Managemntul Riscului

download Managemntul Riscului

of 59

Transcript of Managemntul Riscului

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    1/59

    CUPRINS

    1. Privire de ansamblu asupra riscului............................................................................31.1 Definirea riscului...............................................................................................41.2 Risc versus incertitudine....................................................................................61.3 Clasificarea riscului...........................................................................................71.4 Surse externe şi surse interne de risc.................................................................1.! Principiul c"ncaten#rii.....................................................................................1$1.6 Pr"cesul de mana%ement al riscului.................................................................11

    2. &dentificarea riscului.................................................................................................1!2.1 C'esti"narul.....................................................................................................1!2.2 (rainst"rmin%..................................................................................................1)2.3 *urnale..............................................................................................................1

    2.4 +"dele c"mp"rtamentale.................................................................................2$2.! Dia%rame..........................................................................................................222.6 Dia%ramele de flux...........................................................................................2!2.7 ,edin-e peri"dice cu pers"nalul.......................................................................2)

    3. nali/a riscului.........................................................................................................23.1 nali/a calitativ# a riscului..............................................................................23.2 nali/a cantitativ# a riscului............................................................................3)3.3 Pr"babilitatea 0n anali/a riscului......................................................................!4

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    2/59

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    3/59

    1. Privire de ansamblu asupra riscului

    n dimensiunea sa ist"ric# riscul este un c"ncept tn#r şi 0n acelaşi timpunul din pu-inii termeni de afaceri cu "ri%ini directe 0n mediul c"mercial şifinanciar şi nu derivat din v"cabularul militar psi'"l"%ic sau ştiin-ific.

    n timp ce 0n anii 7$ 5riscul era " n"-iune as"ciat# 0n special cu ştiin-elenaturii şi mai pu-in cu te"ria financiar# şi a asi%ur#ril"r 0n ultimii ani c"nceptulde risc a cşti%at imp"rtan-# 0n rndul deciden-il"r din lumea afaceril"r. n acestc"ntext ec"n"miştii americani Harry M. Markovitz  şi  James Tobin laurea-i ai

     premiului "bel au 8ucat r"lul de pi"nieri. 9ucr#rile acest"ra s:au c"ncentrat pec"nceptele de p"rt"f"lii eficiente ;p"rt"f"liul care asi%ur# cel mai mare pr"fit

     pentru un nivel dat de risc sau ec'ivalent cel mai mic nivel de risc pentru un pr"fit aşteptat

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    4/59

    riscurile ci şi le c"nstruiesc. O companie ia în considerare riscul “obiectiv” sau“sistemic”, precum căderea unei anumite pieţe? Avident nu. Ca exemplu avemcri/ele declanşate de unele f"nduri de 'ed%in% 0n anii $ sau f"r-area pie-eiar%intului de c#tre fra-ii Hunt 0n anii 7$ crescnd pre-ul ar%intului cu 2!$$B dela 2 la !2uncie. n ambele ca/uri au prevalat calculele riscului subiectiv aledeciden-il"r.

    Cum îşi definesc companiile propriile riscuri şi cum şi le asumă în situaţii

    de incertitudineE 9uarea deci/iil"r 0n mediul m"dern este caracteri/at de faptulc# neluarea vreunei deci/ii repre/int# de fapt " deci/ieF este imp"sibil s# nu se ianici " deci/ie. C'iar şi neluarea vreunei deci/ii implic# risc pentru deciden-i.Cum se poate aborda provocarea deţinerii şi administrării riscurilor?   Aste "c'estiune simpl# de preferin-# sau pre%#tire 0n a aştepta care depinde radical detiparul ist"ric şi s"cial al c"rp"ra-iei şi de c"munitatea s"cial# şi investi-i"nal# 0ncare aceasta "perea/#. C"rp"ra-iile care v"r s#:şi creasc# acceptabilitateaexpuneril"r la risc trebuie s#:şi c"nstruiasc# 0ncrederea şi credibilitatea. Cel mai

     bun remediu este transparen-a şi de/v#luirea de inf"rma-ii relevante privit"are laidentificarea şi mana%ementul riscului.

    1.1 Definirea riscului 

    Ce este riscul? +a8"ritatea ar r#spunde c# riscul este p"sibilitatea de a fir#nit sau de a:-i fi cau/ate diverse pre8udicii. ceast# idee exist# şi 0n ma8"ritatea

    dic-i"narel"r de exemplu !orter O"ford Dictionar# of t!e $nglis! %anguagedefineşte riscul ca fiindF Gdanger& t!e possibilit# of loss or in'ur#” respectiv pericolul& posibilitatea de a pierde sau a suferi pre'udicii.

    = ab"rdare a riscului presupune privirea acestuia din d"u# puncte devedere. Primul se c"ncentrea/# asupra evenimentel"r ned"rite care p"t aduce

     pre8udicii sau pierderi. De exemplu atunci cnd " s"cietate c"mercial# selansea/# 0ntr:" activitate riscant# mana%erii urm#resc identificarea fact"ril"r care

     p"t influen-a ne%ativ activitatea respectiv#. n acest sens se ridic# urm#t"arele0ntreb#riF Ce se 0ntmpl# dac# activitatea eşuea/#E Ce puncte slabe sunt 0n

     pr"iectarea activit#-iiE Suntem capabili s# respect#m termenele stabiliteE Se

    "bserv# c# 0n acest ca/ mana%erii nu caut# s# identifice "p"rtunit#-ile ciurm#resc evitarea evenimentel"r care p"t duce la pierderi. ceast# ab"rdareexclusivist# care se f"cali/ea/# asupra evenimentel"r ned"rite se numeşte

     perspectiva riscului pur .l d"ilea punct de vedere al ab"rd#rii riscului se refer# la "b-inerea

    inf"rma-iil"r necesare lu#rii unei deci/ii c"recte. Cnd " deci/ie este luat# 0nc"ndi-ii de i%n"ran-# aceasta este " deci/ie riscant# şi p"ate c"nduce la un eşeciar 0n ca/ul unei deci/ii fundamentate ba/at# pe inf"rma-ii c"mplete şi c"recteaceasta este mai pu-in riscant# iar şansele de succes 0n implementarea ei suntmari.

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    5/59

    Cele d"u# puncte de vedere au 0n c"mun faptul c# ambele privesc "activitate viit"are " "p"rtunitate care are 0nt"tdeauna un anumit %rad deincertitudine.

    +ana%ementul riscului are un punct de vedere mai amplu 0n ceea ce priveşte riscul de exemplu 0n d"meniul afaceril"r " situa-ie de risc este atuncicnd te afli 0n fa-a unei "p"rtunit#-i de cşti% dar care se p"ate finali/a printr:"

     pierdere.n acest sens putem c"nsidera exemplul pre/entat 0n fi%ura 1.1. n aceast#

    fi%ur# sunt pre/entate fluctua-iile c"ta-iil"r la burs# a d"u# s"ciet#-i respectiv(. Se "bserv# c# pre-urile ambel"r ac-iuni "scilea/# 0n 8urul val"rii de 2$ deunit#-i m"netare 0n sc'imb "scila-iile ac-iunil"r la s"cietatea sunt mai mici caampl"are dect cele ale ac-iunil"r s"ciet#-ii (. n acest sens putem spune c#investi-iile 0n ac-iunile s"ciet#-ii ( sunt mai riscante dect 0n ac-iunile s"ciet#-ii de"arece ev"lu-ia c"ta-iei acest"ra este mai pu-in previ/ibil# 0n sc'imb

     beneficiile care p"t fi "b-inute sunt mult mai mari. ceast# situa-ie are douătăişuri respectiv cu ct este mai mare şansa de a cşti%a de pe urma ac-iunil"r s"ciet#-ii ( cu att este mai mare neşansa  pierderii de pe urma investi-ieirespective deci investi-ia 0n ac-iunile s"ciet#-ii ( presupune asumarea riscului dea pierde " sum# c"nsiderabil#.

    Figura 1.1. Evoluţia cotaţiilor acţiunilor societţilor ! "i # $e o $erioa% %e &'%e zile

    Pentru definirea riscului este necesar ca acesta s# fie desc"mpus 0n d"u#elementeF

    Pr"babilitatea riscului &mpactul riscului

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    6/59

    n acest sens cnd un eveniment de risc este privit din perspectiva pr"babilit#-ii apari-iei acestuia riscul creşte "dat# cu creşterea pr"babilit#-ii. Deexemplu pr"babilitatea ca P#mntul s# fie l"vit de " c"met# 0n urm#t"rii " sut#de ani este apr"ape /er" deci ma8"ritatea c"nsider# acest fapt un eveniment curisc f"arte mic m"tiv pentru care nu este luat 0n c"nsiderare. Dar dac# c"meta ar l"vi 0ntr:adev#r planeta c"nsecin-ele ar fi catastr"fale via-a pe P#mnt ar puteadisp#rea.

    H"t"dat# un eveniment de risc dac# este privit din prisma impactului pecare acesta 0l p"ate avea riscul creşte "dat# cu creşterea efectel"r ne%ative pecare le %enerea/#. De exemplu riscul de a fi 0n-epat de un -n-ar 0n Delta Dun#riieste f"arte mare dar efectul 0n-ep#turii de -n-ar este nesemnificativ c'iar /er".Din acest punct de vedere cei care mer% 0n Delta Dun#rii c"nsider# c# acest risceste nesemnificativ.

    1.2 Risc versus incertitudine

    n mana%ement se distin% d"u# c"ncepteF riscul şi incertitudinea. Cnd "deci/ie este luat# 0n c"ndi-ii de risc aceasta presupune " cun"aştere a risculuiasumat respectiv cun"aşterea pr"babilit#-ii apari-iei riscului. n ca/ul unei deci/iiluate 0n c"ndi-ii de incertitudine nu sunt cun"scute riscurile deşi acestea suntasumate.

    De exemplu un individ care pleac# diminea-a la serviciu se uit# pe %eam

    şi vede c# este 0nn"urat dar nu pl"u# fapt ce 0l determin# s# 0şi ia umbrelac"nsidernd c# p"ate va pl"ua 0n cursul /ilei. ceasta este " deci/ie 0n c"ndi-ii deincertitudine. Dac# el ar urm#ri starea vremii ar putea "bserva c# sunt )$B şanseca 0n acea /i s# pl"u# fapt ce l:ar fi determinat si%ur s# 0şi ia umbrela ca/ 0n carear fi luat " deci/ie 0n c"ndi-ii de risc.

    n exemplu de mai sus se p"ate "bserva c# deci/ia 0n c"ndi-ii deincertitudine se ba/ea/# mai mult pe intui-ie dect pe inf"rma-ii fundamentatedeci putem spune c# dac# se cun"aşte pr"babilitatea apari-iei unui eveniment se

     p"t face ra-i"namente mult mai c"recte 0n c"ndi-ii de risc dect 0n c"ndi-ii deincertitudine.

    9e%#tura dintre risc şi incertitudine este pre/entat# sc'ematic 0n fi%ura 1.2.

    Figura 1.(. Legtura %intre risc) incertitu%ine "i nivelul in*ormaţiei 

    &ncertitudine Risc

    &nf"rma-iic"mplete

    &%n"ran-#t"tal#

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    7/59

    Se "bserv# c# nivelul inf"rma-iil"r p"ate varia de la " i%n"ran-# t"tal#respectiv v"lumul inf"rma-iil"r /er" pn# la un set de inf"rma-ii c"mplet ceeace determin# nivelul incertitudinii sau al riscului. Irani-a dintre incertitudine şirisc este repre/entat# de linia c"respun/#t"are nivelului minim de inf"rma-iinecesare ab"rd#rii situa-iil"r de risc.

    1.3 Clasificarea riscului 

    = /ical# spune c# Gl"cul unde te afli depinde de l"cul unde stai. Din acest punct de vedere putem spune c# 0n via-# t"tul depinde de ceea ce faci pentru atr#i respectiv de activit#-ile 0ntreprinse 0n acest sc"p. vnd 0n vedere c# "riceactivitate este supus# riscului se p"ate spune c# existen-a 0nseşi este " c"ntinu#asumare a un"r riscuri. Pentru a putea cun"aşte aceste riscuri " clasificare a l"r este f"arte util# 0n ab"rdarea riscului. Jna dintre cele mai utili/ate clasific#ri aleriscului este 0n func-ie de natura sursei care 0l %enerea/# şi anumeF

    Riscul pur  Riscul 0n afaceri Riscul pr"iectel"r  Riscul "pera-i"nal Riscul te'n"l"%ic Riscul p"litic

    ceste cate%"rii de riscuri nu sunt exclusiviste ele putnd fi re%#site 0n

    activit#-ile practice 0n f"rme care se 0ntrep#trund. De exemplu riscul te'n"l"%icse p"ate c"nfunda cu riscul pur 0n ca/ul te'n"l"%iil"r spa-iale cnd nu se cun"sct"ate aspectele privind c"mp"rtarea acest"ra pe Planeta +arte sau riscul"pera-i"nal p"ate c"ntribui 0n m"d substan-ial la riscul pr"iectului.

    Riscul pur 

     (ure risc aşa cum este pre/entat 0n literatura de specialitate american# serefer# la acele riscuri care cau/ea/# pre8udicii sau pierderi materiale. cestea maisunt numite şi riscuri asi%urat"rii de"arece se p"t lua m#suri financiare desi%uran-# 0n ceea ce priveşte efectele pr"duse m#suri cum ar fi p"li-ele de

    asi%urare care pr"te8ea/# asi%uratul de c"nsecin-ele apari-iei evenimentului derisc iar 0n ca/ul 0n care acesta nu s:a manifestat asi%uratul pierde prima deasi%urare.

    Riscul în afaceri

    n afaceri exist# 0nt"tdeauna riscul de a pierde risc care estec"ntrabalansat de "p"rtunitatea de a cşti%a. ceast# şans# de cşti% deşi

     presupune asumarea un"r riscuri antrenea/# afaceristul 0n ac-iuni riscante care p"t aduce beneficii semnificative. Pentru ca aceste ac-iuni s# fie puse 0n aplicareşansa de cşti% şisau v"lumul cşti%ului trebuie s# dep#şeasc# pr"babilitatea sau

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    8/59

    v"lumul pierderii de"arece asumarea riscului presupune " m"tiva-ie material#substan-ial#.

    Din acest punct de vedere un mare afacerist este acela care 0şi asum#riscuri. Dac# este f"arte precaut sau este 0mp"triva riscului afacerea nu p"ate

     pr"spera pentru c# nivelul riscului asumat este determinat 0nt"tdeauna de nivelulşansei şi v"lumului cşti%ului.

    Riscul proiectelor 

    Jna din le%ile lui +urp'K spune c#F dacă ceva poate merge prost, atunci sigur va merge prost . =rice pr"iect este un risc de"arece acesta este 0nt"tdeaunaun desc'i/#t"r de drum el nu are un trecut 0n spate care s# asi%ure experien-anecesar# previ/i"n#rii viit"rul. +ana%ementul riscului pr"iectel"r as"cia/# risculcu estim#rile iar dac# estim#rile nu sunt c"recte atunci nici riscul nu este c"rectcuantificat fapt ce duce la pr"bleme ma8"re 0n derularea pr"iectului.

    Riscul operaţional

    Riscul "pera-i"nal este as"ciat cu derularea anumit"r "pera-iuni sauactivit#-i. ici p"t fi incluse riscurile le%ate de func-i"narea unei liniite'n"l"%ice de c"nducerea unei activit#-i de "perarea unui calculat"r etc. Risculapare atunci cnd un anume eveniment afectea/# derularea "pera-iunii sauactivit#-ii. De exemplu dac# un aut"car cu turişti r#mne 0n pan# acest fapt ducela periclitarea pr"%ramului turistic deci afectea/# activitatea turistic# a %rupului.

    Riscul tehnologic

    tunci cnd a f"st terminat# " activitate pentru prima dat# riscul ca bu%etul şi termenele s# fie dep#şite sau s# nu fie atinse "biectivele pr"puse estesubstan-ial. cest lucru se 0ntmpl# adesea atunci cnd sunt utili/ate te'n"l"%iiavansate. atura n"il"r te'n"l"%ii presupune riscuri 0n utili/area l"r dat"rit#incertitudinii atin%erii sc"puril"r pentru care au f"st pr"iectate. De exemplu "ec'ip# p"ate termina " anumit# sarcin# 0n trei /ile dar 0n acest timp din diversem"tive p"ate s# apar# " pr"blem# te'nic# la un utila8 fapt pentru care lucrarea0ntr/ie ec'ipa 0nc# d"u# /ile. ceast# p"sibilitate de apari-ie a unei defec-iunite'nice cu implica-ii 0n buna desf#şurare a unei activit#-i repre/int# riscul

    te'n"l"%ic.Riscul politic

    Se refer# la situa-iile 0n care un fact"r de deci/ie este c"nstrns de fact"ri p"litici. De exemplu 0n ca/ul 0n care un investit"r d"reşte s# c"nstruiasc# "fabric# 0ntr:" -ar# str#in# acesta se p"ate c"nfrunta cu " %uvernare "stil# care nu0i permite " derulare a pr"iectului dect 0n anumite c"ndi-ii.

    n cadrul unei "r%ani/a-ii riscul p"litic se refer# la pr"blemele %enerate de p"liticile interne ale acesteia. De exemplu atunci cnd departamentul demar?etin% pr"m"vea/# ideea unui n"u pr"dus apar c"nflicte privind finan-area

    dat"rit# departamentului ec"n"mic 0n ceea ce priveşte investi-iile de"arece

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    9/59

    acesta c"nsider# c# bu%etul de investi-ii a f"st dep#şit respectiv p"liticainvesti-i"nal# a firmei nu permite finan-area unui n"u pr"dus.

    1.4 Surse externe şi surse interne de risc 

    Sursele riscului pr"vin att din interi"rul ct şi din exteri"rul unei"r%ani/a-ii. stfel putem distin%e d"u# cate%"rii de surse şi anumeF surse externeşi surse interne.

    ursele e"terne ) repre/int# acele surse de risc care sunt re/ultatul un"r evenimente din afara "r%ani/a-iei. ceste riscuri nu p"t fi c"ntr"late de"arece elenu depind de activitatea intern# a "r%ani/a-iei.

    De exemplu " le%e sau " "rd"nan-# de %uvern care afectea/# anumiteactivit#-i sau pr"iecte 0n derulare p"ate fi c"nsiderat# " surs# extern# de risc

     pentru c# nu este %enerat# de "r%ani/a-ie dar " afectea/# 0n m"d direct.Jn alt exemplu de surse externe de risc %#sim 0n d"meniul c"mpeti-iei pe

    " anumit# pia-# de desfacere unde exist# 0n permanen-# riscul ca " c"mpaniec"ncurent# s# lanse/e un pr"dus n"u la un pre- mai bun fapt ce determin#"rientarea pie-ei spre direc-ii n"i afectnd activitatea tutur"r c"mpetit"ril"r.ceast# surs# de risc este extern# de"arece c"mpania este afectat# de ea dar nueste %enerat# de aceasta.

    Dat"rit# faptului c# 0n ca/ul riscul extern nu se p"t lua m#suri de prevenire trebuie luate m#suri asi%urat"rii cum ar fi intr"ducerea 0n c"sturile de

    fabrica-ie au unei c"te de risc 0n ceea ce priveşte sursa riscului extern sau plataunei p"li-e de asi%urare 0n ca/ul 0n care este p"sibil acest lucru.

    urse interne )   repre/int# re/ultatul un"r evenimente din interi"rul"r%ani/a-iei. ceste surse de risc p"t fi c"ntr"late. n aceast# cate%"rie se p"tdistin%e riscurile de utili/are a ec'ipamentel"r te'n"l"%ie riscurile f"r-ei demunc# sau riscurile as"ciate mana%ementului "r%ani/a-i"nal. ceste riscuri p"tfi prevenite prin simpla eliminare a sursel"r care le pr"duc lucru p"sibil dat"rit#faptului c# sunt %enerate de activitatea "r%ani/a-iei deci pr"vin din interi"rulacestei.

    De exemplu aşa cum reducerea riscului de cancer pulm"nar la " pers"an#fum#t"are se reali/ea/# prin luarea deci/iei de a renun-a la fumat la fel 0ntr:""r%ani/a-ie se p"t lua m#suri de eliminare a sursel"r de risc. stfel prinrete'n"l"%i/are se elimin# riscului de utili/are a ec'ipamentel"r te'n"l"%ice0nvec'iteL prin instruirea pers"nalului 0n vederea pr"tec-iei muncii se elimin#riscul accidentel"r de munc# sau 0n cel mai r#u ca/ se limitea/# efecteleacest"ra.

    H"tuşi exist# situa-ii 0n care sursa riscului intern nu p"ate fi eliminat# celmai adesea dat"rit# faptului c# este necun"scut# dar exist# şi situa-ii 0n careriscul deşi este cun"scut din diverse m"tive nu se i:au m#suri. De exemplu

    dat"rit# un"r c"n8uncturi "rdin financiar sau p"litic se asum# un risc te'n"l"%ic

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    10/59

     privind utili/area un"r ec'ipamente 0nvec'ite sau nu s:a desc"perit faptul c# acelec'ipament te'n"l"%ic este 0nvec'it şi pune 0n peric"l buna desf#şurare aactivit#-ii de pr"duc-ie.

    Cele mai %rele situa-ii de eliminare a sursei de risc interne sunt cele le%atede p"litica şi mana%ementul "r%ani/a-i"nal dat"rit# subiectivit#-ii pers"naluluidin aceast# cate%"rie pe de " parte precum şi dat"rit# faptului c# sunt cele mai

     pu-in cun"scute pe de alt# parte. De exemplu cnd un mana%er nu ştie sau nuvrea s# ştie c# deci/iile sale nu sunt cele mai bune apare riscul implement#riiun"r deci/ii care p"ate c"nduce la situa-ii dintre cele mai nefav"rabile"r%ani/a-iei.

    1.5 Principiul concatenării 

    C"nf"rm acestui principiu riscul este privit ca " succesiune deevenimente p"sibile care au fiecare un anumit %rad de risc. Dac# acesteevenimente sunt anali/ate separat interpretarea l"r nu c"nduce la un re/ultat deansamblu a situa-iei de risc m"tiv pentru care c"nf"rm principiului c"ncaten#riianali/a riscului trebuie f#cut# prin c"ncatenarea tutur"r evenimentel"r care%enerea/# riscul respectiv.

    Pentru a 0n-ele%e mai bine necesitatea utili/#rii acestui principiu v"mc"nsidera exemplul catastr"fei de la M"rld Hrade Center din e@ N"r?. n acest

    ca/ t"t scenariul a f"st " 0nşiruire de evenimente care 0mpreun# au c"ndus lafinalul tra%ic din t"amna anului 2$$1.n diminea-a acelei /ile au f"st deturnate 4 avi"ane pline cu pasa%eri

    dintre care 2 au avut destina-ia Hurnuril"r Iemene 1 Cl#direa Penta%"n iar unuls:a pr#buşit din cte se pare dat"rit# interven-iei pasa%eril"r asupra ter"riştil"r.

    Cele d"u# avi"ane care au l"vit cl#dirile M"rld Hrade Center au ucis att pasa%erii ec'ipa8ul şi ter"riştii ct şi pers"anele aflate 0n cl#diri 0n /"naimpactului. &mpactul a f"st urmat de un incendiu devastat"r care c"nf"rmre/ultatel"r anc'etei a Ga8utat f"arte mult la pr#buşirea structurii dat"rit# sl#biriire/isten-ei prin t"pirea %rin/il"r de "-el.

    Pr#buşirea cl#diril"r a ucis pe t"-i cei afla-i ac"l" respectiv f"r-e de"rdine an%a8a-i etc. şi 0n plus a distrus şi sta-ia de metr"u din subteran.Remarcabil 0n metr"u nu a murit nimeni dat"rit# faptului c# sta-ia a f"stevacuat# la timp.

    Dac# privim de exemplu din punctul de vedere a cel"r de la metr"ulne@K"r?:e/ aceştia pr"babil nu ar fi evacuat sta-ia de metr"u dac# ar fi privitaceste evenimente separat.

    stfel " deturnare de avi"n nu c"nstituie sau nu c"nstituia 0nainte de 11Septembrie un eveniment de risc pentru linia subteran# de metr"u sau unincendiu la eta8ele superi"are ale cl#diril"r aflate deasupra acesteia. Dar dat"rit#

    faptului c# avi"anele deturnate au l"vit cl#direa şi au %enerat un incendiu

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    11/59

    aut"mat s:a pus pr"blema dac# nu exist# riscul de pr#buşire a cl#diril"r fapt ce i:a determinat pe cei resp"nsabili s# ia deci/ia de evacuare.

    Prin c"ncatenarea riscuril"r se identific# " 0nl#n-uire de evenimenteriscante urmnd ca acestea s# fie anali/ate 0mpreun#.

    ceast# met"d# are avanta8ul c# prin anali/a tutur"r evenimentel"r de riscluate 0mpreun# se p"ate tra%e " c"nclu/ie privind urm#rile l"r. Dac# suntanali/ate separat p"t interveni sc#p#ri de ra-i"nament 0n principal dat"rit#faptului c# "rice eveniment din lan- p"ate fi c"nsiderat nesemnificativ iar "miterea lui ar putea duce la c"nclu/ii %reşite. Se p"ate a8un%e astfel la diferen-en"tabile 0ntre " anali/# c"ncatenat# a un"r surse de risc spre de"sebire de "anali/# individual# a fiec#rei surse 0n parte.

    Jn alt exemplu 0n ca/ul catastr"fei de la +i'#ileşti din 8ude-ul (u/#u 0nanul 2$$4 cnd un aut"tren 0nc#rcat cu a/"tat de am"niu s:a r#sturnat şi aexpl"dat t"ate acestea puteau fi evitate prin luarea un"r deci/ii privindsecuritatea un"r astfel de transp"rturi. Deşi existau la vremea respectiv#re%lement#ri privind transp"rturile rutiere de substan-e pericul"ase principalavin# 0n ca/ul +i'#ileşti a f"st dat"rat# neincluderii acest"r tipuri de transp"rturi0n lista cel"r pericul"ase.

    De aici p"rneşte un adev#rat lan- de %reşeli de ra-i"nament. eincluderea0n lista transp"rturil"r pericul"ase a 0nc#rc#turil"r de a/"tat de am"niu a f"stexplicat# de %radul sc#/ut de pericul"/itate a substan-ei. Aste ştiut c# aceast#substan-# este inert# nu are caracter expl"/iv dect 0n anumite c"ndi-ii. Cei careau c"ntribuit la lista transp"rturil"r pericul"ase nu s:au %ndit c# aceast#substan-# dat"rit# m"dific#rii c"ndi-iil"r n"rmale p"ate deveni expl"/iv#.

    Se "bserv# astfel c# " anali/# individual# a sursel"r riscului nu c"nstituieun ra-i"nament c"rect. Dac# pers"anele c"mpetente s:ar fi %ndit c# un cami"ncare transp"rt# astfel de substan-e se p"ate r#sturna pe timp de pl"aie şi dup#aceea p"t exista scur%eri de m"t"rin# iar " scnteie de la sistemul de aprindere

     p"ate declanşa un incendiu care la rndul s#u s# det"ne/e cele 2$ de t"ne dea/"tat deci dac# ar fi c"ncatenat t"t lan-ul de evenimente care p"t duce la "catastr"f# atunci si%ur ar fi intr"dus acest tip de transp"rt 0n lista cel"r de marerisc iar m#surile de si%uran-# impuse 0n aceste ca/uri ar fi putut evita catastr"fade la +i'#ileşti.

    1.6 Procesul de ana!eent al riscului 

    +ana%ement riscului este un pr"ces ciclic care se desf#ş"ar# pe t"at# peri"ada derul#rii unui pr"iect sau a unei activit#-i şi presupune parcur%erea acinci etape de lucru şi anumeF

    1. Planificarea riscului2. &dentificarea riscului3. nali/a riscului ;cantitativ# şi calitativ#<4. Stabilirea strate%iil"r de ab"rdare a riscului!. +"nit"ri/area şi c"ntr"lul riscului

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    12/59

    Primul pas 0n pr"cesul de mana%ement al riscului c"nst# 0n planificareaacestuia respectiv stabilirea pers"anel"r care r#spund de fiecare risc 0n parte pet"ate nivelele ierar'ice şi pe t"ate cate%"riile de risc. Ca 0n "rice alt# activitate de

     planificare nici 0n planificarea riscului nu sunt acceptate er"ri de"arece acestea p"t c"nduce la c"nsecin-e dintre cele mai nefav"rabile. ctivitatea de planificare presupune r#spunsul la cteva 0ntreb#ri esen-iale şi anumeF

    Cine are cea mai mare resp"nsabilitate 0n pr"cesul demana%ement al risculuiE

    Cum trebuie s# fie canali/at ef"rtul de ab"rdare arisculuiE

    Ce instrumente şi met"de se p"t utili/aEl d"ilea pas al pr"cesului de mana%ement al riscului presupune

    "rientarea ef"rturil"r 0n identificarea tutur"r sursel"r p"sibile de risc care ar putea

    afecta 0n "rice fel derularea pr"iectului sau a activit#-ii anali/ate. ceast#activitate de identificare presupune reali/area unui brainstorming  a mai mult"r cate%"rii de specialişti care cu a8ut"rul instrumentel"r şi met"del"r specificed"meniului 0n care se face anali/a trebuie s# desc"pere t"ate punctele vulnerabileale pr"iectului. ctivitatea de identificare a sursel"r de risc se c"ncreti/ea/# 0ntr:" list# de p"sibile evenimente cu pr"babilit#-ile de apari-ie şi efectele pe careacestea le p"t avea. Sc"pul principal al identific#rii riscului este acela de a evitasitua-iile 0n care mana%erul p"ate a8un%e atunci cnd este surprins de uneveniment ned"rit eveniment care 0n %eneral afectea/# 0n m"d ne%ativ pr"iectul0n derulare.

    Situa-iile pre/entate mai sus sunt pur te"retice 0n practic# se p"ate"bserva c# este apr"ape imp"sibil s# se determine abs"lut t"ate sursele de risc.De exemplu 0n ca/ul M"rld Hrade Center e@ N"r? 2$$1 au f"st anticipate "multitudine de scenarii de atentate ter"riste sau accidente aviatice care p"t afectastructurile cel"r d"u# cl#diri. ceste scenarii au identificat surse reale de risc dar nu au putut anticipa situa-iile petrecute 0n fatidica /i de 11 Septembrie.Principalul m"tiv al nelu#rii 0n calcul a acest"r surse de risc s:a d"vedit a fidep#şirea ima%ina-iei umane deci fa/a de identificare a riscuril"r nu a datre/ultatele cele mai bune m"tiv pentru care pr"cesul de mana%ement al riscului aeşuat.

    nali/a riscului este pr"cesul de examinare att calitativ# ct şi cantitativ#a impactului pe care 0l p"ate avea fiecare risc 0n parte 0n ca/ul 0n care acesta semanifest# 0n derularea pr"iectului sau a activit#-ii. n acest sens se urm#rescaspecte de %enulF Dac# se petrece evenimentul O atunci ... sunt puse 0n peric"lvie-i "meneşti exist# pierderi financiare este afectat# ima%inea "r%ani/a-iei şiaşa mai departe.

    R#spunsurile la acest tip de 0ntreb#ri repre/int# fa/a de anali/# a riscului.n aceast# fa/# a pr"cesului de mana%ement al riscului mana%erul trebuie s#estime/e impactul pe care 0l p"ate avea apari-ia unui eveniment de risc asupraactivit#-ii sau pr"iectului 0n derulare estimare care se c"ncreti/ea/# 0n aprecieri

    calitative şi cantitative a efectel"r pr"duse de manifestarea acestuia..

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    13/59

    n func-ie de pr"babilitatea şi dimensiunea impactului evenimentului derisc mana%erul p"ate lua sau nu 0n calcul situa-ia respectiv#. De exemplu exist#riscuri cu " pr"babilitate mare şi un impact mare riscuri care sunt demne de luat0n calcul dar exist# şi situa-ii 0n care este " pr"babilitate mic# de apari-ie a unuieveniment cu implica-ii nesemnificative care nu mai necesit# " aten-ie de"sebit#;riscul ca " %arnitur# de metr"u s# fie l"vit# de " pas#re

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    14/59

    Figura 1.&. +iclul $rocesului %e management al riscului 

    Dac# mana%erul utili/ea/# aceast# etap# 0n ab"rdarea sa asupra risculuiacesta p"ate evita situa-iile de %enul M"rld Hrade Center +i'#ileşti etc.

    n ca/urile pre/entate mana%erii au luat m#suri ulteri"are de exemplu

    liniile aeriene au 0n permanen-# la b"rdul aer"navel"r pers"nal pre%#tit s#intervin# 0n situa-ii de deturnare transp"rturile de a/"tat de am"niu au f"stcatal"%ate drept transp"rturi de mare risc deci se desf#ş"ar# 0n c"ndi-ii demaxim# si%uran-#. ceste m#suri dac# erau luate 0naintea catastr"fel"r respective puteau evita pr"ducerea l"r sau 0n cel mai r#u ca/ puteau limitaefectele.

    &dentificareariscului

    A   s  t  e   u  n   r  i   s  c   

    s  e  m  n  i   f   i   c  a  t  i   v  E   

    nali/a cantitativ# şicalitativ# a risului

    Stabilirea strate%iil"rde ab"rdare a

    riscului

    +"nit"ri/are şic"ntr"l

     J

    D

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    15/59

    . Identificarea riscului

     De ce au pierdut atâţia oameni sume mari de banii la +- E R#spunsul esteacela c# nu au identificat riscurile investi-iei f#cute. Dac# pers"anele respectivear fi c"nştienti/at faptul c# un pr"fit de 12$B pe an nu se p"ate "b-ine dect prinasumarea unui risc pe m#sur# apr"ape si%ur fie nu ar mai fi investit 0ntr:unnum#r aşa mare fie nu s:ar fi plns nimeni de pierderea suferit#.

    Pr"cesul de identificare a riscuril"r este primul pas 0n demersul activit#-iide mana%ement al riscului. cesta 0şi pr"pune s# desc"pere t"ate sursele p"sibilede risc cu sc"pul elimin#rii sau diminu#rii efectel"r pe care acestea le p"t

     pr"duce. n urma pr"cesului de identificare a riscului analiştii p"t cuantifica

    aceste riscuri şi p"t stabili m"duri de ab"rdare a l"r cu sc"pul de evita situa-iile 0ncare mana%erul sau "r%ani/a-ia este surprins;#< de evenimente necun"scute.&dentificarea riscuril"r se p"ate reali/a prin mai multe met"de cum ar fiF

    C'esti"nare (rainst"rmin% *urnale +"dele c"mp"rtamentale Dia%rame Dia%ramele de flux ,edin-e peri"dice cu pers"nalul implicat

    2.1 C"estionarul 

    Pil"-ii de aer"nave nu au v"ie s# dec"le/e pn# nu termin# de c"mpletat "list# de verific#ri care cuprinde " serie de parametri privind securitatea /b"rului.Dac# prin intermediul listei respective se sesi/ea/# un lucru care nu este 0nre%ul# se iau m#suri suplimentare de si%uran-# sau se remedia/# pr"blemeledepistate sau se anulea/# /b"rul. n "rice ca/ lista nu permite dec"larea dect 0n

    c"ndi-ii de maxim# si%uran-# deci cu a8ut"rul acesteia sunt eliminate cau/eleapari-iei evenimentel"r de risc cun"scute.ceast# list# de verificare este practic un c'esti"nar care cuprinde " serie

    de 0ntreb#ri. R#spunsurile la aceste 0ntreb#ri permit c"nturarea unei situa-iifaptice care a8ut# la luarea unei deci/ii de demarare sau nu a unui pr"ces. cestease p"t de/v"lta 0n "rice d"meniu de exemplu planificarea unei c#l#t"riiverificarea parametril"r unui m"t"r 0nainte de p"rnirea acestuia implementareaunui plan de afaceri etc.

    C'esti"narele sunt re/ultatul muncii un"r specialişti 0n d"meniul 0n careele sunt aplicate şi au drept sc"p urm#rirea parametril"r pr"iecta-i pentru evitarea

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    16/59

    situa-iil"r care p"t c"nduce la abateri situa-ii care mai sunt denumite şi situa-iiriscante.

    n c"ntextul utili/#rii te'nicil"r de calcul şi a pr"%ramel"r speciali/atec'esti"narele sunt " implementare a inteli%en-ei artificiale ele re%#sindu:se ast#/i0n multe utili/#ri practice cum ar fiF sisteme de si%uran-# a /b"ruril"rc"mputerele de b"rd ale aut"m"bilel"r sisteme de pa/# şi securitate etc.

    C'esti"narele sunt de un real a8ut"r 0n pr"cesul de mana%ement al risculuide"arece prin intermediul l"r se p"ate identifica riscul 0nainte de a lansa 0nexecu-ie un pr"ces. Pentru exemplificare c"nsider#m " situa-ie de identificare ariscului 0ntr:un pr"iect. n acest sens se are 0n vedere un c'esti"nar cu 1 punctede c"ntr"l fiecare dintre ele avnd trei variante cu cte un anumit puncta8F

    1. u f"st c"rect estimate c"sturileEa< C"sturile pr"iectate sunt supraestimate ;1 p<

     b< C"sturile pr"iectate sunt c"nf"rm planific#rii ;1 p<c< C"sturile pr"iectate sunt subestimate ;4 p<

    2. u f"st c"rect estimate veniturile pr"iectuluiEa< (eneficiile pr"iectate sunt subestimate ;1 p<

     b< (eneficiile pr"iectate sunt c"nf"rm planific#rii ;1 p<c< (eneficiile pr"iectate sunt supraestimate ;4 p<

    3. ivelul beneficiil"r va dep#şi nivelul c"sturil"rEa< (eneficiile dep#şesc c"sturile ;1 p<

     b< (eneficiile e%alea/# c"sturile ;1 p<c< (eneficiile sunt inferi"are c"sturil"r ;1 p<

    4. Pr"iectul n"stru are c#utare pe pia-#Ea< Aste direct la -int# ;1 p<

     b< Se adresea/# unui sin%ur se%ment de pia-# ;2 p<c< u are adresabilitate pie-el"r de desfacere ;4 p<

    !. Cum este p"/i-i"nat# c"ncuren-aEa< Axist# c"ncuren-# nesemnificativ# pe pia-# ;1 p<

     b< Axist# c"ncuren-# semnificativ# pe pia-# ;2 p<c< Axist# c"ncuren-# acerb# pe pia-# ;4 p<

    6. Pr"iectul se adresea/# unei pie-e adecvateEa< Se adresea/# pie-ei adecvate ;1 p<

     b< Se adresea/# unei pie-e similare ;2 p<c< u se adresea/# nici unei pie-e ;4 p<

    7. f"st c"rect estimat# cererea de pe pia-#Ea< Da ;1 p<

     b< pr"ximativ c"rect ;2 p<c< Aste imp"sibil# " astfel de determinare ;4 p<

    ). u f"st bine definite aştept#rile clien-il"rEa< Da ;1 p<

     b< Da dar unele nu sunt realiste ;2 p<

    c< u de"arece nu p"t fi definite ;4 p

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    17/59

    . u f"st stabilite canale de distribu-ieEa< Da ;1 p<

     b< Da dar nu sunt f"arte bune ;2 p<c< u ;4 p<

    1$. Se p"ate asi%ura necesarul de resurse pentru pr"iectEa< H"ate resursele sunt asi%urate ;1 p<

     b< D"ar resursele imp"rtante sunt asi%urate ;2 p<c< u s:a asi%urat nici " resurs# necesar# ;4 p<

    11. Se p"ate 0ncadra pr"iectul 0n termenii stabili-iEa< Pr"iectul se p"ate finali/a 0nainte de termen ;1 p<

     b< Pr"iectul se p"ate finali/a la termen ;2 p<c< Pr"iectul nu se p"ate finali/a la termen ;4 p<

    12. Ac'ipa este bine "r%ani/at#Ea< D ;1 p<

     b< J ;4 p<13. Ac'ipa urmea/# limitele mana%ementului pr"iectuluiE

    a< Da este " ec'ip# disciplinat# ;1 p< b< Da dar este " ec'ip# indisciplinat# ;2 p<c< u este " ec'ip# c"mplet indisciplinat# ;4p<

    14. ev"ile clien-il"r a f"st c"nvertite 0n necesit#-i pentru pr"iectEa< Da au f"st c"nvertite ;1 p<

     b< Da dar nu 0n t"talitate ;2 p<c< u au f"st c"nvertite ;4 p<

    1!.ecesit#-ile au f"st stabiliteEa< Da ;1 p<

     b< Da dar nu 0n t"talitate ;2 p<c< u ;4 p<

    16.ecesit#-ile au f"st detaliateEa< Da ;1 p<

     b< Da dar sunt prea detaliate ;2 p<c< Da dar sunt insuficient detaliate ;4 p<

    17. Ct de experimentat# este ec'ipa mana%erial#Ea< ceast# ec'ip# a lucrat la pr"iecte similare ;1 p<

     b< ceast# ec'ip# a lucrat la pr"iecte dar c"mplet diferite ;2 p<c< ceast# ec'ip# nu are nici " experien-# ;4 p<

    1). Ct de c"mplex este pr"cesul de finali/are a pr"iectuluiEa< u este del"c c"mplex ;1 p<

     b< re un nivel de c"mplexitate acceptabil ;2 p<c< Aste f"arte c"mplex ;4 p<

    1. Care este nivelul ef"rtului depus 0n acest pr"iectEa< Aste un pr"iect care nu presupune nici un ef"rt substan-ial ;1 p<

     b< Aste un pr"iect care presupune unele ef"rturi ;2 p

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    18/59

    c< Aste un pr"iect care presupune ef"rturi f"arte mari ;4 p<Dup# ce au f"st parcurse aceste 0ntreb#ri şi s:a r#spuns "biectiv la fiecare

    dintre ele se calculea/# puncta8ul prin 0nsumarea punctel"r eferente fiec#ruir#spuns la fiecare 0ntrebare şi se interpretea/# re/ultatele astfelF

    0ntre 1 şi 3$ de puncte pr"iectul nu este riscant de"arece nu pune pr"bleme "r%ani/a-iei

    0ntre 31 şi 3 de puncte pr"iectul este riscant de"arece p"atecau/a anumite pr"bleme "r%ani/a-iei dar acestea nu periclitea/#existen-a viit"are a acesteia

    0ntre 4$ şi 76 de puncte pr"iectul este f"arte riscant de"arece p"ate pune mari pr"bleme "r%ani/a-iei periclitnd viit"rulacesteia.

    Se p"ate "bserva c# r#spunsurile la 0ntreb#rile c'esti"narului sunt c"tate

    cu 1 2 respectiv 4 puncte 0n func-ie de %ravitatea situa-iei pre/entate astfelF celec"tate cu 1 punct repre/int# situa-iile fav"rabile cele cu 2 puncte situa-iileacceptabile sau care nu au " imp"rtan-# ma8"r# iar cele c"tate cu 4 puncterepre/int# situa-ii ne%ative care afectea/# si%uran-a pr"iectului.

    Re/ultatele c'esti"narului se "bserv# c# au f"st 0mp#r-ite 0n trei cate%"riifunc-ie de impactul pe care 0l p"ate avea pr"iectul c'esti"nat asupra activit#-iiviit"are a "r%ani/a-iei iar 0n func-ie de acestea se p"ate lua " deci/ie privindriscul implement#rii pr"iectului.

    Din exemplul pre/entat mai sus se p"ate tra%e c"nclu/ia c# un c'esti"nar este utili/at 0n cadrul unei "r%ani/a-ii pentru a stabili nivelul de risc a pr"iectului

    unei activit#-i viit"are el fiind utili/at adesea 0n selec-ia pr"iectului cel maic"nvenabil. n %eneral cel mai c"nvenabil plan este cel care implic# asumareariscuril"r cele mai mici 0n vederea "b-inerii beneficiil"r cele mai mari.

    n c"nclu/ie se p"ate spune c# utili/area c'esti"narului 0n identificareariscului se face d"ar 0n fa/ele ini-iale ale ciclului de de/v"ltare a pr"iectel"r.

    2.2 #rainstorin! 

    Jtili/area c'esti"narului a8ut# la identificarea unui anumit risc dar nu le

     p"ate spune care este sursa acelui risc nu le p"ate preci/a m"dul 0n care aceast#surs# afectea/# activit#-ile şi nici nu p"ate preci/a " inf"rma-ie c"rect# dac# apar m"dific#ri ale realit#-ii. ceste nea8unsuri sunt re/"lvate de 0ntrunirile

     brainst"rmin%.Hermenul de brainst"rmin% este preluat din literatura str#in# şi 0n

    traducere liber# desemnea/# " furtună de creiere. ceast# activitate c"nst# 0ntr:"sesiune de lucru cu " anumit# tem# la care particip# specialişti din d"meniu.ceştia aduc idei referit"are la tematica şedin-ei urmnd ca acestea s# fieanali/ate şi selec-i"nate.

    (rainst"rmin%:ul 0şi canali/ea/# ef"rturile spre cele mai mici surse de risc

    care p"t afecta derularea unui pr"iect. n acest sens participan-ii la aceast#

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    19/59

    activitate 0şi pun 0ntrebarea GCe cre/i c# se p"ate 0ntmpla pe parcursul derul#rii pr"iectuluiE şi fiecare vine cu idei dintre cele mai diverse. Pe parcursul şedin-einimeni nu trebuie s# critice ideil"r cel"rlal-i pentru a 0ncura8a fluxul c"ntinuu dec"ntribu-ii. Pe m#sur# ce " idee n"u# apare ea este scris# pe 'rtie urmnd ca lasfrşitul furtunii s# fie citite anali/ate şi criticate t"ate.

    n practic# "amenii au avut succes 0n utili/area sesiunil"r brainst"rmin% ba/ate pe te'nica SM=H ; , treng!ts, - ea.nesses,  pportunities and T !reats )  (uncte tari, (uncte slabe, Oportunităţi şi /meninţări

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    20/59

    0n ca/ c"ntrar se c"nsemnea/# fiecare abatere cu sc"pul de a atra%e aten-iamana%eril"r. Pentru ca aceste evenimente ned"rite s# nu afecte/e derularea

     pr"iectului ele trebuie semnalate şi t"t"dat# trebuiesc luate m#suri de si%uran-# pentru c"ntracararea efectel"r pe care acestea le p"t avea.

    Jn exemplu de 8urnal p"ate avea f"rma pre/entat# 0n tabelul 2.1.

     r.Crt.

    Aveniment +#suri luate Resp"nsabilData

    0nre%istr#riiData

    re/"lv#riiC"d de

    alarmareQ=bs.

    Situa-ii 0n curs de clarificare

    1 ( =prire utila8,ef de

    sec-ie N1:4:2$$! 1

    n cursde re/.

    2............................................................................................................................................................

    n. Situa-ii re/"lvate

    1. Sistare

    alimentare,ef de tur# 1!:3:2$$! 3:1:2$$! $ re/"lvat

    2.............................................................................................................................................................

    m.

    ∗ $ Risc ma8"r 1 Risc mediu 2 Risc sc#/ut

    Tabelul (.1 E/em$lu %e 0urnal %e activitţi 

    Se p"ate "bserva c# 0n 8urnal sunt c"nsemnate evenimentele care au unanumit %rad de risc 0n plus se mai c"nsemnea/# şi m#surile luate pers"aneleresp"nsabile de evenimentul respectiv peri"ada de timp 0n care au f"st re/"lvatesitua-iile precum şi nivelul riscului semnalat. =dat# re/"lvat# " situa-ie aceastaeste transferat# 0n a d"ua parte a 8urnalului la rubrica ituaţii re*olvate  şi sec"nsemnea/# data re/"lv#rii pentru a putea determina timpul care a f"st necesar 0n acest sc"p.

    Situa-iile re/"lvate c"nsemnate 0n 8urnal sunt f"l"sit"are dac# 0n viit"r apar ca/uri similare. vnd c"nsemnate m#surile luate şi pers"aneleresp"nsabile 0n viit"r se p"ate ab"rda " pr"blem# similar# mult mai rapid deci

    %radul de risc a unui eveniment similar trebuie s# fie mai sc#/ut.ceste 8urnale repre/int# " surs# imp"rtant# de date pentru identificareariscuril"r 0n pr"iecte similare precum şi pentru determinarea pr"babilit#-il"r deapari-ie a acest"ra pentru anali/a cantitativ# şi calitativ# a l"r pentru stabiliream"dalit#-il"r de ab"rdare etc.

    2.4 %odele coportaentale

    n practic# exist# multe c"mp"rtamente umane care p"t fi prev#/ute uş"r

    iar un analist de risc trebuie s# p"at# prevede apari-ia şi c"nsecin-ele acest"ra.

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    21/59

    cest lucru se face prin cun"aşterea naturii umane şi implic# mai mult artaintui-iei dect ştiin-a exact#.

    Stabilirea m"delel"r c"mp"rtamentale presupune cun"ştin-e psi'"s"ci"l"%ice pentru prevederea c"mp"rtamentului uman 0n anumite c"ndi-ii0n spe-# 0n c"ndi-ii de stres.

    Ali/a'u I"ldratt 0n cartea sa intitulat# GH'e Critical C'ain ;>eri%aSlab#< pre/int# imp"rtan-a pe care " are anticiparea 0n munca planificat# prin

     prisma psi'"l"%ie umane. n acest sens el spune c# "mul 0n c"ndi-iile termin#riiunei sarcini pn# la un termen stabilit va face acest lucru d"ar 0n apr"piereaacestui termen. n spri8inul afirma-iei sale el pre/int# d"u# m"delec"mp"rtamentale şi anumeF

    : sindr"mul studentului: le%ea lui Par?ins"n

    indromul studentului c"nst# 0n faptul c# " pers"an# termin# " sarcin#d"ar pe ultima sut# de metri. cest lucru este " c"nsecin-# a multitudinil"r sarcinil"r pe care pers"ana respectiv# le are de finali/at 0n acelaşi timp.

    Din punct de vedere c"mp"rtamental atunci cnd " pers"an# are dere/"lvat mai multe lucruri 0n acelaşi timp va re/"lva 0nt"tdeauna situa-ia careeste catal"%at# ca fiind f"arte imp"rtant# şi va l#sa pentru mai tr/iu sarcinilec"nsiderate mai pu-in imp"rtante. Din acest punct de vedere pr"bleme mai pu-inimp"rtante de ast#/i devin cri/ele din /iua de mine.

    De aici apare un c"mp"rtament care %enerea/# un risc de ne0ncadrare 0ntermenii stabili-i dat"rit# fen"menului psi'"l"%ic numit sindromul studentuluic"nf"rm c#ruia dac# dai " sarcin# unei pers"ane "cupate exist# riscul ca sarcinarespectiv# s# nu fie terminat# termenul stabilit.

    l d"ilea m"del c"mp"rtamental descris de Ali/a'u I"ldratt este le%ea luiPar?ins"n. ceasta a f"st pr"pus# de "rt'c"te Par?ins"n 0n lucrarea sa

     (ar.inson0s la12 /nd ot!er studies of /dministration 3%egea lui (ar.inson2 şi

    alte studii în administraţie4. ceast# le%e spune c# " sarcin# se extinde astfel0nct s# ac"pere 0ntrea%a peri"ad# de finali/are. Prin transpunerea acestei le%i 0nc"ntextul unei planific#ri a muncii se p"ate "bserva c# "rict de multe precau-iisunt luate 0n ceea ce priveşte si%uran-a termin#rii un"r "pera-ii 0n termenulstabilit c"mp"rtamentul "amenil"r implica-i 0n pr"iect va determina ca sarcinilerespective s# fie 0ndeplinite d"ar la limita specificat# cu riscul ca aceast# limit#s# fie adesea dep#şit#.

    De exemplu " activitate p"ate fi terminat# 0n trei /ile dar ec'ipa care va fidesemnat# pentru finali/area ei " p"ate reali/a 0n patru /ile iar din m"tive desi%uran-# se i:au 0n calcul cinci /ile. pr"ape si%ur ec'ipa va finali/a sarcina cel

     pu-in 0n patru /ile dar dac# intervine ceva termenul limit# este dep#şit deciriscul evenimentului ned"rit determin# şi riscul finali/#rii pr"iectului. Pentru a0nl#tura acest nea8uns mana%erul trebuie s# stabileasc# termenul limit# la trei/ile pentru ca cei 0ns#rcina-i s# termine 0n trei /ile sau p"ate mai pu-in şi 0n celmai r#u ca/ 0n patru /ile p#strnd astfel re/erva riscului de dep#şire a termenului

     pentru el.

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    22/59

    Desi%ur mai exist# şi alte m"dele de c"mp"rtament pe ba/a c#r"ra se p"t planifica activit#-ile şi se p"t identifica riscurile %enerate de acestea. Jtili/aream"delel"r c"mp"rtamentale 0n pr"cesul de identificare a riscului se ba/ea/# penatura uman# necesit# c"nsultarea un"r specialişti 0n d"meniu respectiv

     psi'"l"%i s"ci"l"%i etc. dar are re/ultate n"tabile mai ales 0n d"meniul risculuile%at de resursele umane.

    2.5 Dia!rae

    Dia%ramele repre/int# " te'nic# de repre/entare %rafic# a diferitel"r realit#-i ele fiind astfel de un real f"l"s analiştil"r 0n activitatea l"r de identificarea riscuril"r. n practic# se p"t identifica " serie 0ntrea%# de dia%rame dar dintreacestea cele mai des utili/ate 0n identificarea riscului suntF dia%rama tip sc!elet de peşte şi dia%rama activitate5mediu.

    !iagrama schelet de pe"te

    n literatura de specialitate aceast# repre/entare mai este denumit# şidia%ramacau*ă6efect  şi a f"st c"nceput# de un specialist 8ap"ne/ 0n d"meniul calit#-iirespectiv a"ru &s'i?a@a. Sc"pul acestei dia%rame este acela de a identificac"mp"nentele unui pr"ces care c"ncur# la finali/area acestuia.

    Pentru exemplificare v"m c"nsidera " activitate de pr"duc-ie 0n d"meniul0nc#l-#mintei. 9a aceast# activitate c"ncur# urm#t"arele d"u# subactivit#-i carela rndul l"r sunt divi/ate astfelF

    Pr"iectarea• Desi%n• Creare tipare

    Pr"duc-ia• Cr"ire• +"ntare• inisare

    Repre/entarea %rafic# a pr"cesului de pr"duc-ie pre/entat mai susutili/nd dia%rama sc!elet de peşte este pre/entat# 0n fi%ura 2.1. 0n care se p"ate"bserva fiecare pr"ces şi implica-iile sale asupra pr"duc-iei de 0nc#l-#minte.Dat"rit# m"dului de aran8are a liniil"r ansamblul dia%ramei este asem#n#t"r unuisc'elet de peşte c"l"ana vertebral# indicnd "biectivul principal al activit#-iirespectiv pr"dusul finit iar liniile "blice activit#-ile care c"nduc la atin%ereaacestuia.

    Cu a8ut"rul acest"r dia%rame se p"t identifica riscurile fiec#rei fa/e 0n parte prin r#spunsul la " serie de 0ntreb#ri cum ar fiF

    n fa/a de pr"iectareF

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    23/59

    • Desi%n:ul este c#utat pe pia-#E• Hiparele se p"t 0ncadra 0n materialE

    n fa/a de pr"duc-ie• Prin cr"ire pierderile de material sunt mariE• Axist# suficient pers"nal la m"nta8E• 9a finisare se re%#sesc multe pr"duse nec"nf"rmeE

    iecare r#spuns ne%ativ la 0ntreb#rile de mai sus creşte riscul activit#-ii de pr"duc-ie şi p"ate %enera la rndul s# 0ntrebarea  De ce?  Dac# se %#seşter#spunsul la aceasta practic se %#seşte " met"d# de ab"rdare a riscului deciexist# p"sibilitatea elimin#rii acestuia 0nc# din fa/a pr"iect#rii activit#-ii.

    Figura (.1. iagrama schelet %e $e"te

    !iagrama activitate#mediu

    ceast# dia%ram# se c"ncentrea/# asupra m"dului 0n care " activitateinterac-i"nea/# cu mediul 0n care aceasta se desf#ş"ar#. Premisa de la care se

     pleac# 0n aceast# ab"rdare este aceea c# "rice pr"ces interac-i"nea/# c"ntinuu cumediul 0n care se desf#ş"ar#. De exemplu " s"cietate c"mercial# interac-i"nea/#

     permanent cu furni/"rii şi clien-ii s#i cu banca unde are desc'is c"nt cu

    aut"rit#-ile şi c"munitatea l"cal# etc deci activitatea s"ciet#-ii se desf#ş"ar# prin

    Pr"dus finit

    Pr"iectare

    Pr"duc-ie

    Desi%n

    Hipare

    +"ntareCr"ire

    inisare

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    24/59

    intermediul interac-iunii cu alte s"ciet#-i c"merciale sau entit#-i din mediulec"n"mic din care face parte.

    n fi%ura 2.2 este pre/entat m"dul de "r%ani/are a unui c"ncurs de desen pe asfalt. n aceast# dia%ram# se "bserv# paşii pr"cesului de "r%ani/are şi anumeF

    &nvitarea participan-il"r  =b-inerea aut"ri/a-iil"r  >erificarea st#rii vremii =prirea circula-iei 0n /"n# Desf#şurarea c"ncursului

    Dia%rama activit#-ii mai preci/ea/# şi elementele din mediul 0n care sedesf#ş"ar# şi cu care interac-i"nea/# aceastaF

    ut"rit#-i publice emit aut"ri/a-iile necesare

    desf#şur#rii c"ncursului =ficialit#-i pers"ane publice care se p"t implica 0n

     pr"iect P"li-ia rutier# asi%ur# si%uran-a desf#şur#rii

    c"ncursului prin "prirea circula-iei 0n /"n# Ir#dini-ele şi şc"lile sunt Gfurni/"rii de participan-i la

    c"ncurs Sp"ns"rii c"mpanii sau pers"ane fi/ice care asi%ur#

    f"ndul de premiere urni/"ri servicii c"nexe diferite c"mpanii care asi%ur#

    serviciile c"nexe c"ncursului ;de exemplu " c"mpanie de b#uturi r#c"rit"are sau " c"mpanie pr"duc#t"are dedulciuri etc

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    25/59

    Figura (.( iagrama activitţii %e organizare "i elementele e/terne im$licate

    Jn analist de risc 0n m"mentul 0n care urm#reşte " astfel de dia%ram#

     p"ate identifica t"ate sursele de risc care decur% din aceasta. n acest sens suntanali/ate t"ate elementele pre/entate dup# care se i:au 0n discu-ie t"ate p"sibilit#-ile de apari-ie a unui eveniment de risc.

    Prima fa/# a pr"cesului este invitarea participanţilor . Pentru bunadesf#şurare a c"ncursului se d"reşte ca num#rul de participan-i s# fie ct maimare iar aceştia s# fie talenta-i. Pentru 0ndeplinirea acest"r c"ndi-ii se "bserv# c#

     p"ate exista riscul de a nu exista suficient de mul-i c"ncuren-i talenta-i necesaridesf#şur#rii c"ncursului.

    d"ua fa/# a pr"cesului este "b-inerea aut"ri/a-iil"r necesare unde exist#riscul ca aut"rit#-ile l"cale s# nu apr"be desf#şurarea unui astfel de c"ncurs din

    diverse m"tive.Desf#şurarea c"ncursului nu p"ate avea l"c dac# vremea nu estefav"rabil# deci starea vremii este " alt# surs# de risc. Sau t"t din punctul devedere al vremii exist# riscul ca bir"ul mete"r"l"%ic s# furni/e/e date care nu seadeveresc 0n /iua c"ncursului fapt ce implic# un eşec t"tal.

    Riscul ca p"li-ia rutier# s# nu p"at# "pri circula-ia 0n /"n# este apr"ape/er" dac# au f"st "b-inute aut"ri/a-iile de la aut"rit#-ile l"cale dar p"ate existariscul ca un intrus s# pun# 0n peric"l via-a participan-il"r dac# "r%anele de "rdinenu reuşesc s# 0l "preasc# s# p#trund# cu aut"ve'iculul 0n /"na restric-i"nat#.

    &nvitare participan-i

    =b-inerea

    aut"ri/a-iil"r 

    >erificareast#rii vremii

    =prireacircula-iei 0n

    /"n#

    Desf#şurareac"ncursului

    ut"rit#-i publice

    Sp"ns"riIr#dini-e şişc"li

    urni/"riservicii c"nexe

    P"li-iarutier#=ficialit#-i

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    26/59

    ctivitatea de desf#şurare a c"ncursului nu mai face "biectul anali/eiactivit#-ii de "r%ani/are a acestuia m"tiv pentru care 0n aceast# fa/# nu se maiidentific# riscuri.

    n c"ntinuare se identific# riscurile elementel"r externe activit#-iianali/ate dar care interac-i"nea/# cu aceasta de exemplu se p"ate identificariscul ca un furni/"r de servicii c"nexe s# pun# 0n vn/are pr"duse expirate sauun sp"ns"r s# se retra%# punnd 0n peric"l astfel f"ndul de premiere şi aşa maideparte.

    Dup# cum am putut "bserva 0n exemplul de mai sus cu a8ut"ruldia%ramel"r de tipul activitatemediu se elimin# nea8unsurile dia%ramei sc'eletde peşte de"arece nu se re/um# d"ar la anali/a fact"ril"r interni ci caut# s#identifice şi fact"rii externi %enerat"ri de risc.

    2.6 Dia!raele de flux 

    Dia%ramele de flux simplific# f"arte mult identificarea dinamicii unui pr"ces. Dac# pr"cesul este bine pr"iectat aceste dia%rame sunt uş"r de 0nt"cmitşi interpretat de"arece ele descriu pr"cesul şi func-iunile sale de la fa/a de ini-ierea pn# la fa/a final# a acestuia. Detalierea pr"cesului pe fa/e permite "identificare facil# a sursel"r de risc şi evit# pierderea din vedere a un"ra dintreele.

    n fi%ura 2.3 este pre/entat sc'ematic pr"cesul unui studiu de fe/abilitate.

    Se "bserv# c# in aceast# dia%rama sunt marcate distinct fa/ele interne de fa/eleexterne ale "r%ani/a-iei de"arece primele au un %rad de risc mai ridicat sprede"sebire de cele din a d"ua cate%"rie care sunt mai pu-in riscante. stfel 0ndia%rama pr"cesului se p"t distin%e urm#t"arele fa/e externeF

    : pr"barea pr"iectului: Cule%erea datel"r ;externe<: uditarea extern# a re/ultatel"r 

    Dat"rit# faptului c# aceste "pera-iuni nu depind de ec'ipa care c"nduce pr"iectul studiului de fe/abilitate riscurile pe care le implic# acestea sunt maimari dect riscurile %enerate de "pera-iunile interne ale pr"cesului.

    iecare fa/# a pr"cesului %enerea/# " serie de 0ntreb#ri a c#r"r r#spuns p"tduce la identificarea riscuril"r studiului de fe/abilitateF

    •  +a*a de proiectare

    o Cine face proiectul?

    o  $ste o persoană speciali*ată?

    o  /re e"perienţă?

    •  +a*a de aprobare a proiectului

    o Cine aprobă proiectul?

    o  $"istă conflicte de interese în aprobarea proiectului?

    o  /probarea proiectului ţine de renumele companiei?

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    27/59

    •  +a*a de culegere a datelor 3e"terne4

    o unt accesibile datele e"terne?

    o atisfac nevoile informaţionale ale studiului?

    o

    unt necesare aprobări speciale pentru accesul la acestedate?

    o e poate verifica corectitudinea acestor date?

    •  +a*a de culegere a datelor 3interne4

    o istemul informaţional al companiei poate furni*a datele

    necesare?

    o  Datele interne satisfac nevoile informaţionale ale

     studiului?

    •  +a*a de anali*ă

    o Cine se ocupă de procesul de anali*ă?

    o  $"istă instrumentarul necesar acestui proces?

    •  +a*a de interpretare a re*ultatelor 

    o Cum se interpretea*ă re*ultatele?

    o  $"istă subiectivism în această interpretare?

    •  +a*a de auditare e"ternă a re*ultatelor 

    o Cine se ocupă de acest proces?

    o  $"istă conflicte de interese?

    o  $c!ipa de auditori furni*ea*ă şi e"plicaţii privind 

    activitatea lor?

    •  +a*a de revi*uire a re*ultatelor o  $"istă riscuri în acest proces?

    •  +a*a de finali*are

    o  $"istă posibilitatea apariţiei erorilor te!nice în acest 

     proces?

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    28/59

    Figura (.& iagrama $rocesului %e stu%iu %e *ezabilitate

    Start

    Pr"iectare

    pr"bare pr"iect

    Cule%ere dedate ;externe<

    Cule%ere dedate ;interne<

    nali/a datel"r 

    &nterpretareare/ultatel"r 

    uditareaextern# a

    re/ultatel"r 

    Revi/uirea

    re/ultatel"r 

    inali/areastudiului

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    29/59

    2.& 'edin(e periodice cu personalul 

    Jna dintre cele mai des utili/ate şi t"t"dat# cu re/ultatele cele mai bune 0n pr"cesul de identificare a riscului este met"da 0ntruniril"r peri"dice dintremana%eri şi pers"nalul implicat 0n pr"iectul sau activitatea anali/at#. Prinintermediul acest"ra participan-ii 0şi p"t 0mp#rt#şi p#rerile şi experien-a ei avndastfel "p"rtunitatea s# 0şi exprime "piniile pr"prii şi s# asculte ideile alt"ra.>eri%a slab# a acestui pr"ces c"nst# 0n nivelul de pre%#tire al participan-il"r de%radul de speciali/are şi experien-a pe care aceştia " au.

    ceste 0ntlniri mai sunt utile şi 0n discutarea riscuril"r 0nre%istrate 0n 8urnalele de activit#-i ;ve/i para%raful 2.3< avndu:se 0n vedere faptul c# participan-ii la aceste 0ntlniri sunt specialişti 0n d"meniu şi au vi/iunea necesar#identific#rii anali/ei şi ab"rd#rii riscuril"r specifice.

    desea 0n "r%ani/a-iile sensibile la situa-iile de risc se re/erv# timp pentruastfel de 0ntlniri peri"dice t"cmai pentru discutarea riscuril"r determinate pe

     parcursul derul#rii activit#-ii precum şi a cel"r care se p"t anticipa. n urmaacest"r 0ntlniri se p"t lua şi deci/ii de ab"rdare a riscuril"r identificate deciutilitatea l"r peri"dic# este perfect 8ustificat#.

    n c"nclu/ie se p"ate spune c# activitatea de mana%ement al riscului nu p"ate fi demarat# f#r# identificarea sursel"r de risc. Pr"cesul de identificare

    c"nst# 0n c#utarea tutur"r sursel"r %enerat"are de evenimente care p"t afectane%ativ activitatea "r%ani/a-iei avnd la disp"/i-ie " serie de instrumente. n practic# aceste instrumente sunt utili/ate fie 0n c"mbina-ie fie succesiv sc"pul principal fiind acela de a nu sc#pa din vedere nici un risc care p"ate afecta bunadesf#şurare a activit#-il"r "r%ani/a-iei

    =dat# identificat# " surs# de risc aceasta trebuie anali/at# respectivtrebuie s# i se stabileasc# pr"babilitatea %ener#rii unui eveniment de risc şiimpactul pe care 0l p"ate avea acest eveniment.

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    30/59

    $. %nali&a riscului

    n pr"cesul de anali/# a riscului se distin% d"u# mari cate%"riiF• nali/a calitativ# a riscului• nali/a cantitativ# a riscului

    Re/ultatele anali/ei calitative a riscului sunt mai pu-in exacte ele avndmai mult un caracter "rientativ dect unul precis. Dac# nu sunt satisf#c#t"areaceste re/ultate mana%ementul riscului pune la disp"/i-ie şi anali/a cantitativ#care pre/int# re/ultate 0n f"rm# cifric# ca urmare a calculel"r f#cute.

    3.1  )nali*a calitativă a riscului 

    'ehnica scenariilor 

    ceast# te'nic# presupune adunarea unui %rup de "ameni inf"rma-ispecialişti 0n d"meniu c#r"ra li se cere s# 0şi aplice cun"ştin-ele şi ima%ina-ia

     pentru a descrie unul sau mai multe m"duri p"sibile de derulare a unui eveniment p"rnind de la " situa-ie c"ncret#. cest tip de activitate se desf#ş"ar# t"t timpulde c#tre "ricine d"reşte s# planifice " activitate. De exemplu un individ d"reşte

    s# plece 0ntr:" c#l#t"rie cu s"-ia sa. n m"mentul 0n care ei planific# detaliile privind aceast# c#l#t"rie apare urm#t"rul dial"%F

    : oţul F Dac# p"rnim la 7 diminea-a avnd 0n vedere c# pn# la(ucureşti sunt 3$$ ?m ar trebui ca 0n 8urul "rei 12 s# a8un%em ladestina-ie.

    : oţiaF i dreptate dar dac# mine va fi cea-# am putea 0ntr/iacel pu-in " "r# deci ar fi bine s# plec#m la "ra 6 pentru fi la 12 0n(ucureşti.

    Deşi pare an"rmal ambii s"-i au avut dreptate. Al are dreptate c# face 0n !"re cei 3$$ de m iar ea are dreptate c# 0n ca/ul 0n care va fi cea-# v"r fi

    necesare 6 "re pentru parcur%erea aceleiaşi distan-e. mbii au creat d"u# scenariisimple respectiv unul "ptimist ;cel al s"-ului< şi unul pesimist ;cel al s"-iei

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    31/59

    Ienerarea scenariil"r 0n perspectiv# presupune luarea ca punct de plecarea unei realit#-i pre/ente şi p"rnind de la aceasta se ima%inea/# situa-ii viit"are.cest tip de scenariu r#spunde la 0ntrebarea Ce se poate întâmpla dacă?  Jnexemplu 0n acest sens se p"ate da 0n d"meniul bursier unde se ima%inea/# " seriede scenarii cu privire la ev"lu-ia c"ta-iil"r la burs# 0n func-ie de " serie de fact"ri.

    Ienerarea de scenarii din perspectiv# presupune stabilirea m"dului 0n carese p"ate a8un%e la " situa-ie viit"are prin prisma realit#-ii pre/ente. cest tip descenariu r#spunde la 0ntrebarea Cum se poate a'unge în situaţia 7? De exempluun mana%er d"reşte s# determine " variant# de a aduce c"mpania sa pe primul l"c

     pe pia-#. n acest sens al#turi de " serie de specialişti %enerea/# scenarii p"sibilecare p"t atin%e "biectivul pr"pus.

    8enerarea scenariilor în perspectivă

    +"dul de utili/are a acestui %en de scenarii va fi pre/entat 0n urm#t"rulexemplu. cest exemplu c"nst# 0n spri8inirea deci/ie mana%ementului de vrf alc"mpaniei lfa 0n vederea extinderii pie-ei de desfacere 0n Jn%aria. C"mpaniaare ca "biect de activitate pr"ducerea de ec'ipamente electr"casnice şi arer#spndire pe 0ntre%ul terit"riu al R"mniei. Pentru a lua deci/ia de extindere a

     pie-ei de desfacere c"mpania trebuie s# ştie ce riscuri implic# precum şi cum p"tafecta aceste riscuri activitatea. n acest sens au f"st c"nv"cate mai multe

     pers"ane din cadrul c"mpaniei respectivF• ,eful departamentului de mar?etin%•

    ,eful departamentului de investi-ii:finan-e• Seful departamentului de pr"duc-ie• ,eful departamentului 8uridic• ,eful departamentului resurse umane

    n prealabil cei c"nv"ca-i au f"st 0nştiin-a-i de sc"pul 0ntrunirii şi li s:acerut s# pre%#teasc# datele necesare. Ca urmare departamentul de mar?etin% areali/at un studiu de pia-# 0n Jn%aria cei de la investi-ii:finan-e au stabilit

     bu%etele necesare c"mpartimentul de pr"duc-ie a f#cut calculele privind "eventual# creştere a v"lumului pr"duc-iei aşa cum departamentul resurse umane astabilit care este necesarul de pers"nal 0n vederea extinderii 0n timp ce

    departamentul 8uridic a studiat le%isla-ia r"mneasc# un%ar# şi cea interna-i"nal#0n d"meniu.

    vnd t"ate datele necesare cei c"nv"ca-i s:au 0ntlnit şi au 0nceput s# p"arte discu-ii cu privire la pr"blema respectiv#. GSten"%rama acest"r discu-iieste urm#t"areaF

    :  9anagerul F st#/i ne:am 0ntlnit pentru a discuta despreeventuala extindere a c"mpaniei n"astre 0n vederea ac"peririicerin-el"r de pe pia-a un%ar#. n acest sens aş d"ri s# vedem

     punctele de vedere ale fiec#ruia dintre dumneav"astr# privindaceast# pr"blem#.

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    32/59

    : :eful departamentului de mar.eting F Departamentul pe care 0lc"nduc a reali/at un studiu pe pia-a pr"dusel"r electr"casnice dinJn%aria şi am "bservat c# cererea pe aceast# pia-# este 0nc"ntinu# creştere dat"rit# sc#derii d"bn/il"r la creditele pentrunev"i pers"nale şi pentru c"nsum. Sin%urele riscuri ale acestei

     penetr#rii acestei pie-e sunt %enerate de "ferta venit# de Aur"pade >est ca urmare a pr"aspetei ader#ri a Jn%ariei la C"munitateaAur"pean#. ceast# "fert# este f"arte diversificat# şi este 0ns"-it#de m#rci cu renume.

    : :eful departamentului de investiţii6finanţeF Ac'ipa n"astr# a previ/i"nat un bu%et al acestei activit#-i şi a c"nstatat " necesitatede finan-are 0n val"area de !$$.$$$ T sum# care p"ate c"nturanecesarul extinderii. Sunt cun"scute riscurile implicate de aceast#finan-are acestea fiind identificate 0mpreun# cu resp"nsabiliic"mpartimentului de mar?etin%.

    : :eful departamentului de producţieF Departamentul n"stru arecapacit#-ile necesare de extindere a activit#-ii dar sub re/erva

     bunei func-i"n#ri a utila8el"r de pr"duc-ie la parametri maximi.ceast# expl"atare a utila8el"r p"ate cau/a defec-iuni te'nice carear putea c"nduce la un bl"ca8 0n fluxul te'n"l"%ic. H"t"dat#

     pentru reali/area acest"r parametri mai este necesar# "suplimentare de pers"nal de 3$B pentru a putea desf#şuraactivitatea 0n trei sc'imburi fa-# de d"u# cte sunt 0n pre/ent.

    : :eful departamentului de resurse umaneF sus-in ideea pre/entat#de c"le%ul meu din pr"duc-ie referit"r la necesitateasupliment#rii pers"nalului. ceast# pr"cedur# presupune anumitec"sturi care nu cred c# au f"st prinse 0n bu%etul de investi-iirespectiv c"sturile suplimentare de salari/are şi c"sturile deinstruire a n"ului pers"nal.

    : :eful departamentului 'uridicF Din punct de vedere le%al suntnecesare " serie de apr"b#ri din -ara %a/d# dar cel mai imp"rtantaspect 0l c"nstituie certificarea calit#-ii pr"dusel"r c"nf"rmstandardel"r &S= $$1 de"arece este " c"ndi-ie a C"munit#-iiAur"pene c"munitate unde s:a inte%rat şi Jn%aria.

    Pn# aici participan-ii la şedin-# au luat cun"ştin-# de c"ndi-iile actuale.H"t"dat# s:au identificat " serie de riscuri referit"are la extinderea activit#-iirespectivF

    : riscul %enerat de c"ncuren-a din -ara %a/d#: riscuri de finan-are: riscuri te'n"l"%ice: riscuri privind resursele umane: riscuri p"litice

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    33/59

    n c"ntinuare se v"r crea d"u# scenarii ale viit"arei activit#-i respectivunul pesimist şi unul "ptimist cu sc"pul de a putea vedea ce s:ar putea 0ntmpladac# se i:a " deci/ie privind extindereaF

    :  9anagerul F Date fiind aceste inf"rma-ii aş d"ri s# vedem "piniiledumneav"astr# 0n privin-a ev"lu-iei evenimentel"r 0n ca/ul 0ncare se decide extinderea activit#-ii 0n -ara vecin#.

    : :eful departamentului de investiţii6finanţeF Deşi nu am cun"scutde la 0nceput t"ate c"sturile implicate de acest pr"iect p"t spunec# din punct de vedere financiar exist# d"u# situa-iiF unafav"rabil# situa-ie care presupune " creştere substan-ial# a

     beneficiil"r şi una nefav"rabil# atunci cnd investi-ia f#cut# nueste rentabil# iar c"mpania r#mne cu banii c'eltui-i şi f#r# niciun re/ultat. Din punctul meu de vedere trebuie s# anali/#msitua-ia 0n d"u# direc-iiF una pesimist# şi una "ptimist#.

    : :eful departamentului de mar.eting F Din studiul de pia-# efectuat0n Jn%aria am c"nstatat c# 0n aceast# -ar# exist# " cerere cu 2!Bmai mare dect "ferta fapt care %enerea/# un de/ec'ilibru pe

     pia-#. C"nsider c# acum este m"mentul "p"rtun de penetrare a pie-ei respective de"arece 0n cel mai scurt timp ceilal-ic"ncuren-i v"r "cupa aceast# /"n# a cererii iar n"i v"m pierde"ca/ia unei creşteri a cifrei de afaceri cu cel pu-in 1$B. H"t"dat#

     pre-urile cu care n"i am ieşit pia-a r"mneasc# sunt cu 3$B maimici dect cele din Jn%aria lucru care p"ate fi ct se p"ate defav"rabil de"arece avem p"sibilitatea penetr#rii pie-ei cu un nivelal pre-ului f"arte sc#/ut dar care ne p"ate aduce beneficii maimari dect 0n R"mnia. Axist# şi p"sibilitatea cei drept f"artesc#/ut# ca pia-a un%ar# s# respin%# pr"dusele n"astre din diferitem"tive cum ar fi m"tive etnice sau p"litice 0ns# repet acestlucru are " pr"babilitate f"arte mic# dat"rit# existen-ei uneim"tiva-ii fundamentale a c"nsumat"rului un%ar 0n ceea ce

     priveşte pre-ul.: :eful departamentului de producţieF Din cte am putut "bserva

    din discu-iile de pn# acum p"t spune c# aceast# extindere aactivit#-ii presupune 0n m"d inevitabil " creştere a v"lumului

     pr"duc-iei. Repet faptul c# aceast# creştere %enerea/# inevitabil şi" creştere %radului de utili/are a capacit#-il"r de pr"duc-ie fapt ceimplic# un risc mare asupra fiabilit#-ii utila8el"r. = supras"licitarea acest"ra pe " peri"ad# mare de timp p"ate duce la defectareal"r situa-ie 0n care se p"ate bl"ca 0ntre%ul flux te'n"l"%ic decia8un%em la imp"sibilitatea de a mai pr"duce şi ce pr"duceam

     pn# acum pentru R"mnia.: :eful departamentului de investiţii6finanţeF Aste adev#rat c# riscul

    te'n"l"%ic pre/entat de c"le%ul meu p"ate bl"ca activitatea

    c"mpaniei dar dac# beneficiile "b-inute 0n urma extinderii se

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    34/59

    ridic# la nivelul pre/entat de ,eful departamentului de mar?etin%exist# p"sibilitatea efectu#rii un"r ac'i/i-ii de n"i utila8e sau dece nu a unei rete'n"l"%i/#ri.

    : :eful departamentului de producţieF Da dar c"ndi-ia esen-ial#este ca acest lucru s# se reali/e/e ct mai rapid p"sibil.

    : :eful departamentului de resurse umaneF n ceea ce priveşteresursele umane p"t spune c# se p"t recruta tineri abs"lven-i defacultate care sunt %ata instrui-i din b#ncile şc"lii dar subre/erva unei salari/#ri atractive altfel risc#m s# a8un%em 0nsitua-ia unei fluctua-ii masive de pers"nal care ar afecta 0ntr:unm"d ireversibil buna desf#şurare a activit#-ii de extindere.

    : :eful departamentului 'uridicF n ceea ce priveşte departamentul pe care 0l c"nduc p"t spune c# "b-inerea aut"ri/a-iil"r din -ara%a/d# nu impune nici " pr"blem# iar 0n ceea ce priveştecertificarea calit#-ii am inf"rma-ii c# pr"dusele c"mpaniein"astre respect# standardele impuse deci nu cred s# fie pr"blemedin punct de vedere 8uridic 0n activitatea de extindere. Dar dac#

     pr"dusele nu sunt c"nf"rm cel"r din Jniunea Aur"pean# nunumai c# nu "b-inem certificarea &S= nici nu cred c# avem şansede penetrare a pie-ei c'iar dac# pre-urile sunt mult sub nivelulmediu.

    :  9anagerul F Din discu-iile pre/entate se p"t "bserva d"u#variante de situa-ii una pesimist# care pe al"curi p"ate duce la

     bl"ca8 0n existen-a c"mpaniei şi una "ptimist# care prevede pr"fituri f"arte mari. Pentru " clarificare a acest"ra v# r"% s#reali/a-i cte " anali/# cantitativ# a fiec#rei variante pentrufiecare departament 0n parte urmnd ca s#pt#mna viit"are s# nere0ntlnim şi s# discut#m pe ba/a cifrel"r dac# extindem sau nuactivitatea.

    Se "bserv# c# sc"pul acestei 0ntlniri a f"st acela de a discuta despreriscurile care apar 0ntr:" activitate de extindere a unei c"mpanii respectiv de avedea 0n ce m#sur# acestea p"t afecta aceast# activitate.

    Pentru ca astfel de scenarii s# fie utile este f"arte imp"rtant cine particip#la discu-ii. n acest sens participan-ii trebuie s# fie specialişti cu experien-# cares# cun"asc# şi s# 0n-elea%# t"ate aspectele d"meniului 0n care lucrea/# altfelexist# riscul lu#rii unei deci/ii %reşit sau inc"mplet fundamentat# sau 0n cel maifericit ca/ pierdere irecuperabil# de timp.

    8enerarea scenariilor din perspectivă

    Pentru un astfel de scenariu v"m c"nsidera un alt exemplu referit"r laev"lu-ia unei afaceri din perspectiva &nte%r#rii R"mniei 0n Jniunea Aur"pean#.facerea este 0n d"meniul im"biliar şi are ca principal "biectiv ac'i/i-i"narea de

    im"bile şi terenuri 0n vederea revinderii l"r la pre-uri mai mari. ceast# activitate

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    35/59

    este f"arte pr"fitabil# 0n /ilele n"astre dat"rit# creşterii c"nstante a pre-uril"r peaceast# pia-#. H"ate c"mpaniile de pe aceast# pia-# se %ndesc ce se va 0ntmpladup# 1 ianuarie 2$$7 cnd R"mnia va adera la structurile C"munit#-iiAur"pene. n acest sens iat# " discu-ie 0ntre mana%erii unei c"mpanii Iama care"perea/# 0n acest d"meniuF

    :  9anagerul 7 F 9a sfrşitul anului 2$$4 c"mpania n"astr# a0nre%istrat un pr"fit de 1$$.$$$ T ca urmare a tran/ac-i"n#ril"r efectuate 0n val"are de peste 1 mili"ane T.

    :  9anagerul ; F C"nsider c# re/ultatele "b-inute la sfrşitul anuluitrecut sunt f"arte bune ele au f"st %enerate 0n principal de "creştere sus-inut# a pie-ei cu peste !$B. Principalul m"tiv alacestei creşteri c"nsider c# este pe de " parte infu/ia de capitalstr#in adus de cet#-enii r"mni pleca-i la munc# 0n str#in#tate iar 

     pe de alt# parte intr"ducerea 0n C"nstitu-ie a artic"lului referit"r la p"sibilitatea cet#-enil"r str#ini de a cump#ra pr"priet#-i peterit"riul -#rii n"astre.

    :  9anagerul

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    36/59

    Se "bserv# cele d"u# scenarii cel pesimist care c"nduce la faliment şi cel"ptimist care presupune " "rientare a activit#-ii spre un anumit se%ment de pia-#.Din anali/a cel"r d"u# scenarii mana%erii c"mpaniei Iama trebuie s# ia "deci/ie privind viit"rul afacerii l"r din perspectiva &nte%r#rii R"mnei 0n JniuneaAur"pean#.

    9a fel ca şi 0n ca/ul scenariil"r 0n perspectiv# scenariile din perspectiv#necesit# pers"ane experimentate care s# asi%ure luarea unei deci/ii c"recte.

    'ehnica matricei probabilitate(impact

    Riscul c"mp"rt# d"u# aspecte fundamentaleF probabilitatea  şi impactul .De exemplu c"mpaniile aviatice afirm# despre c#l#t"ria cu avi"nul c# este ceamai si%ur# avnd 0n vedere pr"babilitatea f"arte mic# de a muri 0ntr:un accidentaviatic. ceast# pr"babilitate este determinat# prin num#rul f"arte mare de

     pers"ane care c#l#t"resc cu avi"nul ;circa 1 mili"n de pers"ane /ilnic< rap"rtat lanum#rul de pers"ane care au murit 0ntr:un accident aviatic. Dar dac# 0ntrebi "

     pers"an# despre riscul c#l#t"riei cu avi"nul aceasta va r#spunde c# este f"arteriscant# de"arece exist# p"sibilitatea ;adev#rat f"arte mic#< de a muri 0ntr:unaccident aviatic.

    Pentru a putea spune cine are dreptate c"mpaniile aviatice sau c#l#t"riitrebuie c"mbinate cele d"u# elemente respectiv pr"babilitatea cu impactul. m"bservat 0n exemplul anteri"r c# avem de a face cu " pr"babilitate f"arte mic# deapari-ie a unui eveniment care are efecte f"arte mari asupra c#l#t"rului.

    n spri8inul acestei idei 0n anali/a riscului exist# te'nica matricei pr"babilitate:impact te'nic# care c"mbin# cele d"u# c"mp"nente ale riscului pre/entnd astfel " ima%ine de ansamblu a acestuia. n fi%ura 3.1 este pre/entat#" astfel de matrice care c"mbin# urm#t"arele elementeF

    Pr"babilitatea pe trei niveluriFo Pr"babilitate mareo Pr"babilitate medieo Pr"babilitate sc#/ut#

    &mpactul pe trei niveluriF

    o &mpact mareo &mpact mediuo &mpact sc#/ut

    Re/ultatul 0mbin#rii acest"r elemente c"nst# 0ntr:" matrice cu 3 rnduri şi3 c"l"ane. &ntersec-ia fiec#rui rnd cu fiecare c"l"an# repre/int# un anumit nivelal riscului. n ca/ul unei astfel de matrice se p"t identifica trei cate%"rii de riscF

    Risc mare Risc mediu Risc sc#/ut

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    37/59

         P     R     =     (     .     (     &     9     &     H     .

         H     A

    +areRisc

    sc#/utRisc

    mediuRiscmare

    +edieRisc

    sc#/utRisc

    mediuRisc

    mediu

    Sc#/ut#Risc

    sc#/utRisc

    sc#/utRisc

    sc#/ut

    +are +ediu Sc#/ut&+PCH

    Figura &.1. Matricea $robabilitate2im$act 

    nali/nd cu a8ut"rul matricei pr"babilitate:impact exemplul privindriscul c#l#t"riei cu avi"nul "bserv#m c# la " pr"babilitate sc#/ut# a unuieveniment cu implica-ii ma8"re riscul se situea/# 0n c"l"ana 3 rndul 2 deci esteun risc mediu.

    (ine0n-eles aceast# matrice se p"ate desf#şura şi pe mai multe rnduri şic"l"ane pentru a eviden-ia mai bine %radul de risc. De exemplu v"m c"nsidera "matrice cu cinci rnduri şi cinci c"l"ane c"respun/#t"are urm#t"arel"r cate%"riide pr"babilit#-i şi efecteF

    Pr"babilitatea exprimat# 0n cinci intervale pr"centuale cuprinse0ntre $ şi B. u au f"st luate 0n calcul evenimente care au

     pr"babilitate 1$$B de"arece certitudinea nu necesit# anali/e deriscF

    o 0ntre $B : 1Bo 0ntre 2$B : 3Bo 0ntre 4$B : !Bo 0ntre 6$B : 7Bo 0ntre )$B : B

    &mpactul este exprimat pe " scar# val"ric# de la $ la 4

    c"respun/#t"r pentru cinci nivele de %ravitateFo $ apari-ia unui eveniment cu impact /er" nu are c"nsecin-e

    asupra riscului anali/at sau dac# sunt c"nsecin-e acestea nusunt n"tabile

    o 1 un eveniment cu impact de %radul 1 are c"nsecin-ereduse

    o 2 impactul de %radul 2 se refer# la c"nsecin-e n"tabile care p"t afecta derularea unui pr"iect sau a unei activit#-i

    o 3 c"nsecin-ele unui impact de %radul 3 sunt suficient deseri"ase şi trebuie anali/ate 0n detaliu

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    38/59

    o 4 impactul de %radul 4 este c"respun/#t"r unei catastr"fe.P"rnind de la aceast# %rada-ie a c"mp"nentel"r riscului 0n matricea

     pr"babilit#-ii:impactului repre/entat# 0n fi%ura 3.2 se distin% urm#t"arelecate%"rii de riscF

    Risc f"arte mic de exemplu riscul de a fi 0n-epat de un albin# 0nm"mentul 0n care te afli la P"lul "rd pr"babilitatea unui astfel deeveniment este apr"ape nul# iar efectul unei 0n-ep#turi de albin# nu

     pune pr"bleme ma8"reL Risc sc#/ut aceast# cate%"rie de risc presupune fie un eveniment

    cu pr"babilitate medie şi impact sc#/ut fie un eveniment cu pr"babilitate mic# şi un impact mediu. De exemplu riscul de a cadede pe " biciclet# are " pr"babilitate medie şi un impact sc#/ut 0nc"ndi-ii n"rmale.

    Risc mediu presupune un eveniment cu pr"babilitate peste mediec'iar f"arte mare dar care are un efect sc#/ut sau invers uneveniment cu pr"babilitate mic# dar cu un impact peste mediec'iar f"arte mare. ici putem catal"%a c#l#t"ria cu avi"nul sauc#l#t"ria cu aut"turismul 0n c"ndi-iile respect#rii le%isla-iei rutiereşi 0ndeplinirii c"ndi-iil"r de si%uran-# pasiv# şi activ# aaut"m"bilului. Dac# sunt 0ndeplinite acestea c#l#t"ria cuaut"m"bilul c"mp"rt# asumarea unui risc mediu de"areceGşansele de a avea un accident de circula-ie sunt mari c'iar f"artemari c"nf"rm statisticil"r dar efectul unui astfel de accident este

    mediu c'iar şi sub mediu dat"rit# c"ndi-iil"r de si%uran-# decic#l#t"ria cu aut"m"bilul este c"mparabil# din punct de vedere cuc#l#t"ria cu avi"nul de"arece presupune asumarea unui risc mediu.

    Risc mare apare atunci cnd un eveniment are " pr"babilitate deapari-ie de peste 4$B iar impactul acestuia este peste nivelul 3. Jnexemplu 0n acest sens se p"ate da t"t 0n d"meniul c#l#t"riei cuaut"m"bilul dar 0n c"ndi-iile nerespect#rii le%isla-iei rutiere şi are%ulil"r de si%uran-# ;purtarea centurii de si%uran-#

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    39/59

         P     R     =     (     .     (     &     9     &     H     .     H

         A

    )$$$B:BRisc

    mediuRisc

    mediuRiscmare

    Riscf.mare

    Riscf.mare

    6$$$B:7B

    Risc

    mediu

    Risc

    mediu

    Risc

    mare

    Risc

    mare

    Risc

    f.mare

    4$$$B:!BRisc

    sc#/utRisc

    sc#/utRisc

    mediuRiscmare

    Riscmare

    2$$$B:3BRiscf.mic

    Riscsc#/ut

    Riscsc#/ut

    Riscmediu

    Riscmediu

    $$$B:1BRiscf.mic

    Riscf.mic

    Riscsc#/ut

    Riscmediu

    Riscmediu

    $ 1 2 3 4

    &+PCHFigura &.(. Matricea $robabilitate2im$act $e 3 nivele %e risc

    Din exemplele pre/entate mai sus se p"ate deduce c# matricea pr"babilitate:impact este un instrument f"arte util mana%ementului riscului.ceast# te'nic# este des utili/at# 0n practic# fiind uş"r de ab"rdat precum şidat"rit# faptului c# a8ut# mana%ementul la " catal"%are a evenimentel"r de risc 0nvederea stabilirii cel"r care necesit# " aten-ie de"sebit#.

    3.2  )nali*a cantitativă a riscului 

    nali/a cantitativ# se refer# la stabilirea nivelului impactului unuieveniment de risc. Dac# analistul de risc nu p"ate da " pr"babilitate exact# aapari-iei unui astfel de eveniment 0n sc'imb el p"ate calcula dimensiunea

     pierderil"r sau deprecieril"r %enerate.n acest sens mana%ementul riscului a de/v"ltat " serie de met"de şi

    te'nici de calcul care s# a8ute analiştii 0n stabilirea dimensiunil"r impactului unuieveniment de risc. Printre aceste met"de distin%emF

    : +"delarea riscului: nali/a val"rii aşteptate: nali/a ratei beneficiu:c"st: nali/a pe ba/a arb"relui deci/i"nal: +et"da simul#ril"r +"nte Carl"

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    40/59

    )odelarea riscului

    n d"meniul aer"nauticii pr"iectan-ii unui n"u aparat reali/ea/# " mac'et#la scar# a viit"rului avi"n şi testea/# aceast# mac'et# 0n diverse c"ndi-iisimulnd astfel c"mp"rtamentul 0n realitate

    Simularea c"nst# practic 0n testarea unui m"del 0n c"ndi-ii reale m"tiv pentru care aceast# met"d# de anali/# mai p"art# şi denumirea de m"delare.

    Pr"cesul de simulare a8ut# la 0n-ele%erea diversel"r fen"mene ale realit#-iişi t"t"dat# c"nfer# p"sibilitatea analistului de a prevedea un c"mp"rtament 0ntr:un anumit scenariu.

    n mana%ementul riscului simul#rile se re/um# la testarea m"delel"r derisc 0n c"ndi-ii reale utili/nd instrumente dintre cele mai variate p"rnind de la

     banale tabele pn# la calcule matematice avansate. &ndiferent de instrumentul

    f"l"sit m"delarea riscului permite analistului s# examine/e urm#rile unuieveniment de risc prin simularea acestuia 0n c"ndi-iile realit#-ii.Pentru a exemplifica simularea unui m"del de risc v"m c"nsidera un bu%et

    de c'eltuieli privind " activitate de pr"iectare. 9a aceast# activitate particip# d"u#cate%"rii de pers"nal şi anumeF in%ineri şi pers"nal te'nic. n termen de !$ de/ile in%inerii trebuie s# finali/e/e sarcinile care le revin iar pentru pre%#tireanecesarului te'n"l"%ic şi 0ntre-inerea acestuia pers"nalul te'nic lucrea/# 1$$ de/ile. C"sturile acestei activit#-i de pr"iectare sunt pre/entate 0n tabelul 3.1.

      C"stC"stul

    cumulatCosturi privind forţa de muncă  : in%ineri ;!$ /ile Q 3$$T/i< 1!.$$$ T  : pers"nal te'nic ;1$$ /ile Q 2$$T/i 2$.$$$ Tubtotal  3!.$$$ T 3!.$$$T

     (rime acordate personalului

      : prime ac"rdate ;2!B< ).7!$ Tubtotal  ).7!$ T 43.7!$ TC!eltuieli indirecte

      : c'eltuieli indirecte ;6!B din f"ndul de salarii< 2).43) T

    ubtotal  2).43) T 72.1)) TC!eltuieli directe

      : materiale c"nsumabile 12.$$$ T  : alte c'eltuieli 7.!$$ Tubtotal  1.!$$ T 1.6)) T=a"e

      : Haxe 7.!$$ Tubtotal  7.!$$ T .1)) T

    TOTAL .1)) T

    Tabelul &.1. #ugetul activitţii %e $roiectare

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    41/59

    9a fel ca şi 0n realitate se simulea/# apari-ia şi manifestarea un"r evenimente de risc. n ca/ul n"stru dat"rit# un"r faptului c# nu au f"st %#si-iin%ineri care s# lucre/e cu 3$ T pe /i a f"st necesar# an%a8area a 1$ in%ineri cu3! T/i fapt ce a c"ndus la " creştere a c"sturil"r privind f"r-a de munc# cu 2.!$$

     T. n simulare se mai presupune " defec-iune te'nic# care implic# pers"nalulte'nic s# efectue/e repara-iile necesare timp de 2$ de /ile fapt ce a determinat0nc# " creştere a c"sturil"r salariale cu 4.$$$ T.

    n urma acest"r m"dific#ri se refac calculele din bu%et "b-inndu:se astfel bu%etul revi/uit din tabelul 3.2. Se "bserv# c# sumele care au suferit m"dific#riau f"st marcate.

    C"stC"stul

    cumulatCosturi privind forţa de muncă

      : in%ineri ;!$ /ile Q 3$$T/i< 17.!$$ T  : pers"nal te'nic ;1$$ /ile Q 2$$T/i 24.$$$ Tubtotal  41.!$$ T 41.!$$T

     (rime acordate personalului

      : prime ac"rdate ;2!B< 1$.37! Tubtotal  1$.37! T !1.)7! TC!eltuieli indirecte

      : c'eltuieli indirecte ;6!B din f"ndul de salarii< 33.71 T

    ubtotal  33.71 T )!.!4 TC!eltuieli directe  : materiale c"nsumabile 12.$$$ T  : alte c'eltuieli 7.!$$ Tubtotal  1.!$$ T 1$!.$4 T=a"e

      : Haxe 7.!$$ Tubtotal  7.!$$ T 112.!4 T

    TOTAL 112.!4 T

    Tabelul &.(. #ugetul activitţii %e $roiectare revizuit 

    n bu%etul revi/uit dat"rit# 0nl#n-uirii val"ril"r se p"ate "bserva impactul pe care l:a avut un eveniment asupra c"sturil"r activit#-ii respectiv s:a 0nre%istrat" creştere de la .1)) T la 112.!4 T.

    n mana%ementul riscului mai este 0ntlnit# " alt# met"d# de m"delare ariscului şi anume met"da Dia%ramei PARHCP+. Denumirea acestei met"dederiv# din (rogram $valuation and >evie1 =e!niue  şi Critical (at! 9et!od .Dia%rama PARH a f"st de/v"ltat# 0n anii 1!$ de c#tre +arina merican# cu

    sc"pul planific#rii pr"iectului militar P"laris ;pr"iectarea un"r rac'ete

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    42/59

    +et"da drumului critic ;Critical (at! 9et!od < a f"st creat# de c#treDuP"nt t"t 0n anii 1!$ cu sc"pul planific#rii un"r pr"iecte de anver%ur# 0nd"meniul c'imiei.

    C"mbinarea acest"r d"u# met"de permite planificarea unui pr"iect 0nvederea estim#rii timpului necesar finali/#rii acestuia. n acest sens s:a de/v"ltatun sistem de dia%rame care permite vi/uali/area m"dului 0n care sunt 0mp#r-iteatribu-iile pers"nalului implicat 0n pr"iect precum şi m"dul 0n care aceste sarcinisunt 0ndeplinite 0n timp.

    Prin intermediul dia%ramel"r PARHCP+ se p"t depista efectele "ric#reisc'imb#ri asupra planific#rii activit#-il"r. stfel se p"t identifica efectelemanifest#rii unui risc prin simularea acestuia 0n cadrul dia%ramel"r re/ultatele"b-inute astfel fiind " cuantificare a efectului riscului asupra pr"iectului.

    De exemplu " activitate cuprinde patru "pera-ii pe care le p"ate efectua " pers"an# 0ntr:un timp de 1! /ile astfelF

    : "pera-ia 1F 4 /ile: "pera-ia 2F 3 /ile: "pera-ia 3F ! /ile: "pera-ia 4F 3 /ile.

    Pers"ana implicat# 0n finali/area activit#-ii este pl#tit# cu 3$T pe /i deci pentru 0ntre%ul pr"iect va primi 4!$T 0n 1! /ile. Dia%rama activit#-ii sale esterepre/entat# 0n fi%ura 3.3.

    Figura &.&. iagrama o$eraţiilor 

    SHRH

    =pera-iunea 14 /ile

    =pera-iunea 23 /ile

    =pera-iunea 3! /ile

    =pera-iunea 43 /ile

    SH=P

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    43/59

    Dat"rit# faptului c# "pera-iile nu sunt interdependente mana%erul pr"iectului anali/ea/# impactul pe care 0l p"ate avea an%a8area unei pers"ane cares# preia d"u# din "pera-ii celelalte d"u# r#mnnd 0n sarcina primei pers"ane.

     "ul an%a8at este pl#tit cu 4$ T pe /i iar dat"rit# c"mpeten-el"r sale pr"fesi"nale primeşte 0n sarcin# "pera-iunile 3 şi 4. Dia%rama acestei situa-ii esterepre/entat# 0n fi%ura 3.4.

    Figura &.4. iagrama o$eraţiilor 5n cazul %istribuirii sarcinilor 

    nali/nd n"ua dia%ram# mana%erul "bserv# c# durata termin#riiactivit#-ii s:a diminuat de la 1! /ile la ) /ile respectiv durata celei mai lun%isuccesiuni de "pera-ii succesiune numit# şi drumul critic. n dia%ram# drumulcritic este marcat cu s#%e-i distincte şi se refer# la ramura care determin#lun%imea peri"adei de timp necesare finali/#rii pr"iectului. ceasta este marcat#0nt"tdeauna de peri"ada cea mai lun%#.

    Din punct de vedere financiar c"sturile salari/#rii se pre/int# astfelF: pers"ana 1 lucrea/# 7 /ile cu un tarif de 3$ T pe /i deci

     primeşte 0n t"tal 21$ TL: pers"ana 2 lucrea/# ) /ile cu un tarif de 4$ T pe /i deci

     primeşte 0n t"tal 32$ TLSe "bserv# c# 0n al d"ilea ca/ f"ndul de salarii aferente activit#-ii aucrescut de la 4!$ T la !3$ T situa-ie nefav"rabil# pr"iectului.

    n acest ca/ mana%erul trebuie s# ia " deci/ie cu privire la n"ua s"lu-ierespectiv accept# sau nu " scurtare a timpului de finali/are a activit#-ii cu 7 /ilec"nc"mitent cu " creştere a c"sturil"r cu )$ T deci el trebuie s# pun# 0n balan-#timpul sau banii.

    Pentru a exemplifica imp"rtan-a drumului critic v"m c"nsidera un fluxte'n"l"%ic care este f"rmat din ! "pera-ii cu urm#t"rii timpi de reali/areF

    : "pera-ia 1F 3 minute

    : "pera-ia 2F 2 minute

    SHRH

    =pera-iunea 14 /ile

    =pera-iunea 23 /ile

    SH=P

    =pera-iunea 3! /ile

    =pera-iunea 43 /ile

    Pers"ana 1 Pers"ana 2

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    44/59

    : "pera-ia 3F 2 minute: "pera-ia 4F 4 minute: "pera-ia !F 2 minute

    Figura &.3. iagrama *lu/ului tehnologic

    Se p"ate "bserva 0n fi%ura 3.!. c# fluxul te'n"l"%ic are un timp m"rt de 3minute pe ramura c"respun/#t"are "pera-iunii 3. +ana%erul trebuie s# i:a "deci/ie 0n acest sens cu sc"pul limit#rii duratei fluxului te'n"l"%ic care esterepre/entat# de lun%imea drumului critic din sc'em# ;3U2U4U2V11 minute

  • 8/17/2019 Managemntul Riscului

    45/59

    Se "bserv# c# a d"ua m"dificare presupune " diminuare a duratei cu 2minute c"mparativ cu prima care a scurtat pr"cesul te'n"l"%ic cu 3 minute decimana%erul ar trebui s# "pte/e pentru varianta cu timpul cel mai scurt.

    Figura &.6. iagrama noului *lu/ tehnologic

    nali/nd aceast# pr"blem# din punctul de vedere al riscului presupunemc# "pera-iunea 2 implic# un risc de dep#şire a timpului cu 3 minute.Pr"babilitatea apari-iei acestui risc este f"arte mare m"tiv pentru care pune 0n

     peric"l finali/area 0n termen a fluxului.&mplementnd riscul 0n cele d"u# dia%rame mana%erul p"ate "b-ine "

    inf"rma-ie util# referit"are la timpul de execu-ie prin m"dificarea timpului"pera-iei 3 de la 2 minute la ! minute 0n cele d"u# dia%rame. Re/ultatulm"dific#rii este pre/entat 0n fi%ura 3.7.

    Se p"ate "bserva c# 0n urma implement#rii riscului 0n prima variant# afluxului te'n"l"%ic timpul necesar finali/#rii acestuia nu s:a m"dificat de"arece

    durata "pera-iunii 3 nu a dep#şit timpul m"rt care 0n acest ca/ a f"st un timp dere/erv#. H"t"dat# se p"ate "bserva c# drumul critic s:a ramificat ca urmare ae%alit#-ii duratei cel"r d"u# ramifica-ii.

    n sc'imb 0n ca/ul celei de a d"ua variante a fluxului te'n"l"%ic se"bserv# c# p"/i-ia drumului critic nu s:a m"dificat 0n sc'imb durata pr"cesuluite'n"l"%ic creşte de la ) minute la 11 minute fapt ce arat# dimensiunea efectului

     pr"dus de manifestarea riscului.nali/nd cele d"u# tipuri de fluxuri te'n"l"%ice şi efectele implement#rii

    unui risc asupra l"r mana%erul p"ate lua " deci/ie cu privire la varianta "ptim#de implementare.

    SHRH

    =pera-iunea 13 minute

    =pera-iunea 32 minute

    =pera-iunea 22 minute

    =pera-iunea 44 minute

    =pera-iunea !2 minute

    SH=P

  • 8/17/2019 Managemntul Risculu