Management Proiect

61
Introducere Alimentația este unul din factorii cei mai importanți care influențează starea de sănatate a omului. Întreprinderea industriala reprezinta o unitate economica de baza în cadrul economiei naționale, privita in ansamblul ei ca o unitate organizatorică constituită pentru realizarea unei activitați industriale specifica ramurii sau subramurii din care face parte. Deoarece proceselor de productie sunt in desfășurare continuă, aceasta impune ca întreprindera să fie asigurată cu resurse materiale în cantitațile si ritmurile cerute de consumul productiv: materii prime, materiale, utilaje, piese de schimb. Prin aprovizionarea tehnico-materiala se deruleaza activitati care asigura planificarea, realizarea si evidența resurselor materiale, a utilajelor, a energiei precum si deplasarea acestora de la furnizor la consumator. Aprovizionarea trebuie să satisfacă urmatoarele cerințe și functii: Functiile aprovizionarii sunt: - stabilirea necesarului de aprovizionat; - stabilirea furnizorilor; - contractarea marfurilor aprovizionate si lansarea comenzilor; - primirea si receptia marf urilor. Cerințele aprovizionării sunt: - sa stabileasca nivelul real, judicios fundamentat al diferitelor materiale achizitionate; - sa asigure o miscare rationala a mijloacelor de productie de la producator la consumator; - sa asigure o largire continua a bazei de materii prime; UTM 529.1 031 IMIA Coala 2 Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

description

proiect

Transcript of Management Proiect

Page 1: Management Proiect

Introducere

Alimentația este unul din factorii cei mai importanți care influențează starea de sănatate a omului.

Întreprinderea industriala reprezinta o unitate economica de baza în cadrul economiei naționale, privita

in ansamblul ei ca o unitate organizatorică constituită pentru realizarea unei activitați industriale

specifica ramurii sau subramurii din care face parte.

Deoarece proceselor de productie sunt in desfășurare continuă, aceasta impune ca întreprindera

să fie asigurată cu resurse materiale în cantitațile si ritmurile cerute de consumul productiv: materii

prime, materiale, utilaje, piese de schimb. Prin aprovizionarea tehnico-materiala se deruleaza activitati

care asigura planificarea, realizarea si evidența resurselor materiale, a utilajelor, a energiei precum si

deplasarea acestora de la furnizor la consumator. Aprovizionarea trebuie să satisfacă urmatoarele

cerințe și functii: Functiile aprovizionarii sunt:

- stabilirea necesarului de aprovizionat;

- stabilirea furnizorilor;

- contractarea marfurilor aprovizionate si lansarea comenzilor;

- primirea si receptia marfurilor.

Cerințele aprovizionării sunt:

-   sa stabileasca nivelul real, judicios fundamentat al diferitelor materiale achizitionate;

-    sa asigure o miscare rationala a mijloacelor de productie de la producator la consumator;

-   sa asigure o largire continua a bazei de materii prime;

-   sa asigure creșterea eficientei economice prin accelerarea vitezei de rotatie a cheltuielilor variabile.

Activitatile desfășurate la nivelul tactic în aprovizionare trebuie să conduca la simplificarea si

mărirea operativitatii în achizitia de material, la reducerea cheltuielilor aferente operatiilor de

transport, depozitare, manipulare, stocare precum si la îmbunatatirea conditiilor de lucru si a

organizarii din cadrul departamentului specializat.

Aprovizionarea unei întreprinderi industriale are un caracter dinamic:

-   în planificare: aprovizionarea trebuie permanent corelata cu planul de productie care la rândul sau

este fundamentat si influentat de fluctuatia cererilor;

-   în realizarea efectivă: pentru ca mentine un contact permanent cu toti furnizorii traditionali sau

potentiali, urmareste evolutia produselor si a materiilor prime, comunicacontinuu cu furnizorii pentru a

respecta termenii contractului si a obtine conditii de achizitii cât mai avantajoase.

Trebuie sa existe un echilibru între resursele existente si necesitatile întreprinderii cu privire la

materia prima, energia si combustibilul utilizat. Balanta de materiale este un instrument al elaborarii

sectiunii de plan al aprovizionarii oglindind sintetic echilibrul dinamic dintre resursele existente si

necesarul productiei planificate si analitic corelând o serie de relatii necesare a fi respectate între

UTM 529.1 031 IMIACoala

2Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 2: Management Proiect

sistemul productiv, parteneri, consumatori, etc. Starea ramurei la etapa curenta e buna, dar se merita o

dezvoltare a acesteia. Astfel se va obtine o productie ma calitativa si cererea pe piata va fi mare.

In acest proiect de an voi analiza situația aprovizionarii S.A Fabrica de Conserve Calarași cu

productie de destinație-tehnologică și modalitățile, masurile de perfectionare a acesteia.

Capitolul I . Managementul aprovizionarii intreprinderilor din industria

alimentara cu materie primă.

1.1.Componența resurselor materiale și clasificarea lor. Noțiune de materie primă.

Este cunoscut faptul că un obiect al muncii devine orice lucru aflat în stare naturală sau trecut

anterior prin filtrul muncii omenesti, asupra căruia omul intervine în procesul muncii, folosind diverse

instrumente pentru al transforma și adapta potrivit nevoilor sale.Managementul aprovizionarii

reprezinta activitatea prin care se asigura elementele materiale si tehnice necesare productiei in

volumul si structura care sa permita realizarea obiectivelor generale ale intreprinderii in conditiile unor

costuri minime si ale unui profit cat mai mare. Materie primă – obiectele muncii asupra cărora

actionează munca omenească.  Activitatile componente al managementului aprovizionarii  prezinta o

importanta deosebita in cadrul acestora, fiind de reținut urmatoarele :

- studierea pietii de furnizare a furnizorilor potentiali si reali;

- selectarea și testarea credibilității clienților;

- elaborarea strategiilor in cumpararea/achizitionarea de resurse materiale si echipamente

tehnice cat si in domeniul gestiunii stocurilor;

- negocierea conditiilor de vanzare cumparare care se finalizeaza cu incheierea de contracte;

- urmarirea evolutiei pietii de furnizare a structurii si potentialului de resurse, a prețurilor și a

altor elemente.

Aprovizionarea tehnico-materiala reprezinta un proces integru, caracteristic tuturor formelor

economice de producție. Orice activitate, în toate ramurile de producție materială, presupune în

calitate de factori obligatorii, munca și mijloacele de producție. Ultimele, la rîndul lor se, se compun

din:

Mijloace de munca, totalitatea obiectivelor, prin intermediul carora omul acționează asupra

obiectului de munca, înfăptuind o activitate de transformare;

Obiecte de munca, totalitatea obictelor asupra carora omul îndreaptă activitatea sa de munca,

cu scopul transformarii proprietăților obiectului și adaptării lui la necesitățile sale.

Astefel, precesul de producție, indiferent de întreprinderea unde se executa, fiind

organizat în mod continuu, implica reproducerea sistematica a tuturor factorilor : forță de

muncă, mijloace de muncă și obiecte de muncă. Clasificarea obiectelor de muncă asigură

UTM 529.1 031 IMIACoala

3Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 3: Management Proiect

Obiectele de muncă

Materii prime

Materiale auxiliare

Naturale

Materiale de bază

Agricole De prelucrare industrială

Folosite de mijloacele de muncă

Anexate la materiale de bază

Contribuie la procesul de muncă

identitatea planificării, controlului și evidenței consumului productiv a resurselor, căutarea

căilor efective de îmbunătățire a folosirii lor.

Toate obiectele de munca folosite în procesul de producție la intreprinderile industriei

alimentare ser clasifica după 2 criterii:

destinația lor în productie;

direcția de folosire în activitatea întreprinderii.

Clasificare obiectelor de muncă după destinație, în procesul de producție, este prezentat în

figura 1. La obiectele de muncă naturale, în industria alimentară, se referă fructele de origine

salbatica, pomusoarele și ciupercile; peștele si alte produse dobîndite din mări, oceane, rîuri, de

asemenea, sarea dobândită prin metoda deschisă sau din mine etc.

Figura 1. Clasificarea obiectelor de muncă conform destinației în procesul de producție

Dar astfel de obiecte de munca nu sunt foarte multe. Cu exceptia industriei de extragere, toate

ramurile industrial, de regula, prelucreaza obiecte la producerea carora s-a cheltuit munca si care, sub

actiunea muncii, au suferit anumite schimbari.Aceste obiecte de munca definesc materia prima.

Pentru fabricarea producției alimentare, întreprinderea folosește multiple și diferite materii

prime ca:

-în vinificare: struguri, alcool, zahăr, bioxid de carbon, anhidrida sulfuroasă, hîrtie, filtre din carton,

substanțe de încleiere etc.;

UTM 529.1 031 IMIACoala

4Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 4: Management Proiect

-în industria prelucrătoare de legume și fructe: fructe, pomușoare, legume, ulei vegetal, sare, zahăt,

ambalaj din sticla și metal, capace, etichete etc. Toate materiile prime sus-numite se divizează în

materiale de bază şi auxiliare. Materialele de bază sunt obiectele de muncă, care alcătuiesc conţinutul

material al producţiei, adică din care se pregăteşte însuşi produsul. De exemplu, la vinificarea primară,

participă strugurii şi alcoolul, destinaţi pentru producerea vinurilor brute; la producerea vinului

spumant - vinurile brute, zahărul, acidul citric şi licoarea; la producerea conservelor din mazăre verde -

mazărea verde, zahărul, sarea.

Materialele auxiliare sunt considerate obiectele de munca, care nu se include in continutul

produsului, dar numai participa la producerea lui.Materialele auxiliare sau se folosesc pentru

deservirea mijloacelor de munca(combustibil, lubrifianti, si materiale de sters), sau se adauga la

materiale de baza,pentru a face schimburi si a reda anumite,proprietati(levuri si materiale de incleiere-

in vinificare; dopuri, capace, etichete, sticle, borcane, - in vinificare si conservare), , sau contribuie la

infaptuirea proesului de munca(sulf, anhidrida sulfuroasa, parafina – in vinificare;praful pentru

spalarea ambalajului, filtrele de carton – in vinificare si conservare).

Conform criteriului de divizare dupa directia de folosire, obiectele de munca se clasifica in

felul urmator:

folosite in procesul de productie de baza;

destinate pentru necesitatile de reparative;

indreptate la mecanizarea proceselor de producer;

folosite in constructia capital;

destinate pentru formarea stocurilor de productie;

O astfel de clasificare a obiectelor de munca asigura determinarea directiilor prioritare, mai

eficiente de folosire a resurselor materiale, iar in cazurile deficitului unuia din ele, de a le consuma

acolo, unde necesitatea lor este mai proportional si va genera un efect mai mare.

UTM 529.1 031 IMIACoala

5Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 5: Management Proiect

1.2. Managementul aprovizionării întreprinderilor din industria alimentară cu materie primă.

Contract – o formă juridică a legăturii economice între întreprindere și furnizor

 Managementul aprovizionării este o componentă a funcţiunii comerciale a întreprinderii şi

asigură echilibrul între necesităţi şi disponibilul de resurse materiale ce poate fi asigurat de o unitate

economică. Oganizarea aprovizionarii tehnico-materiale trebuie astfel condusa încât să contribuie la:

asigurarea completa, complexa și la timp a unitații economice cu mijloace de muncă si obiectele

muncii, asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselor materiale, alimentarea rașionala a

locurilor de muncă cu resursele materiale necesare, utilizarea rațională a resurselor materiale, astfel

incat sa se respecte normele de consum stabilite si stocurile de productie determinate.

Experienta practica, generalizata la nivelul teoriei de specialitate, evidentiaza urmatoarele

sisteme concrete de organizare structurala a compartimentelor de aprovizionare materiala din

intreprinderi:

-         sistemul pe grupe de activitati distincte;

-         sistemul pe grupe de aprovizionare-depozitare-control, utilizare resurse materiale;

Sistemul pe grupe de activitati distincte consta: departajarea procesului de aprovizionare pe

principalele activitati componente in functie de natura, grad de complexitate. Sistemul, cunoscut si sub

denumirea de "functional", asigura o delimitare selectiva a activitatilor de prognozare-planificare-

programare a aprovizionarii, de cele privind prospectarea, negocierea, contractarea, realizarea

aprovizionarii, de urmarire, control, analiza si evaluare a acestuia, de depozitare-pastrare a resurselor

materiale asigurate, de urmarire a modului de folosire a acestora pe destinatii de consum. Deci,

sistemul presupune identificarea, delimitarea si gruparea activitatilor dupa aceste criterii si constituirea

de grupe distincte care sa le realizeze calificat si operativ.

  Sistemul pe grupe de aprovizionare-depozitare-control, utilizare a resurselor materiale:

are in vedere constituirea de grupe de materiale in cadrul compartimentului, în atribuțiea carora intră

realizarea procesului de aprovizionare în intregul sau dupa o conceptie unitara. Ca urmare, fiecare

grupa raspunde de asigurarea structurii materiale pentru care se formează de la fundamentarea

necesitatilor, contractarea resurselor si păna la aducerea, gestionarea si controlul utilizarii acestora.

Obiectivul principal al activităţii de aprovizionare este: asigurarea completă şi complexă a

unităţii economice cu resurse materiale şi echipamente tehnice corespunzătoare calitativ, la locul şi

termenele solicitate, cu cost minim.

Aprovizionarea resurselor materiale reprezintă activitatea prin care se asigură elementele

necesare consumului producţiei, în volumul şi structura care să asigure o activitate, cu un profit cât mai

ridicat a unităţii economice.

"Desfacerea produselor" reprezintă activitatea prin care se asigură vânzarea rezultatelor producţiei

industriale.

UTM 529.1 031 IMIACoala

6Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 6: Management Proiect

Circuitul economic al întreprinderii industriale:

 Forme posibile de aprovizionare la intreprindere sunt :

- alegerea între aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai multi, pentru acelasi produs ;

- alegerea între aprovizionarea directa (de la producatori) si indirecta (prin intermediar);

- alegerea între aprovizionarea pe baza de contract sau pe baza de comanda;

- alegerea formulei de cumparare : individual sau în comun ;

Compartimentul de aprovizionare trebuie sa fie în relatii permanente cu compartimentele urmatoare (schemă):

 

1.2.1. Contractul comercial de aprovizionare.

Planificarea aprovizionării cu materii prime şi materiale este efectuată de către conducerea

întreprinderii conform planului anual de producere, elaborat în baza contractelor şi comenzilor

clienţilor, previziunilor de comercializare a produselor şi bugetul alocat, conform modalităţii de

planificare existent la întreprindere. Planificarea aprovizionării cu echipamente, utilaje şi servicii se

efectuează în baza planului anual de dezvoltare tehnică şi necesităţilor de producere.

După selectarea furnizorului se elaborează contractul de aprovizionare cu furnizorul selectat

conform formei în vigoare la întreprindere şi îl prezintă spre aprobare conducerii întreprinderii. În caz

de necesitate, în contract se prevede posibilitatea controlului calităţii produsului furnizat, direct la

producător.   

Contractul economic de vanzare-cumparare este un acord de vointa intre doua parti, in

virtutea caruia, cel care vinde se obliga sa transmita celui care cumpara dreptul de proprietate asupra

UTM 529.1 031 IMIACoala

7Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 7: Management Proiect

unui obiect (materie prima, piesa, subansamblu etc.), in schimbul unui pret pe care-l plateste cel din

urma. Pentru concretizarea unor relatii economice de aprovizionare și de desfacere, un rol deosebit il

are conținutul contractului economic. Acesta trebuie sa fie complet, cuprinzator, clar, stimulator pentru

a cointeresa partile in indeplinirea obligatiilor care le revin in conditii de operativitate si eficacitate,

contractul se consideră îndeplinit atunci când părţile au realizat toate obligaţiile lor.

Tradițional contractul constă din trei compartimente:

1. Obligaţiile furnizorului;

2. Obligaţiile cumpărătorului;

3. Responsabilitatea materială a fiecărei părţi.

În primul compartiment, se indică soiul materiei prime, cantitatea şi calitatea ei, termenele şi

preţurile de livrare. În acest compartiment, se inserează următoarele obligaţii ale furnizorului-

producător de materie primă:

- cultivarea producţiei agricole conform cantităţii şi sortimentului, ce va garanta livrarea materiei

prime în conformitate cu condiţiile contractului;

-furnizarea materiei prime calitative cumpărătorului conform standardelor şi condiţiilor tehnice în

funcţiune, în cantitatea, sortimentul şi termenele prevăzute în contract.

În compartimentul doi al contractului, se fixează obligaţiile cumpărătorului-consumator de

materie primă. El e obligat:

-Să recepţioneze la timp toată producţia, prevăzută în contract, s-o plătească conform preţurilor

indicate. Deseori, pentru o anumită calitate, se stabileşte un anumit preţ standard, indicându-se un preţ

mai mare pentru o calitate mai înaltă a materiei prime. Producţia se consideră recepţionată, dacă este

transportată la punctul de recepţionare prevăzut în contract, şi dacă coincide condiţiilor din contract. În

caz că cumpărătorul nu e de acord cu calitatea producţiei indicată în documentele ce o însoţesc,

cumpărătorul e obligat să invite un reprezentant al gospodăriei-furnizor de materie primă şi împreună

să rezolve problema;

-Să asigure vânzătorul materiei prime cu ambalajul şi materialele de ambalare în cantitatea şi

termenele prevăzute în contract.

- Să asiste producătorul de materie primă pe parcursul creşterii culturii cu consultanţă ce ar spori

calitatea ei. Deseori, cumpărătorul aprovizionează producătorul cu seminţe de calitate, combustibil şi

resurse financiare.

Al treilea compartiment al contractului prevede responsabilitatea materială a ambelor părţi în

caz de încălcare a condiţiilor contractului. Răspunderea este precizată sub formă de amendă de diferite

mărimi pentru fiecare obligaţie concretă din contract, încălcările constituind:

- nelivrarea la timp a materiei prime cumpărătorului;

-renunţarea cumpărătorului să accepte materia primă adusă de furnizor la punctele lui de recepţionare

UTM 529.1 031 IMIACoala

8Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 8: Management Proiect

în termenele prevăzute în contract;

- stabilirea incorectă a calităţii, cantităţii sau a preţului materiei prime recepţionate de cumpărător;

-neachitarea la timp pentru materia primă livrată în termenele indicate în contract;

-neasigurarea cu ambalaj şi materiale de ambalare a furnizorului de materie primă în cantităţile şi

termenele stabilite.

La sfârşitul contractului, se indică adresele părţilor cu conturile în bancă. Este semnat de

conducătorii ambelor părţi, urmate de ştampile. În aprovizionarea întreprinderilor industriale cu

materie primă agricolă, o mare importanţă prezintă organizarea raţională a transportării de la

producător la cumpărător.

Recepția materiei prime la intreprindere:

Recepţionarul execută controlul calităţii si cantităţii materiei prime aduse la întreprindere.

Asigură descărcarea operativă a transportului auto care a adus materia prima.

Cerinţe de calificare: Recepţionarul materiei prime trebuie sa cunoască cerinţele

documentaţiei normative şi tehnice pentru materia primă; Cerinţele faţă de ambalaj şi unităţile de

transport;

1. Regulile igienei de producere şi igienei personale;

2. Tehnica securităţii muncii şi antiincendiare;

3. Metodica de completare a documentelor înregistrarea materiei prime la recepţie.

Ordinea de acțiuni:

1. Verificarea actelor de însoţire a partidei:

Factura de expediţie;

Certificatul igienic

Controlul vizual: starea sanitaro-igienică a unităţii de transport, ambalajului.

2. Determinarea cantităţii materiei prime prin cântărire.

3. Organizarea descărcării materiei prime recepţionate pe teren.

4. Determinarea % de rebut prin cântărirea probei şi clasificarea după categoriile de calitate.

5. Luarea probei medii şi determinarea % BRIX la Refractometru după metoda descrisă (IL-LB-

8.2.4-06, extras din GOST 28562-90).

6. Înregistrarea rezultatelor în Registrul K-1 “Controlul MP la recepţie”.

7. Laborantul de la cântar în cazul depistării materiei prime de calitate joasa ori cu încălcarea

standardului, determină calitatea şi alcătuieşte procesul verbal respectiv.

UTM 529.1 031 IMIACoala

9Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 9: Management Proiect

8. Materia prima se transmite in secţie pe bon interior de livrare, in cazul acesta se respecta

ordinea de rând a recepţiei materiei prime.

9. In fiecare 24 ore se alcătuieşte informaţia despre restul pe materia prima recepţionată şi se

prezintă contabilului secţiei.

10. Prelevarea probelor pentru analiza calităţii conform standardelor în vigoare.

La depistarea materiei prime neconforme:

1. Se întocmeşte procesul verbal despre calitatea MP în 3 exemplare: 1 ex. – furnizorului.

2. Zilnic se calculează şi se înregistrează cantitatea de rebut pe sortimente.

3. Informaţia lunară despre calitate se prezintă Tehnologului şef şi Şefului de Laborator.

UTM 529.1 031 IMIACoala

10Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 10: Management Proiect

1.3. Metodologia de determinare a necesarului întreprinderii în materie primă și materiale. Elaborarea balanțelor de resurse materiale.

Aprovizionarea tehnico-materială reprezintă activitatea prin care se asigură elementele materiale şi

tehnice necesare producţiei, în volumul şi structura care să permită realizarea obiectivelor generale ale

întreprinderii, în condiţiile unor costuri minime şi ale unui profit cât mai mare.

Organizarea procesului de asigurare tehnico-materială la întreprinderile industriei alimentare

continuă cu elaborarea balanţei materiale a resurselor, în care, pe de o parte, se indică necesitatea

întreprinderii în resurse materiale, iar pe de altă parte, sursele de aprovizionare a acestei necesităţi.

Problema de bază a balanţei constă în stabilirea cantităţii de materie primă şi materiale furnizate din

afară. Consumul de resurse materiale se calculează pentru toate tipurile de materie primă şi materiale

necesare întreprinderii în expresie naturală şi valorică, atât pentru anul întreg, cât şi pe fiecare

trimestru separat. Calculul consumului resurselor materiale se înfăptuieşte conform direcţiilor de

folosire, de regulă, prin metoda calculului direct: prin produsul normei de consum la volumul de

producţie planificat în unităţi naturale sau la volumul de lucrări planificate.

În calitatea de date iniţiale, se folosesc volumele de producţie planificate în sortiment; volumele

lucrărilor planificate de a fi îndeplinite de secţiile auxiliare şi de servire a întreprinderii; volumele

planificate de investiţii capitale şi metodele de înfăptuire a lucrărilor capitale; normele individuale şi

agregate de consum al materiei prime, materialelor, combustibilului sau randamentul de prelucrare a

materiei prime etc. Pentru fabricarea producţiei de bază, necesitatea de materie

primă, materiale de bază şi auxiliare, se calculează conform formulei:

Mp = Σ Ncon * Vpl.

unde:

Mp - indică tipul concret de materie primă sau materiale planificate pentru realizarea planului

de producţie;

Ncon - norma de consum de materie primă sau materiale pentru o unitate de produs;

Vpl – volumul planificat de produse în unităţi naturale;

n – numărul de produse, conform sortimentului pentru fabricarea cărora se consumă materialele

date.

În cazul când consumul unor materiale se reglează conform duratei de exploatare a acestor

materiale, şi nu conform normelor lor de consum, ele se determină prin raportul dintre cantitatea

materialelor necesare pentru asigurarea continuităţii procesului de producţie al întreprinderii şi durata

de exploatare normativă a materialelor.

UTM 529.1 031 IMIACoala

11Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 11: Management Proiect

Capitolul II Caracteristica tehnico - economica si managementul aprovizionarii

întreprinderii cu materie primă și materiale.

2.1 Pozitia intreprinderii in ramura si benchmarking.

Benchmarking-ul reprezintă o estimare a performanței unei companii fața de o altă companie din

acelaș domeniu de activitate . Benchmarking-ul este un proces de schimbare orgazițională directionat

către o continue îmbunătățire, respectiv către corectarea lipsurilor. Benchmarking - ul reprezintă un

proces continuu de căutare a celor mai bune idei și practici care să conducă intreprinderea către un

nivel superior de performanță. Benchmarking-ul inseamna doar colectarea de informatii legate de

produsul tau si de compania ta. Deciziile legate de folosirea acestora sunt luate de managerii sau

proprietarii firmelor. Creativitatea oamenilor din companie este cea care sta la baza strategiei.

Intreprinderea de fructe si legume din orasul Călăraşi, este amplasata in centrul Moldovei, in

cea mai pitoreasca si ecologică zona a ei – Codrii. Istoric aceasta zona este cunoscuta si slavita prin

calitatea si gustul remarcabil al fructelor, legumelor si strugurilor. La S.A. Fabrica de conserve din

Calarași aproximativ se fabrica aproximativ 80% semifabricat (suc concentrat, pastă), 20 % producție

finită, din care 70 – 75 % se exportă. Pe piața internă de desfacere se realizează legumele marinate si

dulcețurile.

Ca capacitate de producție S.A Calaraș se află la un nivel cu S.A. "Alfa-Nistru", S.A. „Natur

Bravo”, ÎCS Fabrica de conserve „Ecovit” SRL, or. Ungheni, aproximativ 70 milioane unități

convenționale sau 70 milioane borcănașe de 330 ml. La producerea pastei de prune S.A. Fabrica de

conserve din Calarași ocupă un loc de frunte pe cind producerea sucului concentrat reprezinta 10 % în

comparație cu S.A. "Alfa-Nistru", este unicul producător de duldeață din petale de trandafir, dulceață

de coarne, dulceață de arune. Fabrica de fructe și legume din Calarași posedă o gama foarte largă de

de dulcețuri, 2/3 din această gamă se produce pentru export in Cehia, Germania. Anume pentru export

dulceața se ambalează în borcane diferite față de cele caree se realizează pe piața internă. Spre

deosibire de ceilalți producători autohtoni S.A Calarași produce si fructe deshidratate (vișine, prune,

mere) cu/sau fără sîmburi, 90 % din fructele produse anual se exportă în Germania, restu se realizează

pe piața interna la diferite fabrici de patiserie.

Astfel pozitia întreprindrii în ramura si benchmarking e bună, dar o prosperare in viitor va fi

binevenită, sporind cresterea volumului de producție si a celorlati indicatori economici.

UTM 529.1 031 IMIACoala

12Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 12: Management Proiect

2.2 Caracteristica generala a intreprinderii.

Intreprinderea de fructe si legume din orasul Călăraşi, a fost fondata in anul 1951, ca o

intreprindere cu capital de stat, chiar daca proiectul si lucrarile de constructie incepusera cu 10 ani mai

devreme în anul 1941. Fiind amplasata in centrul Moldovei, in cea mai pitoreasca si ecologica zona a

ei – Codrii. Istoric aceasta zona este cunoscuta si slavita prin calitatea si gustul remarcabil al fructelor,

legumelor si strugurilor. La 20 octombrie 1994, ca rezultat al privatizării ea a fost reorganizată în

societate pe acţiuni cu 100% capital privat. Cei 55 de ani de activitate ai întreprinderii au fost marcaţi

printr-o continuă dezvoltare a proceselor de producere cu scopul oferirii consumatorilor a unui

asortiment de conserve cât mai variat şi de o calitate înaltă.

Evolutia in timp.

Dea lungul timpului s-a construit şi instalat utilaj în secţia de producere a cutiilor de tinichea. În

anul 1955 are loc prima reconstruire a secţiei de prelucrare a fructelor. La inceputul anulului 1962 a

fost construit şi dat în exploatare un frigider cu o capacitate de păstrare de 1800 tone de fructe. Tot in

acest an a fost implementată tehnologia de congelare a fructelor şi mazării verzi în cutii de carton de 1

kg. În anul 1976 a fost reconstruită şi dată în exploatare secţia Nr. 2 de producere a sucurilor naturale

şi cu zahăr, compoturi, legume naturale, marinate, şi mazăre verde.

În anul 1980 a avut loc reconstrucţia şi modernizarea liniilor tehnologice de producere în secţia

Nr. 1, unde se produc sucuri naturale, gemuri, dulceţuri, magiunuri şi paste naturale din fructe. Mai

târziu în secţia aceasta au fost instalat două linii de producere a sucului concentrat din mere, vişine,

struguri. În anii 90 la întreprindere s-a implementat metode de ambalare a conservelor în borcane şi

butelii de tipul TWIST – OFF.

În anul 1991 s-a reconstruit secţia de producere a pireurilor semifabricate unde s-a trecut de la

producerea pireurilor sulfitate la pireurile sterile în vase de inox cu capacitatea de 50 tone fiecare cu

volumul sumar de 2000 tone. În anul 1999 s-a procurat un pasteurizator de tipul „tunel” şi s-a

implementat tehnologia pasteurizării conservelor în flux continuu ce a adus la îmbunătăţirea calităţii

conservelor (castraveţi conservaţi, tomatele conservate, compoturi ş.a.).

Întreprinderea dispune de 2 filiale de producere: în s. Bahmut şi s. Vălcineţ. În localitatea

Bahmut în anul 1976 s-a construit o secţie de prelucrare şi păstrare a sucurilor naturale de fructe şi

struguri în condiţii aseptice cu o capacitate de 5000 tone în vase cu capacitatea de 24 tone fiecare. A

doua filială situată în s.Vălcineţ este specializată în producerea fructelor şi legumelor deshidratate şi

dispune de şase uscătorii tunel. Principala piaţă de desfacere a produselor întreprinderii este piaţa

externă unde sunt comercializate 80 % din produse. Este în creştere exportul produselor în Kazahstan,

Germania, Polonia, România, Republica Cehă precum şi în alte ţări.

UTM 529.1 031 IMIACoala

13Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 13: Management Proiect

Grupele principale de produse fabricate şi comercializate de întreprindere sunt:

A. Legume naturale conservate;

B. Compoturi de fructe;

C. Dulceţuri şi gemuri;

D. Paste de fructe, magiun;

E. Sucuri de fructe;

F. Fructe deshidratate.

Conservele din fructe şi legume sunt pregătite din materia primă proaspătă cît şi din

semifabricate (sucuri naturale şi pireuri semifabricate păstrate în condiţii aseptice). Ambalajul se

foloseşte într-un asortiment divers. Borcane de sticlă cu volumele 0,2 dm3 ÷ 3,0 dm3 după solicitarea

cumpărătorului, cu capacele de metal de tip I şi III („twist-off”). De asemenea producţia se ambalează

în cutii de tinichea de diferite capacităţi şi modele. Pentru ambalarea fructelor deshidratate se folosesc

atât saci, cât şi cutii de carton şi containere din material plastic alimentar. Pireurile sterile se ambalează

în cisterne şi cutii „bag-in-box”.

UTM 529.1 031 IMIACoala

14Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 14: Management Proiect

2.3 Analiza indicatorilor tehnico-economici de baza ai intreprinderii.

Dinamica indicatorilor tehnico-economici la întreprinderea SA Fabrica de conserve din Călărași

IndicatoriiUnitatea de măsură

Anii2007 2008 2009 2010 2011

1.Producția comercializată (vînzările)

mln 12129 538 4073 942 7 490 970

12 469 068 12036445

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

2.Producția marfă mln 10 987989 4 998439 8 880768 11 790 870 11579600

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

3.Numărul de persoane industrial productive

pers. 40 40 40 40 40

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

4.Fondul de salarizare mi lei 1,8 1,2 1,2 1,5 1,5

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

5.Productivitatea muncii

mii lei 274699,72 124960,97 222019,2 294771,75 289490

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

6.Salariu mediu lunar al unui lucrători

lei 3750 2500 2500 3125 3125

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

7.Costul vînzărilor mii lei11 196

3 337 5 401 10 694 11 506

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

8.Cheltuieli administrative și generale

mii lei 978 1 309 1 746 1 790 1 384

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

9.Cheltuieli comerciale mii lei 211 180 319 568 732

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

10.Profitul operațional mii lei (697) (1 056) (7510) (1447) (308)Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

11.Profit înaite de impozitare (brut)

mii lei 548 173 1 317 (1940) (2754)

Ritmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

12.Profit după mii lei 538 251 1317 (1940) (2754)

UTM 529.1 031 IMIACoala

15Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 15: Management Proiect

impozitareRitmul de creştere faţă de anul de bază (2007)

% 100

13.Rentabilitatea vînzărilor

% 4,89 5,18 24,38 (18,14) (23,94)

Tabelul 2.1

Analizind indicatorii economici ai acestei întreprinderi, observam ca venitul din vinzari în anul

2008 scade brusc aproximativ de 3 ori mai putin față de anul 2007. În 2009 observăm ca situația se

imbunătățeste si este în creștere pină în anul 2011. Numarul mediu scriptic al muncitorilor este

constant. Paralel cu creșterea venitului din vinzari aproximativ de 3 ori, se observă si o crestere

considerabilă a costurilor vinzarilor. Atît cheltuiele comerciale cit și cele administrative si generale in

intreprindere cresc, ce determina un fapt pozitiv, constituind undeva 50 % in mediu.

Profitul intreprinderii, atit cel brut, operational si cel net au o tendința de scădere, aceasta este

negativ pentru întreprindere dar se explică prin faptul că în ultimii ani fabrica a avut o sitatie mai grea

dar totusi încercă să depășeasca barierele și să cîștige teritoriu atit pe piața interna cît și pe piața

externă. Trecind prin diferite etape de stagnare , intreprinderea tinde spre o dezvoltare prospera si cu

obținerea celor mai bune rezultate privind indicatorii economici.

Producția comercializată (vînzările)

Nr.ord

Venituri 2007 2008 2009 2010 2011

1 Vînzări peste hotare 11 269 886 1 104 334 5 968 059 9 666 334 64720002 Vînzări Moldova 463 839 2 594 169 833 712 1 696 130 1 813 4003 Alte realizări locale 76 558 77 489 194 553 134 016 04 Ospătăria 38 711 16 130 27 584 48 075 3342 5095 Magazin 0 0 329 001 566856 0

6 Servicii 275 869 281 061 138 061 357593 07 Total 12129 538 4 073 942 7 490 970 12469086 12030644

Tabelul 2.2

UTM 529.1 031 IMIACoala

16Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 16: Management Proiect

Fig. 2.1

Din grafic am constatat ca S.A. Fabrica de conserve Călărași în anul 2008 inregistrează un

volum de vînzări mult mai mic față de anul 2007, ceea ce este negativ pentru fabrică. Dar din anul

2009 întreprinderea echilibrează zituația și crește volumul vînzărilor. Cea mai mare pondere a

vînzărilor fabrica o are în anul 2010. Această creștere a fost condiționată de noi investiții și de

incheerea contractelor cu piața externă.

Fig.2.2

Productivitatea muncii, valoarea optimă trebuie să fie cît mai mare, o scădeze bruscă a

productivității este în anul 2008, pentru 2009 acest indicator este in creștere ceea ce este pozitiv pentru

întreprindere.

UTM 529.1 031 IMIACoala

17Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 17: Management Proiect

2.4 Evaluare managementului aprovizionării întrprinderii cu materie primă și materiale. Poziția

și sarcinile compartimentului de aprovizionare în structura organizatorică a întreprinderii.

Obiectivul principal al activitatii de aprovizionare se concretizeaza in asigurarea completa si

complexa a întreprinderii cu resurse materiale si tehnice corespunzatoare calitativ, la locul si termenele

solicitate, cu un cost minim. Managementul aprovizionarii materiale integreaza intr-un tot unitar fluxul

si controlul resurselor materiale de la momentul inițierii procesului de asigurare a lor si pana la

transformarea acestora in produse vandabile.

In intreprindere compartimentul aprovizionarii are o pozitie importanta, aceasta determinind

capacitatea de lucru pe care o va avea intreprinderea. Cît de eficient și la timp va fi intreprinderea

aprovizionata cu materiale si productie de destinație tehnico-industriala, cu atît aceasta va prospera și

procesul de producție nu va fi necesar sa il stopeze.De exemplu pentru sezonul din 2011 intreprinderea

a programat o anumită cantitate de materie primă si respectiv a incheeat contracte cu furnizorii. Chiar

pentru unii furnizori intreprinderea a procurat semințe.

Compartimentul de aprovizionare a întreprinderii a planificat să contracteze urmatoarele

cantități de fructe și legume (tabelul 2.3 )

S-a contractat materie primă 2011

Nr.d/o

Denumirea materiei prime

Necesitatea

Kg

Gospodaria Contract Soiul s-au procurat

1* Tomate 70000 S.R.L. “ Agro-pompa-Prim”Gorecioc Victor Ion079559232

12.04.11 “Mariusca”

S.R.L. “ Accesal”Agachi Vladimir Ion069147836

11.03.11 “Mariusca”

3 Tomate Cerri

53000 S.R.L. Bezeni-AgroMisnei Vasile Stepan 079540692S.R.L. Bezeni-Agro

12.04.11

“PUNTOSEWWEN “s/ “Irrigata-Crop”

Total tomate 123000Castraveti 30000

S.R.L. Accesal-Agachi V.I

11.03.11 “Sonata”

S.R.L “Agrofit-Bonus”Brinza Mihai *

Total castraveți 300004 Patisoni 2500/

30000Agrofit-BonusBrinza Mihai

12.04.11 „SUNNY DELIGHT F1”

UTM 529.1 031 IMIACoala

18Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 18: Management Proiect

5* Ardei intregi/ Bolgari /Ardei intregi

2200

S.R.L. Agro-pompa-PrimS.R.L. Bezeni-AgroFabrica

12.04.11 „Чорбаси” – Girbu100gr – 15000 buc„Чорбаси” – Girbu150gr – 22000 buc

6* Ardei iute 640 SeseniCorobca Ilii Ion

13.04.11 -

Total ardei 28407 Pătrungel 500 Rasad- Paulesti “Titan”

Agrofit-bonus

8 Ţălină 50 Rasad- Paulesti -

9 Mărar 900 Cioara-Hincesti Vladimir Simasco

Gribovschii 09 SRL “Nava-Nico

10 Hrean 760 Cioara-Hincesti Vladimir Simasco

-

11 Mere S.R.L. Bezeni-Agro 12.04.11 -S.R.L. Agro-pompa-Prim

12.04.11 -

S.R.L. Accesal----Agachi V.I

11.03.11 -

S.R.L. Agroglin-Prim Glingeni

12.04.11 -

12 Harbuz S.R.L. Agroglin-Prim Glingeni 27.05.11

Astrahanschii

13 Mazare verde

Tabelul 2.3

UTM 529.1 031 IMIACoala

19Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 19: Management Proiect

Necesarul de fructe și legume pentru programa de prodecere 2011

Nr. d/o

Denumirea materiei prime

Fructe Cantitatea,T

Legume Cantitatea, T

1 Cirese 3 Tomate 8

2 Nuci Min 44Max 64

Castraveti 6,0-сm 10

3 Căpșune 21 Castraveti 6,0 -9,0 сm 19

4 Visine 65 Tomate cerry 61

5 Struguri 12 Patisoni 3

6 Gutui 11 Ardei gras 2,5

7 Coacaza neagra 3 Ardei iute

1

8 Zmeura 9 Hrean 0,8

9 Prune pentru programa dulce

Min 5Max 7

Țelină 0,5

10 Mere pentru programa dulce

29 Frunze de struguri 0,12

11 Ttrandafir 2 Frunze de visine 0,12

12 Mere pentru programa suc

Min 3000Max 5000

Marar 1

13 Mere verzi pentru uscat

Min 1240Max 1860

Patrungel 0,5

14 Prune pentru programa Pasta

Min 1400Max 1900

Mazare verde Min 216Max 520

Total fructe 46250 Total legume 323,54 Tabelul 2.4

Din tabele care le-am adus mai sus pot sa spun ca intreprinderea a fost aprovizionată cu

cantitatea de materie primă necesara. De asemenea surplusul de materie primă a fost redistribuit spre

alte intreprinderi. Din totalul de fructe cantitatea cea mai mare o dețin merele pentru programa suc si

mere pentru uscat, deasemenea prunele pentru programa pasta sunt necesare intr-o cantitate mai mare.

De aici reese ca fabrica se concentreaza mai mult pe producerea pastei de prune si suc concentrat

pentru export. Legume sunt necesare intr-o cantitate mai mica deoarece se realiează pe piața interna și

concurează cu alte produse.

UTM 529.1 031 IMIACoala

20Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 20: Management Proiect

2.5 Studierea zonei de materie primă a întreprinderii şi analiza graficului de recepţie a materie

prime.

La întreprindere departamentul de aprovizionere închee contracte cu producătorii dar sunt unele

produse care se colectează direct de la gospodăriile individuale sau de la colectori. În anul curent

fabrica a colaborat cu putini furnizori în comparație cu anii precedenti. Cînd întreprinderea chiar

cumpăra seminte de diferite tipuri si le dădea furnizorilor pentru rasadire și recoltare. La S.A Fabrica

de conserve din Călarași principalele materii prime colectate sunt fructele și legumele

Colectările se efectuiază în lunile iunie – noiembrie, dar pentru prelungirea sezonului se

folosesc frigiderele și secția de aseptică.

Toată materia primă recepționată se înregistrează în Registrul K1 `` Controlul evidenței materiei

prime ` în tabelul 2 este adus graficul de receptie a materie prime pentru anul 2001 la S.A Fabrica de

conserve din Călarași.

Graficul de recepție a materiei prime

Tipurile de fructe și

legume

Lunile de sezon pentru recoltare și prelucrare

Iunine Iulie August Septembrie Octombrie

Nuci verzi 10***21

Cireșe 17***22

Căpușune 16***21

Vișine 29*30 01***11

Patisoni 19***23

Zmeură 30** *02

Struguri 22***30

Coacăză neagră 14

Caise 03

Ardei 25***28 01***31 05***15

Castraveți 21***31 01***30 01***08

Pătrunjel 22 02**04

Tomate 23***30 03***31 01***20

Mărar 01

Țelină 05***22

Mere 16***25 06***31 01***26

Tabelul 2.5

UTM 529.1 031 IMIACoala

21Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 21: Management Proiect

În grafic se aduce sortul de materie prima și perioada în care ea a fost recepționată la

întreprindere. Observăm că în luna iulie si august sunt receptionate cele mai mari cantități de materie

primă și respectiv graficul de lucru trebuie de revizuit.

Materia primă colectă trebuie să respecte anumite norme. Exemplu pentru vișine:

Cerinţele fata de materia primă colectată la

S.A.”Fabrica de conserve din Calaraşi”

Se ambalează vişinele in lazi cu greutatea nu mai mult de 12 kg. In fiecare ambalaj vişinele

trebuie să fie de un soi pomologic. Ambalajul, destinat pentru transportarea şi păstrarea fructelor

trebuie sa fie curat, uscat, trainic, fără mirosuri straine. Primirea materiei prime se efectuiază dupa

cantitate si calitate.

Cantitatea se apreciază prin cîntărire iar calitatea conform cerinţelor documentaţiei normative

in vigoare .

Fructele fiecărui lot trebuie să fie de un soi pomologic, indeajuns dezvoltate, întregi, proaspete,

curate, sănătoase, fără umeditate excesivă, fără mirosuri şi gust străine. Sa nu fie verzi sau răscoapte,

să reziste la transportare.

Tehnolog – şef V.Popa

UTM 529.1 031 IMIACoala

22Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 22: Management Proiect

2.6 Analiza SWOT.

Produsele SA „Fabrica de conserve din Călăraşi” includ un sortiment larg de sucuri şi conserve din

fructe şi legume, ce se vînd la preţuri competitive. Flexibilitatea şi adaptabilitatea procesului de

producţie sunt destul de înalte reieşind din universalitatea utilajelor, şi presupun posibilitatea

diversificării, lărgirii gamei de produse. Oportunitatea este definită ca o ocazie favorabilă oferită de

mediu. Ameninţarea poate fi definită ca o piedică apărută ca urmare a unei evoluţii nefavorabile a

mediului. Punctele forte sunt acele elemente pe care firma le realizează mai bine în comparaţie cu

competitorii săi, iar punctele slabe sunt acele elemente pe care firma le realizează sub nivelul

concurenţilor.

Puncte tari:

societatea respectă legislaţia în vigoare cu privire la protejarea mediului;

nu există litigii cu nici o altă societate;

există titlu de proprietate asupra clădirilor şi terenurilor ce deservesc bunei desfăşurări a

activităţii;

imaginea favorabilă a societăţii şi a produselor sale;

existenţa unor relaţii de afaceri stabile cu furnizorii;

reţea de distribuţie naţională specializată şi bine organizată;

societatea îşi organizează structura de producţie astfel încât aceasta să corespundă

cerinţelor peţii;

produse calitative;

preţuri comparabil scăzute;

permanenta îmbunătăţire a produselor;

experienţă managerială;

viziunea conducerii pe termen mediu şi lung se transpune într-o strategie activă de

dezvoltare a societăţii;

îmbunătăţirea pregătirii profesionale a salariaţilor;

există premisele aplicării unui management participativ;

achitarea de poliţe de asigurare pentru bunurile societăţii;

relaţii tradiţionale cu clienţii şi parteneriate strategice;

toţi clienţii îşi achită obligaţiile la timp;

are perspective reale de a creşte exportul şi pe alte noi pieţe;

Puncte slabe:

decalajul tehnic şi tehnologic faţă de ţările dezvoltate;

societatea are utilaje uzate;

tehnologia folosită este învechită;

UTM 529.1 031 IMIACoala

23Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 23: Management Proiect

nu există un program realist de reparaţii;

insuficienţa fondurilor de investiţii şi a fondurilor necesare achiziţionării resurselor

materiale;

comunicarea greoaie a agenţilor economici ca urmare a accesului dificil la

infrastructura de comunicaţii (costuri ridicate).

Oportunităţi:

Produse unice (dulceața de arune, dulceața de trandafir);

creşterea fidelităţii clienţilor;

există o cerere în creştere pentru produse ca pasta de tomate,suc concentrat;

subvenţii acordate de stat pentru modernizări şi retehnologizări;

creşterea veniturilor consumatorilor de pe piaţa ţintă;

apariţia unor tehnologii noi de producere;

control riguros asupra respectării cerinţelor standardului ISO 9001:2000 de către organizaţia de

certificare;

Ameninţări :

schimbări frecvente în domeniul legislativ;

creşterea costurilor la materii prime şi materiale;

concurenţi cu produse similare şi preţuri mai avantajoase;

dezastre şi calamităţi naturale;

concurenţi care folosesc materiale înlocuitoare;

reducerea numărului de persoane care produc materiale;

lipsa politicii de susţinerii din partea statului;

bază de materie primă slab dezvoltată;

schimbarea permanentă a cerinţelor clienţilor faţă de produs;

roada slaba, din motive: seceta, ploi ambudente;

STRATEGII DE DEZVOLTARE:

utilizarea renumelui(rebrandului), a distribuţiei bine organizate şi a costurilor mici

pentru a obţine avantaje de pe urma oportunităţii oferite de creşterea cererii de suc

concentrate;

utilizarea renumelui şi a distribuţiei bine organizate pe piaţa naţională pentru a pătrunde

pe piaţa internaţională;

obţinerea unei subvenţii pentru modernizare şi retehonologizare;

înlocuirea tehnologiei învechite pentru a pătrunde pe piaţa internaţională şi pentru a

corespunde standardelor respective;

UTM 529.1 031 IMIACoala

24Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 24: Management Proiect

contractele încheiate cu furnizorii pe termen lung oferă posibilitatea negocierii unor

preţuri mai mici la materiile prime şi condiţii avantajoase de plată şi astfel evitarea

creşterii costurilor la materiile prime;

asigurarea societăţii elimină riscurile distrugerii bunurilor în urma unor dezastre şi

calamităţi naturale;

prin încheierea contractelor pe termen lung cu furnizorii societatea nu se va afla în

imposibilitatea creşterii stocului de materii prime şi materiale necesare procesului de

producţie sau nu se va afla niciodată în situaţia lipsei de materii prime;

posibilităţi de export folosind materiale înlocuitoare pentru producţia externă;

exportul în ţări care nu întâmpină schimbări majore în carul legislativ;

UTM 529.1 031 IMIACoala

25Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 25: Management Proiect

Capitolul III Planul de masuri pentru perfectionarea managementului

aprovizionarii intreprinderii cu materie primă şi materiale.

3.1 Masuri de planificare a necesarului intreprinderii cu materie primă şi materiale.

La începutul fiecărui an întreprinderea trebuie sa elaboreze un plan organizatoric pentru

miccșorarea sinicostului, pentru sortimente noi și pentru utilizarea eficienta a materiei prime.

Ar fi bine ca întreprinderea sa colaboreze cu puncte de colectare în satele din apropierea

fabricii care s acumpere materie prima la prețuri mai joase. Deasemenea pentru a evita alterarea și

pierderile de materie primă punctele d ecolectare să fie cît mai aproape.

De exemplu pentru micșora kilogramele de mere la 1 kilogram de suc concentrat, se poate de

folosit o tehnica noua si anume în sucul d emere să se adauge fermenți. Pe parcursul a ultimilor ani

intreprinderea trece o perioada de stagnare, capacitatile productiei sunt folosite la mediu, dar

exista posibilitate de extindere si sporire a volumului bunurilor fabricate. Prinicipalele dificultati

ale intreprinderii este: lipsa pietii de desfacere, impozitele exagerate, concurenta neloiala, rata

dobinzii sporita pentru creditele bancare. Totuși pentru calitate adevarată, și merite deosebite,

intreprinderea a obtinut o multime de diplome și medalii la diferite concursuri nationale si

internationale.

3.2 Elaborarea graficului de receptie a materie prime şi planului de folosire a acesteia pentru

fabricarea unui sortiment de producţie

Organizarea continuităţii şi ritmicităţii în aprovizionarea întreprinderilor prelucrătoare, livrarea

zilnică a producţiei după sortimentul, prevăzut de contractele de livrare cumpărătorilor, sunt imposibile

fără elaborarea şi urmarea graficului de furnizare a materiei prime agricole, ce coordonează activitatea

ambelor părţi. El se anexează la contract. Graficul de furnizare a materiei prime agricole pentru

prelucrarea industrială se elaborează de comun acord de ambele părţi şi se concretizează în sezonul de

colectare la fiecare 5 şi 10 zile sau la fiecare decadă cu divizarea pe zile. Graficele trebuie să

corespundă următoarelor cerinţe:

1. Trebuie să fie indicată cantitatea de materie primă pe tipuri şi soiuri, recepţionate zilnic în

fiecare semi-decadă sau decadă, în dependenţă de termenele de maturizare. Pentru asigurarea

elaborării detaliate a graficului, se recomandă întocmirea, din timp, a unui grafic simplificat de

recoltare a materiei prime după tipuri, în dependenţă de termenele de maturizare, în care fiecare sezon

de recoltare şi colectare să se împartă în semi-decade şi să se indice succesiunea recoltării culturilor

agricole. Un exemplu de grafic simplificat al achiziţiei de struguri e prezentat în tabelul1. Sezonul

recoltării, achiziţiei şi prelucrării – constituie 5 luni de zile.

2. Graficul trebuie să ia în consideraţie interesele producătorului şi cumpărătorului de materie

primă, pentru care urmează să se prevadă în contract măsurile reciproce economice de cointeresare şi

UTM 529.1 031 IMIACoala

26Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 26: Management Proiect

respectarea strictă a graficului atât după cantitatea materiei prime furnizate, cât şi după calitate, după

componenţa soiurilor. Respectarea strictă a graficului necesită, din partea ambilor participanţi,

realizarea unui şir de măsuri organizatorice, inclusiv:

elaborarea balanţei resurselor de muncă pentru fiecare sezon de recoltare;

angajarea la timp a forţei de muncă;

manipularea operativă şi efectivă a forţei de muncă între echipele de recoltare;

asigurarea gospodăriilor cu transport, ambalaj şi materiale de ambalare;

pregătirea la timp a utilajului, locurilor de muncă şi a înşişi lucrătorilor întreprinderilor

prelucrătoare.

3. Baza elaborării graficelor constituie planul fabricării producţiei din materie primă achiziţionată

conform sortimentului. Totodată, graficul livrării producţiei agricole conform sortimentului înainte de

recoltarea şi colectarea materiei prime trebuie să fie corectat în funcţie de condiţiile climaterice ale

anului.

Graficul de recepție a materiei prime pe luni

Tipurile de fructe și

legume

Lunile de sezon pentru recoltare și prelucrare

Iunine Iulie August Septembrie Octombrie

Nuci verzi 10***21

Cireșe 17***22

Căpușune 16***21

Vișine 29*30 01***11

Patisoni 19***23

Zmeură 30** *02

Struguri 22***30

Coacăză neagră 14

Caise 03

Ardei 25***28 01***31 05***15

Castraveți 21***31 01***30 01***08

Pătrunjel 22 02**04

Tomate 23***30 03***31 01***20

Mărar 01

Țelină 05***22

Mere 16***25 06***31 01***26

Tabelul 3.1

UTM 529.1 031 IMIACoala

27Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 27: Management Proiect

Pentru ca informația din grafic sa fie mai aceesibilă și mai usor de citit eu propun o forma nouă a

graficului.

Graficul imbunatațit de colectare și prelucrare a fructelor și legumelor

Denumir

ea

materiei

prime

Zilele din sezon pentru recoltarea și prelucrarea fructelor și legumelor

Iunie

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Nuci

verzi ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** **

Cireșe** ** ** ** ** **

Căpșune** ** ** ** ** **

Vușine ** **

Zmeură **

Iulie

Vișine*

*

Coacăză

neagra **

Patisoni 19 ** ** ** 23

Castraveț

i 20 ** ** ** ** *

*

** ** **

** 30

Tomate 23 ** *

*

** ** **

** 30

UTM 529.1 031 IMIACoala

28Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 28: Management Proiect

Ardei 2

5

** ** 28

Pătrunjel**

Mere 16 ** ** ** ** ** ** ** ** 2

5

Mat.

Primă

August

1 2 3 4 5 ... 10 11 12 13 14 15 ... 21 22 2

3

... 28 29 30 31

Caise 03

Zmeură 31

Castraveț

i 0

1

** ** ** ** ... ** ** ** ** ** ** ... ** ** *

*

... ** **

30

Tomate 03 ** ** ... ** ** ** ** ** ** ... ** ** *

*

... ** **

30

Ardei 0

1

** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ... ** ** *

*

... ** **

** 31

Struguri 22 *

*

... ** **

30

Pătrunjel 02 ** 04

Mărar 0

1

Mere ** **

UTM 529.1 031 IMIACoala

29Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 29: Management Proiect

... 06 ** ** ** ** ** ... ** ** *

*

... ** **

Septembrie

Castraveț

i 0

1

** ** ** ** ... 08

Tomate 0

1

** ** ** ** ... ** ** ** ** ** ** ... 20

Ardei 05 ... ** ** ** ** ** 15

Țelină 05 ... ** ** ** ** ** ** ... ** 22

Mere 0

1

** ** ** ** ... ** ** ** ** ** ** ... ** ** *

*

26

Tabelul 3.2

Graficul de lucru al liniilor tehnologice (exemplu: citeva linii)

Denumirea liniei

tehnologice

Schimb Lunile

Iunie Iulie August Srptembrie

Linie tehnologică de

producere conserve

din legume

I

II

21---------

25-----

------------------

-----------------

------------------

------------------

------20

------20

Linie tehnologică de

producere a gemului

I

II

10========21

12======21

Linie tehnologica de

producere a sucului

de mere

I

II

III

06*********

08***** 11**

************

************************

*******26

*******26*******26

Linie tehnologică de

producere a

compotului

I

II

16--------------

17-------

--06

--06

Tabelul 3.3

UTM 529.1 031 IMIACoala

30Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 30: Management Proiect

În aceste grafice este adusă informația despre receptia materiei prime și graficul de lucru al secției pe

schimburi.

3.3 Masuri de perfectionare a managementului aprovizionarii intreprinderii cu materie primă

Concretizarea relatiilor de aprovizionare, presupune alegerea formei prin care se va concretiza

procesul de aprovizionare propriu-zis: aprovizionarea de la un furnizor mic sau nu, directa sau

indirecta, pe baza de contract sau la comanda etc. Alegerea formei de aprovizionare se bazeaza

analize diagnostic riguroase prin care sa se identifice oportunitatile fiecarei modalitati si mai ales

posibilitatile firmei de a le valorifica. În asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice,

dar se vor utiliza si criterii de alta natura (sociale, politice etc.)

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei  de aprovizionare

sunt:

- alegerea între aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai multi, pentru acelasi produs;

- alegerea între aprovizionarea directa (de la producatori) si indirecta (prin intermediar);

- alegerea între aprovizionarea pe baza de contract sau pe baza de comanda;

- alegerea formulei de cumparare - individual sau în comun.

 O alta decizie care trebuie luata cu ocazia alegerii formei de aprovizionare o reprezinta

optiunea pentru aprovizionarea de la producator (directa) sau de la un intermediar (indirecta). Aceasta

alegere va avea la baza criterii economice si oportunitatile diferite oferite de fiecare forma de

organizare în parte. In principiu aprovizionarea directa evita efectuarea unor cheltuieli suplimentare

cum ar fi comisionul (adaosul comercial) perceput de intermediar pentru acoperirea costurilor rezultate

din desfașurarea activitatilor specifice - contractare, transport, depozitare, etc,  si pentru obtinerea unui

UTM 529.1 031 IMIACoala

31Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 31: Management Proiect

profit.  

Având în vedere ca prin cantitatile mari comandate de catre intermediar se pot obtine anumite

oportunitati din partea producatorilor, de multe ori se obtin resursele la un cost de aprovizionare mai

redus decât în cazul aprovizionarii directe.  

Avantajele  aprovizionarii directe, în general, sunt:

1.        O buna cunoaștere a nevoilor consumatorului de catre furnizor respectiv a posibilitatilor

producatorului de catre consumator;

2.        Posibilitatea unei mai bune adaptări a ofertei la cerințele consumatorului mai ales în ce privesc

caracteristicile produsului;

3.        Posibilitatea fructificarii anumitor oportunitati, oferite de catre producator în cazul în care

consumatorul îndeplineste cerințele impuse de catre acesta;

4.        Posibilitatea îmbunatatirii relatiilor furnizor-consumator prin contactele directe care au loc.

Avantajele aprovizionarii indirecte în general sunt:

1.        Cresterea gradului de disponibilitate a resurselor, prin posibilitatea de amplasare

a  intermediarului în apropierea consumatorului.

2.        Minimizarea stocurilor de productie (a imobilizarilor) prin cresterea gradului de siguranta a

aprovizionarilor, prin reducerea timpilor economici de stocare sau prin preluarea unor functii ale

stocului de catre intermediar (functia de siguranta, functia de decuplare etc. în cazul aprovizionarii

garantate).

3.        Prin nivelul cantitatilor cumparate de la producator de catre intermediar se asigura pentru

aceasta anumite oportunitati: cresterea loturilor de fabricatie si deci reducerea costurilor, reducerea

riscului desfacerii productiei, posibilitatea folosirii tehnologii avansate prin care sa se asigure o calitate

ridicata si randamente superioare (productivitate), etc. si deci producatorul va fi dispus sa ofere la

rândul lui anumite avantaje cum ar fi reducerile de pret prioritati în aprovizionare, etc. avantaje care

pot fi transferate si consumatorului chiar în conditiile perceperii comisionului de catre intermediar.

4.        Preluarea efectuarii unor operatii de pregatire a resurselor în vederea utilizarii de catre

intermediar si care în general necesita tehnologii mai putin performante mai ales în conditiile unor serii

de fabricatie reduse si pe aceasta baza obtinerea unor costuri la nivelul produsului finit - la consumator

- mai reduse.  Identificarea oportunitatilor fiecarei forme de

aprovizionare, (directa sau indirecta), trebuie sa se bazeze si pe continutul activitatilor care se

desfasoara si care vor fi diferite de la o forma de aprovizionare la alta sau chiar în cazul aceleasi forme

de aprovizionare daca avem, în vedere variantele de organizare.

Stabilirea formei de organizare a aprovizionarii se poate face în functie de :

-            modul de concretizare a relatiilor din punct de vedere juridic: contract, conventie, comanda,

etc.;

UTM 529.1 031 IMIACoala

32Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 32: Management Proiect

-            modul de transport si de transfer a prodselor de la producator la consumator;

-            modul de achitare a contravalorii produselor.

            Aprovizionarea directa, presupune ca în mod direct sa se negocieze si sa se formalizeze relatiile

de aprovizionare (contract, comanda etc.), sa se efectueze plățile respectiv să aiba loc transferul

produselor de la producator la consumator (fig. 3.1).

        

Fig. 3.1.

Aprovizionarea indirecta în functie de implicarea intermediarului poate sa fie: prin tranzit

organizat, prin tranzit achitat, sau prin depozit. Tranzitul organizat, presupune ca intermediarul sa

participe numai la concretizarea relatiilor de aprovizionare în formule juridice: contracte, convenții

etc., celelalte activitati (de plata si transfer a produselor) realizându-se direct producator-consumator

(fig. 3.2.).

Fig. 3.2.

UTM 529.1 031 IMIACoala

33Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 33: Management Proiect

         Se recomanda, în cazul în care intermediarul ofera oportunitati legate de cunoasterea pietei,

puterea de negociere, experiența din punct de vedere juridic, etc. Tranzitul achitat, presupune ca și

Fig. 3.3.

           Se recomanda în cazul în care intermediarul pe lânga oportunitatile specifice tranzitului

organizat ofera oportunitati si din punct de vedere al efectuari platilor: relatii bancare cu producatorul,

existenta unui sistem logistic financiar, disponibilitatea actului financiar de plata (de exemplu brokerul

în asigurarea navelor cu combustibil este cel care achita contravaloarea catre producator - furnizor

urmând ca ulterior sa primeasca de la consumator sumele financiare achitate inclusiv comisionul

perceput.  Aprovizionar

ea prin depozit - practic înseamna aprovizionarea prin angrosist si presupune ca pentru

consumator  intermediarul sa devina furnizorul, în acest caz toate activitatile : de concretizare juridica,

de transfer a produselor si de plata se fac prin intermediar, de cele mai multe ori relatia producator-

consumator, din punct de vedere formal, neexistând.

         

  

 Fig. 3.4.

Se recomanda în cazul unor comenzi reduse sau al unor produse care nu necesita o conlucrare

deosebita producaror-consumator (produse standardizate-de masa).

Curatenia uzinei si conditiile fizice joaca deasemenea un rol esential in producerea articolelor

UTM 529.1 031 IMIACoala

34Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 34: Management Proiect

de calitate. Nici un aliment n-ar trebui sa fie prelucrat intr-o atmosfera calda si umeda, sau in locale

murdare. Solul murdar si umed e interzis ca si localele insuficient aerisite. Ferestrele vor fi acoperite

cu plase contra ţinţarilor care vor preveni riscul de contaminre de catre insecte sau corpuri straine.

Piețile exterioare nu vor accepta niciodata articolele produse de intreprinderile cu conditii igienice

nesigure. Masura defectiunilor. Firmele exportatoare inzestrate cu un sistem bun de control al calitatii

au definit caracteristicile pe care le cer de la materia prima, produsele intermediare sau produsele

gata, iar procedeele ce trebuie urmate pentru a le masura sint expuse intr-un manual de specificari,

care permit controlul starii produselor. Metodele utilizate penrtu determinarea si lichidarea

defectelor.

Materii prime. Personalul antrepozitelor va nota pentru fiecare articol data de primire a

marfii. In plus, va efectua o inspectie (simplu control vizual) pentru a inlatura si nota orice parte

parvenita in stare rea. Tehnicienii de laboratoare vor extrage atunci modelele pe care le vor contrlola,

si ei vor eticheta parcelele. Daca e vorba de marfuri ce necesita un control microbiologic, extragerile se

vor face din toate parcelele. In alte cazuri, ei vor transporta cel putin primele cinci livrari. Laboratorul

va aplica metodele ce vor fi definite fie de intreprindere in specificarile sale, fie de normele nationale

sau internationale recunoscute. Rezultatele vor fi consemnate intr-un registru. Fiecare tehnician va

avea un registru de acest fel, deasemenea un dosar unde va inscrie datele analitice de baza si calculele

efectuate. Fiecare analiza terminata va constitui obiectivul unui raport.

Vom avea atunci de ales intre mai multe hotariri:

Aprobarea: materia prima corespunde tuturor exigentilor incercarii.

Acceptarea cu rezerve: materia prima va trebui sa fie obiectul anumitor precautiuni in consecinta

intregii manipulari: va trebui de controlat totalitatea parcelei, sau supunerea produsului unei prelucrari

definite inainte de a-l prezenta din nou in laborator pentru aprobare.

Suspendare: materia prima va fi mai intii obiectul unei prelucrari experimentale, pentru ca

unele din caracteristicile sale nu sint prevazute in specificare.

Inlaturarea: materia prima nu corespunde specificarilor.

Mențiunile însoțind marfa vor fi modificate tinind seama de hotarirea luată.

Numai articolele sau componentele aprobate vor fi transportate in sectia de producere.

Etapele de prelucrare. Respectarea normelor calitatii trebuie sa fie controlata pe parcursul

intregului proces industrial. Orice element gasit defectat la o etapa critica de producere va fi eliminat.

La sfirsitul lantului se vor extrage modele dintre produsele gata: aceasta este etapa cruciala, in

consecinta careea articolele ce nu corespund specificarilor vor fi suprimate de stoc. Partile

satisfacatoare vor fi conditionate, etichetate si transportate la depozit de produse penrtu expediere.

Controlul calitatii deasemenea va trebui efectuat la etapa de ambalare, precum si in timpul stocajului

inainte de expediere. E bine de a proceda la o noua verificare, daca aceasta e posibil, cind marfa ajunge

UTM 529.1 031 IMIACoala

35Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 35: Management Proiect

pe piata straina. Responsabilii de controlul calitativ joaca un rol important in sistemul de

verificare a calitatii unei intreprinderi. Anume ei asigura respectarea metodelor aprobate si

corespunderea produsului si echipamentului specificarilor tehnice si calitative la toate etapele de

fabricare.

Prevenirea defectiunilor. Pentru a impiedica prezenta defectiunilor la produsele alimentare

destinate exportarii, uzinele de prelucrare sint obligate sa fixeze specificari fondate pe exigentele pietii

straine si sa supravegheze respectarea lor. Aceste exigente pot fi egale sau superioare unor norme date

sau unor regulament tehnic in vigoare pe piata straina (normele sint exigente minimale la care produsul

trebuie sa faca fata pentru a putea fi importat in tara considerata ). Exportarile din sectorul alimentar

trebuie sa corespunda ansamblului de norme obligatorii. Alte exigente contribuie numai la cresterea

șanselor de vînzare pe piețile exterioare.

3.4 Măsuri de introducere a noilor tehnologii şi tehnici performante în scopul creşterii eficienţei

utilizării materiei prime în întreprindere.

Dupa ce am analizat aprovizionarea cu materie primă la S.A Fabrica de conserve Călărași, am

constatat ca linia de producere a sucului are capacitate de aproximativ 16 tone in oră, dar aceasta linie

nu se pornește zilnic deoarece aprovizionarea cu materie primă nu este suficienta. Fabrica colectează

2-4 zile mere, apoi se pune în funcțiune linia. În rezultat apare o cantitate mai mare de pierderi fiindca

materia primă se alterează si afectează calitățile gustative ale sucului.

Cred că ar fi benefic daca fabrica ar vinde linia la metal uzat, si cu un împrumut de la banca să

procure o linie noua, astfel:

Se micșorează pierderile si deșeurile la materia primă;

Se va lucra mai rapid și mai eficient:

Calitatea înaltă a produsului finit:

Evitarea pauzelor de munca (din cauza defecțiunilor) etc.

Daca întreprinderea va lua măsuri în aceasta privință atunci pe parcusul unui an de zile își va

reîntoarce banii. Deoarece au contracte foarte avantajoase cu pietile externe și anume Germania,

Cehia, Polonia.

UTM 529.1 031 IMIACoala

36Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 36: Management Proiect

3.5 Măsuri de prelucrare complexă a materie prime.

Este un plus foarte mare pntru fiecare întreprindere de a folosi la maxim materia primă. De

exemplu merele care sunt folosite pentru compot. Dupa înlăturarea căsutei seminale aceste părti din

mar să fie folosite la producerea gemului, desigur că cu adaos de mere de calitate.

Ar fi foarte bine daca am avea o fabrica de extragere a pectinei si boștina care se obține după

zdrobirea și presarea merelor sa fie vindută la fabrica de pectină. Cum înca în republică nu este asa o

fabrică, boștina este vinduta și folosita ca hrană pentru animale.

Simburii de caise și piersici ar fi bine sa fie uscați și apoi macinati, acestă faină deasemena să

fie vindută ca hrană pentru animale.

ConlcuziiIn proiectul de an s-a urmarit analiza întreprinderii S.A “Fabrica de conserve din Calaraș”,si

anume aprovizionarea acesteia cu materie primă. S-a analizat situatia in intreprindere privind formele

de aprovizionare care sunt la momentul dat, componenta resurselor materiale si clasificarea acestora.

In proiect s-au efectuat calculele indicatorilor de baza ai intreprinderii si desigur a indicatorilor

utilizarii resurselor de destinatie tehnico industriala. Fiind disponibila analiza acestor indicatori am

efectuat anliza SWOT in intreprindere, prin aceasta am depistat puntele tari si slabe a acesteia,

oportunitatile, amenintarile care pot aparea la intreprindere și desigur strategiile de dezvoltare pe

viitor. Deoarece liniile tehnologice ale întreprinderii sunt foarte vechi și deseori necesită reparație ar fi

benefic pentru întreprindere de a procura utilaj nou și al înlocui pe cel vechi. Deoarece linia de

producere a sucului iese din functiune ar fi bine ca intreprinderea să ajusteze linia la o capacitate mai

mica. Deasemene optimizarea condițiilor de munga și angajarea tinerilor specialiști.

Atfel o ampla analiza a fabricii ne permite sa privim inainte, spre o dezvoltare a acesteia, spre

implementarea noilor strategii de aprovionare, masurilor pentru a fi capabili de efectuat o planificare

eficienta si efectiva.

UTM 529.1 031 IMIACoala

37Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 37: Management Proiect

Bibliografie1. Bugaian Larisa, Managementul productiei la intreprinderile industriei alimentare, - Chișinău:

S.n., 2008 (pagina 221-238)

2. http://www.slideshare.net/NiceTimeGo/1-conducerea-si-organizarea-aprovizionarii-materiale-

si-cu-echipament-tehnic

3. http://www.scritube.com/economie/ACTIVITATILE-DE-APROVIZIONARED2012321201.php

4. http://www.referat.ro/

5. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=94&idb=7

6. Raport de practica 2012

7. Rapoartele financiare de la intreprindere

UTM 529.1 031 IMIACoala

38Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 38: Management Proiect

UTM 529.1 031 IMIACoala

39Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 39: Management Proiect

UTM 529.1 031 IMIACoala

40Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 40: Management Proiect

UTM 529.1 031 IMIACoala

41Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 41: Management Proiect

UTM 529.1 031 IMIACoala

42Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Page 42: Management Proiect

UTM 529.1 031 IMIACoala

22Mod Coala Nr. document Semnăt. Data