MANAGEMENTUL PROPRIETĂȚII PUBLICE // Ghidul autorităţilor publice local

8/18/2019 MANAGEMENTUL PROPRIETĂȚII PUBLICE // Ghidul autorităţilor publice local

1/220

MANAGEMENTUL

PROPRIETĂȚII PUBLICE

Cişinău, 2015

GhIdUL aUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCaLE

Ilie TEaCĂanrei RUSU

Veceslv BULaT


2/220


3/220

aBREVIERI

APP – Agenţia Proprietăţii PubliceaRFC – Agenţia Relaţii Funciare şi CadastruAAPL – Autoritate a administraţiei publice localeaaPC – Autoritate a administraţiei publice centraleBCd CBI – Banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobileBPP – Bunuri proprietate publicăLnC – Cadastrul funciar al Republicii Moldova/şa cadastrală

centralizatoareCN pentru PPP – Consiliul Naţional pentru parteneriat public-privat

CL – Consiliul localIFPS – Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

Î.S. „Cstru” – Întreprinderea de Stat „Cadastru”M.O. – Monitorul Ocial al Republicii MoldovaOCT – Ociile cadastrale teritoriale din cadrul Întreprinderii

de Stat „Cadastru”PPP – Parteneriat public-privatPUG – Plan Urbanisc GeneralPUZ – Plan Urbanisc ZonalPUD – Plan Urbanisc de DetaliuProgrul „Cstru+” – Programul automazat de evidenţă

cadastral-scală „Cadastru +”Registrul PP – Registrul patrimoniului publicRM – Republica MoldovaSIa CBI – Sistem informaţional automazat al cadastrului bunurilor

imobileSA – Societate pe acţiuniSRL

– Societate cu Răspundere LimitatăSC – Societate comercialăVlueC – Sistem informaţional privind evaluarea bunurilor imobile

în scopul impozităriiFisC – Subsistem informaţional pentru prezentarea informaţiei despre valoarea bunurilor imobile către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în scopul impozităriiLeglC – Sistem informaţional privind înregistrarea bunurilor imobile, a drepturilor şi grevărilor asupra acestora

UAT – Unitate administrav-teritorială ÎI – Întreprinderi individuale ÎM – Întreprinderi municipale


4/220


5/220

Cpitolul 6. Eercitre reptului e propriette publică 596.1. Premise privind modul de exercitare a dreptului

de proprietate publică 596.2. Dreptul de administrare a bunurilor proprietate publică 616.3. Privazarea bunurilor proprietate publică 636.4. Concesiunea bunurilor proprietate publică 676.5. Locaţiunea şi arenda bunurilor proprietate publică 68

6.5.1. Locaţiunea acvelor neulizate 706.5.2. Vânzarea acvelor neulizate 716.5.3. Transmiterea cu tlu gratuit a bunurilor proprietate

publică 746.6. Administrarea duciară 746.7. Realizarea parteneriatului public-privat 776.8. Principalele decienţe de management al întreprinderilor

de stat 79Cpitolul 7. Evlure, inventriere, evienț şi înregistrre

e stt bunurilor propriette publică 857.1. Evaluarea bunurilor proprietate publică 85

7.2. Evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării 887.3. Inventarierea. Liste de inventariere şi alte documenteaferente 94

7.4. Registrul patrimoniului public 1017.5. Cadastrul bunurilor imobile 1067.6. Procedura de înregistrare a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor 1137.7. Decienţe la înregistrarea de stat a bunurilor imobile

proprietate publică 118Cpitolul 8. Sistee e inistrre proprietății publice 1248.1. Baze de date 1248.2. Tehnologii informaţionale ulizate, registre 1258.3. LegalCad. ValueCad. FiscCad. LandCad 128

Cpitolul 9. Instruente e inistrre proprietății publice 1339.1. Planul Urbanisc General (PUG) 1339.2. Planul urbanisc zonal (PUZ). Planul urbanisc

de detaliu (PUD) 1359.3. Impozitarea bunurilor imobile 135


6/220

Cpitolul 10. Regiul uriic l unor bunuri iobilein perietrul otrelor UaT 144

10.1. Regimul juridic al terenurilor cu desnaţie agricolă 14410.2. Regimul juridic al fondului silvic 15210.3. Regimul juridic al obiectelor acvace şi altor resurse

naturale 15710.4. Regimul juridic al drumurilor şi infrastructurii

de drumuri 165Cpitolul 11. Prteneritul public-privt, iloc ecient

e eetre proprietății publice. 178

11.1. Cadrul juridic privind parteneriatul public-privat 17811.2. Avantajele şi principiile de bază ale parteneriatului public-privat 17911.3. Forme, modalităţi şi parcularităţi de implementare

a parteneriatului public-privat 18211.4. Modalităţi de realizare a contractelor PPP 18411.5. Etape, proceduri de iniţiere a parteneriatului

public-privat şi de selectare a partenerului privat 188

Glosr 194Bibliogre 203anee 213


7/220

7

Manualul este desnat personalului specializat din cadrul autorităţiloradministraţiei publice locale, în special personalului implicat direct sauindirect în acvităţile de administrare a patrimoniului public local, implicitspecialişlor pentru reglementarea regimului funciar (inginerilor cadas-

trali etc.), persoanelor responsabile pentru întocmirea registrelor patri-moniului public, înregistrarea bunurilor imobile de interes public local.

În acest sens, manualul se referă, în principal, la esenţa şi conţinutuleconomic şi juridic al noţiunii de proprietate, drept de proprietate, for-mele dreptului de proprietate, dreptul de proprietate publică, cadrul

juridic privind administrarea proprietăţii publice, obiectele dreptului deproprietate publică şi regimul juridic al acestora, modurile de dobândirea dreptului de proprietate publică, la modalităţile juridice de exercitare

a dreptului de proprietate publică, de privazare a patrimoniului public,la noţiunea propriu-zisă de administrare a proprietăţii publice, esenţa şiconţinutul acesteia, la problemele ce ţin de evaluarea şi înregistrarea destat a BPP etc.

Ideea de bază, promovată ca un r roşu pe tot cuprinsul manualu-lui, este că dreptul de proprietate publică, în egală măsură ca şi dreptulde proprietate privată, este un drept garantat de stat, un drept abso-lut, exclusiv şi perpetuu, iar proprietatea publică, asemeni proprietatăţii

private, este inviolabilă, apărată de stat şi lege, inclusiv de normeleConstuţiei Republicii Moldova (art. art. 9, 109, 126, 124), având în ve-dere în primul rând faptul că economia Republicii Moldova „este eco-nomie de piață, de orientare socială, bazată pe proprietatea privatăși pe proprietatea publică, antrenate în concurență liberă” (alin. (1) alart. 126 din Constuţia Republicii Moldova). Asel, realităţile juridice ac-tuale obligă autorităţile administraţiei publice centrale şi, nu în ulmulrând, autorităţile administraţiei publice locale, să asigure administrarea

şi folosirea BPP în cel mai ecient mod, având în vedere interesele gene-rale ale societăţii sau, după caz, interesele comunităţilor locale, în funcţiede forma proprietăţii publice (de stat sau a UAT).

INTROdUCERE


8/220

8

INTROdUCERE

În poda unor decienţe ce ţin de descentralizarea patrimonială, de-limitarea bunurilor proprietate a UAT de bunurile proprietate de stat,

evidenţa şi înregistrarea de stat a acestora, legislaţia Republicii Moldovadin ulmii ani cu privire la proprietatea publică, administrarea, deeta-zarea şi privazarea acesteia asigură un cadru juridic şi regulatoriu carepermite autorităţilor administraţiei publice administrarea, inventarierea,evidenţa, înregistrarea de stat şi folosirea BPP (de stat sau a UAT) în in-teresul public naţional sau local, după caz. Cu toate acestea, autorităţileadministraţiei publice şi, nu în ulmul rând, autorităţile administraţieipublice locale se confruntă cu o sumedenie de dicultăţi cu caracter

economico-juridic, nanciar, instuţional, organizatoric şi de atudine. În multe cazuri, se conrmă faptul că bunurile proprietate publică (destat sau ale UAT), spre deosebire de bunurile proprietate privată (alecetăţenilor şi persoanelor juridice de drept privat), nu sunt administrateşi folosite în cel mai ecient mod, din varii move. Nu toate bunurileproprietate publică şi/sau cele care pot trecute în proprietatea publicăa UAT sunt luate la evidenţă, nu sunt supuse inventarierii globale, nu seasigură în mod plenar înregistrarea de stat a acestora, nu sunt folosite

în mod sistemic toate mijloacele economico-juridice posibile care să asi-gure folosirea ecientă şi punerea în uz a BPP, asel că unele BPP în maimulte localităţi ale Republicii Moldova connuă să nu e puse în uz şi va-loricate la justa lor valoare în interesul colecvităţilor locale respecve.Din această şi alte cauze veniturile la bugetele locale au serios de suferit,ind diminuate fără just temei.

Unul din scopurile prezentului manual este de a pune în valoare şi înuz legislaţia Republicii Moldova în toată plenitudinea acesteia, oferind

posibilitate specialişlor din cadrul autorităţilor publice să aplice mijloa-cele economico-juridice în vederea valoricării BPP în cel mai ecientmod.


9/220

9

1.1. NOȚIUNI GENERaLE PRIVINd PROPRIETaTEașI dREPTUL dE PROPRIETaTE

Proprietatea este una din categoriile economice şi juridice fundamen-tale. Proprietatea înainte de toate este o realitate socială şi economică.

Prin proprietate înţelegem relaţiile sociale ce apar şi persistă între per-soane zice, persoane juridice, stat şi unităţile administrav-teritoriale( în connuare – UAT ) în legătură cu posesia şi însuşirea bunurilor existen-te în societate. Proprietatea, în sens economic, este o relaţie socială deproprietate şi reprezintă o totalitate de relaţii dintre stat, unităţile admi-nistrav-teritoriale, persoanele zice şi persoanele juridice în legătură cu

însuşirea bunurilor existente în societate. Relaţiile sociale de proprietates-au născut înaintea dreptului de proprietate. Aceasta nu este o relaţie

dintre bunuri (între lucruri), ci o relaţie dintre oameni, stat, unităţile ad-ministrav-teritoriale şi alte subiecte de drept cu privire la bunuri, în le-gătură cu acestea.

Dreptul de proprietate, la rândul său, este o relaţie socială de proprie-tate reglementată de normele de drept, de normele Constuţiei Republi-cii Moldova, Codului civil etc. Dreptul de proprietate exprimă atudineafaţă de un bun ca al său, faţă de un bun, care aparţine unei persoane -zice, persoane juridice, statului Republica Moldova (în connuare – RM)

sau unei UAT. Dreptul de proprietate este dreptul unui subiect de drept(sau al mai multora), reglementat de normele de drept, de a pose-sor, proprietar şi stăpân al unui bun oarecare concomitent cu obligaţiatuturor celorlalţi subiecţi de drept, determinată de lege, de a respectaacest drept şi proprietate. Dreptul de proprietate, înainte de toate, esteo relaţie socială de proprietate reglementată de normele de drept.

Dreptul de proprietate este un drept real ce conferă tularului po-sibilitatea de a întrebuinţa bunul conform naturii sau desnaţiei sale,

de a-l folosi şi a dispune de el în mod exclusiv şi perpetuu, în cadrul şicu respectarea legii, ordinii de drept şi bunelor moravuri. Numai drep-tul de proprietate îi oferă tularului o putere deplină asupra bunului.

PROPRIETaTEa, dREPTULdE PROPRIETaTE șI dREPTUL

dE PROPRIETaTE PUBLICĂ

CaPITOLUL 1.


10/220

10

Dreptul de proprietate în RM este apărat şi, nu doar atât, este garantatde Constuţia RM, Codul civil şi alte acte legislave. Dreptul de propri-

etate se exnde atât asupra lucrurilor corporale (proprietate mobiliarăsau imobiliară), cât şi asupra celor necorporale (proprietate intelectualăetc.).

Celelalte drepturi patrimoniale prevăzute de lege (uzufructul, dreptulde uz, servitutea, supercia, arenda, locaţiunea, administrarea ducia-ră, concesiunea etc.), spre deosebire de dreptul de proprietate, permittularului doar posesiunea şi folosinţa sau numai una din acestea, darniciodată dreptul de dispoziţie asupra bunului, adică dreptul de a înstră-

ina bunul şi de a decide soarta juridică a acestuia în alt mod prevăzut delege.Asel, dreptul de proprietate este un drept real ce conferă tularului,

inclusiv statului RM şi unităţilor administrav-teritoriale, posibilitateareală de a întrebuinţa bunul conform naturii sau desnaţiei sale, de a-lfolosi şi a dispune de el în mod exclusiv şi perpetuu, în limitele stabilitede lege, ordinea de drept şi bunele moravuri.

Norme privind proprietatea, dreptul de proprietate, formele dreptu-

lui de proprietate, proprietatea publică şi dreptul de proprietate publicăse conţin, în special, în Constuţia RM din 29 iulie 1994 şi multe alte actelegislave1.

Asel, potrivit art. 127 din Constuţia RM statul ”ocrotește propri -etatea” (alin.(1)) şi ”garantează realizarea dreptului de proprietate în

formele solicitate de tular, dacă acestea nu vin în contradicție cu inte-resele societății” (alin.(2)). Dreptul de proprietate în RM, spre deosebirede cadrul juridic al unor altor state, este recunoscut a unul ”perpetuu”

(alin. (2) al art. 315 Cod civil ), prin care se proclamă stabilitatea şi durabi-litatea relaţiilor de proprietate în RM, având în vedere că, de asemenea,Codul civil al RM (alin. (2) al art. 316) stabileşte fără echivoc că dreptulde proprietate în RM ”este garantat” , iar proprietatea, în condiţiile legii,”este inviolabilă” (alin. (2) al art. 316 Cod civil ). Totuşi, în poda faptu-lui că dreptul de proprietate este unul perpetuu şi garantat, acest drept”poate limitat prin lege sau de drepturile unui terț” (alin. (3) al art.

1 A se vedea în acest sens şi: Codul civil al RM nr.1107 din 06.06.2002, Codul funciar nr.828 din25.12.1991, Codul subsolului nr.3 din 02.02.2009, Codul silvic nr. 887 din 21.06.1996, Legea ape-lor nr. 272 din 23.12.2011, Legea nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea şi deetazareaproprietăţii publice, Legea nr. 91 din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi deli-mitarea lor, Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, Legea nr. 523 din16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a UAT şi alte acte normave.

CaPITOLUL 1


11/220

11

315 Cod civil ), inclusiv în caz de expropriere pentru cauză de ulitate pu-blică a bunurilor aate în proprietatea UAT (art. 1 din Legea exproprierii

pentru cauză de ulitate publică nr. 488 din 08.07.1999), însă, şi în cazulUAT, exproprierea poate avea loc doar după ”o dreaptă și prealabilă des- păgubire” (alin. (2) al art. 46 din Constuția RM; alin. (2) al art. 316 Codcivil; art. 1 din Legea exproprierii pentru cauză de ulitate publică nr. 488din 08.07.1999).

Toate reglementările normave indicate mai sus (constuţionale etc.)cu referire la proprietate, apărarea dreptului de proprietate şi garanţiiledreptului de proprietate, sunt aplicabile şi urmează a aplicate în egală

măsură şi în raport cu dreptul de proprietate publică (proprietatea destat şi proprietatea UAT), având în vedere şi faptul că normele Coduluicivil al RM reglementează relaţiile de proprietate în calitatea lor de feno-men economico-juridic universal, fără a face referire şi fără a evidenţia înmod special formele dreptului de proprietate: a) publică şi b) privată.

Garanţii juridice şi de altă natură ale dreptului de proprietate, inclusivale dreptului de proprietate publică, se conţin şi în multe alte legi aleRM care, în totalitatea lor, ne permit să armăm cu toată certudinea că

dreptul de proprietate în RM, cel puţin, din punctul de vedere al cadru-lui juridic, este ocrot de stat şi garantat de lege, şi, în primul rând, deConstuţia Republicii Moldova.

1.2. CaRaCTERELE GENERaLE aLE dREPTULUIDE PROPRIETATE

Caracterele generale ale dreptului de proprietate – exprimă cele mai

importante însuşiri, însuşirile fundamentale ce determină esenţa şi va-loarea juridică a dreptului de proprietate, fără de care dreptul de propri-etate devine o simplă cţiune. Caracterele fundamentale ale dreptuluide proprietate sunt stabilite direct în lege sau decurg dintr-o totalitatede norme de drept, din principiile fundamentale ale dreptului naţionalşi internaţional. Caracterele fundamentale ale dreptului de proprietatesunt următoarele:

1. crcterul bsolut, în sensul că dreptul de proprietate este opoza-bil tuturor. Proprietarul este în drept să ceară tuturor să-i respectedreptul de proprietate. Dreptul de proprietate este absolut, darnu este nelimitat. Proprietarul este obligat să respecte restricţiile

CaPITOLUL 1


12/220


13/220

13

etc.), însă dreptul de dispoziţie poate să aparţină doar proprietarului.Dreptul de folosinţă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul.

Poate instuită prin lege obligaţia de folosire dacă nefolosirea bunuri-lor ar contraveni intereselor publice. În acest caz, proprietarul poate obligat e să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinţă unor terţi

în schimbul unei contraprestaţii corespunzătoare. De pildă, nefolosireaterenurilor agricole, fără move întemeiate, se consideră contravenţieşi atrage după sine răspunderea contravenţională conform Coduluicontravenţional.

1.4. FORmELE șI mOdaLITĂȚILE dREPTULUI dE PROPRIETATE

1.4.1. Forele reptului e propriette În statele cu economie de piaţă, inclusiv în RM, există două forme

de proprietate: publică şi privată. Aceste două forme ale dreptului deproprietate sunt indicate expres la alin. (1) al art. 9 şi la alin. (1) al art.126 din Constuţia RM, potrivit cărora proprietatea în RM este de două

feluri:1) publică şi2) privată.Proprietatea publică este prezentă în toate statele şi se caracterizea-

ză prin faptul că o parte considerabilă din bunurile societăţii se aă înproprietatea publică a statului şi în proprietatea publică a diferitor UAT.Asel, potrivit alin. (1) al art. 126 din Constuţia RM, economia RM „esteeconomie de piață, de orientare socială, bazată pe proprietatea priva-

tă și pe proprietatea publică, antrenate în concurență liberă”. Impor-tant, din punctul de vedere al normelor constuţionale cu privire la pro-prietatea publică, este alin.(3) al art. 127 din Constuţia RM, în care seprecizează că proprietatea publică „aparține statului sau UAT ”. În aşa fel,Constuţia RM face o precizare de ordin general cu privire la existenţaacestor două forme de proprietate ( publică și privată), însă fără a oferi şicriteriile care stau la baza delimitării acestora.

Dreptul de proprietate publică, în toate cazurile, se exercită în inte-resul:

a) e al întregului popor al RM, în interes naţional, în cazul proprietăţiide stat;

CaPITOLUL 1


14/220

14

b) e al unui grup restrâns de populaţie, în interes local, în interesulcolecvităţii locale respecve, în cazul dreptului de proprietate al

UAT. În cazul indicat la lit. a), proprietatea publică aparţine statului, pro-prietatea este de stat, subiect al dreptului de proprietate este statul RM,iar proprietatea trebuie folosită în mod absolut, exclusiv şi perpetuu îninteres naţional, în interesul întregului popor al RM. În cazul indicat la lit.b), proprietatea publică aparţine UAT, subiect al dreptului de proprieta-te este UAT respecvă, iar proprietatea trebuie folosită în mod absolut,exclusiv şi perpetuu în interesul colecvităţii locale respecve (al satului,

comunei, oraşului, municipiului, raionului respecv). Asel, dreptul deproprietate publică este dreptul de proprietate ce aparţine statului sauunei UAT asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaraţia legii,sunt de uz sau de interes public naţional sau local, cu condiţia să e do-bîndite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.

Spre deosebire de dreptul de proprietate publică, dreptul de propri-etate privată este dreptul de proprietate ce aparţine persoanelor zice(cetăţenilor RM, apatrizilor, cetăţenilor străini) şi persoanelor juridice

de drept privat (societăţilor pe acţiuni, altor societăţi comerciale şi per-soane juridice de drept privat) în virtutea căruia tularii acestui dreptexercită posesia, folosinţa şi dispoziţia în mod exclusiv şi permanent, prinputere proprie, în interes propriu asupra unor bunuri incluse în circuitulcivil în limitele stabilite de lege. Deosebirea esenţială dintre proprietateapublică şi proprietatea privată este gradul de socializare şi de folosire aproprietăţii:

a) proprietatea publică este folosită în interes general, în intere-

sul întregii societăţi (proprietatea de stat), e în interes local, alcolecvităţilor locale (proprietatea UAT); iarb) proprietatea privată este folosită în interesul propriu al unei per-

soane zice sau al unei persoane juridice de drept privat.

1.4.2. molitățile reptului e propriette

Atât bunurile proprietate publică (e stt şi/su UaT), cât şi bunu-rile proprietate privată ( personelor ice şi/su personelor uriicee rept privt) pot în proprietatea comună a acestora. Proprietateaeste comună dacă doi sau mai mulţi tulari, inclusiv statul RM şi/sau UAT,

CaPITOLUL 1


15/220

15

dispun de dreptul de proprietate asupra unuia şi aceluiaşi bun. Codulcivil (art. 344 – 373) şi alte acte legislave stabilesc două modalităţi de

proprietate comună:1) proprietatea comună în devălmăşie (fără cote enite – proprie-tte soților); şi

2) proprietatea comună pe cote-părţi (prin eliitre cotei-părți ecărui coproprietr).

Potrivit legislaţiei, bunurile pot aparţine cu drept de proprietate co-mună atât unor persoane zice şi persoane juridice de drept privat, câtşi statului, dar şi UAT. O asemenea modalitate a dreptului de proprietate

ia naştere prin asocierea celor două forme de proprietate (privtă şi pu-blică). Proprietatea comună a persoanelor zice, a persoanelor juridicede drept privat şi a statului RM şi/sau a UAT se permite de lege doar cutlu de proprietate comună pe cote-părţi, adică prin delimitarea cotei-părţi, de regulă, în cote procentuale, ecărui coproprietar. O asemeneaproprietate comună pe cote-părţi ale persoanelor zice şi ale statului RMpersistă în cazul întreprinderilor (de regulă, foste întreprinderi de stat re-organizate în societăţi pe acţiuni în scopul privazării) supuse privazării

în conformitate cu Legea nr. 121 din 04.05.2007 privind administrarea şideetazarea proprietăţii publice. Asel, o asemenea proprietate comu-nă pe cote-părţi persistă la S.A. ”Banca de Economii”, unde statul RM adeţinut 56,13% din capitalul social al instuţiei, în prezent – 33,33%; laS.A. ”Vinuri Ialoveni” – 60,41%; la S.A. ”MOLDLOTO” – 35,00%; la S.A.

Întreprinderea mixtă ”JOLLY-ALON” – 34,96 %; la S.A. ”Tutun – CTC” –90,81%; la S.A. ”CARMEZ” – doar 6,57 %; la S.A. ”Drumuri-Ștefan Vodă” – 81,58%; la S.A. ”Moldova-gaz”, capitalul social aparţine statului RM

(35,33%), statului Federaţia Rusă (50% +1), dar şi unui comitet de ad-ministrare a proprietăţii din raioanele de est ale RM (13,44%). A vedea în acest sens anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 945 din 20.08.2007cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 121 din 4 mai 2007 privindadministrarea şi deetazarea proprietăţii publice.

1.5 SUBIECȚII dREPTULUI dE PROPRIETaTE PUBLICĂ

Legislaţia RM cu privire la proprietate şi dreptul de proprietate publi-că indică subiecţii dreptului de proprietate publică în mod restricv/limi-tav deoarece în afară de aceşa nimeni nu poate subiect al dreptului

CaPITOLUL 1


16/220

16

de proprietate publică. În acest sens, se impun menţionate prevederilealin. (3) al art. 127 din Constuţia RM care stabilesc că: „propriette

publică prține sttului şi UaT”. De aici rezultă clar şi fără echivoc căsubiecţi ai dreptului de proprietate publică sunt, în mod exclusiv:a) sttul, asupra BPP de interes public naţional; şib) UAT (satul, comuna, oraşul, municipiul, raionul, UTAG) - pentru bu-

nurile aate în proprietatea lor, de interes public local, aparţinândUAT ca persoane juridice de drept public, care sunt şi tulare aleacestui drept de proprietate.

În acest context, se impune menţionat faptul că nici un alt subiect de

drept public sau de drept privat nu poate tular al dreptului de propri-etate asupra BPP. Întreprinderile de stat sau ale UAT (municipale etc.),alte persoane juridice, după caz, dobândesc, tot în cadrul prevăzut delege, doar un drept de folosinţă, un drept de administrare sau de conce-sionare asupra BPP, care nu este un drept plenar de proprietate în toatăplenitudinea acestuia.

Dreptul de proprietate publică este exercitat de către:a) statul RM prin intermediul Guvernului şi altor organe centrale de

specialitate, împuternicite de lege şi/sau Guvern – în raport cu bu-nurile proprietate de stat;b) UAT ale RM (sate, comune, oraşe, municipii, raioane şi UTA Găgău-

zia) prin intermediul consiliilor satelor, comunelor, oraşelor, muni-cipiilor, raioanelor şi Adunării Populare a Găgăuziei – în raport cubunurile aate în proprietatea acestora.

Potrivit Legii nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern, funcţia deproprietar al patrimoniului statului este exercitată de către Guvern. Gu-

vernul, precum şi autorităţile administraţiei publice locale (consiliile lo-cale), doar exercită împuternicirile de proprietar, dar nu sunt proprietari.Potrivit Legii 764 din 27.12.2001 divizarea teritoriului RM în UAT se efec-tuează pe două niveluri:

a) nivelul I – satele (comunele) şi oraşele (municipiile);b) nivelul II – raioanele, mun. Chişinău şi Bălţi.Legea 764 atribuie statutul de municipiu oraşelor Chişinău, Bălţi, Ben-

der, Comrat şi Tiraspol. Conform Legii 764, potrivit art. 111 din ConstuţiaRM, statutul special de autonomie al localităţilor din stânga Nistrului şial unor localităţi din sudul RM se stabileşte prin legi organice. O asel de

CaPITOLUL 1


17/220

17

unitate, cu statut juridic special, potrivit Legii 764, este unitatea teritori-ală autonomă Găgăuzia.

Potrivit art. 3 (2) al Legii 764, UAT:a) au personalitate juridică;b) dispun de patrimoniu propriu;c) au dreptul de a soluţiona şi a gesona, în cadrul legii, în nume

propriu şi în interesele populaţiei locale, o parte importantă a tre-burilor publice;

d) formează unitatea teritorială a ţării;e) autorităţile publice ale UAT (organe cu competenţă generală şi

specială) constuie sistemul APL, ce sasface interesul general allocuitorilor UAT.

Întrebări e utoevlure:

1. Cine sunt subiecții reptului e propriette publică în Republicmolov?

Subiecţi ai dreptului de proprietate publică sunt, în mod exclusiv:(1) statul Republica Moldova, asupra BPP de stat, proprietate de in-teres public naţional; şi (2) UAT (satul, comuna, oraşul, municipiul,raionul, UTAG) – asupra BPP a UAT, proprietate de interes public lo-cal, aceasta aparţinând UAT ca persoane juridice de drept public.2. Cre utorități publice eercită îputernicirile/funcțiile e pro-

prietr supr bunurilor propriette e stt in nuele sttuluiRepublic molov?

Dreptul de proprietate publică asupra bunurilor proprietate de stateste exercitat de către statul Republica Moldova prin intermediulGuvernului şi altor organe centrale de specialitate, împuternicite delege şi/sau Guvern – în raport cu bunurile proprietate de stat. PotrivitLegii nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern, funcţia de proprietaral patrimoniului statului RM este exercitată de către Guvernul RM.Guvernul doar exercită împuternicirile de proprietar asupra bunuri-lor proprietate de stat, dar nu este proprietar (!!!).

CaPITOLUL 1


18/220

18

3. Cre utorități publice eercită îputernicirile/funcțiile e pro-

prietr supr bunurilor te în propriette UaT in nuelecestor?Dreptul de proprietate publică al UAT asupra bunurilor aate în pro-prietatea acestora este exercitat de către UAT prin intermediul consi-liilor satelor, comunelor, oraşelor, raioanelor, municipiilor şi AdunăriiPopulare a Găgăuziei – în raport cu bunurile aate în proprietateaacestora. Consiliile locale şi Adunarea Populară a Găgăuziei doarexercită împuternicirile/funcţiile de proprietar asupra bunurilor aa-

te în proprietatea publică a UAT respecve, dar nu sunt proprietari aiacestor bunuri (!!!).

CaPITOLUL 1


19/220

19

Cadrul juridic privind administrarea proprietăţii publice include:1) acte legislave de bază;2) acte legislave secundare;

3) acte normave subordonate legii.

2.1. aCTE LEGISLaTIVE dE BazĂ

Actele legislave de bază care reglementează administrarea pro-prietăţii publice sunt:

1. Constuţia RM din 29 iulie 1994;2. Codul civil al RM nr.1107 din 06.06.2002;

3. Codul subsolului nr. 3 din 02.02.2009;4. Codul silvic nr. 887 din 21.06.1996;5. Codul funciar nr.828 din 25.12.1991;6. Legea administrării şi deetazării proprietăţii publice nr. 121 din

04.05.2007;7. Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011;8. Legea nr. 91 din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică

şi delimitarea lor;

9. Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală(art. 74 – 77 etc.);

10.Legea nr. 523 din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică aUAT;

11. Legea exproprierii pentru cauză de ulitate publică nr. 488 din08.07.1999;

12. Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind Fondul ariilor naturale pro-tejate de stat;

13. Legea nr. 668 din 23.11.1995 pentru aprobarea Listei unităţilor alecăror terenuri desnate agriculturii rămân în proprietatea statu-lui;

CadRUL jURIdIC PRIVINdADMINISTRAREA

PROPRIETĂȚII PUBLICE

CaPITOLUL 2.


20/220

20

14. Legea nr. 1308 din 25.07.1997 privind preţul normav şi modul devânzare-cumpărare a pământului;

15. Legea nr. 68 din 05.04.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionalede descentralizare şi altele.Asel, potrivit Constuţiei RM: „Bogăţiile de orice natură ale sub-

solului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resur-sele naturale ale zonei economice şi ale platoului connental, căile decomunicaţii, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclu-siv al proprietăţii publice”. Conform Codului civil, Republica Moldova şiunităţile ei administrav-teritoriale „parcipă la raporturile reglementa-

te de legislaţia civilă pe principiul egalităţii parcipanţilor la aceste ra-porturi – persoane zice şi juridice”, iar AAPL pot să dobândească şi săexercite drepturi şi obligaţii patrimoniale şi personale nepatrimoniale înnumele UAT, în limitele competenţei stabilite de lege.

Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr. 1107 din 06.06.2002 stabileştecă proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţieasupra bunului (art. 315). Conform Codului civil, Republica Moldova şiunităţile ei administrav-teritoriale parcipă la raporturile reglementate

de legislaţia civilă pe principiul egalităţii parcipanţilor la aceste rapor-turi – persoane zice şi juridice (art. 192). În conformitate cu art. 193,AAPC pot să dobândească şi să exercite drepturi şi obligaţii patrimonialeşi personale nepatrimoniale în numele Republicii Moldova, precum şi săo reprezinte în instanţă de judecată, în limitele competenţei. AAPL potsă dobândească şi să exercite drepturi şi obligaţii patrimoniale şi perso-nale nepatrimoniale în numele UAT în limitele competenţei. Potrivit art.296, bunurile care aparţin statului sau UAT fac parte din domeniul privat

dacă, prin lege sau în modul stabilit de lege, nu sunt trecute în domeniulpublic. Din domeniul public al statului sau al UAT fac parte bunurile de-terminate de lege, precum şi bunurile care, prin natura lor, sunt de uz saude interes public. Interesul public implică afectarea bunului la un servi-ciu public sau la orice acvitate care sasface nevoile colecvităţii fărăa presupune accesul nemijlocit al acesteia la ulizarea bunului conformdesnaţiei menţionate.

Important este şi faptul că statul nu poartă răspundere pentruobligaţiile UAT, dar nici UAT nu poartă răspundere pentru obligaţiile sta-tului, cu excepţia cazurilor în care statul a acordat garanţii juridice pen-tru obligaţiile civile ale UAT sau acestea din urmă au acordat asemenea

CaPITOLUL 2


21/220

21

garanţii pentru obligaţiile civile ale RM. Bogăţiile de orice natură ale sub-solului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resur-

sele naturale ale zonei economice şi ale platoului connental, căile decomunicaţii, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusival proprietăţii publice.

Bunurile domeniului public, conform Codului civil, sunt inalienabile,insesizabile şi imprescripbile. Dreptul de proprietate asupra acestorbunuri nu se snge prin neuz şi nu poate dobândit de terţi prin uzu-capiune. Codul civil garantează repetat dreptul de proprietate prin art.316, stabilind că proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă. Nimeni

nu poate silit să-şi cedeze proprietatea, afară numai pentru cauză deulitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Potrivit art.317 tot ceea ce produce bunul, precum şi tot ceea ce uneşte bunul orise încorporează în el ca urmare a faptei proprietarului, a unei alte per-soane ori a unui caz fortuit, revine proprietarului dacă legea nu prevedealel. Codul civil se referă la noţiunea şi temeiurile încetării dreptului deproprietate (art. 337, 338, 340), care prevăd că dreptul de proprietate

încetează în urma consumării, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, în-

străinării lui în temeiul unui act juridic, privazării, renunţării la dreptulde proprietate etc., însă ulmul temei nu este aplicabil şi în cazul UAT şibunurilor acestora.

Codul funciar, adoptat prin Legea nr. 828 din 25.12.1991 stabileştecă terenurile în RM „pot în proprietate publică şi privată”, iar „statulocroteşte în egală măsură ambele puri de proprietate.” Terenurile, in-diferent de desnaţie şi forma de proprietate, precum şi drepturile asu-pra lor, sunt supuse înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile la

ociul cadastral teritorial. Codul subsolului, adoptat prin Legea nr. 3 din02.02.2009, face referire la faptul că „bogăţiile de orice natură ale sub-solului Republicii Moldova, inclusiv substanţele minerale ule pe care leconţine, precum şi spaţiile subterane ale acestuia fac obiectul exclusival proprietăţii publice a statului, sunt inalienabile, insesizabile şi impre-scripbile.” Sectoarele de subsol nu pot înstrăinate, ele pot date nu-mai în folosinţă. Toate actele juridice sau acţiunile care, în mod direct oriindirect, violează dreptul de proprietate publică al statului asupra subso-lului sunt lovite de anulare absolută.

Codul silvic, adoptat prin Legea nr. 887 din 21.06.1996, stabileştecă pădurile în RM, folosite în interes public, „fac obiectul exclusiv al

CaPITOLUL 2


22/220

22

proprietăţii publice”. Conform legislaţiei, ele pot date în gesune sau înfolosinţă. Pădurile nu pot înstrăinate, ele pot date numai în folosinţă

sau gesune. Proprietatea privată asupra pădurilor se admite în cazulplantării acestora, în condiţiile legii, pe terenurile aate deja în proprie-tatea privată a cetăţenilor şi persoanelor juridice de drept privat.

Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011 stabileşte direct şi fără echivoc că„apa face parte din domeniul public al statului”. Potrivit Legii 272, apa nueste un produs comercial oarecare, „ci un patrimoniu natural, care tre-buie protejat, tratat şi apărat ca atare”. Cu toate acestea, terenul de subapa iazului poate face parte atât din domeniul public, cât şi din domeniul

privat. Orice persoană zică sau persoană juridică poate să construiascăun iaz pe terenul care âi aparţine cu drept de proprietate, în condiţiilelegii.

Legea privind administrarea şi deetazarea proprietăţii publice nr.121 din 04.05.2007 prevede expres că împuternicirile de proprietar alpatrimoniului UAT sunt exercitate de CL, ind invest nu numai cu drep-turi, dar şi cu obligaţii. AAPL întocmesc şi aprobă lista BPP a UAT respec-ve, efectuează inventarierea BPP. Puţine autorităţi ale administraţiei lo-

cale deţin o listă completă a bunurilor aate în proprietatea UAT. În bazalistelor de inventariere, AAPL asigură delimitarea acestora atât dupăapartenenţă (de stat/a UAT), cât şi pe domenii (public/privat).

Legea nr. 523 cu privire la proprietatea publică a UAT din 16.07.1999declară proprietate publică a UAT toate bunurile mobile şi imobile, aatepe teritoriul lor până la intrarea în vigoare a Legii privind organizarea ad-ministrav-teritorială a Republicii Moldova, cu excepţia bunurilor ce seaau în proprietatea statului şi în proprietate privată. Cu toate acestea,

în registrul bunurilor imobile înscrieri nu au fost efectuate. Pentru a de-mara acest proces, este necesară o iniţiavă din partea consiliilor locale,care să solicite Guvernului o decizie expresă în acest sens pentru ecarebun imobil în parte.

Legea nr. 1308 din 25.07.1997 privind preţul normav şi modulde vânzare-cumpărare a pământului indică faptul că preţul normaval pământului constuie o măsură de esmare a valorii lui echivalen-te cu potenţialul natural şi economic al acestuia, exprimate în monedănaţională. Preţul normav al pământului se determină şi se aplică înprocesul realizării relaţiilor funciare, indiferent de forma de proprietateasupra pământului.

CaPITOLUL 2


23/220

23

În ceea ce priveşte Legea nr. 68 din 05.04.2012 pentru aprobareaStrategiei naţionale de descentralizare, menţionează problemele ce ţin

de:a) delimitarea incertă, neclară, incompletă a competenţelor;b) transferul responsabilităţilor fără asigurarea mijloacelor nancia-

re;c) grupurile vulnerabile ale populaţiei care întâmpină greutăţi în ac-

cesarea serviciilor publice locale.Legea 68 stabileşte următoarele obiecve:a) nalizarea procesului de delimitare a proprietăţii de stat şi a pro-

prietăţii UAT;b) inventarierea şi evidenţa proprietăţii publice a statului şi a UAT;c) gesonarea ecientă a patrimoniului.Prin Legea privind exproprierea pentru cauză de ulitate publică

nr. 488 din 08.07.1999:a) a fost determinată noţiunea de ulitate publică. Pentru lucrările

de interes naţional ulitatea publică se declară de către Parla-ment; pentru cele de interes local – de consiliul local; pentru cele

de interes comun al mai multor raioane – de către consiliile lor;b) se prevede crearea unei comisii speciale pentru cercetări prea-labile, care stabileşte existenţa elementelor juscave ale inte-resului naţional sau local, premiselor economico-sociale, dar şiconsecinţele exproprierii;

c) exproprierea se efectuează numai după o dreaptă şi prealabilădespăgubire, acceptată de părţile acestui proces.

2.2. aCTELE LEGISLaTIVE SECUNdaRE PRIVINd PROPRIETaTEa PUBLICĂ

La acestea se referă Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţiapublică locală care face referire la faptul că sporirea patrimoniului UATare loc prin achiziţii, transfer din proprietatea statului, expropriere şiprin alte modalităţi, în condiţiile legii. CL, potrivit Legii 436, poate decidetransferarea bunurilor din domeniul privat al UAT în domeniul public deinteres local al acesteia. În conformitate cu art. 77 al Legii, toate bunurilecare aparţin UAT sunt supuse inventarierii anuale, iar rapoartele asuprasituaţiei lor se prezintă consiliului respecv.

CaPITOLUL 2


24/220

24

Legea nr. 1543 privind cadastrul bunurilor imobile din 25.02.1998stabileşte că cadastrul este „un instrument în exercitarea împuternici-

rilor statului privind administrarea resurselor funciare, ocrorea inte-reselor publice şi private în raporturile juridice ce ţin de bunurile imo-bile, ind şi un sistem deschis de informare a parcipanţilor la piaţabunurilor imobile şi a autorităţilor publice, inclusiv a organelor scale”.Obiecte ale înregistrării sunt bunurile imobile, dreptul de proprietate şicelelalte drepturi patrimoniale asupra lor (locaţiunea/ arenda, como-datul etc.).

Legea nr. 438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în RM

stabileşte că nanţarea proiectelor şi programelor regionale „se efectu-ează din contul Fondului naţional pentru dezvoltare regională … conformdevizelor coordonate cu consiliul regional şi aprobate de autoritatea deimplementare a policii de dezvoltare regională.” Crearea / reconstrucţiapatrimoniului local poate efectuată prin intermediul policii de dezvol-tare regională. Aşadar, trebuie elaborat un proiect în acest sens care săe promovat prin intermediul Consiliului regional.

Legea nr. 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea administravă

stabileşte cadrul general de reglementare a descentralizării administra-ve pe baza principiilor de reparzare a competenţelor între autorităţilepublice. Unul din principiile de bază al descentralizării administraveeste principiul autonomiei locale, care presupune garantarea dreptuluişi capacităţii efecve a autorităţilor publice locale de a reglementa şigesona, sub propria lor responsabilitate şi în interesul populaţiei loca-le, o parte importantă din treburile publice. Un rol deosebit în policadescentralizării îl ocupă descentralizarea patrimonială pentru a crea in-

strumente eciente de delimitare, monitorizare şi control al gesonăriipatrimoniului de către AAPL pentru a asigura administrarea ecientă îninteresul public general a resurselor funciare şi alte bunuri imobile, pre-cum şi, după caz, a celor naturale şi de subsol.

Legea nr. 436 din 06.11.2003 privind Statutul-cadru al satului (comu-nei), oraşului (municipiului). Statutul UAT cuprinde date şi elemente spe-cice, care au rolul de a o individualiza în raport cu alte unităţi similare,ce se referă la:

a) patrimoniul UAT, componenţa şi indicii calitavi şi cantavi aiacestuia;

CaPITOLUL 2


25/220

25

b) principalele instuţii din domeniul învăţămîntului, culturii,sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi din alte

domenii, cu indicarea autorităţii căreia i se subordonează;c) căile de comunicaţii existente şi categoria acestora; cea maiapropiată staţie de cale ferată, uvială, marimă sau aeroport şidistanţa pînă la ele;

d) serviciile publice locale, cu specicarea genurilor de acvitate, in-vesrea, atribuţiile şi subordonarea;

e) chesunile ce ţin de amenajarea teritoriului şi de salubrizare.Statutul determină modul de administrare a patrimoniului UAT (de

către consiliu şi primar) şi stabileşte că acesta se supune inventarieriianuale, iar rapoartele asupra situaţiei lui se prezintă consiliului respecv.Statutul urmează să prevadă modul în care patrimoniul ce aparţine UATpoate dat în administrare întreprinderilor municipale şi instuţiilor pu-blice, poate concesionat, închiriat sau arendat în condiţiile legii.

Legea nr. 96 din 13.04.2007 privind achiziţiile publice face referirela faptul că domeniul de aplicare a acesteia este contractul de achiziţiepublică a cărui valoare esmavă este mai mare decât următoarele pra-

guri:a) pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii –40 000 lei;

b) pentru contractele de achiziţii publice de lucrări – 50 000 de lei.Legea nr. 1402 din 24.10.2002 privind serviciile publice de gospodărie

comunală stabileşte că printre serviciile publice de gospodărie comuna-lă, care în mod prioritar sunt incluse în programele de dezvoltare regio-nală sunt:

• alimentarea cu apă;• alimentarea cu energie termică;• canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale;• salubrizarea, înverzirea localităţilor.Serviciile publice de gospodărie comunală sunt furnizate/prestate

de operatori specializaţi (ÎM şi ÎI, SA, în comandită, SRL, întreprinderi cualte forme juridice de organizare). AAPL au competenţa exclusivă pri-vind îninţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlulfuncţionării serviciilor publice de gospodărie comunală, precum şi crea-rea, administrarea şi exploatarea BPP din infrastructura edilitară a UAT.

CaPITOLUL 2


26/220

26

2.3. aCTELE NORmaTIVE SUBORdONaTE LEGII PRIVINd PROPRIETaTEa PUBLICĂ

Actele normave subordonate legii reprezintă totalitatea acteloradministrave cu caracter normav emise în vederea organizării execu-tării legii. Actele normave sunt subordonate legilor şi constuie izvoaresecundare de drept. Acestea dezvoltă prevederile legii, instuie proce-duri, termene sau reglementează anumite domenii expres prevăzutesau delegate de lege. Respecv, act normav este actul juridic, emis deGuvern şi de alte AAPC şi AAPL în temeiul normelor constuţionale şi

legale, care stabileşte reguli obligatorii de aplicare repetată la un numărnedeterminat de situaţii idence. În domeniul proprietăţii publice existăo mulţime de acte normave.

La acestea se referă Hotărârea Guvernului nr. 675 din 06.06.2008 cuprivire la Registrul patrimoniului public. Potrivit acesteia, în Registru se

înscriu date privind valoarea de bilanţ a patrimoniului:a) întreprinderilor de stat şi municipale;b) instuţiilor publice;

c) societăţilor comerciale cu capital public şi public-privat, precumşi date cu privire la acţiunile (cotele sociale) publice deţinute încapitalul social al societăţilor comerciale;

d) public dat în administrare economică societăţilor comerciale;e) ce constuie obiectul contractului de parteneriat public-privat;f) public dat în administrare duciară;g) ce constuie bunuri imobile proprietate publică a statului.Hotărârea Guvernului nr. 1528 din 29.12.2007 despre aprobarea Pro-

gramului de delimitare a terenurilor proprietate publică face referire lafaptul că AAPL elaborează proiectul de formare a terenurilor proprietatepublică pentru ecare UAT, Lista terenurilor proprietate publică, apro-bă şi coordonează materialele cu organele centrale de specialitate aleadministraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice interesate.ARFC monitorizează acţiunile de delimitare a terenurilor proprietate pu-blică. Programul preconiza acţiuni care urmau să soluţioneze un şir deprobleme serioase, care actualmente nu permit gesonarea ecientă a

patrimoniului public. Programul avea o limitare a acţiunilor în termeniconcreţi, însă din cauza mai multor obstacole intenţiile nu s-au imple-mentat.

CaPITOLUL 2


27/220

27

Hotărârea Guvernului nr. 945 din 20.08.2007 cu privire la măsurilede realizare a Legii nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deeta-

zarea proprietății publice. Prin Hotărârea 945 se aprobă lista bunurilorproprietate de stat supuse privazării, lista obiectelor nenalizate pro-prietate de stat supuse privazării, precum şi Regulamentul privind uli-zarea mijloacelor nanciare obţinute din privazarea bunurilor. Potrivitacesteia, Guvernul recomandă AAPL să asigure:

a) întocmirea listelor de întreprinderi pasibile de restructurare saude lichidare şi prezentarea de extrase din aceste liste spre coor-donare organelor centrale de specialitate ale administraţiei pub-

lice;b) organizarea pregării şi desfăşurării, în modul stabilit de Guvern, aprocesului de privazare a bunurilor, proprietate a UAT, incluse înlista bunurilor supuse privazării, precum şi a terenurilor proprie-tate a UAT, încheierea contractelor de vânzare-cumpărare.

Hotărârea Guvernului nr. 158 din 04.03.2010 cu privire la aproba-rea Strategiei naționale de dezvoltare regională. Strategia naţională dedezvoltare regională este principalul document de planicare a dezvol-

tării regionale din Republica Moldova, care reectă polica naţională şidetermină mecanismele naţionale în acest domeniu. Scopul principalal Strategiei este crearea cadrului instuţional al dezvoltării regionale,axat pe crearea şi menţinerea unui cadru de gesune, implementare,nanţare, monitorizare şi de evaluare a dezvoltării regionale.

Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului-modelal întreprinderii municipale nr. 387 din 06.06.1994. Potrivit Regulamen-tului, întreprinderea municipală este un agent economic cu personali-

tate juridică, constuit în exclusivitate pe baza proprietăţii municipalecare, prin ulizarea ei judicioasă, produce anumite puri de mărfuri(producţie), execută lucrările şi prestează serviciile necesare pentru sa-sfacerea cerinţelor fondatorului (ale UAT fondatoare) şi pentru realizareaintereselor sociale şi economice ale colecvului de muncă. Întreprinde-rea este fondată şi înzestrată cu bunuri de către organul autoadministrăriilocale, costul cărora este reectat în balanţa autonomă a întreprinderii.Dacă pentru crearea şi acvitatea întreprinderii sunt necesare terenurisau alte resurse naturale, hotărârea privind crearea întreprinderii poate adoptată numai dacă fondatorul prezintă avizul poziv al organului te-ritorial de experză ecologică.

CaPITOLUL 2


28/220


29/220

29

c) stabilirea competenţelor şi atribuţiilor decizionale ale AAPC şi lo-cale privind: 1) procedurile propriu-zise de delimitare a bunurilor

proprietate a UAT de bunurile aate în proprietatea statului; şi 2)a bunurilor din domeniul public de bunurile din domeniul privat alstatului şi UAT;

d) este inadecvat cadrul instuţional şi organizatoric menit să asigureidencarea şi monitorizarea intereselor actuale şi de perspecvăale localităţii respecve în procesul administrării bunurilor propri-etate a UAT;

e) lipseşte un mecanism administrav bine structurat de manage-

ment şi markeng al bunurilor proprietate a UAT în procesul deli-mitării şi transmiterii acestora de la stat în proprietatea UAT şi dinproprietatea UAT în proprietatea statului, precum şi din domeniulpublic în cel privat şi invers.

Legea nr. 91 din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şidelimitarea lor nici pe departe nu salvează situaţia, deoarece:

a) este aplicabilă şi conţine prevederi cu caracter general de delimi-tare în mod exclusiv doar a terenurilor şi nu este aplicabilă în cazul

altor BPP;b) nici în cazul terenurilor nu permite, dar nici nu face referire la pro-ceduri propriu-zise de delimitare a acestora (conţine doar normeprivind atribuirea unor categorii de terenuri la proprietatea destat, a UAT etc., dar criteriile şi modalităţile juridice pracce dedelimitare a acestora lipsesc în totalitate).

Asel, în scopul perfecţionării procedurilor, metodelor şi formelorde delimitare a patrimoniului public este necesară elaborarea unei legi

speciale privind delimitarea proprietăţii publice, care să stabilească:a) criteriile de delimitare a BPP;b) procedurile propriu-zise de delimitare a BPP;c) delimitarea administravă decizională, a competenţelor şi

atribuţiilor autorităţilor publice centrale şi locale în procesul deli-mitării BPP etc.

d) subiectele şi obiectele dreptului de proprietate publică;e) atribuţiile Guvernului, ale Ministerului Economiei şi ale APP,

a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, atribuţiile autorităţiloradministraţiei publice locale în domeniul delimitării proprietăţiipublice în domeniul delimitării proprietăţii publice;

CaPITOLUL 2


30/220

30

f) modalităţile juridice de transmitere a bunurilor proprietate de stat în proprietatea UAT;

g) bunurile care fac parte din domeniile public şi privat ale statuluiRM (de interes public naţional);

h) bunurile domeniului public şi privat local (de interes public local) şicomponenţa acestora.

Ca rezultat al delimitării, are loc recunoaşterea din partea statului adreptului de proprietate al UAT, precum şi recunoaşterea din partea UATa dreptului de proprietate al statului asupra anumitor bunuri de intereslocal sau naţional, după caz, ce se aă pe teritoriul UAT respecve.

Procedura propriu-zisă de delimitare a BPP urmează să stabilească, în

mod succesiv, următoarele etape:a) inventarierea, din ociu sau la solicitarea autorităţilor publice

competente, a tuturor bunurilor aate în proprietatea statului saua UAT respecve;

b) iniţierea procesului de determinare a bunurilor domeniului pu-blic şi privat de către Guvern, organele centrale de specialitate,organele administrave centrale, de către consiliul local sau decătre primar, prin adoptarea hotărârii, deciziei sau, după caz, a

dispoziţiei respecve şi instuirea grupului de lucru;c) analiza de către grupul de lucru a cadrului legal şi stabilirea bunu-

rilor care prin declaraţia legii aparţin domeniului public al statuluisau al UAT respecve;

d) inventarierea şi analiza tuturor BPP ale statului sau ale UAT şi sta-bilirea bunurilor care conform naturii lor sunt desnate (afecta-te) uzului public sau care prezintă interes public, ind desnatefolosirii şi exploatării unui serviciu public în interesul general al

societăţii sau în interesul întregii colecvităţi locale;e) elaborarea şi perfectarea de către grupul de lucru a listei de bunuri

care urmează a incluse în categoria bunurilor domeniului publical statului sau al UAT respecve, în conformitate cu legislaţia;

f) elaborarea şi perfectarea de către grupul de lucru a listei de bunuricare urmează a incluse în categoria bunurilor domeniului privatal statului sau al UAT respecve, în conformitate cu legislaţia;

g) aprobarea listelor bunurilor domeniului public şi domeniului pri-

vat al statului prin hotărâre de Guvern sau al UAT prin decizia con-siliului local, în temeiul unor raporturi sau experze prin care se

CaPITOLUL 2


31/220

31

demonstrează importanţa, interesul şi desnaţia publică a bunuluirespecv;

h) includerea bunurilor domeniului public şi privat în documentelede evidenţă şi inventariere ale autorităţilor publice corespunză-toare, în administrarea economică a cărora se aă acestea;

Delimitarea bunurilor imobile proprietate publică se nalizează cu în-registrarea drepturilor şi a domeniilor în Registrul bunurilor imobile.


1. Cre este iferenț intre ctele legislve e bă, cele secun-

re şi ctele norve suboronte legii?Este o clasicare a actelor normave în funcţie de importanţa re-glementării domeniului administrării proprietăţii publice. Actele legis-lave de bază reglementează nemijlocit un anumit domeniu. Printreacestea se regăseşte Constuţia RM, Codul civil al RM, Codul subsolu-lui, Codul silvic etc. La cele secundare se atribuie legile, care tangenţialreglementează domeniul administrării proprietăţii publice. Din aceas-tă categorie fac parte legea privind administraţia publică locală, legea

privind cadastrul bunurilor imobile, legea nr.438 din 28.12.2006 pri-vind dezvoltarea regională. Actele normave subordonate legii repre-zintă totalitatea actelor administrave cu caracter normav emise învederea organizării executării legii.2. Ce bunuri foreă obiect eclusiv l proprietății publice?

Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pă-durile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economiceşi ale platoului connental, căile de comunicaţii, precum şi alte bunuristabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.3. Ce inforție ureă reecttă în Registrul ptrioniului

public? În Registru se înscriu date privind valoarea contabilă a patrimoniului

întreprinderilor de stat şi municipale, instuţiilor publice, societăţilorcomerciale cu capital public şi public-privat, precum şi date cu privirela acţiunile (cotele sociale) proprietate publică deţinute în capitalulsocial al societăţilor comerciale, bunurile proprietate de stat date înadministrare economică societăţilor comerciale, date despre obiectulcontractului de PPP, precum şi date despre bunurile imobile proprie-tate publică a statului.

CaPITOLUL 2


32/220

32

3.1. BUNURILE CE CONSTITUIE OBIECTUL dREPTULUIdE PROPRIETaTE PUBLICĂ

Obiect al dreptului de proprietate publică poate orice bun mobil sau

imobil existent în societate, drepturile şi obligaţiile asupra acestuia. Încalitate de obiect al dreptului de proprietate publică sunt toate bunurilecare aparţin statului RM sau UAT. Conform legislaţiei RM, bunurile pro-prietate publică, se divizează în:

a) BPP de stat; şib) BPP ale UAT;Conform alin. (4) al art. 127 din Constuţia RM şi alin. 3 al art. 296

Cod civil al RM, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice:

a) bogăţiile de orice natură ale subsolului;b) spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public;c) resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului connen-

tal;d) căile de comunicaţii, precum şi alte bunuri stabilite de lege.Bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietăţii de stat:a) bogăţiile de orice natură ale subsolului RM, inclusiv substanţele

minerale ule pe care le conţine, precum şi spaţiile subterane aleacestuia fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului (art.6 Codul subsolului, adoptat prin Legea nr. 3 din 02.02.2009);

b) resursele de apă: apele de suprafaţă, apele subterane şi pre-cipitaţiile atmosferice căzute pe teritoriul RM, cum ar : lacuri-le, iazurile, râurile şi altele asemenea, inclusiv cele create ca re-zultat al acvităţii umane (art. 1-4 din Legea apelor nr.272 din23.12.2011).

Bunurile proprietate publică, atât cele proprietate de stat, cât şi celeproprietate ale UAT, conform legislaţiei RM, în funcţie de gradul de so-cializare şi regimul juridic al acestora, se împart în două mari categoriifundamentale:

OBIECTELE dREPTULUI dE PROPRIETaTE PUBLICĂ,

FELURILE șI REGImUL LORjURIdIC

CaPITOLUL 3.


33/220


34/220

34

CaPITOLUL 3

Tbelul 1. Bunurile cre fc prte in oeniul public l sttului Rm şi cele cre fc prte in oeniul public l stului,

counei, orşului, unicipiului, precu şi in oeniul public l rionului şi UTaG:

N/oBunurile cre fc prtein oeniul public l

sttului Rm

Bunurile cre fc prtein oeniul public l

stului, counei, orşului,unicipiului

Bunurile cre fc prtein oeniul public l

rionului şi UTaG

1. Obiectele care asigurăcapacitatea de apărareşi securitatea statului,

ordinea publică

Terenurile aferente clădirilorşi clădirile în care îşi desfă-şoară acvitatea cl. raional,

primăria, instuţiile publicede interes local, cum ar :teatrele, bibliotecile, muze-ele, spitalele, policlinicile,instuţiile de educaţie şi de învăţămînt proprietate a UAT

Terenurile aferenteclădirilor în care îşidesfăşoară acvitatea

consiliul raional şi apa-ratul lui, administraţiaUTAG, instuţiile pu-blice de interes raional,instuţiile publice aleGăgăuziei, cum ar : bi-blioteci, muzee, spitaleetc.

2. Terenurile aferenteclădirilor şi clădirile încare îşi desfăşoară ac-

vitatea Parlamentul RM,Preşedintele RM, Gu-vernul RM, ministerele,alte AAPC, instuţiilesubordonate lor

Terenuri împădurite, cuexcepţia terenurilor fonduluisilvic proprietate publică a

statului, fâşiile foresere, te-renurile zonelor de protecţiea apelor şi zonelor sanitareetc.

Drumurile de interesraional

3. Obiectele care fac partedin patrimoniul culturalnaţional, înscrise înRegistrul monumentelorRM ocrote de stat

Terenuri desnate transpor-tului ruer, feroviar, naval,aerian, transportului princonducte, liniilor de teleco-municaţii şi de transport deenergie electrică, exploată-rilor miniere şi altor necesi-tăţi industriale ale AAPL, cuexcepţia terenurilor ocupatede drumurile naţionale şi altereţele de transport proprieta-te publică a statului

Alte bunuri de interesraional

4. Bogăţiile de orice naturăale subsolului, spaţiulaerian, apele şi pădurilefolosite în interes public,resursele naturale alezonei economice şi ale

platoului connental

Terenurile zonelor verzi


35/220

35

5. ÎS „Cadastru”, inclusivlialele acesteia, ocii-le cadastrale teritoriale

(OCT), alte întreprinderide stat care îndeplinesc, în exclusivitate sau înparte, funcţii auxiliareale statului

Terenurile aferente obiecte-lor de menire social-cultura-lă proprietate publică a UAT,

terenurile ocupate de pieţe,străzi, pasaje, terenurile fo-losite pentru căile de comu-nicaţie şi ocupate de parcuri,grădini publice, scuaruri, tere-nurile folosite pentru cimireşi pentru alte necesităţi alegospodăriei comunale locale

6. ÎS care exploatează dru-murile auto, bunuriletransportului feroviar,

aviac, uvial şi princonducte, alte întreprin-deri din infrastructurasocială şi/sau economi-că de uz sau de interesnaţional

Terenurile ocupate de obiecteacvace arciale, cu excepţiaterenurilor fondului apelor

proprietate publică a statului,precum şi a celor aate înproprietate privată

7. Obiectele/bunurile in-dicate în Lista bunurilornepasibile de priva-zare, anexă la Legeanr. 121 din 04.05.2007

privind administrareaşi deetazarea propri-etăţii publice, precum:S.A. „Franzeluţa”, S.A.„Cricova»“, cota-parte aRM din S.A. Moldo-Ru-să „Moldovagaz”, S.A.„Centrul Internaţionalde Expoziţii „Moldexpo”etc.

8. Terenurile cu desnaţieagricolă, indicate înLista unităţilor ale că-ror terenuri desnateagriculturii rămân înproprietatea statului,adoptată prin Legea nr.668 din 23.11.1995 (te-renurile experimentaleale Universităţii Agrarede Stat din Moldova, ale Î.S. “Combinatul de Vi-nuri de Calitate “Mileşi

Mici”, ale Asociaţiei degospodărire a spaţiilorverzi a Primăriei munici-piului Chişinău

CaPITOLUL 3


36/220

36

CaPITOLUL 3

9. Pădurile şi terenurilefondului silvic proprie-tate publică a statului

10. Apele şi terenurile fon-dului apelor proprietatepublică a statului

11. Drumurile naţionale,căile ferate şi zonele lorde protecţie, terenurileocupate de conductelenaţionale şi internaţio-nale de transport al ga-zelor, de alte reţele detransport proprietate

publică a statului12. Terenurile desnate

ocrorii naturii, inclu-siv ariile naturale pro-tejate de stat, ocroriisănătăţii, acvităţii re-creave şi terenurile devaloare istorico-cultura-lă care sunt de interespublic naţional

13. Terenurile desnatenecesităţilor de apăra-re, trupelor de grănicerişi trupelor de interne,alte bunuri şi terenuriulizate pentru asigura-rea securităţii statului

Liitele eercitării reptului e propriette supr bunurilor oe-niului public. Circuitul civil al bunurilor domeniului public, e al statuluisau al UAT, este limitat sau interzis total, după caz. Bunurile domeniuluipublic sunt: 1) inalienabile; 2) insesizabile; şi 3) imprescripbile, deoa-rece:

a) nu pot înstrăinate, nici prin privazare sau depunere în capitalulsocial al unei persoane juridice (acestea pot transmise numai

în administrare, doar cu drept de posesiune şi/sau folosinţă, încondiţiile legii);

b) nu pot obiect al gajului sau al unei alte garanţii reale;c) nu pot supuse urmăririi silite, nici chiar în cazul insolvabilităţii

persoanei juridice care le gesonează;d) dreptul de proprietate asupra lor nu se snge prin neuz;


37/220

37

e) nu pot dobândite de persoane zice sau juridice prin uzucapiuneşi nici prin efectul posesiei de bună-credinţă;

f) pot revendicate oricând din posesia ilicită şi indiferent de terme-nul care a trecut din momentul ieşirii acestora din posesia (contro-lul) statului sau al UAT.

Crcterul inlienbil l bunurilor oeniului public. Caracterul in-alienabil constă în aceea că bunurile domeniului public, inclusiv propri-etate a UAT:

a) sunt scoase din circuitul civil general al bunurilor, deoarece nu pot privazate, nu pot înstrăinate prin acte juridice civile (vânzare-

cumpărare etc.) şi nici prin expropriere;b) actele de înstrăinare, de privazare, de vânzare-cumpărare a bu-nurilor domeniului public sunt nule şi pot declarate nule în oricemp şi orice circumstanţe.

Crcterul iprescripbil l bunurilor oeniului public. Carac-terul imprescripbil al bunurilor domeniului public este consecinţainalienabilităţii bunurilor, a faptului că sunt scoase din circuitul civil şi semanifestă prin faptul că:

a) dreptul de proprietate al statului sau al UAT nu se snge prinprescripţie, odată cu trecerea mpului, e 5, e 15, e şi sute deani;

b) imprescripbilitatea face posibilă oricând, din punct de vedere ju-ridic, depunerea de către stat, de către UAT a unei acţiuni în re-vendicare, indiferent dacă este vorba despre bunuri imobile saumobile;

c) dreptul la acţiune al statului sau al UAT nu se snge în mp, chiar

dacă nu a fost exercitat de autoritatea publică o perioadă îndelun-gată (e zeci şi sute de ani).Crcterul insesibil l bunurilor oeniului public. Bunurile do-

meniului public sunt insesizabile, deoarece nu pot urmărite de credi-tori pentru datoriile statului sau ale UAT. Insesizabilitatea este valabilă şi

în cazul în care bunul se aă în administrarea ÎS/ÎM sau sunt date unui altdeţinător în baza contractului de arendare, de concesionare, închiriereetc. În conţinutul caracterului insesizabil intră şi interdicţia constuirii degaranţii asupra bunurilor din domeniul public. Gajarea/ipotecarea bunu-rilor din domeniul public al statului sau al UAT se interzice.

CaPITOLUL 3


38/220

38

3.3. BUNURILE dIN dOmENIUL PRIVaT aL STaTULUI Rm SAU AL UAT

Bunurile domeniului privat al statului sau al UAT sunt bunurile carenu fac parte din domeniul public al statului sau al UAT, dar care aparţinstatului, satului, comunei, oraşului, municipiului, raionului, UTAG.

Tbelul 2. Bunurile cre fc prte in oeniul privt l sttului Rmşi cele cre fc prte in oeniul privt l UaT:

N/o Bunurile cre fc prte in oeniulprivt l sttului Rm Bunurile cre fc prte in oeniulprivt l UaT

1. Bunurile indicate în Lista bunurilor pro-prietate de stat supuse privazării, cese conţine în anexa nr. 2 la HotărâreaGuvernului nr. 945 din 20.08.2007 cuprivire la măsurile de realizare a Legii nr.121 din 04.05.2007 privind administra-rea şi deetazarea proprietăţii publice.Lista conţine bunuri / întreprinderi pre-cum: S.A. “Moldtelecom”, S.A. “Hotelul

“Chişinău”, Întreprinderea mixtă “Jolly-Alon” S.A., Î.S. “Tipograa Academieide Șinţe a Moldovei”, S.A. “Circul dinChişinău”, Î.S. “Școala Auto Comrat”, S.A.“Drumuri-Edineţ”, Î.S. Uzina de bijuteriidin Chişinău “Giuvaier”, S.A.»Carmez»,S.A. “Aroma”, S.A. “Barza Albă” din Bălţietc. ( în total sunt indicate 177 bunuri / ÎS supuse privazării, conform situațieidin 24.10.2014)

Întreprinderile municipale pasibile deprivazare şi terenurile aate în admi-nistrarea acestora, alte obiecte şi tere-nuri care aparţin UAT, dacă nu fac partedin domeniul public al UAT

2. Bunurile indicate în Lista obiectelor ne-nalizate proprietate de stat supuseprivazării, ce se conţine în anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 945 din20.08.2007 (Școala din Nisporeni, Cine-matograful din Taraclia, Clădirea primări-ei din s. Șerpeni r-nul Anenii Noi etc.)

Terenurile neprivazate aferente obiec-telor privazate sau private, inclusivcele aferente construcţiilor nenaliza-te, precum şi terenurile aferente obiec-telor din fondul de imobile nelocuibiledate în locaţiune (arendă) dacă nu facparte din domeniul public

3. Terenurile aferente construcţiilor, aate în administrarea economică a ÎS (pasibi-le privazării), alte terenuri care aparţinstatului conform cadastrului funciar sau

terenurile dobândite de stat, dacă nufac parte din domeniul public etc.

Terenurile neprivazate din condomi-niu, aferente clădirilor/blocurilor delocuinţe muletajate

CaPITOLUL 3


39/220

39

4. Terenurile neprivazate aferente clădi-rilor şi altor construcţii date în proprie-tate privată în contul cotelor valorice,

conform legislaţiei cu privire la priva-zare

5. Loturile neprivazate ale întovărăşirilorpomicole

6. Terenurile fondului de rezervă dacă nufac parte din domeniul public, inclusivterenurile din intravilanul localităţilor,care urmează a atribuite familiilornou-formate pentru construcţia case-lor individuale de locuit în conformita-te cu art. 11 din Codul funciar

7. Alte bunuri şi terenuri aate în proprie-tatea UAT, dacă nu sunt desnate uzu-lui public

Regiul uriic l bunurilor oeniului privt l sttului su l UaT. Bunurile din domeniul privat al statului sau al UAT, spre deosebire debunurile domeniului public, sunt:

a) lienbile (pot incluse în circuitul civil general al bunurilor şi pot supuse exproprierii, asemeni bunurilor proprietate privată a

cetăţenilor);b) prescripbile (se aplică termenul de prescripţie stabilit de lege

pentru depunerea unei acţiuni în revendicare etc.);c) sesibile (pot urmărite de creditori pentru datoriile statului sau

ale UAT).Asel, bunurile domeniului privat al statului sau al UAT:a) pot înstrăinate/privazate, cu excepţia cazurilor expres prevăzu-

te de lege;

b) pot urmărite de creditori pentru datoriile statului sau ale UAT;c) pot constui obiect al gajului/ipotecii sau al unei alte garanţii

reale;d) pot dobândite de terţe persoane prin uzucapiune/prescripţie

achizivă (după 5 ani de posesiune, în cazul bunurilor mobile şidupă 15 ani de posesiune, în cazul bunurilor imobile).

Guvernul poate decide trecerea bunurilor din domeniul privat al sta-tului în domeniul public al statului, precum şi din domeniul public, în

domeniul privat statului. Consiliul local respecv poate decide trecereabunurilor din domeniul privat al UAT în domeniul public al UAT, precumşi din domeniul public, în domeniul privat al UAT.

CaPITOLUL 3


40/220

40


1. Cre bunuri fc obiectul eclusiv l proprietății e stt?Fac obiectul exclusiv al proprietăţii de stat: (1) spaţiul aerian,bogăţiile de orice natură ale subsolului RM, inclusiv substanţeleminerale ule pe care le conţine, precum şi spaţiile subterane alesubsolului (art. 6 din Codul subsolului, adoptat prin Legea nr. 3din 02.02.2009); (2) resursele de apă: apele de suprafaţă, ape-le subterane şi precipitaţiile atmosferice căzute pe teritoriul RM,precum apele lacurilor, iazurilor, râurilor şi altor obiecte acvace,inclusiv apele obiectelor acvace create ca rezultat al acvităţii

umane (art. 1-4 din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011).2. Prin ce se crcterieă regiul uriic eosebit l bunurilor in

oeniul public l sttului şi l UaT?Regimul juridic deosebit al bunurilor din domeniul public al statu-lui şi al UAT se caracterizează prin faptul că circuitul civil al acestorbunuri, e ale statului sau ale UAT, este limitat sau interzis total,după caz, deoarece: (1) nu pot înstrăinate, nici prin privazareşi nici prin depunere în capitalul social al societăţilor comerciale(acestea pot transmise numai în administrare, doar cu drept de

posesiune şi/sau folosinţă, în condiţiile legii); (2) nu pot obiectal gajului/ipotecii sau al unei alte garanţii reale; (3) nu pot su-puse urmăririi silite, nici chiar în cazul insolvabilităţii persoanei

juridice care le gesonează; (4) dreptul de proprietate asupra lornu se snge prin neuz; (5) nu pot dobândite de persoane zicesau juridice prin uzucapiune şi nici prin efectul posesiei de bună-credinţă; (6) pot revendicate oricând din posesia ilicită şi indife-rent de termenul care a trecut din momentul ieşirii acestora dinposesia (controlul) statului sau al UAT.

3. Prin ce se crcterieă regiul uriic l bunurilor in oe-niul privt l sttului su l UaT?Regimul juridic al bunurilor domeniului privat al statului sau alUAT se caracterizează prin faptul că, spre deosebire de bunuriledomeniului public: (1) pot înstrăinate/privazate, cu excepţiacazurilor expres prevăzute de lege; (2) pot urmărite de creditoripentru datoriile statului sau ale UAT; (3) pot constui obiect algajului/ipotecii sau al unei alte garanţii reale; (4) pot dobândite

de terţe persoane prin uzucapiune/prescripţie achizivă (după 5ani de posesiune, în cazul bunurilor mobile şi după 15 ani de po-sesiune, în cazul bunurilor imobile).

CaPITOLUL 3


41/220

41

4.1. mOdURILE dE dOBâNdIRE a dREPTULUIdE PROPRIETaTE PUBLICĂ

În conformitate cu art. 2 al Legii nr. 523 din 16.07.1999 cu privire laproprietatea publică a UAT, dreptul de proprietate publică al UAT poate dobândit:

a) pe cale naturală;b) prin achiziţii publice, realizate în condiţiile legii;c) prin transmitere în proprietatea publică a UAT a proprietăţii publi-

ce a statului sau prin transmiterea proprietăţii publice a unei UAT în proprietatea publică a alteia;

d) prin expropriere pentru cauză de ulitate publică locală;e) în baza hotărârii instanţei judecătoreş;f) prin donaţii sau prin legate acceptate de consiliul UAT;

g) prin obţinerea de venituri şi bunuri în condiţiile legii;h) în urma renunţării la dreptul de proprietate asupra bunurilor imo-

bile în modul stabilit de legislaţie;i) în urma realizării proiectelor de parteneriat public-privat.dobnire reptului e propriette publică pe cle nturlă. În

acest mod, sunt proprietate publică bogăţiile de orice natură care se for-mează natural pe teritoriul sau în subsolul ţării:

a) bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcămînt;

b) spaţiul aerian;c) apele cu potenţial energec valoricat;d) apele navigabile şi acelea care pot folosite în orice alt mod în

interes public naţional;e) parcurile naţionale,f) rezervaţiile naturaleg) monumentele naturii.dobnire reptului e propriette publică în ur ciițiilor pu-

blice. Achiziţiile publice se efectuează potrivit Legii nr. 96 din 13.04.2007privind achiziţiile publice. Principiile de bază ale achiziţiilor publice:

dOBâNdIREa dREPTULUIDE PROPRIETATE

CaPITOLUL 4.


42/220

42

a) ulizarea ecientă a nanţelor publice şi minimalizarea riscurilorautorităţilor contractante;

b) transparenţa achiziţiilor publice;c) asigurarea concurenţei şi combaterea concurenţei neloiale în do-meniul achiziţiilor publice;

d) protecţia mediului şi promovarea unei dezvoltări durabile prin in-termediul achiziţiilor publice;

e) menţinerea ordinii publice, bunelor moravuri şi siguranţei publice,ocrorea sănătăţii, protejarea vieţii oamenilor, orei şi faunei;

f) liberalizarea şi exnderea comerţului internaţional;

g) libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi de prestare aserviciilor;h) tratament egal, imparţialitate, nediscriminare în privinţa tuturor

ofertanţilor şi operatorilor economici;i) favorizarea operatorilor economici rezidenţi ai Republicii Mol-

dova în măsura în care aceasta nu contravine normelor de dreptinternaţional, parte a cărora este Republica Moldova;

j) asumarea răspunderii în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

dobnire reptului e propriette publică în ur trnsiteriibunurilor propriette UaT în propriette sttului. Trecerea bunurilordin proprietatea publică a UAT în proprietatea statului se face, la propu-nerea Guvernului, prin decizie, după caz, a consiliului raional, a AdunăriiPopulare a UTA „Găgăuzia”, a consiliului orăşenesc (municipal), sătesc(comunal).

dobnire reptului e propriette publică în ur trnsiterii

bunurilor propriette sttului în propriette UaT. Bunurile proprie-tate publică a statului pot transmise în proprietatea publică a UAT prin

hotărâre de Guvern, cu acordul AAPL.dobnire reptului e propriette publică în ur reliării pro-

iectelor e prtenerit public-privt. În acest caz, urmează a respec-tate principiile:

a) egalităţii de tratament, imparţialităţii şi nediscriminării;b) transparenţei;c) proporţionalităţii;d) echilibrului;e) asigurării concurenţei;

CaPITOLUL 4


43/220

43

f) libertăţii contractului;g) cooperării.

4.2. ExPROPRIEREa PENTRU CaUzadE UTILITaTE PUBLICĂ

În afara mijloacelor tradiţionale, specice dreptului comun, deachiziţionare a bunurilor, statul şi colecvităţile locale pot face acestlucru ulizând instrumente de drept public. Totodată, sistemul nostruconstuţional recunoaşte posibilitatea tularului domeniului public de

a uliza procedee de transmitere forţată a bunurilor care presupun con-strângerea parcularului de a ceda bunul său în numele unui interes ge-neral.

Potrivit art. 1 al Legii nr. 488 din 08.07.99 privind exproprierea pen-tru cauză de ulitate publică prin expropriere se înţelege transferul debunuri şi de drepturi patrimoniale din proprietate privată în proprietatepublică, transferul către stat de BPP ce aparţin unei unităţi administrav-teritoriale sau, după caz, cedarea către stat sau către o unitate adminis-

trav-teritorială a drepturilor patrimoniale în scopul efectuării de lucrăripentru cauză de ulitate publică de interes naţional sau de interes local, în condiţiile prevăzute de lege, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire.Exproprierea reprezintă o excepţie de la caracterul inviolabil al dreptuluide proprietate privată prevăzut de Constuţie şi poate realizată numai

în condiţiile legii.Obiect al exproprierii de interes naţional pot :a) bunurile imobile, la care se raportează: terenurile, subsolul, bazi-

nele de apă, pădurile, clădirile, construcţiile şi alte obiecte legatede pămînt, a căror permutare este imposibilă sau le aduce preju-dicii iremediabile, asel încât nu mai pot folosite la desnaţie;

b) dreptul de folosinţă asupra bunurilor imobile pe un termen depînă la 5 ani, dacă părţile nu convin asupra unui alt termen;

c) drepturile patrimoniale şi personale nepatrimoniale, legate ne-mijlocit de invenţiile care pot contribui considerabil la asigurareaintereselor de apărare şi de securitate ale ţării;

d) valorile cultural-arsce şi istorice de o importanţă excepţionalăpentru senmentele naţionale ale poporului, precum şi cele careatestă statalitatea ţării;

CaPITOLUL 4


44/220

44

e) dreptul de proprietate asupra reprezentanţilor orei şi faunei pen-tru care spaţiul natural al Republicii Moldova este propriu dezvol-

tării şi reproducerii şi care se aă pe cale de dispariţie în lume, încazul existenţei pericolului real de dispariţie şi de nereproducere aspeciei.

Obiect al exproprierii de interes local pot bunurile imobile şi drep-turile patrimoniale asupra lor menţionate la lit.a) şi b). În caz de stare deurgenţă, de asediu şi de război, exproprierii pot supuse bunuri mobilestabilite prin lege organică. Dacă pentru cauză de ulitate publică estenecesară exproprierea numai a unei părţi din construcţie, iar proprie-

tarul, în cererea adresată instanţei de judecată, solicită exproprierea eitotală, instanţa va aprecia dacă exproprierea în parte este posibilă. În cazcontrar, se va efectua exproprierea totală. Aceleaşi condiţii vor aplicateşi în cazul exproprierii de terenuri.

Legea nr. 488 circumscrie sfera bunurilor imobile care pot face obiec-tul exproprierii, reglementează ulitatea publică şi declararea acesteia,măsurile premergătoare exproprierii, soluţionarea cererilor de expropri-ere de către instanţele de judecată, modul şi criteriile de stabilire a des-

păgubirilor care se cuvin proprietarului imobilului, modalitatea de platăa acestor despăgubiri şi consecinţele juridice ale exproprierii.Legea nr. 488 se completează cu Regulamentul privind modul de cerce-

tare prealabilă pentru declararea ulităţii publice a obiectului exproprierii,aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 660 din 15.06.2006. Regulamentulaprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 660 stabileşte modalitatea unică decercetare prealabilă pentru declararea ulităţii publice a obiectului expro-prierii. În special se stabileşte, că cercetarea prealabilă pentru lucrările de

interes naţional se efectuează de către comisiile formate de Guvern, dincare fac parte câte un reprezentant al APC coordonatoare a domeniuluide acvitate pentru care se realizează lucrarea de ulitate publică, al Mi-nisterului Ecologiei şi Resurselor Naturale, ARFC, Agenţiei Construcţii şiDezvoltare a Teritoriului, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economieişi Comerţului, precum şi preşedintele raionului şi primarul localităţii pe acărei rază teritorială se desfăşoară lucrarea de ulitate publică.

Rolul cercetării prealabile este acela de a stabili dacă există elementecare să jusce interesul naţional sau local, avantajele economico-so-ciale şi de altă natură care să jusce şi să fundamenteze necesitateaefectuării lucrărilor, imposibilitatea realizării lucrărilor respecve pe alte

CaPITOLUL 4


45/220

45

căi decât prin expropriere, încadrarea acestora în planurile de urbanismşi amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii.

Pentru lucrările de interes local, inclusiv de interes comun, cercetareaprealabilă se face de către comisiile numite de consiliile UAT respec-ve, constuite din reprezentanţi ai autorităţii administrave locale caregesonează domeniul de acvitate pentru care se realizează lucrarea deulitate publică, ai APL ce coordonează domeniul nanciar-bugetar, aiconsiliilor respecve.

Comisia are următoarele obligaţii:a) examinează obiectele cercetării prealabile;

b) stabileşte existenţa elementelor juscave ale interesuluinaţional sau local;c) stabileşte premisele economico-sociale, ecologice sau de altă na-

tură ale necesităţii lucrărilor, încadrării lor în planurile de urba-nism şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii;

d) decide asupra posibilităţii declarării ulităţii publice.Exproprierea intervine numai în cazul în care părţile nu convin o

altă modalitate de transmitere a imobilului sau imobilelor în proprieta-

te publică. În situaţia în care părţile convin ca transferul bunului imobilexpropriabil să aibă loc într-o altă modalitate, trebuie să e respectatecondiţiile de v

MANAGEMENTUL PROPRIETĂȚII PUBLICE // Ghidul autorităţilor publice local

Documents

Transcript of MANAGEMENTUL PROPRIETĂȚII PUBLICE // Ghidul autorităţilor publice local