MANAGEMENTUL IMPACTULUI SOCIAL: PLANUL … VOL_Rom 2009 ok...haldele de steril, coloniile de...

ROŞIA MONTANĂ GOLD CORPORATION

MANAGEMENTUL IMPACTULUI SOCIAL:

PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU STRĂMUTARE ŞI RELOCARE

VOLUMUL 1: RAPORTUL PRINCIPAL

Elaborat pentru: S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A.

Strada Piata nr. 321 3385 Roşia Montană Jud. Alba, România

Elaborat de: Stantec

361 Southgate Drive Guelph Ontario

Canada şi:

Frédéric Giovannetti 6 Rue François Mauriac

F- 84000 Avignon France

Versiunea 3 - Februarie 2006 & Raport privind evolutia implementarii RRAP februarie 2006 – februarie 2009

RMGC – Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare Versiunea 3

F.Giovannetti pentru STANTEC i

CUPRINS

0. INTRODUCERE ........................................................................................................................................................ 1

DEFINIŢII CHEIE ............................................................................................................................................................ 1

1. DESCRIEREA SUMARĂ A PROIECTULUI PROPUS ...................................................................................... 8

AMPLASAREA ŞI DESCRIEREA PROIECTULUI .......................................................................................................... 8 Amplasarea Proiectului ................................................................................................................................................ 8 Descrierea Proiectului .................................................................................................................................................. 8

GRAFICUL DE CONSTRUCŢIE ŞI EXPLOATARE A PROIECTULUI ......................................................................... 9 Perioada de construcţie ................................................................................................................................................. 9

2. CONTEXTUL SOCIAL, CULTURAL ŞI ECONOMIC .................................................................................... 10

METODOLOGIA STUDIILOR PRIVIND CONDIŢIILE SOCIO-ECONOMICE INIŢIALE ........................................ 10 Date generale .............................................................................................................................................................. 10 Investigaţii socio-economice efectuate de RMGC în anul 2002 ............................................................................... 11 Investigaţii socio-economice efectuate de ICCV ...................................................................................................... 12 Investigaţii privind activităţile comerciale din zona afectată de Proiect ................................................................... 13

ZONA PROIECTULUI – O VEDERE DE ANSAMBLU ASUPRA ASPECTELOR SCOCIO-ECONOMICE .............. 13 Sumarul caracteristicilor socio-economice şi implicaţiile pentru Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare . 13 Situaţia geografică şi administrativă .......................................................................................................................... 14 Istorie – Grupuri etnice – Confesiuni religioase ........................................................................................................ 15 Date demografice ........................................................................................................................................................ 16 Activităţi şi mijloace de trai ....................................................................................................................................... 16 Sănătatea ..................................................................................................................................................................... 17 Societatea civilă .......................................................................................................................................................... 17 Percepţia şi aşteptările populaţiei locale .................................................................................................................... 18

3. CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI LEGAL AL STRĂMUTĂRII ŞI COMPENSĂRII ..................................... 20

CADRUL LEGAL GENERAL ......................................................................................................................................... 20 Date generale .............................................................................................................................................................. 20 Constituţia României .................................................................................................................................................. 20 Legea minelor ............................................................................................................................................................. 21 Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 .................................................................................................................... 22 Hotărârea de Guvern nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism ................................... 22

CADRUL INSTITUŢIONAL GENERAL ......................................................................................................................... 23 Date generale privind organizaţiile guvernamentale din România ........................................................................... 23 Organizaţii guvernamentale centrale potenţial implicate în strămutare .................................................................... 23 Organizaţii guvernamentale locale ............................................................................................................................. 24

PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR – TRANZACŢII IMOBILIARE ............................................................... 25 Proprietatea asupra terenurilor în România ............................................................................................................... 25 Operaţiuni cu bunuri imobile ..................................................................................................................................... 26 Exproprierea ............................................................................................................................................................... 27

ALTE LEGI / REGLEMENTĂRI RELEVANTE .............................................................................................................. 29 Construcţii şi demolări ............................................................................................................................................... 29 Concesiunea minieră .................................................................................................................................................. 29 Politicile şi îndrumarele de siguranţă emise de Grupul Băncii Mondiale ................................................................. 29

IMPLICAŢII PRACTICE ALE CONTEXTULUI LEGISLATIV PENTRU PROIECTUL RMGC ................................. 29 Comparaţie între legea română şi cerinţele Grupului Băncii Mondiale .................................................................... 29 Principii referitoare la achiziţia terenurilor ................................................................................................................ 30

4. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA TERENURILOR ŞI POPULAŢIEI ................................................. 31


F.Giovannetti pentru STANTEC ii

CATEGORIILE DE IMPACT .......................................................................................................................................... 31 COMUNITĂŢILE AFECTATE DE PROIECT ................................................................................................................ 32 LOCUINŢE AFECTATE DE PROIECT ......................................................................................................................... 34 FACILITĂŢI PUBLICE ................................................................................................................................................... 34

Şcoli ............................................................................................................................................................................ 34 Reţele de apă, energie electrică şi telecomunicaţii afectate de Proiect ..................................................................... 36 Biserici şi cimitire afectate de Proiect ........................................................................................................................ 36

ACTIVITĂŢI COMERCIALE AFECTATE DE PROIECT ............................................................................................. 36

5. STRATEGIA DE COMPENSARE, STRĂMUTARE ŞI RELOCARE ............................................................ 38

EVOLUTIA PLANULUI FINAL DE ACŢIUNE PENTRU STRĂMUTARE ŞI RELOCARE ........................................ 38 PRINCIPII ....................................................................................................................................................................... 38

Principiile de bază ale Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare ................................................................. 38 SUMARUL DREPTURILOR DE COMPENSARE ......................................................................................................... 40 CALCULUL COMPENSĂRILOR ................................................................................................................................... 45

Compensări acordate pentru clădiri ........................................................................................................................... 45 Compensare pentru terenuri forestiere ....................................................................................................................... 49 Compensare pentru terenuri (altele decât păduri) ...................................................................................................... 49 Compensare pentru culturi perene (pomi fructiferi) .................................................................................................. 51 Cazul persoanelor compensate conform politicilor anterioare .................................................................................. 52

RELOCAREA ................................................................................................................................................................... 52 Date generale .............................................................................................................................................................. 52 Asistenţă pentru transport ........................................................................................................................................... 52 Asistenţă în vederea culegerii recoltelor .................................................................................................................... 52 Asistenţă pentru recuperarea materialelor de construcţie ......................................................................................... 52

STRĂMUTAREA .............................................................................................................................................................. 53 Principii ....................................................................................................................................................................... 53 Zone de strămutare ..................................................................................................................................................... 54 Pachetul de strămutare ................................................................................................................................................ 54 Matricea de preţuri ..................................................................................................................................................... 56 Asistenţă suplimentară pentru gospodăriile destinate strămutării ............................................................................. 65 Înlocuirea terenului agricol ........................................................................................................................................ 65 Infrastructura publică şi serviciile publice în zonele de strămutare .......................................................................... 66 Biserici şi cimitire ....................................................................................................................................................... 67

REFACEREA MIJLOACELOR DE TRAI ....................................................................................................................... 67 Pachetul de refacere a activităţilor comerciale .......................................................................................................... 67 Fondul pentru îmbunătăţirea calificării profesionale ................................................................................................. 68 Asistenţă pentru dezvoltarea întreprinderilor mici .................................................................................................... 68 Legături cu alte planuri sociale elaborate de RMGC ................................................................................................. 69

ASISTENŢĂ ACORDATĂ CATEGORIILOR DE PERSOANE DEZAVANTAJATE (VULNERABILE) ........................ 70 Asistenţă guvernamentală pentru categoriile de persoane dezavantajate.................................................................. 70 Situaţia persoanelor dezavantajate în zona afectată de proiect ................................................................................. 70 Categorii de impact potenţial asupra persoanelor dezavantajate ca urmare a mutării .............................................. 71 Măsuri de asistenţă propuse ....................................................................................................................................... 71

6. IMPLEMENTAREA ................................................................................................................................................ 74

CADRUL ORGANIZATORIC ......................................................................................................................................... 74 Date generale .............................................................................................................................................................. 74 Organizarea RMGC în vederea implementării Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare ........................... 74 Implicarea autorităţilor guvernamentale .................................................................................................................... 75

MANAGEMENTUL PLÂNGERILOR ŞI CONFLICTELOR .......................................................................................... 75 Prima instanţă de management al plângerilor ............................................................................................................ 75 A doua instanţă de management al plângerii ............................................................................................................. 76


F.Giovannetti pentru STANTEC iii

Acţionarea în instanţă ................................................................................................................................................. 76 INFORMARE ŞI CONSULTARE .................................................................................................................................... 76

Informare .................................................................................................................................................................... 76 Consultarea privind versiunea revizuită a Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare şi publicarea ............. 77

M MONITORIZARE ŞI EVALUARE – MANAGEMENTUL SCHIMBĂRILOR ............................................................ 77 Obiective generale ale monitorizării şi evaluării ....................................................................................................... 77 Monitorizarea .............................................................................................................................................................. 78 Responsabilităţi .......................................................................................................................................................... 78 Evaluarea .................................................................................................................................................................... 79 Managementul schimbărilor şi consultarea asociată ................................................................................................. 80

GRAFICUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI ........................................................................................................ 80 BUGETUL DE IMPLEMENTARE ................................................................................................................................ 80

LISTA ANEXELOR (în volumul 2) ANEXA 1 – ELEMENTE ISTORICE ANEXA 2 – ELEMENTE DEMOGRAFICE ANEXA 3 – DATE PRIVIND NIVELUL DE TRAI ANEXA 4 – DATE PRIVIND ACTIVITĂŢILE COMERCIALE ANEXA 5 – DATE PRIVIND SĂNĂTATEA ANEXA 6 – ORGANIZAŢII NON-GUVERNAMENTALE ŞI CU CARACTER COMUNITAR ANEXA 7 – REZULTATELE DISCUŢIILOR CU GRUPURILE DE INTERESE ANEXA 8 – METODOLOGIA DISCUŢIILOR CU GRUPURILE DE INTERESE ANEXA 9 – EXEMPLE DE PROCESE VERBALE ALE DISCUŢIILOR CU GRUPURI DE

INTERESE ANEXA 10 – UTILIZAREA TERENURILOR ÎN ZONA AFECTATĂ DE PROIECT ANEXA 11 – SITUAŢIA ACTUALĂ A LOCUINŢELOR ÎN ZONA AFECTATĂ DE PROIECT ANEXA 12 – REŢEAUA DE UTILITĂŢI PUBLICE ANEXA 13 – POLITICILE DE SIGURANŢĂ ALE GRUPULUI BĂNCII MONDIALE ANEXA 14 – RATE DE COMPENSARE PENTRU AMENAJĂRI SPECIALE ALE CLĂDIRILOR ANEXA 15 – ANALIZA ALTERNATIVELOR PENTRU ZONELE DE STRĂMUTARE ANEXA 16 – LEGISLAŢIA ROMÂNĂ PRIVIND PERSOANELE DEZAVANTAJATE ANEXA 17- RAPORT 2006 PRIVIND EVOLUTIA PLANULUI DE STRAMUTARE SI

RELOCARE ANEXA 18 - FEBRUARIE 2006 - FEBRUARIE 2009 RAPORT PRIVIND SITUAŢIA IMPLEMENTĂRII RRAP

LISTA TABELELOR DIN TEXT

Tabelul 1: Descrierea cercetărilor socio-economice efectuate pentru Proiect 10

Tabelul 2: Comparaţie între legea română şi cerinţele Grupului Băncii Mondiale 29

Tabelul 3: Sumarul categoriilor de impact 31

Tabelul 4: Matricea drepturilor de compensare 41

Tabelul 5: Clasificarea caselor şi valorile Up corespunzătoare fiecărei categorii 47


F.Giovannetti pentru STANTEC iv

Tabelul 6: Suplimentarea ratei Up în funcţie de tipul şi calitatea acoperişului 47

Tabelul 7: Influenţa tencuielii exterioare asupra ratei Up 47

Tabelul 8: Factorul A de funcţionalitate a gospodăriei 48

Tabelul 9: Compensări pentru apă şi canalizare în casă 49

Tabelul 10: Rate de compensare pentru terenuri in euro 51

Tabelul 11: Rate de compensare pentru pomi fructiferi în euro 51

Tabelul 12: Caracteristici ale caselor pentru strămutare 55

Tabelul 13: Pachete de strămutare (casă + lot de casă) – Matricea preţurilor estimative 61

Tabelul 14: Teren agricol disponibil în vecinătatea zonelor de strămutare 65

Tabelul 15: Sumarul bugetului Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare 81

LISTA FIGURILOR DIN TEXT

Figura 1: Amplasarea Proiectului pe teritoriul României ……………………………………………3

Figura 2: Amplasarea Proiectului ……………………………………………………………………4

Figura 3: Plan de situaţie al Proiectului ……………………………………………………………..5

Figura 4: Amplasarea localităţilor care vor fi afectate de Proiect ………………………………….33

Figura 5: Amplasarea clădirilor publice …………………………………………………………….35

Figura 6 :Biserici si cimitire ………………………………………………………………………...37

Figura 7a: Piatra Alba-Zona de Stramutare – Exemple ………………………………………….57

Figura 7b: Piatra Alba-Zona de Stramutare – Exemple ………………………………………….58

Figura 7c: Piatra Alba-Zona de Stramutare – Exemple ………………………………………….59

Figura 7d: Piatra Alba-Zona de Stramutare – Exemple ………………………………………….60

Figura 8 – Graficul de implementare ……………………………………………………………….82

Fotografia 1: Modele de asezari…………………………………………………………………….15


F.Giovannetti pentru STANTEC 1

0. INTRODUCERE

ROLUL ACESTUI DOCUMENT

0.1 Societatea Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) propune realizarea unei exploatări miniere pentru aur şi argint în localitatea Roşia Montană, România. Figura 1 indică amplasarea acestui Proiect. RMGC este o societate mixtă între Gabriel Resources Limited (Canada) şi compania română de stat Minvest S.A. Capitolul 1 al acestui Plan prezintă o scurtă descriere a Proiectului. 0.2 Proiectul RMGC necesită achiziţionarea a aproximativ 1663,89 hectare de teren şi strămutarea a aproximativ 974 de gospodării, dintre care, cele mai numeroase se găsesc în localităţile Roşia Montană (cca. 577 de gospodării+ 136 apartamente), Corna (cca. 150 de gospodării) şi Gura Cornei (cca. 111 de gospodării). În figura 2 este redată poziţia geografică a acestor localităţi. 0.3 RMGC a decis să acorde prioritate obţinerii drepturilor de proprietate asupra terenurilor pe baza unor tranzacţii liber consimţite între cumpărător şi vânzător, evitând, în limita posibilităţilor practice, utilizarea exproprierii. Este în intenţia RMGC de a respecta legislaţia din România şi standardele de siguranţă recunoscute pe plan internaţional, cum ar fi reglementările Uniunii Europene şi Principiile Equator. În ceea ce priveşte strămutarea, RMGC va aplica prevederile Directivei Operaţionale privind strămutarea involuntară (OD 4.30) a Grupului Băncii Mondiale. Această directivă prevede necesitatea elaborării unui Plan de acţiune pentru strămutare, în cazurile în care achiziţia de terenuri este de natură să afecteze oamenii şi mijloacele de trai. Un astfel de plan va face obiectul unor consultări, indiferent de procedura folosită pentru obţinerea drepturilor de proprietate asupra terenurilor. 0.4 RMGC a început achiziţionarea de terenuri încă din anul 2002. Versiuni anterioare ale prezentului Plan de acţiune pentru strămutare şi relocare au fost elaborate de RMGC în 2002 şi 2003. Aceste versiuni au fost făcute publice pe plan local şi internaţional, atât în limba română cât şi în limba engleză. Ca o recunoaştere a necesităţii de a modifica anumite elemente din politica de achiziţie a terenurilor, în modul în care aceasta era descrisă în versiunile anterioare ale planului, RMGC a oprit procesul de achiziţie a terenurilor de la mijlocul anului 2004, procedând în acelaşi timp, la o revizuire a acestei politici, concretizată în actuala versiune a Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare. 0.5 Planul de actiune pentru stramutare si relocare se concentrează asupra atenuării categoriilor de impact aferente obţinerii drepturilor de proprietate asupra terenurilor, precum şi procesului de dislocare fizică, socială şi economică. 0.6 Planul comunitar de dezvoltare durabilă este un plan social care îşi propune obiective de dezvoltare mai cuprinzătoare, avându-se în vedere o zonă mai largă, incluzând zona afectată de Proiect, fără a se limita însă, la aceasta.

DEFINIŢII CHEIE

0.7 Proiectul: un proiect pentru extinderea operaţiunilor miniere existente în scopul exploatării zăcămintelor de aur şi argint recent identificate în zona Roşia Montană. Proiectul include exploatarea minieră propriu-zisă, uzina de procesare a minereului, sistemul iazului de decantare precum şi toate celelalte amenajări necesare construcţiei şi exploatării, cum ar fi haldele de steril, coloniile de construcţie, platformele de lucru, drumurile de acces, carierele de extracţie a minereului şi carierele de agregate pentru construcţii, liniile de alimentare cu energie electrică, conductele. Proiectul include de asemenea, amplasamentele de strămutare împreună cu drumurile de acces la aceste amplasamente precum şi toate amenajările auxiliare necesare pentru dezvoltarea acestora şi care sunt construite sau finanţate de RMGC.



0.8 Zona de impact a Proiectului: o zonă a cărei utilizare sau destinaţie se va schimba ca urmare a construcţiei sau exploatării prevăzute prin Proiect şi care trebuie prin urmare, să fie achiziţionată de RMGC. Această zonă este delimitată în cadrul Certificatului de urbanism solicitat de RMGC în martie 2006 şi în proiectul de modificare a Planului de urbanism zonal, aflat în curs de elaborare.



Figura 1: Amplasarea Proiectului pe teritoriul României



Figura 2: Amplasarea Proiectului



Figura 3: Plan de situaţie al Proiectului



0.9 Zona (zonele) tampon: o fâşie în jurul anumitor elemente ale Proiectului, supusă în prezent unui proces de evaluare, ca parte integrantă a procesului de obţinere a aprobărilor de mediu. Aceste zone tampon sunt definite prin documentele de urbanism aferente zonei industriale, aflate în curs de elaborare de către RMGC, ţinând seama de prevederile Certificatului de urbanism solicitat în martie 2006. 0.10 Zona protejată: o zonă în interiorul localităţii Roşia Montană, desemnată pentru protejarea patrimoniului cultural, în cadrul căreia mai multe clădiri, biserici şi căi de acces la lucrări miniere mai vechi sau mai recente, sunt declarate ca având o valoare arhitecturală sau istorică. 0.11 Persoană afectată de Proiect: Oricare persoană care, în urma implementării Proiectului, pierde permanent sau temporar, integral sau parţial, dreptul de proprietate sau utilizare asupra unei construcţii, unui teren (de locuit, agricol sau de păşunat), unei recolte anuale sau perene, unor arbori, sau asupra unui bun mobil sau imobil, sau beneficiile rezultate în urma acestora. Nu toate persoanele afectate de Proiect trebuie să se mute ca urmare a implementării acestora. Din categoria persoanelor afectate de Proiect pot face parte: • Persoane dislocate fizic, adică persoane care intră sub incidenţa “dislocării fizice” descrise

în cele de mai jos, • Persoane dislocate economic, adică persoane care intră sub incidenţa „dislocării

economice” definite în cele de mai jos. 0.12 Dislocarea fizică: Pierderea locuinţei sau bunurilor ca rezultat al achiziţionării terenului necesar dezvoltării Proiectului, necesitând mutarea persoanei (persoanelor) afectate într-o altă zonă. 0.13 Dislocarea economică: Pierderea surselor de venit sau a mijloacelor de trai ca urmare a achiziţionării terenului sau întreruperii accesului la anumite resurse (teren, apă sau pădure), ca urmare a construcţiei sau exploatării aferente Proiectului sau a amenajărilor conexe. Nu toate persoanele dislocate economic vor trebui să se mute ca urmare a implementării Proiectului. 0.14 Gospodărie afectată de Proiect: o gospodărie care pierde bunurile şi/sau drepturile de utilizare a acestora şi/sau sursele generatoare de venituri datorită faptului că aceste bunuri/drepturi/surse sunt amplasate în zona de impact a Proiectului. O gospodărie afectată de Proiect include de obicei capul familiei cu soţia/soţul şi copiii săi, dar poate include şi o serie de alte persoane dependente care trăiesc în aceeaşi locuinţă sau grup de locuinţe, cum ar fi rude apropiate (de exemplu părinţi, nepoţi). 0.15 Proprietar de teren: persoană/gospodărie/instituţie recunoscută de legea română ca deţinător legal de teren. 0.16 Chiriaş: persoană/gospodărie/instituţie care ocupă un bun imobiliar în virtutea unui contract privat cu proprietarul, prin care ocuparea este plătită proprietarului în numerar sau în altă formă. 0.17 Gospodării destinate strămutării: gospodării afectate de Proiect care sunt îndreptăţite să opteze şi care optează pentru mutarea pe un amplasament de strămutare nou şi ale căror bunuri sunt înlocuite de către RMGC pe unul dintre amplasamentele de strămutare stabilite. 0.18 Gospodării destinate relocării: gospodării afectate de Proiect care sunt îndreptăţite să opteze şi care optează pentru compensare în numerar în schimbul bunurilor proprii şi care se mută într-un loc asupra căruia au decis prin voinţa proprie. 0.19 Compensaţie: plată în numerar sau în natură, la valoarea de înlocuire pentru bunuri sau resurse care sunt achiziţionate sau afectate de Proiect, în momentul în care bunurile sau resursele respective trebuie înlocuite.



0.20 Asistenţă acordată pentru strămutare: sprijin acordat persoanelor care sunt dislocate fizic ca urmare a implementării Proiectului. Asistenţa poate include transportul, servicii sociale sau de altă natură care sunt furnizate persoanelor în timpul strămutării acestora. Asistenţa mai poate cuprinde şi alocarea unor sume în numerar drept compensaţie pentru neplăcerile cauzate de strămutare şi pentru acoperirea cheltuielilor aferente perioadei de stabilire pe un nou amplasament, cum ar fi cheltuieli de mutare şi pierderi datorate unor zile lucrătoare neefectuate. 0.21 Valoarea de înlocuire: Nivelul de compensare pentru bunurile pierdute trebuie calculată la valoarea integrală de înlocuire, adică, la valoarea de piaţă a bunului respectiv la care se adaugă costurile aferente tranzacţiei. Valoarea de înlocuire trebuie să reflecte costurile din momentul în care bunul respectiv trebuie înlocuit. Din punct de vedere al terenului şi construcţiilor, „valoarea de înlocuire” se defineşte după cum urmează: • Teren agricol: valoarea de piaţă pentru terenuri cu productivitate potenţială sau efectivă,

egală, amplasate în regiuni învecinate, plus costul pregătirii terenului la un nivel similar sau mai bun decât cel al terenului afectat, plus costul oricăror taxe de înregistrare sau de transfer al proprietăţii;

• Teren în intravilan: valoarea de piaţă pentru terenuri cu suprafaţă şi utilizare similare, cu amenajări de infrastructură şi servicii publice similare sau îmbunătăţite, de preferat în vecinătatea terenului afectat, plus costul oricăror taxe de înregistrare sau de transfer al proprietăţii;

• Locuinţe şi construcţii publice: costurile achiziţionării sau construirii unei noi clădiri, cu o suprafaţă şi calitate egale sau superioare celor ale clădirii afectate, sau pentru repararea unei clădiri parţial afectate, incluzând manopera şi comisioanele antreprenorilor şi costul oricăror taxe de înregistrare sau de transfer al proprietăţii.

În determinarea costurilor de înlocuire, nu este luată în considerare deprecierea bunurilor şi valoarea materialelor refolosibile. De asemenea, valoarea beneficiilor care derivă din Proiect nu se scade din valoarea estimată a unui bun afectat.

0.22 Grupuri vulnerabile: Persoane care prin sex, apartenenţă etnică, vârstă, handicap fizic sau mintal, defavorizare economică sau statut social ar putea fi afectate mai grav prin strămutare decât alte categorii de persoane şi care pot avea posibilităţi limitate de a beneficia în urma asistenţei acordate pentru strămutare sau de avantajele legate de dezvoltarea ulterioara. 0.23 Departamentul de relaţii comunitare: departament din cadrul RMGC, care răspunde de administrarea, proiectarea şi implementarea componentelor Proiectului legate de dezvoltare comunitară, strămutare şi relocare.



1. DESCRIEREA SUMARĂ A PROIECTULUI PROPUS

AMPLASAREA ŞI DESCRIEREA PROIECTULUI

Amplasarea Proiectului

1.1 Societatea Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) propune realizarea unei exploatări miniere pentru aur şi argint în localitatea Roşia Montană din România. Proiectul va fi amplasat lângă satul Roşia Montană, în comuna cu acelaşi nume din judeţul Alba, la aproximativ 80 km nord-vest de reşedinţa de judeţ Alba Iulia, şi la 85 km nord-est de oraşul Deva din partea central-vestică a României (figura 1). Amplasamentul este în cadrul districtului minier Roşia Montană, în imediata vecinătate de nord-est a oraşului Abrud după cum se poate vedea în figura 2. Proiectul este localizat într-o regiune cunoscută sub numele de Patrulaterul Aurifer din Munţii Metaliferi, încadraţi regional în Munţii Apuseni din Transilvania. Patrulaterul Aurifer este cunoscut din punct de vedere istoric ca fiind, de peste 2000 de ani, cea mai importantă zona producătoare de aur din Europa.

Descrierea Proiectului

1.2 Amplasamentul Proiectului este afectat de o vastă reţea de lucrări miniere subterane şi de suprafaţă, realizate într-o perioadă istorică de peste 2000 de ani, înaintea începerii activităţii de către RMGC. Zona Proiectului se găseşte în interiorul unei concesiuni miniere pentru care RMGC deţine licenţă de exploatare, aceasta fiind una dintre cele câteva concesiuni deţinute de companie în această regiune. 1.3 Societatea comercială Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) reprezintă o societate mixtă între Gabriel Resources Limited (Canada) care deţine 80% din capitalul Proiectului. Participarea la capital a Minvest S.A. este de 19,3%, iar cea a acţionarilor minoritari de 0,7%. 1.4 Iniţial, Proiectul consta dintr-o concesiune de exploatare (Licenţa) deţinută de către RMGC şi care acoperea aproximativ 4282 ha. În conformitate cu termenii acestei licenţe, RMGC are dreptul exclusiv de a conduce exploatările miniere pentru un termen iniţial de 20 de ani, cu opţiunea de a reînnoi licenţa odată la 5 ani. În anul 2004, concesiunea de exploatare deţinută de RMGC a fost modificată la o suprafaţă de 2388 ha. 1.5 Proiectul include extracţia minieră şi procesarea minereului de aur şi argint, la o producţie nominală de 13 milioane tone pe an (Mt/a). Pe baza estimărilor şi expertizelor curente, faza operaţională a Proiectului va dura aproximativ 16 ani, cu posibilităţi de extindere a acestei perioade în măsura în care vor fi descoperite rezerve suplimentare. 1.6 În forma în care a fost propus, Proiectul Roşia Montană include următoarele elemente principale: • exploatare minieră convenţională în carieră; • producţie de minereu la o rată nominală de 13 Mt/a; • îndepărtarea şi haldarea solului vegetal, solului de descopertă şi a rocilor sterile (roci care

nu conţin aur sau argint în concentraţii economice); • procesarea minereului auro-argentifer prin utilizarea unor tehnici convenţionale de

recuperare a aurului; • recuperarea aurului şi argintului metalic; • depozitarea deşeurilor de procesare în cadrul unui sistem de iaz de decantare a sterilelor

proiectat să conţină cel puţin 250 Mt de deşeuri;



• managementul apei din amplasamentul minier, incluzând scurgerile şi infiltraţiile contaminate de activităţile miniere trecute, pe traseul văii Roşia, prin construcţia unui baraj de captare şi prin pomparea apei către noua staţie de epurare, în vederea denocivizării şi evacuării ei mai departe;

• operaţiuni legate de infrastructura asociată, incluzând: conducte de alimentare cu apă tehnologică, reţele de alimentare şi distribuţie a energiei electrice, staţii de transformare, drumuri miniere şi de acces în zonă, birouri, ateliere, iaz de stocare a nămolului şi staţia de epurare a apelor;

• protecţia, excavarea, conservarea şi prezentarea publică a resurselor importante ale patrimoniului cultural;

• beneficii ale dezvoltării regionale economice şi sociale; • planul de închidere şi activităţile privind dezvoltarea durabilă. 1.7 Detalii privind descrierea Proiectului pot fi găsite într-un capitol special din Evaluarea impactului asupra mediului.

GRAFICUL DE CONSTRUCŢIE ŞI EXPLOATARE A PROIECTULUI

Perioada de construcţie

1.8 Perioada de constructie propusa pentru dezvoltarea Proiectului Rosia Montana este de aproximativ 2 ani incepand cu 2007 (la sfarsit). Forta de munca necesara in constructii in cadrul proiectului se preconizeaza sa atinga 1200 de personae cu o valoare maxima de 3000 in perioada de varf a realizarii etapei de constructii.

1.9 Se anticipeaza o perioada de 16 ani ca durata de viata a Proiectului. Debitul de procesare este calculate in baza unui debit de alimentare in uzina de 13 Mt/an timp de 16 ani de functionare a uzinei de procesare. In medeie se preconizeaza exploatarea a 28,6 milioane tone de material (minereu si steril) in 13 ani de exploatare, aceasta incepand in cele doua cariere mai mari, Carnic si Cetate si in continuare in Orlea si Jig.

1.10 Este anticipată o perioadă de exploatare de 16 ani cu posibilităţi de extindere a acestei perioade în măsura în care vor fi descoperite rezerve suplimentare. Activităţile de exploatare propriu-zise sunt planificate să înceapă eşalonat. Exploatarea minieră în carieră şi operaţiile de procesare sunt bazate pe o rată medie de alimentare cu minereu a uzinei de procesare de aproximativ 13 Mt/an, acestea fiind eşalonate în mai multe faze, pe măsură ce vor fi aduse în circuitul productiv diverse părţi ale corpului de minereu.



2. CONTEXTUL SOCIAL, CULTURAL ŞI ECONOMIC

METODOLOGIA STUDIILOR PRIVIND CONDIŢIILE SOCIO-ECONOMICE INIŢIALE

Date generale

2.1 Proiectul a organizat mai multe campanii de colectare a unor informaţii privind condiţiile sociale şi economice iniţiale pentru populaţia afectată: • o ridicare cadastrală a clădirilor, terenurilor şi un recensământ al gospodăriilor afectate (cu

o primă rundă de investigaţii pe teren efectuată în anul 2000 de Strajan Planning Office (SPO) şi completată în anul 2002 de RMGC);

• o cercetare socio-economică efectuată în 2002 de RMGC care a inclus utilizarea unui chestionar pe un eşantion de 247 de gospodării, reprezentând 25% din gospodăriile afectate precum şi utilizarea unor instrumente de lucru calitative (incluzând discuţii cu grupuri de interese şi cercetări la nivelul factorilor cheie de decizie din zona social-comunitară);

• cercetări socio-economice calitative efectuate în ultima parte a anului 2002 de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii [ICCV (1)] pentru RMGC, incluzând utilizarea unui chestionar detaliat privind mijloacele de trai, veniturile şi cheltuielile gospodăreşti pentru un număr de 30 de gospodării potenţial afectate, precum şi discuţii cu grupuri de interese din localităţile situate în vecinătatea Proiectului;

• cercetări efectuate în anul 2002 privind activităţile comerciale potenţial afectate, 2.2 Tabelul 1 prezintă o scurtă descriere a acestor campanii. Următoarele paragrafe prezintă detalii privind investigaţiile socio-economice efectuate de RMGC, precum şi cercetările detaliate efectuate de ICCV în domeniul mijloacelor de trai şi activităţilor comerciale.

Tabelul 1: Descrierea cercetărilor socio-economice efectuate pentru Proiect

Perioada Efectuat de Obiective Instrumente

Ridicare cadastrală şi fizică – Recensământ al gospodăriilor afectate

2002 SPO (Strajan Planning Office) şi apoi RMGC (cercetări interne)

Stabilirea condiţiilor de bază privind bunurile fizice, pregătirea hărţilor cadastrale, identificarea proprietarilor, stabilirea eligibilităţii.

Ridicări topografice ale loturilor de teren afectate, recensământul membrilor gospodăriilor.

Investigaţii socio-economice

Mijlocul anului 2002

RMGC (cercetări interne)

Stabilirea condiţiilor socio-economice de bază în vederea elaborării primei versiuni a Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare

Chestionar (a se vedea mai jos) utilizat pe un eşantion stratificat de 247 de gospodării. Cercetări pentru colectarea unor date cheie.

Investigaţii de Sfârşitul ICCV (cercetări Obţinerea de informaţii Chestionar detaliat

1 Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), un institut român de cercetare de pe lângă Universitatea din

Bucureşti.



Perioada Efectuat de Obiective Instrumente

detaliu privind mijloacele de trai şi aşteptările unor grupuri de interese de la Proiectul RMGC

anului 2002

externe) detaliate privind fluxurile de venituri, strategiile de subzistenţă.

utilizat pentru 30 de gospodării. Discuţii cu grupurile de interese

Investigaţii socio-economice efectuate de RMGC în anul 2002

2.3 Eşantionul de 247 de chestionaţi (reprezentând aproximativ 25 % din numărul total de gospodării afectate de Proiect) a fost clasificat astfel încât să cuprindă diverse tipuri de gospodării din cadrul comunităţilor afectate, incluzând următoarele: • bărbaţi şi femei în proporţii egale, • gospodării destinate strămutării, relocării sau indecise ca (50%, 30% şi respectiv, 20%), • gospodării conduse de bătrâni (10%) sau de femei (20%), • în măsura posibilităţilor, gospodăriile eşantionate au fost distribuite în toate comunităţile

care vor fi afectate: Roşia Montană, Gura Cornei, Corna, Bunta, Ţarina etc. 2.4 Chestionarul a avut în vedere următoarele aspecte: • Componenţa gospodăriei, • Numărul membrilor angajaţi, • Abilităţi, educaţie, surse de informaţie, • Venituri şi mijloace de trai, incluzând caracterul sezonier şi variabilitatea acestora, • Bunuri de folosinţă îndelungată, • Producţie agricolă, • Apă, canalizare, energie, • Sănătate şi vulnerabilitate. 2.5 Interviurile s-au desfăşurat mai ales în casele celor chestionaţi şi s-au realizat într-o perioadă de şase săptămâni în iulie şi august 2002. 2.6 În plus, au fost intervievati 31 de lideri locali, utilizând un chestionar calitativ. Această categorie include liderii comunitari aleşi şi grupuri profesionale cum ar fi clerul, liderii sindicali, profesorii, autorităţile sanitare şi reprezentanţi ai autorităţilor guvernamentale. 2.7 Discuţiile cu grupuri de interese au fost folosite de echipele RMGC în 2002 pentru a colecta şi verifica datele socio-economice de bază, după cum urmează: • două seturi de grupuri de interese alcătuite din tineri, femei şi bătrâni, fiecare grup

numărând între 10 şi 12 persoane (în total 6 grupuri sau aproximativ 60 de persoane). • un grup de interese alcătuit din bărbaţi, de aproximativ 10-12 persoane. 2.8 Întâlnirile au urmărit ca aceste grupuri să discute şi să cadă de acord asupra strategiilor legate de mijloacele de trai şi/sau de modalităţile de a face faţă unor situaţii în comunităţile afectate, utilizând diagrame de tipul “liniei cronologice” sau “calendarelor sezoniere”. 2.9 În cadrul exerciţiului privind linia cronologică, participanţii din cadrul grupurilor au fost rugaţi să marcheze pe o linie de timp evenimentele majore petrecute în cadrul comunităţii, începând cu anul de naştere al celei mai în vârstă persoane din grup şi sfârşind cu actualul Proiect RMGC. Participanţii au fost rugaţi apoi să facă distincţia între evenimentele bune şi cele care au marcat o criză. Mai mult decât atât, au fost discutate şi consemnate în diverse grafice şi



diagrame, evenimentele de criză, efectele lor şi modalităţile alese de populaţie pentru a face faţă acestora. 2.10 Exerciţiul calendarului sezonier a implicat discutarea şi consemnarea de către grupurile de interes a tuturor mijloacelor de trai folosite şi a activităţilor efectuate în funcţie de anotimp. Aceste activităţi au fost analizate utilizând diagrame pentru a stabili diviziunea muncii în funcţie de sexe şi pentru a vedea care activităţi au fost plătite în natură şi care în numerar.

Investigaţii socio-economice efectuate de ICCV

2.11 Acest studiu a fost efectuat independent de RMGC prin ICCV – un institut public de cercetări funcţionând pe lângă Universitatea din Bucureşti. Etapa de teren a studiului s-a desfăşurat în noiembrie 2002 şi a inclus următoarele componente: • o cercetare pe bază de chestionar a 30 de gospodării, în vederea colectării de informaţii

cantitative şi calitative asupra mijloacelor de trai ale populaţiei din zona afectată, • instrumente de lucru calitative (17 discuţii cu grupuri de interese şi mai multe interviuri

individuale cu persoane din sfera social-comunitară), în vederea colectării de informaţii şi a evaluării modului în care este perceput Proiectul în afara zonei afectate.

2.12 Obiectivele specifice ale investigaţiei au fost reprezentate de clarificarea următoarelor probleme: • care este contribuţia venitului bănesc pe de-o parte şi cele ale activităţilor de subzistenţă,

neproducătoare de venit bănesc, pe de altă parte, în strategia generală de supravieţuire a gospodăriei,

• care sunt cheltuielile legate de locuinţă în situaţia actuală şi care sunt celelalte cheltuieli la care trebuie să facă faţă gospodăria,

• dacă gospodăria are capacitatea de a balansa bugetul familiei, • care sunt strategiile de supravieţuire în eventualitatea unei crize. 2.13 Din eşantionul iniţial de 247 de gospodării chestionate în prima rundă de investigaţii a fost selecţionat un eşantion de 30 de gospodării, având în vedere următoarele principii: • eşantionarea a inclus gospodării atât din valea Roşia cât şi din valea Corna; • gospodăriile au fost clasificate în funcţie de venitul bănesc care a reieşit în timpul primei

cercetări. 2.14 În plus, în cadrul unui un număr de 17 discuţii cu grupuri de interese, participanţii au fost îndrumaţi să dezbată următoarele teme: • informaţii referitoare la Proiectul RMGC (nivel de informare, surse, încrederea în aceste

surse, conţinutul informaţiilor); • percepţia generală a Proiectului RMGC (percepţia stadiului actual al problemelor de mediu

şi sociale, percepţia RMGC drept companie); • aşteptări privind Proiectul / activităţile companiei RMGC (din punct de vedere al

problemelor de mediu şi sociale); • sugestii privind Proiectul RMGC. 2.15 Discuţiile din cadrul grupurilor de interese au fost purtate cu următoarele categorii de persoane: • adulţi, femei şi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani; • adulţi tineri, femei şi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani; • pensionari, cu vârste de peste 50 de ani; • oameni de afaceri;



• angajaţi Minvest. 2.16 Au fost de asemenea efectuate, 14 interviuri individuale semistructurate cu oameni de afaceri şi antreprenori locali. 2.17 Localităţile incluse în studio au fost Gura Roşiei, Dăroaia (comunitatea de rromi din Gura Roşiei), Abrud, Câmpeni şi Alba Iulia.

Investigaţii privind activităţile comerciale din zona afectată de Proiect

2.18 În iulie şi august 2002 a fost efectuată o cercetare a activităţilor comerciale afectate. În noiembrie 2002 au fost organizate întâlniri cu întreprinzătorii, în vederea obţinerii unor detalii care nu au putut fi furnizate de prima cercetare. Activităţile comerciale afectate au fost identificate prin intermediul Administraţiei Financiare din Abrud care a pus la dispoziţie o listă a societăţilor comerciale înregistrate din zona Roşia Montană şi din împrejurimi. Câteva alte societăţi comerciale au fost identificate prin comunicări orale 2.19 Fiecare activitate comercială a fost evaluată pentru a se stabili dacă este potenţial afectată de dislocare. Odată stabilită afectarea activităţii prin mutare efectivă, a fost iniţiată o anchetă pe baza unui chestionar detaliat privind veniturile rezultate din activitatea comercială şi planurile proprietarului în perspectiva dislocării.

ZONA PROIECTULUI – O VEDERE DE ANSAMBLU ASUPRA ASPECTELOR SCOCIO-ECONOMICE

Sumarul caracteristicilor socio-economice şi implicaţiile pentru Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare

2.20 Principalele caracteristici socio-economice ale zonei afectate de Proiect pot fi redate pe scurt după cum urmează: • populaţia se află într-un proces de îmbătrânire şi descreştere numerică • locurile de muncă din sectorul minier reprezintă principala sursă de venit în economia

locală, dar cu toate acestea, agricultura de subzistenţă şi loturile de folosinţă personală sunt critice din punct de vedere al siguranţei alimentare pentru pătura cea mai săracă a comunităţii, în special cea reprezentată de femeile pensionare,

• starea generală de sănătate este în general, necorespunzătoare • nivelul de educaţie este relativ ridicat • o parte importantă a populaţiei trăieşte în sărăcie. 2.21 Aceste caracteristici au următoarele implicaţii pentru elaborarea Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare:

1. Flexibilitatea opţiunilor pentru compensare • persoanele în vârstă nu doresc neapărat să se strămute în zonă; unele dintre acestea ar

prefera să se mute în zone urbane unde să fie aproape de copii sau rude şi unde să aibă acces mai uşor la asistenţă medicală;

• pe de altă parte, unele persoane în vârstă sau vulnerabile pot să nu aibă rude în alte zone şi ar putea fi puse în situaţia de a nu-şi găsi singure o nouă locuinţă;

• aceasta înseamnă că va fi necesar să se ofere opţiuni de compensare diferite, incluzând un pachet integral de strămutare care să prevadă o locuinţă nouă în vecinătatea actualului domiciliu, precum şi o opţiune de relocare care să permită alegerea unei locuinţe noi într-o altă zonă;

2. Un pachet cuprinzător de măsuri pentru refacerea mijloacelor de trai



• este necesar ca persoanelor afectate şi foştilor angajaţi ai Minvest să li se acorde cu prioritate locuri de muncă;

• cu toate acestea, nu toţi locuitorii vor avea acces la locuri de muncă, fiind necesară sprijinirea unor mijloace de trai alternative, incluzând agricultura şi micile întreprinderi;

3. Sprijin acordat persoanelor vulnerabile • anumite persoane vor avea posibilităţi limitate de a beneficia în urma realizării Proiectului,

existând posibilitatea ca acestea să sfârşească într-o stare de sărăcie după relocare sau strămutare; aceste aspecte sunt avute în vedere printr-o cuprinzătoare politică de sprijin a persoanelor vulnerabile.

Situaţia geografică şi administrativă

2.22 Proiectul este amplasat lângă satul Roşia Montană (a se vedea figura 3), la aproximativ 80 km nord-vest de reşedinţa de judeţ Alba Iulia, şi la 85 km nord-est de oraşul Deva. Proiectul este situat într-o regiune cunoscută sub numele de Patrulaterul Aurifer din Munţii Metaliferi, aparţinând unei unităţi orogenice regionale, numită Munţii Apuseni din Transilvania. 2.23 Zona Proiectului include două unităţi administrative, aparţinând judeţului Alba: • Comuna Roşia Montană, cu o suprafaţă de aproximativ 42 km2 şi incluzând 16 sate cu un

total al populaţiei mixte de 3.865 locuitori conform recensământului din 2002. Cel mai mare sat din comună este Roşia Montană.

• Oraşul Abrud care include, pe lângă oraşul propriu-zis Abrud, trei sate: satul Abrud, Gura Cornei şi Soharu, având o populaţie totală de 6.213 locuitori (2002).

2.24 Situarea aşezărilor umane în zonă este rezultatul unei combinaţii de factori, în principal accesul la terenurile agricole, accesul la apă şi la galeriile miniere exploatate în trecut (a se vedea planşa de fotografii 1). Aşezările se concentrează în trei văi: Roşia Montană, Corna şi Abrud-Câmpeni (aceasta din urmă nefiind afectată direct de Proiect). Părţile joase ale versanţilor sunt utilizate pentru producţia de fân, în timp ce părţile înalte sunt utilizate pentru păşunat. Agricultorii s-au stabilit de obicei, în zonele mai înalte, unde pot avea un acces mai uşor la terenurile de păşunat.



Fotografia1



Istorie – Grupuri etnice – Confesiuni religioase

2.25 Istoria zonei Roşia Montană este strâns legată de cea a minelor aurifere, cu urme evidente ale activităţii miniere şi aşezărilor umane datând din perioada dacilor. Cucerirea romană a Daciei a marcat o nouă perioadă de avânt al mineritului, fapt atestat în Roşia Montană numită la acea vreme, Alburnus Maior. Mineritul s-a dezvoltat în perioada ocupaţiei ungare şi austro-ungare, în zonă fiind aduşi colonişti din afară. După Primul Război Mondial, activitatea minieră a cunoscut un nou avânt pe baza asociaţiilor şi a micilor societăţi pe acţiuni, incluzând companii străine. Companiile concesionare au exploatat zăcămintele mai adânci, iar întreprinzătorii individuali pe cele situate în apropierea suprafeţei. După naţionalizarea din 1948 exploatarea privată a minereului aurifer a fost interzisă. Minele de la Roşia Montană sunt în prezent exploatate de Minvest, una dintre companiile deţinute de stat. În anii ’60, compania a început exploatarea de suprafaţă din dealul Cetate, activă şi astăzi. 2.26 În Anexa 1 sunt prezentate câteva date suplimentare privind istoriei zonei. 2.27 Roşia Montană, prin poziţia sa de centru industrial-minier, a reprezentat un adevărat “creuzet” în care s-au amalgamat diverse populaţii de pe tot cuprinsul Imperiului Habsburgic, şi care s-au adăugat populaţiei native române. Ungurii, germanii şi italienii au imigrat în această zonă începând din secolul al XII-lea şi până în prima jumătate a secolului al XX-lea. Diversele grupuri etnice au întreţinut relaţii bune şi nu s-au înregistrat vreodată separaţii de ordin geografic între acestea. 2.28 În prezent, după cum reiese din declaraţiile proprii, aproximativ 90% este alcătuită din etnici români, circa 2% maghiari (2,5%) şi circa 6% rromi (5,5%). Cea mai mare parte a populaţiei rrome locuieşte în localitatea Dăroaia, în apropierea satului Gura Roşiei din valea Abrudului. 2.29 În timp ce creştinii ortodocşi români reprezintă majoritatea în zonă, ca de altfel şi în restul României, la Roşia Montană există numeroşi adepţi ai altor confesiuni creştine: greco-catolici, romano-catolici, protestanţi, unitarieni, baptişti şi penticostali.

Date demografice

2.30 În perioada recentă, populaţia din comuna Roşia Montană a înregistrat o scădere (de aproximativ 0,7% pe an, între 1992 şi 2002), aceasta fiind de fapt, o trăsătură specifică pentru întreg secolul al XX-lea. O tendinţă similară, deşi mai puţin pregnantă, este observată pentru Abrud şi Câmpeni. Rata natalităţii este scăzută, ca de altfel în întreaga Românie, rezultatul fiind acela al îmbătrânirii populaţiei şi al predominanţei femeilor în categoriile de vârstă înaintată (văduve). Există mai mulţi factori de natură să explice această tendinţă: depopularea generală a zonelor rurale în secolul al XX-lea, succesiunea unor crize economice care au afectat exploatarea minieră a aurului, precum şi condiţiile economice nefavorabile care au urmat căderii comunismului. 2.31 Numărul mediu de membri de familie într-o gospodărie este de 3. Cu excepţia populaţiei vârstnice, nivelul educaţional este în general, ridicat. 2.32 Anexa 2 prezintă mai multe detalii demografice ale zonei.

Activităţi şi mijloace de trai

2.33 Zona afectată de Proiect este caracterizată printr-un model pre-modern al activităţilor industriale, cantonate într-o zonă rurală. Ca rezultat al acestei situaţii, mijloacele de trai sunt derivate din sectorul minier sau din pensii, şi la o scară redusă, din activităţi agricole. Locurile de muncă în sectorul minier sunt esenţiale în termeni generali, dar agricultura de subzistenţă reprezintă un factor de siguranţă critic pentru păturile cele mai sărace ale populaţiei. Aceste



pături sunt dominate de femei pensionar care nu sunt angajate într-o economie bazată pe numerar, deoarece acestea primesc de fapt, sume foarte mici. 2.34 Principalele două sectoare de angajare a forţei de muncă din cadrul comunei Roşia Montană sunt Minvest şi RMGC: în medie, Minvest are aproximativ 400 de angajaţi, iar RMGC, aproximativ 300-500 de angajaţi, în funcţie de activităţile cu caracter sezonier. 2.35 Aproximativ 15% dintre gospodării s-au declarat ca fiind ocupate în principal cu agricultura. Această proporţie este mai ridicată în valea Corna unde aproximativ 25% dintre gospodării au această ocupaţie predominantă. Cu toate acestea, trei sferturi dintre gospodării cresc animale domestice de diverse tipuri şi în diverse cantităţi, iar 90% efectuează activităţi agricole de o amploare variabilă. 2.36 Culturile agricole sunt în principal orientate către subzistenţă, cu doar o mică parte a producţiei destinată vânzării. Principalele culturi agricole din zonă sunt reprezentate de pomi fructiferi – în 85% din gospodării, legume (80%), furaje (49%) şi nuci. 74% din gospodării deţin păsări de curte, 33% deţin vite, iar 38% deţin porci. Cu toate acestea, mai puţin de 10 gospodării în întreaga comună îşi procură mijloacele de trai în principal din creşterea animalelor. Laptele se consumă în principal pe plan local, proaspăt sau prelucrat sub formă de unt, brânză sau smântână. Multe gospodării îşi acoperă singure necesităţile de produse lactate şi carne de pasăre. O altă sursă de venit o constituie lemnul care este utilizat pentru încălzire, menaj şi tâmplărie. Mai mult de 99% din gospodării utilizează lemn pentru încălzire, şi aproape 60% folosesc lemn pentru gătit. 2.37 Pensiile contribuie la veniturile a aproximativ 50% dintre gospodării. Cele mai multe pensii se situează între 50 şi 100 dolari SUA pe lună. Pensiile văduvelor de mineri pot ajunge la 25 USD pe lună. 2.38 Venitul mediu anual în 2002 a fost identificat ca fiind de 653 dolari SUA pe cap de locuitor, reprezentând doar o treime din produsul naţional brut pe cap de locuitor, în România. 1% dintre locuitori trăiesc cu mai puţin de 1 dolar SUA pe zi, iar 7%, cu mai puţin de 2 dolari SUA pe zi. 2.39 În zona afectată de Proiect activează 34 de societăţi comerciale. Cele mai multe activităţi comerciale constau din magazine alimentare (16), baruri (4) sau combinaţii ale celor 2 (3). Activităţile comerciale investigate sunt mici, 66% dintre acestea având o cifră de afaceri mai mică de 3.000 de dolari SUA. 2.40 În Anexa 3 sunt prezentate detalii asupra mijloacelor de trai, iar în Anexa 4, date privind activităţile comerciale locale.

Sănătatea

2.41 62% dintre gospodării aveau unul sau mai mulţi membri care au necesitat în ultimul an asistenţă medicală pentru boli grave. Cauze ale problemelor de sănătate pot include expuneri profesionale (în special mineritul), dieta bogată în grăsimi, stresul şi alcoolismul. De asemenea, utilajele miniere şi de procesare a minereului se găsesc într-o stare avansată de degradare prezentând un pericol pentru siguranţa muncitorilor şi pentru mediul înconjurător. 2.42 Anexa 5 prezintă detalii privind sănătatea.

Societatea civilă

2.43 În Abrud şi Roşia Montană sunt active mai multe asociaţii mici din domeniul asistenţei sociale, sponsorizării din domeniul sportiv şi protecţiei mediului. Multe din acţiunile acestora sunt de amploare redusă, iar percepţia generală este aceea că astfel de organizaţii sunt puternic dependente de liderul sau fondatorul lor. Pe lângă aceste organizaţii, în zona care face obiectul Planului de dezvoltare socio-economică, mai sunt active comitete de părinţi şi de comunităţi religioase



2.44 În Roşia Montană sunt active două organizaţii formate ca reacţie la Proiectul RMGC: • Organizaţia Alburnus Maior a fost înfiinţată în satul Roşia Montană în anul 2000, ca reacţie

la anumite informaţii furnizate de Proiect şi care au fost percepute ca injuste de către anumiţi cetăţeni. Organizaţia şi-a propus să protejeze drepturile locuitorilor afectaţi (mai cu seamă a celor legate de dreptul imobiliar).

• Asociaţia Pro Roşia Montană a apărut mai târziu ca reacţie la Alburnus Maior, şi reprezintă, după cum o sugerează chiar numele, un sprijin pentru Proiect. Membrii organizaţiei sunt în general tineri, unii din ei angajaţi ai Minvest sau RMGC.

2.45 Asociaţia Patronatului din Abrud şi Roşia Montană este o organizaţie a oamenilor de afaceri. Scopul acestei asociaţii este acela de a proteja şi de a susţine comunitatea de întreprinzători din Abrud şi Roşia Montană, în perspectiva viitoarelor oportunităţi de afaceri din zonă. Anexa 6 prezintă detalii privind aceste organizaţii non-guvernamentale şi organizaţiile cu caracter comunitar.

Percepţia şi aşteptările populaţiei locale

2.46 În luna noiembrie 2002, Institutul de Cercetări privind Calitatea Vieţii, în calitate de organizaţie independentă, a organizat discuţii cu grupuri de interese din Gura Roşiei, Abrud şi Câmpeni, pentru a evalua percepţia şi aşteptările populaţiei locale faţă de Proiectul RMGC. În luna octombrie 2004, TNS/CSOP a efectuat un alt recensământ acoperind zona Roşia Montană, urmărind aspecte legate de modificarea Planului de urbanism zonal pentru zona industrială. 2.47 În general, tinerii şi întreprinzătorii sunt favorabili Proiectului. Rromii sunt favorabili Proiectului dacă RMGC va face angajări din rândul lor (în acest caz, problemele de mediu devin de importanţă secundară pentru ei). Tinerii – mai ales bărbaţii – sunt favorabili Proiectului dacă acesta va realiza o "exploatare raţională" a minerului, într-o perspectivă pe termen lung. Aceştia îşi pun mari speranţe din partea RMGC. Speră să obţină locuri de muncă bine plătite, şi sunt de părere că zona nu are alte perspective de dezvoltare. Întreprinzătorii văd în Proiectul RMGC o şansă a zonei care altfel, s-ar bucura de puţine perspective de dezvoltare şi de un mediu precar pentru afaceri. Aceştia consideră că investiţiile miniere făcute în această zonă pot influenţa pozitiv activităţile comerciale mai ales prin creşterea veniturilor locale şi a puterii de cumpărare care vor rezulta din locurile de muncă nou create şi mai bine plătite. 2.48 Cu toate acestea, femeile au tendinţa de a percepe Proiectul RMGC într-un mod oarecum mai negativ decât bărbaţii, mai ales datorită pierderii patrimoniului istoric roman şi a distrugerii peisajului natural. Pensionari apar preocupaţi în special de problema poluării, iar unii dintre aceştia sunt de părere că statul are trebui să păstreze monopolul asupra resurselor de la Roşia Montană. Cei mai mulţi subiecţi intervievaţi în cadrul grupurilor de interese sunt pregătiţi să accepte impactului asupra mediului pe care îl va genera Proiectul Roşia Montană, atât timp cât acesta va fi tratat în conformitate cu standardele române şi internaţionale (ale Uniunii Europene). 2.49 În ceea ce priveşte impactul social, mai ales cel referitor la strămutare, persoanele participante la discuţii sunt pregătite să îl accepte atât timp cât RMGC le va aduce beneficii lor şi familiilor lor. Cei mai mulţi ar prefera ca Proiectul RMGC să fie pus în aplicare în aşa fel încât să dureze mai mult (20-30 de ani). 2.50 Participanţii la discuţiile cu grupuri de interese au formulat următoarele sugestii la adresa RMGC: • informarea continuă şi corectă de către RMGC în legătură cu dezvoltarea Proiectului; • angajarea forţei de muncă din localităţile învecinate, în condiţiile unei politici transparente

privind resursele umane, pe baza echităţii şi a priceperii profesionale;



• implicarea în Proiectul RMGC, prin intermediul beneficiilor publice sau personale (sponsorizări, locuri de muncă) a persoanelor din localităţile învecinate (inclusiv Abrud şi Câmpeni) şi nu numai a celor din Roşia Montană;

• conformarea la standardele de mediu internaţionale; • RMGC ar trebui să sprijine dezvoltarea unor alternative la exploatarea minieră (de exemplu,

dezvoltarea agroturismului), astfel încât să pregătească zona pentru închiderea RMGC care se va produce peste aproximativ 20 de ani.

2.51 Anexele 7 până la 9 prezintă metodologia şi rezultatele discuţiilor din cadrul grupurilor de interese, precum şi câteva exemple din transcrierile acestor convorbiri.



3. CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI LEGAL AL STRĂMUTĂRII ŞI COMPENSĂRII

CADRUL LEGAL GENERAL

Date generale

3.1 Legislaţia română nu face referiri exprese la problema strămutării. Cu toate acestea, există mai multe prevederi în legislaţia naţională care sunt relevante din punct de vedere al Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare, cum ar fi: • achiziţionarea de teren pentru minerit, • exproprierea pentru cauza de utilitate publică, • norme privind acordarea compensărilor, • regimul posesiei terenurilor, titlurile de proprietate asupra terenurilor şi tranzacţiile

imobiliare, • planificare şi zonare urbanistică, • proceduri de autorizare pentru dezvoltări urbane, construcţii şi demolări, • strămutarea cimitirelor şi bisericilor, • reglementări legate de domeniul locuinţelor. 3.2 Forma de proprietate asupra bunurilor imobiliare, în special a terenurilor, a suferit schimbări importante în ultimii 50 de ani, trecând de la proprietate privată înainte de 1950, prin naţionalizare, expropriere şi evacuare în timpul regimului comunist, până la restituire, după 1990. Cărţile funciare au înregistrat şi ele schimbări (în Transilvania, înainte de 1920, acestea erau în limba maghiară), iar evoluţia tehnicilor de ridicare topografică a dus la apariţia unor diferenţe între rezultatele măsurătorilor cadastrale actuale şi registrele imobiliare. Toate schimbările menţionate generează dificultăţi în clarificarea statutului legal al documentelor de proprietate pentru actualii proprietari de terenuri, această clarificare constituind un prim pas în procesul de strămutare şi compensare.

Constituţia României

3.3 Actuala Constituţie a României a fost adoptată printr-un referendum în decembrie 1991, fiind apoi modificată şi completată în octombrie 2003, în urma altui referendum. Ea defineşte România ca pe o republică constituţională şi ca pe un stat de drept, „democratic şi social”. În conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului recunoaşte, printre altele, egalitatea drepturilor, libertatea conştiinţei, prezumţia de nevinovăţie, libertatea de exprimare, pluralismul politic, existenţa sindicatelor. Recunoaşte de asemenea (Articolul 6) dreptul la identitate al persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Constituţia declară ca România are o economie de piaţă liberă. 3.4 În ceea ce priveşte proprietatea, prin Articolul 44 Constituţia recunoaşte, în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, dreptul la proprietate privată şi la protecţia de către stat a proprietăţii private, specificând următoarele:

1) Dreptul la proprietate (...) este garantat. 2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate



internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

3-1) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.2

4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.

5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.

6) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

3.5 Articolul 136 al Constituţiei (3) prevede de asemenea că: 1) Proprietatea este publică sau privată. 2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor

administrativ-teritoriale. 3) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu

potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.

5) Proprietatea privată este, în condiţiile legii, inviolabilă.”

Legea minelor

3.6 Legea Minelor (nr. 61/1998) a fost înlocuită de o nouă lege: nr. 85/18.03.2003. Această nouă Lege a Minelor prevede că titularul unei licenţe miniere poate obţine accesul la terenurile necesare pentru dezvoltarea activităţilor miniere în perimetrul de exploatare/explorare, prin mai multe metode, după cum urmează (Articolul 6):

(1) Accesul la terenurile necesare efectuării activităţilor miniere se face în condiţiile

legii, prin: a. vânzare-cumpărare a terenurilor şi, după caz, a construcţiilor situate pe acestea, prin acte

legale, la preţul convenit între părţi; b. schimbul de terenuri, însoţit de strămutarea proprietarului afectat şi de reconstrucţia

clădirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiază de terenul eliberat, în conformitate cu acordul încheiat între părţi;

2 Paragraf adăugat în 2003. 3 Revizuit în 2003.



c. închirierea terenului pe durată determinată, cu stabilirea uzufructului, pe bază de contracte încheiate între părţi;

d. exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii; e. concesionarea terenurilor proprietate publică; f. asocierea dintre proprietarul terenului şi titularul de licenţă, prin aport la capitalul social, cu

contravaloarea terenului; g. alte proceduri stabilite de lege.”

3.7 Legea Minelor nu prevede un mecanism preferenţial pentru obţinerea dreptului de folosire a unui teren, dar se conformează prevederilor legale general valabile privind obţinerea acestor drepturi (adică încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare, etc.). Expresia “schimbul de terenuri, însoţit de strămutarea proprietarului afectat” din textul Legii Minelor (a se vedea mai sus, la punctul 3.6.b) se aplică strămutării.

Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995

3.8 Legea Protecţiei Mediului a fost adoptată în 1995 (şi modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 91/2002 şi Legea 294/2003). Legea prevede cadrul general privind protecţia mediului, inclusiv accesul publicului la informaţiile privind calitatea mediului şi dreptul de consultare privind mediul şi amenajarea teritoriului. Hotărârea de Guvern nr. 918/2002 detaliază procedura de autorizare/avizare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător, incluzând procedura de elaborare a studiilor de impact asupra mediului şi cerinţele privind consultarea şi implicarea publicului.

Hotărârea de Guvern nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

3.9 Hotărârea nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism defineşte planul şi regulamentul de urbanism pe care consiliile locale trebuie să le pregătească şi să le actualizeze pentru unitatea administrativ-teritorială respectivă. Planul de amenajare teritorială (PAT), planul de urbanism general (PUG) şi regulamentele aferente constituie baza tehnică şi legală pentru orice modificări aduse zonei. Acestea pot schimba modul de utilizare a terenului în cadrul comunei/localităţii, pentru a crea posibilitatea dezvoltării şi autorizării unor proiecte de utilitate publică sau proiecte private noi, cum ar fi cele legate de minerit. Atât normele, cât şi regulamentul de urbanism general constituie o parte a Ordinului Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, nr. 80/N/1996. Alte planuri urbane şi regulamente de urbanism includ planul de urbanism zonal (PUZ) şi planul de urbanism de detaliu (PUD). 3.10 Planurile de urbanism general sunt elaborate de consiliile locale (municipale, orăşeneşti, comunale), fiind supuse unui proces de analiză şi autorizare până în momentul aprobării lor finale de către aceste consilii. Procesul de autorizare include aprobarea planurilor de urbanism general de către diverse foruri în drept (Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii şi Cultelor, etc.). 3.11 Planurile de urbanism general stabilesc reguli privind destinaţia terenurilor (agricol, industrial, rezidenţial), în intravilan şi în extravilan, cerinţe privind construcţiile şi demolările – adică zonele în care este permisă construcţia anumitor tipuri de clădiri, zonele în care construcţia anumitor clădiri este limitată/interzisă; interdicţii de demolare a anumitor construcţii; restricţii privind construcţia la anumite distanţe faţă de anumite utilităţi; mărimea zonelor protejate şi regimul construcţiilor/demolărilor în zonele protejate; regimul construcţiilor/demolărilor în scopuri industriale/rezidenţiale, în cadrul zonelor de protecţie, etc.



3.12 Procedura de aprobare a planului de urbanism general include dezbateri publice, în cadrul cărora, membrii comunităţii locale au ocazia să îşi exprime opiniile şi îngrijorările în legătură cu modul în care planul de urbanism general ţine seama de reglementările din domeniu şi cu modul în care au fost aplicate aceste reglementări. 3.13 Un aspect important al planului de urbanism general şi al regulamentelor aferente este acela că se pot defini anumite restricţii privind dezvoltarea unor zone din teritoriu. Orice propunere privind construcţia sau dezvoltarea altor tipuri de obiective sau în alte locaţii decât cele menţionate în planul de urbanism general, sau în arii supuse restricţiei, necesită aprobarea consiliului local.

CADRUL INSTITUŢIONAL GENERAL

Date generale privind organizaţiile guvernamentale din România

3.14 Mai multe legi emise în 2001 (4) prevăd descentralizarea procesului de luare a deciziilor la nivel administrativ prin promovarea unor concepte ca “autonomia locală”, “descentralizarea serviciilor publice” şi “consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit” (Legea nr. 215/2001, Articolul 2). 3.15 În cadrul actualului proces de descentralizare, există două nivele ale administraţiei locale cu putere de decizie: • nivelul judeţean, cu un consiliu ales pe plan local care coexistă cu organisme

descentralizate reprezentând Guvernul central, • nivelul comunal sau orăşenesc, cu un consiliul propriu a cărui componenţă este stabilită de

asemenea , în urma alegerilor.

Organizaţii guvernamentale centrale potenţial implicate în strămutare

3.16 Următoarele ministere sunt implicate prin diverse aspecte legate de compensare şi strămutare, sau alte probleme legate de Proiect, fie prin sediul lor central din Bucureşti, fie prin filialele judeţene din Alba Iulia: • Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, având între altele autoritatea

construcţiei de locuinţe şi drumuri precum şi pe cea a analizei amenajării teritoriale la nivel local şi judeţean; reglementează de asemenea declaraţiile de interes public sau de expropriere;

• Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor conduce procesul de evaluare a impactului asupra mediului şi supervizează amenajările legate de utilizarea apei;

• Ministerul Economiei şi Comerţului este instituţia conducătoare în domeniul autorizării investiţiilor industriale şi miniere; supervizează de asemenea companiile miniere şi reglementează sectorul energetic precum şi alte amenajări asociate, publice sau private;

• alte ministere cum ar fi Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau Ministerul Sănătăţii, sunt implicate în administrarea serviciilor publice asociate, la nivel local, în timp ce Ministerul Culturii şi Cultelor supervizează organizaţiile religioase şi proprietăţile acestora din domeniul patrimoniului istoric şi arheologic.

4 Legea nr. 215/2001 a Administraţiei Publice Locale, Legea nr. 326/2001 privind Gospodăria Comunală precum

şi Legea nr. 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului şi Urbanismul.



Organizaţii guvernamentale locale

La nivel comunal/orăşenesc 3.17 Nivelul inferior al guvernării locale în România îl reprezintă comuna pentru zonele rurale şi oraşul pentru zonele urbane. Zona afectată de Proiect include o parte din comuna Roşia Montană şi o zonă foarte restrânsă din vecinătatea oraşului Abrud. 3.18 Atât comuna cât şi oraşul sunt administrate de un primar şi de un consiliu local ales. Primarul este ales prin vot direct, iar consilierii locali pe baza voturilor primite de partidele pe care le reprezintă, ei nefiind neapărat reprezentanţi ai unor zone geografice în cadrul comunei. Viceprimarul este ales dintre consilierii locali. Alegerile municipale se ţin odată la patru ani, ultimele fiind cele din iunie 2004, în urma cărora la Roşia Montană au fost aleşi un primar şi 13 consilieri locali. 3.19 Primarul şi viceprimarul ocupă posturi plătite, cu normă întreagă. Consilierii primesc un stipendiu lunar condiţionat de participarea la adunările consiliului, cei mai mulţi fiind angajaţi în alte activităţi pe care le exercită în paralel cu munca din cadrul consiliului local. Adunările generale ale consiliului local se ţin în fiecare lună. Există de asemenea, comisii ale consiliului local care sunt responsabile pentru probleme specifice şi care se întrunesc odată pe lună. Aceste comisii fac recomandări consiliului local. Toate deciziile consiliului local sunt afişate pe un panou situat la primărie. 3.20 Există mai mulţi angajaţi care sprijină activitatea primarului, a viceprimarului şi a consiliului local, aceştia fiind conduşi de un secretar numit în funcţie. La Roşia Montană există aproximativ 15 persoane care lucrează ca angajaţi civici. Principalele domenii ale jurisdicţiei consiliului local includ repararea şi întreţinerea drumurilor şi clădirilor precum şi probleme legate de utilizarea terenurilor.

La nivel judeţean 3.21 Zona Proiectului este situată în judeţul Alba al cărui centru administrativ se găseşte în oraşul Alba Iulia. La nivel judeţean coexistă două nivele de autoritate administrativă: • prefectul judeţului care este reprezentatul numit al Guvernului şi este asistat de un

subprefect; prefectul supervizează activităţile consiliilor locale şi a celui judeţean în domeniul său de jurisdicţie (de exemplu, verifică legalitatea actelor şi acţiunilor acestora), asigură respectarea a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, şi conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor;

• consiliul judeţean ales (condus de un preşedinte) este echivalentul consiliului local la nivel judeţean, având atribuţii specifice prevăzute de lege.

3.22 Unul din multiplele roluri atribuite consiliilor judeţene prin legile cu caracter descentralizator emise în 2001 este legat de dezvoltarea regională: “adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeţului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora” (Legea nr. 215/2001, Articolul 104); consiliul judeţean este de asemenea responsabil pentru drumurile de interes judeţean. 3.23 Consiliul judeţean este condus de un preşedinte şi de doi vicepreşedinţi, toţi aleşi, iar funcţionarii civili ai consiliului sunt conduşi de un secretar general numit de ministerul de resort.



3.24 Comisia judeţeană consultativă include în componenţa sa consiliul judeţean ales, prefectul şi primarii oraşelor şi comunelor, precum şi conducătorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor, ofiţeri comandanţi ai instituţiilor militare, conducători ai companiilor naţionale şi ale filialelor acestora. 3.25 Comisia judeţeană (cu 155 de membri în judeţul Alba) reprezintă un organ consultativ care dezbate şi îşi însuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială a judeţului, precum şi activităţile desfăşurate de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene în vederea implementării Programului de guvernare acceptat de Parlament.

PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR – TRANZACŢII IMOBILIARE

Proprietatea asupra terenurilor în România

Dreptul de proprietate 3.26 Înainte de 1990, cea mai mare parte a terenurilor din România se afla în proprietatea statului, fie ca proprietate obştească, fie aparţinând unor entităţi ale statului. Persoanele fizice deţineau numai suprafeţe limitate de teren agricol sau ocupat de locuinţe. Începând cu 1991, dreptul de proprietate asupra terenurilor a fost reglementat de Constituţie şi de Legea Fondului Funciar (nr. 18/1991). Această lege a reinstaurat drepturile de proprietate asupra terenurilor din zonele colectivizate. Ulterior, au fost emise şi alte legi care au reglementat restituirea terenurilor mai ales în situaţii care nu erau prevăzute de Legea Fondului Funciar (păduri etc.). 3.27 În iulie 1997, aproape 70% dintre cele 4,3 milioane de persoane care au depus cereri de restituire a terenurilor şi proprietăţilor deţinute de fostele cooperative agricole de producţie, au primit titluri de proprietate care certifică transferul terenurilor în proprietate privată. În mod similar, aproape toţi ocupanţii locuinţelor în proprietatea statului au obţinut titluri de proprietate pentru acestea. 3.28 Legea Cadastrului şi a Publicităţii Imobiliare (nr. 7/1996) a unificat sistemele de publicitate pentru bunurile imobiliare. Această lege stabileşte sistemul Cărţii Funciare, adică un sistem de evidenţă a bunurilor mobile mai degrabă decât al tranzacţiilor. Prin urmare, existenţa unui titlu de proprietate valabil din punct de vedere juridic, atât pentru terenuri cât şi pentru clădiri, este în general confirmată de înregistrarea acestuia în Cartea Funciară. 3.29 Iniţial, Constituţia şi alte legi ale României restricţiona dreptul de proprietate asupra terenurilor de către persoane fizice şi juridice străine. Recent, cadrul legal pentru acest tip de tranzacţii este constituit de Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini, apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine. 3.30 Dreptul de uzufruct este reglementat de Codul Civil ca un drept acordat de titularul unui drept de proprietate asupra unui bun, unei alte persoane, cu condiţia ca aceasta să-i conserve substanţa. Acest drept poate fi acordat fie gratuit, fie contra unei plăţi. Pentru a putea fi opozabil terţilor, acest drept trebuie înregistrat în Cartea Funciară. Dreptul de uzufruct încetează în următoarele situaţii: prin decesul beneficiarului acestui drept, la expirarea perioadei pentru care a fost acordat (dacă este prevăzută), când bunul pentru care s-a acordat dreptul este complet distrusă, dacă beneficiarul dreptului renunţă, etc. Vânzarea bunului nu atrage după sine încetarea dreptului de uzufruct asupra bunului respectiv. 3.31 Codul Civil conţine reguli generale privind drepturile şi obligaţiile chiriaşilor, precum şi drepturile proprietarilor şi obligaţiile pe care aceştia le au faţă de chiriaşi. Drepturile chiriaşilor sunt stabilite pe baza unor contracte de închiriere încheiate între proprietarul bunului şi chiriaş. Pentru a fi opozabil terţilor (adică noului proprietar în cazul vânzării), contractelor de închiriere cu o durată de până la trei ani li se va da o dată certă (la notarul public), iar contractele cu o durată de peste trei ani trebuie înregistrate în Cartea Funciară.



3.32 În practică, contractele de închiriere sunt încheiate pentru perioade limitate. Ele pot înceta înaintea termenului stabilit, prin acordul părţilor, sau la iniţiativa oricăreia dintre părţi şi cu condiţia unei anumite notificări prealabile. Astfel de cazuri de încetare sunt prevăzute în mod expres prin contractul de închiriere. Cu toate acestea, există şi în această privinţă câteva prevederi minimale conţinute în Codul Civil şi în Legea nr. 114/1996 (Legea Locuinţei). 3.33 Legea 114/1996 specifică faptul că termenul minim de notificare prealabilă de încetare este de 60 de zile, în cazul în care chiriaşul solicită încetarea, dar nu se prevăd termene maxime sau minime de notificare prealabilă în cazul în care încetarea este cerută de proprietar.

Servituţi de trecere 3.34 În conformitate cu Codul Civil, proprietarul unui teren fără drum de acces (adică drum, potecă), poate pretinde dreptul de servitute de trecere de la proprietarii terenurilor învecinate. Dreptul de servitute de trecere trebuie stabilit astfel încât să creeze un minimum de deranj pentru proprietarii care acordă un astfel de drept. Dreptul de servitute de trecere poate fi acordat gratuit sau contra unei plăţi care va fi negociată între cele două părţi (adică între proprietarul care pretinde/solicită dreptul de servitute de trecere şi proprietarul care acordă acest drept). Pentru a-l face opozabil terţilor, acest drept trebuie înregistrat în Cartea Funciară. În cazul în care terenul pentru care s-a acordat dreptul de servitute de trecere este înstrăinată, noul proprietar trebuie să respecte acest drept.

Operaţiuni cu bunuri imobile

3.35 Reglementările de bază privind operaţiunile cu bunuri imobile sunt incluse în Codul Civil. După 1990 au fost emise mai multe acte normative care reglementează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile: Legea nr. 54/1998 privind Circulaţia Juridică a Terenurilor, Legea nr. 66/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 226/2000 privind Circulaţia Juridică a Terenurilor Forestiere şi Legea nr. 7/1996 a Cadastrului şi a Publicităţii Imobiliare. 3.36 Trebuie avute în vedere următoarele evoluţii în domeniul reglementărilor legale:

Legea nr. 54/1998 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 226/2000 au fost abrogate; Legea nr. 7/1996 a fost modificată prin Legea nr. 247/2005; Aspectele cuprinse în Legea nr. 54/1998 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.

226/2000 sunt reglementate prin Titlul X „Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente.

3.37 În conformitate cu aceste legi, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile poate fi făcut prin câteva tipuri de operaţiuni juridice: donaţie, vânzare-cumpărare, schimb de titluri. Dreptul de proprietate poate reprezenta de asemenea aport în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale (Legea nr. 31/1990 privind Societăţile Comerciale). 3.38 În practică, modalitatea cea mai răspândită de înstrăinare a dreptului de proprietate o constituie vânzarea-cumpărarea. După cum se prevede în legislaţia aplicabilă, vânzarea-cumpărarea unui bun imobil se face printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică în faţa notarului public, care apoi este înregistrat în Cartea Funciară. Contractele de vânzare-cumpărare pot fi încheiate în formă autentică numai în situaţia în care titlurile de proprietate ale vânzătorilor sunt valabile din punct de vedere juridic. Aceasta înseamnă că vânzătorul trebuie să fi obţinut titlul de proprietate pe căi legale, iar titlul să fie înregistrat în Cartea Funciară. Codul Civil conţine de asemenea prevederi privind cerinţele de bază privind de validitatea contractelor.



3.39 În ceea ce priveşte preţul, Codul Civil prevede că părţile sunt libere să determine preţul, dar cere în acelaşi timp ca preţul să fie unul “serios şi onest”, fără însă a furniza criterii pentru stabilirea unui astfel de preţ. 3.40 Anumitor operaţiuni de vânzare-cumpărare li se aplică şi anumite prevederi specifice:

• vânzătorul unui teren forestier trebuie să acorde statului, un drept de preempţiune de 30 de zile; • vânzătorii clădirilor/construcţiilor clasificate ca monumente istorice trebuie să acorde un drept de

preempţiune de 30 de zile Ministerului Culturii şi Cultelor, iar dacă acesta declină oferta, un drept de preempţiune de 15 zile, autorităţilor publice locale;

• terenurile din extravilan pot să fie vândute numai după acordarea de către vânzător a unui drept de preempţiune de 45 de zile, co-proprietarilor, vecinilor, arendaşilor.

Exproprierea

3.41 Politica RMGC este aceea de a cumpăra proprietăţile din zona de impact a Proiectului, pe baza unor tranzacţii liber consimţite de vânzător şi cumpărător, compania neavând nici o intenţie de a utiliza procedura de expropriere. Deoarece exproprierea poate fi utilizată ca o ultimă soluţie într-un număr restrâns de cazuri în care nu se poate ajunge la nici o înţelegere, actualul Plan de acţiune pentru strămutare şi relocare prezintă cerinţele şi procedurile aplicabile în România pentru expropriere.

Cadrul legal 3.42 Cadrul legal pentru exproprierea proprietăţilor private este dat de Legea nr. 33/1994 privind Exproprierea pentru Cauză de Utilitate Publică. Această lege face în mod specific referire la activităţile de explorare geologică şi de exploatare a resurselor minerale, ambele fiind privite drept cauze de utilitate publică care pot genera procedura exproprierii. Legea Minelor nr. 85/2003 menţionează de asemenea exproprierea ca una din modalităţile de obţinere a accesului la terenuri de către titularii de licenţe miniere.

Prezentare generală a procedurii de expropriere 3.43 Exproprierea poate fi realizată numai după emiterea unui act de declarare a utilităţii publice. Acest act va determina, printre altele, reprezentantul statului în procedura de expropriere. În conformitate cu legea română, procesul de expropriere se bazează în mod esenţial pe interacţiunea dintre reprezentantul statului expropriator, acţionând în numele guvernului, şi o comisie de expropriere menită să protejeze interesele proprietarilor afectaţi. În situaţiile în care reprezentantul statului şi proprietarul afectat nu pot ajunge la un acord, procedura este supusă unei soluţionări de către instanţele competente.

Utilitatea publică 3.44 Utilitatea publică poate fi stabilită pentru obiective de interes naţional sau regional. Utilitatea publică este decisă în mod normal printr-o hotărâre de guvern – în cazul obiectivelor de interes naţional, şi de consiliile locale – pentru obiective de interes local. În cazul unor proiecte care afectează monumente istorice sau localităţi întregi, declararea utilităţii publice poate necesita elaborarea de către guvern a unei legi şi înaintarea acesteia pentru dezbatere în parlament. Va fi numită o comisie va stabili dacă există elemente care să justifice interesul public al proiectului propus. 3.45 Comisia este formată din reprezentanţi ai mai multor autorităţi: • ministerul care coordonează domeniul de activitate pentru care se propune exproprierea (de

exemplu, Ministerul Economiei şi Comerţului pentru minerit), • Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, • Ministerul de Finanţe,



• preşedintele consiliului judeţean şi şefii departamentelor de resort la nivel judeţean, • primarii din comunele sau oraşele implicate. 3.46 Declararea utilităţii publice de interes naţional va fi anunţată la sediul consiliului local respectiv şi prin publicare în Monitorul Oficial al României. Utilitatea publică de interes local va fi anunţată la sediului consiliului local şi publicată în presa locală.

Exproprierea: procedura amiabilă 3.47 Primul pas în cadrul procedurii îl reprezintă inventarierea de către expropriator a tuturor proprietăţilor care urmează să fie expropriate, incluzând atât terenuri cât şi construcţii. Acest inventar va fi dat publicităţii la sediul consiliului judeţean, iar proprietarii afectaţi vor avea la dispoziţie 45 de zile pentru a depune o întâmpinare la primarul comunei sau oraşului pe al căror teritoriu se află imobilul. 3.48 În fiecare oraş sau comună afectată, Guvernul numeşte oficial o comisie de expropriere care include: • 3 specialişti din domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică, • 3 proprietari de imobile din oraşul sau comuna în care sunt situate proprietăţile imobiliare

propuse pentru expropriere (selectaţi prin tragere la sorţi dintr-o listă de minimum 25 de astfel de proprietari),

• primarul localităţii, • un delegat al Guvernului care va fi şi preşedintele comisiei. 3.49 Expropriatorul propune comisiei de expropriere o valoare compensatorie pentru fiecare din proprietăţile avute în vedere. Dacă propunerea de despăgubire este respinsă de către comisie, expropriatorul va pregăti şi va înainta o nouă propunere. Dacă şi noua propunere este respinsă, decizia comisiei poate fi contestată în instanţă (urmând procedurile administrative legale). Expropriatorul trebuie să iniţieze procedura de expropriere judiciară la Curtea de apel în raza căreia se află proprietatea.

Expropriere: procedura judiciară 3.50 Odată ce dosarul este transferat la instanţa judecătorească, aceasta va verifica dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru expropriere şi dacă oferta de despăgubire este corectă. Pentru a stabilirea despăgubirilor, instanţa va constitui o comisie de experţi. Valoarea despăgubirii va fi determinată ţinând seama de valoarea de piaţă a proprietăţii în zona respectivă şi de pagubele aduse expropriatului. 3.51 Instanţa va compara valoarea de compensaţie stabilită de experţi cu cea oferită de expropriator şi, dacă este cazul, cu valoarea cerută de expropriat, decizând astfel asupra cuantumului despăgubirii care va fi acordată. Dacă părţile cad de acord asupra acestei valori, instanţa va lua notă de acest acord şi va pronunţa o hotărâre definitivă corespunzătoare.

Finalizarea procedurii de expropriere 3.52 Dreptul de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii va fi transferat în patrimoniul expropriatorului îndată ce obligaţiile impuse lui prin hotărâre judecătorească au fost îndeplinite. Eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropriatorului vor putea fi făcute numai pe baza unei încheieri a instanţei, care constată îndeplinirea obligaţiilor privind despăgubirea, nu mai târziu de 30 de zile de la data plăţii acesteia.



ALTE LEGI / REGLEMENTĂRI RELEVANTE

Construcţii şi demolări

3.53 Înaintea începerii oricărei construcţii, trebuie obţinut de la consiliul local un certificat de urbanism şi o autorizaţie de construcţie care să se conformeze cu prevederile Planului de urbanism general. Dosarul trebuie să includă un număr mare de aprobări din partea unor departamente şi servicii publice, precum şi titlul de proprietate asupra terenului. În România, clădirile trebuie să satisfacă o serie de reglementări, norme şi/sau standarde tehnice privind materialele, iluminatul, rezistenţa la condiţiile atmosferice, impactul asupra mediului, dimensiuni şi/sau alte amenajări (legate de electricitate, apă, gaz). 3.54 Demolarea construcţiilor necesită de asemenea obţinerea unei autorizaţii, conform unei proceduri similare cu cea cerută de autorizarea pentru construcţii.

Concesiunea minieră

3.55 Proiectul constă într-o concesiune pentru exploatare minieră (Licenţa) a cărei titular este RMGC şi care acoperă aproximativ 2.388 de hectare. În conformitate cu termenii licenţei, RMGC are dreptul exclusiv de a efectua activităţi miniere de exploatare pentru un termen iniţial de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii licenţei pentru perioade succesive de câte 5 ani.

Politicile şi îndrumarele de siguranţă emise de Grupul Băncii Mondiale

3.56 Anexa 13 prezintă detalii privind politicile şi îndrumarele de siguranţă emise de Grupul Băncii Mondiale. Acest cadru de referinţă este recunoscut pe plan internaţional şi reprezintă unul dintre cele mai cuprinzătoare şi eficiente documente privind protecţia drepturilor persoanelor afectate. După cum s-a menţionat anterior, stă în intenţia RMGC de a se conforma atât legislaţiei române cât şi îndrumarelor emise de Grupul Băncii Mondiale.

IMPLICAŢII PRACTICE ALE CONTEXTULUI LEGISLATIV PENTRU PROIECTUL RMGC

Comparaţie între legea română şi cerinţele Grupului Băncii Mondiale

3.57 Principala diferenţă o constituie faptul că legea română, asemeni multor altor legislaţii în materie, este orientată către bunuri: bunurile pierdute cer despăgubire. În schimb, cerinţele Grupului Băncii Mondiale sunt orientate către mijloacele de trai: trebuie refăcute mijloacele de trai ale persoanelor dislocate, iar acestea nu trebuie să fie mai scăzute ci dimpotrivă, pe cât posibil mai ridicate şi cu un caracter durabil pentru perioada care urmează mutării. Accentul trebuie pus nu numai pe compensarea bunurilor pierdute ci şi pe sprijinul care trebuie acordat oamenilor de a-şi reface veniturile, modul de viaţă şi mijloacele de trai într-o manieră cuprinzătoare. Aceasta include accesul la activităţi aducătoare de venit sau la resurse naturale critice pentru subzistenţă (cum ar fi păşunile sau lemnul). 3.58 Tabelul 2 redă o comparaţie între legea română şi cerinţele Grupului Băncii Mondiale.

Tabelul 2: Comparaţie între legea română şi cerinţele Grupului Băncii Mondiale

Categoria de persoane afectate de Proiect şi

tipul bunurilor pierdute

Legea română Cerinţele Grupului Băncii Mondiale

PROPRIETARI – Despăgubire în numerar echivalentă cu venitul agricol realizat în 25 până

Compensările ar trebui stabilite la un nivel care să acopere integral „valoarea



Terenuri productive la 30 de ani, pe baza aşa-numitei “metode de randament””

de înlocuire”.Recomandă cu tărie despăgubirea teren-pentru-teren (strămutare), în funcţie de circumstanţe şi de doleanţele persoanelor afectate.

PROPRIETARI –Construcţii

Despăgubire în numerar bazată pe expertizarea construcţiei de către un evaluator atestat; calculul are la bază preţurile pe metrul pătrat, practicate în mod normal (stabilite de Guvern), actualizate şi scăzute în funcţie de situaţia economică şi de coeficienţii de uzură

Recomandă cu tărie strămutarea sau despăgubirea în numerar la un nivel care să acopere integral costul de înlocuire, inclusiv costul forţei de muncă

CHIRIAŞI – Terenuri productive sau

construcţii

Fără despăgubiri Vor fi compensaţi pentru bunurile imobile care le aparţin, cum ar fi îmbunătăţiri aduse locuinţelor sau terenurilor, şi vor fi sprijiniţi pentru a găsi o nouă locuinţă

ÎNTREPRINZĂTORI Fără despăgubiri pentru venitul pierdut. Există prevederi în legătură cu despăgubirea în numerar, pe baza evaluării, a bunurilor imobiliare

Vor fi compensaţi pentru bunurile imobile. Vor fi sprijiniţi în încercarea de a identifica oportunităţi similare pentru afaceri.

Principii referitoare la achiziţia terenurilor

3.59 RMGC a decis să nu facă uz de expropriere intrucat comunitatea este cea care trebuie sa decida daca vrea Proiectul. În schimb, RMGC ia în considerare ca pe o primă opţiune, efectuarea de tranzacţii liber consimţite între vânzător şi cumpărător. Cu toate acestea, exproprierea ar putea fi luată în calcul pentru acele situaţii în care nu se va putea ajunge la o înţelegere amiabilă între părţi.



4. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA TERENURILOR ŞI POPULAŢIEI

SUMARUL CATEGORIILOR DE IMPACT

4.1 Următorul tabel redă un sumar al diverselor categorii de impact asupra oamenilor, terenurilor şi clădirilor, în modul în care au fost estimate în ianuarie 2005:

Tabelul 3: Sumarul categoriilor de impact

Numărul persoanelor afectate

2.096 persoane

Suprafaţa terenului afectat Un total de 1.663,89 hectare de teren incluzând: • Zona de impact a Proiectului: 1.599,91 hectare; • Anexele Zonei de Impact a Proiectului (de exemplu

drumuri de acces): 63,98 hectare

Numărul proprietăţilor afectate

974 proprietăţi rezidenţiale (locuinţe),401 sunt deja achizitionate de RMGC 1947 alte proprietăţi imobiliare (nerezidenţiale; majoritatea de natură agricolă) ,483 sunt deja achizitionate de RMGC

Numărul proprietăţilor rezidenţiale afectate

974(838 gospodării +136 apartamente), majoritatea incluzând cel puţin o clădire rezidenţial, un teren sau anexe nelocuibile,101 sunt demolate

Facilităţi publice afectate primăria din Roşia Montană 3 şcoli 1 dispensar sistemul de distribuţie şi alimentare a apei, sistemul de distribuţie a energiei electrice şi sistemul de canalizare Postul de poliţie

Biserici şi cimitire afectate 2 biserici şi 2 case de rugăciune (din care 1 nefunctionala5) aflate in zona propusa pentru a fi dezvoltat proiectul; acestea vor fi stramutate acolo unde se vor stramuta comunitatile6;

5 Functia ei fiind preluata de cea de-a doua, o constructie noua. 6 Restul bisericilor din comuna Rosia Montana nu vor fi afectate, fiind amplasate in Zone Protejate.



6 cimitire afectate; acestea vor fi mutate in zonele de stramutare, acolo unde vor decide familiile7.

Societăţile comerciale afectate

34 societăţi comerciale mici sau medii

COMUNITĂŢILE AFECTATE DE PROIECT

4.2 În cadrul comunei Roşia Montană, următoarele patru sate vor fi parţial sau total afectate: Roşia Montană şi Ţarina situate în valea Roşiei, Corna şi Bunta, situate în valea Corna. În zona Cărpiniş, de-a lungul conductei de apă, se va înregistra un impact temporar. 4.3 În limitele oraşului Abrud, învecinat Proiectului, singurele localităţi care vor intra în zona de impact sunt Gura Cornei, sat situat la gura văii Cornei. Conducta principală de apă va traversa terenuri aflate în administrarea oraşului Câmpeni. 4.4 Figura 4 arată limitele comunei, satele componente şi zona de impact a Proiectului.

7 Restul cimitirelor din comuna Rosia Montana nu vor fi afectate, fiind amplasate in zone protejate.



Figura 4: Amplasarea localităţilor care vor fi afectate de Proiect



LOCUINŢE AFECTATE DE PROIECT

4.5 Gospodăriile afectate includ de obicei clădiri de locuit, anexele nelocuibile şi posibil, o grădină. 4.6 În plus faţă de gospodăriile amplasate pe un lot privat de teren, în categoria locuinţelor afectate intră şi apartamentele de bloc. 4.7 Numărul total de locuinţe afectate este următorul: • Comuna Roşia Montană: 863 • Oraşul Abrud: 111 • Total: 974 4.8 În Anexa 11 sunt redate detalii privind locuinţele afectate. 4.9 Centrul Roşiei Montane include un număr de clădiri de interes istoric. Cele mai multe dintre aceste clădiri datează din secolul al XIX-lea şi sunt reprezentative pentru diverse perioade sau influenţe arhitectonice austro-ungare. Aceste clădiri au fost inventariate şi descrise în detaliu de specialişti, ca parte a efortului de conservare a valorilor culturale iniţiat de RMGC. Caracteristicile şi elementele de interes ale acestor clădiri, precum şi măsurile specifice de conservare avute în vedere de RMGC în cooperare cu autorităţile guvernamentale de resort, constituie obiectul unui Plan separat de management al patrimoniului cultural. RMGC a luat în considerare conservarea anumitor clădiri istorice din Roşia Montană elaborând un plan specific acestui scop (a se vedea Planul de management al patrimoniului cultural).

FACILITĂŢI PUBLICE

Şcoli

4.10 În zona de impact a Proiectului există trei şcoli: (a se vedea figura 5): • Şcoala Simeon Balint din Roşia Montană este cea mai mare, având o grădiniţă cu aproape

40 de copii, o secţie de şcoală primară (I-IV), cu patru clase, şi o secţie de curs elementar (V-VIII), de asemenea cu patru clase; şcoala include o bibliotecă publică (cu 23.000 de cărţi).

• Şcoala Gura Minei din Roşia Montană are la rândul său o grădiniţă cu aproximativ 20 de copii şi o secţie de curs primar cu aproximativ 40 de elevi.

• Şcoala primară din Corna are 4 clase. 4.11 Roşia Montană mai are două şcoli în afara zonei afectate de Proiect: una în Gura Roşiei şi una în Vârtop.

Alte clădiri publice afectate 4.12 Vor fi afectate de Proiect şi următoarele facilităţi publice (a se vedea figura): • primăria şi postul de poliţie, • terenul de fotbal din Roşia Montană, • amenajări culturale întreţinute de Minvest SA: căminul cultural, Muzeul Minier Roşia

Montană şi un club muncitoresc.



Figura 5: Amplasarea clădirilor publice



Reţele de apă, energie electrică şi telecomunicaţii afectate de Proiect

4.13 Reţelele de apă, energie electrică şi telecomunicaţii vor fi afectate după cum urmează: • În comuna Roşia Montană se află în operare două reţele separate de distribuţie a apei,

ambele construite şi întreţinute de compania minieră de stat. Aceste două reţele deservesc aproximativ 600 de gospodării din valea Roşia. Apa provine din izvoare şi este tratată cu clor. Câteva localităţi, mai ales din valea Corna, şi case au surse proprii de aprovizionare cu apă, constând de obicei, din izvoare sau fântâni.

• Cele mai multe gospodării din Roşia Montană folosesc latrine simple. Există un mic sistem de canalizare care deserveşte câteva dintre apartamentele de bloc (din vecinătatea stadionului şi a primăriei). Efluenţii sunt evacuaţi de un serviciu de vidanjare din Abrud.

• Comuna Roşia Montană este conectată la reţeaua naţională de electricitate administrată de Electrica S.A. Energia este distribuită prin intermediul a câteva transformatoare de 110 kV şi 20 kV. Liniile de distribuţie funcţionează la 35 kV, 20 kV şi 6 kV, iar consumatorii sunt în totalitate contorizaţi. Toate localităţile sunt electrificate.

• Numeroase gospodării din Roşia Montană sunt conectate la reţeaua telefonică naţională prin intermediul unor linii convenţionale.

4.14 Anexa 12 conţine detalii privind reţelele de utilităţi publice.

Biserici şi cimitire afectate de Proiect

4.15 Vor fi afectate de Proiect: 2 biserici din Corna, 2 case de rugăciune în Corna şi 6 cimitire. Majoritatea bisericilor (5) si 6 cimitire nu sunt afectate fizic de Proiect (unele dintre aceste biserici şi cimitire sunt situate în zona protejată, sau în afara zonei de impact a Proiectului), iar compania a refacut proiectul astfel incat sa se evite bisericile si monumentele istorice din afara zonei de protectie. 4.16 Situaţia acestor biserici şi cimitire este redată în figura 6.

ACTIVITĂŢI COMERCIALE AFECTATE DE PROIECT

4.17 Proiectul va afecta 34 de mici activităţi comerciale (a se vedea de asemenea, Anexa 4). Dintre aceste 34 de activităţi comerciale, 12 sunt deţinute de persoane fizice, 9 sunt ale unor asociaţii familiale, iar 13 aparţin unor societăţi comerciale cu răspundere limitată (SRL) Cele mai multe activităţi comerciale constau din magazine alimentare (16), baruri (4) sau combinaţii ale celor două (3). Alte activităţi care privesc comerţul cu amănuntul sau furnizarea de servicii sunt reprezentate de ateliere de lăcătuşerie, frizerie/coafură, service auto, cizmărie, cabinete medicale, magazine de haine second-hand, pompe funebre, muzicanţi şi transporturi. Activităţile manufacturiere şi de prelucrare includ confecţionarea de echipament de protecţie, piscicultura, fabricarea de ţigle de acoperiş, producerea de cherestea



Figura6:Biserici &cimitire



5. STRATEGIA DE COMPENSARE, STRĂMUTARE ŞI RELOCARE

FUNDAMENTELE PLANULUI FINAL DE ACŢIUNE PENTRU STRĂMUTARE ŞI RELOCARE

5.1 Aproximativ 42% dintre locuinţele afectate au fost deja achiziţionate de RMGC, într-o perioadă cuprinsă între sfârşitul anului 2002 şi luna mai a anului 2004. În iunie 2004, compania a sistat achiziţionarea de locuinţe în vederea revizuirii propriei strategii de strămutare şi relocare. O primă strategie de strămutare şi compensare a fost elaborată de RMGC în 2002, aceasta fiind documentată printr-o versiune preliminară a Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare care a dată publicităţii la începutul anului 2003. Această strategie a fost consecvent aplicată până în iunie 2004. În acel moment, RMGC şi-a evaluat propria abordare, identificând necesitatea efectuării anumitor schimbări. 5.2 Modalitatea de compensare pentru locuinţe aplicată de RMGC în trecut a provocat nemulţumiri în rândurile comunităţii care a perceput acest proces ca fiind injust. Strategia originală de compensare a locuinţei se baza pe suprafaţa minimă de locuit prevăzută în standardele române, indiferent de suprafaţa efectivă a casei – de exemplu, o familie cu 4 membri trebuie să ocupe o suprafaţă locuibilă de 115 m2; astfel compensarea va fi calculată pentru o suprafaţă de 115 m2. Acest sistem a permis acordarea de compensări mari pentru persoanele care deţineau locuinţe mici, fapt care a fost respins de persoanele cu locuinţe mari. Acest sistem a determinat anumite persoane să recurgă în mod fraudulos la maximizarea compensărilor prin divizarea propriilor case în mai multe gospodării create artificial sau prin aducerea unor noi membri ai gospodăriei care nu au făcut parte din comunitate înainte. 5.3 Noua abordare ţine seama de necesitatea de a: • regla nivelul compensării astfel încât să aibă în vedere unele schimbări economice

incluzând recenta aplicare a taxei pe valoare adăugată la tranzacţiile imobiliare, schimbarea valutei de referinţă a Băncii Naţionale a României, din dolar SUA în euro, sumele în valută introduse în ţară de cetăţenii români care lucrează peste hotare, introducerea creditului ipotecar, perspectiva aderării la Uniunea Europeană, modificările aduse Constituţiei în privinţa garantării proprietăţii private.

• actualiza consultările cu reprezentaţii comunităţii, cu sprijin din partea unor specialişti consultanţi externi.

• revizui bazele compensării şi sprijinul acordat pentru strămutare. 5.4 RMGC a iniţiat studii privind evoluţia pieţei imobiliare pe o rază de 250 km în jurul comunei Roşia Montană. Experţii agricoli şi evaluatorii autorizaţi au contribuit între timp la reanalizarea principiilor de compensare pentru terenuri, recolte şi pomi fructiferi. Aceste principii au fost perfecţionate în cursul anului 2004, întregul pachet de compensări fiind revizuit din punct de vedere al criteriilor de eligibilitate, sumelor alocate pentru compensare şi al asistenţei acordate pentru strămutare. Actualul Plan de acţiune pentru strămutare şi relocare se bazează pe aceste principii revizuite.

PRINCIPII

Principiile de bază ale Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare

5.5 Principiile de bază ale Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare sunt următoarele: • Planul se conformează legilor şi reglementărilor române în vigoare, precum şi directivei

operaţionale 4.30 a Grupului Băncii Mondiale privind Strămutarea involuntară.



• Persoanele care fac dovada că deţin proprietăţi în zona de impact a Proiectului, definită prin Certificatul de urbanism solicitat de RMGC în martie 2006, sunt eligibile pentru compensarea proprietăţilor. Persoanele eligibile pot utiliza aceste compensări fie pentru strămutare, fie pentru relocare. În plus, proprietăţile care cad sub incidenţa modificărilor aduse Planului de urbanism zonal pentru zona industrială, vor fi de asemenea eligibile.

• Deţinătorii de proprietăţi din această zonă sunt eligibili pentru compensare; • RMGC achiziţionează proprietăţile pe baza unui acord liber consimţit între vânzător şi

cumpărător; exproprierea ar putea fi utilizată ca ultimă soluţie numai în cazurile în care nu se poate ajunge la o înţelegere.

• Persoanele afectate de Proiect, eligibile, primesc compensarea la valoare de înlocuire a proprietăţii afectate, la un nivel care să le permită înlocuire proprietăţii pierdute cu una nouă, aceasta constituind o condiţie obligatorie pentru proiecte compatibile cu Principiile Equator.

• Persoanele afectate de Proiect, eligibile, pot utiliza această compensare fie să se strămute într-un amplasament special destinat acestui scop, construit de RMGC în zona Piatra Albă din comuna Roşia Montană, sau în Alba Iulia, fie să primească o sumă în numerar şi să se mute, achiziţionând ele însele o proprietate care să o înlocuiască pe cea pierdută, într-o zonă la alegere.

• Proprietăţile persoanelor afectate de Proiect, eligibile, sunt evaluate şi compensate urmând aceleaşi reguli, indiferent dacă aceste persoane optează pentru strămutare sau relocare. Persoanele care optează pentru relocare utilizează compensarea pentru a achiziţiona ele însele o proprietate într-o zonă la alegerea acestora, în timp ce persoanele care optează pentru strămutare vor folosi compensarea pentru a cumpăra o proprietate pe un amplasament de strămutare amenajat de RMGC.

• Persoanele care aleg strămutarea au la dispoziţie opţiunea de a-şi construi propria casă pe unul din amplasamentele de strămutare special amenajate.

• Amenajările comunitare din Roşia Montană, incluzând infrastructura edilitară afectată şi alte facilităţi publice, vor fi refăcute pe amplasamentul de strămutare Piatra Albă.

• Au fost propuse mai multe tipuri de case pentru strămutare. • RMGC va asigura diverse tipuri de asistenţă şi instruire pentru a ajuta persoanele afectate

să-şi refacă nivelul de trai în noile zone în care vor locui. • Activităţile comerciale vor fi compensate pentru pierderile suferite în perioada necesară

pentru restabilire. Aceste activităţi vor fi sprijinite în vederea refacerii, indiferent dacă întreprinzătorii respectivi optează pentru strămutare sau relocare.

• Proiectul va institui un sistem complex de soluţionare a nemulţumirilor. 5.6 Următoarea schemă prezintă mecanismul de compensare şi utilizarea acesteia atât în cazul strămutării sau relocării:



SUMARUL DREPTURILOR DE COMPENSARE

5.7 Tabelul următor redă o sinteză a drepturilor de compensare pentru diverse tipuri de bunuri pierdute.

Proprietate afectată

Evaluare

Compensare

Relocare: Folosirea compensarii in numerar

pentru achizitionarea unor proprietati intr-o zona,alta decat

zona de stramutare propusa

Strămutare: Folosirea compensarii pentru schimbul

cu alte proprietati,(terenuri si case ) ,construite de RMGC sau in regie

proprie,in amplasamentele de strămutare


F.Giovannetti for STANTEC 41

Tabelul 4: Matricea drepturilor de compensare

Categorie de

persoană afectată

de Proiect

Categorie de impact

Criterii de eligibilitate Drepturi de compensare

Opţiuni disponibile

pentru persoanele afectate de

Proiect

Alte drepturi

Prop

riet

ari

Pierderea clădirii de locuit

Titlu de proprietate pentru o casă situată în zona de impact a Proiectului

Compensarea casei de locuit la valoarea integrală de înlocuire, conform metodelor de calcul şi preţurilor detaliate în paragraful 5.8 şi mai departe.

Proprietarul afectat poate alege între relocare şi strămutare

• Asistenţă pentru mutare (§ 5.36) • Recuperare (§ 5.38) • Monitorizarea unor eventuale

dificultăţi după relocare sau strămutare

• Monitorizare specifică pentru persoanele vulnerabile, după relocare sau strămutare, şi acordarea de asistenţă specială, dacă acest lucru se dovedeşte necesar

• Acces la Fondul pentru îmbunătăţirea calificării profesionale (§ 5.82)

• Acces la Fondul pentru întreprinderi mici (§ 5.88)

Pierderea lotului de casă

Titlu de proprietate pentru un lot de casă situat în zona de impact a Proiectului

Compensarea lotului de casă pierdut la valoarea integrală de înlocuire conform metodelor de calcul şi preţurilor detaliate în paragraful 5.21 şi mai departe: • Teren construit: 8,33 euro/m2 pe baza analizei tranzacţiilor

recente din zonă • Teren de grădină: 8,33 euro/m2 + compensare pentru pierderea

potenţială a recoltei, calculată pe baza unei recolte pierdute de varză, 0,599 euro/m2

Proprietarul afectat poate alege între relocare şi strămutare

• Recolte de la culturile în curs (§ 5.37)

• Recuperare (§ 5.38)

Pierderea terenului

Titlu de proprietate pentru un teren

Compensarea terenului agricol pierdut la valoarea integrală de înlocuire conform metodelor de calcul şi preţurilor detaliate în

Relocare sau strămutare dacă

• Recolte de la culturile în curs (§ 5.37)



Categorie de

persoană afectată

de Proiect

Categorie de impact




Proiect

Alte drepturi

agricol agricol situat în zona de impact a Proiectului

paragraful 5.21 şi mai departe: • Teren arabil: 9410 euro/ha (atât grădină cât şi câmp deschis) • Păşune 1280 euro/ha • Teren neproductiv: 110 euro /ha + compensare pentru recoltele

anuale potenţial pierdute, calculate astfel: • Grădină: venit pierdut pentru o recoltă de varză, 0,599 euro

/m2. • Câmp deschis: venit pierdut pentru o recoltă de cartofi 4040

euro/ha • Fân: venit pierdut pentru o recoltă anuală de fân 570 euro/ha

proprietarul direct afectat deţine de asemenea o locuinţă afectată, cu posibilitatea de a se asigura un lot agricol cu potenţial similar

Pierderea terenului forestier

Titlu de proprietate pentru un teren forestier situat în zona de impact a Proiectului

Compensarea terenului forestier pierdut la valoarea integrală de înlocuire conform metodelor de calcul şi preţurilor detaliate în paragraful 5.21 şi mai departe:

Relocare sau strămutare dacă proprietarul direct afectat deţine de asemenea o locuinţă afectată

• Recoltă de lemn de foc (§ 5.37)

Util

izat

ori d

e te

ren

agri

col Pierderea

recoltelor anuale

Drept de proprietate certificat pentru recolte anuale în zona de impact a Proiectului

Compensarea pentru recoltele anuale este inclusă în preţurile pentru terenuri agricole (a se vedea mai sus „Pierderea terenului agricol” şi tabelul 10). În cazul în care compensarea pentru astfel de recolte trebuie plătită altei persoane decât proprietarului, ratele de compensare prezentate în tabelul 5 pentru compensări de recolte şi refaceri de recolte se aplică separat de cele acordate pentru terenuri. Compensarea pentru recolte anuale se calculează la valoarea integrală de înlocuire bazată pe valoarea celor mai profitabile recolte pentru grădini (varză) şi pentru câmp deschis (cartofi) sau pentru păşuni (fân).

Relocare sau strămutare dacă proprietarul direct afectat deţine de asemenea o locuinţă afectată

• Recoltă de la culturile în curs (§ 5.37)

Pierderea recoltelor

Drept de proprietate certificat pentru

Compensare pentru recolte perene la valoarea integrală de înlocuire, incluzând valoarea pentru recolta pierdută, cheltuielile potenţiale din

• Recoltă de la culturile în curs şi lemn de foc (a se vedea § 5.37)



Categorie de

persoană afectată

de Proiect

Categorie de impact




Proiect

Alte drepturi

perene recolte perene în zona de impact a Proiectului

perioada de refacere şi pierderile potenţiale de venit din perioada de refacere, calculate pe baza metodelor şi ratelor prezentate în detaliu în § 5.31 şi mai departe.

Chi

riaş

i

Pierderea locuinţei închiriate

Dovada ocupării unei locuinţe în zona de impact a Proiectului

Fără compensare Relocare

• Asistenţă pentru mutare (a se vedea § 5.36)

• Monitorizarea unor eventuale dificultăţi după relocare sau strămutare

• Monitorizare specifică pentru persoanele vulnerabile, după relocare sau strămutare, şi acordarea de asistenţă specială, dacă acest lucru se dovedeşte necesar

Într

epri

nzăt

ori

Pierderea activităţii comerciale

Dovada deţinerii unei activităţi comerciale în zona de impact a Proiectului

Compensare pentru pierderea veniturilor conform detaliilor din § 5.79

Compensare sau asistenţă pentru pensionare în cazul întreprinzătorilor mai vârstnici



Pierderea locului de muncă într-o întreprindere mică

Dovada angajării într-o activitate comercială afectată

Compensare pentru pierderea venitului echivalent cu trei luni de retribuţie (în medie) sau pe baza unui calcul realizat de la caz la caz N/A



Pierderea bunurilor

Dovada deţinerii în proprietate a unui bun Compensare la valoarea integrală de înlocuire: N/A -



Categorie de

persoană afectată

de Proiect

Categorie de impact




Proiect

Alte drepturi

imobile asociate unei activităţi comerciale

imobiliar asociat unei activităţi comerciale în zona de impact a Proiectului

• Clădiri: aceleaşi principii (incluzând metodele şi preţurile, acolo unde este cazul) ca cele aplicabile clădirilor de locuit şi anexelor

• Alte bunuri imobile: evaluare de la caz la caz

Ent

ităţi

publ

ice

Pierderea clădirilor publice

Clădiri publice situate în zona de impact a Proiectului

Reconstrucţia clădirilor cu funcţionalităţi similare sau superioare pe amplasamentul de strămutare de la Piatra Albă, în conformitate cu detaliile prezentate în paragraful § 5.68 şi în continuare

N/A -

Con

fesi

uni

relig

ioas

e Pierderea bisericilor

Biserici situate în zona de impact a Proiectului

Reconstrucţie pe amplasamentul de strămutare de la Piatra Albă sau compensare acordată confesiunii religioase respective, la valoarea integrală de înlocuire

Reconstrucţie sau compensare -

Pierderea cimitirelor

Cimitire situate în zona de impact a Proiectului

Reconstrucţie pe amplasamentul de strămutare de la Piatra Albă şi relocare mormintelor în conformitate cu reglementările române în vigoare, sau relocare mormintelor în cimitire existente

Strămutare sau relocare -



CALCULUL COMPENSĂRILOR

Compensări acordate pentru clădiri

Principii 5.8 În conformitate cu principiul „valorii integrale de înlocuire”, ratele de compensare sunt bazate pe costurile de reconstrucţie, conform evaluării efectuate de RMGC, ţinând seama de tarifele practicate de antreprenori. 5.9 Metodele şi ratele de compensare sunt bazate pe următoarele principii: • O clasificare a clădirilor conform standardului şi stării generale a acestora, în 4 clase. • Aplicarea unei formule de calcul luând în considerare:

• o rată unitară pe metrul pătrat pentru fiecare dintre cele patru clase menţionate, • un factor suplimentar adăugat ratei unitare pe metrul pătrat, considerând tipul de

acoperiş – acesta constituind un factor semnificativ în calcularea costului total al casei,

• un factor suplimentar care ia în considerare numărul de membri ai gospodăriei, • un factor suplimentar care ia în considerare „funcţionalitatea gospodăriei”, pentru

situaţiile în care mai multe familii locuiesc în aceeaşi casă. • Pentru fiecare dintre cele patru clase, starea tencuielii reprezintă un factor de influenţă al

evaluării. • Conectarea gospodăriei la reţeaua de aprovizionare cu apă, precum şi amenajările sanitare

din casă, sunt evaluate separat. • Instalaţiile sanitare din casă sunt utilizate separat. • Anumite caracteristici şi finisaje sunt evaluate separat.

5.10 Mai multe simulări au indicat că această metodă permite atingerea unui echilibru privind corectitudinea faţă de persoanele cu case mari şi sprijinul acordat acelor gospodării cu multe familii. 5.11 Formula de calcul al compensării este:

C = S . Up + A + B . Np

Unde: • C este compensarea pentru casă, în euro, • S este suprafaţa totală a casei, în metri pătraţi, • Up este rata unitară pentru fiecare dintre cele patru clase de locuinţe, în euro pe metrul pătrat

(a se vedea mai jos, § 5.13), • A reprezintă suma în euro care descrie scorul de funcţionalitate a gospodăriei (a se vedea

mai jos, § 5.16), • B reprezintă alocaţia de restabilire, în euro pe persoană (a se vedea § 5.19), • Np este numărul membrilor unei gospodării care locuiesc efectiv în casa respectivă. 5.12 Alte amenajări interne şi externe (cum ar fi garduri, scări, pardoseli etc.) sunt luate în considerare separat. Anexa 14 conţine o listă a acestor amenajări speciale şi ratele de compensare aplicabile în fiecare caz în parte.

Rata unitară Up şi categoriile de case



5.13 Ratele unitare pe metrul pătrat pentru fiecare categorie de clădire sunt redate în tabelul următor:



Tabelul 5: Clasificarea caselor şi valorile Up corespunzătoare fiecărei categorii

Categorie casă Descriere Up în euro

pe m2

1 Structură din lemn, în general cu un singur nivel în afară de pivniţă şi pod, aspect exterior neregulat, pereţi neregulaţi, acoperişi de carton asfaltat. 195

2 Structură din lemn, în general cu un singur nivel în afară de pivniţă şi pod, aspect exterior neregulat, în stare generală mai bună decât categoria 1, cu pereţi şi forme regulate, acoperiş de eternit, azbo-ciment sau tablă

250

3 Structură din lemn sau zidărie, unul sau două nivele în afară de pivniţă şi pod, stare bună, acoperiş de eternit, azbo-ciment sau tablă. 310

4 Locuinţă de tip vilă cu două nivele locuibile în plus faţă de pivniţă şi pod, structură de zidărie, stare foarte bună, acoperiş de eternit, azbo-ciment sau tablă

375

Apartament Oricare apartament situat într-unul din blocurile de locuinţe 250

5.14 În plus faţă de ratele de compensare prezentate în tabelul de mai sus, se ţine seama şi de tipul şi calitatea acoperişului, după cum urmează:

Tabelul 6: Suplimentarea ratei Up în funcţie de tipul şi calitatea acoperişului

Categorie

casă Acoperiş de bază Caracteristici suplimentare Suplimentare Up în euro pe m2

1 Carton asfaltat Eternit sau azbo-ciment sau tablă + 8

1 Carton asfaltat Ţiglă + 17

2 Eternit sau azbo-ciment sau tablă Ţiglă + 8

3 Eternit sau azbo-ciment sau tablă Ţiglă +8

4 Eternit sau azbo-ciment sau tablă Ţiglă + 8

5.15 Se ia în considerare de asemenea, calitatea tencuielii exterioare, după cum urmează:

Tabelul 7: Influenţa tencuielii exterioare asupra ratei Up

Tencuială exterioară de slabă calitate

Up diminuat cu 2%

Fără tencuială exterioară Up diminuat cu 3%



Scorul de funcţionalitate al gospodăriei 5.16 Scorul maxim este 100, corespunzând unui supliment total de 10.000 euro. Dacă gospodăria respectivă atinge un scor care reprezintă o fracţie din cel maxim, va primi o sumă proporţională din cea maximă de 10.000 euro8.

Tabelul 8: Factorul A de funcţionalitate a gospodăriei

Elemente de funcţionalitate a gospodăriei Scor

Intrări separate în curte 5

Limite clare între gospodăriile din aceeaşi curte 5

Alimentare separată/individuală cu electricitate (18p) şi apă (8p), telefon (3p), cablu (1p) 30

Seturi separate/individuale de anexe gospodăreşti 10

Toalete separate/individuale 10

Bucătării echipate separat 25

Intrări separate în casă, fără a deranja celelalte familii care locuiesc în casă 15

TOTAL MAXIM 100

Aprovizionarea cu apă şi canalizarea 5.17 Aprovizionarea cu apă şi canalizarea se compensează după cum urmează: • ratele de compensare de bază menţionate în tabelul 7 de mai sus includ compensări pentru

existenţa unei conducte de aprovizionare cu apă de la sursă la casă, având o lungime de 70 m sau mai puţin;

• în cazul în are conducta este mai mare de 70 m: • nu se acordă nici o compensare dacă conducta a fost plătită de compania care furnizează

apa, , • se acordă compensare dacă conducta a fost plătită de proprietar (dacă a fost plătită de

mai mulţi proprietari, compensarea se acordă acestora), • amenajări speciale de tipul fântânilor sau rezervoarelor se compensează de la caz la caz; • ratele standard de compensare Up din tabelul 7 iau în considerare faptul că apa este

disponibilă numai în curte, conectările spre interiorul casei fiind compensate suplimentar faţă de valoarea casei, conform tabelului 11.

8 O gospodărie care primeşte un scor de 70 va primi un supliment de 7.00 euro.



Tabelul 9: Compensări pentru apă şi canalizare în casă

1 Apă disponibilă numai în curte Fără suplimentare 2 Conectarea băii din casă la reţeaua

de apă şi canalizare Valoarea casei + 600 euro

3 Conectarea bucătăriei din casă la reţeaua de apă şi canalizare

Valoarea casei + 250 euro

4 Fosă septică Compensări adiţionale 5 Fără apă în curte Valoarea casei minus 750

euro

Anexe gospodăreşti şi amenajări speciale 5.18 Anexele gospodăreşti şi amenajările speciale de tipul gardurilor, căminelor, materialelor speciale de pardoseală etc. sunt compensate pe baza unor rate specifice aplicate pe unitate sau pe metrul pătrat. Aceste rate sunt prezentate în Anexa 14.

Alocaţia de restabilire 5.19 Alocaţia de restabilire este de 500 de euro pe persoană care locuieşte efectiv în locuinţa afectată. Această alocaţie este menită să acopere cheltuielile de reconectare la reţeaua de apă, electricitate şi telefon în noile amplasamente de strămutare, costurile actualizării documentelor de identitate şi a altor documente, înregistrarea copiilor la o nouă şcoală, etc...

Compensare pentru terenuri forestiere

5.20 Compensarea pentru terenuri forestiere se acordă după cum urmează: • Terenul de pădure este plătit cu 0,72 euro pe metrul pătrat • Dacă un anumit lot are o parte plantată cu arbori şi o alta neplantată, partea lipsită de arbori va fi

compensată în funcţie de tipul de teren agricol identificat.

Compensare pentru terenuri (altele decât păduri)

Clasificarea terenurilor neforestiere 5.21 Terenurile de altă natură decât pădurile se clasifică astfel:

• Lot de folosinţă personală (teren situat în cadrul gospodăriei), incluzând: • Teren construit, • Lot de grădină (teren neconstruit în cadrul gospodăriei),

• Teren agricol (teren situat în afara gospodăriei), incluzând: • Teren arabil (teren agricol arabil), • Fâneaţă (teren agricol nearabil cosit în mod regulat pentru producţia de fân), • Păşune (teren agricol nearabil fără potenţial pentru producţia de fân), • Teren neproductiv.

Principiile de calcul al compensării 5.22 Valoarea de compensare pentru terenuri neforestiere include:

• valoarea de înlocuire a terenului propriu-zis, • valoarea de înlocuire a culturilor neperene pierdute ca rezultat al dislocării (fân, legume, etc...)

incluzând valoarea de piaţă a recoltei pierdute şi costul refacerii culturilor în zona de destinaţie.



5.23 Compensarea pentru terenurile neforestiere a fost recalculată în 2004 şi 2005 pe baza unei investigaţii efectuate de evaluatori profesionişti, pe o rază de 250 km în jurul zonei Proiectului. Tranzacţiile cu terenuri au fost investigate în 14 oraşe9, atât în centru cât şi la periferii, avându-se în vedere terenuri clasificate ca făcând parte atât din intravilan cât şi din extravilan. Au fost calculate valorile minime, maxime şi medii pentru fiecare dintre aceste oraşe. 5.24 Analiza a arătat că o rată de compensare de 8,33 euro pe metrul pătrat va permite persoanelor afectate să înlocuiască terenurile construite cu teren în intravilanul celor mai multe localităţi din regiune (incluzând Câmpeni, Abrud, Zlatna, Turda, Alba Iulia, Sebeş, Cugir, Aiud, Deva, Câmpia Turzii), exceptând Cluj-Napoca, un oraş mult mai mare şi mai scump.

Teren construit din cadrul gospodăriei 5.25 Pentru teren construit din lotul de folosinţă personală se utilizează ca valoare uniformă de înlocuire suma de 8,33 euro/m2 (a se vedea § 5.24).

Lot de grădină din cadrul gospodăriei 5.26 Compensarea pentru lotul de grădină din cadrul gospodăriei se bazează pe aceeaşi valoare de înlocuire de 8,932 euro/m2, dar include şi compensări pentru terenul propriu-zis, concretizate prin următoarele suplimente:

• compensare pentru culturile pierdute, pe baza venitului pierdut calculat pentru cea mai profitabilă cultură din zonă, adică varză;

• compensare pentru costurile de refacere a unei grădini similare într-un alt amplasament, pe baza estimării costurilor de manoperă şi a altor cheltuieli necesare.

Teren agricol (arabil şi fâneaţă) 5.27 Pentru terenurile agricole situate în afara gospodăriilor şi care nu reprezintă păşuni sau terenuri neproductive, se aplică o rată uniformă de 0,5 euro/m2. 5.28 În funcţie de utilizarea terenului agricol (grădină, teren arabil sau fâneaţă), se acordă suplimentări ale acestei rate de compensare după cum urmează: • pentru culturi anuale de grădină, pierdute, calculate pe baza unui an de producţie la varză; • pentru terenuri arabile, pe baza unui an de producţie la cartofi; • pentru fâneţe, pe baza unui an de producţie la fân.

Păşuni şi terenuri neproductive 5.29 Valoarea de înlocuire pentru păşuni şi terenuri neproductive a fost stabilită prin extrapolarea unor tranzacţii efectuate într-o zonă mai largă în jurul Proiectului (conform celor descrise anterior), la 0,128 euro /m2 şi respectiv, 0,011 euro/m2.

Sinteză: Rate de compensare pentru terenuri neforestiere 5.30 Următorul tabel sintetizează ratele de compensare pentru terenuri neforestiere.

9 Câmpeni, Abrud, Zlatna, Turda, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Sebeş, Cugir, Aiud, Deva, Câmpia Turzii, Arad,

Hunedoara, Sibiu.



Tabelul 10: Rate de compensare pentru terenuri

Categorie Unitate

de măsură

Valoare de înlocuire a

terenului inclusiv compensare

pentru culturi (EURO)

Teren construit gospodărie m2 8,33

Lot de grădină - gospodărie m2 8,93

Teren agricol - grădină ha 1,098

Teren agricol - arabil ha 0,941

Teren agricol - fâneaţă ha 0,557

Teren agricol - păşune ha 0,128

Neproductiv ha 0,011

Compensare pentru culturi perene (pomi fructiferi)

5.31 Compensarea pentru pomii fructiferi total productivi include următoarele elemente: • costurile restabilirii pomului respectiv, • cheltuielile aferente întreţinerii pomului înlocuitor până când aceste devine pe deplin

productiv (incluzând perioada până când pomul va rodi şi perioada următoare până la stadiul de productivitate totală),

• pierderea de venituri în perioada de restabilire a pomului, până la atingerea stadiului de productivitate totală).

5.32 F Pentru pomii nou plantaţi, ratele de compensare includ costurile de restabilire a pomului respectiv şi cheltuielile necesare pentru întreţinerea pomului afectat până când acesta va fi compensat. 5.33 Ratele de compensare stabilite utilizând această metodă, sunt redate în tabelul 11.

Tabelul 11: Rate de compensare pentru pomi fructiferi în euro

Tip de pom fructifer

Rată de compensarepentru pomi productivi

(euro)

Înălţime minimă pentru compensarea pomilor productivi

(m)

Rată de compensare pentru pomi

productivi peste înălţimea minimă

(euro)

Prun, per pom 35 1.2 4

Măr, per pom 44 1 4,5

Păr, per pom 50 1 4,5



Nuc, per pom 135 1,5 6

Cireş, per pom 40 1,5 4

Cazul persoanelor compensate conform politicilor anterioare

5.34 Pentru persoanele care au fost compensate în 2002, 2003 şi în prima parte a lui 2004, în conformitate cu politicile precedente, nu se va efectua o recalculare a compensărilor. Comparaţiile realizate de RMGC arată că la momentul efectuării compensărilor şi în condiţiile economice concrete de atunci, aceste persoane nu au suferit pierderi. Monitorizarea efectuată de la data compensării indică faptul că aceste persoane au putut să se mute în zonele alese.

RELOCAREA

Date generale

5.35 În plus faţă de compensările pe terenuri calculate conform regulilor descrise în paragrafele anterioare, gospodăriile afectate de Proiecte care optează pentru relocare beneficiază de următoarele categorii de asistenţă: • Asistenţă pentru transport • Asistenţă pentru recuperarea materialelor de construcţie • Asistenţă în vederea culegerii recoltelor.

Asistenţă pentru transport

5.36 RMGC va pune la dispoziţie maximum două curse efectuate cu un vehicul adecvat, fiecărei familii care are nevoie să se mute şi care are o proprietate/proprietăţi eligibilă/eligibile. Acest sprijin se acordă deţinătorilor proprietăţilor respective pentru a-şi muta familia, bunurile personale, animalele, recoltele şi bunurile recuperate de pe proprietatea inventariată la casa nouă construită de companie pe amplasamentul de strămutare, sau la o altă destinaţie aleasă de proprietar pentru relocare, însă până la o distanţă de maximum 250 de kilometri. De la caz la caz, RMGC va lua în calcul posibilitatea efectuării mai multor curse acelor persoane care au mai multe bunuri de mutat, sau a unei curse mai lungi, pe o distanţă de până la 500 km.

Asistenţă în vederea culegerii recoltelor

5.37 Pe lângă plata compensării, pentru o perioadă maximă de 10 zile, până la transferul dreptului de proprietate către RMGC, persoanelor în cauză li se va permite să-şi strângă recoltele care le aparţin şi să adune lemn de foc din pomii care le aparţin, în măsura în care aceasta nu contravine legii, iar copacii nu se găsesc într-o zonă de pădure protejată. Nu se vor face nici un fel de plăţi suplimentare persoanelor care dintr-un motiv sau altul nu pot strânge recolta sau nu pot recupera lemnul

Asistenţă pentru recuperarea materialelor de construcţie

5.38 Pe lângă primirea unor case noi în cazul strămutării sau a compensării în cazul relocării, proprietarilor afectaţi li se va permite pentru o perioadă de maximum 10 zile, până la transferul dreptului de proprietate către RMGC, să recupereze materiale de construcţie din locuinţele şi construcţiile măsurate, în cazul în care doresc acest lucru. Se va ţine seama însă de următoarele criterii: • “Recuperarea” se va referi numai la anumite elemente cum ar fi: uşi, ferestre, pardoseli, şi

anumite materiale pentru acoperiş, însă fără alte materiale de construcţie. Recuperarea altor materiale sau elemente de construcţie, cum ar fi pereţii casei, nu va fi autorizată.



• Recuperarea nu va fi permisă în cazul clădirilor/construcţiilor care fac parte din patrimoniul naţional de clădiri protejate. Persoanele care din acest motiv nu pot recupera materiale de construcţie nu vor primi compensări adiţionale.

• În cazul în care RMGC solicită o anumită clădire sau construcţie în scopuri de producţie, şi doreşte prin urmare să nu se recupereze nimic din aceasta, va informa proprietarul în scris. Dacă proprietarul este de acord, după propria sa voinţă, să nu recupereze nici un material, RMGC va plăti proprietarului o sumă adiţională pentru acoperirea materialelor care ar putea fi recuperate. Această sumă va reprezenta 2% din valoarea clădirii.

• Dacă o persoană recuperează materiale dintr-o clădire sau construcţie solicitată de RMGC, atunci suma suplimentară de 2% din valoarea clădirii sau construcţiei nu va mai fi plătită de RMGC, iar asistenţa pentru recuperarea şi transportul acestor materiale nu va mai fi acordată.

• În perioada de recuperare RMGC va pune la dispoziţie o echipă care să ajute persoanele să-şi recupereze materialele. În cadrul acestei perioade, echipa va participa de asemenea la încărcarea materialelor în vehiculul de transport şi la descărcarea acestora la punctul de destinaţie.

STRĂMUTAREA

Principii

5.39 După cum s-a menţionat anterior, proprietatea unei persoane afectate de Proiect care optează pentru strămutare, este evaluată şi compensată după aceleaşi reguli aplicate în cazul celor care optează pentru relocare. Aceste persoane pot utiliza compensările pentru a achiziţiona o proprietate, incluzând un lot de casă şi o casă nou construită, pe un amplasament de strămutare construit de RMGC. Persoanele care au ales să se strămute pot de asemenea, să opteze pentru a-şi construi singure casa pe un lot situat într-unul dintre amplasamentele de strămutare. 5.40 Sunt eligibile pentru strămutare numai persoanele afectate de Proiect care locuiesc efectiv în proprietatea afectată. 5.41 Definirea drepturilor de compensare pentru gospodării afectate de Proiect, eligibile, care optează pentru strămutare se bazează pe următorul proces: • calculul compensărilor pentru terenuri, pomi fructiferi şi clădiri, • selectarea de către gospodăria afectată de Proiect a amplasamentului de strămutare (se

propun două amplasamente, unul în Roşia Montană şi altul în Alba Iulia), • selectarea de către gospodăria afectată de Proiect a pachetului de strămutare (proiectul casei

/ finisarea interioară), • calculul, pe baza unei matrici de preţuri, a costului pachetului de strămutare şi compararea

acestuia cu compensarea la care are dreptul gospodăria respectivă, • diferenţa dintre costul pachetului de strămutare şi compensare poate fi restituit gospodăriei,

în cazul în care aceasta este pozitivă, sau plătită de gospodărie dacă diferenţa este negativă. 5.42 Gospodăriile afectate de Proiect, eligibile, vor avea de ales între 8 modele de case variind de la 65 m2 la 149 m2 în suprafaţă. Pentru fiecare dintre cele 8 modele de case, vor fi disponibile câte trei tipuri de loturi de casă. Fiecare model de casă va fi disponibil cu o finisare minimă, existând posibilitatea unor finisări suplimentare dacă gospodăria care se strămută acceptă să plătească pentru aceasta. Fiecare combinaţie [model de casă / lot de casă / finisare interioară] va fi evaluată în raport cu matricea de preţuri menţionată anterior. 5.43 Gospodăriile afectate de Proiect, eligibile, vor avea de asemenea posibilitatea să opteze pentru a-şi construi singure casele pe un lot de casă amenajat şi pus la dispoziţie de RMGC pe



unul dintre amplasamentele de strămutare. În astfel de cazuri, RMGC se va ocupa de obţinerea autorizaţiei de construcţie. 5.44 Situaţiile de coproprietate ridică o problemă specifică: persoana care locuieşte efectiv în proprietatea afectată ar putea să nu fie eligibilă pentru strămutare într-o casă nouă deoarece partea de compensare care i se cuvine ar putea fi insuficientă pentru achiziţionarea unei astfel de case. Astfel de situaţii vor fi analizate de la caz la caz. În principiu, acele persoane ar trebui să obţină uzufructul complet al unei case de strămutare, având aceeaşi participaţie la noua proprietate ca în cazul proprietăţii dislocate. Compania îşi rezervă dreptul de a compensa diverse proprietăţi prin compensarea participaţiilor a diverşi proprietari, în cazurile în care acest lucru este considerat ca fiind potrivit.

Zone de strămutare

Procesul de selectare a zonelor de strămutare 5.45 S-au investigat zone de strămutare încă dintr-un stadiu timpuriu al dezvoltării Proiectului minier Roşia Montană. În anexa 15 sunt prezentate detalii ale procedurii urmate şi rezultatele evaluării tehnice şi ale consultării cu potenţialii proprietari ce urmează a fi strămutaţi, precum şi consultării cu reprezentanţii aleşi ai satelor afectate. Rezultatul procesului de selecţie descris în Anexa 15 îl reprezintă alegerea a două zone de strămutare care vor fi propuse gospodăriilor care vor opta pentru strămutare: • Piatra Albă în comuna Roşia Montană, unde va fi refăcută funcţionalitatea publică a

administraţiei localităţii Roşia Montană şi unde RMGC va construi case destinate peroanelor care optează pentru strămutare,

• Dealul Furcilor în oraşul Alba Iulia, unde RMGC va construi case destinate persoanelor care optează pentru strămutare.

5.46 “Piatra Albă” reprezintă o zonă de mare întindere situată mai sus de Gura Roşiei, pe dealul dintre valea Roşia şi valea Vârtop, situată imediat la nord. Este un teren comunal, uşor de achiziţionat, constând dintr-un amestec de păşune şi pădure. Nu există nici un element de infrastructură disponibil în vecinătatea acestei zone, ceea ce va face ca dezvoltarea ei să fie costisitoare. Consiliul local din Roşia Montană a pledat cu convingere pentru utilizarea acestei zone în vederea reamenajării infrastructurii comunale şi a strămutării gospodăriilor, deşi mai multe gospodării potenţial destinate strămutării au pledat pentru o zonă mai plată. 5.47 “Dealul Furcilor” este o zonă largă şi plată, aproape de toate elementele de infrastructură necesare şi nu departe de centrul oraşului Alba Iulia.

Impactul asupra comunităţilor gazdă şi învecinate 5.48 Nici una dintre zone nu necesită mutarea unor locuinţe înainte de începerea dezvoltării propriu-zise, cu excepţia unei singure case de pe drumul de acces pe amplasamentul de strămutare Piatra Albă. Această proprietate a fost deja achiziţionată. Zona de strămutare din Alba Iulia este uşor accesibilă utilizând drumurile existente.

Consultarea cu comunităţile gazdă şi învecinate 5.49 Zonele de strămutare au fost identificate şi studiate în cooperare cu autorităţile locale în jurisdicţia cărora se găsesc aceste două zone. Schimbarea propusă privind destinaţia celor zone va necesita modificarea Planurilor de urbanism general, însoţită de informare publică.

Pachetul de strămutare

Procesul de strămutare şi obiectivul acestuia 5.50 Proiect Alba SA – o companie de arhitectură şi amenajare urbană cu sediul în Alba Iulia – a pregătit iniţial un set de 6 proiecte generice de locuinţe. Ulterior, acestea au fost aduse în



stadiul proiectării finale şi al schiţei condiţiilor tehnice, fiind prezentate unor societăţi locale sau naţionale de construcţii, în vederea determinării de către RMGC a preţurilor de cost pentru aceste locuinţe. În acelaşi timp proiectele au fost analizate împreună cu locuitorii şi cu personalul RMGC responsabil de măsurarea caselor existente.

Actualul plan de situaţie al zonei Piatra Albă se află în cursul unui amplu proces de revizuire urmărind îmbunătăţirea calităţii vieţii. Acest proces este susţinut de arhitecţi specializaţi în amenajarea localităţilor montane. Îmbunătăţirile avute în vedere vor valorifica avantajul situaţiei geografice locale, în beneficiul construcţiilor care vor fi ridicate în această zonă.

5.51 Ca rezultat al acestei analize, arhitecţii de la Proiect Alba SA şi Planning Alliance10 au pregătit alte proiecte bazate pe două tipologii distincte – casă cu un singur nivel, respectiv cu două nivele. Au fost luate în considerare şi anumite limitări constructive, gama de proiecte fiind ulterior simplificată. O ultimă rundă de consultări asupra acestor planuri a avut loc în noiembrie 2002

Proiectarea caselor 5.52 Proiectarea caselor urmăreşte: • asigurarea unei game de modele care să corespundă diversităţii existente la nivelul clădirilor

actuale, din punct de vedere al mărimii şi finisărilor, • standardizarea construcţiei, • asigurarea posibilităţilor de extindere şi de construcţie a unor anexe gospodăreşti, • îmbunătăţirea eficienţei energetice în vederea reducerii costurilor de încălzire, • asigurarea unei înalte calităţi a construcţiei. 5.53 Tabelul următor redă o sinteză a caracteristicilor noilor case:

Tabelul 12: Caracteristici ale caselor pentru strămutare

Tip de casă

Camere Nivele Suprafaţă (m2)

Caracteristici comune Finisări interioare minimale comune

1SS1 1 1 65 • pereţi din blocuri de beton celular autoclavizat,

• planşeuri de beton, • finisaj exterior cu raf de

piatră colorată, • placare cu piatră a

pereţilor exteriori ai fundaţiei,

• fundaţii de beton, • acoperiş de ţiglă roşie, • jgheaburi şi burlane de

metal galvanizat,

• vopsea simplă cu var pentru pereţi şi tavan,

• vopsea pe bază de ulei pentru bucătărie şi baie până la o înălţime de 1,5m t,

• vopsea pe bază de ulei pentru tâmplărie (ferestre şi tocuri de uşă),

• pardoseală cu plăci de lemn (camere şi holuri),

• pardoseală cu mozaic (bucătărie, baie, debara, cămară)

1SS2 1 1 88

2SS1 2 1 88

2SS2 2 1 107

3SS1 3 1 111

3SS2 3 1 120

3TS1 3 2 139

10 Planning Alliance, o firmă canadiană de consultanţă, a acordat asistenţă RMGC în etapele tipurii ale planficării

şi pregătirii Proiectului.



4TS1 4 2 149 • balustrade de lemn.

• şapă de ciment (pivniţă), • ferestre cu rame din aluminiu, • Uşi şi tocuri din lemn • pardoseală cu mozaic ( balcon şi

terasă)

5.54 În figura 7 sunt redate câteva dintre modele de case propuse. 5.55 Casele noi din Piatra Albă (Roşia Montană) vor avea sisteme de încălzire şi de producere a apei calde pe bază de lemne. Pentru casele din Alba Iulia există posibilitatea alegerii unui sistem de încălzire şi producere a apei calde pe bază de gaze.

Matricea de preţuri

5.56 În tabelul 13 este redată matricea preţurilor pentru casele şi loturile de casă din zonele de strămutare. Preţul este stabilit pentru fiecare combinaţie [casă + lot], precum şi pentru loturi fără casă, destinate familiilor care se strămută şi care preferă să-şi construiască singure casa. Matricea va fi utilizată pentru fiecare gospodărie, pentru a compara, cu sprijinul RMGC, preţul a diverse pachete de strămutare cu compensările acordate pentru vechea proprietate. Preţurile sunt estimate pe baza unei construcţii cu finisări minime.



Figura 7a: Modele de case pentru strămutare – Exemple



Figura 7b: Modele de case pentru strămutare – Exemple



Figura 7c: Modele de case pentru strămutare – Exemple



Figura 7d: Modele de case pentru strămutare – Exemple



Tabelul 13: Pachete de strămutare (casă + lot de casă) – Matricea preţurilor estimative

Piatra Alba/Tip

de locuinţă

Suprafaţă m2

Preţ cu finisări minime

euro

Pivniţă m2

Preţ pivniţă euro

Preţ cu finisări minime şi pivniţă

fără teren euro

Preţ cu finisări minime, pivniţă şi 400 m2 de teren

la valoare de înlocuire

euro

Preţ cu finisări minime, pivniţă şi 600 m2 de

teren la valoare de înlocuire

euro

Preţ cu finisări minime, pivniţă şi 800 m2 de

teren la valoare de înlocuire

euro

1SS1 65 13780 25 3500 17280 20612 22278 23944

1SS2 88 18656 25 3500 22156 25488 27154 28820

2SS1 88 18656 25 3500 22156 25488 27154 28820

2SS2 107 22684 30 4200 26884 30216 31882 33548

3SS1 111 23532 26 3640 27172 N/A 32170 33836

3SS2 120 25440 29 4060 29500 N/A 34498 36164

3TS1 139 29468 26 3640 33108 36440 38106 39772

4TS1 149 31588 30 4200 35788 39120 40786 42452



Alba Iulia/Tip de locuinţă

Suprafaţă m2

Preţ cu finisări minime

euro

Pivniţă m2

Preţ pivniţă euro

Preţ cu finisări

minime şi pivniţă fără

teren euro

Preţ cu finisări

minime, pivniţă şi 400 m2 de teren la

valoare de înlocuire

euro

Preţ cu finisări



euro

Preţ cu finisări



euro

1SS1 65 13780 25 3500 17280 20612 22278 23944

1SS2 88 18656 25 3500 22156 25488 27154 28820

2SS1 88 18656 25 3500 22156 25488 27154 28820

2SS2 107 22684 30 4200 26884 30216 31882 33548

3SS1 111 23532 26 3640 27172 N/A 32170 33836

3SS2 120 25440 29 4060 29500 N/A 34498 36164

3TS1 139 29468 26 3640 33108 36440 38106 39772

4TS1 149 31588 40 5600 37188 40520 42186 43852



Principii

Opţiune construcţie proprie pentru Piatra Albă

Dacă valoarea de compensare nu este suficientă pentru o casă nouă, proprietarul poate alege o casă mai mică, pentru care poate obţine autorizaţie de construcţie

Trei opţiuni pentru loturi de casă

Pe baza listei de articole plătibile, va fi alcătuită o listă suplimentară pentru amenajări speciale

Dreptul de strămutare rezervat proprietarilor rezidenţi. Proprietarii non-rezidenţi nu au dreptul la o locuinţă de strămutare. A se vedea cazul

rezidenţilor non-proprietari (mai ales uzufructul proprietăţilor comune). Principiul ar trebui să fie acela ca persoanele respective să beneficieze

de uzufructul complet al casei de strămutare, proprietatea asupra casei urmând să rămână în cadrul coproprietăţii indivize.

Pachetul minim de finisări - în ambele amplasamente

Vopsea simplă cu var pentru pereţi şi tavan

Vopsea pe bază de ulei pentru bucătărie şi baie până la o înălţime de 1,5 m

Vopsea pe bază de ulei pentru tâmplărie (tocuri de uşă)

Pardoseală cu plăci de lemn (camere şi holuri)

Pardoseală cu mozaic (bucătărie, baie, debara, cămară şi terasă)

Şapă de ciment (pivniţă)

Ferestre cu rame din aluminiu

Uşi şi tocuri din lemn

Pardoseală cu mozaic (bucătărie, baie, balcon şi cămară)



Încălzire cu sobe de teracotă

Sisteme de încălzire m2 65 88 107 111 120 139 149

Preţuri pentru sisteme de încălzire cu lemne - Piatra

Albă euro

1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900

Preturi pentru sisteme de incalzire cu gaz-Alba Iulia

euro

1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700



Asistenţă suplimentară pentru gospodăriile destinate strămutării

Asistenţă pentru transport 5.57 RMGC va pune la dispoziţie maximum două curse efectuate cu un vehicul adecvat, fiecărei familii care urmează să se strămute. De la caz la caz, RMGC va acorda posibilitatea efectuării mai multor curse acelor persoane care au mai multe bunuri de mutat. Aceleaşi principii şi condiţii menţionate în cazul relocării, se aplică şi gospodăriilor destinate strămutării.

Perioada de culegere a recoltelor 5.58 Gospodăriilor destinate strămutării li se va permite să-şi culeagă recoltele existente. Aceleaşi principii şi condiţii menţionate în cazul relocării, se aplică şi gospodăriilor destinate strămutării.

Asistenţă pentru recuperarea materialelor de construcţii 5.59 Gospodăriilor destinate strămutării li se va permite să recupereze materiale de construcţii. Aceleaşi principii şi condiţii menţionate în cazul relocării, se aplică şi gospodăriilor destinate strămutării.

Înlocuirea terenului agricol

Condiţii de bază 5.60 Consultările cu locuitorii din zonă au indicat au indicat faptul că se pot parcurge până la 2,5 km pentru a ajunge la păşunile şi fâneţele proprii, şi până la 6 km pentru a ajunge la punctele de colectare a lemnului din păduri. Drumurile până la pădure trebuie parcurse mai rar, astfel încât o distanţă suplimentară este acceptabilă. 5.61 mulţi proprietari afectaţi nu sunt interesaţi să păstreze în întregime pământul agricol pe care îl deţin şi că doresc să vândă o parte din el contra numerar. 5.62 Anchetele socio-economice au indicat faptul că practicarea la o scară redusă a grădinăritului, pe un lot de mici dimensiuni, situat în imediata vecinătate a locuinţei, reprezintă o sursă de mijloace de trai. Suprafeţele loturilor alocate caselor şi anexelor gospodăreşti, în modul în care au fost definite mai sus, ar putea să nu fie suficiente întotdeauna şi pentru astfel de activităţi; din acest motiv, va fi pus la dispoziţie pământ suplimentar în vecinătatea gospodăriilor .

Disponibilitatea terenului agricol în vecinătatea zonelor de strămutare 5.63 După cum se arată în tabelul 14, pe o rază de 2,5 km în jurul zonelor de strămutare, sunt disponibile suprafeţe însemnate de teren agricol. Tot din acest tabel reies şi terenurile forestiere disponibile pe o rază de 6 km:

Tabelul 14: Teren agricol disponibil în vecinătatea zonelor de strămutare

Zonă de

strămutare Păşune

(Teren comunal) Arabil/Fâneaţă (Teren privat)

Pădure (Teren

comunal) Roşia Montană 50 ha 50 ha 162 ha Alba Iulia Detaliile exacte, în curs de a fi determinate;

Politici 5.64 Terenul agricol va fi înlocuit fie în numerar fie printr-un alt teren, în funcţie de opţiunea gospodăriei respective. Drepturile de compensare vor fi calculate pe baza ratelor prezentate în



tabelul 5. Gospodăria destinată strămutării va fi liberă să utilizeze doar o parte a compensării pentru a cumpăra un teren agricol de înlocuire, diferenţa fiindu-i restituită în numerar; 5.65 În măsura posibilităţilor, amplasarea loturilor agricole va respecta următoarele condiţii: • terenurile în câmp deschis, fâneţele şi păşunile vor fi situate la mai puţin de 2,5 km distanţă

de zona de strămutare; • terenul forestier va li localizat la mai puţin de 6 km distanţă de zona de strămutare; • grădinile din adiacenţa zonelor de strămutare vor fi accesibile acelor gospodării destinate

strămutării care în prezent posedă o grădină mai mare decât lotul de casă pe care îl vor primi.

Infrastructura publică şi serviciile publice în zonele de strămutare

Infrastructura de drumuri 5.66 Vor fi construite drumuri de acces către zonele de strămutare (Piatra Albă) sau vor fi îmbunătăţite (Alba Iulia) în conformitate cu normele române în vigoare. 5.67 Drumurile principale către noile zone de strămutare vor fi asfaltate pentru a asigura transportul public şi de mărfuri, pe tot timpul anului; drumurile secundare vor fi acoperite cu pietriş.

Şcoli, autorităţi locale şi servicii publice 5.68 La Piatra Albă va fi construită o şcoală care va include o grădiniţă, şcoală primară cu clasele 1-8 şi un gimnaziu. Suprafaţa construită va satisface nevoile unei comunităţi în dezvoltare, cum este cea din Piatra Albă. 5.69 Şcolarii din familiile strămutate în Abrud şi Alba Iulia vor avea acces la şcolile de stat existente în vecinătatea zonelor de strămutare. 5.70 Amenajările pentru autorităţile locale şi pentru serviciile publice existente la ora actuală în Roşia Montană, incluzând primăria, postul de poliţie, oficiul poştal, casa de cultură, dispensarul şi piaţa de mărfuri, vor fi reconstruite în Piatra Albă.

Apă, energie electrică, instalaţii sanitare 5.71 Fiecare lot de casă va avea apă curentă şi canalizare. Pentru gospodăriile strămutate la Piatra Albă, sursele de apă vor fi asigurate din sistemul actual de izvoare de la Vârtop care aprovizionează în prezent uzina de Gura Roşiei, casele din aceeaşi zonă, precum şi localităţile învecinate. La Piatra Albă vor fi amenajate un nou canal de aducţiune şi un nou rezervor. Rezervorul va fi prevăzut să stocheze o rezervă pentru stingerea incendiilor. La Alba Iulia, în zona Dealul Furcilor, gospodăriile strămutate vor fi conectate direct la reţeaua de distribuţie a oraşului. 5.72 În zona Piatra Albă, acelor gospodării care vor opta pentru folosirea unor latrine exterioare – aşa cum folosesc în prezent – li se va permite acest lucru. Acelor gospodării care vor prefera un sistem de canalizare intern, li se va asigura conectarea la un sistem de colectare a apelor menajere. Apele menajere vor fi epurate într-o staţie mobilă amplasată la poalele dealului, în vecinătatea drumului principal Câmpeni – Abrud, iar efluenţii epuraţi vor fi descărcaţi în râul Abrud. În zona Dealul Furcilor din Alba Iulia, gospodăriile strămutate vor fi conectate la sistemul existent de colectare a apelor menajere. 5.73 Există linii de transport al curentului electric de joasă tensiune în apropierea tuturor amplasamentelor de strămutare. Toate gospodăriile strămutate vor fi conectate la aceste surse de curent electric. Compania RomTelecom va reface reţeaua telefonică.



Biserici şi cimitire

5.74 Au început şi se află în desfăşurare consultări cu reprezentanţii confesiunilor religioase care deţin proprietăţi în zona afectată de Proiect. În funcţie de rezultatele acestor consultări şi de numărul de credincioşi strămutaţi la Piatra Albă, RMGC fie va oferi compensaţii pentru biserici şi alte proprietăţi bisericeşti, fie le va reconstrui în zona Piatra Albă. În Alba Iulia există biserici şi cimitire corespunzătoare care pot face faţă unei uşoare creşteri a numărului de locuitori ca urmare a strămutării. Informaţii suplimentare sunt disponibile în Planul de management al patrimoniului cultural, elaborat de RMGC. 5.75 În zona Piatra Albă au fost prevăzute locaţii proeminente pentru biserici noi. În această zonă a fost prevăzut un amplasament pentru cimitire, suficient pentru a înlocui cimitirele afectate de Proiect, din Roşia Montană şi care va satisface necesarul de locuri de veci al unei comune de talia Roşiei Montane. Mormintele vor fi relocate în conformitate cu legislaţia română în vigoare (Ordinul nr. 35/1982 şi Ordinul nr. 235/2002).

REFACEREA MIJLOACELOR DE TRAI

Pachetul de refacere a activităţilor comerciale

Principii 5.76 Scopul RMGC este de a sprijini activităţile comerciale eligibile de a se restabili în zona de destinaţie. Compensarea pentru bunurile imobiliare va fi gestionată separat, în acord cu principiile stabilite în actualul Plan de acţiune pentru strămutare şi relocare pentru compensarea construcţiilor. Informaţiile de bază privind cele 34 de activităţi comerciale afectate sunt redate în Anexa 4.

Eligibilitatea 5.77 Criteriile de eligibilitate sunt următoarele: • Societatea comercială se găseşte efectiv şi activează în zona de impact a Proiectului; • Societate comercială deţine o licenţă valabilă de funcţionare şi exercită activităţi

comerciale. 5.78 Angajaţii care îşi pierd locul de muncă în urma încetării activităţii comerciale vor fi compensaţi de la caz la caz. În general, aceştia ar trebui să primească echivalentul a trei salarii lunare.

Opţiuni de compensare 5.79 Societăţile comerciale nu vor fi cumpărate de RMGC, dar vor primi o compensare pentru venitul pierdut în perioada de perturbare a activităţii. În practică, acestea vor putea să opteze pentru cea mai mare sumă dintre următoarele trei variante: • o sumă de 2500 euro ( 3000 $ ); sau • suma echivalentă cu cifra de afaceri anuală raportată autorităţilor fiscale pe 2001-2002

PLUS 20 de procente; sau • de cinci ori profitul brut raportat autorităţilor fiscale pe 2001-2002 PLUS 20 de procente. 5.80 Întreprinzătorii cu vârste peste 60 de ani ar putea să nu mai dorească sau să nu mai aibă capacitatea de a-şi reface activitatea comercială, optând în schimb, pentru pensionare. Întreprinzătorii aflaţi în această situaţie şi care optează pentru închiderea afacerii vor avea posibilitatea să aleagă cea mai bună din cele trei variante de compensare solicitând apoi să primească o dată şi jumătate suma respectivă.



5.81 Activităţile comerciale care întrunesc criteriile menţionate mai sus şi care au sediul în zona de impact a Proiectului, dar obţin o parte a veniturilor de la clienţi şi pieţe situate în afara acestei zone, vor primi compensări pe baza cifrei de afaceri totale.Micile afaceri nou inregistrate incepand cu 2003 vor fi analizate de asemenea din punct de vedere al impactului economic produs de proiect.

Fondul pentru îmbunătăţirea calificării profesionale

5.82 RMGC a creat un Fond pentru îmbunătăţirea calificării profesionale, ca parte a unui program de educare şi instruire destinat persoanelor dislocate din zona de impact a Proiectului. Acest fond este menit să sprijine refacerea nivelului de trai pentru persoanele relocate sau strămutate ale căror calificări profesionale ar putea fi mai puţin cerute în noul context. Obiectivele Fondului RMGC de îmbunătăţire a calificării profesionale este acela de a oferi membrilor gospodăriilor afectate acces la educaţie şi instruire în vederea creării unor mai bune oportunităţi socio-economice, facilitării accesului la Fondul RMGC pentru întreprinderi mici şi al îmbunătăţirii calităţilor vocaţionale. 5.83 RMGC va aloca o sumă de până la 800 euro (1000 USD) pentru fiecare gospodărie destinată strămutării sau relocării, în scopul acoperirii costurilor necesare pentru ca unul sau mai mulţi membri de familie să urmeze un curs de instruire la alegere. 5.84 Pentru a creşte şansele populaţiei locale pentru angajare în noua exploatare minieră, compania a organizat cursuri libere de instruire în domeniul abilităţilor de lucru cu calculatorul şi al limbii engleze, deschise pentru locuitorii din zona de impact a Proiectului, interesaţi în perfecţionarea cunoştinţelor de acest tip. Participanţii la cursul de calculatoare vor primi un certificat compatibil cu cerinţele anumitor angajatori. 5.85 Programele de instruire şi finanţare menţionate sunt menite să constituie un stimul pentru persoanele relocate şi strămutate în direcţia dezvoltării unei mici întreprinderi şi a fructificării programului financiar conceput de RMGC în acest scop. 5.86 Sprijinul financiar pentru programul de îmbunătăţire a calificării profesionale va fi disponibil numai pentru persoane sau familii rezidente, cu proprietăţi (gospodării) în zona de impact a Proiectului, care au semnat un contract de vânzare-cumpărare cu RMGC pentru toate proprietăţile pe care le deţin în această zonă, indiferent dacă au optat pentru relocare sau strămutare. 5.87 Implementarea componentei de îmbunătăţire a calificării profesionale a debutat în iunie 2004, 45 de familii relocate beneficiind deja de acest fond.

Asistenţă pentru dezvoltarea întreprinderilor mici

5.88 Se află în curs de implementare un program de împrumuturi care se adresează micro-finanţării şi dezvoltării micilor întreprinderi şi care vor fi acordate pe baza aprobării unor cereri. Programul de împrumuturi este conceput să sprijine refacerea şi creşterea economică a persoanelor eligibile dislocate de Proiect şi care doresc să iniţieze o activitate comercială nouă sau să dezvolte o activitate existentă. prin intermediul credite acordate pe baza unor 5.89 Aceste măsuri sunt menite să asigure resurse suficiente pentru a ajuta persoanele strămutate sau relocate să pornească o activitate comercială sau să dezvolte o activitate deja existentă în zona de destinaţie, sau să permită accesul la fonduri financiare mai mari de pe piaţa locală sau internaţională de capital. Asistenţa acordată gospodăriilor strămutate şi relocate va fi îndreptată în direcţia îmbunătăţirii vechilor niveluri ale producţiei, capacităţii de a obţine venituri, standardului de viaţă sau cel puţin, al refacerii acestora la nivelul la care s-ar fi găsit în cazul neimplementării Proiectului. În această privinţă, compania a rezervat fonduri care vor fi puse la dispoziţie sub formă de micro-împrumuturi acordate în regim „revolving” – cu linie de credit care se realimentează pe măsura rambursării sumelor de către beneficiari. Programul de



împrumuturi va fi sprijinit de instruire în domeniul gestiunii creditelor, al operării unor activităţi comerciale mici şi de asemenea, al accesării unor credite mai mari din partea instituţiilor financiare. Programul va asigura de asemenea sprijin în domeniul afacerilor şi consultanţă financiară.

Legături cu alte planuri sociale elaborate de RMGC

Planul de Dezvoltare Durabila a Comunitatii 5.90 RMGC a elaborat un plan de management pentru a aborda aspectele legate de impactul indirect al Proiectului RM si aspectele social-economice asociate, si anume Dezvoltarea Durabila a Comunitatii (CSDP). Planul de Dezvoltare Durabila a Comunitatii a fost elaborat ca parte a Studiului de Evaluare a Impactului Social si de Mediu (ESIA). Planul de actiune pentru Stramutare si Relocare se concentrează aspra achizitionarii drepturilor asupra suprafetei si diminuarea impactului socio-economic indus de mutarile fizice si economice datorate Proiectului RM. In acelasi timp, Planul de Dezvoltare Durabila a Comunitatii tinteste o arie geografica mai intinsa si are ca scop diminuarea unor masuri si cresterea la maximum a beneficiilor socio-economice ale Proiectului RM. 5.91 In concluzie, principalele diferente dintre Planul de actiune pentru stramutare si relocare si Planul de Dezvoltare Durabila a Comunitatii sunt descrise in continuare : • Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare abordeaza impactul direct produs de

achizitionarea terenurilor, de dislocarea fizică şi economică. • Planul de Dezvoltare Durabila a Comunitatii abordeaza impactul indirect, cum ar fi afluxul

celor care cauta un loc de munca, dezbinarea sociala, restricţionarea accesului ca urmare a lucrarilor de constructie sau activitatilor de extractie si impactul economic de tipul inflatiei.

• În plus faţă de aceste obiective, Planul de Dezvoltare Durabila a Comunitatii furnizeaza cadrul pentru promovarea Planului de Dezvoltare Durabila a Comunitatii si dezvoltarea sociala a acesteia. Aceste eforturi vor suplimenta măsurile de atenuare a impactului la care Compania s-a angajat prin intermediul Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare. Planul de Dezvoltare Durabila a Comunitatii cuprinde o serie de masuri, instrumente, mijloace si initiative care ajuta comunitatiile locale sa faca fata impactului mai putin direct, precum si pentru consolidarea situatiei social-economice a zonei.

Politica in domeniul angajarilor 5.92 Prin politica de angajari promovata, RMGC urmareste reducerea la minim a afluxului cautatorilor de serviciu care nu fac parte din Comunitate si cresterea la maximum a posibilitatilor de angajare pentru localnici; această politică in domeniul angajarilor este aplicata pentru muncitorii cu capacitate si calificare profesionala egala cu prioritate:

1. Celor care locuiau în Zona de Impact a Proiectului în anul 2004, 2. Angajaţilor Roşiamin şi RMGC ce locuiesc în Corna, in comuna Roşia Montană sau

oraşul Abrud, 3. Angajaţilor Roşiamin şi RMGC care locuiesc în alte localităţi ale judeţului Alba, 4. Alte persoane care locuiesc în judeţul Alba, 5. Alte persoane care locuiesc în judeţul Hunedoara, 6. Persoane care nu locuiesc în judeţele Alba sau Hunedoara.

Politica de angajare. Planul de actiune pentru stramutare si relocare si Planul de Dezvoltare Durabila a Comunitatii mai cuprinde si masuri pentru acordarea de asistenta localnicilor pentru a gasi un loc de munca in cadrul Proiectului RM sau in alte unitati economice asociate in cadrul



Comunitatii prin intermediul perfectionarii profesionale, cursuri de calificare si asistenta pentru infiintarea unor mici afaceri.

Politica de achiziţii 5.93 RMGC a elaborat si o politica in domeniul achizitiilor, politica valabila si pentru contractorii, subcontractorii EPC pentru achizitia de bunuri si servicii-in masura in care este posibil de la firmele din zona si din regiune.Prevederile politicii in domeniul achizitiilor urmaresc cresterea la maxim a oportunităţilor oferite intreprinderilor locale si regionale afectate de Proiectul RM.

ASISTENŢĂ ACORDATĂ CATEGORIILOR DE PERSOANE DEZAVANTAJATE (VULNERABILE)

Asistenţă guvernamentală pentru categoriile de persoane dezavantajate

5.94 Legislaţia română prevede mai multe pachete de măsuri privind asistenţa acordată persoanelor dezavantajate: • Venitul minim garantat (Legea nr. 416/2001) este în prezent de 3.630.000 lei/lună pentru o

singură persoană şi 1.660.000 lei/lună ca asistenţă pentru o familie de două persoane având venituri sub nivelul minim garantat, etc. În comuna Roşia Montană aproximativ 50 de persoane a beneficiat în anul 2002 de ajutor social. Totalul persoanelor care beneficiază de acest ajutor în Roşia Montană şi Abrud, este de 155, estimându-se un număr sporit de cereri mai ales în sezonul de iarnă.

• Alocaţia de stat pentru copii (Legea nr. 61/1993) este în prezent de 200.000 lei/lună. • Asistenţa socială pentru persoanele în vârstă (Legea nr. 17/2000) include mai multe servicii

(îngrijire temporară sau permanentă la domiciliu sau în diverse instituţii sociale) precum şi alte prevederi.

• Legea Locuinţei (Legea nr. 114/1996) prevede responsabilităţi ale autorităţilor guvernamentale locale privind locuinţele sociale. Locuinţa socială este definită ca locuinţa care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. Locuinţa socială poate fi reprezentată de o construcţie nouă sau de o construcţie veche reabilitată. Locuinţa socială poate fi închiriată ieftin acelor familii al căror venit net lunar pe ultimele 12 luni s-a situat cu 20% sub nivelul venitului minim garantat.

5.95 Anexa 16 oferă detalii asupra legislaţiei care se referă la asistenţa acordată persoanelor dezavantajate.

Situaţia persoanelor dezavantajate în zona afectată de proiect

Persoane în vârstă, sărace 5.96 Persoanele în vârstă, sărace, în mod special cele singure, reprezintă o categorie importantă de persoane dezavantajate care se bazează cel mai adesea pe relaţii personale de întrajutorare. Această întrajutorare poate include treburi gospodăreşti pe care nu le mai pot face singure, de exemplu, tăierea lemnelor, baia, gătitul, vizite la medic precum şi sprijin afectiv, etc. 5.97 Acele persoane vârstnice a căror sănătate le permite, sunt angajate în activităţi de subzistenţă sau aducătoare de mici venituri, cum ar fi grădinăritul, îngrijirea păsărilor sau a altor animale mici, îngrijirea copiilor. 5.98 Vârstnicii săraci supravieţuiesc cu o mică pensie de bătrâneţe (dacă au contribuit la fondul de pensii, pe parcursul vieţii lor) sau cu un ajutor social echivalent cu venitul minim garantat (dacă nu au contribuit la fondul de pensii). În cele mai multe cazuri, aceştia nu posedă



bunuri imobiliare, trăind în case naţionalizate, locuinţe sociale, locuinţe cu chirii mici, sau, printr-un aranjament neoficial de care însă nu vor mai putea beneficia în cazul mutării.

Gospodării conduse de femei singure, sărace 5.99 Această categorie se referă în mod specific la cele mai sărace dintre femeile singure care conduc gospodării. Ca şi în cazul vârstnicilor săraci, aceste femei se bazează pe relaţii personale de întrajutorare în diverse privinţe cum ar fi îngrijirea copilului (pentru a da mamei posibilitatea să lucreze), împrumuturi, mici activităţi aducătoare de venituri legate de aceste relaţii, etc. 5.100 Femeile singure, sărace care conduc gospodării se bazează pe ajutorul social echivalent cu venitul minim garantat precum şi pe alocaţia pentru copii. Ele nu posedă bunuri imobiliare şi trăiesc în locuinţe ieftine.

Handicapaţi sau bolnavi cronici săraci 5.101 Persoanele sărace, cu handicap mintal sau fizic şi îngrijitorii acestora se bazează pe o reţea de relaţii personale de întrajutorare precum şi pe efectuarea unor mici activităţi lucrative dependente de aceste relaţii. Handicapaţii săraci trăiesc din ajutorul social echivalent cu venitul minim garantat. 5.102 Aceleaşi aspecte sunt valabile pentru persoanele suferind de boli cronice (mintale sau fizice). În plus, persoanele cu afecţiuni cardiace cronice, cele care suferă de hipertensiune arterială sau de alte boli care conferă sensibilitate la stres, pot avea dificultăţi deosebite în timpul mutării sau în perioada de adaptare.

Categorii de impact potenţial asupra persoanelor dezavantajate ca urmare a mutării

5.103 Mutarea efectivă poate genera următoarele categorii de impact asupra persoanelor dezavantajate: • pierderea locuinţei, mai ales în cazul acelor persoane care nu deţin o proprietate (chiriaşi),

nefiind prin urmare eligibile pentru compensarea proprietăţilor, sau în cazul persoanelor care locuiesc într-o casă cu mai mulţi proprietari (a se vedea mai sus),

• pierderea surselor de trai, mai ales în cazul celor angajaţi în grădinărit sau activităţi similare,

• slăbirea sau pierderea relaţiilor de întrajutorare.

Măsuri de asistenţă propuse

Principii 5.104 Politica RMGC în privinţa persoanelor dezavantajate are drept scop completarea prevederilor din legislaţia română şi a răspunderilor care revin consiliilor locale din Roşia Montană şi Abrud, în situaţiile în care aceste prevederi lipsesc sau sunt inadecvate, sau în cazurile în care persoanele sau gospodăriile sunt expuse riscului de a fi şi mai mult pauperizate sau dezavantajate datorită mutării. RMGC nu este responsabilă pentru asigurarea mijloacelor de existenţă pentru persoanele dezavantajate, dar va acorda asistenţă în legătură cu vulnerabilitatea indusă acestor persoane sau exacerbată ca urmare a dezvoltării Proiectului. 5.105 Politica RMGC privind persoanele vulnerabile va include asistenţă acordată organizaţiilor responsabile în următoarele domenii: • locuinţe sociale, • acces la locuri de muncă, • acces la mecanismele existente de asistenţă,



• servicii prestate către diverse grupuri de persoane dezavantajate, după cum se detaliază în cele de mai jos. Toate aceste iniţiative şi acţiuni constituie o parte a Programului GNP, a cărui descriere completă se găseşte în cadrul Planului de dezvoltare comunitară durabilă.

5.106 Persoanele dezavantajate vor fi de asemenea monitorizate în mod specific de către RMGC.

Eligibilitate 5.107 Politica RMGC în privinţa persoanelor dezavantajate se va aplica acelora care locuiesc în interiorul zonei de impact a Proiectului. 5.108 Persoanele dezavantajate îndreptăţite să primească locuinţă socială trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • să trăiască din ajutor social sau din alte venituri alocate de stat, mai mici sau egale cu

venitul minim garantat şi • să aibă avizul consiliului local (Roşia Montană sau Abrud, după cum este cazul) pentru

acordarea de asistenţă, eliberat în urma evaluării persoanei sau gospodăriei în cauză. 5.109 În cooperare cu consiliile locale din Roşia Montană şi Abrud, RMGC a întocmit o evidenţă a persoanelor dezavantajate care locuiesc în zona de impact a Proiectului. Această evidenţă va fi actualizată continuu.

Locuri de muncă 5.110 RMGC a semnat un protocol cu primăriile din Roşia Montană şi Abrud prin care se obligă să dea întâietate la angajare persoanelor din aceste zone. Departamentul pentru resurse umane din cadrul companiei va pune la punct un sistem de înregistrare şi triere a cererilor de angajare. RMGC va urmări şi va trata cu atenţie deosebită cererile depuse de persoane apte de a fi angajate şi care fac parte din categoriile dezavantajate. Angajarea se va face în funcţie de cerinţele operaţionale ale RMGC. Aceste elemente ale politicii de angajări sunt amplu descrise în Planul de dezvoltare comunitară durabilă.

Locuinţe sociale 5.111 Conform legii nr. 114/1996, consiliile locale sunt responsabile de acordarea locuinţelor sociale persoanelor eligibile. În prezent, la Roşia Montană se află în construcţie o unitate de cazare socială. 5.112 Mai multe persoane din zona de impact a Proiectului care nu deţin proprietăţi, trăiesc în aşa-numitele locuinţe naţionalizate. Cu toate acestea, ele sunt pe cale de a primi de la stat titlurile de proprietate asupra acestor locuinţe şi vor fi compensate corespunzător de RMGC. Un al doilea grup care ar putea necesita asistenţă în problema locuinţei îl formează persoanele care nu deţin proprietăţi, dar care trăiesc fără chirie într-o locuinţă din categoria celor afectate de Proiect, sunt foarte sărace şi nu au unde să se ducă. Un al treilea grup îl reprezintă chiriaşii foarte săraci cărora proprietarii le-au permis să locuiască timp îndelungat, cu chirii mici de care nu ar mai putea beneficia în altă parte, dar care, la ora actuală, constituie un grup foarte restrâns, reprezentat doar de trei cazuri. 5.113 Conform Legii Locuinţei nr. 114/1996, responsabilitatea construirii şi asigurării unei locuinţe sociale revine consiliului local. Cu toate acestea, în eventualitatea negăsirii unei soluţii pentru cazare socială a persoanelor dezavantajate după mutarea acestora, RMGC va acoperi cheltuielile de relocare a acestora, incluzând închirierea unei locuinţe corespunzătoare până când persoanele sau gospodăriile respective vor putea obţine locuinţe sociale din partea consiliului local sau a altei instituţii, şi costurile aferente mutării.

Amplasarea locuinţelor pentru strămutare şi asistenţa acordată pentru mutare



5.114 Se vor depune toate eforturile pentru a plasa persoanele dezavantajate în părţile centrale, mai convenabile ale zonelor de strămutare (dacă doresc acest lucru) sau de a muta aceste persoane în acelaşi timp şi în acelaşi loc cu vecinii lor (de asemenea, dacă doresc acest lucru) astfel încât să-şi poată menţine pe cât posibil sistemul de relaţii personale de întrajutorare. RMGC va acorda de asemenea asistenţă persoanelor dezavantajate care necesită acest lucru.

Servicii pentru vârstnicii şi handicapaţii săraci 5.115 Ca rezultat al mutării vecinilor sau familiei, unele persoane în vârstă sau handicapate s-ar putea vedea lipsite de obişnuitele relaţii personale de întrajutorare. Aceste relaţii pot include sprijin în treburi gospodăreşti, cum ar fi tăierea lemnelor, curăţenia casei, gătitul, baia, etc. În conformitate cu legislaţia română, persoanele în vârstă sunt îndreptăţite să beneficieze de aceste servicii din partea statului. Furnizarea acestor servicii cade în responsabilitatea consiliilor locale. 5.116 RMGC se străduieşte pe cât posibil, să se asigure ca persoanele vârstnice şi handicapate (precum şi alte persoane dezavantajate) să fie mutate şi grupate cât mai aproape de actualii lor vecini, de actualele lor rude sau alte persoane care formează sistemul de relaţii personale de întrajutorare. Echipa din cadrul RMGC responsabilă de planificarea strămutării va organiza interviuri cu persoanele în vârstă (sau cu alte persoane dezavantajate) care doresc să se strămute, pentru a afla doleanţele acestora în legătură cu sistemul de relaţii personale de întrajutorare. 5.117 În eventualitatea în care se observă că persoanele vârstnice mutate întâmpină dificultăţi după mutare, RMGC le va monitoriza şi va sprijini efectuarea unor servicii pentru aceste persoane (strânsul lemnelor, menaj, etc...). Elemente suplimentare se găsesc în Planul de dezvoltare comunitară durabilă şi în GNP.

Servicii pentru femei singure, sărace care conduc gospodării 5.118 Aceste persoane care conduc gospodării din care fac parte copii, vor fi sprijinite, în măsura posibilităţilor, să îşi găsească un loc de muncă. De la caz la caz, ar putea fi oferit sprijin pentru îngrijirea copiilor, dându-le acestor femei posibilitate să opteze cu prioritate pentru angajarea pe un loc de muncă



6. IMPLEMENTAREA

CADRUL ORGANIZATORIC

Date generale

6.1 RMGC este responsabilă de implementarea Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare, folosind în acest scop personalul propriu precum şi consultanţi. Procesul de implementare necesită cooperarea dintre RMGC pe de-o parte, şi instituţiile guvernamentale centrale şi locale împreună cu organizaţiile comunitare, pe de altă parte.

Organizarea RMGC în vederea implementării Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare

Responsabilităţi şi sarcini 6.2 Departamentul de relaţii comunitare din cadrul RMGC este responsabil de implementarea Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare, precum şi a altor planuri care derivă din acesta. Posturile de conducere din cadrul acestui departament sunt ocupate de specialişti români. Directorul departamentului locuieşte în Roşia Montană şi se subordonează directorului general al RMGC. 6.3 Autorizarea şi construcţia zonelor de strămutare sunt în responsabilitatea vicepreşedintelui de proiect al companiei. 6.4 Graficul următor prezintă organizarea Departamentului de relaţii comunitare.

Vicepreşedinte

Relaţii comunitare

Masuratori topografice,

Inventariere proprietati,

Cartografiere

Clarificarea titlurilor de proprietate private şi

instituţionale,

Contracte

Negocieri,

Socio-economic,

Recuperări- Mutări

Baze de date



Personalul Departamentului de relaţii comunitare 6.5 Personalul şi consultanţii (cu normă întreagă sau parţială) din cadrul Departamentului de relaţii comunitare însumează aproximativ 50 de persoane. 6.6 Capacitatea personalului se dezvoltă continuu prin implicarea specialiştilor români şi străini în domenii cum sunt: • Dinamică socială şi sociologie, • Consultare publică şi comunicare, • Politici de strămutare, • Evaluarea bunurilor (teren – experţi agricolo, case – experţi imobiliari), • Dezvoltare socială, refacerea mijloacelor de trai, monitorizare socială şi economică, • Probleme legale asociate negocierii, vânzării şi cumpărării de bunuri imobiliare,

compensarea şi reconstrucţia amenajărilor publice.

Spaţiul şi echipamentul pentru birouri 6.7 Departamentul de Dezvoltare Comunitară are spaţii pentru birouri în centrul comunei Roşia Montană, fiind accesibil publicului general în orice moment.

Legătura cu alte echipe de lucru din cadrul RMGC 6.8 Directorul Departamentului de dezvoltare comunitară se subordonează directorului general pentru România al RMGC. Departamentul de dezvoltare comunitară îşi leagă activitatea de cea a Departamentului pentru Proiect din cadrul RMGC, care, în stadiul actual, supervizează procesul de autorizare, iar mai târziu va avea în grijă dezvoltarea zonelor de strămutare şi construcţia locuinţelor.

Implicarea autorităţilor guvernamentale

6.9 Instituţiile guvernamentale sunt implicate prin diverse proceduri de autorizare necesare procesului de strămutare şi compensare, în special prin următoarele: • dezvoltarea şi actualizarea Planului de urbanism general şi a Planului de urbanism zonal,

atât pentru zona afectată de Proiect cât şi pentru zonele de strămutare (Planul de urbanism general şi cel de urbanism zonal sunt analizate la nivel judeţean înainte de a fi aprobate de consiliile locale interesate);

• eliberarea permiselor de construcţie pentru diverse componente implicate în procesul de strămutare, atât pentru infrastructură (drum de acces şi drumuri principale în zonele de strămutare) cât şi pentru clădiri (locuinţe şi clădiri instituţionale).

6.10 În funcţie de necesităţi, RMGC va menţine legătura cu toate instituţiile guvernamentale centrale şi locale implicate. 6.11 RMGC ţine legătura zilnic sau săptămânal cu consiliile locale din Roşia Montană şi Abrud şi va continua să procedeze astfel până la completa implementare a Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare.

MANAGEMENTUL PLÂNGERILOR ŞI CONFLICTELOR

Prima instanţă de management al plângerilor

6.12 Departamentul de Dezvoltare Comunitară va numi o persoană care va fi angajată cu normă redusă şi care va răspunde de managementul plângerilor. Numele său, adresa biroului şi orele de audienţă vor fi făcute publice prin intermediul Gazetei RMGC. Această persoană va tria plângerile şi le va înainta companiei pentru o analiză mai aprofundată. Va fi deschis un registru de consemnare a plângerilor unde vor fi înregistrate data depunerii plângerii împreună cu



numele şi semnătura persoanei reclamante. Plângerile pot fi înaintate şi în scris. Persoanele reclamante vor fi rugate să prezinte documente în sprijinul plângerilor şi vor putea fi audiate de un reprezentant din conducerea superioară a RMGC dacă acest lucru este considerat necesar de oricare din părţi. Persoanele reclamante pot fi asistate de un consilier ales de acestea. 6.13 Orice plângere depusă după procedura descrisă mai sus va primi un răspuns în scris din partea unui reprezentant al conducerii RMGC, în maximum o lună de la data depunerii. Cu excepţia cazurilor complexe care fac necesară investigarea suplimentară sau implicarea unei terţe părţi, acest răspuns va include pe cât posibil o propunere de rezolvare a plângerii.

A doua instanţă de management al plângerii

Medierea 6.14 RMGC va angaja o persoană care va juca rolul de observator independent şi de mediator al plângerilor. În mod ideal, această persoană ar trebui să fie un avocat de prestigiu sau orice altă persoană familiarizată cu domeniul drepturilor omului sau cu problemele sociale. Mediatorul va fi la dispoziţia locuitorilor din Roşia Montană conform unui program prestabilit (de exemplu o zi pe lună).. 6.15 Mediatorul va fi angajat în urma unui proces transparent de publicitate susţinut prin intermediul presei române. Lista atribuţiilor mediatorului va fi de asemenea făcută publică. Selecţia finală se va face în prezenţa primarilor din Roşia Montană şi Abrud. 6.16 RMGC va oferi mediatorului următoarele facilităţi: • servicii de secretariat şi birou, • acces nelimitat la dosarele privind compensarea.

Pentru mai multe detalii asupra acestor mecanisme, a se vedea Anexa referitoare la Raportul privind evoluţia Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare.

Procesul de mediere 6.17 Oricare reclamant care a primit un răspuns negativ sau o propunere nesatisfăcătoare de rezolvare a plângerii din partea RMGC, poate înainta această plângere mediatorului. 6.18 După audierea independentă a ambelor părţi, mediatorul va încerca să găsească o rezolvare acceptabilă de către acestea. 6.19 Mediatorul va elabora un raport trimestrial pe care îl va pune la dispoziţia publicului prin intermediul Centrului de informare din Roşia Montană sau al paginii de Internet a Proiectului.

Acţionarea în instanţă

6.20 În conformitate cu legile în vigoare, oricare cetăţean are dreptul să acţioneze în instanţă. Aceasta se aplică şi RMGC în calitatea sa de persoană juridică română.

INFORMARE ŞI CONSULTARE

Informare

6.21 RMGC a editat o Gazetă a Proiectului, din care 14 numere au fost deja tipărite şi distribuite fiecărei gospodării din zona afectată de Proiect. Această publicaţie s-a dovedit a fi un instrument util pentru diseminarea informaţiei privind progresul Proiectului şi politicile de compensare, strămutare şi relocare. RMGC va continua să utilizeze acest canal de informare pe durata implementării Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare. 6.22 RMGC se află într-un contact permanent cu primariile şi consiliile locale din Roşia Montană şi Abrud, pe marginea unor probleme generale legate de compensare, strămutare şi



relocare, sau probleme specifice, privind autorizările şi reconstrucţia infrastructurii comunale la Piatra Albă. 6.23 RMGC menţine în Roşia Montană un Centru de informare a publicului, deschis publicului general care doreşte să obţină informaţii şi să consulte documentaţii. 6.24 Mulţi dintre angajaţii RMGC locuiesc în cadrul comunităţii, aceasta reprezentând un canal neoficial, dar util, de informare.

Consultarea privind versiunea revizuită a Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare şi publicarea

6.25 Consultarea pe marginea versiunii revizuite a Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare va fi organizată în următoarea succesiune: • politicile revizuite de compensare au fost prezentate consiliilor locale din Roşia Montană şi

Abrud, • politicile revizuite de compensare au fost făcute publice prin intermediul Gazetei

Proiectului, • versiunea completă în limba română, a metodelor de compensare se află în curs de a fi puse

la dispoziţia publicului local prin intermediul Centrului de informare. Versiunea completă şi revizuită a Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare va fi pusă la dispoziţia publicului, atât în limba română cât şi în limba engleză, prin intermediul paginii de Internet a RMGC.

• la câteva zile după publicarea gazetelor au fost organizate mai multe adunări publice (cel puţin în Roşia Montană, Abrud şi Corna) pentru a clarifica informaţiile şi pentru a obţine un prim eşantion de reacţii din partea comunităţilor afectate,

• au fost organizate ulterior discuţii cu grupuri de interese, în vederea obţinerii unor reacţii şi sugestii mai exacte privind politicile de compensare propuse, şi a

• aceste reacţii au fost analizate de către RMGC, iar Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare este modificat pentru a reflecta aceste reacţii.

• principiile de compensare şi ratele revizuite de compensare au fost prezentate în avans, pe parcursul fazei de implementare a Programului de opţiuni iniţiat de Companie la 1 decembrie 2005. Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa referitoare la Raportul privind evoluţia Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare.

6.26 Versiunea finală 2006 a Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare va fi pusă la dispoziţia publicului prin intermediul paginii de Internet a RMGC.

MONITORIZARE ŞI EVALUARE – MANAGEMENTUL SCHIMBĂRILOR

Obiective generale ale monitorizării şi evaluării

6.27 Evaluarea şi monitorizarea sunt componente cheie ale Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare, acestea reprezentând o parte integrantă a angajamentelor asumate de RMGC. Compania va opera exploatarea minieră Roşia Montană timp de aproape 16 ani şi poate chiar mai mult decât atât, în măsura în care vor fi descoperite rezerve noi pe lângă cele existente. În tot acest interval, vor fi efectuate diverse activităţi de evaluare şi monitorizare. 6.28 Monitorizarea şi evaluarea au următoarele obiective generale: • monitorizarea situaţiilor specifice sau dificultăţilor generate de implementarea Planului de

acţiune pentru strămutare şi relocare, şi a gradului de conformare cu obiectivele şi metodele definite în cadrul acestui plan



• evaluarea pe termen mediu şi lung a impactului cauzat de Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare asupra mijloacelor de trai ale gospodăriilor afectate, asupra resurselor locale precum şi asupra dezvoltării economice şi noilor aşezări;

6.29 Monitorizarea are drept scop corectarea metodelor de implementare a Planului pe parcursul derulării acestuia, în funcţie de necesităţi. Evaluarea are intenţia de a pune în aplicare experienţa acumulată în urma modificărilor de strategie şi a metodelor de implementare, într-o perspectivă de timp mai îndelungat. Monitorizarea va avea în esenţă, un caracter intern, pe când evaluarea va avea un caracter extern.

Monitorizarea

Domeniul de acţiune şi conţinutul 6.30 Monitorizarea va fi îndreptată asupra următoarelor aspecte: • procesul de negociere şi încheiere a acordurilor; • monitorizare socială şi economică: urmărirea statutului gospodăriilor relocate şi strămutate,

accesul la un loc de muncă, costurile locuinţelor în zonă, refacerea agriculturii, acţiuni de identificare a persoanelor dezavantajate;

• monitorizare tehnică: supravegherea construcţiei infrastructurii şi locuinţelor, darea în folosinţă şi testarea componentelor tehnice ale locuinţelor de strămutare;

• organizarea implementării: compatibilitatea personalului şi a mijloacelor în raport cu sarcinile;

• plângerile şi sistemul de gestiune a acestora; • asistenţă acordată pentru refacerea mijloacelor de trai, refacerea activităţilor comerciale,

îmbunătăţirea calificării profesionale, precum şi acordarea de mici împrumuturi 6.31 RMGC menţine lunar următoarele statistici împreună cu toate materiale necesare conturării unei imagini cât mai exacte a procesului de implementare: • opţiunile privind negocierea/achiziţionarea/strămutarea: precontracte, contracte de vânzare-

cumpărare, plata compensaţiilor sau finalizarea opţiunilor de strămutare; • relocare: numărul de gospodării destinate relocării care au efectuat mutarea, destinaţia

acestora, şi în măsura posibilităţilor, cum s-au acomodat acestea în noua locaţie (rămânere definitivă/temporară, nivel de trai, costuri);

• strămutare: gospodării destinate strămutării care au efectuat mutarea; • construcţii: indicatori relevanţi ai lucrărilor în curs de execuţie; • organizarea procesului de implementare: personalul şi schimbările produse în raport cu

trimestrele precedente; 6.32 RMGC va elabora pe plan intern, un raport de monitorizare care va fi dat publicităţii în limbile română şi engleză prin intermediul paginii de Internet şi al Centrului de informare din Roşia Montană. Acest raport de monitorizare va fi realizat când achiziţiile de proprietăţi se vor apropia de 50% din numărul total (a se vedea Anexa referitoare la Raportul privind evoluţia Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare.

Responsabilităţi

6.33 Activitatea de monitorizare va avea un caracter intern şi va fi în responsabilitatea Departamentului de relaţii comunitare. Până în prezent, Departamentul de relaţii comunitare a colectat informaţii pentru un număr de 334 de familii deja relocate.



Evaluarea

Obiectivele evaluării 6.34 Documentaţia de referinţă pentru evaluare va fi următoarea: • prezentul Plan de acţiune pentru strămutare şi relocare; • legile şi reglementările române descrise mai sus; • politicile de siguranţă ale Grupului Băncii Mondiale, i.e. Directiva Operaţională 4.30

referitoare la “Strămutarea involuntară”. 6.35 Evaluarea are următoarele obiective specifice: • evaluarea generală a gradului de conformare a implementării Planului de acţiune pentru

strămutare şi relocare, cu obiectivele şi metodele evidenţiate în acest document; • evaluarea gradului de conformare a implementării Planului cu legile, reglementările şi

politicile de siguranţă menţionate mai sus; • evaluarea procedurilor de strămutare şi relocare, în modul în care au fost implementate d; • evaluarea impactului programelor de strămutare şi relocare asupra veniturilor şi

standardului de viaţă, accentuându-se asupra cerinţei conform căreia acest standard nu trebuie să fie mai scăzut ci dimpotrivă, pe cât posibil mai ridicat;

• identificarea acţiunilor care trebuie întreprinse în cadrul monitorizării pentru a spori impactul pozitiv al programului şi de a atenua pe cât posibil eventualele sale efecte negative, în măsura în care acestea se vor manifesta.

Indicatori şi metodologii de evaluare 6.36 Ca parte integrantă a pregătirii acestui program, RMGC a pus la punct o bază de date cuprinzătoare privind persoanele afectate de Proiect. Aceasta va constitui baza pentru evaluarea evoluţiilor viitoare 6.37 La timpul potrivit, acelaşi eşantion de aproximativ 250 de gospodării afectate de Proiect va răspunde aceluiaşi chestionar ca cel utilizat în iulie 2002. Eşantionul va fi verificat pentru o reprezentativitate corespunzătoare atât a gospodăriilor strămutate cât şi a celor relocate, putând fi completat dacă va fi cazul. Este necesar însă ca nucleul iniţial de gospodării să fie investigate din nou. Persoanele care beneficiază de diverse forme de asistenţă oferite de RMGC (îmbunătăţirea calificării profesionale, credite pentru întreprinderi mici) vor fi tratate ca un grup separat. 6.38 Sondajul principal efectuat în iulie 2002 va fi refăcut utilizând acelaşi chestionar şi acelaşi eşantion de persoane. 6.39 Procesul de strămutare va fi evaluat în mod specific în funcţie de următorii indicatori aplicaţi tuturor celor două zone de strămutare: • parametri tehnici ai locuinţelor: durabilitatea materialelor, necesităţile şi costurile de

întreţinere; • factori arhitectonici şi utilitari ai locuinţelor: confort, gradul de mulţumire a locuitorilor de

ambele sexe; • factori socio-economici: accesul la un loc de muncă, refacerea mijloacelor de trai,

agricultură. 6.40 În plus, persoanelor dezavantajate li se va acorda o atenţie deosebită şi vor fi evaluate metodele pentru a le acorda asistenţa necesară. Un eşantion de persoane identificate ca făcând parte din categoria dezavantajată va constitui obiectul unui sondaj special.



6.41 Va fi de asemenea evaluat sistemul de management al plângerilor, luând în considerare atât punctul de vedere al RMGC cât şi pe cel al mediatorului şi al unui eşantion de persoane care au depus plângeri.

Evaluatorul 6.42 Evaluatorul va fi un consultant independent sau o organizaţie non-guvernamentală cu experienţă în domeniul planificării şi implementării acţiunilor de strămutare sau relocare, dar fără o implicare prealabilă în Proiect. Îndrumarul detaliat al evaluării va fi pregătit şi dat publicităţii de către RMGC.. 6.43 RMGC va garanta accesul neîngrădit al evaluatorului la documentaţia sa internă.

Procesul de evaluare 6.44 Rapoartele întocmite ca urmare a evaluării vor fi date publicităţii. 6.45 Evaluarea independentă a implementării Planului de acţiune în vederea pentru strămutare şi relocare va avea loc în două etape succesive: • în decurs de un an după ce numărul persoanelor strămutate sau relocate va atinge 50% din

totalul populaţiei afectate: prima misiune de evaluare; • la doi ani de la terminarea procesului de implementare: a doua misiune de evaluare. 6.46 Ambele evaluări vor fi efectuate urmând aceleaşi metodologii şi aceeaşi indicatori.

Managementul schimbărilor şi consultarea asociată

6.47 În cazul în care intervine necesitatea unor schimbări procedurale şi/sau de politică, RMGC va proceda în felul următor: • va utiliza Gazeta Proiectului pentru a anunţa asupra unor posibile schimbări în anumite

aspecte ale politicii sau procedurilor utilizate; • va organiza întâlniri publice pentru a explica detalii în legătură cu aceste schimbări, precum

şi motivele care au dus la acestea; • va organiza întâlniri cu grupuri de interese, în funcţie de amploarea schimbărilor propuse; • va face publice modificările aduse politicilor şi/sau procedurilor.

GRAFICUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI

6.48 Graficul de implementare este prezentat în figura 8 de mai jos.

BUGETUL DE IMPLEMENTARE

6.49 Bugetul de implementare este prezentat în tabelul 15 de mai jos.



Tabelul 15: Sumarul bugetului Planului de acţiune pentru strămutare şi relocare

Nr. Element Costuri - euro 1 Compensarea proprietăţi private 57800000

2 Dezvoltarea infrastructurii de strămutare de la Piatra Albă şi Alba Iulia 2700000

3 Instituţii şi confesiuni 7700000 4 Refacerea nivelului de trai 1950000 5 Implementare 1250000

TOTAL GENERAL 71400000



Figura 8 – Graficul de implementare M1: ianuarie 2006



Translation of Figure 8

MANAGEMENTUL IMPACTULUI SOCIAL: PLANUL … VOL_Rom 2009 ok...haldele de steril, coloniile de...

Documents

Transcript of MANAGEMENTUL IMPACTULUI SOCIAL: PLANUL … VOL_Rom 2009 ok...haldele de steril, coloniile de...