Managementul Stresului si al Timpului

20
Managementul Stresului Managementul Stresului și al Timpului și al Timpului Ioana- Maria Coțofan Facultatea de Științe Economice Specializarea Management

Transcript of Managementul Stresului si al Timpului

Page 1: Managementul Stresului si al Timpului

Managementul Stresului și Managementul Stresului și al Timpuluial Timpului

Ioana- Maria CoțofanFacultatea de Științe Economice

Specializarea Management

Anul I, grupa I

Page 2: Managementul Stresului si al Timpului

1. No1. Noțțiunea de stres, scurt istoric iunea de stres, scurt istoric șiși cauzecauzeStresul este o problemă importantă în majoritatea ţărilor puternic industrializate şi mai ales în timpurile alerte în care trăim. Stresul apare ca reacţie de adaptare a organismului nostru la acei factori din exterior pe care îi percepem ca fiind agresivi şi care adesea ne induc o stare de alarmă resimţită atât la nivel psihic (încordare, teamă, nervozitate), cât şi fizic (creşterea secreţiei de adrenalină, intensificarea bătăilor inimii, transpiraţie).

În trecut medicina considera stresul o “creație” a pacientului : se considera că este fie rezultatul autosugestiei , fie este psihosomatic (cauzat de frică și anxietate). În zilele noastre, medicii au conștientizat că stresul este o problemă medicală importantă – în multe cazuri ei pot oferi un tratament medicamentos, din pacate însă medicamentele care combat stresul pot crea dependență; din acest motiv este mult mai benefic dacă oamenii reușesc să identifice cauzele ce provoacă stresul din viața lor și să ia masuri preventive înainte ca acestea să devină o problema.

Page 3: Managementul Stresului si al Timpului

Geneza conceptului de sindrom general de adaptare este legată de observaţia lui Hans Selye (important savant și profesor american, considerat „părintele conceptului de stres”), aceea că boli complet diferite, dincolo de manifestările specifice, pot prezenta manifestări comune: stare generală alterată, tulburări digestive, dureri articulare şi musculare, febră etc. Fără a menţiona încă termenul de stres, Selye publica, în 1936, un studiu despre tendinţa organismului de a reacţiona stereotip la diferiţi agenţi chimici, fizici şi biologici, descriind această tendinţă sub denumirea de „sindrom general de adaptare” (SGA).

El recunoaşte că nu există boală a cărei unică şi exclusivă cauză ar fi stresul, dar un stres prea puternic poate determina prăbuşirea mecanismelor de apărare ale organismului. Creşterea frecvenței bătăilor inimii şi presiunii sangvine datorită stresului prelungit poate duce la îngroşarea arterelor, favorizând astfel apariţia infarctului. O creştere de acid gastric poate provoca o iritaţie a mucoasei stomacului, cauzând ca şi răspuns direct al situaţiilor de stres, ulcerul duodenal sau gastric.

Page 4: Managementul Stresului si al Timpului

Pe lângă aceste efecte mai există şi alte consecinţe ale stresului care trebuie luate în considerare. Depresiile grave, un rezultat al stresului prelungit, pot duce la dependență față de medicamente sau alcool. Depresia de stres se instalează după o lungă durată de convulsii emoţionale, după traume psihice repetate şi după o prelungită tensiune afectivă negativă.

Astfel, stresul (denumit și maladia invizibilă) este consecința inadecvarii ritmului vieții profesionale la cel al vieții private. Evenimentele cele mai distructive si periculoase sunt cele care implică un conflict sau o pierdere. Poate fi pierderea unei persoane sau a unui lucru important. O suferinţă fizică poate afecta imaginea propriei persoane şi încrederea în forţele proprii, dacă nu-și poate continua viaţa normală. Pe acest fond conflictele sunt prezente atât la muncă, dar şi acasă.

Page 5: Managementul Stresului si al Timpului

Necesitatea de a alege între mai multe variante naşte de asemenea conflicte. Când oamenii sunt confruntaţi cu o alegere, ideea deciziei creşte nivelul stresului. Dacă varianta pe care o preferă le este refuzată datorită unor circumstanţe pe care nu le pot controla, apare frustrarea şi amărăciunea. Uneori oamenii evită să ia o decizie pentru că nu doresc să se streseze din acest motiv. Această reacţie nu face decât sa înrăutăţească situaţia.

Spre exemplu, la locul de muncă, şefii care nu reuşesc să ia decizii sunt o sursă de frustrare pentru subordonaţi. Stresul poate apărea şi dacă oamenilor nu le este clar ce au de făcut sau dacă simt că nevoile lor nu au fost luate în considerare . Obiectivele nerealiste sunt o sursa de stres pentru studenţi , fie că se referă la părinţi sau la şcoală. În societatea modernă nevoia de realizare este foarte importantă. Dacă aceasta devine o motivaţie obsedantă, cu siguranţă va determina apariţia stresului.

Page 6: Managementul Stresului si al Timpului

Stresul ne poate afecta în numeroase moduri. Este recunoscut faptul că stresul este periculos si poate chiar ameninţa viaţa. Japonezii au recunoscut oficial, sub termenul Karoschi, moartea datorată stresului din cauza excesului de muncă. Primul pas spre vindecare este admiterea faptului că stresul este o problemă reală. Pentru combaterea lui, trebuie mai întâi să-l recunoaştem. Stresul provoacă o varietate de răspunsuri la oameni diferiţi. De exemplu, în condiţiile pierderii unui examen, sau ale dezaprobării primite din partea şefului, unora le tremura mâinile, dinţii le sunt încleştaţi, iar obrajii devin roşii aproape instantaneu. Se poate aprecia, în acest context, că stresul nu este influenţat numai de situaţiile externe, ci şi de vulnerabilitatea, de toleranţa sau adaptabilitatea individului sau de unele trăsături ale personalităţii acestuia.

1I. 1I. Cum “gestionCum “gestionăăm” stresul? m” stresul? Soluții Soluții simple la îndemna noastrăsimple la îndemna noastră

Page 7: Managementul Stresului si al Timpului

România are cea mai ridicată valoare europeană în ceea ce priveşte numărul persoanelor afectate de stres (52%, faţă de media europeană de doar 33%), urmată de hipertensiune, problemele cu vederea, colesterolul crescut, problemele de somn, obezitatea, depresia („Readers Digest”, 2006).

Căile de reducere a stresului cotidian sunt la îndemâna noastră şi uneori le folosim pentru a ne detensiona, în mod inconştient. Petrecerea unei perioade de timp în singurătate şi linişte, consacrarea a 20 minute zilnic pentru calm și contemplare, pentru o activitate placută, relaxarea si redobândirea echilibrului interior prin tehnici de respiraţie, toate acestea ne ajută sa menţinem controlul real asupra circumstanţelor, sporind confortul psihic şi reducându-ne stresul.

Page 8: Managementul Stresului si al Timpului

Relaxarea ne ajută să scăpam de încordarea produsă de stres, mai ales dacă am avut o zi sau o săptămână grea. Chiar daca nu ştim mai nimic despre tehnicile de relaxare, putem pur si simplu să ne aşezăm comod în pat sau în fotoliu şi să ascultăm muzică ţinând ochii închişi. Sau ne putem uita la televizor, la emisiuni care nu ne încarcă şi mai mult nervos ( de tipul unor meciuri, “ştirile şocante de la ora 5”, emisiuni care ne plictisesc sau ne deprimă). Putem alege să urmărim o comedie, spre exemplu. Terapia prin râs este eficientă şi ne asigură mai mult decât o stare de bine.  

Somnul suficient, de 7–8 ore, fără practicarea „nopţilor albe”, este o altă condiţie esenţială pentru o viaţă lipsită de stres. O baie caldă şi un masaj sunt iarăşi benefice, ajutându-ne să avem somn mai liniştitor. Folosirea esenţelor de tipul eucalipt respectiv a aromoterapiei, ungerea corpului cu ulei sau crema, frecarea pielii cu un burete cu săpun sau cu un prosop aspru în timpul băii, mişcări uşoare de gimnastică atunci când am stat prea mult încordaţi la birou sau calculator, sunt binevenite.

Page 9: Managementul Stresului si al Timpului

Terapia prin mişcare este cu atât mai utilă cu cât ducem o viaţă mai sedentară, fără prea multă mişcare. Dansul, sportul, artele marţiale, mersul la cumpărături, fitness-ul, plimbarea in aer liber, sunt tot atâtea căi de descărcare a tensiunilor acumulate în corpul, dar şi în psihicul nostru. Relaţiile sociale amicale, armonioase, cu cei din jurul nostru, sunt cele mai importante căi de gestiune a stresului cotidian. Dependenţa de conversaţie sau simpla flecăreală la telefon / messenger/ rețele de socializare virtuala (toate consumate cu moderație), este dată de nevoia schimbului de idei şi impresii şi, nu în ultimul rând, de a oferi, dar şi de a primi afecţiune.

 

Asociat acupuncturii şi homeopatiei, pozitivismul, în modul de gândire, puterea de a face haz de necaz în faţa unor dificultăţi ale vieţii, toate acestea ne ajută să păstrăm nealterată relaţia dintre corp şi spirit şi să mergem mai departe, înfruntând „viciile” existenţei.

Page 10: Managementul Stresului si al Timpului

Concluzionând, ce este de făcut atunci când ne confruntăm cu situații de stres? Răspunsul este mai simplu decât ne putem imagina. Mai întâi trebuie sa zâmbim şi să nu uităm că mâine poate fi şi mai rău decât astăzi. Apoi, ar trebui sa învăţăm din propriile greşeli. Nopţile nedormite, durerile de cap, amplificate de la o zi la alta, tendinţa de a despica firul în patru nu fac decât să fie răspunsul incapacităţii noastre de a face faţă situaţiilor de stres. Râsul este salvator, fiind puşi chiar în situaţia de a da din plâns în râs. Nu trebuie uitat că râsul aduce speranţa unei zile mai bune. Nu în ultimul rând, trebuie să privim cât mai detașați obstacolele întâlnite în viață, oricât ne-ar fi de greu, pentru că acesta este singurul mod în care vom reuși să găsim cea mai bună soluție problemelor noastre.

 

Page 11: Managementul Stresului si al Timpului

IIIII.I. Managementul TimpuluiManagementul Timpului

Cine nu ar dori să întoarcă timpul, să retrăiască anumite momente, să reacţioneze altfel în alte situaţii? Deciziile luate de oameni sunt ireversibile. Nu de puţine ori, s-au luat decizii greşite, uneori catastrofale, care au adus pagube imense şi pierderi de vieţi umane. Organizarea activităţilor pe criteriul timpului se impune pentru obţinerea datelor necesare luării unor decizii corecte. Ca activitate, organizarea timpului constituie cadrul subiectiv al desfăşurării activităţilor viitoare pentru fixarea obiectivelor acestora şi determinarea evoluţiei sistemului. 

„Se zice că timpul trece. Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp”. Garabet Ibrăileanu 

Page 12: Managementul Stresului si al Timpului

De ani de zile ni se oferă metode, tehnici, instrumente şi informaţii despre felul în care ar trebui să ne folosim şi să ne controlăm timpul. Ni s-a spus că dacă muncim mai mult, mai bine, mai repede, facem lucrurile să meargă foarte bine, iar învăţând metode şi tehnici de organizare a timpului, atunci vom fi capabili să rezolvăm toate problemele rapid. S-au sugerat crearea de agende, folosirea metodelor „ştiinţifice” de conducere şi management al timpului pentru obţinerea rezultatelor pozitive, dar nu întotdeauna sau obţinut rezultatele dorite în activitatea practică.  

Time managementul” lucrează cu cronos, cuvântul grecesc care înseamnă timpul cronologic. Timpul lui cronos este perceput ca liniar şi secvenţial. Nici o secundă nu valorează mai mult decât altă secundă. Dar există culturi în lume care abordează viaţa din perspectiva paradigmei kairos – un timp potrivit sau de calitate. Timpul este ceva ce trebuie trăit existenţial. Spre exemplu, în limba engleză se poate distinge timpul de tip kairos în întrebarea „Did you have a good time?” (Te-ai simțit bine?), unde nu interesează cantitatea de timp petrecut într-un anume fel, ci calitatea, valoarea acelui interval de timp.

Page 13: Managementul Stresului si al Timpului

Trecând de la partea teoretică la cea practică a programului nostru din ce în ce mai încărcat, pentru a ne asigura că ne gestionăm timpul eficient în activitățiile de zi cu zi, trebuie urmarite niște principii fundamentale pentru a realiza cât mai mult din ce ne-am propus, fără a ne stresa exagerat.

Spre exemplu, atunci când începi să te organizezi pentru săptămâna care urmează, primul pas care trebuie să-l faci este să stabileşti care sunt lucrurile cele mai importante din viaţa ta. Răspunsul se poate găsi în întrebări de genul: care este lucrul cel mai important care trebuie făcut la serviciu?; ce prioritate ai la serviciu sau în familie?; ce vrei să finalizezi cu prioritate?; ce urgenţe ai primit? Al doilea pas îl constituie identificarea rolurilor. Prin rol se înţelege poziţia pe care o deţine persoana în cadrul activităţii pe care vrea să o desfăşoare. Un set bine definit de roluri asigură un cadru firesc pentru a crea ordine şi echilibru. Atunci când se stabileşte un principiu, un crez, de regulă rolurile persoanei curg în mod natural.

Page 14: Managementul Stresului si al Timpului

Al treilea pas îl constituie alegerea unor obiective pentru fiecare din rolurile pe care le-am stabilit că ne sunt necesare şi dorim să le desfăşurăm.

Al patrulea pas îl constituie crearea unui cadru de decizie pentru săptămâna în curs. Soluţia nu este de a da întâietate agendei, ci de a-ţi programa priorităţile. Majoritatea indivizilor încearcă să găsească timp pentru activităţile „importante”. Este foarte important să planifici zilnic sarcinile prioritare, astfel încât să realizezi o distribuţie săptămânală a întregii game de obiective prioritare.  

Al cincilea pas îl constituie exerciţiul integrităţii. De regulă, la începutul zilei trebuie să ai abilitatea de a pune pe primul plan lucrurile cu adevărat importante: vizualizarea zilei, care este apreciată ca activitate de scurtă durată la începutul fiecărei zile. Se va vizualiza conţinutul agendei, se vor stabili cu exactitate prioritățiile din aceea zi, pas extrem de important pentru atingerea obiectivelor propuse.

Page 15: Managementul Stresului si al Timpului

Al şaselea pas, și ultimul, este evaluarea. La sfârşitul săptămânii, înainte de a începe organizarea următoarei săptămâni este imperativ necesară evaluarea săptămânii anterioare. Se face analiza rezultatelor şi se replanifică eventualele obiective, sarcini neîndeplinite. Acest proces îţi va oferi posibilitatea, în timp, să păstrezi în viaţă „prioritatea lucrurilor”.

„Interiorul se transformă permanent în exterior, spunea James Allen în volumul său «Cum gândeşte un om»”. De starea sufletească a unui om depinde felul în care trăieşte; gândurile i se transformă în fapte, iar faptele poartă roadele firii şi ale sorţii”.

 

 

Page 16: Managementul Stresului si al Timpului

Reguli de aur în managementul timpului:

stabilirea rutinei zilnice valorificarea “piscurilor de energie” pentru a face lucrurile care necesită capacitate maximă respectarea nemiloasă a termenelor limită ducerea la capăt a problemelor importante chiar dacă sunt neplăcute eliminarea a tot ce nu este important (multe dintre probleme se rezolvă de la sine dacă nu li se acordă o importanţă prea exagerată) fixarea de perioade “bloc” pentru situaţiile în care se doreşte finalizarea unui proiect gruparea activităţilor similarestabilirea pauzelor pentru momentele în care sunt “coborâşurile de energie” selectarea cu atenţie a ceea ce se va accepta pentru a fi îndeplinit sau a spune un “nu” hotărât atunci când nu pare a fi persoana potrivită pentru activitatea sau proiectul respectiv alocarea cu 50% mai mult timp fiecărei sarcini faţă de cât se consideră că durează şi a lăsa ceva timp între acţiunile planificate (regula 60-40: a planifica doar 60% din timp iar restul de 40% să fie lăsat pentru evenimentele surpriză)

 

 

Page 17: Managementul Stresului si al Timpului

În România nu există o legislaţie care să recunoască stresul drept o boală profesională. Cu toate acestea, dintre 1.000 de sesizări lunare primite de Inspectoratul Teritorial de Muncă, între 5 şi 10 procente sunt pentru orele suplimentare.Cazul tinerei în vârstă de 31 de ani, Raluca Stroescu, care a murit în 2008 pe fondul epuizării la serviciu a fost primul semnal de alarmă public în legătură cu suprasolicitarea la locul de muncă. Raluca Stroescu, auditor la Ernst &Young, a fost găsită moartă în casă, cu dosarele de la serviciu în braţe. Raluca muncise câte 100 de ore pe săptămână, potrivit colegilor săi.  Slăbise 7 kilograme, ajungând la mai puţin de 40. Diagnosticul oficial a fost fibroză miocardică.

La scurt timp după tragedie, a circulat pe internet un e-mail trimis de aceasta cu un an înainte să moară. Raluca se plângea de oboseală încă de atunci şi întreba de o altă slujba:

“Mă interesează orice, aici e super naşpa, au tot plecat oameni, nu mai avem manageri decât 3, coordonez mai multe echipe în acelaşi timp, clienţii mă caută, telefonul sună non stop. Noaptea fac OMF-uri şi IFRS-uri, inclusiv sâmbăta şi duminica. Oricum nu îţi poţi imagina… Săptămâna viitoare o să fiu în mai multe locuri în acelaşi timp. Nu mai vreau (…) Vreau orice serviciu numai să plec de aici, nu am mai dormit de nu ştiu câte săptămâni, maximum 5 ore pe noapte, inclusiv sâmbăta şi duminica.“

 

 

IV. Studiu de CazIV. Studiu de Caz: Moartea din cauza : Moartea din cauza stresului stresului în rândul angajațiilor româniîn rândul angajațiilor români

Page 18: Managementul Stresului si al Timpului

Un caz mai recent a adus această problemă din nou în faţa publicului. Carmen Ramona Cîciu, o tânără în vârstă de 34 de ani din Bucureşti, mamă a doi copii gemeni, a făcut stop cardio-respirator la birou şi, după mai multe zile de comă profundă, a murit. Ea muncea exagerat de mult la firma Ipsos Interactive Services, unde era programator, pentru a-şi păstra locul de muncă.

 

 

„Era stresată, dar cine nu e în societatea de astăzi? Muncea mai mult, dar nu ştiam că se va ajunge aici. Au fost daţi oameni afară de la ea din companie şi era o perioadă mai grea. Ea îşi căuta altceva de muncă”, a povestit soţul ei, Marius Cîciu.Şi colegii săi au vorbit, sub protecţia anonimatului, de zile de muncă la birou de peste 10 ore, proiecte terminate acasă şi multe ore suplimentare. Sindicaliştii au promis atunci un set de metode după modelul european care să reglementeze surmenajul la locul de muncă. Acest lucru se întâmplă de peste 30 de ani în ţări precum Belgia, Danemarca şi Marea Britanie.

Page 19: Managementul Stresului si al Timpului

“Stresul nu este considerat boală profesională. Avem de-a face cu o nouă formă de sclavagism şi tot mai mulţi lucrători se supun. În Europa, angajaţii ies în stradă pentru drepturile lor, iar orele suplimentare sunt plătite şi nu e nimeni obligat să stea peste program”, a spus Bogdan Hossu, preşedintele organizaţiei sindicale Cartel Alfa.

Cele două nume sunt două variabile într-o ecuaţie care se repetă. Alţi angajaţi ai unor companii au murit din cauza epuizării, însă, în lipsa unui cadru legal, nu au fost găsiţi responsabili şi nu a fost luată nici o măsură. O ultimă veste, incredibilă şi dureroasă, anunţă sinuciderea lui Sorin Dănilescu, manager de top al Intact Interactive, grupul format din site-urile aflate în proprietatea lui Dan Voiculescu. Potrivit unor informaţii oficiale, acesta ar fi clacat din cauza stresului acumulat în noua funcţie.

 

 

Page 20: Managementul Stresului si al Timpului

Vă mulțumesc pentru atenție!