Managment Bancar

8/18/2019 Managment Bancar

1/23

1. Conceptul, conţinutul şi principii ale managementului bancar.

Managementul bancar este "procesul de coordonare a resurselor materiale, umane, financiare şiinformaţionale ale unei organizaţii (fie ea şi bancă, n.a.), în scopul realizării obiectivelor esenţiale ale acesteia"1. lţi autori definesc managementul ca fiind "utilizarea profitabilă a acelor resurse care sunt necesare în funcţionarea diverselor activităţi"!.

n prezent, tot mai mulţi autori definesc conţinutul managementului bancar prin prismateoriei sistemelor, potrivit căreia, organizaţiile bancare folosesc, cel puţin, patru categorii deresurse: umane, monetare, fizice şi informaţionale.

• resursele umane includ, pe de o parte, e#perţii bancari care dau dimensiunecapacităţii manageriale şi, pe de altă parte, personalul operativ, cel care participă la activitatea

bancară operaţională$• resursele monetare constituie componenta de bază în obiectul activităţii bancară,

reprezent%nd ţinta obiectivelor manageriale în relaţia etort&efect$• componentele fizize se regăsesc sub forma clădirilor, mobilierului şi

ec'ipamentelor necesare pentru asigurarea logisticii specifice acestui gen de activitate$• resursele informaţionale dau conţinut sistemului informational bancar care stă la

baza procesului decizional.in cele e#puse mai sus rezultă urmatoarele principii ale M* M implică în sine posibilitatea de a acţiona pe mai multe laturi, utiliz%nd toate atribuţiile lui

în acelaş timp şi pentru rezolvarea aceleiaşi probleme$ +oate atribuţiile M în procesul de utilizare a lor sunt corelate între ele, astfel ca sa

reprezinte un mecanism integral de administrare$ M ca proces este e#temporal, integral in timp şi neîntrerupt.

2. Funcţiile managementului bancar.

Funcţiile managementului bancar: funcţia de previziune şi planificare se fundamentează principalele obiective ale activităţii bancare. desea, în stabilirea dimensiunii necesităţilor clienţilor se recurge la modalităţi şiinstrumente specifice de mar-eting. stfel funcţia de previziune presupune cunoaşterea forţelor cuimpact asupra opţiunilor viitoare pentru societatea bancară în cauză, precum şi definireatraiectoriilor posibile de dezvoltare a acesteia, iar funcţia de planificare: & elaborarea strategiei dedezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung, planificarea implementării unor noi produse şi servicii. funcţia de organizare se manifestă, în cel puţin două planuri*

• în e#terior, pe relaţia ierar'ică & agenţie, filială, sucursală, centrală$• în interior, cu referire la structura organizatorică, a atribuţiilor personalului şi a

legăturilor dintre compartimentele funcţionale.

funcţia de coordonare are ca principal scop armonizarea deciziilor şi tuturor acţiunilor personalului. Modul cum se e#ercită aceste atribuţii depind foarte mult de felul în care esteorganizat sistemul informaţional şi de comunicare. e asemenea, se impune să fie stabilite foarteriguros competenţele şi atribuţiile personalului de conducere şi a e#ecutanţilor. funcţiei de antrenare şi dirijare. entru ca activităţile bancare să se desfăşoare în parametride normalitate trebuie luaţi în considerare factorii de stimulare şi motivare. întotdeauna,interesele personalului trebuie să fie corelate cu realizarea obiectivelor şi atribuţiilor stabilite./unt contra&indicate stările de tensiune bazate pe coerciţie şi ameninţări, mai ales în situaţia încare sarcinile atribuite sunt inaccesibile ma0orităţii salariaţilor. funcţia de control şi evaluare are menirea de a compararea rezultatelor obţinute cu nivelul

planificat$ stabilirea diferenţelor$ identificarea cauzelor care au stat la baza nerealizării

obiectivelor propuse şi luarea măsurilor ce se cuvin pentru îndreptarea situaţiei.1

2


2/23

+oate aceste funcţii dau dimensiune unui management bancar performant, în măsura încare se acţionează coroborat şi într&o permanentă interdependenţă.

3. Particularităţi şi scopul managementului bancar. Direcţiile principale alemanagementului bancar.

/copul &&ma#imizarea profitului în condiţiile *

minimizării riscurilor respectării restricţiilor impuse de sistemul de reglemenare menţinerii unei lic'idităţi înalte espectarea intereselor acţionarilor

n sfera bancară însă e#ista unele particularitaţi , care implica acestui scop semnificaţie aparte.Managementul bancar are următoarele particularităţi*2 produsul pe care îl formează banca ca instituţie financiară, care cumpără şi vinde bani,rezultat fiind profitul obtinut este mai complicat de evaluat costurile firmei (bancii) pentruformarea pretului de v%nzare a serviciilor sale.22 3patrimoniu scopul fiind ma#imizarea profitului dar ram%n%nd în cadrul legal , impus detoate reglamentarile e#istente.

222 personalul,banca este o instituţie autonomă, liberă să anga0eze personal pe propriul risc şi la propria dorinţă. /ub acest aspec M se comlica prin faptul necesitaţii calcularii necesaruluioptim de personal, gradului lui de calificare , plus riscul de fraudă, parvenit de la funcţionarii săi.

24 mi0loacele te'nice pe care le utilizează banca, fiind autonomă în deciziile sale, banca esteresponsabilă faţă de acţionarii. /ub această viziune, scopul M apare nu ca ma#imizare a

profitului integral, ci ca ma#imizarea profitului ,care revine la o acţiune.

5umul%nd toate particularităţile e#puse mai sus, putem formula scopul M in varianta sacompletă: maimizarea profitului bancii, inclusi! pentru o acţiune ,emisă "e ea, #n con"iţiileepunerii minime la risc, respect$n" restricţiile impuse "e sistemul "e reglamentare.

Pentru atingerea scopurilor sale managementul bancar activează în două direcţii:

Managementul financiar presupune gestionarea corectă a patrimoniului băncii şi evidenţalui 3 se mai numeşte managementul bilanţului bancar. ctivitatea mg. financiar presupunecrearea condiţiilor de atragere şi gestionarea clienţilor, vînzarea serviciilor bancare 3 sfera de

producţie. lanificarea strategică şi cea curentă 6ormarea politicii bancare Mar-etingul bancar 7estiunea activelor bancare 7estiunea pasivelor bancare 7estiunea lic'idităţii bancare 7estiunea profitabilităţii bancare 7estiunea corelată a activelor şi pasivelor bancare 7estiunea capitalului propriu 7estiunea portofoliului de credite 7estiunea portofoliului de valori mobiliare 7estiunea operaţiunilor e#trabilanţiere 5rearea bazei informaţionale

Managementul personalului presupune gestionarea anga0aţilor prin formareacolectivului de muncă, organizarea lui, diri0area şi controlul.

Motivarea muncii /tructura organizatorică a băncii 8rganigrama băncii înzestrarea cadrelor cu funcţii şi atribuţii

6ormarea posturilor de muncă /istemul de reciclare şi calificare a cadrelor Mecanismul de stimulare şi remunerare a muncii 8rganizarea controlului intern


3/23

rincipiile de comportare în colectiv (etica corporativă) /istemul de avansare în funcţii.

%. Directiile principale ale managementului bancar: managementul finantelor simanagementul personalului

&. 'rganizarea băncii prin perspecti!a ierar(ică. 'rganigrama băncii.

Organizarea băncii poate fi cercetată sub aspect: 2erar'ic5onfiguraţional6uncţional

Perspectiva ierarhică vizează structura băncii pe nivele ierar'ice organizarea viz%nd at%tconducerea băncii, c%t şi activităţi operaţionale, e#ecutive, care asigură realizarea produselor şiserviciilor băncii.

5onducerea, administrarea şi controlul băncii sunt realizate printr&o ierar'ie subordonativă aorganismelor de conducere, cărora le sunt ataşate atribuţii, competenţe, responsabilităţi.

)locurile pe !ericală: 1.dunarea generală a acţionarilor are în viziune următoarele probleme*

formarea strategiei de dezvoltare a băncii$ stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii$ adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii$

adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului$ decizii de ma0orare a capitalului$ numirea consiliului de administraţie.

*"unarea generală a acţionarilor

Comitete Consiliul "e cenzori

Consiliul "e a"ministrare

Consiliul "e "irectori

+op management

locuri pe orizontală. esponsabilitate ierar'ică egală

comerţ finanţe a"ministrare automatizare

)

l o c u r i p e v e r t i c a l ă

1 e s p o n s a

b i l i t a t e a i e r a i ' i c ă d e s c r e ş t e


4/23

!. 5onsiliul de administrare este format de acţionari ma0oritari. ecide şi9sau e#ecutăunele decizii ce ţin de gestiunea strategică a băncii, de implementarea 'otăr%rilor 7,este organul care e în drept să convoace 7 şi să determine ordinea de zi a şedinţelor ei.

:.5onsiliul de directori 33 poartă responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari, deadministraţia băncii, de profitabilitatea şi stabilitatea băncii. n 5 intră conducerea

e#ecutivă a băncii, preşedintele 5 este şi preşedintele băncii. ;. locul general de management (anga0aţii băncii) 3 şefii de direcţii , de filiale &

posturile investite cu drept de decizie limitată la funcţia sa.)locuri pe orizontala locul activităţii comerciale 3 toată activitatea băncii care aduce profit. 6inanţele 3 se include gestiunea băncii ca oricare altă întreprindere. 2ntră* contabilitatea,

casieriele, secţia decontărilor interbancare. utomatizarea 3 răspunde de reţelele informaţionale ale băncii. 2ntră*secţia de constituire

a programelor informatice, menţinerea reţelei de transfer de imformaţie. dministrarea băncii 3 secţia de 0urişti, secţia de cadre, secţia de

utomatizare. & /oft, reţele

-. 'rganizarea băncii prin perspecti!a configuraţională.8rganizarea băncii prin perspectiva configuraţlonală reprezintă totalitatea unităţilor teritoriale aleunii bănci coordonate printr&un sistem unic de gestiune.+ipuri de structuri organizatorice*

)ancă cu un singur se"iu specte pozitive*

imitarea sferei decizionale în cadrul filialelor 3 pierderea clientelei.ndepărtarea în teritoriu a administraţiei bancare de sfera comercială 3 ineficienţa activităţiifilialelor.

/ol"ingul bancar.

specte pozitive*osibilitatea de diversificare pe piaţa financiară a serviciilor.

osibilitatea de a apela la capitalul firmei nebancare la necesitate.osibilitatea acordării unui larg spectru de servicii unui şi aceluiaşi client în acelaşi loc.specte negative


5/23

sumarea de către bancă a tturor riscurilor financiare inclusiv acelora din sfera nebancară.5omplicarea evaluării corecte a capitalului la un moment dat 3 are loc eroarea între coeficienţiide performanţă a băncii.0. 'rganizarea băncii "in perspecti!ă funcţională. grupe operati!e propriuzise (front office) (creditare, decontare, activitate de casă etc.)

organizate, în funcţie de mărimea unităţii bancare, într&un număr de g'işee prin care sederulează activitatea specifică a băncii în relaţiile cu clienţii*

categorii de conturi descise la bancă(conturi curente, conturi de disponibilităţi, conturi deîmprumut etc.)$categorii de clienţi (societăţi comerciale, regii autonome, întreprinderi mici şi mi0locii,

persoane fizice ş.a.)$tipuri de instrumente utilizate (ordine de plată, cecuri, cambii şi bilete la ordin), în condiţiileunei clientele bancare numeroase$tipuri de produse şi servicii (depozite, credite, plăţi, c%rduri etc.) grupe "e e!i"enţă bancară (bac! office) care, în principal, pot fi structurate pe

următoarele direcţii*

activitatea de evidenţă bancară$activitatea de decontare între unităţile bancare$informaticănaliticăudit, etc.

. 'rganizarea funcţiei "e management al personalului #n bancă.

forţa de muncă este singura creatoare de valoare sub formă de produse şi servicii. resursele umane generează de noi idei concretizate în produse, te'nologii, metode de

conducere, soluţii organizatorice noi$

eficacitatea şi eficienţa utilizării resurselor materiale şi informaţionale depind într&omăsură 'otăr%toare de resursele umane.

2ndiferent de mărimea băncii, respectiv de componenţa organizatorică a compartimentelor deresurse umane, sunt obligatorii unele posturi de bază, av%nd în atribuţiile lor activităţile solicitatede factorul uman al unităţii, astfel*

• director (şef serviciu) al resurselor umane$• responsabil cu gestiunea cadrelor$• responsabil cu formarea profesională$• responsabil cu recrutarea şi încadrarea personalului$• responsabil cu studiile, aprecierea etc. asupra personalului.

. Politica "e ca"re băncii.

olitica de cadre reprezintătotalitatea acţiunilor prescrise într&un regulament specific pe care le poate întreprindemanagementul bancar în vederea optimizării structurii organizatorice a băncii.

tribuţiile managementului personalului, transcrise in politica de cadre sunt*& nga0area sau recrutarea(Planificarea necesarului de personal, "rganizarea posturilor

#ormarea criteriilor de selecţie a personalului,$ngajarea personalului).

& eciclarea (%alificarea,&ecalificarea,Policalificarea).& Motivarea('timulente materiale,otivaţia morală:pozitivă,negativă).& 5oncedierea(niţiativa băncii: reducerea postului,insatisfacţia faţă de activitatea

angajatului.*in iniţiativa angajatului:+ransfer la alt post de muncă,Pensionare plecare

definitivă.


6/23

14. *naliza riscului "e frau"ă #n bancă6rauda este însuşirea unui bun material sau nematerial aflat în custodie sau gestiune a unei

persoane. 6rauda este ec'ivalată cu furtul. /ursa apariţiei fraudei*• frauda bancară internă*

& fraudă intenţionată 3 cel care o comite are rea intenţie$& frauda neintenţionată 3 prin eroare, nu intenţionează de bună voinţă$

• frauda bancară e#ternă*& frauda cu acces fizic 3 spargerea băncii$& frauda cu acces electronic 3 'a-erii.

5auzele apariţiei fraudei interne*1) gîndirea nelogică a personalului$!) controlul slab al personalului din partea băncii$:) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de*

& dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare$& întreţinerea amanţilor$& abuzul cu 0ocuri de noroc.

Frau"ele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse. 5rimele ascunse presupun acoperirea sumei e#trase printr&un set de documente de obiceifalsificat. 5rimele neascunse presupun e#trageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fidocumentate ( se efectuiază în contabilitatea bancară cînd se comite o eroare la transfer din contîn cont în contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare).

Frau"a eternă este comisă "e un neanga5at a băncii. 5auzele fraudei e#terne*1. sistemul slab de securitate bancară$!. atîrnarea ostilă către banca dată a foştilor anga0aţi$:. nivelul 0os de protecţie a reţelelor informaţionale$;. nerespectarea codului de etică bancară la compartimentul acces la informaţie 6iscul "e frau"ă are mecanisme "e eliminare 7căile "e luptă cu frau"a bancară8:& depistarea viciilor (financiare) ale personalului la momentele oportune$& crearea unui climat psi'ologic în colectivul bancar favorabil prin imtermediul

căruia fiecare anga0at să se simtă atît prote0at cît şi verificat$& cearea unui sistem de rotaţie a cadrelor$

& e#istenţa unui serviciu psi'ologic$11. Formarea sistemelor "e securitate in banca in scopul pre!enirii riscului "e frau"a12. 9oţiune generală "e risc şi incertitu"ine #n acti!itatea bancară. Clasificarea riscurilorbancare.iscul&& potenţialul ca un eveniment neaşteptat să apară sau să nu apară la unmoment dat ca urmare a apariţiei unor fenomene adverse neaşteptate sau incertitudinea cu

privire la rezultatul viitor al unei acţiuni prezente.

2ncertitudinea&& acea situaţie în care probabilitatea de a se produce un eveniment nu estecunoscută . Clasifcarea Riscurilor:După natura epunerii:

ure, 6inanciare&&&isc de creditare,isc de lic'iditate,isc de piaţă,isc defaliment

e prestaţie&&& isc operaţional, isc te'nologic, isc al produselor noi,strategic


7/23

mbientale&&& isc de fraudă, isc economic, isc concurenţial, isc legal.După sursa "e apariţie:

interne e#terne (de piaţă)

După aspectul financiar: iscuri financiare (bilanţiere)

iscuri nefinanciare13. Functia "e gestiune a riscului "e frau"a

1%. Funcţiile capitalului bancar şi meto"ele "e e!aluare a calităţii lui.

#uncţii ale capitalului *6uncţia de protecţie ,6uncţia operativă,6uncţia de reglementare

prote0ează deponenţii în caz de insolvabilitate a băncii & absoarbe pierderile neanticipate

& serveşte la ac'iziţionarea de clădiri şi ec'ipamente & serveşte ca limită impusă pentru e#pansiunea ne0ustificată a activelor estiunea calităţii capitalului: 2ndicatori absoluţi*

4olumul necesar pentru activitatea băncii$ 4olumul minim necesar impus de autorităţile de reglementare (1?? mil. lei)

2ndicatori relativi*@1 A 5 9 total 1??B@! A5 9 profitab. 1??B@: A 59 epoz. 1??B F'6?*+D=9 ;a alegerea resurselor atrase se tine cont de*&costul resursei


8/23

& c'eltuielile suplimentare privind asigurarea resursei & contribuţia resursei la menţinerea lic'idităţii băncii & sensibilitatea resursei la fluctuaţiile ratei dob%nzii6esursele "epozitare sunt principala categorie de resurse atrase*& două părţi ale contractului de depozit* deponentul şi depozitarul& condiţii în care este încredinţată suma de bani*

& să fie rambursată împreună cu dob-nda aferentă la cerere sau la un termen convenit de către deponent cu depozitarul să nu se refere la transmiterea proprietăţii, la furnizarea de

servicii sau la acordarea de garanţii

diferite categorii de depozite* la vedere sau la termen în lei sau în valută

sub forma certificatelor de depozit

6esursele ne"epozitare: banca recurge in situatii dificile,insuficienta de lic'iditati. împrumuturi şi alte facilităţi de la Banca Centrală:

!izează obţinerea "e lichidităţi pe termene scurte şi foarte scurte se acor"ă pe baza unei cereri ce trebuie să cuprin"ă: elemente

"e i"entificare ale băncii comerciale, suma solicitată, tipul şi !aloarea garanţiilor tipuri "e #mprumuturi: cre"ite lombar" operaţiuni 6@P' cre"ite structuraleîmprumuturi de pe piaţa interbancară:

sunt scumpe băncile apelează la ele "oar c$n" sunt #n criză acută "e lic(i"ităţi

10. 9oţiunea şi conţinutul managementului acti!elor băncii comerciale

ctivele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor a băncii care generează profit şi asigurărealizarea scopului general al managementului bancar.5aracteristica activelor bancare* /unt generatoare de profit /unt generatoare de riscuri osedă un grad de lic'iditate dependent de tipul activului eflectă strategia generală de dezvoltare a băncii

Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare. /ub acest aspect se va gestiona

corespunderea activelor faţă de normele de lic'iditate, provizioanelor faţă de risc, a necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dob%nzii. ctivele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii 3 banca îşi va menţine activelelic'ide în cantităţi estimate de ea în conformitate cu politica şi strategia de dezvoltare.

ctivele trebuie să fie profitabile, căci ele sunt unica sursă de profit a băncii. rofitul reprezintănu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de e#istenţă şi stabilitate a băncii.

ctivele trebuie să fie sigure 3 creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc. /copulmanagementului activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptatde bancă, banca nu se va implica în active mai riscante.

$ctivele pot fi structurate în :

o ctive monetare (bani)o ortofoliu de 'îrtii de valoareo ortofoliu de crediteo 2mobilizări (clădiri, mi0loace fi#e)


9/23

1. ;trategii pri!in" a"ministrarea acti!elor.


10/23

5orelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă problema lic'idităţii)

ezavanta0ele acestei strategii constituie* 7estiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse 2poteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire. n

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde îl va finanţa ceastă metodă crează e#cedent de lic'iditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii.1. etoda modelării matematice.

rin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent.


11/23

6actorii interni ce influenţează structura activelor* /trategia de dezvoltare a băncii


12/23

C Ma0orarea volumului de active profitabile.C iminuarea c'eltuielilor din dob%nzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile.C Ma0orarea încasărilor din dob%nzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile.C iminuarea cuantumului de resurse atrase.

Ma0orarea profitului băncii din dob%nzi se face pe seama ma0orării cantităţii de active profitabile,a ratelor dob%nzii la activele e#istente, precum şi sub influenţa a ambilor factori. 5ea mai mare

pondere în profitul ma0orat o are ma0orarea ce ţine de creşterea ratelor dob%nzii, deoarece bancanu&şi poate permite ma0orarea cantităţii activelor profitabile la nesf%rşit.21.@senţa şi caracteristicile politicii "e cre"it a băncii comerciale.

olitica de credit reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii.


13/23

23. ?anagementul riscului "e cre"it #n bancă .

estiunea riscului "e cre"it inclu"e: măsuri pre!enti!e

*nticiparea riscului

Formarea ca"rului limitati! al riscului

măsuri operati!e

*cceptarea riscului

Formalizarea riscului

*coperirea riscului

Finanţarea riscului

măsuri curati!e.

cceptarea riscurilor stă baza activităţii bancare. ăncile obţin mari rezultate numai atunci cîndriscurile admise de ele, sînt rezonabile, controlabile şi se află în limitele capacităţilor şicompetenţelor financiare.rocesul de evaluare a riscului de client parcurge următoarele etape*

2%. *naliza riscului "e cre"it pentru persoanele 5uri"ice.

+ermenul de '(analiză a fost introdus de ltman, Ealdeman, =araanan în anul 1KJJ.


14/23

6iscului financiar a. 4 & 5 P suma solicitată & risc redus

b. 4 & 5 A suma solicitată & risc mediuc. 4 & 5 O suma solicitată & risc mare. 6iscul managerial 3

a. v%rstă, pregătirea profesională şi e#perienţa în domeniu$

b. modul în care este cunoscută persoana respectivă în localitate (aprecierea vecinilor etc.).$c. relaţiile persoanei fizice cu banca, cu organele locale (administraţia financiară etc.) şi cuceilalţi cetăţeni. 6iscul "e garanţie

2-. Criterii "e e!aluare a calităţii portofoliului "e cre"it.

ic'iditatea este cantitatea de active lic'ide aflate în posesia unei bănci la un moment dat detimp.

Strategii de gestiune a lichidităţii în bancă /trategia gestiunii lic'idităţii prin active &

o bancă se considera lic'idă doar dacă avea cantităţi importante de active lic'ide$ .Cerinţe faţă de activele bancare:

&să aibă piaţa proprie, necesară pentru transformarea lor rapidă în mi0loace băneşti&să aibă preţuri destul de stabile, adică piaţa trebuie să asimileze activele propuse fără a micşora

preţul ei


15/23

&trebuie să fie uşor transmisibile, adică banca trebuie să fie sigură ca î&şi va recupera cel puţin banii investiţi în eleCaracteristica strategiei prin active:&este utilizată în cele mai dese cazuri de băncile mici&este mai puţin riscantă,&este mai puţin profitabilă

&nu este deloc ieftină.&este costisitoare datorită comisioanelor pe care le plăteşte banca bro-erilor.&vînzarea activelor lic'ide înrăutăţeşte situaţia financiară a băncii, deoarece activele lic'ide&v%ndute suni de obicei cele mai sigure şi mai puţin riscante.&necesitatea de vinde active poate apărea în acel timp c%nd pe piaţă se înrăutăţeşte situaţia, ceeace generează riscuri de pierdere a unei părţi din investiţii în urma v%nzării la un preţ mai 0osdec%t au fost cumpărate.

/trategia gestiunii lic'idităţii prin pasive & care presupune că o bancă este lic'idă dacă are acces la mi0loace lic'ide pe piaţă în oricemoment

presupune împrumuturi de active lic'ide în cantităţi necesare pentru acoperirea integrală a cereriide lic'iditate.osibilităţi de procurare a lic'idităţii sunt*

împrumuturi de la banca centrală v%nzarea titlurilor mobiliare lic'ide cu condiţia răscumpărării lor (lombardarea,


16/23

C rambursarea depozitelor scadente$C potenţialul creditar, adică cererea de acordare a creditelor$C necesarul de ac'itare a datoriilor interbancare$C necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (ac'itarea serviciilor

procurate de bancă), acţionari (plata dividendelor), stat (plata impozitelor).

34. 'rganizarea managementului lic(i"itatii bancii comerciale

31. =nstrumente si meto"e "e gestiune a lic(i"itatii

32. estiunea lic(i"ităţii pe baza normati!elor economice.

33. ?ecanismul gestiunii lic(i"ităţii cu a5utorul in"icatorilor neoficiali.

3%. @senţa şi elementele sistemei pri!in" managementul profitabilităţii băncii comerciale.

=oţiune de profitabilitate* Pf net ")enit $ Cheltuieli $ *mpozit pe venit

rofitul reprezintă pentru societatea bancară principala sursă de ma0orare a capitalului. rofitul contribuie formarea imaginii băncii pe piaţă. rofitul reprezintă o sumă în e#presie absolută (fie că se prezintă ca atare, respectiv ca

profit brut, fie ca profit net determinat după plata impozitelor) ce trebuie să fie raportatăla principatele lui determinante pentru a se evidenţia interdependenţele în evoluţia

performanţelor bănciiezultatele modelului* modelul factorial poate determina ce parametri şi în ce măsură influenţează asupra

profitului bancar$

posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şide posibilităţi de creştere a ratelor dob%nzii la activele bancare$ banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active în total portofoliu 3 astfel înc%t activele mai profitabile sădeţină o pondere mai mareMăsurarea profitabilităţii bancare*8< A =


17/23

6actorii necontrolabili sau e#ogeni care influenţează performanţele bancare includ*◦ nivelul ratelor dob%nzii,◦ condiţii economice generale şi sc'imbării în mediul concurenţial în care banca îşi

desfăşoară activitatea.◦ mediul de afaceri şi starea pieţii financiare

erformanţele bancare 3 suma de indicacatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit de ase concluziona autorităţilor autorităţilor de pe piaţă. ndicatorii de performanţă sunt de două tipuri*1 indicatorii calculaţi în baza datelor interne a băncii (coef. de profitabilitate)$! indicatorii numiţi Qsemnalul p.R 3 ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţasecundară.

ceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului în bancă.


18/23

◦ venituri cu caracter permanent 3 aduse de portofoliu de credite, investiţional şicomisioane$

◦ venituri cu caracter aliatorii 3 venituri din vînzarea ga0ului, diferenţe de cursvalutar.

naliza veniturilor bancare după volum 3 este benefic creşterea volumului de venituri în dinamică indiferent de

structura lui$ după structură 3 se analizează structura veniturilor în volum total determin%ndu&se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă$ în dinamică 3 evoluţia prifiturilor at%t în volum c%t şi în structură$ analiza factorială 3 factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

+ipul c'eltuielilor bancare n funcţie de sursa de provenienţă a c'eltuielilor deosebim*

◦ c'eltuieli aferente dob%nzii (dob%nda lor este considerabilă în total c'eltuieli bancare)$

◦ c'eltuieli neaferente dob%nzii$

n funcţie de structura bilanţului c'eltuielile se divizează în*◦ c'eltuieli privind atragerea resurselor şi gestiunea lor$◦ c'eltuieli operaţionale necesare pentru asigurarea funcţionării băncii*

c'eltuieli cu salariu$ c'eltuieli de amortizare a mi0loacelor fi#e$ alte c'eltuieli de gospodărire

◦ 5'eltuieli e#cepţionale penalităţile ac'itate de bancă$ diferenţele negative de curs valutar

◦ 5omisioane plătite

plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei 5umpărarea de servicii pe piaţa financiară.

naliza c'eltuielilor bancare 5'eltuielile se analizează după structură, pondere prin analiza statică naliza evoluţiei în dinamică$ analiza factorială.

Model factorial asupra cheltuielilor cu dob#ndă influenţează + factori *

◦ & volumul resurselor bonificate cu dob%ndă$◦

& rata dob%nzii plătită la aceste resurse. /ub incidenţa primului factor rezultatul financiar va fi*

unde* Chdob 3 variaţia c'eltuielilor aferente dob%nzilor$ Pt & cantitatea de resurse atrase, bonificate cu dob%ndă la momentul de referinţă$ Pt(, 3 cantitatea de aceleaşi pasive la momentul de timp anterior studiului$ it(, $ dob%nda practicată la momentul de timp anterior studiului. /ub incidenţa celui de al doilea factor *

unde* it $ dob%nda practicată la momentul de referinţă. *nfluenţa cumulată a ambilor factori , care poartă denumirea de variaţia mi#ului


19/23

30. ;istema coeficienţilor financiari utilizaţi pentru gestiunea profitabilităţii instituţieicre"itare.

3. ;istema "e apreciere a siguranţei băncii ratingul C*?@>.

8ficial 5M,5M&/◦ Dtilizează modelul mediei aritmetice◦ /e aplică pentru toate băncile◦ /ervesc evaluării, nu poartă caracter informativ

S5MR reprezintă un sistem standardizat de rating, utilizat în condiţiile actuale deorganele specializate în efectuarea controlului şi supraveg'erii activităţii băncilorcomerciale$

S5MR include cele mai importante componente care caracterizează stabilitatea băncii comerciale* suficienţa capitalului (5), calitatea activelor (), managementul (M),rentabilitatea ( E liui"itG E

lic'iditatea. /istemul determină dacă banca e suficient de lic'idă pentru a&şi onora obligaţiile ordinare şi cele neordinare apărute inopinat.


20/23

mo"elul D< P'9+ 3 descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfelîncît să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi

posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare.

7 3 se presupune că profitabilitatea bancară poate fi ma0orată prin creşterea 7 sau princreşterea 8.

f net 8< 3 rata f b A &&&&&&&&&&& (creşte venitul, scad c'eltuielile) 4enit & gradul utilizării activelor curente (crsc c, creşte venitul)

8 modalitate eficientă de analiză a activităţii ăncii 5omerciale o oferă utilizarearatingului 5amel. 2niţialele atingului 5amel se descifrează în modul următor*

5 3 suficienţa capitalului, reflectă mărimea capitalului deţinut de bancă pentru asigurareami0loacelor deţinute de clienţi conform normelor impuse de anca =aţională

privind sufucienţa capitalului$ 3 calitatea activelor, reflectă gradul de risc al activelor, calitatea creditelor, clasificarea

acestora, mărimea fondului de risc, politica de creditare$M 3 management, administrarea bancară, reflectă nivelul managementului bancar,

corectitudinea politicii alese, profunzimea controlului şi respectarea legislaţiei$< 3 rentabilitatea, detemină nivelul profitului pentru asigurarea creşterii de mai departe a

băncii şi menţinerea 5apitalului =ormativ +otal$> 3 lic'iditatea, determină dacă banca este suficient de lic'idă pentru a&şi onora

obligaţiile.

%4. Conceptul şi particularităţile acti!ităţii etrabilanţiere a băncii

ctivitatea e#trabilanţieră 3 emisiunea9cumpărarea de anumite drepturi ce nu influenzează înmomentul operaţiunii structura sau valoarea bilanţuui bancar. 8peraţiunile e#trabilanţiere sunt*1 pure 3 ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte instituţii pe piaţa financiară$! ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital. Operaţiuni e-trabilanţiere sunt:1 titlurizarea 3 este un produs bancar ce combina ! sisteme*&sistemul creditului(tradiţional)&sistemul titlurilor de valoare! vînzarea creditelor 3 ideea de bază* atragerea altor instituţii financiare sau investitorii în

cofinanţarea unor credite.

: emisiunea scrisorilor de garanţie 3 banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane

%1. Problemele şi meto"ele managementului titlurizarii #n bancă.

8peraţiuni de titlurizare includ : tipuri de risc*1. riscul de credit 3 riscul că o parte din activele care au servut drept ga0 pentru valori

mobiliare emise debancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse adăugătoare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale.

!. riscul ratei dobînzii 3 riscul necorespunderii dobînzelor la activele vînduteobligaţiunilor emise şi noilor investiţii$

:. riscul rambursării anticipate 3 riscul că activele care au fost ga0ate se vor rambursaînainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele e#trase tot atît de profitabil.


21/23

5a dezavanta0 pentru această operaţiune este că banca ga0ează activele de calitate înltă, procurînd active mai profitabile, dar şi mai riscante. +itlurizarea poate înrăutăţi portofoliu deactive şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare.

Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor*• deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul creditar, banca va evalua foarte

atent solvabilitatea debitorilor, atît e#istenţi (în cazul titlurizării şi a vînzării creditelor),cît şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)$

• e#trapolarea scrisorilor degaranţie după regiune şi funcşţionarea lor ca valoare$• analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobînzii pentru a evita riscul ratei dobînzii în

cazul titlurizării şi vînzării creditelor$• operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate în cazul operaţiunilor e#trabilanţiere

pentru a evita alte riscuri, asociate riscului creditar şi ratei dobînzii. ceasta în specialţine de riscul lipsei de lic'iditate. e e#emplu* în momentul calculării necesarul deresurse lic'ide, banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi prote0ată încazul necesităţii de ac'itare a creditului în locul persoanei garantate.

%2. estiunea "iferitor categorii "e acti!ităţi etrabilanţiere #n bancă.!#nzarea cre"itelor 3 ideea de bază* atragerea altor instituţii financiare sau investitorii în

cofinanţarea unor credite. 4înzarea creditelor se face prin două moduri* a). 4înzarea creditelor în suma totală$ b). 4înzarea fracţionată. vanta0ele*

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite$

!) conferirea lic'idităţii unor credite cu scadenţe înalte$:) implicarea altor bănci în acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor. ăncile care cumpără credite sunt cointeresate s&o facă dinurmătoarele motive*

• au acces la creditarea unor corporaţii pe care în mod normal nu le puteau puteauavea pe piaţa bancară$

• deoarece creditele ce se vînd sunt de o calitate înaltă, băncile cumpărătoare primesc posibilitate de îmbunătăţirea calităţii portofoliului de credite$

• posibilităţi de a diversifica portofoliu de credite după aspectul de ramură9teritoriu.

emisiunea scrisorilor "e garanţie 3 banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane. vanta0ele*

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare$!) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare$:) în cazul cunoaşterii situaşiei financiare a debitorului probabilitatea de ac'itare a

creditului în locul lui este minimă, nu implică resurse bancare. 8 scrisoare de garanţie are : elemente componente*

%3. estiunea riscurilor generate "e operatiunile etrabilantiere.a. deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de credit, banca va evalua foarte atent

solvabilitatea debitorilor, at%t e#istenţi (în cazul titlurizării şi a v%nzării creditelor), c%t şi cei potenţiali (în cazul scrisorii de garanţie)$

b. e#trapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi debitori$c. analiza atentă a modului de variaţie a ratei dob%nzii pentru a evita riscul ratei dob%nzii în cazul

titlurizării şi v%nzării creditelor$


22/23

d. operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate în cazul operaţiunilor e#trabilanţiere pentru aevita alte riscuri, asociate riscului de credit şi a ratei dob%nzii. ceasta în special ţine de riscullipsei de lic'iditate. e e#emplu* în momentul calculării necesarul de resurse lic'ide, banca vaţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi prote0ată în cazul necesităţii de ac'itare acreditului în locul persoanei garantate.

%%. *sigurarea "epozitelor bancare. =ecesitatea formării fondurilor de garantare a depozitelor

& interesul individual de protecţie, pe care îl reclamă orice depunător$& interesul băncilor, de a&şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului reputaţional$& interesul public, privind încrederea în sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic.

'istemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici:& ca mod de funcţionare, vom înt%lni* T structuri mutuale de acoperire a c'eltuielilor aferente satisfaceriiobligaţiilor băncilor falimentare$ T structuri formale, bazate pe e#istenţa unui fond dedicat acestui scop$& în funcţie de modul de administrare, se diferenţiază* T fondurile administrate public$ T fondurile administrate privat$& după caracterul contribuţiilor, se disting* T fondurile obligatorii

T fondurile facultative.%&. Pre!enirea si combaterea spalarii banilor #n bancă. Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să aibă în vedere toate

operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale clienţilor, cuprinz%nd, fără a fi limitative*& desc'iderea de conturi curente, de depozit, de economii, de credit, de card$& desc'iderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare$& înc'irierea de casete de siguranţă$& efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare, valută, metale şi pietre

preţioase, a căror valoare depăşeşte H?.??? lei$& operaţiunile cu numerar care depăşesc 1??.??? lei pentru persoanele fizice$& virament pentru persoanele fizice de !?? ??? lei şi pentru persoanele 0uridice în valoare de :?? ??? lei.

rogramele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă*& o politică de acceptare a clientului$

& proceduri de identificare a clientului şi de încadrare a acestuia în categoria de clientelă corespunzătoare$& modalităţi de întocmire şi păstrare a evidenţelor corespunzătoare$& monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi în scopul detectării tranzacţiilor suspecte şi procedura de

raportare a acestora$& modalităţi de abordare a tranzacţiilor în şi9sau din 0urisdicţiile în care nu e#istă reglementări

corespunzătoare în domeniul prevenirii spălării banilor$& proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor elaborate şi de evaluare a

eficienţei acestora$& programe de pregătire a personalului în domeniul cunoaşterii clientelei.n afara obligaţiei de a raporta Procuraturii 2enerale operaţiunile în cazul cărora suspectează că fondurile

provin din,au legătură cu, sau urmează să fie utilizate în scopul săv%rşirii de infracţiuni. +ipul de operaţiuni vezi înlegea S5u privire la prevenirea şi combatera spălării banilorR%-. bancile problematice E notiuni si cauze "e aparitie

insolvenţă presupune o stare c%nd banca nu&şi poate onora integral obligaţiile sale a0unse la scadenta dinlipsa de lic'idităţi, independent de faptul ca patrimoniul sau poate acoperi cu uşurinţa pasivul. +ermenul deinsolvenţă este sinonim cu incapacitatea temporara de plată datorată unor disfuncţionalităţi în activitatea bancara dec%t unei situaţii de creştere a pasivului peste valoarea activului.

insolvabilitate presupune un pasiv atras mai mare dec%t activul (capitalul propriu negativ).

5auzele falimentului aşa cum sunt relevate de statistica şi analizele ştiinţifice americane, se referă la*− calitatea inferioară a activelor, aceasta fiind principala cauză, cu manifestare in KUB din cazurile de faliment$− practici liberale in acordarea creditelor$− e#cepţii de fa fundamentarea temeinică a împrumuturilor prin analiza situaţiei financiare a firmei împrumutate$− supracreditarea$

− e#cepţii de fa controlul aprofundat al garanţiilor$− deficiente ale garanţiei de bază a împrumutului$− creşterea e#cesivă a c'eltuielilor manageriale (cu personalul de conducere, sisteme interne, ec'ipamente)$


23/23

− concentrarea negarantării creditelor$− anga0area in sfere din afara preocupării băncii

%0. ?o"ele "e asanare a situatiei financiare a banclor problematiceMetode de remediere a insolvabilităţii

Metode cu un cost social scăzut* Metoda cumpărării şi rambursării

6uziune cu altă bancă 6alimentul bancar

estituirea depozitelor asigurate >ic'idarea forţată a băncii

Cerinţe faţă "e meto"ele "e reme"iere a insol!abilităţii băncii dezvoltarea încrederii publice în bănci şi stabilitatea sistemului bancar9

asigurarea imparţialităţii în tratamentul tuturor creditorilor, deponenţi neasiguraţi etc9

respectarea disciplinei de piaţă.

Principiile meto"elor "e asanare a falimentului mparţiabilitatea datoriei

%ontinuitatea afacerii

%onfidenţialitate,

'tabilitate *isciplina de piaţă.

5ele mai utilizate meto"e "e soluţionare a falimentelor bancare care promo!ează continuitatea sunt* restituireadepozitelor sau cumpărarea şi asumarea.18 ?eto"a restituiri "epozitelor & este cea care, in funcţie de cerinţele arătate, satisface cel mai bine disciplina de piaţă, dar nu corespunde cerinţelor de confidenţialitate, stabilitate şi imparţialitate.8rganizaţia de asigurare, ca lic'idator al băncii falite, trece fa lic'idarea activelor şi procedează şi iniţial farestituirea depozitelor in limitele asigurate. ntr&o etapă următoare, după ce lic'idatorul îşi recuperează c'eltuielile,sumele rămase se împart in mod proporţional creditorilor neasiguraţi.upă efectuarea calculelor, creditorii vor primii Scertificatul de lic'idare", e#presie a creanţei remanente.roprietarii băncii, deţinători de acţiuni, vin in ultimul r%nd la masa falimentului şi adesea pot răm%ne nerambursaţi.2. ?eto"a cumpărării şi rambursării & este o metodă care asigură confidenţialitate, stabilitate şi imparţialitate.sigurătorul, ca lic'idator, contractează cu o bancă capabilă şi competitivă, ca aceasta să cumpere activele băncii

falite şi să preia responsabilitatea asupra tuturor pasivelor.rocedeul asigură tuturor creditorilor (asiguraţi şi neasiguraţi), precum şi continuitatea serviciilor bancare cătreclienţi.reluarea se face prin licitaţie fa care participă un grup restr%ns de amatori, metoda nesatisfăc%nd, astfel, integralcerinţele disciplinei de piaţă.5ele două metode de bază creează condiţii pentru diversificarea soluţiilor. Metodele noi reiau unele din trăsăturilesoluţiilor de bază, dar etalează şi afte căi noi, raţionale şi eficiente

.

Managment Bancar

Documents

Transcript of Managment Bancar