INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 36 �� Noiembrie 2015

MALINILa Văleni - Stânișoara, prinde contur Satul de vacanță și decreație „Nicolae Labiș”

În vara care tocmai a trecut, în faţa căminului cultural din Mălini, a fost in-stalat bustul în bronz al poetului Nicolae Labiș. Această remarcabilă operă deartă a ajuns pe locurile natale ale poetului datorită primarului Petru Nistor. Dom-nia sa știa de existenţa bustului din bronz de mai multă vreme. Ș-a așteptat unmoment, să-i zicem, favorabil și, cu aprobarea consiliului local, s-a achiziţio-nat lucrarea de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alexandria. Judeţul Te-leorman. Bustul a fost instalat pe un postament placat cu marmură. Și acesta,postamentul, este o adevărată operă de artă, rezultat al conlucrării dintre con-cetăţenii noștri Viorel Grigoroaia și Constantin Panţiru.

Achiziţionarea bustului din bronz al poetului, aducerea și instalarea în faţacăminului cultural din centrul comunei constituie încă un gest remarcabil alautorităţii locale, o dovadă a preţuirii poetului în anul când sărbătorim 80 deani de la nașterea sa.

Autorul bustului - sculptorul Emil Ruși

Emil Ruși s-a născut la Fălticeni în anul 1927. Sculptorul se remarcă în spe-cial prin lucrări de artă monumentală. Debutează în mediul artistic în anul 1961,după ce, începând cu anul 1950, când absolvă Facultatea de arte plastice dinIași, își desăvârșește pregătirea la institutul de arte plastice „Ion Andreescu”din Cluj Napoca și la institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din București.

Este sigur că Nicolae Labiș a constituit unul dintre subiectele sale prefera-te.

Emil Ruși a găsit și a exprimat, dincolo de imaginea adolescentin – bărbă-tească a poetului, dincolo de „fotografia” tânărului plecat de sub înălţimile mu-nţilor Stînișoarei, misterul versului labișian, aura geniului de la Mălini.

„Eu nu mai sânt, e-un cântec tot ce sânt” – acest manifest spiritual, aceastăstare fantastică, dar atât de umană, sunt surprinse de Emil Ruși și redate cuacurateţe în sculptura sa.

Realizate de artistul plastic Emil Ruși în piatră sau în metal, trei dintre bus-turile poetului de la Mălini se află la Casa Oamenilor de Seamă din Fălticeni,în faţa casei memoriale și în faţa căminului cultural din Mălini.

Pe teritoriul comunei Mălini, de-a lungul râului SuhaMare, funcţionează, de ceva timp, patru microhidrocen-trale. Construite cândva, probabil cu bune intenţii, dar fărăa se evalua efectele ulterioare, cele patru microhidro-centrale pun, an de an, probleme, din ce în ce mai mari,populaţiei din zonă. Situaţia devine tot mai critică și dincauză că în ultima vreme zona noastră, a comunei Mălini,a traversat perioade lungi de secetă.

Întrebuinţarea apei de către cele patru microhidro-centrale, pe fondul secetei deosebit de accentuate din ul-timii ani, a condus la crearea unui complex de împreju-rări fără precedent.

Ce se întâmplă, de fapt? Instalaţia de producere a ener-giei electrice captează cursul de apă în partea sa supe-rioară, conducta îl conduce și îl trece prin cele patru mi-crohidrocentrale și îl eliberează în apropierea punctuluiîn care Suha Mare se varsă în râul Moldova. Prac-tic, debitul Suhei Mari este suspendat și trecut , peaproape tot cursul său, prin conductă. Iar faptul că mi-crohidrocentralele sunt înșirate la diferite distanţe una dealta permite preluarea de către instalaţie și a apei care pro-vine din pâraiele și izvoarele din aval.

continuare în pagina 3

În satul Văleni – Stânișoara, înapropierea locului în care pârâulCelaru își lasă apele în voia râuluiSuha Mare, au apărut de cevatimp două construcţii interesante:două cabane realizate din buștenide rășinoase, printr-o tehnologienouă, surprinzătoare pentru zonade la poalele Stânișoarei, o tehno-logie care își are originea în Ame-rica de Nord, în Canada.

continuare în pagina 4

Râul Suha Mare este afectat în toate caracteristicile salede funcționarea a patru microhidrocentrale

HHiiddrroocceennttrraallee mmiiccii -- ddeezzaassttrree uurriiaașșee

Primăria Mălini a achiziționat bustul

din bronz al lui Nicolae Labiș

Remarcabilă dovadă a preţuirii poetului în contextul aniversării a 80 de ani de la nașterea sa

Intrarea la microhidrocentrala de la Bursunaru

Neculai Saftiu, secreta-rul comunei Mălini, a în-cheiat activitatea la pri-mărie după aproape 30de ani. A elaborat și asemnat primele docu-mente, ca secretar al co-munei Mălini, la 15 mai1986, iar la 17 august2015, conform legilor,pentru a căror respectares-a întrebuinţat atâta vre-me, și-a început bineme-ritata perioadă de odihnă,de refacere.

Într-o frumoasă dimi-neaţă de toamnă, m-am

aflat în casa domnului Saf-tiu pentru un protocol ne-convenţional ( cu o cafea șiun pahar de ţuică), înurma căruia urma să scriuun reportaj despre activi-tatea sa.

Nu am aflat taine ne-maipomenite, nu mi-a po-vestit despre întâmplăridramatice sau romantice.Activitatea sa, în apropie-rea literei legii, i-a dat de-prinderea de a analiza larece, de a esenţializa.

continuare în pagina 3

După aproape 30 de ani de activitate neîntreruptă, secretarul comunei Mălini,

Neculai Saftiu, a ieșit la pensieO VIAȚĂ DE OM ÎN

SLUJBA COMUNITĂȚII

Primăria comunei Mălini a edi-tat recent un pliant pentru pro-movarea turismului în zonă.

Pliantul este o con�nuare apreocupării administraţiei loca-le pentru a pune în valoare fa-cilităţile turis�ce ale spaţiuluide sub munţii Stânişoarei, cadrulnatural şi peisajele, oportuni-tăţile de agrement şi de cu-noaştere a unor obiec�ve cul-turale sau religioase.

Pliantul „Des�naţia turis�căMălini” este începutul unei se-rii de acţiuni care urmăresc omai bună cunoaştere a zoneinoastre, pentru atragerea a câtmai mulţi turiş� de-a lungul ce-lor patru ano�mpuri ale anu-lui - turismul fiind, în concep-ţia administraţiei de la Mălini,un factor economic care poa-te fi determinant în dezvol-tarea comunităţii locale.

2 INFO M|LINI

LLa Mălini, anul școlar 2015– 2016 a început sub celemai bune auspicii.

Pe timpul vacanţei, în spaţiile des-tinate învăţământului s-a făcut cu-răţenie, s-a mai reparat mobilierulacolo unde a fost nevoie, centraleletermice au fost verificate, combus-tibilul pentru încălzire (lemnele) afost asigurat din timp și în canti-tăţi suficiente.

Totul a fost pregătit pentru caprocesul de învăţământ să se des-fășoare în cea mai deplină norma-litate, primăria comunei având înrealizarea acestor condiţii un roldeterminant.

Un fapt cu totul deosebit îl con-stituie darea în folosinţă a grădi-niţei noi de la Poiana Mărului – oconstrucţie modernă, cu interioarespaţioase, cu toate facilităţile ne-cesare desfășurării activităţii cucopiii.

În anul școlar 2015 – 2016, uni-tăţile de învăţământ din comunaMălini sunt frecventate de 950 decopii (220 la grădiniţe, 371 învaţăla nivel primar, în clasele I, II, III,și IV, iar 359 învaţă la nivel gim-nazial, în clasele V, VI, VII și VIII).

Personalul didactic (educatori,învăţători, profesori) este consti-tuit din 67 de oameni. Mai lu-crează în sistem 5 oameni capersonal didactic auxiliar și 12 oa-meni ca personal nedidactic.

Așa se face că în procesul de în-văţământ din comuna Mălini, încele șase grădiniţe, cinci școli gim-naziale și una primară, sunt antre-nate zi de zi 1034 de persoane,aproximativ 13 – 14 la sută din po-pulaţia localităţilor noastre.

Sigur lucrurile merg bine, proce-sul de învăţământ se desfășoară înparametri optimi. Dar ca întot-deauna, ca în orice situaţie sepoate și mai bine. În această idee,profesoara Viorica Davidel, direc-toarea Școlii Gimnaziale „NicolaeLabiș”, și-a propus realizarea câ-torva obiective importante pentruanul școlar în curs.

Doamna directoare ne-a relatatcă va acorda o atenţie deosebitădezvoltării bazei materiale a pro-cesului de învăţământ și va adoptasoluţii pentru intensificarea activi-tăţii educative în vederea dezvoltă-rii personale a fiecărui elev.

Un alt obiectiv îl constituie pro-

movarea și favorizarea dezvoltăriirelaţiilor de parteneriat cu comu-nitatea locală și consiliul reprezen-tativ al părinţilor.

De asemenea, se vor face efor-turi în direcţia creării condiţiiloroptime pentru siguranţa elevilor întoate structurile de învăţământ,pentru prevenirea și combatereaviolenţei, a agresivităţii școlare.

O atenţie specială , a subliniatdoamna directoare Davidel, se vaacorda implementării legii calităţiiprin monitorizare, consiliere, con-trol și evaluare, în acest scop apli-cându-se proceduri operaţionale lanivelul fiecărui compartiment defuncţionare a instituţiilor de în-văţământ.

În loc de orice altă concluzie,vom sublinia că procesul de în-văţământ din comuna Mălini cu-prinde un segment important alpopulaţiei, are asigurate condiţiimateriale bune spre foarte bune șise bucură de o perspectivă de dez-voltare și perfecţionare, așa cumne-a informat profesoara Davidel.Astfel spus: toate bune și fru-moase!

Așteptăm rezultate pe măsură…

Procesul de învățământ în comuna MăliniCCoonnddiițțiiii ooppttiimmee,, ppeerrssppeeccttiivvee

ooppttiimmiissttee……

Sâmbătă, 26 septembrie 2015, a avut loc decernarea premiilor pentru câ-știgătorii Festivalului naţional de poezie „Nicolae Labiș” – ediţia a XLVII -a.

Festivitatea de decernare a premiilor a avut loc la casa memorială „NicolaeLabiș” din Mălini.

Juriul concursului, format din Mircea Martin, Alexandru Cistelecan, AdrianDinu Rachieru, Mircea A. Diaconu și Vasile Spiridon, a acordat marele pre-miu unei poete din Râmnicu Sărat – Ana Maria Sârbu.

Premiul I a fost obţinut de Cosmin Pârghie, din Vicovu de Jos.Premiul II a revenit lui Mihnea Bâlici, din Piatra Șoimului, judeţul Neamţ.Premiul III a ajuns la Elena Cătălina Suditu, din Iași.Premiul special „Nicolae Labiș” a fost acordat de către sora poetului, Mar-

gareta Labiș, sucevencei Cosmina Ștefania Oniciuc.Festivitatea s-a bucurat de participarea unui important număr de locuitori

ai comunei Mălini, în special cadre didactice.Au prezentat scurte, dar emoţionante momente artistice copiii care alcătu-

iesc grupul „Ciutura” din Băișești, un grup de elevi de la Școala Gimnazială„Nicolae Labiș” din Mălini, precum și ansamblul folcloric „Flori de mălin”.

Este de menţionat că festivalul naţional de poezie „Nicolae Labiș” este celmai longeviv concurs literar din ţară și își propune să descopere, să sprijineși să promoveze noi și autentice talente din rândul tinerilor autori de poeziede pretutindeni.

FFeessttiivvaalluull nnaațțiioonnaallddee ppooeezziiee „„NNiiccoollaaeeLLaabbiișș”” -- eeddiițțiiaa XXLLVVIIII

Postul Crăciunului a în-ceput la 15 noiembrie și seîncheie la 25 decembrie. Esteun post de asprime mijlocie ,precum postul SfinţilorApostoli, mai puţin rigurosdecât Postul Mare, durează40 de zile și are multe de-zlegări la pește, ulei și vin.

Postul Crăciunului sauPostul Nașterii Domnului, la

fel ca și celelalte posturi rân-duite de Biserică, oferă creș-tinilor posibilitatea curăţiriiduhovnicești.

Iată câteva gânduri despresemnificaţiile postului îm-părtășite de arhimandritulClement Haralam: „ Acum, laînceputul Postului Crăci-unului, să reflectăm puţin laceea ce este postul ca stare și

îndeletnicire creștinească.Post înseamnă abţinere. Maiîntâi abţinere de la anumitemâncăruri în vederea par-curgerii unui timp rezervatpentru post.De la masă nu trebuie să tescoli flămând, dar nici sătul.Abţinere mai înseamnă sănu-ţi îngădui săvârșirea defapte imorale, pronunţareacuvintelor nepotrivite, anu-mite gesturi care întineazăconștiinţa și curăţia su-fletească, care robesc inima ,încarcă memoria cu imagini,fapte sau cuvinte nefolosi-toare, gesturi și cuvinte carepericlitează mântuirea,onoarea, cinstea de persoanăși de creștin ortodox.

Postul face parte din mi-jloacele de cultivare șidesăvârșire ale sufletului,fiind inseparabil de alte vir-tuţi și acte creștinești, pre-cum rugăciunea, căinţa,smerenia, milostenia. Postulslăbește, atenuează sau chiar

stinge puterea patimilor și ainstinctelor, constituind oformă sau un auxiliar al sâr-guinţei continue spredesăvârșire. Numai atuncieste postul desăvârșit, cândabţinerea de la mâncarea dedulce este unită cu efortulspre virtute și sporduhovnicesc, cu încordareavoinţei spre purificarea sufle-tului, spre alungarea gân-durilor și a dorinţelorpăcătoase, spre înfrânarea dela răul moral: păcatul. Dacăvom înţelege aceste lucruri șidacă ne preocupă mântuireanoastră, vom îmbrăţișa șinoi, cu multă bucurie, în-frânarea și postul, unindu-learmonios cu milostenia șirugăciunea.”

Rândurile de mai sus constituie un fragment

dintr-un material apărut în ziarul „Lumina”,

publica�ie editată de Biserica Ortodoxă Română

�� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII ��

POSTUL CRĂCIUNULUI – ABȚINEREȘI EFORT SPRE VIRTUTE

Nichifor Crainic

RRuuggcciiuunneeaa ddiinn aammuurrgg

Mă rog și pentru viii și pentru morții mei.Tot una-mi sunt acuma părtașii și dușmanii,Cu ei deopotriva mi-am sfărâmat eu anii,Și dragostea și vrajba le-am împarțit cu ei.

Pe morți în rugăciunea de seară mi-i culeg.Aceștia sunt, Doamne, iar eu printre morminte.Au fost în ei avânturi și-au fost și pogorăminte.Puțin în )ecare, în toți am fost întreg.

De viforele vieții ei sunt acum deșerți,Dar dragostea, dar vrajba, din toate ce rămâne?Zdrobită rugăciune la mila ta, Stăpâne,Sunt și eu printre morți rugându-mă să-i ierți.

Și adunându-mi viii, la mila ta recurg,Când crugul alb al zilei pământul încunună:Tu dă-le, Doamne, dă-le cu toată mâna bunăTârzia-nțelepciune din tristul meu amurg.

Nicola Cârlan vorbeşte par�cipanţilor despre opera poetului

Fes�vitatea de decernare a premiilor a avut loc la Casa Memorială a poetului, de la Mălini

Semestrul 1Cursuri: 14 septembrie 2015 –

18 decembrie 2015;Vacanţă: 19 decembrie 2015 –

10 ianuarie 2016;Cursuri: 11 ianuarie 2016 – 5 fe-

bruarie 2016:Vacanţă: 6 februarie 2016 – 14

februarie 2016.Semestrul 2Cursuri: 15 februarie 2016 – 22

aprilie 2016;

Vacanţă: 23 aprilie 2016 – 3mai 2016;

Cursuri: 4 mai 2016 – 24 iunie2016;

Vacanţă: 25 iunie 2016 – 11 sep-tembrie 2016.

Săptămâna „Școala altfel” sedesfășoară în perioada 18 – 22aprilie 2016 sub deviza:

„Să știi mai multe, să fii maibun!”

Structura anului școlar 2015 - 2016

Cu puţin timp în urmă, am aflat despre un lucrudeosebit, un fapt surprinzător: la școala gimnazialăde la Suha a avut loc o activitate în care s-a discutatdespre un cuvânt: cuvântul FERICIRE.

Aveam să aflu că este vorba despre acţiunea cercu-lui literar „Grup de cuvânt”. Iniţiatoarea, profesoarade limba română Liliana Popescu, în colaborare cuprofesoara de matematică Lidia Rusciuc, a propusabordarea și aprofundarea unor cuvinte folosite cu oanumită frecvenţă, cuvinte care au semnificaţii de-osebite pentru societate și pentru individ, cuvintecare poartă energii, valori morale, umane, univer-sale.

Probabil că nu întâmplător, s-a ales pentru începutcuvântul „fericire”.

Cum s-a procedat? Mai întâi, un grup de mici re-porteri (elevi ai celor două profesoare) au intervievatmai multe persoane în legătură cu subiectul „feri-

cire”. Rezultatele întreprinderii … jurnalistice au fostprezentate și discutate la un colocviu, ocazie cu careconceptul fericire a fost abordat din toate direcţiile,cu metode dintre cele mai ingenioase și în virtuteacelor mai diferite concepţii.

Am scris la începutul acestei însemnări că discuţiaîn legătură cu cuvântul „fericire” este un fapt deose-bit, un fapt surprinzător. Este deosebit ca iniţiativăfără precedent pe plaiurile noastre , este deosebit caacţiune, ca procedee de lucru. Și este surprinzătorpentru că rare sunt situaţiile în care ne gândim as-tăzi la cuvintele pe care le folosim: la semnificaţiilelor de dincolo de aparenţe, la încărcătura lor infor-maţională, sentimentală, la forţa lor lăuntrică.

Iată de ce spun că acest „colocviu despre fericire” afost, în același timp, un colocviu pentru fericire.

Dumitru AMARIEI

CCoollooccvviiuu ddeesspprree ffeerriicciirree

3INFO M|LINI

urmare din pagina 1

Din această cauză, în timp,de-a lungul celor 29 de kilo-metri, cât măsoară cursulSuhei Mari, a avut loc un ade-vărat dezastru ecologic: a dis-părut o întreagă serie devietăţi și de plante care alcă-tuiau ecosistemul din bazinulrâului. A fost afectată grav (înunele zone – total) biodiversi-tatea, a fost întrerupt fluxulbiologic. Nu mai trăiesc peaceastă vale păstrăvul, o ade-vărată minune a naturii,mreana, cleanul și zlăvocul.

Ieșim oarecum din contex-tul articolului de faţă pentru amenţiona că undeva, prinanii 1955, 1956, a venit pevalea Suhei Mari, la pescuit depăstrăv, scriitorul Mihail Sa-doveanu. Marele scriitor, careimortalizează zona în roma-nul „Baltagul”, cunoștea căaici este unul din locurileunde păstrăvul era la el acasă,unde se dezvolta în voie și al-cătuia „ un adevărat norod alapelor de munte”.

Am discutat cu multe per-soane despre ceea ce se în-tâmplă de-a lungul râuluiSuha Mare. Unul dintre inter-locutori, un om care a văzutmulte la cei peste 80 de ani aisăi, mi-a spus: „Omule, în

Suha Mare nu mai vieţuieștenici broasca. S-au distrus bo-găţiile lăsate de la Dumne-zeu…”

Aceasta nu este o părere su-biectivă a unei singure per-soane, fiecare cetăţean dincomuna Mălini este conștientși îngrijorat de urmările aces-tui grav atentat ecologic.

Lucrurile au depășit nive-lele care au dus la sufocarea,la uciderea naturii.De câţiva ani buni, acest gende exploatare a cursului deapă Suha Mare, cumulat cuperioadele de secetă îndelun-gată și severă, atentează la să-nătatea, la viaţa oamenilor.Din cauza afectării pânzeifreatice, calitatea apei din fân-tâni este degradată, iar înunele perioade, foarte multedintre acestea, dintre fântâni,seacă, nu mai au picătură deapă. Și asta nu seîntâmplă numai în satele dinaval, Poiana Mărului, Mălini(nu mai vorbim de Pîraie), darși în Văleni – Stînișoara, satsituat în amonte. Au existatsituaţii când, pe unele dista-nţe, debitul râului a fost atâtde scăzut încât nu aveau undesă se adape animalele.

Pe scurt, diminuarea canti-tativă și afectarea calitativă aresursei de apă conduc la apa-

riţia unor probleme grave îngospodăriile oamenilor, cuefecte asupra posibilităţilorde preparare a hranei și a igie-nei personale, precum și asu-pra modalităţilor deîntreţinere a animalelor.

În alt plan, se creează situa-ţia ca în cazul apariţiei unuiincendiu să nu existe posibili-tatea alimentării cu apă a au-tospecialelor cu care seacţionează la stingere.

Dar, și mai mult, lipsa unui

debit constant al râului SuhaMare condiţionează negativdezvoltarea economico – so-cială a zonei. De pildă, poatepune sub semnul întrebăriiproiectul care are în vedererealizarea sistemului de ali-mentare cu apă a locuitorilorcomunei Mălini și, desigur, așcolilor, a Unităţii de Asisten-ţă Medico – Socială, a agenţi-lor economici, comerciali.

Despre ce este vorba? Pri-măria Mălini a realizat și

depus spre aprobare un pro-iect mai complex, un proiectcare, în cea mai mare măsură,urmărește înfiinţarea unui sis-tem de alimentare cu apă po-tabilă a localităţilor dincomună. Una dintre condiţiileimportante pentru acceptareași realizarea investiţiei constăîn existenţa unei surse de apă,cu un debit suficient și con-stant.

Cum spuneam și în rându-rile de mai sus, din cauza pe-

rioadelor de secetă care s-ausuccedat în ultimii ani, debitulrâului Suha Mare nu mai este,ca volum, vorbind, cel de acumun deceniu sau două în urmă.Iar daca mai este afectat și deîntrebuinţarea sa de către mi-crohidrocentrale, este lesne deînţeles că devine insuficient înecuaţia investiţiei pentru înfiin-ţarea sistemului de alimentarecu apă.

Se pune întrebarea: în virtu-tea cărei logici se creează pre-miza ca o comunitate de peste7.000 de oameni să piardă oinvestiţie de peste două mi-lioane de euro pentru ca unagent economic, indiferentcare ar fi acesta, să câștige prinexploatarea cursului de apă?

Iată, pe scurt, ce situaţiecomplicată s-a creat prin scoa-terea din cursul său obișnuit aunui râu care s-a așezat înalbia sa de mii de ani.

Primăria comunei Mălini vademara procedurile legalepentru ameliorarea situaţiei,pentru a reda comunităţii unbun care i-a fost confiscat fărăca să aibă cineva în vedere de-zastru ecologic, social și eco-nomic care s-a produs.

Publicaţia „Info Mălini” văva informa ce anume se va în-treprinde și rezultatele obţi-nute.

Râul Suha Mare este afectat în toate caracteristicile salede funcționarea a patru microhidrocentrale

HHiiddrroocceennttrraallee mmiiccii -- ddeezzaassttrree uurriiaașșee

urmare din pagina 1

Am aflat, de pildă, că a lucrat cu șase pri-mari. Înainte de decembrie 1989, cu Ghe-orghe Popa și Vasile Tomescu. Dupăreperul revoluţionar, în urma căruia s-aschimbat regimul politic, a lucrat cu VasileMitocaru, cu Gheorghe Plăcintă (douămandate), cu Petru Plăcintă (un mandat)și cu Petru Nistor (aproape trei mandate).Fiecare cu felul său de a fi, fiecare cu felulsău de a se raporta la problemele comuni-tăţii sau la prevederile legale. Cu o anumeabilitate care se află în datele personale,dar care se dezvoltă pe măsura dobândiriide experienţă, cu asumarea unor riscuriprivind relaţiile interpersonale, dar cu res-pectarea strictă a principiului că „unde-ilege, nu-i tocmeală”, a păstrat activitateaprimăriei în limitele regulilor normale.

Au apărut probleme majore în conlucra-rea cu cei șase primari? Conflicte? Neînţe-legeri? „Activitatea în primărie, îmi spunedomnul Saftiu, mai ales în perioada dedupă decembrie 1989, a presupus o gamălargă de ambiguitate, de nesiguranţă. Seînţelege că au apărut momente mai ten-sionate, mai ezitante. Fapt este că ele aufost depășite cu bine. Dar vreau să-mi faco datorie de onoare și să spun că am lucratcel mai bine, cel mai eficient cu primarulPetru Nistor, omul care a făcut din co-muna Mălini ceea ce se vede acum, ceea ceeste apreciat de toată lumea.”

Un moment deosebit? Au fost multemomente deosebite, de răscruce, dar celemai dramatice s-au petrecut în decembrie1989. Într-un context tulbure, fără orizon-turi, oamenii s-au dezlănţuit aproape fărăţintă. La un moment dat s-au hotărât să-lpedepsească pe primar. Probabil că, dacăacesta nu ar fi fugit la timp, l-ar fi ucis. Aufost ore, zile tensionate. „Am stat la pri-mărie șase zile și șase nopţi, fără întreru-pere – își amintește Neculai Saftiu. Pânăla urmă lumea s-a potolit, dar perioadagrea abia începea: fără legislaţie, fără or-

gane administrative legitime, orice acţiunepresupunea nesiguranţă, ambiguitate și,mai ales, riscuri. La noi, în comuna Mălini,s-a întâmplat ca această perioadă să se în-scrie, totuși, în limitele permise de lege. Lanoi, în comuna Mălini, după zilele de con-fuzie din decembrie 1989, lucrurile au in-trat într-o normalitate relativă, personalulprimăriei nu a avut de suferit, iar admi-nistrarea comunei nu a suferit sincope se-vere.”

Un moment fast , o reușită deosebită?„Probabil că au fost mai multe, îmi spunedomnul Saftiu. Dar cel pe care eu îl reţinca fiind cu totul deosebit este clarificareaproprietăţii asupra pășunii de la Muncelu.Erau probleme cu vecinii de după munţiiStînișoarei. Cauza a fost judecată la tribu-nalele din Piatra Neamţ și Buzău, la Curteade Apel de la Ploiești și, în ultimă instanţă,lucrurile au devenit definitive la CurteaSupremă de Justiţie din București. Au de-venit definitive în ideea că suprafaţa res-pectivă este în folosinţa crescătorilor deanimale din comuna Mălini în virtutea tu-turor drepturilor legale.”

Totuși, după revoluţie, la Mălini, lucru-rile s-au desfășurat fără probleme, fără in-certitudini, fără conflicte?

„Au fost probleme – își amintește Necu-lai Saftiu. Unele foarte complexe, contra-dictorii, aparent fără soluţii. Cele maimulte au plecat de la Legea 18, cea privindproprietatea asupra pământului. O sută deaspecte apăreau la fiecare cerere de îm-proprietărire. Multe dintre ele datoratefaptului că cetăţenii din Mălini aveau pro-prietăţi în alte comune. Într-un final, eucred că problemele legate de Legea 18 aufost rezolvate mulţumitor.

Au fost și alte probleme. Unele chiarfoarte grave. De regulă, au apărut din am-biţiile personale ale unor așa – ziși lideriai comunităţii. Dar pe acestea nu vreau săle comentez.”

La aproape trei decenii de lucru în con-tact cu oamenii locului, ce părere și-a făcut

secretarul comunei despre concetăţeniisăi?

„Oamenii din zona noastră, îmi spusedomnul Saftiu, înainte de orice, au un cultpentru muncă. De aici au apărut gospodă-rii serioase, frumoase, familii respectabile,cu realizări remarcabile de-a lungul maimultor generaţii. Pe urmă, oamenii de pevalea Suhei Mari sunt credincioși, credin-cioși cu adevărat: ţin la datinile creștinecare vin din trecutul îndepărtat, le respectăși le cultivă. Cum ţin la obiceiurile laice pecare le „pun în operă” de-a lungul anului,în fiecare anotimp.”

Dar ce reguli, ce principii l-au condus înactivitatea sa? „Este mult de vorbit despreastfel de aspecte – spune Neculai Saftiu.Dar, în principal, eu am promovat ideearespectării legii. Este de discutatdacă am reușit în fiecare situaţie. Dar suntcâteva aspecte relevante. Unular fi că primăria Mălini nu s-a confruntatcu procese împotriva sa. Iar al doilea esteacela că hotărârile consiliului local, pe caresecretarul comunei le supervizează, nu aufoste returnate de prefectură.”

Dimineaţa de toamnă târzie ne în-deamnă să stăm la sfat. Trecem în revistăpasiunea domnului Saftiu pentru automo-bilism, domeniu pe care îl stăpânește lanivel profesionist, mai vorbim și despre oslăbiciune, nepotul său în clasa a VII – a.

Probabil că am fi descoperit împreună șialte pasiuni, și alte slăbiciuni, dar cel careconsemnează aceste rânduri trebuia săplece la o ședinţă.

M-am despărţit de domnul Saftiu cu bu-curia de a fi cunoscut secvenţe dintr-oviaţă dedicată comunităţii de pe o poziţienu tocmai comodă, dar cu o aplecare ome-nească, echilibrată, cu o înţelegere a bine-lui și a răului care ne înconjoară în modimplacabil. Cât privește alte pasiuni, alteslăbiciuni ale interlocutorului meu, despreacestea vom vorbi altă dată.

Dumitru AMARIEI

După aproape 30 de ani de activitate neîntreruptă, secretarulcomunei Mălini, Neculai Saftiu, a ieșit la pensie

OO VVIIAAȚȚĂĂ DDEE OOMM ÎÎNN SSLLUUJJBBAA CCOOMMUUNNIITTĂĂȚȚIIIIÎntre numeroasele preve-

deri care reglementează pro-curarea medicamentelorexistă una care stabileștecompensarea unora, de pe oanumită listă, cu 90 la sută.De această înlesnire pot bene-ficia pensionarii, dar cu douăcondiţii: prima – pensia să fieîn sumă de până la 700 lei pelună, iar a doua – să nu mairealizeze venituri și din altesurse. În legătură cu posibili-tatea de a procura medica-mente compensate cu 90 lasută, beneficiarul dă o decla-raţie: „ declar prin prezenta,pe propria răspundere, cărealizez venituri numai dinpensie și că acestea nu de-pășesc 700 lei pe lună.Dau prezenta declaraţie cu-noscând dispoziţiile art. 326din Codul Penal referitor lainfracţiunea de fals în decla-raţii. Mă angajez să declarimediat orice modificare apă-rută în legătură cu cele decla-rate mai sus.”

În rândul celor care au folo-sit această posibilitate au fost(și probabil că mai sunt) șipensionari din comuna Mă-lini.

Iată însă că o parte dintre eitrebuie să returneze diferitesume de bani fiindcă, în cazullor, nu s-au respectat condi-ţiile respectivei prevederi.Mai precis, persoanele res-pective, pe lângă pensie, aurealizat și alte venituri. Adică:au lucrat ca sezonieri, au avutdepozite la bănci, au încasatbani în urma unor contractede arendare sau închiriere,etc.

Cum s-a stabilit acestlucru? Simplu: la un anumitnivel al organismelor de con-trol financiar s-au confruntatdeclaraţiile pensionarilor cuinformaţiile conţinute de altedocumente financiar – conta-bile: state de plată, evidenţelebăncilor, evidenţele contrac-telor de închiriere sau aren-dare încheiate de diferitepersoane fizice sau juridice.

Vorbim aici despre faptulcă semnatarii declaraţiilor n-au înţeles despre ce estevorba, sau au înţeles și augândit:„ și ce dacă, de undepot ăștia să afle care este rea-litatea?!” Fie că n-au înţeles,fie că au premeditat omitereaaltor surse de venit, persoa-nele respective sunt bune deplată.

Este un lucru total neplăcut– spune medicul de familieCarmen Mogîrzan. Și pen-tru mine, cea care, în baza de-claraţiei am eliberat o reţetăcu medicamente compensatela un nivel ridicat, dar și pen-tru cei care, acum, vinovaţisau mai puţin vinovaţi, tre-buie să returneze diferitesume de bani.

Iată un fapt destul de deli-cat, fiindcă se referă la per-soane vârstnice, dar caretrebuie să ne dea de înţeles căși lipsa de atenţie, dar maiales reaua intenţie se sancţio-nează. Așa este corect! Aicieste vorba doar de returnatniște bani, dar falsul în decla-raţii este o infracţiune carepoate fi sancţionată și maisever.

MMeeddiiccaammeennttee ccoommppeennssaattee îînn uurrmmaauunnoorr ddeeccllaarraațțiiii ffaallssee

Microhidrocentrala de la Bursunaru - vedere laterală

4 INFO M|LINI

GGrupul folcloric „Flori demălin”, într-o formulă cutotul nouă, face eforturi evi-

dente pentru realizarea unei mai bunecoeziuni, pentru împrospătarea re-pertoriului, pentru obţinerea unor re-zultate de nivel superior.

După ce și-a făcut debutul la Festi-valul Concurs „Comori de suflet ro-mânesc”, într-un spectacol susţinutpe scena Căminului Cultural din Baia,formaţia a parcurs o perioadă de pre-gătire, de repetiţii, în urma căreia s-aconsolidat coerenţa grupului și s-a în-sușit un repertoriu bogat, autentic, unrepertoriu care reprezintă zona noas-tră folclorică.

Un moment cu o semnificaţieaparte s-a consumat „la iarbă verde”pentru filmarea unui videoclip al con-sătencei noastre Simona Vasilovici. A

rezultat un film interesant, dinamic,desfășurat într-o ambianţă deosebităși care a pus în valoare vocea, talentulinterpretativ al Simonei.

Totodată, filmarea pentru videoclipa constituit o bună ocazie pentru in-structorul grupului, domnul NeculaiŢigănescu, de a depista direcţiile deefort pentru perioada următoare în le-gătură cu retușurile necesare armoni-zării mișcărilor și ţinutei scenice.

Ajutaţi și stimulaţi de membrii maivechi ai grupului, Neculai și MariaCreţu, Tatiana Vicol, Cristian Albu,Maria Axinia și Elena Pașcu, tineriiartiști amatori au făcut pași impor-tanţi în însușirea repertoriului, încontrolul evoluţiei în spectacole șidesigur, în ameliorarea emoţiilor.

Rezultatele (bune, desigur) s-auputut observa în spectacolele susţi-

nute la Monumentul Ostașilor Ro-mâni, cu ocazia „Zilei Eroilor”, la ma-nifestarea „Zilele Fălticeniului” (diniulie a.c.), la Festivalul Naţional dePoezie „Nicolae Labiș” și, din nou laFălticeni (octombrie a.c.), cu prilejul„Târgului Mărului”.

În spectacolul prezentat la CasaMemorială „Nicolae Labiș”, cu ocaziaFestivalului Naţional de Poezie, o notăaparte a reprezentat-o evoluţia Mi-haelei Cajvan, o interpretă de folclortalentată, care este pe cale de a devenisolista ansamblului „Flori de mălin.”

Este de remarcat fenomenul de în-tinerire a grupului și stăruinţa, dărui-rea membrilor „cu vechime” de asusţine efortul necesar unei noi șiașteptate consacrări în concertul ar-tistic desfășurat în spaţiul nostru fol-cloric.

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Andreea AsafteiTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

GRUPUL FOLCLORIC „FLORI DE MĂLIN”Pași spre o nouă consacrare

urmare din pagina 1

Interesante prin însăși imaginea pecare o oferă, construcţiile dau o notăde masiv, de natural, cu trimitere lapădurile de brad, dar, în același timp,creează imaginea unor edificii rustice,aparţinătoare satului, ruralului.

De puţină vreme, cele două con-strucţii și spaţiul înconjurător au de-venit proprietatea domnului profesorVasile Panţiru. Domnul Panţiru faceparte dintr-o familie din Văleni – Stâ-nișoara și trăiește de multă vreme înVatra Dornei – acolo unde, în prezent,conduce grupul școlar „Ţara de sus”.

Într-un fel, spune Vasile Panţiru,faptul că am cumpărat aceste con-strucţii, acest spaţiu, este felul meu dea mă întoarce acasă. Am folosit ooportunitate la care nici nu mă gân-deam și sunt bucuros să realizez cevainteresant, folositor, aici, la câtevasute de metri de locul în care m-amnăscut.

Deocamdată în zonă sunt ridicatedouă cabane, una de dimensiuni maimici, folosită mai degrabă în interesulpropriu al proprietarului, și una cu di-mensiuni mai mari, care cuprindespaţii pentru cazare așezate pe douănivele. Este vorba de patru camere

mobilate și utilate interesant, generos,plus un living la parter și o terasa lanivelul superior.

În viitor, aici se vor construi încăcinci cabane, fiecare cu două nivele(fundaţiile sunt turnate, legăturile laenergie electrică, la sursele de apă șila instalaţia de canalizare sunt dejarealizate).

În final, aici se vor afla șapte cabanecare vor oferi 50 de locuri de cazare,spaţii și utilităţi pentru agrement.

Intenţia mea, mai spuse domnulPanţiru, este să dau acestui spaţiu și oaltă perspectivă decât cea comercială,turistică. Vom alcătui o bibliotecă, ocolecţie de CD-uri cu cele mai variategenuri de muzică și de filme. Vomoferi posibilitatea organizării unorevenimente culturale. Vom oferi spa-ţii pentru cenacluri literare sau taberede creaţie. Vom mijloci întâlniri întrescriitori, poeţi, artiști plastici. Înaceste condiţii va funcţiona aici unadevărat sat de vacanţă și de creaţie,un sat care va primi numele poetuluiNicolae Labiș. De ce vreau sa-i dauaceastă denumire? În primul rând casemn de mare preţuire pentru poetullocurilor noastre, dar și ca un gest derecunoștinţă pentru părinţii poetului,Eugen și Profira Labiș, care mi-au fost

primii mei dascăli.Iată cum, în această oază de liniște,

în acest perimetru romantic, pe mar-ginile căruia susură apa Suhei Marisau freamătă misterios pădurea, se varidica, la o iniţiativă inspirată și am-biţioasă, un promiţător complex deodihnă, de vacanţă, un edificiu cu unspecific aparte, generos: cel de culti-vare a spiritului, a actului de culturăși de creaţie.

La Văleni – Stânișoara, prinde conturSatul de vacanță și de creație „Nicolae Labiș”

LLa începutul celei de a doua decadea lunii octombrie, o bună partedin �ara noastră a fost afectată de

o neașteptată manifestare meteorolo-gică. Au căzut precipita�ii abundente pefondul unor temperaturi la limita în-ghe�ului. În zona comunei Mălini feno-menul a adus precipita�ii sub formă delapovi�ă și ninsoare în can�tă�i mari șifoarte mari. Având în vedere că arborii (șicei din livezi, și cei din păduri) încă nu-șipierduseră frunzișul, acumularea zăpeziia produs pagube importante. S-au ruptramurile mai sensibile, în unele cazuriîncă purtând fructe, iar în unele situa�iiau căzut copacii cu totul. În unele livezi

pagubele produse au fost chiar impor-tante. Au suportat pierderi mai mari saumai mici și pădurile din zonă.

Trebuie spus că fenomenul a avut și oparte foarte bună, având în vedere se-ceta din această toamnă.

Am consemnat acest fenomen maiîntâi pentru faptul că este rar întâlnit înluna octombrie, dar și pentru dimensiu-nile sale aproape drama�ce pentru zonanoastră.

Să re�inem că natura atotputernicăpoate fi adesea surprinzătoare în mani-festările ei. În fotografiile alăturate sepoate observa cum natura se înclină înfa�a … naturii!

Un talent autentic - Simona Vasilovici

Profesorul Vasile Panţiru

Living-ul - rustic şi modern

Surprinzătoare manifestare meteorologică în luna octombrieNATURA SE ÎNCLINĂÎN FAȚA… NATURII!