REFERAT Managementul ordinii si sigurantei publice 1. Abordari ale conceptului de odine si siguranta publica n 1620 apare denumirea oficial de aga dat efului poliiei, care la rndul ei se numea Agie, mai nti n Muntenia i apoi i n Moldova.,, Aga a fost considerat mare dregator, demnitatea fiind atestata documentar n Tara Romneasca la 10 decembrie 1567 (n vremea domniei lui Petru cel Tnar), iar n Moldova la 11 februarie 1592 (prima domnie a lui Aron Voda). Agia se transform n Poliie n timpul ocupaiei ruseti din 1806-1812. In anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a inmanat Marelui Aga Mihaita Filipescu (seful politiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusuta sigla Steagului Agiei. Alaturi de sigla se afla o ghirlanda din aur in interiorul careia este prezentata Maica Domnului, inaintea ingerului ce-i aduce vestea cea buna (Buna Vestire).In anul 1831, prin regulamentele Organice, Agia a devenit Politie si s-a creat Politia din Capitala, cu atributii apropiate de cele actuale( ordinea, paza orasului in timpul noptii si pastrarea linistii, supravegherea tuturor persoanelor ce intrau in oras). ,,Denumirea ,,poliie este un termen grecesc, ajuns la noi prin mijlocire ruseasc. Domnitorii Gheorghe Bibescu i Barbu tirbei reorganizeaz serviciile poliieneti, n 1847 i 1852, numrul dorobanilor din escadronul folosit la meninerea ori restabilirea ordinii publice, ajungnd la 100. Sub domnia primului, denumirea de ag se transform n cea de ef al Poliiei Bucuretiului, se introduce condica de poliie pentru arestai, numrul vteilor de mahala ajungnd la 340, iar pompierii devin corp separat. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este cel care, n 1864, nfiineaz Poliia Comunal de pe lng primrii, n fruntea acesteia fiind nsui primarul. Tot acum se pun bazele Serviciului Circulaie al Capitalei (pentru care se desemneaz 5 comisari) i apare pentru prima dat titulatura Poliia Municipal. Prima lege organic a Poliiei i un punct de hotar pentru aceast instituie este Legea pentru organizarea Poliiei generale a statului (Legea Vasile Lascr) din 1903 . Sub diferite denumiri Politia, ca institutie, a insotit statul in toate oranduirile cunoscute de istorie . N.Stoicescu, O.Sachelarie, V.Al.Georgescu, Institutii feudale n Tarile Romne, dictionar, Bucuresti, Ed.Academiei R.S.R., 1988, p.9 FILE DIN ISTORIA POLIIEI ROMNE -Academicianul Florin Constantiniu discurs martie 2009

1

Funcionarea statului de drept nu poate fi conceput n lipsa unui cadru normativ adecvat, cu nclcarea frecvent a ordinii i securitii publice. Problema ordinii publice i a siguranei ceteanului se pune n spaiul Uniunii Europene, cu mult obiectivitate, fiind tot mai evidente preocuprile factorilor de decizie n aceste demersuri. n centrul preocuprilor autoritilor publice se afl n mod permanent ordinea public i sigurana ceteanului, ca repere majore ce condiioneaz buna funcionare a societii. Ca urmare a numeroaselor analize privind situaia operativ, s-a evideniat faptul c, dei unele fapte antisociale s-au diminuat ca pondere, totui se menine un nivel ridicat al strii infracionale la scara ntregii ri. Cu toate c au aprut unele modificri importante ale actelor normative care sancioneaz faptele care aduc atingere ordinii i linitii publice, implicit siguranei ceteanului, s-au nregistrat totui suficiente cazuri care ngrijoreaz societatea civil. Principalele instituii abilitate n acest domeniu, Poliia i Jandarmeria, dei au depus eforturi consistente, totui nu au obinut rezultatele scontate din numeroase motive, printre care putem aminti unele carene n plan organizatoric i mai ales n domeniul cooperrii ntre aceste structuri. n vederea eliminrii unor deficiene inerente oricrui nceput, Guvernul Romniei prin H.G. nr. 196/2005 a aprobat Strategia M.A.I. de realizare a ordinii i siguranei publice, pentru creterea siguranei ceteanului i prevenirea criminalitii stradale, care menioneaz nc de la nceput c M.A.I. este autoritatea administraiei publice centrale de specialitate, ce exercit atribuiile ce-i revin n respectarea ordinii publice i aprarea democraiei constituionale. Strategia de realizare a ordinii i siguranei publice, pentru creterea siguranei ceteanului i prevenirea criminalitii stradale reprezint un document de planificare pe termen mediu, elaborat de Ministerul Administraiei i Internelor n baza Strategiei de securitate naional a Romniei, a Cartei albe a securitii i aprrii naionale i a delimitrilor conceptuale instituionale n domeniu, care definete ordinea i sigurana public i interesul naional n acest domeniu, evalueaz starea actual de ordine public i factorii de risc, formuleaz principiile i direciile prioritare de aciune, prevede resursele necesare pentru meninerea, asigurarea i restabilirea ordinii publice i stabilete responsabilitile forelor de ordine public. Asigurarea climatului de normalitate civic, de ordine i siguran public a reprezentat permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile sale specializate a HG NR. 196/2005 - Strategia MAI de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale;

2

cutat s identifice cele mai eficiente forme i modaliti de realizare a acestui obiectiv. Modelele diferite de organizare a autoritilor nsrcinate cu asigurarea ordinii publice au determinat i abordri diferite n planul aplicrii acestora, bazate pe realitile specifice fiecrei ri. Ministerul Administraiei i Internelor a experimentat succesiv mai multe modele instituionale care s rspund nevoilor de ordine i siguran public ale comunitii, prin elaborarea i punerea n practic inclusiv a unor programe i strategii adaptate la situaia operativ existent ntr-o anumit faz de dezvoltare social. Necesitatea armonizrii i compatibilizrii sistemului romnesc de ordine public cu cele din statele Uniunii Europene a generat cutri permanente pentru realizarea unui cadru juridic eficient care s rspund transformrilor i obiectivelor preconizate n plan structural i funcional, prin asigurarea resurselor umane i financiare necesare materializrii acestora. n acest scop, procesul de elaborare i adaptare a legilor de funcionare a Ministerului Administraiei i Internelor, respectiv a subsistemelor sale, a vizat delimitarea competenelor i atribuiilor acestora, precum i alinierea la standardele Uniunii Europene. Conceptului de ORDINE PUBLICA4 s-a incercat sa i se dea mai multe definitii. Astfel, in cadrul stiintelor juridice, una dintre conceptii porneste de la ideea ca Ordinea publica este o stare de drept si de fapt care permite realizarea si mentinerea echilibrului bazat pe consensual social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiile reglementarilor juridice interne in vigoare, consacrarii, apararii si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, avutului public si privat, a celorlalte valori supreme in scopul promovarii si afirmarii progresului social intr-o societate democratica. Alti autori apreciaza ordinea publica din punct de vedere al dreptului administrativ pentru a desemna un minim de conditii esentiale pentru o viata sociala convenabila, continutul acesteia variind cu stadiul increderii sociale. Intr-o alta definitie se sustine ca ordinea publica este echilibrul realizat intre diferite forte pe care instinctul social le-a reunit sau realizat in grup . De asemenea se impune sa remarcam ca ordinea publica este un echilibru rezultat in urma interactiunii unor forte reunite ori realizate in cadrul unui grup ca urmare a evolutiei acestuia. In urma prezentarii acestor idei si concepte referitoare la ordinea publica, luand in calcul si terminologia consacrata de Constitutie, prin Ordine Publica se intelege starea de

4 HG NR. 196/2005 - Strategia MAI de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale

3

legalitate , de echilibru si pace sociala prin care se asigura linistea publica, siguranta persoanei, a colectivitatilor si a bunurilor, sanatatea si morala publica a carei mentinere, potrivit principiilor si normelor statornicite prin Constitutie se realizeaza prin masuri de constrangere specifice politiei. Sigurana public exprim sentimentul de linite i ncredere pe care l confer serviciul poliienesc pentru aplicarea msurilor de meninere a ordinii i linitii publice, a gradului de siguran al persoanelor, colectivitilor i bunurilor, precum i pentru realizarea parteneriatului societate civil poliie, n scopul soluionrii problemelor comunitii, al aprrii drepturilor, libertilor i intereselor legale ale cetenilor. Starea de ordine i siguran public se realizeaz prin msuri generale, de natur economic, social i politic, precum i prin msuri speciale, cu caracter preponderent preventiv. Din analiza acesteia rezult meninerea vulnerabilitii siguranei ceteanului, perpetuarea fenomenului infracional i dezvoltarea criminalitii organizate, dei capacitatea de rspuns a instituiilor statului de drept la riscurile i ameninrile specifice a crescut. Elaborarea strategiei este determinat, n principal, de situaia generat de perioada de tranziie i relativa instabilitate economic, continuarea procesului de reform economic, social i instituional; profesionalizarea modului de operare a mediilor criminale i structurilor crimei organizate; persistena unor disfuncionaliti n relaiile dintre instituiile statului cu atribuii pe linia ordinii i siguranei publice; insuficiena resurselor alocate pentru exercitarea corespunztoare a atribuiilor de siguran public; legislaia aflat n curs de armonizare cu cea european; perpetuarea corupiei; reacia uneori indecis a autoritilor statului n diferite situaii i finalitatea judiciar relativ sczut; greuti n gestionarea proteciei sociale. Sursele poteniale de instabilitate intern deriv din dificultile de natur economico-social i politic, generate (ca fenomene colaterale) de efectele, uneori contradictorii, ale procesului de democratizare i implementare a principiilor economiei de pia, precum i din riscurile cu caracter nonmilitar din mediul internaional. Principalele riscuri i ameninri posibile n domeniul ordinii i siguranei publice sunt urmtoarele: degenerarea unor tensiuni social-economice, interconfesionale i interetnice n aciuni spontane de violen i confruntri deschise ntre grupri extremiste, precum i ntre acestea i autoritile legale ale statului romn; omajul; 4

aciunile ostile, comise n zona de frontier de ctre grupuri sau indivizi, prin care se ncalc tratate, convenii sau acorduri bilaterale ncheiate de Romnia cu statele vecine; desfurarea unor aciuni specifice rzboiului psihologic n scopul subminrii ncrederii n instituiile statului, crerii de confuzie i panic; scderea autoritii unor instituii ale statului ca urmare a nendeplinirii corespunztoare a atribuiilor legale; diminuarea ncrederii populaiei n capacitatea de aciune a forelor de ordine i siguran public; extinderea actelor de corupie la nivelul factorilor de decizie din administraie; manifestri antinaionale, extremiste, separatiste i xenofobe; producerea unor dezastre naturale, tehnologice, ecologice, accidente chimice, biologice sau nucleare. Scopul Strategiei Ministerului Administraiei i Internelor de realizare a ordinii i

siguranei publice, pentru creterea siguranei ceteanului i prevenirea criminalitii stradale l reprezint prevenirea i combaterea fenomenului infracional, garantarea i aprarea drepturilor i libertilor constituionale, a siguranei cetenilor, a proprietii publice i private, asigurarea climatului necesar funcionrii instituiilor statului, n conformitate cu prevederile legii. 2. Notiuni generale privind sistemul fortelor de ordine publica Modalitile de aciune pentru asigurarea ordinii i siguranei publice sunt stabilite n funcie de interesele rii, de resursele la dispoziie, de evoluia proceselor economice i politice, precum i de situaia operativ i potenialele ameninri la adresa ordinii publice i au n vedere urmtoarele direcii principale: finalizarea reconstruciei sistemului instituional de ordine i siguran public; descentralizarea deciziei, a responsabilitilor i a alocrii resurselor; transferul decizional la nivelul structurii direct implicate n gestionarea aciunilor; creterea capacitii operative a structurilor de intervenie rapid n vederea gestionrii calificate a tuturor problemelor pe linie de ordine public; elaborarea unei concepii coerente de aciune a forelor de ordine public n vederea reducerii nivelului criminalitii; creterea siguranei ceteanului prin intensificarea msurilor pentru prevenirea, descoperirea i combaterea fenomenului infracional;

5

realizarea unui sistem modern de abordare a aciunilor i misiunilor specifice n domeniul ordinii publice, care s permit asigurarea strii de normalitate i echilibru n cadrul comunitilor;

iniierea i derularea, n cooperare cu societatea civil, de programe pentru prevenirea i reducerea criminalitii comise cu violen, avnd ca obiectiv creterea gradului de siguran civic;

consolidarea

i

dezvoltarea

relaiilor

parteneriale

cu

comunitatea

prin

permanentizarea aciunilor de parteneriat; participarea direct a tuturor componentelor cu atribuii specifice din Ministerul Administraiei i Internelor la realizarea climatului de ordine i siguran public; realizarea sistemului dual de ordine i siguran public ca serviciu public n slujba comunitii; armonizarea legislaiei privind activitatea Ministerului Administraiei i Internelor n domeniul ordinii publice cu reglementrile europene; reformarea i reorganizarea structurilor funcionale i operaionale, conform standardelor europene, n domeniul ordinii publice; adaptarea metodelor, procedurilor i regulilor de gestionare a ordinii i siguranei publice la situaia operativ; creterea capacitii de rspuns a structurilor operative; realizarea efectiv a unui parteneriat cu societatea civil, necesar obinerii sprijinului acestuia n efortul comun de prevenire i contracarare a fenomenului infracional, prin: ntrirea capacitii de promovare a unei imagini coerente, credibile i stabile a Ministerului Administraiei i Internelor; adoptarea unei atitudini transparente, active i a unui limbaj adecvat; crearea unei conduite profesionale moderne n rndul personalului instituiilor din domeniul ordinii publice, pentru a rspunde nivelului de ateptare al ceteanului; perfecionarea i dezvoltarea cooperrii i colaborrii cu toate instituiile din cadrul Sistemului de aprare i securitate naional, precum i cu celelalte autoriti cu atribuii n acest domeniu; dezvoltarea relaiilor de colaborare cu instituiile similare din strintate; mediatizarea n plan internaional a demersurilor romneti pentru racordarea la standardele general acceptate privind forele i serviciile de ordine public.

6

Principiile de realizare a ordinii i siguranei publice ndeplinirea obiectivelor strategiei de ordine public, menionate anterior, se va realiza n baza urmtoarelor principii: Principiul legalitii. Aciunea forelor de ordine i siguran public se desfoar n spiritul i cu respectarea legilor, iar cetenii n exercitarea drepturilor i libertilor constituionale nu sunt supui dect ngrdirilor stabilite prin lege i cerinelor fireti ale moralei. Principiul teritorial i al mobilitii forelor. Forele de ordine i siguran public sunt organizate la nivel central i teritorial, cu structuri i competene corespunztoare dispunerii i organizrii unitilor administrativ-teritoriale i evoluiei fenomenului infracional. Principiul prevenirii aciunilor de tulburare a ordinii publice reflect capacitatea organismelor de conducere i a forelor de ordine de a lua la timp msurile necesare pentru evitarea producerii oricror acte sau fapte prin care se aduce atingere ordinii publice, pentru evitarea amplificrii acestora i degenerrii lor n aciuni violente sau care afecteaz grav ordinea public. Principiul operabilitii i interoperabilitii reflect capacitatea i disponibilitatea forelor de ordine de a executa aciuni n spaiul naional, de a conlucra cu fore similare din alte state i de a ndeplini misiuni specifice de meninere a pcii i nlturare a efectelor unor dezastre, n compunerea organismelor internaionale, pe teritoriul altor state. Principiul nediscriminrii impune forelor de ordine i siguran public adoptarea unui comportament corect, imparial i nediscriminatoriu, fr deosebire de ras, sex, religie, naionalitate, apartenen politic, avere sau origine social, fa de toi cetenii. Principiul evitrii surprinderii presupune obligaia factorilor de decizie din domeniul ordinii i siguranei publice de a ateniona i de a soma cu privire la folosirea mijloacelor din dotare, ndeosebi a armelor de foc, i, dup caz, acordarea timpului necesar pentru ncetarea aciunilor i/sau prsirea zonei de ctre cei implicai. Principiul suficienei, gradualitii i proporionalitii presupune folosirea forei proporional cu tipul i gradul de tulburare a ordinii publice, numai att ct este strict necesar i pe o perioad limitat, suficient pentru atingerea obiectivului propus. Procedeele i mijloacele de aciune care implic msuri de constrngere vor fi utilizate n mod progresiv i numai dac este absolut necesar.

7

Principiul colaborrii permanente cu comunitatea. n ndeplinirea atribuiilor ce le revin, forele de ordine i sprijin ntreaga activitate pe concursul larg al cetenilor i acioneaz cu respect pentru public. Principiul inviolabilitii persoanei stabilete c orice persoan are dreptul de a i se respecta viaa, integritatea fizic i moral, precum i atributele inseparabile personalitii sale. Acest principiu include interzicerea torturii sau a relelor tratamente precum i dreptul persoanei la un proces echitabil, public i corect, n faa unei instane competente, independente i impariale, conform legii. Principiul interveniei specializate i cooperrii. Folosirea forelor de ordine i siguran public principale i de sprijin, complementare i de excepie n meninerea i restabilirea ordinii publice se realizeaz n raport de atribuiile legale, pregtirea i dotarea specific fiecrei categorii de fore. Principiul conducerii unitare optimizarea structural-relaional, armonizarea i sincronizarea aciunilor n vederea atingerii scopurilor propuse, cu eforturi minime i rezultate superioare. Structura forelor de ordine i siguran public Forele de ordine i siguran public se compun din: fore principale; fore de sprijin; fore complementare; fore de excepie.

Forele principale ale Ministerului Administraiei i Internelor sunt abilitate prin lege s exercite dreptul de poliie al statului, reprezentnd componenta de baz a structurilor destinate s gestioneze ntreaga problematic din domeniul ordinii publice pe timp de pace sau pe timpul strii de urgen, fiind constituite n structuri de poliie i jandarmi. Forele de sprijin sunt constituite, potrivit competenelor i atribuiilor, din structuri speciale de protecie i intervenie, poliie de frontier, Inspectoratul pentru Situaii de Urgen i aviaie aparinnd Ministerului Administraiei i Internelor. Forele complementare sunt constituite din structuri ale Ministerului Aprrii Naionale, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Protecie i Paz, precum i din Ministerul Justiiei, Garda Financiar, Poliia Comunitar i Local, serviciile de pompieri civili, formaiunile de protecie civil de la autoritile administraiei publice, Agenia Naional Sanitar-Veterinar, Garda Naional de Mediu, societi specializate de protecie i 8

paz, instituii i ageni economici i din alte categorii de fore stabilite prin lege, care particip la efortul forelor principale i de sprijin, potrivit competenelor. Forele de excepie sunt constituite din structuri specializate ale Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului de Protecie i Paz i Ministerului Aprrii Naionale i acioneaz numai n situaiile i n condiiile prevzute de lege, pentru restabilirea ordinii constituionale atunci cnd instituiile democratice sunt n pericol i toate celelalte msuri de restabilire a ordinii publice au fost epuizate, iar posibilitile forelor principale i de sprijin, precum i complementare de ordine i siguran public au fost depite. I. Forele principale a) Jandarmeria - potrivit Legii nr. 550/2004 privind organizarea i funcionarea Jandarmeriei Romne, stipuleaz:,, Jandarmeria Romn este instituia militar specializat a statului", care are ca atribuii, printre altele, asigurarea i restabilirea ordinii publice, prevenirea i combaterea infraciunilor, i prevenirea i neutralizarea actelor diversioniste i teroriste pe teritoriul Romniei. Jandarmeria face parte din structura organizatoric a Departamentului de Ordine i Sigurana Publica a Ministerului Administraiei i Internelor exercitndu-i atribuiile pe ntreg teritoriul naional, n conformitate cu prevederile legale. Prin existena Jandarmeriei, Ministerul Administraiei i Internelor dispune de o for militar specializat care asigur i la nevoie restabilete ordinea public mpreun cu Poliia i alte structuri ale Ministerul Administraiei i Internelor, evitnd angajarea armatei n aciuni de combatere a manifestrilor de violen i crimei organizate, a tulburrilor grave a ordinii publice. b) Poliia - este rspunztoare de meninerea ordinii publice. n acest scop, organizarea prevenirii tulburrii ordinii publice se realizeaz pe dou direcii: prevenirea social, n sensul aciunilor asupra factorilor sociali care concur la complexitatea cauzal a tulburrilor ordinii publice i prevenirea situaional prin luarea n considerare a msurilor care au ca scop reducerea factorilor situaiilor care faciliteaz faptele de tulburare a ordinii publice i sporirea riscurilor autorilor acestora de a fi descoperii. De asemenea, dup restabilirea ordinii publice, Poliiei i revinde sarcina de a menine ordinea, folosind toate mijloacele atribuite de lege. II . Forele de sprijin a) Poliia de frontier - n situaii de tulburare a ordinii publice, de atingere a ordinii constituionale, aceasta execut urmtoarele misiuni:

9

- meninerea ordinii publice n punctele de control trecere frontier i, la nevoie, particip la restabilirea acesteia cnd a fost tulburat; - controlul documentelor de trecere, mijloacelor de transport, persoanelor pentru prevenirea introducerii n ar de arme, muniii, substane toxice i radioactive, stupefiante, precum i interzicerea ieirii din ar a persoanelor sau grupurilor de persoane despre care se dein date c au provocat aciuni turbulente ori c au fost implicate n acestea i doresc s prseasc Romnia; - descoperirea persoanelor date n urmrire prin INTERPOL sau a altor persoane cu cetenie strin care intenioneaz s intre n ar n scopul amplificrii crizei ori situaiei conflictuale; b) Pompierii militari - particip la controlul modului de aplicare a prevederilor legale privind prevenirea i stingerea incendiilor n zonele unde s-au produs evenimente care afecteaz climatul de ordine precum i la stingerea incendiilor provocate de elemente infractoare, datorate exploziilor ori aciunilor forelor de ordine. Forele specializate de ordine public sunt pregtite i dotate pentru a asigura i pe timp de rzboi condiii de ordine necesare manevrei i angajrii optime a unitilor armate fr a fi afectat capacitatea de lupt. n scopul ndeplinirii acestui atribut, forele de ordine pot desfura aciuni pentru aprarea sediilor i cazrmilor proprii, obiectivelor i raioanelor din competen, precum i pentru adoptarea msurilor de excepie, caracterizate prin for, care se aplic n stri de urgen, asediu sau rzboi. III. Forele complementare Se organizeaz la nivelul diverselor organe ale administraiei publice centrale de specialitate i asigur: - prevenirea i combaterea evaziunii fiscale; - supravegherea respectrii normelor igienico-sanitare; - ordinea i disciplina militar n garnizoan; - paza i supravegherea deinuilor; - paza unor obiective, altele dect cele date n competena forelor principale; - protecia mediului nconjurtor. Dintre aceste categorii de fore fac parte: Garda Financiar, Poliia (Comunitar) Locala, Pompierii civili, detectivii particulari, formaiunile de sprijin n domeniul ordinii publice i cele de paz a bunurilor i altele. IV. Forele de excepie pentru aprarea ordinii publice

10

Sunt constituite din unele uniti ale Armatei, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Paz i Protecie, Serviciului de Telecomunicaii Speciale, destinate i pregtite din timp, care vor aciona numai cu aprobarea Preedintelui Romniei, n conformitate cu prevederile legale, n situaia n care instituiile democratice au fost depite,iar posibilitile forelor principale i complementare au fost epuizate. Serviciul de informaii externe (SIE) este organ de stat specializat n domeniul informaiilor externe care organizeaz i desfoar activitatea de informaii n strintate pentru identificarea, studiul, cunoaterea ameninrilor externe la adresa siguranei naionale, precum i pentru promovarea i aprarea intereselor de securitate ale Romniei n exterior. Serviciul Romn de Informaii (SRI) este organ specializat cu competen general n materia informaiilor privitoare la sigurana naional care organizeaz i desfoar activitatea specializat n interiorul rii. Serviciul de Paz i Protecie (SPP) este organ de stat specializat n aprarea persoanelor care ndeplinesc activiti importante de stat sau activiti publice importante, a sediilor instituiilor supreme ale puterii statului precum i a efilor de stat sau a altor demnitari strini pe timpul prezenei lor n Romnia. Serviciul de Telecomunicaii Speciale (STS) este organul central de specialitate care asigur securitatea infrastructurilor guvernamentale de comunicaii de orice fel, mai puin cele potale, precum i secretul comunicrilor realizate. n activitatea sa, STS realizeaz msuri specifice de secretizare a informaiilor; desfoar activiti specializate de cercetare radioelectronic i contrainformaii radio, asigur unele funcionaliti tehnice specializate pentru serviciile de informaii i sigurana naional. n scopul asigurarii ordinii si linistii publice, ct si pentru cresterea eficientei pazei obiectivelor si a bunurilor de interes public si privat se nfiinteaza, la nivelul municipiilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti, Politia Comunitara pentru ordine publica, ca serviciu public local, specializat, denumita n continuare Politia Comunitara. Politia Comunitara se constituie prin reorganizarea Corpului gardienilor publici pe unitati administrativ-teritoriale. La nivelul comunei, al orasului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz, unde este infiintata politia comunitara conform prevederilor Legii nr. 371/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Politiei Comunitare, cu modificarile si completarile ulterioare, aceasta se reorganizeaza ca structura de politie locala.

11

Politia locala se infiinteaza in scopul exercitarii atributiilor privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, in urmatoarele domenii: a) ordinea si linistea publica, precum si paza bunurilor; b) circulatia pe drumurile publice; c) disciplina in constructii si afisajul stradal; d) protectia mediului; e) activitatea comerciala; f) evidenta persoanelor; g) Alte domenii stabilite prin lege. Politia locala isi desfasoara activitatea pe baza principiilor: legalitatii, increderii, previzibilitatii, proximitatii si proportionalitatii, deschiderii si transparentei,

eficientei si eficacitatii, raspunderii si responsabilitatii, impartialitatii si nediscriminarii. Politia Locala isi desfasoara activitatea: a. in interesul comunitatii locale, exclusiv pe baza si in executarea legii, precum si a actelor autoritatii deliberative si ale celei executive ale administratiei publice locale; b. in conformitate cu reglementarile specifice fiecarui domeniu de activitate, stabilite prin acte administrative ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale. Politia locala comunica, de indata, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de incalcare a legii, altele decat cele stabilite in competenta sa, de care a luat cunostinta cu ocazia indeplinirii misiunilor si activitatilor specifice. In exercitarea atributiilor ce ii revin, politia locala coopereaza cu unitatile, respectiv cu structurile teritoriale ale Politiei Romane, ale Jandarmeriei Romane, ale Politiei de Frontiera Romane si ale Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale, precum si cu persoane fizice si juridice, in conditiile legii. 12

Politia locala solicita interventia unitatilor/structurilor teritoriale competente ale Politiei Romane sau ale Jandarmeriei Romane pentru orice alte situatii ce excedeaza atributiilor ce ii revin, potrivit prezentei legi. Politia locala poate incheia cu alte autoritati si institutii publice protocoale de cooperare avand ca obiect detalierea modalitatilor prin care, in limitele competentelor legale ale fiecarei structuri, acestea isi ofera sprijin in indeplinirea activitatilor sau a misiunilor specifice. Personalul politiei locale este compus din: a. functionari publici care ocupa functii publice specifice de politist local; b. functionari publici care ocupa functii publice generale; c. personal contractual. In domeniul ordinii si linistii publice, precum si al pazei bunurilor, politia locala are urmatoarele atributii: a) mentine ordinea si linistea publica in zonele si locurile stabilite prin planul de ordine si siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, aprobat in conditiile legii; b) mentine ordinea publica in imediata apropiere a unitatilor de invatamant publice, a unitatilor sanitare publice, in parcarile auto aflate pe domeniul public sau privat al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, in zonele comerciale si de agrement, in parcuri, piete, cimitire, precum si in alte asemenea locuri publice aflate in proprietatea si/sau in administrarea unitatilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor institutii/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine si siguranta publica; c) participa, impreuna cu autoritatile competente prevazute de lege, potrivit competentelor, la activitati de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de calamitati naturale ori catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente; d) actioneaza pentru identificarea cersetorilor, a copiilor lipsiti de supravegherea si ocrotirea parintilor sau a reprezentantilor legali, a persoanelor fara adapost si procedeaza la incredintarea acestora serviciului public de asistenta sociala in vederea solutionarii problemelor acestora, in conditiile legii; e) constata contraventii si aplica sanctiuni, potrivit competentei, pentru nerespectarea legislatiei privind regimul de detinere a cainilor periculosi sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a cainilor fara stapan si a celei privind protectia animalelor si sesizeaza serviciile specializate pentru gestionarea cainilor fara stapan despre existenta

13

acestor caini si acorda sprijin personalului specializat in capturarea si transportul acestora la adapost; f) asigura protectia personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din institutiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori actiuni specifice; g) participa, impreuna cu alte autoritati competente, la asigurarea ordinii si linistii publice cu ocazia mitingurilor, marsurilor, demonstratiilor, procesiunilor, actiunilor de pichetare, actiunilor comerciale promotionale, manifestarilor culturalartistice, sportive, religioase sau comemorative, dupa caz, precum si a altor asemenea activitati care se desfasoara in spatiul public si care implica aglomerari de persoane; h) asigura paza bunurilor si obiectivelor aflate in proprietatea unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale si/sau in administrarea autoritatilor administratiei publice locale sau a altor servicii/institutii publice de interes local, stabilite de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti; i) constata contraventii si aplica sanctiuni pentru nerespectarea normelor legale privind convietuirea sociala stabilite prin legi sau acte administrative ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale, pentru faptele constatate in raza teritoriala de competenta; j) executa, in conditiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmarire penala si instantele de judecata care arondeaza unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala, pentru persoanele care locuiesc pe raza de competenta; k) participa, alaturi de Politia Romana, Jandarmeria Romana si celelalte forte ce compun sistemul integrat de ordine si siguranta publica, pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii stradale; l) coopereaza cu centrele militare zonale in vederea inmanarii ordinelor de chemare la mobilizare si/sau de clarificare a situatiei militare a rezervistilor din Ministerul Apararii Nationale; m) asigura masuri de protectie a executorilor judecatoresti cu ocazia executarilor silite; n) acorda, pe teritoriul unitatilor/subdiviziunilor administrativteritoriale, sprijin imediat structurilor competente cu atributii in domeniul mentinerii, asigurarii si restabilirii ordinii publice. Misiunea Politiei Locale:

14

Misiunea Politiei Locale este sa asigure ordinea si linistea publica, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale, prevenirea si combaterea fenomenului infractional, garantarea si apararea drepturilor si libertatilor constitutionale, a proprietatii publice si private, asigurarea climatului necesar functionarii institutiilor statului, in conformitate cu prevederile legii. Viziunea Politiei Locale: Politiei Locale isi propune sa dezvolte managementul general prin implementarea unui sistem de management integrat care sa raspunda si sa depaseasca asteptarile cetatenilor. Metodologia de elaborare a planului de ordine si siguranta publica al politiei locale Planul de ordine si siguranta publica este documentul prin care se organizeaza anual activitatea structurilor de politie locala pentru mentinerea ordinii si sigurantei publice pe teritoriul unei unitati administrativteritoriale. Elaborarea planurilor de ordine si siguranta publica pentru unitatile administrativteritoriale in care sunt infiintate structuri de politie locala se realizeaza in cadrul comisiei locale de ordine publica si se aproba de catre autoritatea deliberativa a administratiei publice locale respective. La elaborarea planului de ordine si siguranta publica se vor avea in vedere, in mod obligatoriu, conceptia si modurile de actiune stabilite prin Planul unic de ordine si siguranta publica elaborat la nivelul judetului/municipiului Bucuresti. Datele mentionate in Planul unic si principalele date de interes operativ necesare elaborarii planului de ordine si siguranta publica sunt puse la dispozitie de catre reprezentantul unitatii/structurii teritoriale a Politiei Romane in Comisia locala de ordine publica, acesta stabilind totodata modul de organizare a sectoarelor/zonelor de siguranta publica, locurile/perimetrele de actiune si zonele de patrulare. Planurile de ordine si siguranta publica sunt elaborate si actualizate anual pana la data de 15 aprilie sau ori de cate ori survin modificari in evolutia situatiei operative sau cu privire la efectivele de politie locala participante la activitatile de mentinere a ordinii si sigurantei publice. Metodologia de de elaborare a planului de ordine si siguranta publica al politiei locale Planul de ordine si siguranta publica al politiei locale cuprinde: preambulul in care se prezinta cadrul legislativ care sta la baza intocmirii planului de ordine si siguranta publica; 15

analiza situatiei operative, avandu-se in vedere aspectele ce privesc amplasarea geografica a teritoriului, populatia, evenimentele social-economice, politice sau religioase, manifestarile traditionale

periodice, starea infractionala si contraventionala inregistrata in anul anterior, precum si tendintele acesteia; dispozitivele de ordine si siguranta publica, misiunile si zonele de responsabilitate; efectivele aflate la dispozitie si suportul logistic; instruirea efectivelor pentru executarea activitatilor si controlul dispozitivelor; modul de realizare a informarilor reciproce cu privire la evolutia situatiei operative intre structurile de politie locala si celelalte institutii participante la activitatile de mentinere a climatului de ordine si siguranta publica;

periodicitatea evaluarii activitatilor desfasurate. Activitatea Poliiei Locale, alturi de celelalte componente ale administraiei publice

locale, a vizat, n primul rnd, asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea unor servicii publice de calitate n interesul cetenilor i de aplicarea legii n mod corect i ferm cu o problematic extrem de divers. Prin tot ceea ce am ntreprins pe parcursul anului am urmrit apropierea de cetean, cunoaterea problemelor acestuia i ale comunitii n general, n scopul ndeplinirii dezideratelor de satisfacie cerute i crerii unui climat caracterizat prin siguran i civilizaie. Principalele cerine formulate de cetenii au fost legate de asigurarea cadrului legal, de ordine i siguran public, meninerea unui mediu curat i sntos, care s le permit creterea si educarea tinerei generaii ntr-o mentalitate nou, modern, cu un pronunat spirit european, instituirea unor noi relaii de colaborare continu ntre comunitate i administraia public local. Rolul Politiei Locale a fost permanent n continu cretere, iar caracterul misiunilor i sarcinilor executate s-a amplificat i diversificat. Pe acest fond, la nivel managerial s-a dezvoltat un stil de munc activ - participativ, direcionat pentru asigurarea cerinelor justificate ale locuitorilor de a munci i tri n condiii civilizate, decente, la standarde din ce n ce mai apropiate de cele din marile capitale europene. Noua tendin de asigurare a criteriilor de calitate tuturor misiunilor i activitilor desfurate de personalul nostru a primit i o recunoatere concret. Este vorba despre obinerea certificrii sistemului de management al calitii n conformitate cu standardul EN ISO 9001/2000 n domeniul asigurrii ordinii i linitii publice.

16

Anul 2011 a constituit pentru Politia Locala anul afirmrii depline n viaa comunitii locale, al mplinirii i maturitii n ceea ce privete ndeplinirea tuturor activitilor i sarcinilor, acestea cunoscnd o cretere permanent n complexitate i diversitate. Mrturie n acest sens stau aciunile specifice ncheiate, sanciunile contravenionale avertismentele i somaiile aplicate . Pot fi menionate n mod deosebit aciunile desfurate ce au mobilizat efective importante, att sub aspectul conducerii dar i al execuiei prin: Modul pragmatic de abordare a activitilor de prevenire a faptelor antisociale cu un impact pozitiv asupra evoluiei fenomenului ceea ce ndreptete Poliia Locala s acioneze n continuare pe direcia educaiei cetenilor in ceea ce priveste cunoasterea legislatiei si a riscurilor la care se expun; Implementarea unor concepte moderne care au permis organizarea eficient a sistemului de patrulare i intervenie, promovarea utilizrii mijloacelor tehnice de transport si comunicatii au fost principalele ci de aciune pentru prevenirea acestui fenomen; Asigurarea unui numr suficient de patrule mobile, att ziua ct i noaptea, n zonele de competen; Asigurarea ordinii i linitii publice, asigurarea pazei obiectivelor i a bunurilor de interes public i privat stabilite prin planul de paz i ordine public; Asigurarea nsoirii i protecia reprezentanilor primriei ori a altor persoane cu funcii n instituiile publice locale la executarea unor controale sau aciuni specifice; Cresterea numarului de actiuni punctuale si inopinante in zonele fierbinti; Folosirea salariailor n aciunile de ordine public n strict concordan cu competenele specifice fiecruia i utilizarea personalului din structurile neoperative n situaia unor aciuni de mare amploare; Participarea, mpreun cu poliia, jandarmeria, Inspectoratul pentru Situaii de Urgen i alte autoriti prevzute de lege, la activitile de salvare i evacuare a persoanelor i bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamiti naturale i catastrofe, precum i de limitare i nlturare a urmrilor provocate de astfel de evenimente; Asigurarea masurilor de ordine publica cu ocazia sf. sarbatori crestin ortodoxe; Asigurarea masurilor de ordine publica privind transportul buletinelor de vot cu ocazia consultrilor electorale, dezafectarea i desfiinarea anumitor piete si targuri; Participarea la asigurarea fluenei traficului rutier, cu ocazia efecturii unor lucrri de modernizare i reparaii ale arterelor de circulaie; 17

Actiuni comune cu BPR privind : - punerea in aplicare a H.C.L.S 2 nr.107/2007; - fluidizarea traficului rutier pe principalele artere. Mentinerea ordinii publice si combaterea comertului stradal neautorizat; Interzicerea desfacerii si comercializarii bauturilor alcoolice cu ocazia desfasurarii anumitor manifestari sportive, desfurrii meciurilor de fotbal din cadrul Ligii Campionilor, Cupa U.E.F.A., derbiurilor din Liga Naional, spectacolelor de mare amploare etc; Operatiuni de evacuare a persoanelor ce locuiesc fara forme legale si ocupa abuziv domeniul public si anumite imobile; Marirea numarului de controale in zonele cunoscute unde se desfasoara comert stradal neautorizat; Mrirea intervalului orar n care se organizeaz i se execut controalele; Depistarea i sancionarea persoanelor care comercializeaza produse fara autorizatie sau acte de provenienta; Controale mixte impreuna cu : Oficiul pentru Protectia Consumatorului, Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti, IGPR-Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti in vederea descurajarii consumului de plante, substante si preparate stupefiante ,halucinogene, euforice si psihotrope si inchiderea magazinelor Spice; Aciuni de mare anvergur ocazionate de manifestri omagiale, inaugurarea unor noi parcuri avnd ca invitai numeroase personaliti de rang nalt, pn la nivel de preedini de stat, manifestri cultural-sportive, la care se adaug numeroasele concerte organizate n parcurile din sector cu diverse ocazii, srbtorirea unor evenimente naionale i europene; Aciuni cu caracter umanitar - nsoirea coloanelor de autovehicule cu ajutoare pentru sinistraii; Asigurarea desfurarea n bune condiiuni a Testelor naionale cu subiect unic, a examenelor de capacitate i bacalaureat. Principalele campanii si proiecte desfurate, mediatizate pe canalele media i apreciate unanim de cetenii au fost: Campania de informare a cetenilor privind prevenirea faptelor de natura contraventionala si obligatiile ce revin persoanelor fizice si juridice din punct de vedere al ordinii publice si al circulatiei:

18

Antidrog;

Campania Spune NU violenei n fotbal; Campania Spune NU produselor etnobotanice; Campanie si programe comunitare de promovare a voluntariatului n prevenirea

consumului si traficului de droguri in scoli, realizat in colaborare cu Agentia Nationala Proiectul educational FII PRUDENT, VIATA E PRETIOASA! organizat in parteneriat

cu Brigada de Politie Rutiera in unitatile de invatamant de pe raza sectorului 2. Scopul acestui proiect a fost ntelegerea necesitatii respectrii semnelor de circulatie si a rolului politistului n dirijarea circulatiei pe strad, obisnuirea copiilor de a se deplasa pe un spatiu limitat, respectnd traseele de acces si perfectionarea unui comportament civilizat pe strad. Prin toate activittile desfsurate, am ncercat s-i determinm pe elevi s cunoasc si s respecte regulile de circulatie, s le formm sentimente de respect fat de agentii de circulatie, s le explicm ce consecinte poate avea o clip de neatentie, un joc organizat n spatiul nepermis, o regul de circulatie nenvtat la timp sau nerespectat. Bunul cel mai de pret al omului este viata, iar educatia rutier reprezint educatia pentru viat. Implementarea proiectului Da sigurantei nu violentei!- proiect pentru creearea climatului se siguranta publica in unitatile scolare si zonele adiacente acestora de pe raza sectorului 2; Implementarea proiectului Politist pentru o zi sub coordonarea cadrelor didactice elevii participa la actiunile demarate in cadrul proiectului; Activitatile desfasurate de elevi au vizat: instructajul agentilor la intrarea in tura; misiuni de ordine publica planificate; interventii pentru eliberarea locurilor de parcare ; interventii pentru restabilirea ordinii publice in caz de tulburare. Implementarea proiectului Poliiti Locali Voluntari Viitorul siguranei n coli pentru realizarea i asigurarea unui spaiu de securitate n unitile de nvmnt, prin creterea gradului de responsabilizare i implicare a poliitilor comunitari, adolescenilor, cadrelor didactice i prinilor. Principalele activiti au constat ndeosebi n cunoaterea tipurilor de probleme din coli, organizarea unui training de formare a voluntarilor, organizarea unor echipe operative, formate din elevi voluntari i profesori coordonatori numii poliiti locali voluntari, dezvoltarea voluntariatului n rndul prinilor, realizarea de afie i pliante cu coninut preventiv i distribuirea lor n unitile de nvmnt, identificarea elevilor-problem, organizarea unor activiti educative i preventive.

19

Implementare Sistem de supraveghere video i management informaional

pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n arealul Baicului si Ion Creanga si in alte zone din sectorul 2. Prin realizarea proiectului se estimeaz scderea ratei generale a infracionalitii n zonele mentionate cu 50%. Pornind de la obiectivul strategic al Poliiei Locale, de cretere a gradului de siguran public a cetenilor i satisfacerea preteniilor tot mai exigente ale beneficiarilor, s-a impus necesitatea modernizrii i eficientizrii serviciilor prestate la nivelul structurilor care asigur ordinea public i securitatea obiectivelor prin constituirea i funcionarea Dispeceratului de monitorizare i supraveghere video n msur s satisfac pe deplin cerinele puse n faa Poliiei Locale de ctre Primarul i societatea civil. Serviciul de monitorizare i supraveghere video dispune de mijloace moderne pentru: -cunoaterea n orice moment a situaiei operative din zonele monitorizate, asigurarea transparenei activitilor Poliiei Locale, meninerea i dezvoltarea unui climat de ncredere i colaborare cu cetenii i societatea civil; - monitorizarea principalelor puncte sau zone vulnerabile, de risc, asigurate cu camere video; - informarea centralizat, n timp real i util, asupra condiiilor concrete, specifice ale locului de desfurare a misiunilor; - obinerea, centralizarea i stocarea informaiilor i a datelor ce pot fi folosite ca probe juridice; - ndeplinirea altor misiuni. Sistemul de monitorizare i supraveghere video cuprinde 31 de obiective i peste 90 de camere de supraveghere care contribuie la observarea fluidizrii traficului rutier, combaterea comerului stradal neautorizat, combaterea comerului ilegal cu igri, semnalarea i combaterea faptelor antisociale, monitorizarea aciunilor de stingere a incendiilor, deszpezirea principalelor artere de circulaie, semnalarea apariiei gropilor n asfalt, supravegherea echipelor de muncitori la anveloparea blocurilor, monitorizarea interveniei echipajelor la accidentele de munc, intervenia echipajelor poliiei locale , nlturarea splatorilor de parbrize, monitorizarea afiajelor electorale, identificarea aurolacilor care i fac adapost n canalele R.A.D.E.T., luarea msurilor pentru ridicarea mainilor defecte din intersecii pe timp cu mult zpad i polei, monitorizarea locurilor unde se consum buturi alcoolice, identificarea i semnalarea zonelor unde apar ceretori, monitorizarea depozitrilor necontrolate de deeuri (gunoaie, resturi menajere) pe domeniul public.

20

CONCLUZII Fr ordine i siguran public, o societate nu poate s existe i nici s se dezvolte. Definite ca instrument de aprare a instituiilor i ca situaie social ce garanteaz i permite deplina exercitare a drepturilor i libertilor cetenilor, cele dou concepte reclam necesitatea unui serviciu public care s le garanteze. Pentru creterea eficienei n rndul activitilor publice, o serie de noi abordri i practici trebuie luate n considerare. Modernizarea structurilor i necesitatea unei transparene n sistemul actual sunt doar cteva din necesarul de implementare la nivel organizaional. mbuntirea imaginii Poliiei Locale a depins i va depinde ntodeauna de contactul cu publicul, reprezentat de comunitate n ansamblul ei, dar i, la nivel individual, de ctre cetean. Toi agenii trebuie s constientizeze faptul c ncrederea public n poliie este strns legat de atitudinea i comportamentul lor n ceea ce privete publicul, care se manifest, n mod preponderent, prin respectul acestora fa de demnitatea uman i drepturile i libertile individului, prevzute n Convenia European a Drepturilor Omului. Activitatea acestei structuri se circumscie conceptului de Poliia Locala serviciu public la dispoziia comunitii. Pentru a crete eficiena i a deine controlul asupra activitilor de mbuntire a imaginii instituiei, este indicat formularea unei raportri lunare asupra obiectivelor urmrite, ntruct, numai cu ajutorul comunicrii interne eficiente, se pot evidenia schimbri n abordarea profesional, de ctre agenii Poliiei Locale, a modalitii de misiunilor ce le revin. De asemenea, se impune elaborarea i implementarea unui program de instruire profesional permanent a personalului, precum i un control trimestrial al aptitudinilor fizice a acestora, dar i a capacitii psihice de exercitare a activitii profesionale. Organizarea de work-shopuri n cadrul crora s fie prezentate i nsuite prevederile relevante ale Ghidului Autoritilor Locale, elaborat de Comunitatea European, n privina infracionalitii n mediul urban. Diseminarea bunelor practici utilizate de ctre exponenii altor instituii cu competene n domeniul poliienesc i identificarea diferitelor obstacole n calea desfurrii cu rezultate pozitive n exercitarea activitii curente. ndeplinire a

21

n contextul menionat, att performanele individuale ale agenilor comunitari, ct i succesele instituiei n ansamblul su, trebuie aduse la cunotina publicului, iar pentru stimularea comportamentului competitiv, agenii vor fi recompensai, n funcie de meritele acestora. Factorul uman este cel care poate genera obiectivul urmrit: printr-un personal bine pregtit i motivat, Poliia Comunitar Sector 2 poate face diferena n ceea ce privete calitatea serviciilor oferite. Prin obiectivele urmrite, se dorete mbuntirea relaiei administraie public poliie-jandarmeriecomunitate, sens n care, printr-o abordare comprehensiv a problematicii comunitare a ordinii i siguranei publice,se poate ameliora percepia general a ceteanului fa de organismele ce compun sistemul romn de aplicare a legii. n urma diferitelor dezbateri pe teme de actualitate, legate de sigurana i protecia oferit n mediul public, s-a putut constata c tendina actual n domeniul supravegherii marilor aglomerri urbane se bazeaz pe utlilizarea tehnologiilor video. Astfel, un argument al susintorilor introducerii n mecanismul de asigurare a supravegherilor locurilor publice a acestor tehnologii este acela c numai personalul autorizat, n exercitarea atribuiilor prevzute de lege, are acces la materialul video realizat. n acest context, ar fi util luarea n considerare a obinerii unei finanri din surse externe sau a unei sponsorizri, n scopul demarrii unor proiecte n domeniul menionat. Un aspect important l reprezint sprijinul nemijlocit acordat de ctre conducerea instituiei personalului din subordine, mai ales la momentul apariiei unor situaii conflictuale n timpul diferitelor aciuni, dar i asigurarea exercitrii drepturilor la exprimarea opiniei personale. n procesul de informatizare a activitilor este imperios necesar crearea de bnci de date cu acces limitat, precum i utilizarea datelor existente n performarea actului managerial. innd cont de faptul c violena intrafamilial a nceput s ocupe o pondere din ce n ce mai nsemnat, una dintre prioritile Poliiei Locale ar trebuie s fie elaborarea, n colaborare cu alte instituii de profil, a unor programe de natur a diminua infracionalitatea de acest tip. Diminuarea criminalitii financiare, reprezentat n mod special de infraciunile svrite cu ocazia retragerii de ctre populaie a unei sume de bani din automatele bancare, este prezent, din ce n ce mai des, n preocuprile Poliiei Locale. O msur care ar contribui n mod vizibil la asigurarea climatului de linite i ordine public, dar i a percepiei opinie publice, este constituirea de echipe mixte, care s i desfoare activitatea de patrulare, n mod special, pe timpul nopii.

22

Cel mai recent document relevant in acest domeniu este "Doctrina nationala a informatiilor pentru securitate si societate civila", aprobat in sedinta CSAT din 23 iunie 2003,care stipuleaza: "SIGURANTA NATIONALA'' - garantia oferita de catre stat privind apararea eficienta a democratiei, statului de drept, ordinii constitutionale si valorilor supreme garantate de Constitutie, prin activitatile de informatii, contrainformatii si securitate desfasurate de sistemul securitatii nationale, precum si prin deciziile si actiunile de realizare a sigurantei cetatenilor si a natiunii". n concluzie, ne aflam ntr-o perioada n care majoritatea formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de manifestare, iar starea generala de securitate a cetateanului si a mediului de afaceri are de suferit pe fondul unei insuficiente articulari si al unei anumite rigiditati a institutiilor din sistemul de ordine si siguranta publica, n fata noilor provocari. Desi numarul persoanelor care presteaza servicii de securitate a crescut n ultimii ani, insuficienta coordonare a acestora creeaza vulnerabilitati care sunt exploatate tot mai mult de gruparile infractionale.Ar trebui avut in vedere imbunatatirea cadrului legislativ, n special n domeniul aplicarii si executarii masurilor contraventionale, pazei bunurilor si persoanelor , dezvoltarea mobilitatii terestre , dezvoltarea si modernizarea retelelor de comunicatii si suport informatic . Politia Romna are trecutul si are viitorul ei. Trebuie sa credem n viitorul acestei institutii de o importanta fundamentala pentru statul de drept. CUPRINS 1. Abordari ale conceptului de politie, odine si siguranta publica 2. Notiuni generale privind sistemul fortelor de ordine publica 3. Sistemul National de ordine publica

BIBLIORAFIE N.Stoicescu, O.Sachelarie, V.Al.Georgescu, Institutii feudale n Tarile Romne, dictionar, Bucuresti, Ed.Academiei R.S.R., 1988, p.9 FILE DIN ISTORIA POLIIEI ROMNE -Academicianul Florin Constantiniu discurs martie 2009

HG NR. 196/2005 - Strategia MAI de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale; Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a tarii;

23

Legea nr. 604/2003, privind Administratiei si Internelor;

organizarea si functionarea Ministerului

Legea nr. 550/2004, privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane; Legea nr. 218/2002, privind organizarea si functionarea Politiei Romane; Legea nr. 371 din 20/09/2004, privind nfiintarea, organizarea si functionarea Politiei Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 878 din 27/09/2004 Comunitare

Legea politiei locale. Legea 155/2010 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 483 din 14 iulie 2010 Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 92/2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine si siguranta publica al politiei locale. Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 342 din data de 17 mai 2011

http://www.mai.gov.ro http://www.gov.ro/capitolul-20-ordine-publica-si-siguranta-cetateanului__l1a2071.html

24