deasupra altarului se inalta 0 turla, reluare simetrica a celei de deasu­pra pridvorului prevazut cu spatiul destinat femeilor (cafas).

[10 .14] Biserica manastirii Golia dinIa~i: turla Pantocratorului de deasupranaosului

(Arhiva D.LT.A.C.P. / U.A.U.LM.)

351 Cii!iitori striiini despre Tiirile Romiine, vol. VI, partea I, ... , pp. 39-40.

114

STUDII DE ARHJTECTURA ROMANEAScA

11.MANA.STIREA CA~IN

Diana Mihnea

Manastirea Ca~in, situata in centrul 10caliH'itiicu acela~i nume din judetul Bacau, a fost construita dedomnitorul Moldovei, Gheorghe ~tefan (1653-1658),pe mo~ia tatalui sau, la scurta vreme dupa indepartareade la domnie a rivalului sau, Vasile Lupu. Primele atestari documentare ale manastirii dateaza de la 22 martie1656 ~i 5 mai 1657, cand ctitorul ei ii fiicea danie mai multe sate352.

Manastirea a suferit numeroase distrugeri si refaceri. Singurele elemente care se pastreaza in formaoriginala, cu putine transformari, fiind biserica ~i tumul clopotnita. in afara acestora, ansamblul mai pastrea­za ruinele caselor domne~ti, in partea de sud a bisericii, ruinele chiliilor, la nord, urme ale unei ~coli, in apro­pierea laturii de nord-est, tumul clopotnita, pe latura de est ~i zidul care descrie conturul neregulat al incintei.Aceasta forma neregulata, atipica ansamblurilor manastire~ti moldovenc~ti, se datoreaza unei refaceri a zidu­rilor pe un traseu diferit de eel initial, in prima jumatatea a secolului al XIX-lea. In ce prive~te infiiti~area desecol XVII, se pastreaza doua descrieri fiicute la putin timp dupa construirea ansamblului, cea a sirianuluiPaul de Alep ~i cea a cronicaru1ui Miron Costin. Primul viziteaza manastirea in toamna anului 1656 la invita­pa domnitorului Gheorghe ~tefan ~i 0 descrie astfel: "Este inconjurata de un zid foarte inalt, cu patru tumuri,cate unulla fiecare colt, in afara de clopotnita, care este deasupra poqii. Tot ce s-a cladit s-a ridicat numai invara aceasta ~i se spune ca ar fi lucrat peste opt sute de lucratori dintre tiganii robi ai acestei tiiri; dar constru­irea bisericii inca nu s-a terminat.,,353 Douazeci de ani mai tarziu, Miron Costin consemna 0 descriere foarteasemiinatoare: manastirea era "inconjurata cu casele domne~ti din cuprinsul ei, de un zid de piatra inalt ~i cutumuri ~i era cetate,,354.

Sapaturile arheologice efectuate in anul 1991 au confirmat existenta unui zid de incinta anterior ce1uiactual, construit in aceea~i perioada cu casa domneasca (c. 1655-1656), inaintea bisericii, a chiliilor ~i a altorconstructii355. Urme ale vechiului zid au fost descoperite la vest de pivnitele casei domne~ti, la 0 distantafoarte mica. 0 alta descoperire pare sa confirme cele doua descrieri de secol XVII: in vara anului 2007 s-aintentionat amenajarea unui cimitir al satului in partea de vest a manastirii, in afara incintei. Lucrarile de ni­velare a terenului au scos la iveala urmele unei construcpi poligonale care, a~a cum arata cercetarile arheolo­gice din anu12008, ar putea apaqine tumului din coltu1 de nord-vest al vechii incinte356.

352 Alexandru Artimon, Raport de cercetare arheologicii. 1991, Arhiva I.N.P., fond D.M.I., dosar nr. 6691/1999.353 Ciiliitori striiini despre Tiirile Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Bucure~ti,1976, p. 158.354 Alexandru Artimon, loc. cit.355 Ibidem.

356 Alexandru Artimon, Simona Farca~, Silvia Iacobescu, "Raport de cercetare arheologica preliminara. 166. Manastirea Ca~in, com.Ca~in, judo Bacau" In Cronica cercetiirilor arheologice din Romania. Campania 2009.

115

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, l. TULBURE, l. CALOT A, D. MIHNEA

Vechiul zid ~i cele patru turnuri de colt au fost demo late ill anul 1717, din porunca domnitorului Miha­il Racovita. Manastirea, construita de 1a inceput ca 10c de aparare, devenise, in timpul razboiu1ui austro-turcdin anii 1716-1718, loc de refugiu pentru trupe1e austriece. Din scrierile lui Miron Costin afla.m ca domnito­rul mo1dovean a primit frrman de la sultan "ca sa mearga sa risipeasca aceasta cetate,,357.Zidurile care deli­miteaza astazi incinta, inalte de 6 m, au fost construite intre anii 1820-1830 de staretu1 de atunci al manasti­rii, Isaia Tarigradeanu, fapt atestat de inscriptia a~ezata pe fata exterioara a zidu1ui de sud, in apropierea in­trarii: "Acest zid de temelie s-a tacut de Isaia Tarigradeanu ~i egumenul ace~tii sfmtei manastiri ~i s-au ince­put la 1820; din illHimplarea acestei zaveri care a fost 1a 1821 au ramas pana 1a 1828; ~i s-au savar~it 1a 1830;care s-au tacut cu insu~i osteneala ~i che1tuiala manastirii, iulie 21,,358.

[11.1] Ansamblulmanastirii Ca~in: planulansamblului (arhivaD.I.T.A.C.P. / U.A.U.I.M.)

357 Marele dictionar geografic al Romaniei. Vol. II, Bucure~ti, 1898-1902.358 Documente ill Revista Istorica, an XII, nr. 7-9, 1926, p. 256.

116

STUDII DE ARHITECTURA ROMANEAScA

Construc!ia bisericii "Sfinpi Voievozi" inceputa in 1655, s-a incheiat abia ill anu11676, dupa ce ma­nastirea a fost inchinata de Doamna Safta, so!ia ctitorului ~i de fratele acesteia, Sfantului Mormant de la Ieru­salim359.Biserica este 0 copie a celei de la manastirea Golia, ctitorie a rivalului domnitorului Gheorghe ~te­fan, Vasile Lupu. Cliidirea se dezvolta dupa un plan pseudotriconc, avand un contur exterior rectangular ~iabsidele laterale ale naosului sapate ill grosimea zidului. Dispozi!ia spa!iilor interioare este, asemenea biseri­cii manastirii Golia, tipic moldoveneasca: exonartex, pronaos, probabil gropni!a, naos ~i altar. Biserica esteincununata de trei turle, una peste pronaos, una peste naos ~i una peste altar. Interiorul apare astazi ca un spa­!iu unitar, tara separari intre incaperi, in afara zidului dintre exonartex ~i pronaos. Sistemul de boltire al aces­tui spa!iu sugereaza impaqirea lui in trei zone ~i nu in doua (pronaos ~i naos), existand intre sistemele desus!inere a turlei de peste pronaos ~i a celei de peste naos 0 bolta semicilindrica. Acestei boW i-ar fi pututcorespunde, intr-o etapa anterioara, spa!iul gropni!ei.

Exteriorul bisericii este realizat din piatra tatuita, avand un decor care incearca sa reproduca, ill liniimult mai simple, pe eel al bisericii manastirii Golia. Fa!adele sunt ritmate de pila~tri drep!i, tara capiteluri ~iantablament, termina!i in profil simplu ~i avand la baza cate 0 floare sculptata. Similitudinile numeroase din­tre cele doua biserici i-a determinat pe mai mulp istorici, illtre care ~i Nicolae Ghika-Bude~ti, sa Ie atribuieacelora~i me~teri: "Disposi!iunile aproape identice ale planului, dimensiunile, arhitectura fa!adelor, turlelor,disposi!iile permit a afirma ca aceste doua biserici au fost cladite de acela~i me~ter,,360.Detaliile ancadramen­telor arata insa 0 oarecare stangacie in preluarea formelor de la Golia, fapt ce ar putea reprezenta un contra­argument la ipoteza men!ionata anterior. Aici, frontonul triunghiular sustinut de doi pila~tri de inal!imea fe­restrei, este incadrat de arculin semicerc cu profilatura clasica ce une~te doi pila~tri care coboara pana la so­clu. La Ca~in, frontonul triunghiular este mult mic~orat, avand ~i propoqii diferite. Acesta este a~ezat ca unsimplu ornament intr-un timpan semicircular, deasupra celor doi pila~tri care incadreaza fereastra361.

Biserica a suferit importante avarii la cutremurul din 1802. Printr-un act de la 15 ianuarie 1805, intaritin februarie acela~i an, de domnitorul Alexandru Moruzi, se hotara ca "intru meremetisirea (repararea n.n.)manastirei Ca~inului, sa dea ajutor ~i celelalte manastiri ce sunt de 0 inchinare cu dans a" . Manastirea fuseseinchinata pentru a doua oara, impreuna cu altele, in 1742, de catre domnitorul Constantin Mavrocordat, Sfan­tului Mormant. Astfel, in anul 1806 biserica era reparata de Ierotei Tarigriideanu, egumenul manastirii. Gri­gore Ionescu atribuia acestei perioade refacerea paqii superioare a bisericii, inclusiv turlele362.Alte repara!iis-au tacut intre anii 1836-1839, in timpul egumenului Isaia Tarigriideanu, cel care retacea zidurile de incinta,apoi in 1892-1895 ~i 1907363.La incendiul din anul 1920, provocat de locomotiva unui tren forestier caretrecea pe calea ferata de la nord de ansamblu, biserica era avariata, arzand turla Pantocratorului, illtregulacoperi~, catapeteasma ~i tumul clopotni!ei364.

359 N. Baneseu, , Dari de seama 'in Revista Istoriea, Vol. XXXII, nr. 1-12, 1946, p. IS!.360 Nieolae Ghika-Bude~ti, "Manastirea Golia. Studiu arhiteetonie" 'in B.C.MI., fase. 41, Bueure~ti, 1924, p. 138.361 Grigore Ioneseu, Arhiteetura pe teritoriul Romdniei de-a lungul veaeurilor, Bueure~ti, 1982, p. 446.362 Ibidem, p. 345.363 Nieolae Stoieeseu, Repertoriul bibliografie alloealitafilor ~i monumentelor medievale din Moldova, Bueuresti, 1974, p. 157.~ . .

ArhlVa I.N.P., fond C.M.I., dosar nr. 866/1920-1928, f. 3.

117

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

[11.2] Biserica manastiriiCa~in: elevatia sudica(foto D. Mihnea, 2011)

;~I

.- -t- •.J..--

¥::;'f~·- ~.";-..'J'"=' ..' . '~:..~~t ~~

~~-. ~~-!--.:.~-

lI'

IlT"'-------------~~--

[11.3] Biserica manastiriiGolia: deta1iu de travee de

pe elevatia sudica[11.4] Biserica manastiriiCa~in: detaliu de travee depe elevatia sudica(arhiva D.I.T.A.C.P. /U.A.U.I.M.)

118

STUDII DE ARHITECTURA. R,OMANEASCA

Reparatiile s-au :racut in perioada 1926-1929. Biserica a mai trecut prin doua campanii de consolidare,in 1942, sub indrumarea arhitectului ~tefan Bal~ ~i in anii 1982-1983, sub indrumarea ing. Alexandru Ci~mi­giu ~i a ing. Mircea Cri~an.

Turnul clopotnita, aflat la intrarea in miinastire, pe partea de est, este construit la mijlocul secolului alXVII-lea, in aceea~i etapa cu vechiul zid de incinta, casa domneasca ~i biserica. Partea inferioara a tumuluise pastreaza in forma sa originara, insa partea superioara, corespunzatoare c1opotnitei, a fost supusa mai mul­tor reconstructii, ultima, realizata de ~tefan Bal~, avand loc in 1942, c1opotnita fiind putemic avariata la cu­tremurul din 1940. Parterul constructiei este strapuns de gangul prin care se face accesul in incinta. Spatiuleste acoperit de doua bolti de factura gotica, alungite pe directia nord-sud, sustinute pe nervuri decorate curozete inscrise in patrate. Accesulla nivelul de deasupra gangului se face printr-o scara a~ezata intr-un corpadosat partii de nord a tumului. Exteriorul corpului prismatic este realizat din aceea~i piatra :ra!Uitaca ~i bise­rica, fiind decorat ~i el cu pila~tri drepti, :rara capitel.

In ceea ce prive~te casa domneasca, situata la sud de biserica, nu avem informatii asupra in:rati~arii eiinitiale, aceasta fiind descrisa inca din 1890 ca 0 ruina din care se pastreaza doar beciurile: "In partea dinspremiazazi a bisericii tot in ograda este un beciu mare, avand deasupra la intrare marca tearei sapata in pia­tra,,365.In Marete die!ionar geografie at Romaniei casa domneasca este de asemenea descrisa ca 0 "subtera­na", avand ,,3 m adancime. Se intra intr-insa printr-o deschizatura de piatra din curtea fostei manastiri. Be­ciurile au plafonul boltit ~i sustinut de columne. In fundul acestor beciuri, legenda spune, era u~a unui drumsubteran, azi astupat, care raspundea in padure, loc de retragere al Voevodului Gh. ~tefan,,366.

Din raportul cercetarilor arheologice efectuate in 1991 aflam faptul ca pivnitele de dimensiuni impre­sionante - 50 mX 18 m - erau alcatuite din trei incaperi: una centrala, de mici dimensiuni ~i altele doua a~eza­te simetric, pe laturile de est ~i de vest ale constructiei. Spatiile pivnitei sunt acoperite cu bolta in leagan du­bla, sprijinita pe un ~ir de stalpi centrali. Se mai pastreaza astazi arcul de piatra decorat cu casete cu florisculptate ce marca intrarea.

Chiliile situate in nordul bisericii, au fost construite in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, dupaprima inchinare a bisericii a~ezamantului de la Ierusalim367. Astazi se mai pastreaza doar urme ale zidurilorsale, insa, dintr-un memoriu aparut in revista Biseriea Ortodoxa Romana in anull890, aflam ca la jumatateasecolului al XIX-lea acest corp care avea doua niveluri, era inca "in stare buna ~i in conditii de locuit", insa"astazi privitorul vede in locul caselor 0 gramada de caramizi amestecate cu parti din acoperi~. La odaile dincatul I se mai vede ici-colea cate 0 fereastra, ciite 0 u~a,,368.Acela~i memoriu semnala existenta unui alt corpin partea de nord a incintei, cladire in care, conform autorului, era instalata 0 ~coala comunala. Aceasta c1adi­re, ale carei urme par sa se citeasca pe latura de nord-est a incintei in vecinatatea zidului, apare ruinata ~i :rara

365 Th. Atanasiu, "Memoriu de starea bisericelor ~i parohiilor ortodoxe din judetu1 Bacau" in B. o.R., an XIV, nr. 6, 1890, p. 461.366 Marele dic{ionar geografic al Romaniei. Vol. I, Bucure~ti, 1898-1902.367 Alexandru Artimon, Simona Farca~, Silvia Iacobescu, loco cit..368 Th. Atanasiu, op. cit., p. 461.

119

~.--' ---;

~'t~~~CI" '. I ",",

~'\, - j i.:,~-- ~__L__L.

~ - -";E; (,8'1 (,.::r,:· ('L

I( "

J,

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, I. TULBURE, T. CALOTA, D. MlHNEA

<~ ~'~.-- r

acoperi~ 'intr-o fotografie din numarul din ianuarie-martie 1908 a Buletinului Comisiunii Monumentelor Isto­rice. Tot din aceasta pub1icatie aflam ca ea a fost demo1ata 'in anul1913. Anu1 constructiei sale nu se cunoa~­te, lnsa se poate presupune aceasta sau alta anterioara ei, pe ace1a~i amplasament, a fost ridicata lnaintea re­facerii ziduri10r de incinta In anii 1820-1830 a1caror nou traseu are sa 0 oco1easca.

[11.3] Manastirea Ca~in: re1eveul pivni!e1orcasei domne~ti (Arhiva D.I.T.A.C.P./U.A.U.I.M.)

~i turnul clopotni!a ~i ruinele ~colii(dupa RC.M.I., 1908)

120

STUDII DE ARHITECTURA ROMANEAScA

2.INFLUENTE OCCIDENTALE iN ARHITECTURA RELIGIOASA DIN ZONA IA~IULUISFAR~ITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA ~I SECOLUL AL XIX-LEA

Horia Moldovan

Pana dupa semnarea pacii de la Kuciuk-Kainargi in 1774, Moldova, ca de altfel ~i Tara Romaneasca,s-a af1at exc1usiv sub sufocanta inf1uenta politica ~i economica a otomanilor, in campul manifestarilor artisti­ce elemente apartinand c1asicismului occidental, diluat de filtrele prin care razbatea pana in Principatul ex­tracarpatic, manifestandu-se rar ~i izolat, indeob~te superficial, la nivel de insertii pe fatade. Realizarile carefac uz de elemente apartinand retoricii c1asiciste - de altfel putine la numar -, au reprezentat rezultate alepatronajului domnesc sau al marii boierimi, sub inf1uenta legaturilor cultivate cu lumea occidentala sau ceapolono-ucraineana de la nord. Spre sfar~itul secolului al XVIII-lea, slabirea controlului otoman a atras dupasine ~i inceputurile reorientarii culturale spre modelele apusene. Fara indoiala, dupa cum scria Mihai Ispir,retorica prestigiului public ajungea curand sa fie intruchipata de arhitectura c1asicista369.

--

[12.1] [12.2] Biserica Sf. Teodori din Ia~i: vedere dinspre sud (foto H. Moldovan, 2005) ~i sectiune 10ngitudinala (dupaG. Ba1~)

369 Mihai Ispir, Clasicismul In arta romaneasca, Bucure~ti, 1984, p. 14.

121

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, I. TULBURE, 1. CALOTA., D. MIHNEA

[12.3] [12.4] Biserica Sf. Gheorghe din Ia~i: vedere dinspre nord-vest lnaintea restaurarii de secol XX (dupa G. Bal~),detaliu de decoratie de pe fatada sudica (2005, foto H. Moldovan) ~ireleveul planului (dupa G. Bal~)

Un exemplu timpuriu de asimilare a elementelor clasiciste, topite intr-o formula decorativa originalaeste cel al bisericii cu hramul Sf. Teodori din Ia~i, ctitorie a boierilor Tuduri370 de la 1761, pe locul unuilaca~ anterior din lemn, in mahalaua Muntenimii de jos. Adaptata intr-o oarecare masura functiei de aparare,cu un masiv turn clopotnita cu tainita (dupa unii pastrata mai degraba din inertia traditiei dedit din ratiunidefensive37l) pe latura de vest, constructia ridicata pe un plan triconc, inglobeaza atat in interior cat ~i in de­coratia exterioara motive decorative straine traditiilor locale. Lezenele care trimit la interpretari ale ordinuluitoscan, lintourile profilate de deasupra ferestrelor lncheiate, de altfel, in deja raspanditul arc in acolada, gla­furile de piatra pe console renascentiste, ornate cu motivul paleocre~tin al vitei de vie, dar ~i capitelurile bo­gat decorate ale coloanelor care separa pronaosul de naos, sunt toate semne ale unei timpurii influente venitedinspre vest, probabil prin intermediul me~terilor pietrari transilvaneni sau, la fel de posibil, prin mijlocireacelor formati pe ~antierele din capitala otomana. De altfel, arhitectura otomana incepea sa asimileze trasaturicaracteristice barocului occidental inca de la inceputul secolului al XVIII -lea, din timpul sultanului Ahmet al

370 Viorel Erhan, Manastiri ~i biserici din ora~ulIa~i~i fmprejurimi, Ia~i, 2003, p. 170.371 Dumitru Nastase, "Tainite ~i metereze la vechile biserici din Ia~i" in S.C.I.A., ill. 3-4, Bucure~ti, 1957, p. 95.

122

STUDIT DE ARHlTECTURA RoMANEAScA

III-lea (1703-1730)372. Maniera de realizare a decoratiei exterioare, precum ~i amestecul stilistic pe care 11propunea, reprezintii trasaturi originale, considerate de unii istorici punct de pornire pentru 0 serie numeroasade biserici ora~ene~ti: Curelari ~i Sf. Gheorghe din Ia~i, Riiducanu (1762) ~i Berzunti (1774) din Targu Gcna,Biilane~ti din Neamt (1765), Dolje~ti-Roman (1774) etc.373.Mult mai elaborat ~i in acela~i timp ~i mcarcat,este decorul bisericii Sf. Gheorghe din Ia~i, ridicata de mitropolitul Gavriil Callimachi, la scurt timp dupaSf. Teodori, intre 1761-1768 (?)374.Avand la baza un plan pseudotriconc cu spatiile uzuale unificate, fatadelevechiului sediu rnitropolitan (pana in 1887), cu volumul masiv, compact ~i lips it de uzualele accente verticaleale turlelor, sunt ritmate de lezene incheiate cu capiteluri care amintesc de cele corintice, sustinand un anta­blament marcat de succesiunea de ni~e dantelate, probabil inspirate de inventarul formal al barocului (oto­man). In spiritul decoratiei arnintite, frontoanele, adaugate probabil in timpul interventiilor sustinute de mi­tropolitul Iacov Stamati intre 1792-1803375, puncteazii decupajele volumetrice - exonartexul vestic (adus laforma actuala in timpul restaurarilor din intervalul 1964-1965) sau ingro~arile locale ale zidurilor laterale alenaosului, in dreptul absidelor semicirculare ale naosului.

[12.5] [12.6] [12.7] Biserica "Rotunda" de la Letcani: vedere dinspre sud-est (foto H. Moldovan, 2011), sectiune 10ngi­tudinala (dupa G. Bal~) ~i releveul planului (dupa G. lonescu)

Biserica "Rotunda" de la Letcani (1795), ctitorie a sotilor Constantin ~i Ana Bal~, ambii mentionatiin pisania scrisa in greaca376, reprezinta un exemplu original de asimilare a numeroase elemente baroce, uneiconceptii generale neoclasice, conditionate msa de planul ~i succesiunea functional-rituala ortodoxe. Influen­tele c1asiciste de la Letcani au fost asimilate probabil pe filiera nordica, ruseasca sau poloneza, patemitatea

372 John Freely, A History o/Ottoman Architecture, WIT Press, 2011, p. 355.373 Monumente istorice biserice}ti din Mitropolia Moldovei §i Sucevei, Ia~i, 1974, p. 333.374 Lipsa inscriptiilor "ingreuneaza datarea cu exactitate a intervalului "incare a fost construitli biserica.375 Viorel Erhan, op. cit., p. 98.376 Gheorghe Bal~, Bisericile §i miiniistirile moldovene}ti din veacurile al XVII-lea §i al XVIII-lea, Bucure~ti, 1933, p. 284.

123

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

acestora ramanand insa necunoscuta in conditiile in care nu ne sunt cunoscute numele me~terilor sau alte de­talii despre realizarea constructiei. Pseudo-porticul ionic vibreaza zidul opac dinspre vest al unui pronaos demici dimensiuni, impaqit in doua prin adaugarea unui cafas, deschis spre rasarit cu spatiul amplu, dilatat,triconc. Cupola de deasupra naosului se incheie cu un lantemou fals, in timp ce pronaosul este surmontat deun turn c1opotnita, accesibil prin scara elicoidala din lateral. Pe langa cele patru coloane ionice dinspre apus,fatade1e bisericii sunt ritmate de lezene simple care sustin un antablament a carui friza este ocupata de 0 suc­cesiune de console.

[12.8] [12.9] [12.10] Biserica Sf. Haralambie din Ia~i: vedere dinspre nord-vest (dupa G. Bal~), sectiune longitudinala ~ireleveul planului (dupa G. Ionescu)

Biserica de la Letcani nu a ramas tara urmari imediate, un exemplu a carui constructie a inceput patruani mai tarziu fiind biserica ie~eana Sf. Haralambie (1799-1804, cunoscuta ~i sub vechea denumire "Tu­fecci-ba~a" 377). Ducand mai departe experimentul de la Letcani, la biserica Sf. Haralambie formele barocesunt priceput stapanite, exuberanta acestora fiind armonizata cu economia ~i austeritatea c1asiciste. Ctitorulbisericii a fost epirotul Gheorghe Leondari (Leondarios), fost capitan de amauti in armata lui Alexandru Ipsi­lanti (1799-1801), hramul amintind de frate1e sau haiducul Haralamb, omorat de el la ordinul dornnitoru­lui378. A~adar biserica, ridicata in apropierea casei lui Gheorghe Leondari de pe dealul Sararie, reprezinta ungest de rascumparare a pacatului asasinarii propriului frate, potrivnic dornniei. Citatele baroce deveneau evi­dente in cazul acestei biserici, atilt din punctul de vedere al rezolvarii spatiale (generata de planul trilobatincadrat intr-o forma de baza eliptica) dar ~i al ornamenticii (profilaturile corni~e1or, maniera de delimitare a

377 Numele veehi al biserieii se trage de la eel al breslei tufeeeiilor sau a armurierilor.378 Viorel Erhan, op. cit., p. 203.

124

STUDII DE ARHITECTURA ROMANEASCA

panourilor de fatada, balu~trii prezenti aHit in interior dit ~i in exterior, precum ~i atat de des intalnitul motival scoicii. Cele trei turle simetrice, realizate din caramida, sub influenta modele lor arhitecturii nordiceucrainiene, avariate in timpul seismului din 1977, au fost remcute in timpul restaurarii desm~urate intre1997-1998.

[12.11] Manastirea-spita1 Sf. Spiridon din Ia~i (litografie de P. Miiller dupa J. Rey, 1845)

Continuand unele dintre tendintele anuntate de exemplele anterioare, biserica manastirii-spital Sf. Spi­ridon a fost ridicata in 1807 pe locul uneia anterioare, purtand acela~i hram (avariata de seismul din 1802 ~idemolata in 1804)379.Urmand un plan drept, intreaga compozitie este supusa unei simetrii perturbate doar ininterior de succesiunea uzuaHi a spatiilor rituale: pronaosul de mici dimensiuni surmontat de un cafas, deja cunumeroase rezolvari anterioare, naosul amplu dominat de turla centrala sprijinita pe lezene masive ~i altarulde forma dreptunghiulara incadrat de pastoforiile ample, de forma dreptunghiulara. Laturii sudice a bisericiii-au fost ata~ate in faze mai tarzii un exonartex ~i 0 extensie a diaconiconului, prin care de altfel se face acce­suI din exterior in altar. De~i decorata cu putine elemente explicit c1asiciste (frontoanele de pe laturile scurte,sustinute de comi~a cu denticuli numarandu-se printre cele mai evidente), constructia in ansamblu trimite,prin numeroase alte caracteristici, la traditiile stilistice inspirate de antichitate: simetria care guvemeaza pla-

379 Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., p. 406.

125

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

nul ~i elevatiile, delimitarea panourilor de fatada prin lezene geometrizate, turla cu pile de colt canelate etc.Tumul clopotnita al manastirii-spital Sf. Spiridon a fost ridicat in 1786 ~i rera.cut ulterior, in intervalul 1807­1808 ~i reparat in 1867. Daca partea superioara include 0 serie de elemente inspirate direct de limbajul clasi­cist, baza masiva, incadrata de cele doua pavilioane cu ci~mele, trimite spre surse diferite. Dintre acestea,ceea ce atrage atentia sunt tratarile celor doua ta~nitori, incadrate de decoratia sculptata bogata inspirata di­rect de modelele unui baroc otoman care, la 1765 - atunci cand au fost realizate380 - , era in plina inflarire lasud de Dunare.

I1

L _

[12.12] [12.13] Biserica manastirii-spital Sf. Spiridon din Ia~i: sectiunea longitudinala ~i planul (dupa G. Ionescu)

Manastirea Frumoasa (mentionata sub acest nume pentru prima data in 1723381)a fost ctitorita intr-oprima forma de hatmanul Leontie (amintit in documentele vechi ~i cu numele Melentie Balica, valah de ori­gine, descendent din familia Buze~tilor) ~i sotia sa Ana, in apropierea Cetatuii, spre sfar~itul secolului alXVI-lea, aceasta fiind inchinata manastirii "Schimbarea la FaW' de la Muntele Sinai. Administrarea caluga­rilar straini a dus la declinul acestui prim a~ezamant, din constructiile caruia in prezent nu se mai pastreazanimic. 0 perioada de inflorire pentru ansamblul de la Frumoasa a fost perioada domniei lui Grigore II Ghica(1726-33,1735-39,1739-41,1747-48), cel care 0 transforma in "curte de vara ( ... ) la dispozitia domnilor ~ia familiilor 10r,,382.Incepand din 1727, a~adar in timpul primei sale domnii, Ghica repara vechea biserica alui Balica, ridica in complex palatele domne~ti pentru care angajase me~teri de la Constantinopol, intareazidul de incinta ~i cliidea un turn de poarta avand ~i rol de clopotnita383. Incepand cu domnia lui Ghica, an­samblul a servit pentru multi din domnitorii moldoveni drept re~edinta de vara.

380 Monumente istorice biserice~ti ... , p. 341.381 Ibidem, p. 370.382 Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., p. 378.383 Ibidem, p. 379.

126

STUDII DE ARHITECTURA ROMANEAScA

- -l] [12.15] [12.16] Biserica manastirii Frumoasa din 1a~i: vederi dinspre sud-vest ~i in interior, spre altar (ArhivaT.A.C.P./ U.A.U.I.M.), sectiunea longitudinaIa ~i planul (dupa G. Ionescu)

127

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, I. CALOTA, D. MIHNEA

Biserica manastirii a fost reconstruita din temelie intre 1836 ;;i 1839, in timpu1 egumenu1ui IoasafVoi­nescu. Pictura interioara, realizata in tempera, pare sa fi fost finalizata in 1841, an mentionat ill tablou1 votival ctitoru1ui. Surprinzatoare prin rezo1varea arhitecturalii ;;i decoratie, biserica manastirii Frumoasa a fost rnraindoia1a rezultatul transpunerii unui proiect realizat de un arhitect. In ciuda faptului ca autorul palatu1ui vecin- "pa1atul de pe ziduri" (1818-1819) - ne este cunoscut (cehul Martin Kubelka), arhitectul bisericii nu aparementionat in nici un document, nici in inscriptii1e pastrate in biserica. Fiira a exista vreo certitudine, se poatedoar presupune implicarea lui Gustav Fraywald, in perioada ridicarii bisericii manastiri activ pe ;;antierul noiiMitropolii Ie;;ene. Ipoteza se bazeaza pe mentionarea acestuia in corespondenta purtata de egumenul Ioasafcu arhitectul, in timpul desra.;;urarii lucrari10r de constructie384.

Ridicata pe un plan drept, similar cu cel al bisericii manastirii-spital Sf. Spiridon, biserica este orgam­zatii functional dupa tipicuri1e impuse de canoanele ortodoxe: pridvor, pronaos, naos ;;i altar. In ciuda respec­tarii traditiei, spatiul interior este unitar, marcarea zonelor de cult fiind sugerata prin pile masive, incadratede coloane libere, incheiate cu capiteluri care trimit la fantezii1e romantice inspirate de redescoperirea anti­chitatii Orientului Apropiat. Cu toate acestea, antablamentul care marcheaza baze1e ce10r doua cupo1e pepandantivi, apaqine limbaju1ui clasicist, fiind compus din doua comi;;e putemic profilate, interva1ul dintreacestea, fiind ocupat de 0 succesiune dens a de console aurite. Porticul monumental care ocupa fatada vesticabisericii, cu colanele toscane sustinfuld un fronton a carui decoratie este retinutii, confirma illsa stiipanirea decatre autorul proiectului a mijloacelor ;;i detaliilor arhitecturii clasiciste .

•Biserica Mitropolitana din Ia~i a inceput sa fie construita pe locu1 vechii biserici Stretenia (1681­

1695), 1a nord fata de biserica Sf. Gheorghe (1761-1768). Ridicarea edificiului a fost initiata de mitropolitulVeniamin Costachi, fiind aprobata prin hrisov de domnitorul Ionita Sandu Sturza (1822-1828) ill august1826, cand erau mentionate ;;i planuri de arhitectura finalizate. Inceperea ;;antierului a fost amanata pana illvara anului 1833, ill intervalul scurs ora;;u1 fiind afectat atat de incendiu1 devastator din 1827, cat ;;i de con­flictul ruso-turc. Catedrala inlocuia un laca;; anterior cu hramul "Intampinarea Domnului" (Stretenia), acestu­ia adaugandu-i-se ulterior ;;i eel a1 Sf. Mucenic Gheorghe, patron al Mitropoliei Moldovei ;;i Sucevei. Proiec­tul, ill care se presupune ca se implicase ~i Gheorghe Asachi, a fost realizat de arhitectul Gustav Fraywa1d,lucrari1e continuand sub supravegherea acestuia pana ill 1838, cand era fulocuit, din motive necunoscute, deinginerul mi1itar ~i arhitectul de origine rusa, Nicolai Sungurov385. La 1837 ~antierul era in p1ina desrn~urare,un document semnat de me~terii Solt ~i Franc Fatiriu mentiona lucrarile de acoperire care urmau sa fie ra.cuteintocmai dupa indicatiile arhitectu1ui386.

384 Buletin. Foae Ofieiala, V, Ia~i, 1837, p. 375. Este probabil ca arhitectul Gustav Fraywald sa fi fost implicat ~i In interventiile de lamanastirea Frumoasa, la 1837 numele aparand mentionat Intr-o aprobare de despagubire a arhimandritului Ioasaf. Arhitectul urma sareturneze clericului banii datorati din cauza nefinalizani lucrarilor de constructie contractate.385 Pro Scarlat Porcescu, "Catedrala Mitropolitana din Ia~i" In Monumente istorice biseriee~li din Mitropolia Moldovei ~i Sueevei,Ia~i,1974, p. 352.386 Nicolae Iorga, Scrisori ~i zapise de me~teri romani. Publieate pentru Societalea NaJionalii de Credit Industrial, Bucure~ti, 1926,pp.93-94.

128

STUDIJ DE ARHlTECTURA ROMANEASCA.

Biserica p1anificata cu patru turnuri - doua spre vest ~i doua spre est, spre "ulita" ~i, ce1 mai probabi1,ola centrala - era deja 'in mare masura ridicata 'in 1840 cand crucea a cincea, de deasupra boltirii centra­

~ deja poleita cu aur387. In aceea~i perioada erau angajati, pentru 1ucrarile 1a tamp1a altaru1ui sculptoru1Kor~arov ~i pictoru1 Schiavoni. Cu toate acestea zidaria 'incepuse sa fisureze, 1ucrari1e fiind 'intrerupte 1autu1 anu1ui 1842 ciind Veniamin Costachi parasea scaunu1 mitropolitan, retragandu-se 1a manastireaa, mai vechea ctitorie a 1uiA1exandru Lapu~neanu.

-

Gustav FRAYWAbD --

Gustav Fraywald, probabil deorigine austriaca, s-.astabilit in Moldova la inceputul decemului al patrulea al se~colului al XIX~lea. Despre biografta ~il1ctivitatealui Gustav Fraywald se cunosc putinedate. -Cu toate acesteaunele dintre realizanle sale se numara printre cele mai impoJ:!anteexemple de armtecttlra de inspiratie clasicisffi,realizate in Moldova in primajumatate a secolului al XIX-lea. frn832 erau terminate lucrarile de construire alepalatului vistietnicului Roset~Rozriovanudin la~i, ridicat in.'stil neoclasic aupa.-proiectul-lui Gustav Fraywald.Din descrierea publicatit in "Album Romfrneasca", fatada a fost impodobita cu sculptun reprezelltfuldu-i pe"Apolon ~i Diana, Minerva, Hercule, Atlanta-~i Mars,;388.futerioarele palatului au fosf decorate-de plctorul Lu~dovic Stawsk1.389 -- - - - .In 1834-1835 Fraywald se ocupa de rtlI1arareacaselOJ:lui Petrach.e Cazimircujcopul trl;lnsfonnariiaces!ara insediu pentru Aeadenlia Mihaileana~(inauguratala 16 iume 1835)/90 in cadrul ~colii Asachi prevazuse ~i0 sectiespectala de "frumoJ;lseme~te~ugurijdesen de-arhitectura~i geometrie,-desen de figuri~i zugravitura istorica,,391.Cursul de "desen arhitectura ~igeometd;" a fost pr~da(de Gustav Fraywald incepand cu 1835. ~_La inceputul decaa.eiurnlatoare, GustavCFraywaldcapare-=indocumentele dinValahia, in 1810 fiilld C0IlSeIDnatcaarhitect al ora~uluiBraila in perioada ill care=fusesedeclan~ata restructnrarea urbana generala392.In ,AlmanahulStatului" din anul 18429-ces4i:era cons_emnatcal:l]"hitectal ~ectiei Inginere$ti din cadrul Departamentul Trebilordin Launtru.393Informatiile despre activitatea pe care a desIa~urat-Q·-inTara Romaneas~a sunt putine, ultimamenfiunedocumentara a arhitectului fimd cea din 1847, cand participa inlpreuna cu Joalllm Schlatter ~i luliusFraywald la recladirea manastirii Dealu de liinga J:iirgovi~te394.~u ne~ste(;unoscut daca Gustav Fraywald a r~­mas in Tara Romaneasca ~i dupa abdicarea principelui Gheorghe Bibescu..De asemenea nu detinem informatiiprivitoaI.:.ela incheierea activitatii acestuia ~ianul lilortii salS',- :~

rbidem.

A/bina Romaneasca, IV, Ia~i, 1832, pp. 131-132.- H. Blazian, Gh. Asachi, Bucure~ti, 1956, p. 28.

H. Blazian, op. cit., p. 27.Ibidem.

- Andrei Panoiu, "Mo~ii, sate, tiirguri ~i ora~e (V): Reconstruirea in secolul al XIX-lea a stravechiului ora~ port la Dunare al Brai-- ill B.C.MI., ill. 1-4/1994, p. 50.- A/manahu/ statu/ui din Principatul a toata Tara Romaneasca, 1842, p. 75.

- A. .R.-A.N.I.e., fond M.C.I.P., dosar 70/1847. "Jurnalul docurnentelor intrate ~i ie~ite din biroul tehnic al arhitectului manastiri--. f. 3. Numele lui Gustav Fraywald apare citat aJaturi de cel allui Iulius Fraywald, situatie care atesta colaborarea ambilor cu

- 'tectul manastiresc Johann Schlatter. La data de 2 aprilie 1847 arhitectul Gustav Fraywald trebuia sa incaseze surna de 500 de leirru activitatea de pe ~antierul de la manastirea Dealu.

129

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MlHNEA

[12.17] [12.18] [12.19]Catedrala mitropolitana dinIa~i: propunerea decontinuare a proiectulill(A Kaitanovici, AN.­AN.I.e.) ~i vedere a bisericiide la 1845

(p. Muller dupa 1. Rey)

130

STUDII DE ARHITECTURA. ROMANEAScA

Dupa 1842 bolta centrala construita de Fraywald a fost reconstruita din lemn de Sungurov, structura- d "cu mare zgomot" in 1857, in timpul pastoriei mitropolitului Sofronie Miclescu, dind deja in biserica- mai slujea. Este posibil ca in aceasta etapa, la jumatatea secolului al XIX-lea, conducerea sa fi fost pre-- de arhitectul Anton Kaietanovici (Kajetanovicz), angajat al Ministerului Cultelor ~i Instructiunii de laacesta semnand pe de 0 parte un inedit releveu al constructiilor deja realizate (inclusiv 0 sectiune prin

ill1 acoperit cu bolta din lemn), precum ~i 0 propunere de frnalizare a edificiului - pastrata in Arhivele·onale ale Romaniei - , pe care literatura secundara care trateaza subiectul nu 0 mentioneaza. Solutia luitanovici se concentreaza pe problema acoperirii spatiului naosului cu un dom monumental, inspirat deplele barocului occidental. In ciuda numeroaselor diferente, releveul (nedatat) allui Kaietanovici ilus­

_2Z8. 0 constructie apropiata din multe puncte de vedere de cea frnalizata in intervalul 1880-1886 sub con-"rea arhitectului Alexandru Orascu ~i pictata de Gheorghe Tattarescu. Similitudinile ar justifica avansarea- zei conform careia, in liniile ei generale, cladirea se baza pe ideile initiale ale lui Fraywald - cunoscator

hitecturii clasice ~ia evolutiilor contemporane ale neoclasicismului - 0 contributie probabil insemnata. du-i fi atribuita ~i inginerului ~i arhitectului Nicolai Sungurov.

__ .20] [12.21] Catedrala mitropolitana din Ia~i: vederi de lajumatatea secolului al XIX-lea (P. Muller dupa 1. Rey) ~i-= la lnceputul secolului al XX -lea (carte po~tala)

131

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, I. TULBURE, I. CALOTA, D. MIHNEA

Alexandru Hristea ORASCU

AlexanOru Orascu s-a nascut ill llD7.-gupa studii la ~coala de la'SrSava, undeprobabi1 I-a-avutca'Pmfesor pepictorj.ilkarl Wahlstein, a inceput sa practice arhitectura in calltaJe dt<ijutor al arhitectuluiorawhil1[ucureiti, inperioada~t837-1841,395 seconda:ndu~rpe Heinrich Feiser. Orascu-a"'.P'leeat la studii 1a Berlinfu. calitate de bursieralstatului, in 1843, prezentandu~s.e la concursul de admitere la $ceala RegaHi de Constructii din Miinchen.396 InellI1JJlf'-s~Iectieiace-sta a fost adirIfs al4Iei1ea clin 155 de canQi<fap~sub_numele "A1exander von OreseO',397'-Inpara­leI s-afuscris ~i la cursurile Academi~Lde Arte, in perioada in.ca:recillIiitectura germana era dominaili de persona­limtile~i~ractica lui Schinkel, Klellz~ (pe care se pare ca I-aTfiavu~ca profesor) sau Giirtner-- reQrezentanti depruna"marifue ai neoc1asicisInuIufgennan. Si~a incneiat studiileiil1:8471:u calificativul "silintifexceptionaUi,,398,reve1Illt<L'mtara unde s-a casatoriL~l.r=gkna, fiica lui Simeon MarC(jylci, In 1848, in timpulguvemq1ui provizo-'riU,.9!~AGl.fa fost numit arhitecCarora~illui Bucure~ti~ inlocutl!l!~~avier Villacrosse carecpleca~<::iJ;lstrainata­te?99~K.ratnasjn acest post pentI:usc~tJftifvreme, ill toarnna acelulaiE~n;odata cu schimbiirile-p~Iilke~~idin caUza

,imp'11carii.sale in mi~carile revolutiol1aie, fiind inlocuit.4oOIn lS-SU;-probabil-pentru 0 putina vre§~ documentde:hrIi~ll1iQ!1_aupe"pitarul" AlexaR9:f,ilDri~Gll,arhitect al ora~ullii~i:aio~a. 40I::~~;.~;:~ .--'.Dupat~~in1850 activase ca prof~sofIIScoala de poduri ~i ~Qsele;'.-agficultura ~i arhitectura402;fu.:isH ~ra numit

profesor',';supleant" de geometriecdescriptiva in specialitatea inginerieciyila, la nou infiintata SGoaUldeingine-.rie.-lllJ;tcj;asta perioada traducea::~}[u.Bljcala Bucure~ti lucrarea 1UiX~feoUre de Fourcy, TrtiiaFa:S-uf5ra geometri­

ei descf"iptive403• in anul 1855~ prinJ:r-un s>fis dornnesG, Orascu {in§.t:J.imp primirtd titlul de~~~eIdar") devenea'profeso'i'titular la-Scoala de inginerie.=ln 1860 Orascu, deJa cadni=didacti.ccu vechime, era propus_ca titUlar al ca­tedtei":~deathitectura de Ia §coala de :arta4~"-proiectatii la Ia~i-de,1JiGt6ml Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, fostb~ier~~l statului la Miinchen U-8~Q)"..A"ctivitatea s-a didactica a_ -r.~sJ.!ncununatii de numirea in~t@ctia de rectoral Uni~ersitiitii din Bucure~ti. Li m~eQlltul anului 1891, in localut.seniiciului telmic al Primatiei~ffinJ3ucure§ti,OrasGtt-participa Ia ~edinta de constiturre a Societatii A.rhitectiloi:Romani, fund votat ca pre~edmt~alacesteia.405Dmtre_uumeroasele saie-proiectdecCvmii::-arninti in continuare doar pe ceIemaiimportante.In-1-8§3. Grascu reali­za prQJ~Gtulpentru complexul funeFar~din nou infiintatul cimitir $erban Voda (BelIu). PT0i€CWlconsta intr-o ca­pela~c1i':olurigime de 8 stllfijeni, lapIDe ne 4,4 ~i inaltime de 4~-~s~<i1a~pentrumorti ~i 0 casa pentm.preoti. Con­strUCpacapelei a fost frnalizata in anul1855, caud interiorul a fosFplclaf de Constantin Lecca406. Cladirile au fost

395Andrei Panoiu, "Un memoriu adresat de arh. AI. Orascu caimacamiei Tarii Romfme~tiIn 1848" In B.C.MI., Uf. 3 / 1991, p. 64.396Teodora Voinescu, "Arhitecp pictori ~isculptori, bursieri ai 8tatului In strainatate (1840-1877)" In Analecta, III, Bucure~ti, 1946,pp.17·18.397Ion Iona~cu(coord.), Istoria UniversitilJii din Bucure:jti, vol. I, De al inceputuri panil in 1918, Bucure~ti, 1977, p. 123, nota 9.398 Ibidem, p. 124.399 Monitorul Roman, I, Bucure~ti, 1848, p. 25.400Andrei Panoiu, "Un memoriu... ", p. 64.401 Almanahul statului din Principatul a toatil Tara Romaneascil, 1850,p. 59.402 Analele Arhitecturii :ji ale artelor cu care se leagil, anul III, Bucure~ti,martie 1892,p. 52.403Ion Iona~cu(coord.), op. cit., p. 126,nota 77.404Gh. Oprescu ~icolaboratori, "Crearea ~coalelorde arte frumoase In Tarile Romane" In Buletin $tiinJific, SecJiunea de $tiinJa Lim­bii, Literaturil :ji Arte, Tom. I, nr. 1-2, Bucure~ti, 1951, p. 10.405 Analele Arhitecturei:ji ale artelor cu care se leagil, an II, nr. 3, martie 1891, pp. 41-42.406Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Bucure~ti, 1972, p_8 ~iBuletinul OfiJial al PrinJipatului Terii Romane:jti, Bucure~ti,nr.37 din 15 iunie 1853.

132

STUDn DE ARHITECTURA ROMANEAScA

reracute dupa -1890 de arbitectul P. Petficu. In 1855, la cererea DepartamentuluiTrebilor din Uiuntru, similar cuproiectullui Schlatter din 1853, Grascu proiecta (}biserica "model" destinata satelor din Valabia cu 0 pOlJUlafiede 160 panHa 200 de {amilii!07. Devizul estimatpentru aceasta construcpe era de 63.880 lei, dublu fati:de celprezentat de Schlafter,aldirui co§tajunsesem finallasuma~de 3,1.l47 lei. In intervalul dintre 1857-1864 Orascua activatca arbitect principal, secondat de Johann Schlatter ~i Karl Benisch, in cadrul])foiectului ~i ~antiefului deconstruire a c1adirii Unieversitapi (Academiei) din Bucure~fi. In]859, 'in p~ralel cu desIa:~urarea lucrarilor de laUni,versiIate,Drascu paJ;ticipa ~i ca~tiga concursul pentru realizarea Paiatului de Jl.lstitie din capitala, c1adire caJ;efusecseplanificata pe locul din piata Constantin Voda, eu fatada principala spre PodulMogo~oaiei408. Intre 1862­186.3 realiza proiectul pentru Gir@aziul ora~mlui Ploie~ti, a carUi piatra de temelie era pusa abia in luna mai aanului 1865409.Din punct de ve&~re stilistic,. c1auirea este mcadrabila aceleia~i :Inaniere c1asicizante utilizata dearhitect ~i in cazul proiectului de la Universitateadin Bucure~ti, nelipsindinsa 0 serie intreaga de elemente care

tri.illit spre ori~ntarile arhitecfurii isloriSle specific! me-diuM in care ftlseseformat. In 1873 se ocupa de restaura­rea bisericii "lcoanei", la comanda Elenei Babeanu. Biserica fusese construit~ de PanaBabeanu, cu ajutorulmembrilor parobier; pe ruine1e unei biserici canterior-existehte, -clistrusa iI!-timpulcutremurului din 183841°.jnacela~i an, era dat in folosintli Hotelul~Bule¥ard(Grafld HOtel du Boulevard), mceput inJ869: Grp-nd Hotel duBoulevard a fost prima c1adire proiectata ~i construita pe traseul-nou trasatului bulevard Elisabeta. lntre cladirilecu functiune de hotel este prima constructie de-asemenea amploare, fiind urmata in 1881 de ~Hotel de France(arh. loan 1. Rosnovanu) ~i in 1886, de-Hotd Continental (3Th. Emil Ritterh Foster), ambele am~lasate p~ CaleaVidoriei.InT874era autorizata $i inceputa:-eoustruirea "Paiatuini Dacia"~din Bucure~ti, in locul vechilor con­structii ale hanului Filipescu de la inter-secpa- strazii Lipscani Cll Podul Mogo~oaiei411. In 1880 ajungea la condu­cerea lucrariler pentru finalizarea bisericiLinitr9Politane -dilLla~i, liteeputa laJ 833, dupa prQiectril lutDustavFraywald in~olaborare cu Gheorghe Asacbi, continl.\and idei:lepropunerii arbitectului Anton Kaietanovici. In1881-1882, intervenea asupra unor construcpi din ansamblul episcopal de la Roman, iui datorandu-f·se realizm:eatumului c1opotnita in forma actuala, extindere pe vert1cala <l. constructiei irrcepute - conform pisaniei - in timpulepiscopatului Iui Leon (1769-1786). Intre 1881 ~i 1885, p;i:ticip~ la construireabisericii Domnita Bala~a, impre­una cu arhitectii Carol Benisch ~i Friedrich HartInann,~'presupus~ adaptare a proiectului sau pentruJec1adirea bi­sencii Metohului Episcopiei Ramnicului de pe Podul Mogo~oaiei. Laievizuirea planurilor bisencii a lucrat ~i ar­hitectulLecOlnte du Noiiy . Lui Orascu ii sunt atribuite de llseIIlenea ~i proiectele pentru f~tadacinematografuluiBucure~ti412 ~i cel-al Hotelul "Carol" din Constanla, modificat ulterior prin supraetajare413. Alexandru Oriiscu amurit la Bucure~ti in 1894, fund lnmormantat in cimitirul Bellu.~·· 7=- ~ ..

-~ A.N.R.-A.NJ.C., fond M.C.I.P., dosar 104/1853, f. 114. Plan~ele ~i devizul detaliat al proiectului nu au fost identificate in cerceta­_dearhiva.

erban Orascu, Nicolae Mihailean~ Alexandro Orascu, Bucure~ti, 1967, p. 103.~'M. Sevastos, Monografia ora~ului Ploie.yti, Bucure~ti, 1938, p. 191.- Lucia Stoica, Neculai Ionescu-Ghinea Enciclopedia liica§urilor de cult din Bucure§ti. Bisericile ortodoxe, vol. I, Bucure~ti, 2005,::,:,.205-207.

- Cezara Mucenic, "Arhiteeti ~i case In Bucur~ secolului al XIX-lea. Alexandru Orascu ~i Anton Onderka" in B.MJ.M, vol. XV,-:- ure~ti, 2001, pp. 252-253.- - Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii pe lerilOriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Bucure~ti, 1982, p. 521.-.] Ibidem, p. 520.

133

H. MOLDOVAN, T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

BIBLIOGRAFIE

VolumeCIHODARU, c., CRISTIAN, V., DINU, M. et. aI., Istoria ora:jului la:ji. Volumul I, Ia~i, ed. Junimea, 1980COCORA, Gabriel, Pr., Episcopia Buzaului, 0 vatra de spiritualitate .$i simlire romaneasca, Buzau, ed. Episcopiei Bu­

zaului, 1986CODRESCU, Th., Uricarul cuprindetoriu de diverse acte care potu servi la istoria romanilor. Volumul XII, Ia~i, Tipo­

grafia Buciumului Roman, 1886DJUV ARA, Neagu, intre Orient .$i Occident. Tari/e romane la fnceputul epocii moderne, Bucure~ti, ed. Humanitas,

(1989) 2002ELIADE, Pompiliu, Injluenlajranceza asupra spiritului public fn Romania, Bucure~ti, ed. Humanitas, (1898) 2000GEORGESCU, Vlad, Istoria romani/or de la origini pana fn zi/ele noastre, Bucure~ti, ed. Humanitas, 1992IONA$CU, 1., Material documentar privitor la istoria seminarului din Buzau 1836-1936, Bucure~ti, Monitorul Oficial

~i lmprimeriile Statului, Imprimeria Nationala, 1937IORGA, N., Studii .$i documente cu privire la istoria romani/or. Volumul VI. Carli domne:jti, zapise:ji rava:je. Partea a

II-a, Bucure~ti, ed. Socec, 1904__ ' Bra:jovul :ji roman ii, Bucure~ti, 1905__ ' Documente privitoare la istoria romani/or culese de Eudoxiu de Hurmuzaki. Volumul xv. Acte :ji scrisori din

arhivele ora:jelor ardelene (Bistrita, Bra,wv, Sibiu), publicate dupa copiile Academiei Romane. Partea I. 1358­1600, Bucure~ti, ed. Socec, 1911

__ ' Documente privitoare la istoria romani/or culese de Eudoxiu de Hurmuzaki. Volumul XlV Documente grece.$tiprivitoare la istoria romani/or, publicate dupa copiile Academiei Romane. Partea I. 1320-1716, Bucure~ti, ed.Socec,1915

__ ' Sate.$i manastiri, Bucure~ti, ed. Librariei Pavel Suru, 1916__ ' Istoria bisericii romane.$ti .$i a vielii religioase a romani/or, Bucure~ti, ed. Ministerului de Culte, 1928-1930__ ' Neamullui Petru $chiopul:ji vechi documente de limbo. mai noua, Bucure~ti, Imprimeria Nationala, 1937LECCA, Octav-George, Familii boiere:jti romane, Bucure~ti, ed. Muzeul Literaturii romane, f. a.MELCHISEDEK, Episcopulu Dunarei de Josu, Chronica Romanului :ji a Episcopiei de Romanu, compusa dupre docu-

mente nationali-romane:ji streine, edite:ji inedite, Partea I-II, 2 vol., Tip. Nationale, Bucure~ti, 1874-1875PONEA, Ghenadie, Protos Dr., Biserica Ortodoxa fn Tara Romaneasca. 1821-1859, Bucure~ti, ed. Andreas, 2011pACURARlU, Mircea, Scurta istorie a bisericii ortodoxe romane, Cluj-Napoca, editura Dacia, 2004THEODORESCU, Razvan, Bizanl, Balcani, Occident, la fnceputuri/e culturii medievale romane.$ti (secolele X - XlV),

Bucure~ti, 1974XENOPOL, A. D., Istoria romani/or din Dacia Traiana, vol. XIII, Domnia lui Cuza Voda 1859-1866, partea I, editia a

Ill-a, Bucure~ti, 1930__ ' Memoriu asupra unor fmbunata{iri economice de realizat fn nordul Romaniei:ji fn special fn la:ji, 1887***, Calatori straini despre lari/e romane, vol. Ill, Bucure~ti, ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, 1971***, Calatori straini despre Tari/e Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgam

Bucure~ti, ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, 1976

134

135

STUDn DE ARHlTECTURA ROMANEAscA

RIA A$EZARILOR iN ROMANIA

_-\rticole in volume sau periodice-GACHE, Durnitru, "Targurile ~i cemtile moldovene in sistemul de comunicatii din epoca medievalii", in Historia Ur­

bana, III, 1-2/l995,pp.105-11lJASCALU, Doina Mira, "Paralelii intre caracteristicile urbane ale la~ilor ~i cele ale ariilor europene de centru ~i sud­

est, in veacurile XVII-XVIII" in Historia Urbana, tomul XIV, m. 1,2006, pp. 21-32.:HEPTEA, Stela, "Contributii la istoria la~ilor. Din nou despre inceputurile la~ilor" in Historia Urbana, tom V, 1997,

m. 2, pp. 157-165:mTESCU, Lucian, "Principalele rezultate istorice ale cercetiirilor arheologice din cetatea medievalii de la Gidinti (ra­

ionul Roman)", in Studii ~i Cercetari de istorie Veehe, XVII, m. 2/1966, pp. 405-414:JHEORGHIU, Teodor Octavian, "Elemente de structurii ~i morfologie urbanii romaneascii extracarpaticii la cumpiina

secolelor XV ~i XVI (cazul Moldovei lui ~tefan eel Mare)", in Historia Urbana, XII, 1-2/2004, pp. 31-52__ ' "Metodii de abordare ~i modele ale genezei unor ora~e medievale romane~ti extracarpatice", in Arhiteetura, m.

1/1988, pp. 38-44

e

- .r-DAN, N. A., Ora§uIIa§i. Monografie istoridi §i soeiala ilustrata, la~i, ed. Tehnopress, (1913) 19970GDAN, N.A., EREMIA, c.1., Cel mai nou ghid aIIa~ului, la~i, 1932

liZ, Constantin, uRMA, Dem., E~ANU, L., Istoria unei eitadele muneitore§ti. Nicolina. Ia§i 1892-1972, la~i,1972

- ~TIA, Simion, A~ezari urbane sau rurale? Ora~ele din Tarile RomGne de la sfGr§itul seeolului all7-lea la fneeputulseeolului aI19-lea, Bucure~ti, ed. Universimtii din Bucure~ti, 2011

- _illREA, Petru, Die/ionar geografie aljude/ului Roman, Bucure~ti, Tipografia ~i Fonderia de Litere Thoma Basi1es­cu, 1891

-:EORGHIU, Teodor Octavian, Ceta/ile ora:;elor. Apararea urbana fn eentrul :;i estul Europei fn Evul Mediu, Bucu­re~ti, ed. Simetria, 2000

_ •...~SCU, Constantin c., Tfrguri sau ora:;e :;i eeta/i din Moldova, Bucure~ti, ed. AcadeIDiei RSR, 1967-COB, Gheorghe (coord.), ia\~i memoria unei eapitale, la~i, ed. Universitiitii "A1exandru loan Cuza", 2008

_':'.HOVARI, G.I., BRATIANU, C.I., TOCILESCU, G., Marele Die/ionar Geografie al Romfniei, vol. V, Bucure~ti,Stab. grafic J.V. Socecii, 1902

_. CU, Nicolae, Legisla/ie §i dezvoltare urbana. Bueure§ti. 1831-1952, tezii de doctorat, Bucure~ti, I.A.I.M., 1997:\TEI, Mircea D., Geneza:;i evolu/ie urbana fn Moldova:;i Tara Romaneasea, la~i, ed. Helios, 1997-illVAN, Laurentiu, Ora§ele din Tarile RomGne fn Evul Mediu (sfGr§itul seeolului al XIll-lea - fneeputul seeolului al

XVI-lea), la~i, ed. Universitiitii "A1exandru loan Cuza", 2011::~.APAC, Mariana, Ceta/i medievale din Moldova. Mijloeul seeolului al XIV-lea - mijloeul seeolului al XVI-lea, Chi~i-

niiu,ed.Arc,2004__-GUREANU, Al., Ora§ele din Moldova. Studiu de geografie eeonomiea, Bucure~ti, ed. Academiei RSR, 1980_~ ACHI, Vasile, Roman - mie fndreptar turistie, Bucure~ti, ed. Sport-turism, 1977=*, istoria ora:;ului Roman (1392-1992), Roman, Societatea culturalii "Roman-600", 1992