Maistru termo energetician

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETARII SI TINERETULUI

ŞCOALA POSTLICEALĂ DE MAIŞTRI

CURRICULUM

PENTRU SPECIALIZAREA ,,MAISTRU

TERMOENERGETICIAN”

DROBETA TURNU SEVERIN

2004

INTRODUCERE

Curriculumul pentru Şcoala Postliceală de Maiştri, specializarea Maistru termoenergetician,

asigură formarea unor competenţe tehnice specializate şi a unor competenţe de organizare şi conducere a

unei echipe de lucru.

Abordarea curriculară cuprinde toţi factorii care concură la realizarea procesului de învăţământ:

obiective, conţinut, condiţii materiale, metode didactice, metode şi parametrii de evaluare.

Curriculumul s-a dezvoltat pe module la specializarea de bază la care s-au adăgugat discipline

aplicate, precum ,,Informatică aplicată, Limbă modernă aplicată, Termohidraulica şi altele.

Sistemul modular de pregătire profesională constituie o combinaţie de module care permite

oricărei persoane, idiferent de vârstă ori de formare a sa iniţială, să se perfecţionze sau să-şi actualizeze

cunoştinţele, să se familiarizeze cu noile tehnici.

La gruparea disciplinelor tehnice în module am pornit de la faptul că ele pot fi parcurse

independent de restul sistemului, fiind centrate pe obiective, autonomia lor rezultând din activităţile de

învăţare proiectate în funcţie pe specializările cursanţilor. Aceasta ne permite corectarea din mers a

deciziilor iniţiale şi chiar reluarea unor module.

Pregătirea profesională pe discipline tehnice se realizează în trepte, de la general la particular,

ducând la specializare, asigurându-se interdependenţa dintre ele, atât pe orizontală cât şi pe verticală.

Maistrul termoenergetician este îndrumătorul activităţii de asamblare, exploatare, întreţinere şi

repararea mijloacelor de producţie. El coordonează funcţionarea punctelor de lucru, asigură planificarea

operaţiilor de diagnosticare, întreţinere şi reparare, întocmeşte documentele aferente, urmăreşte

respectarea graficelor de activităţi şi asigură legătura cu personalul tehnologic. Maistrul

termoenergetician îşi desfăşoară activitatea în societăţi comerciale mari ROMAG TERMO si ROMAG

PROD sau în întreprinderi mici şi mijlocii, unde desfăşurarea unui proces de producţie impune existenţa

unei mari varietăţi de maşini, utilaje şi instalaţii industriale în care sunt implicate valori materiale

semnificative.

Pentru a satisface o pregătire cât mai apropiată de locul de muncă, prezentul Curriculum conţine

module de specialitate opţionale: Gosposarirea energiei .

O atentie deosebita se va da organizarii elaborarii proiectului de diploma pentru care s-a alocat in

planul de invatamant 120 ore. Profesorii indrumatori au raspunderea de a organiza de asa natura activitatea

, incat elaborarea proiectului sa se realizeze in scoala , sub directa indrumare a acestora.

Tema proiectului de diploma se va transmite la timp ,cu un enunt foarte clar si va avea continutul

axat pe atributiile maistrului din societatea economica de la care provine.

Prin tematica se va stabili ca proiectul sa cuprinda partea scrisa ce va contine:

Memoriu justificativ

Cuprins propriuzis

-Parte organizatorica si economica a lucrarilor

-Desene de ansamblu , executie , scheme tehnice

-N.T.S.M. si P.S.I.

Partea practica a proiectului se va desfasura in cabinete sau direct pe fluxul tehnologic din cadrul

unor societati comerciale in care sunt utilizate linii tehnologice cu un inalt nivel tehnic.

VIZAT,

SCOALA PROF.ENERGETICA, REGIA AUTONOMA DE

ACTIVITATI NUCLEARE

Ing.Daniela Olteanu Dr.ing. R.Traicu

INSPECTORATUL SCOLAR JUD.MEHEDINTI

Insp. Spec.ing.G.Brehui

COLECTIVUL DE ELABORARE:

1. Dr. ing.ROŞU DORIN - Inspector Şcolar Centrul Naţional de

Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, membru al

Comisiei Naţionale de Specialitate

2.Dr. ing. TRAICU RODIN – Director general Regia Autonomă de

Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin

1. Ing. BREHUI GABRIELA – inspector de specialitate, Inspectoratul Şcolar

judeţean al jud.Mehedinţi

2. Ing. PÎRVULESCU GHEORGHE – profesor gr.did.I

3. Ing. OLTEANU DANIELA-RODICA – profesor gr.did. I

4. Ing. UNCHEŞIU MIRCEA-CORNEL – profesor gr.did.II

PLANUL DE INVATAMANT Specializarea : Maistru termoenergetician

Tipul de pregatire Modulul / Disciplina Numar de ore

Anul I Anul II

I. Pregatire

generala

Tehnologii asistate de

calculator

2 1

Legislatia muncii - 1

Modulul 1

Managementul intreprinderii si

productiei

1 1

Materiale industriale 2 -

Evidenta contabila primara 1 -

Total I 5 3

II. Pregatire

de

specialitate

Modulul 2

Cazane si turbine

2 3

Modulul 3

Gospodarirea energiei

1 1

Modulul 4

Centrale, statii si retele

electrice

1 2

Modulul 5

Protectia muncii, P.S.I. si

protectia mediului inconjurator

1 1

Modulul 6

Tehnica masurarii

2 2

Total II 7 9

III. Pregatire

optionala

Limba engleza aplicata 2 2

Psihologia muncii 1 1

Desen tehnic si de specialitate 2 2

Optional 1

Automatizari in termocentrale

1 1

Total III 6 6

TOTAL 19 18

Nota:

Anual se va proiecta un stagiu de pregatire practica in saptamani comasate cu durata de trei saptamani (120

ore) care se recomanda a fi structurat astfel:

Numar de ore

Anul 60 ore 60 ore

Anul I Stagiu de specialitate Tehnologii asistate de

calculator

Anul II Stagiu de specialitate Stagiu pentru pregatirea

proiectului de absolvire

Nota privind practica: Instruirea practică se organizează în ultimele 3 săptămâni din sem II cu 40 ore pe

săptămână.

Practica de proiect (documentare si finalizarea proiectului de absolvire) se

organizeaza in ultimele 3 saptamani de scolarizare, sem.IV, cu 40 de ore pe saptamana.

CURRICULUM SPECIALIZAREA: MAISTRU TERMOENERGETICIAN

TURNU SEVERIN, 2004

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT ANUL I

Specializarea : Maistru termoenergetician

Tipul de

pregatire

Modul/disciplina

Ore/sapt

Anul I

Sem I Sem II

I. Pregatire

generala

Tehnologii asistate de calculator 2 2

Modulu M1:Managementul intreprinderii si

productiei

1 1

Materiale industriale 2 2

Evidenta contabila primara 1 1

Total I 5 5

II. Pregatire

de

specialitate

Modulul M2:Cazane si turbine 2 2

Modulul M3:Gospodarirea energiei 1 1

Modulul M4:Centrale, statii si retele electrice 1 1

Modulul M5:Protectia muncii, PSI si protectia

mediului inconjurator

1 1

Modulul M6:Tehnica masurarii 2 2

Total II 7 7

III.

Pregatire

optionala

Limba engleza aplicata 2 2

Psihologia muncii 1 1

Desen tehnic si de specialitate 2 2

Optional O1:Automatizari in termocentrale 1 1

Total III 6 6

TOTAL ORE TEORIE PE SAPTAMANA 19 19

Instruire practica 120

NOTĂ: INSTRUIREA PRACTICĂ SE ORGANIZEAZĂ ÎN ULTIMELE 3 SĂPTĂMÂNI DIN

SEM II CU 40 ORE PE SĂPTĂMÂNĂ

Organizarea modulelor

Anul I Săptămâna Modul

M1

1ora/spt

Modul

M2

2 ore/spt

Modul

M3

1ora/spt

Modul M4

1ora/spt

Modul M5

1ora/spt

Modul M6

2 ore /saspt

Modul

opţional

O1

1ore/spt

1 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

3 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

4 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

5 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

6 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

7 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

8 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

9 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

10 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

11 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

12 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

13 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

14 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

15 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

16 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

17 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

18 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

19 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

20 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

21 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

22 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

23 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

24 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

25 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

26 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

27 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

28 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

29 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

30 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

31 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

32 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

33 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

34 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

35 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

36 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1

DISCIPLINA : TEHNOLOGII ASISTATE DE CALCULATOR

Structura competenţelor

A. De cunoaştere

Identificarea componentelor unui sistem de calcul

Descrierea structurii unui sistem de calcul

Explicarea funcţiilor unui sistem de calcul

Definirea sistemului de operare

Descrierea conceptelor cu care operează sistemul de operare

Definirea programelor utilitare şi descrierea mecanismelor de acţiune ale

acestora

Explicarea modului în care se realizează un document Word

Explicarea modului în care se realizează un document Excel

Comunicarea cu mediul intern şi extern prin intermediul INTERNET

Descrierea şi folosirea diferitelor tipuri de date care intervin în prelucarea

informaţiilor

Identificarea operaţiilor efectuate asupra unor baze de date în scopul realizării

unei prelucrări specificate

Descrierea operaţiilor necesare pentru utilizarea unui program de proiectare

asistată de calculator

B. De execuţie

Aplicarea informaţiilor referitoare la componentele unui sistem de calcul şi

modul de utilizare al acestora

Utilizarea unui sistem de operare şi a programelor utilitare

Realizarea unor documente cu ajutorul editorului de text şi a editorului de foi de

calcul

Folosirea cunoştinţelor despre bazele de date în scopul rezolvării unor probleme

specifice domeniului de activitate

Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD pentru proiecte specifice domeniului

C. Sociale

Înţelege că mânuieşte cea mai performantă tehnică de lucru

Realizează lucrări complexe cu aplicare din de în ce mai diversă

Sesizează reducerea substanţială a timpului de lucru prin prelucrarea

informatizată a datelor economico-sociale

Apreciază pozitiv faptul că autoinstruirea este continuă pentru că şi noul în

informatică este continuu

Înţelege că trecerea la noul sistem de lucru implică tot mai mult lucrul în echipă ,

transferul de cunoştinţe intre membrii echipei

STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI

Nr.

crt.

Conţinut tematic Metodologie

Forme de

activitate/metode

Criterii de performanţă

1. 1.Rolul şi funcţiile sistemelor de calcul

1.1 Noţiuni introductive

1.2 Structura unui sistem de calcul

1.3 Funcţiile unui sistem de calcul

-explicaţia

-conversaţia

-problematizarea

-activitatea frontală

- explicarea funcţiilor unui sistem de calcul

- enumerarea şi identificarea componentelor

unui calculator

2. 2.Sisteme de operare

2.1 Concepte de bază şi caracteristici

2.2 Elemente de interfaţă

2.3 Programe utilitare (arhivare-dezarhivare ,

antivirus)

-explicaţia

-conversaţia

-exercitiul

-activitate individuală

- definirea funcţiilor unui sistem de operare

- recunoaşterea şi folosirea elementelor de

interfeţei Windows

- utilizarea facilităţilor oferite de programele

utilitare

3. 3.Birotică

3.1 Prelucrarea textelor

3.1.1 Operaţii cu fişiere document

3.1.2 Editarea documentului

3.1.3 Formatarea documentului

3.1.4 Tipărirea documentului

3.2 Prelucrarea foilor de calcul

3.2.1 Operaţii cu fişiere document

3.2.2 Mecanismul de lucru cu celule şi

referinţe

3.2.3 Utilizarea formulelor şi sortarea datelor

3.2.4 Formatarea celulelor şi a documentului

3.2.5 Tipărirea documentului

3.3 Transferul datelor între aplicaţii

3.4 Internetul

-explicaţia

-conversaţia

-problematizarea

-demonstraţia

-exerciţiul


-crearea ,salvarea , inchiderea , deschiderea

fişierelor document

- folosirea opţiunilor de editare a

documentului

- reprezentarea informaţiilor în forme cât mai

variate folosind un editor de text sau de foi de

calcul (text , imagine , grafică , etc.)

- realizarea unor aplicaţii simple de tip

statistici , centralizatoare , etc.

- utilizarea mijloacelor moderne de

3.4.1 Noţiuni introductive

3.4.2 Servicii asigurate de reţeaua internet

comunicaţie(Internet , poştă electronică)

4. 4.Iniţiere în FoxPro

4.1 Noţiuni de bază

4.2 Sisteme de gestiune a bazelor de date

4.3 Operatii elementare asupra bazelor de date

4.4 Prelucrări statistice asupra bazelor de date

4.5 Limbajul de programare în FoxPro

4.6 Generatoare

-explicaţia

-conversaţia

-problematizarea

-demonstraţia

-exerciţiul


- crearea , sortarea ,vizualizarea unei baze de

date

- adăugarea, modificarea, ştergerea, căutarea

înregistrărilor

- utilizarea aplicaţiilor în FoxPro pentru

rezolvarea unor probleme specifice domeniului

5. 5.Aplicaţii de tip Cad (AutoCad)

5.1 Prezentare generală

5.2 Tehnici de realizare a desenelor în AutoCad

5.3 Operaţii şi modificări ce se pot aplica

desenelor

5.4 Plasarea textului şi a cotelor

-explicaţia

-conversaţia

-problematizarea

-demonstraţia

-exerciţiul


-specificarea sistemului de coordonate , a

formatului paginii , a unităţilor de măsură şi a

preciziei de afişare

- desenarea şi editarea unor elemente

geometrice

- inserarea elementelor specifice desenelor

tehnice

- realizarea unei aplicaţii de tip Cad

RECOMANDĂRI PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE

Studiul disciplinei ,,Tehnologii asistate de calculator” are caracter teoretic şi practic, predarea

disciplinei se va desfăşura în laboratorul de informatică. Predarea disciplinei va fi orientată pe rezolvarea

de probleme, utilizându-se preponderent metoda învăţării prin descoperire şi punându-se accent pe analiza

problemei. Realizarea diferitelor proiecte în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor

de lucru în echipă.

Prezentarea aspectelor de proiectare asistată de calculator trebuie să fie realizată în strânsă

concordanţă cu standardele în vigoare referitoare la desenele tehnice. Este important să se sublinieze

avantajele proiectării asistate de calculator (arhivare, parametrizare, automatizare a proiectării, conectare

în sisteme informaţionale şi în procese tehnologice).

Pentru proiectarea didactică eficientă, profesorul trebuie să-şi propună finalizarea unei etape de

instruire într-o şedinţă de lucru de 2 ore, astfel încât să nu mai fie necesară reluarea anumitor secvenţe

dintr-o şedinţă anterioară.

BIBLIOGRAFIE

1. Emanuela Cerchez, Marinel Şerban – Tehnologia informaţiei, Ed. L&S Infomat, Buc., 1999

2. Radu Mârşan s.a. – Informatică aplicată, EDP, Bucureşti, 1995

3. Tudor Sorin s.a. – Tehnologia informaţiei, Ed. L&S Infomat, Buc., 1999

4. Dan Ionescu s.a. – Baze matematice pentru calculatoare numerice, Ed. tehnică, Buc., 1978

5. Ioan Odăgescu s.a. – Programarea avansată a calculatoarelor personale,Ed.Militară,Buc, 1993

6. Dorin Zaharie, Pavel Năstase – Sisteme expert de gestiune, Ed. Romcart, Bucureşti, 1993

7. Susanne Weixel – Word pentru Windows, Ed. Teora, Bucureşti, 1996

8. Joshua C. Nossiter – Utilizare Excel pentru Windows, Ed. Teora, Bucureşti, 1996

9. Jenna Howard, Michael Howard - Corel Draw, Ed. Teora, Bucureşti, 1996

10. Scott Mueller – PC depanare şi modernizare, Ed. Teora, Bucureşti, 1998

11. Mioriţa Ilie – Norton Commander, Ed. Teora, 1997

MODULUL 1: MANAGEMENTUL INTREPRINDERII SI PRODUCTIEI

STRUCTURA COMPETENŢELOR

A. DE CUNOAŞTERE

Explică rolul şi funcţiile managementului într-o întreprindere

Defineşte conceptele de bază ale managementului

Prezintă metode, tehnici, strategii specifice managementului unităţilor de productie

Explică elementele sistemului de management al calităţii

Identifică documentele care stau la baza unui management eficient

B. DE EXECUŢIE

Propune soluţii de optimizare a activităţii în funcţie de rezultatele obţinute în procesul

de producţie

Elaborează planul managerial, regulamente de organizare si funcţionare, organigrama,

fişe de post şi alte documente specifice

Respecta obligatiile pe care le are prin contractul de munca

C. SOCIALE

Utilizează limbajul adecvat

Respectă disciplina tehnologică si ierarhia organizaţională

Asumarea rolului în echipă, dezvoltarea conştiinţei de leadership

Adaptarea la cerinţele pieţei şi la dinamica evoluţiei tehnologice

Manifestă simţ estetic, gândire critică si creativitate

Conştientizează dubla valenţă de producător şi beneficiar într-un sistem de asigurare a

calităţii

Foloseşte un comportament ecologic în activitatea profesională

Contribuie la ridicarea prestigiului firmei

STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI

Nr

.

crt

.


Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă

1.

1. INTRODUCERE IN MANAGEMENT ŞI

MANAGEMENTUL GENERAL

1.1. Definirea managementului

1.2. Concepte de bază în înţelegerea

managementului

1.3. Evoluţia în abordarea managementului

- prezentare frontală;

- dezbatere;

- folii retroproiector şi fişe de lucru

- defineşte rolul managementului cu

conceptele de bază ale

managementului;

- descrie evoluţia conceptului de

management de-a lungul timpului

2. 2. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI

2.1.Clasificări

2.2.Teorii alternative în management

- expuneri şi discuţii

- prezentare frontală

- analiza comparativă


- clasifică principiile managementului

după diferite criterii

- enumeră / explică principiile

managementului

- precizează teoriile alternative în

management

3.

3. PROCESUL CONDUCERII

3.1. Definire

3.2. Funcţiile conducerii.

3.3. Metode de conducere şi

tehnici conducere




- defineşte procesul de conducere şi

elementele acestuia

- enumeră şi explică funcţiile

conducerii

- clasifică metodele şi tehnicile de

conducere

4.

4. MODALITĂŢI DE ABORDARE A

INTREPRINDERILOR

4.1. Abordarea morfologică

4.2. Abordarea tipologică

4.3. Abordarea sistemică




- folii retroproiector

- precizează cele trei modalităţi de

abordare a întreprinderilor şi

exemplifică

5. 5. STRUCTURI DE ORGANIZARE ŞI

TEHNOLOGII DE ANALIZĂ

5.1. Definire.


- discuţii şi joc de rol

- studiu de caz

- defineşte S.O.

- precizează tipurile, principiile şi

criteriile S.O.

5.2. Tipuri de S.O.

5.3. Principii şi criterii de

constituire S.O.

5.4. Etape de elaborare a S.O. 5.5. Regulament de Organizare şi Funcţionare ROF

5.6. Comunicaţie şi motivaţie

(sistem informaţional, obstacole în

circulaţia informaţiilor)

5.7. Fişa postului

- analiza comparativă a surselor de

informaţie

- formulare tipizate specifice

- enumeră etapele de elaborare ale S.O.

- elaborează un R.O.F.

- precizează elementele unui sistem

informaţional, modalităţile de

interacţiune şi factorii perturbatori

- elaborează fişa postului pentru

diferite categorii de personal

6.

6. DECIZIA

6.1.Locul şi rolul deciziei

6.2.Factorii determinanţi

6.3.Etape şi principii în procesul de

luare a deciziei

6.4.Metode, tehnici şi procedee de luare

a deciziei

6.5.Decizia colectivă

- exemplificarea prin experienţe

personale

- exerciţii şi discuţii

- fişe de lucru

- studiu de caz


- stabileşte rolul deciziei în

management

- precizează factorii determinanţi în

luarea deciziei

- enumeră etapele şi principiile

procesului de luare a deciziei

- descrie şi aplică metode, tehnici şi

procedee de luare a deciziei;

- participă împreună cu colegii la

luarea unei decizii colective cu privire

la cazul prezentat

7.

7. ORGANIZAREA ÎN UNITĂŢILE

ECONOMICE

7.1.Cerinţe generale

7.2.Elemente a sistemului de lucru al

conducerii

7.3.Stiluri de conducere

7.4.Măsuri de utilizare mai eficientă a

timpului de muncă

7.5.Managementul calităţii produselor

şi serviciilor

- prezentarea de materiale

informative

- exerciţii şi discuţii

- fişe de lucru

- studiu de caz


- precizează cerinţele generale ale

organizării în activităţile de

productie;

- enumeră elementele sistemului de

lucru al conducerii unei unităţi de

productie;

- descrie diferite stiluri de conducere,

apreciind avantajele / dezavantajele

acestora;

- determină măsurile de utilizare

eficientă a timpului de muncă pentru

cazurile prezentate

- enumeră elementele sistemului de

management al calităţii

8. 8. MEDIUL

8.1.Mediul intern

8.2.Mediul extern

- studiu de caz

- aplicaţii

- analiza comparativă şi discuţii

- stabileşte influenţele mediului extern

asupra mediului intern

- elaborează convenţii de parteneriat

9. 9. RESURSE UMANE ŞI FINANCIARE

9.1.Caracteristici ale resurselor

9.2.Resurse umane

9.3.Resurse financiare


- dezbatere;

- aplicaţii


- descrie caracteristicile resurselor

- enumeră resursele naturale şi

financiare - elaborează organigrama unei unităţi

economice

- elaborează un proiect de finanţare

10. SOCIETĂŢI COMERCIALE. FORME,

MODUL DE CONSTITUIRE ŞI DE

FUNCŢIONARE

10.1.Societăţi comerciale

10.2.Organizarea şi desfăşurarea unor activităţi

economice pe baza liberei iniţiative

10.3.Managementul I.M.M.-urilor


- dezbatere;


- descrie diferite tipuri de societăţi

comerciale;

- exemplifică modalităţi de organizare

şi desfăşurare a unor activităţi

economice.

10.

11. CONTRACTUL DE MANAGEMENT

11.1.Necesitatea încheierii contractului de

management

11.2.Conţinutul cadru al contractului de

management

11.3.Modalităţi de concretizare a contractului de

management

- prezentarea de materiale

informative

- discuţii şi exerciţii

- problematizare

- descrie contractul de management;

- elaborează un contract de

management.

12.

12. CONDUCEREA SHIMBĂRILOR

12.1 Schimbarea – element

dinamizator

12.2 Factorii care determină

rezistenţa la schimbare

12.3 Managementul şi strategiile

pentru schimbare în contextul

economiei de piaţă

- prezentarea frontală

- discuţii şi exerciţii

- problematizare

- defineşte rolul schimbării ca element

dinamizator;

- enumeră factorii care determină

rezistenţa la schimbare

- elaborează o strategie de schimbare

pentru o situaţie dată

13. 13. STUDII DE CAZ – MINIPROIECT - studiu de caz

- elaborează un miniproiect

managerial, pentru o unitate de

productie

Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare

Predarea modulului se recomandă a fi realizată prin metode active care să

urmărească îmbinarea permanentă a elementelor teoretice cu cele întâlnite în practică.

La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele specifice urmărite.

În comunicarea noilor cunoştinţe este de dorit antrenarea elevilor aşa încât acestea să vină

din partea elevilor , iar profesorul să organizeze şi să sintetizeze materialul oferit. Se pot

utiliza fişe de lucru concepute astfel încât să asigure o paletă cât mai largă de activităţi

pentru elevi: ţnvăţare prin descoperire, studiul de caz, metoda problematizării, metoda

proiectului, ş. a.

Evaluarea se va face prin prisma obiectivelor urmărite şi va fi formativă şi sumativă.

În activitatea concretă se va pune accent şi pe autoevaluare atât pentru cadrul didactic cât

şi pentru elev. Autoevaluarea cadrului didactic presupune analiza rezultatelor obţinute de

elevi la testele de evaluare. Autoevaluarea pentru elevi urmăreşte ca ei să devină capabili

să-şi verifice singuri fişele de lucru şi miniproiectele.

Ca resurse se vor folosi: cataloage, pliante, normative, filme, planşe, foliir

etroproiector, ş.a.

Bibliografie

1. Natalia Stoica, Economia şi organizarea producţiei, E.D.P. 1994 Bucureşti

2.Aurelia deaconescu,ş.a. Organizarea activităţii unităţilor economice, E.D.P.1994 Buc.

3.Documentaţia existentă în secţiile agentului economic.

4. Natalia Stoica, Economia şi organizarea producţiei, E.D.P. 1994 Bucureşti

5.Aurelia deaconescu,ş.a. Organizarea activităţii unităţilor economice, E.D.P.1994 Buc.

6.Documentaţia existentă în secţiile agentului economic.

MATERIALE INDUSTRIALE

STRUCTURA COMPETENŢELOR A. DE CUNOAŞTERE

însuşirea principalelor cunoştinţe referitoare la nomenclatorul materialelor utilizate

în mod curent în procesul de producţie, a proprietăţilor şi caracteristicilor acestora;

formarea capacităţii de a analiza, înţelege şi explica fenomenele fizice şi chimice pe

care se bazează procesele tehnoloigice de elaborare a diferitelor categorii de

materiale;

formarea gândirii deschise;

iniţierea în limbaje tehnice specifice domeniului termoenergetic;

B. De execuţie formarea deprinderilor de a înţelege şi folosi materialele prevăzute în procesele

tehnologice în concordanţă cu cerinţele normelor şi standardelor în vigoare;

formarea capacităţii de a aplica cunoştinţele dobândite la această disciplină în situaţii

reale ale proceselor de producţie;

capacitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în procese tehnologice în concordanţă cu

cerinţele normelor şi standardelor în vigoare;

formarea competenţelor polifuncţionale prin care se asigură capacitatea de a interveni

în activităţi conexe cu activitatea de bază ţinând cont de dezvoltarea automatizării şi

robotizării;

dezvoltarea spiritului ştiinţific de cercetare, amplificarea capacităţilor creative;

implementarea pe tehnologie a modalităţilor de realizare a calităţii şi fiabilităţii

produselor;

C. SOCIALE formarea unei personalităţi deschise, adaptabile la schimbarea de tip novator;

crearea abilităţilor pentru realizarea produselor de calitate competitive la un preţ

rezonabil;

luarea în considerare a factorilor de risc;

înţelegerea raportului între tehnologie, mediu şi cultivarea unui comportament

ecologic;

formarea convingerii că indiferent de domeniul unde lucrează un maistru, acesta

trebuie să cunoască aspecte ale ştiinţei materialelor, legate de producerea, prelucrarea

şi utilizarea lor

STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI Modulul : PROPRIETĂŢILE ŞI STRUCTURA MATERIALELOR METALICE

Nr.

crt. Conţinut tematic

Metodologie

Forme de

activitate/Metode


1

Noţiuni generale despre metale şi aliaje

definirea şi clasificarea materialelor;

obiectivul studiului materialelor;

definirea metalelor şi aliajelor;

componentele unui aliaj

-expunerea;

-conversaţia;

-demonstraţia;

-descoperirea

dirijată

-identifică matedrialele sub formă de mostre sau în

componenţa unor produse;

-deosebeşte metalele de aliaje;

-recunoaşte elementele componente ale unui a;iaj de

compoziţie dată;

-recunoaşte metalele şi aliajele fizice;

-numeşte proprietăţile fizice pe baza cărora alege

materiale metalice pentru anumite piese, scule sau

obiecte

2

Proprietăţile fizice şi chimice ale

metalelor şi aliajelor luciul metalice;

culoarea specifică;

densitatea;

fuzibilitatea;

dilatarea termică;

conductivitatea termică

conductibilitatea electrică

proprietăţile magnetice;

rezistenţa la coroziune

refractarietatea

-demonstraţia;

-conversaţia;

-observaţia dirijată

-numeşte proprietăţile fizice pe baza cărora alege

materialele metalice pentru anumite piese, scule sau

obiecte

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


3

Proprietăţile şi încercările mecanice ale metalelor şi

aliajelor

elasticitatea;

plasticitatea;

duritatea (LT)

rezistenţa mecanică (LT)

rezilienţă (LT

rezistenţa la oboseală

-conversaţia;

-demonstraţia;

-activitatea de

laborator.

-recunoaşte materialele metalice după proprietăţile

mecanice;

-determină duritatea, rezilienţa şi rezistenţa

mecanică pe diferite probe metalice şi epruvete.

4

Proprietăţile şi încercările

tehnologice ale metalelor şi aliajelor capacitatea de turnare;

deformarea plastică (LT);

sudabilitatea;

prelucrarea prin aşchiere;

călibilitatea;

-demonstraţia;

-activitatea de

laborator;

-conversaţia;

-determină deformabilitatea plastică a diferitelor

materiale metalice prin forjare şi îndoire;

-precizează, prin comparaţie, proprietăţile

tehnologice a diferitelor materiale metalice şi

factorii care le determină;

5

Solidificarea metalelor şi aliajelor

definiţie;

etapele procesului de solidificare;

factorii ce influenţează solidificarea

solidificarea spontană şi solidificarea forţată

-demonstraţia;

-conversaţia;


-precizează influenţa anumitor factori asupra

etapelor solidificării şi respectiv asupra mărimii şi

uniformităţii cristalelor

6

Structura cristalină a metalelor şi aliajelor

formarea structurii cristaline;

-expunerea;

-demonstraţia;

-dialogul.

-ştie să caracterizeze structura cristalină şi să

motiveze de ce aceasta apare în starea de agregare

solidă a materialelor metalice;

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


reţele cristaline caracteristice metalelor.

Defecte de reţea

-specifică la ce metale se întâlneşte fiecare tip de

reţea cristalină şi influenţa acesteia asupra

proprietăţilor.

7

Constituenţii struc turale ai

materialelor metalice formarea şi proprietăţile constituienţilor

structurali;

interdependenţa dintre structura şi

proprietăţile materialelor metalice (LT:

pregătirea probelor metalografice;

determinarea macro şi microstructurii la

microscopul metalografic).

-expunerea;

demonstraţia;

activitatea de

laborator;

-recunoaşte şi caracterizează constituenţii structurali

8

Aliaje fier-carbon

proprietăţile fierului şi carbonului;

definirea aliajelor feroase, a fontelor şi

oţelurilor;

elaborarea aliajelor feroase

demonstraţia;

-conversaţia;


-recunoaşte, după procentul de carbon, care aliaje

feroase sunt fonte şi care oţeluri;

-cunoaşte sub ce formă structurală se găseşte

carbonul în fonte şi oţeluri;

-caracterizează stărtile polimorfice ale fierului;

-cunoaşte rolul materiilor prime din încărcătura

cuptoarelor de elaborare

9

Diagrama de echilibru a aliajelor feroase

definirea diagramei de echilibru;

variante ale diagramei fier-carbon;

puncte c ritice, linii principale şi

transformări principale pe diagrama fier-

-expunerea;

-demonstraţia;

-descoperirea

dirijată;

-activitatea de

-determină pe diagrama de echilibru fier-carbon

structura unui aliaj feros având un anumit conţinut

de carbon şi încălzit la o anumită temperatură;

-recunoaşte la microscop constituenţii structurali ai

aliajelor feroase;

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


cementită

constituenţi structurali normali prezenţi pe

diagrama fier-cementită (LT: determinarea

structurii aliajelor feroase pe diagrama fier-

carbon)

laborator

10

Fonte

fonte brute (nealiate şi aliate ): clasificare,

simbolizare, proprietăţi, utilizări;

fonte turnate în piese : clasificare,

simbolizare, proprietăţi, utilizări (LT:

identificarea fontelor după simbolizare şi

structură)

-expunerea;

-demonstraţia;

-conversaţia;

-aplicaţii practice;

-activitate de

laborator

-identifică fontele după simbolizare şi structură;

-precizează proprietăţile si întrebuinţările fontelor

11

Oţeluri

clasificarea oţelurilor;

oţeluri carbon pentru construcţii (notrare,

proprietăţi, utilizări)

oţeluri carbon pentru scule (notrare,

proprietăţi, utilizări)

-expunerea;

-demonstraţia;

-conversaţia;

-aplicaţii practice;

-activitate de

laborator

-identifică oţelurile după simbolizare şi structură;

-precizează proprietăţile si întrebuinţările oţelurilor

12

Modificarea structurii şi a

proprietăţilor aliajelor feroase prin

deformări plastice şi tratamente

termice -Modificarea structurii şi proprietăţilor aliajelor

feroase prin deformări plastice:

definirea deformării plastice;

-expunerea;

-demonstraţia;

-conversaţia;

-activitate de la

-recunoaşte modificările structurale care au avut loc

în urma deformării plastice la cald şi la rece;

-arată influenţa structurii rezultate după deformare

plastică asupra proprietăţilor;

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


operaţii de deformări plastice;

deformări plastice la rece;

deformări plastice la cald;

modificarea proprietăţilor mecanice şi

tehnologice (LT: studierea structurii

aliajelor feroase după deformare plastică)

-Modificarea strcturii şi a proprietăţilor aliajelor

feroase prin tratamente termice:

definirea şi scopul tratamentelor termice;

ciclogramă de tratament termic, parametrii

termici şi temporali;

clasificarea tratamentelor termice;

recoacerea;

călirea;

revenirea;

tratamente termochimice (definiţie, scop,

clasificare, cementare, nitrurare, metalizare

prin difuzie)

LT: studierea structurii aliajelor feroase

după tratamente termice

-justifică necesitatea efectuării tratamentelor

termice în cazul unor piese şi scule;

-deosebeşte tipurile de tratamente termice şi

argumentează scopul acestora;

recunoaşte modificările structurale ce au loc prin

tratamente termice;

-arată influenţa structurii obţinute prin tratament

termic asupra proprietăţilor;

13

Metale şi aliaje neferoase

cupru şi aliajele sale;

aluminiul şi aliajele sale;

zincul şi aliajele sale;

magneziul şi aliajele sale;

staniul; plumbul;

aliaje staniu-plumb ;

-expunerea;

-demonstraţia;

conversaţia;

folosirea STAS-

urilor

-identifică aliajele neferoase după modul de

simbolizare;

-precizează proprietăţile şi întrebuinţările metalelor

şi aliajelor neferoase;

-recunoaşte procedeele de protejare a diferitelor

materiale metalice

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


nichelul, cromul;

aliaje nichel-crom

coroziunea materialelor metalice şi protecţia

împotriva coroziunii

14

Materiale nemetalice

materiale semiconductoare şi

electroizolante;

lubrefianţi;

lichide de răcire;

materiale de etanşare

materiale abrazive;

degresanţi; decapanţi;

matedriale de construcţii; combustibili

-expunerea;

-conversaţia;

-demonstraţia.

-identifică diferite matedriale nemetalice;

-precizează scopul folosirii diferitelor materiale

nemetalice;

EVIDENTA CONTABILA PRIMARA

INTRODUCERE

PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA EVIDENTA

CONTABILA PRIMARA CUPRINDE NOŢIUNILE OBLIGATORII PENTRU A FI PARCURSE DE ELEVII ŞCOLII DE MAIŞTRI PE

PARCURSUL ANULUI I DE STUDIU. Maistrul trebuie să fie capabil să desfăşoare o activitate de calitate în domeniul

energetic, corespunzător ocupaţiilor pe care le poate avea, prezentate în standardul

ocupaţional şi unităţilor de competenţă cerute de agentul economic.

Având în vedere transformarea economiei româneşti într-o economie de piaţă reală, în

care se presupune că toţi agenţii economici trebuie să fie competitivi, viitorii maiştri din

domeniul energetic trebuie să răspundă acestor cerinţe.

Parcurgerea conţinuturilor prevăzute va urmări formarea unor deprinderi preponderent

practice, utilizarea limbajului economic de specialitate, analiza şi înţelegerea fenomenelor

economice.

De asemenea, se va urmări formarea capacităţii de a manifesta o conduită civilizată în

cadrul echipei pe care o va conduce (sau din care face parte) şi căpătarea unor competenţe

de comunicare bine dezvoltate.

Rezolvarea unor probleme cu caracter economic, specifice domeniului energetic, ca şi

aplicarea standardelor de calitate în efectuarea lucrărilor, constituie unul dintre obiectivele

majore ale programei.

EVIDENTA CONTABILA PRIMARA

Obiectivele si motivatia Continut tematic Metode si procedee Mijloace si materiale

didactice

Criterii de evaluare

sa explice importanta

organizarii contabilitatii în cadrul întreprinderii pentru

îndeplinirea functiilor de

raportare financiara externa si a celei de sustinere

manageriala

Intreprinderea si contabilitatea 1. Intreprinderea

abordare economica si juridica;

caracterizare - tipuri de

întreprinderi.

2. Procesele economice

Conversatia

Explicatia

Problematizarea

diapozitive

folii

Legea contabilitatii si

Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii

casete video cu tipuri de

intreprinderi

recunoaste principalele

tipuri de societati comerciale in care se

organizeaza contabilitatea

conform legii contabilitatii

sa prezinte contabilitatea ca

disciplina economica si sa

cunoasca principiile si procedeele metodei

contabilitatii pentru a da o

imagine fidela patrimoniului

Obiectul si metoda contabilitatii

1. Sfera de cuprindere a obiectului contabilitatii;

2. Metoda contabilitatii;

3. Principiile contabile; 4. Procedeele metodei

contabilitatii.

Conversatia

Expunerea

Explicatia

Problematizarea

folii

Regulamentul de aplicare a

Legii contabilitatii

delimiteaza elementele

patrimoniale

diferentiaza tehnica

contabila de disciplina stiintifica

sa descrie elementele

patrimoniale si sa prezinte

echilibrul intern al

patrimoniului pentru delimitarea acestora żi

înregistrarea lor în

contabilitate

Patrimoniul agentilor economici

1. Patrimoniul – abordare

economica, juridica si economico-juridic;

2. Structuri patrimoniale.

Expunerea

Conversatia

Exercitiul

folii abordeaza patrimoniul din

punct de vedere economic,

financiar si juridic

sa descrie modelul de

principiu al bilantului contabil si sa prezinte

conceptul de echilibru

bilantier pentru a determina

Modele de baza privind situatia patrimoniala si rezultatele

obtinute

1. Bilantul contabil - instrument al dublei reprezentĺri;

Conversatia

Explicatia

Exercitiul

bilant contabil (formulare

tipizate

intocmeste bilanturi

contabile simplificate


didactice


coret rezultatele si a le

prezenta prin bilantul contabil

2. Tipuri de modificari bilantiere;

3. Contul de rezultate analizeaza operatiile

economice si stabileste

tipurile de modificari determinate de acestea

sa analizeze operatiile

economice;

sa înregistreze operatiile

contabile în formule

contabile fiind capabili s` aplice tehnicile de

înregistrare în conturi

Teorie si model privind contul

1. Contul si dubla înregistrare;

2. Structura contului. Reguli de functionare;

3. Dubla înregistrare si

corespondenta conturilor; 4. Analiza contabil` si formula

contabil`;

5. Felurile conturilor.

Conversatia

Demonstratia

Exercitiul

folii

program contabil privind

fluxuri de operatii economico-

financiare înregistrate în

contabilitate

calculator si LCD

opereaza datele contabile in

conturi conform regulilor

de functionare a acestora

sa prezinte grupele de

conturi pe tipuri de

elemente patrimoniale si sa

înregistreze fluxuri de operatii economico-

financiare prin sistemul de

conturi .

Analiza si functionarea conturilor

1. Clasificarea conturilor;

2. Analiza si functionarea sistemului de conturi.

Conversatia

Exercitiul

planse

folii

plan conturi

selecteaza din planul de

conturi potrivit operatiilor

care se deruleaza conturile

corespondente

sa prezinte importanta

documentelor în înregistrarea operatiilor

economice;

sa întocmeasca documente

prin care sa se furnizeze utilizatorilor informatii

clare si utile

Documentele contabile 1. Documente justificative;

2. Registre contabile;

3. Documente contabile de sinteza; 4. Gestiunea documentelor –

reconstituirea documentelor;

5. Forme de contabilitate.

Conversatia

Exercitiul

Problematizarea

documente contabile

(formulare tipizate)

planse

folii

recunoaste si completeaza

documente justificative si contabile

sa prezinte necesitatea

evaluarii si a reevaluarii

patrimoniului

sa prezinte categorii de

preturi ce stau la baza

evaluarii;

sa delimiteze necesitatea

Evaluarea patrimoniului

1. Evaluarea – notiune, principii; 2. Forme de evaluare;

3. Reevaluarea în contabilitate.

Conversatia

Explicatia

Exercitiul

Regulamentul aplicarii Legii

Contabilitatatii

planse

folii

utilizeaza metode diverse

pentru evaluarea elemente-

lor patrimoniale


didactice


reevaluarii pentru

cuantificarea corecta a elementelor patrimoniale si

redimensionarea

patrimoniului în raport cu indicele inflationist

sa identifice tipurile de

balante de verificare;

sa întocmeasca balante de

verificare pentru a

identifica erorile de înregistrare în conturi si

pentru centralizarea datelor

în vederea întocmirii bilantului contabil.

Balanta conturilor

1. Balanta - procedeu al metodei

contabilitatii, clasificare; 2. Tehnica întocmirii balantei de

verificare.

Conversatia

Demonstratia

Exercitiul

balante de verificare

(formulare tipizate)

program calculator

calculator si LCD

verifica corectitudinea

inregistrarilor in conturi

prin intermediul egalitatilor

balantei conturilor

sa evidentieze etapele si

modul de desfasurare a

inventarului;

sa regularizeze diferentele

rezultate din inventariere în

urma confruntarii bunurilor

economice existente cu

înregistrarile din suportul informational si

documentar, pentru

rezolvarea situatiilor aparute în gestionarea

valorilor economice

Inventarierea patrimoniului

1. Inventarierea ca procedeu al contabilit`tii;

2. Etapele desfasurarii

inventarierii.

Conversatia

Exercitiul

liste de inventar (formulare

tipizate)

efectueaza inventarierea

unei gestiuni

Recomanadări pentru activităţi de învăţare.

Se recomandă ca lecţiile să aibă un suport material corespunzător: planşe, diagrame,

folii de retroproiector, casete video, CD, documentaţie de specialitate, publicaţii privind

legislaţia în vigoare,etc.

Activităţile vor avea mai ales caracter aplicativ, deoarece viitorul maistru trebuie să

fie capabil să-şi organizeze fie echipa, fie o mică firmă privată,.

Se va avea în vedere formarea de competenţe polifuncţionale, prin care se asigură

capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază.

Orele de curs se vor desfăşura în cabinete de specialitate, dar şi la o centrala

electrică din care provin cursanţii.

Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie.

Numărul de ore alocat fiecărei secvenţe va fi la latitudinea profesorului.

Spaţiul va fi organizat în aşa fel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii optime.

Evaluarea elevilor se va face pe tot parcursul anului prin evaluari curente, periodice

şi finale, la sfârsştul fiecărui semestru.

MODULUL 2. CAZANE SI TURBINE

STRUCTURA COMPETENTELOR

1 .De cunoaştere

descrie constructia si functionarea centralelor termoelectrice si de termoficare

defineste conditiile de functionare economica a cazanelor si turbinelor cu abur

explică logic principiul de funcţionarea cazanului de abur si a turbinelor cu abur sau

gaze

specifica criteriile de clasificare a cazanelor de abur si a turbinelor

defineste marimile caracteristice ale instalatiilor de cazane

explica rolul si constructia elementelor componente ale cazanelor si turbinelor cu

abur

defineste avariile care pot sa apara la instalatiile de cazane si turbine si metodele de

remediere a

defectiunilor

explică principalele operaţii de demontare şi montare a elementelor componente ale

cazanelor si turbinelor.

descrie instalatiile auxiliare ale cazanelor si turbinelor, rolul acestora in cadrul

ciclului termic, avariile care pot sa apara la acestea si metode de remediere a

defectiunilor

prezintă aparatele de măsură şi control utilizate in exploatare pentru urmarirea

parametrilor de functionare a instalatiilor de cazane si turbine.

explică principalele operaţii de demontare şi montare a elementelor componente ale

cazanelor si turbinelor

descrie şi argumentează soluţiile constructive, funcţionale şi de fiabilitate în condiţii

de siguranţă şi securitate

enumeră şi explică regulile generale şi individuale de protecţia muncii, de prevenire

a bolilor profesionale, de prevenirea şi stingerea incendiilor in activitatea de

reparatii si de exploatare a cazanelor si turbinelor

2.De execuţie

respecta normativele privind operatiile de montare si reparare a cazanelor si

turbinelor.

utilizează instructiunile tehnice de exploatare a instalatiilor de cazane si turbine.

urmareste functionarea economica a instalatiilor de cazane si turbine.

urmareste respectarea regimurilor de functionare a instalatiilor de cazane si turbine.

efectueaza probe cu agregatele iesite din reparatie.

conduce manevrele de pornire a instalatiilor de cazane si turbine.

urmareste respecterea instructiunilor tehnice cu privire la prevenirea incidentelor si

avariilor

conduce manevrele de lichidare a urmarilor avariilor.

urmareste si ia masuri de creare si respectare a conditiilor tehnice de protectie a

muncii si PSI pentru lucrarile de revizii si reparatii a instalatiilor de cazane si

turbine.

urmareste respectarea normelor specifice de protectie a muncii si PSI in activitatea

de exploatare a instalatiilor de cazane si turbine.

3.Sociale

înţelege şi apreciază evoluţia tehnică şi ştiinţifică

evidenţiază disponibilitate de relaţionare socială (politeţe, respect faţă de cei din jur,

cooperare, toleranţă, exigenţă faţă de condiţiile tehnice, atitudine activ-pozitivă)

îşi asumă responsabilităţi conştiente privind coordonarea personalului din

subordine.

se preocupă de autoinstruire permanentă.

se documentează sistematic pentru a fi la curent cu noutăţile ce apar în domeniu

împărtăşeşte cunoştinţele specifice construcţiei şi funcţionării cazanelor si

turbinelor.

dovedeşte respect pentru lege, normative, documente şi relaţii de serviciu şi

argumentează necesitatea respectării acestora

sesizează şi asigură legăturile interdisciplinare

are convingerea utilităţii şi importanţei propriei persoane,

18. CAZANE DE ABUR. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI

Nr.

Crt. Conţinut tematic

Metodologie

Forme de

activitate/Metode


1.

Noţiuni generale de termotehnica

Proprietatile apei in faza lichida si

gazoasa

Abur saturat

Abur supraincalzit

Transformarile aburului

activitate teoretică

problematizare,

conversaţie dirijată

18. defineste vaporizarea, condensarea,

transformarile aburului.

2.

Instalatii de cazane de abur

Clasificare, marimi caracteristice.

Cazane cu volum mare de apa.

Cazane cu volum mic de apa cu

circulatie naturala si fortata.

Generatoare de abur pentru centrale

nucleare


problematizare,


-specifica criteriile de clasificare a cazanelor de

abur

18. defineste marimile caracteristice

18. explica diferenta dintre circulatia naturala si

cea fortata

18. descrie cazanele de abur din centrale

electrice clasice si nucleare

18. descrie circuitul apa-abur al cazanului Pp-55

3.

Elementele instalatiei de cazan

Instalatia de ardere

Suprafetele de schimb de caldura

Inzidirea si scheletul metallic al

cazanului


problematizare,


-prezintă părţile componente ale instalatiei de

ardere:

-focare si arzatoare de combustibil solid, gazos si

lichid

pentru arderea combinata a combustibililor

-specifica rolul elementelor si le localizeaza pe

schema cazanului

-defineste avariile care pot sa apara la acestea si

metodele de remediere a defectiunilor

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


4.

Instalatiile auxiliare ale cazanelor

Instalatia de alimentare cu apa Instalatii de alimentare cu carbune si

preparare a prafului de carbune

Instalatia de gaz mertan

Instalatia de alimentare cu pacura

Instalatia de insuflare a aerului

Instalatia de tiraj

Instalatia de suflare cu abur a zgurii de pe

suprafetele de schimb de caldura

Instalatia de evacuare hidraulica a zgurii din

palnia rece a cazanului

Electrofiltre


problematizare,


demonstraţia practică

18. defineşte rolul instalatiei

18. descrie partile componente

-specifica regulile de exploatare

-specifica defectele care pot aparea in exploatare

si modul de remediere

18. precizeaza operatiile de intretinere

5.

CONDUCTE SI ARMATURI

Conductele principale

Conductele auxiliare

Armaturile cazanului


problematizare,


18. descrie schemele de realizare a conductelor

principale de abur

18. precizeaza rolul conductelor de apa de

alimentare

18. descrie schema si modul de exploatare a

conductelor de pornire

18. precizeaza rolul conductelor de purjare,

drenare si aerisire

- precizeaza rolul si descrie tipurile de armaturi

(apa alimentare, abur, dispozitive de siguranta)

6.

APA DE ALIMENTARE Indici de calitate ai apei si aburului

Tratarea apei de alimentare

Tratarea condensatului principal

Impurificarea aburului


problematizare,


-precizeaza indicii de calitate ai apei si aburului

-precizeaza cauzele impurificarii aburului si

neajunsurile produse de aceasta

-descrie rolul si amplasarea in schema

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


termomecanica a statiei de tratre a condensatului

7

RANDAMENTUL CAZANULUI


problematizare,

conversaţie dirijată,

studiu de caz

-defineste pierderile cazanului si metodele de

cresteree a randamentului

-calculeaza randamentul prin metoda directe si

indirecta

8

EXPLOATAREA CAZANULUI Pornirea cazanului din stare rece si calda

Controlul si reglarea parametrilor cazanului

Oprirea cazanului pentru scurta durata

Oprirea cazanului si izolarea in vederea

executarii lucrarilor de reparatii

Protectiile cazanului

Norme de protectia muncii si PSI in activitatea

de exploatare a cazanelor


problematizare,

conversaţie dirijată,

studiu de caz

-precizeaza manevrele de pornire si oprire a

cazanului

-precizeaza conditiile impuse la reglarea cazanului

in timpul functionarii

-descrie modul de reglare a parametrilor cazanului

(debitul apa alimentare, debitul de combustibil,

debitul de aer, temperatura aburului)

-descrie protectiile cazanului ( precizeaza

parametrii nominali si de avarie ai cazanului de

abur)

-precizeaza normele specifice de protectia muncii si

PSI in activitatea de exploatare

-precizeaza normele specifice de protectia muncii si

PSI in activitatea de exploatare

9

Avariile cazanului

Incidente si avarii la cazanele de abur

Prevenirea si inlaturarea avariilor


problematizarea

conversaţia dirijată

-precizeaza cauzele si consecintele aparitiei

incidentelor si avariilor in exploatare cazanelor de

abur

-descrie metodele de prevenire si inlaturare a

avariilor

10. MONTAREA CAZANELOR

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


Organizarea lucrarilor de montare

Planificarea lucrarilor

Tehnologia de montare

Controlul calitatii lucrarilor de montaj

Pregatirea cazanului in vederea punerii in

functiune

Norme specifice de protectia muncii si PSI

in activitatea de montaj


problematizarea


-Prezinta masurile organizatorice necesare in

activitatea de montaj

-Precizeaza rolul planificarii lucrarilor

-Descrie principiile si metodele de montare

-Descrie modul de executare si control a sudurilor

-Prezinta lucrarile de pregatire a cazanului in

vederea punerii in functiune

-Precizeaza normele de protectie e muncii si PSI in

activitatea de montaj

11.

Revizii si reparatiii la instalatiile de cazan

Clasificarea lucrarilor de revizii si reparatie

Planificarea lucrarilor de revizii si reparatii

Controlul calitatii lucrarilor de revizii si

reparatii

Pregatirea pentru punerea in functiune a

cazanului dupa reparatie

Norme specifice de protectia muncii si PSI in

activitatea de reparatii


problematizarea


-Prezinta tipurile de lucrari de revizii si reparatii

-Prezinta criteriile de planificare a lucrarilor

-Descrie modul de control a lucrarilor

-Precizeaza lucrarile necesare inainte de punerea in

functiune a cazanului dupa reparatie

B. TURBINE CU ABUR SI GAZE. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI

Nr.

Cr

t

Conţinut tematic

Metodologie

Forme de

activitate/Metode


1.

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE A

TURBINELOR CU ABUR

Principiul de functionare

Transformarea energiei in turbina (trepte cu

actiune; trepte cu reactiune; curgerea prin

ajutaje si palete)

Pierderile in turbina; randamentul turbinei

Cicluri termice


problematizare,


-explica principiul de functionare a turbinei cu abur

-explica transformarile care au loc in turbine

-defineste pierderile si randamentul turbinei

-prezinta ciclul termic al turbinei cu abur si metode de

imbunatatire a randamentului

2.

Tipuri de turbine cu abur

Clasificare, notare simbolica, tipuri de turbine

din centralele din tara

Turbine cu actiune

Turbine cu reactiune

Turbine pentru termoficare


problematizare,


-specifica criteriile de clasificare a cazanelor de abur

-defineste marimile caracteristice

-explica diferenta dintre treptele cu actiune si trepele

cu reactiunecirculatia naturala si cea fortata

prezinta tipuri de turbine pentru termoficaredescrie

3.

Functionarea turbinelor cu abur in

regim varaiabil

Regimurile de functionare ale turbinelor cu

abur

Metode de reglare

Diagrame de consum


problematizare,


-prezinta metodele de reglare a turbinelor cu abur

-defineste consumurile specifice ale instalatiei de

turbine

Nr.

Cr

t

Conţinut tematic

Metodologie

Forme de

activitate/Metode


4.

Elementele constructive ale turbinei

Rotor (discuri, palete, arbore)

Ajutaje

Diafragme

Carcasa

Etansari

Cuplaje

Lagare


problematizare,



-descrie elementele componente ale turbinei

(constructie, rol, materiale)

-prezinta montarea elementelor componente ale

turbinei

-przinta operatiile de intretinere si reparare a

elementelor componente

5.

SCHEMA TERMICA DE BAZA A

UNEI TURBINE CU CONDENSATIE


-descrie schema termica de baza a unei turbine cu

condensatie

6.

INSTALATIA DE CONDENSDARE

Condensatoare Ejectoare.Pompe de vid

Pompe de condens de baza


problematizare,



-descrie condensatorul (constructie, rol, materiale)

-defineste rolulejectoarelor si a pompelor de vid

-prezinta pricipiul de functionare a ejectorului cu abur

7.

Instalatia regenerativa Preincalzitoare de joasa presiune

Preincalzitoare de inalta presiune

Degazorul

Pompe de alimentare

Pompe de condens secundar


problematizare,



-descrie preincalzitoarele de joasa si inalta presiune

(constructie, rol, locul acestora in schema termica ,

materiale)

-precizeaza tipurile de degazare

-descrie degazorul termic (constructie, materiale)

-precxizeaza criteriile dupa care se stabileste locul de

Nr.

Cr

t

Conţinut tematic

Metodologie

Forme de

activitate/Metode


montare a degazorului in instalatie

-prezinta rolul pompelor de condens secundar in

instalatiile de turbine

8.

Instalatia de ulei a turbinei

Instalatia de ulei ungere si reglare

Instalatia de ulei etansare ax

generator


problematizare


demonstraţie practică

-defineste rolul instalatiilor de ulei ale turbinei

-descrie componenta schemelor instalatiilor de ulei

ungere si ulei etansare (elemente componente, rol)

9.

Sistemul de reglaj al turbinei activitate teoretică

problematizare


-prezinta schema sistemului de reglaj

-defineste rolul elementelor componente ale

sistemului de reglaj

10.

CIRCUITUL DE APA RACIRE

Circuit hidrotehnic

Pompe de circulatie

Turnuri de racire


problematizare

conversaţia dirijată demonstraţie practică

-descrie schema circuitului hidrotenic al unei centrale

(elemente componente, rol)

-precizeaza diferenta intre instalatiile de racire in

circuit inchis si deschis

-prezinta rolul pompelor de circulatie

-precizeaza tipurile de pompe de circulatie

-prezinta alcatuirea unui turn de racire cu circulatie

naturala

11.

Dispozitive de protectie si control activitate teoretică

problematizare


-prezinta elementele componente ale instalatiei de

protectie a turbinelor

-precizeaza rolul dispozitivelor de protectie si control

-prezinta protectiille turbinei

-defineste parametrii nominali si de avarie la o turbina

cu abur

Nr.

Cr

t

Conţinut tematic

Metodologie

Forme de

activitate/Metode


12.

Exploatarea turbinelor cu abur activitate teoretică

problematizare


-prezinta manevrele de pornire ale unei turbine cu

abur din stare rece si calda

-prezinta principiile care se respecta la pornirea

turbinelor

13.

Montarea turbinelor

Organizarea lucrarilor de montare

Planificarea lucrarilor

Tehnologia de montare

Controlul calitatii lucrarilor de montaj

Pregatirea turbinei in vederea punerii in

functiune


problematizare


-prezinta masurile organizatorice necesare in activitatea

de montaj

-precizeaza rolul planificarii lucrarilor

-descrie principiile si metodele de montare

-prezinta lucrarile de pregatire a turbinei in vederea

punerii in functiune

-precizeaza normele de protectie e muncii si PSI

14.

Avarii la turbinele cu abur activitate teoretică

problematizare


-prezinta avariile care pot avea loc la turbine

-descrie cauzele avariilor si modul de prevenire a

acestora

15.

Probleme generale de reparatie la

turbine


problematizare


-prezinta tipurile de reparatii

-precizeaza operatiile care se executa in cadrul unei

reparatii capitale

-prezinta sculele si dispozitivele folosite

16.

Turbine cu gaze

Principiul de functionare

Scheme pentru ciclurile de turbine cu gaze

Elementele constructive ale turbinelor cu gaze


problematizare


-descrie principiul de functionare nturbinelor cu gaze

-prezinta elementele componente ale turbinei cu gaze

-descrtie ciclurile de functionare a turbinelor cu gaze

17. Turbine hidraulice

Tipuri constructive si functionale


-descrie tipurile de turbine hidraulice

Nr.

Cr

t

Conţinut tematic

Metodologie

Forme de

activitate/Metode


problematizare


-precizeaza diferentele intre tipurile de turbine

hidraulice

18.

Turbine pentrtu centrale nucleare activitate teoretică

problematizare


-descrie schema unei centrale nucleare

-prezinta tipuri de turbinne pentru centrale nucleare

Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare pentru modulul 6

Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele

teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele

specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din

mass-media şi documente din domeniul specialităţii.

Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise,

observaţii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte

teoretice şi practice ale specialităţii.

MODULUL 3 Gospodarirea energiei

A Competenţelor de cunoaştere

Analizeaza starea tehnică a utilajelor şi instalaţiilor energetice

Identifică soluţiile de remediere a defectelor mecanice apărute în timpul functionarii in vederea

reducerii pierderilor consumurilor de combustibil sau energie electrica.

Identifică căile de modernizare a utilajelor si instalatiilor existente în exploatare pentru reducerea

consumurilor energetice.

Alege metodele de remediere a fenomenelor de uzura specifice componentelor mecanice care duc

la cresterea consumurilor energetice.

Analizeaza eficienta economica a modernizarii utilajelor.

Alege NTSM si PSI specifice instalatiilor energetice.

B Competenţe de execuţie

Instruieste personalul tehnologic privind exploatarea utilajelor si instalatiilor modernizate si a

noilor investitii

Realizeaza programul de modernizare a utilajelor la termenele prevazute

Urmăreşte aparatele de măsură şi control şi alte operaţii care necesită înaltă calificare şi experienţă

Asigură cu dosumentaţie tehnologică specifică, formaţiile de lucru.

Acordă primul ajutor în caz de accident şi comunică imediat organelor ierarhice superioare

Aplica inventiile si inovatiile care reduc consumurile energetice.

Urmareste respectarea NTSM si PSI specifice instalatiilor energetice

C Componente sociale

Verifică îndeplinirea sarcinilor de muncă individual sau pe întreaga formaţie de lucru

Răspunde de stadiul realizării programului de modernizare a utilajelor

Răspunde de calitatea lucrărilor de modernizare executate de formaţiile de lucru

Informează superiorii despre îndeplinirea sarcinilor de lucru

Apreciază corect timpul de lucru necesar realizării operatiilor de modernizare a utilajelor.

Verifica si inlatura cauzele generatoare de pericol

Intervine cu solutii pentru reducerea surselor de poluare

Asigura echipamentele de lucru si de protectie prevazute in normele specifice fiecarui loc de

munca

Structura si oraganizarea continutului

Conţinutul tematic Metodologie

Forme de activitate metode


1 2 3

Strategia energetica pe termen mediu si lung a Romaniei

Dezvoltarea sistemului energetic

Aportul in producerea de energie electrica si termica a resurselor

energetice conventionale

Cresterea aportului in producerea de energie electrica a

resurselor energetice neconventionale( nucleare).

Cresterea rolului cercetarii stiintifice si a noilor tehnologii in

realizarea programului de producerea a energiei.

Schimbarea managementului sectorului energetic in vederea

reducerii consumurilor si lichidarea pierderilor energetice

Cosumuri de energie in industrie

Normarea consumurilor specifice de energie electrica

Caracteristici electroenergetice, bilanturi de energie electrica

Evidenta electroenergetica si rolul sau in normarea si reducerea

consumurilor specifice de energie electrica

Normarea consumurilor de energie termica, bilanturi de energie

termica, bilanturi de energie termica, reducerea consumurilor

specifice de energie termica.

Coordonarea actiunilor de gospodarirea a energiei

Organizarea corespunzatoare a activitatilor energetice in unitatile

de producere a energiei electrice

Sarcinile si responsabilitatile comisiei energetice din unitatile

economice.

Imbunatatirea sistemului informational in domeniul urmaririi

Metode de comunicare

- fişe de lucru

-problematizare

-dezbatere

- documentare

Metode de cercetare-descoperire

- directă(observaţia sistematică,

independentă, experimentul)

Metode bazate pe acţiuni

- studiul după caz

- activităţi de grup

- exerciţiul

- miniproiect

-identifică directiile preconizate pentru

dezvoltarea sistemului energetic

- proiectează strategii pentru

eficientizarea folosirii resurselor

energetice disponibile la ora actuala in

tara.

- întocmeşte fişa tehnologică de

constatare tehnică şi stabileşte

metodele de reducere a consumurilor

si a perderilor energetice

-defineste consumurile specifice de

energie electrica.

-intocmeste bilanturi de energie

electrica si caracteristici

electroenergetice

-normeaza consumurile de energie

-identifica cai de reducere a

consumurilor specifice de energie

termica

-descrie modul de organizare a

activitatilor in unitatile de producere a

energiei electrice

-identifică sarcinile si

responsabilitatile comisiei energetice

consumurilor energetice, pe destinatii

Obiectivele comisiei permanente pentru coordonarea, avizarea si

controlul consumurilor de combustibil, energie electrica si

termica

Acte normative privind economisirea combustibililor si energiei

Economisirea energiei, ca sursa de energie

Reprezentarea grafica a consumurilor energetice finale in

industrie, transporturi, la incalzire si climatizare si pentru

iluminat

Consideratii generale privind posibilitatile de economisire a

energiei electrice in faza de utilizare.

Cai de reducere a consumurilor specifice tehnologice de energie

electrica in centrale electrice

Resurse secundare de energie Surse noi. Pompa de caldura.

Termoficarea urbana si industriala

Imbunatatirea randamentelor energetice pentru masini, instalatii si

utilaje.

Dotarea ramurilor economiei nationale cu echipamente

termoenergetice cu randamente ridicate.

Imbunatatirea parametrilor functionali ai cazanelor energetice

pentru scopuri industriale

Tipizarea arzatoarelor.Modernizarea cuptoarelor industriale.

Asimilarea si producerea aparatelor de masura, control si

automatizare destinate functionarii cu randamente ridicate a

masinilor, instalatiilor si utilajelor din economie.


- fişe de lucru

-problematizare

-dezbatere

- documentare


- fişe de lucru

-problematizare

-dezbatere

- documentare


-directă(observaţia sistematică,


din unitatile economice.

-cunoaste actele normative ce privesc

economia de combustibil

-reprezinta grafic consumurile

energetice in industrie

-cunoaste posibilitatile de economisire

a energiei in faza de utilizare

-calculeaza bilanturi energetice pentru

identificarea cailor de reducere a

consumurilor

-identifica caile de folosire a

resurselor secundare de energie

-specifica metodele de crestere a

randamentului termic folosind pompa

de caldura

-explica influenta termoficarii urbane

si industriale asupra randamentului

termic al centralei termoelectrice

-stabileste care sunt avantajele dotarii

economiei nationale cu echipamente

termoenergetice cu randamente

ridicate.

-proiecteaza graficele de functionare a

cazanelor energetice

-identifica modalitati de folosire

numai a arzatoarelor tipizate

-descrie functionarea instalatiilor si

utilajelor din economie dotate cu

Masuri practice generale de economisire a combustibilului si caldurii.

Reducerea pierderilor de combustibil la transportul, manipularea

si depozitarea acestora.

Masuri pentru imbunatatirea si intensificarea arderii

combustibililor.

Masuri de economisire a combustibilului la cazane

Eliminarea intrarii aerului fals in cazan.

Etansarea surubelelor de inchidere a gazelor de ardere la cazane

Risipa de combustibil datorata murdaririi suprafetelor cazanelor

Utilizarea aerului cald al salilor de cazane.

Pierderile de caldura prin particole solide de combustibil nears

Pierderi prin combustibil cazut prin gratar.

Pierderi de combustibil inglobat in cenusa si zgura

Pierderi de combustibil antrenat in cocs zburator

Pierderi prin gaze nearse.

Pierderi prin radiatia peretilor catre exterior

Pierderi prin evacuarea gazelor de ardere.

Efectele abaterii parametrilor aburului sau ai paiei fierbinti de la

valorile nominale

Montarea de suprafete recuperatoare la cazane

Utilizarea caldurii apei de purjare

Ridicarea eficientei economice a instalatiilor de turbine cu abur Transformarea turbinei de condensatie in turbina de termoficare

Utilizarea caldurii obtinuta la racirea lubrifiantului din lagarele

turbinei si a generatorului.

Economisirea de energie la anexele instalatiilor de turbine-

condensatoare


- studiul după caz


- exerciţiul

- miniproiect


- studiul după caz


- exerciţiul

-miniproiect


-directă(observaţia sistematică,


aparate de masura si control

automatizate

-identifica cauzele care produc

pierderi de combustibil

-stabileste masuri pentru imbunatatirea

si intensificarea arderii

combustibililor.

-identifica tipurile de pierderi care

apar la fiecare echipament al cazanului

-stabileste metode de reducere a

pierderilor specifice fiecarui

echipament al cazanului

-descrie efectele aplicarii metodelor de

reducere asupra functionarii

echipamentelor de cazan

-calculeaza randamentele turbinei de

condensatie inainte si dupa

introducerea prizelor de termoficare

-compara si concluzioneaza asupra

valorilor obtinute

-identifica modalitati de folosire a

caldurii obtinuta la racirea

Economisirea energiei in alte instalatii termotehnice industriale

Schimbatoare de caldura

-Influenta regimului de exploatare asupra functionarii

schimbatoarelor de caldura sub aspect economic.

-Efectul economic al curatirii periodice sau continue al suprafetelor

de schimb de caldura

-Reducerea neetanseitatilor

-Executarea corecta a izolatiei termice

Conducte de transport pentru agentii termici si instalatiile

frigorifice

-Modalitati de reducere a pierderilor de caldura in sistemul de

transport si distributie a aburului si apiei fierbinti

-Dotarea cu aparatura de automatizare, masura si control a punctelor

termice aferente consumatorilor.

-Reglarea regimului termic de livrare a caldurii din sursa

-Diagrama de reglaj.

-Reducerea consumului specific de energie la instalatiile frigorifice.

-Mentinerea etanseitatii circuitelor parcurse de agentii de lucru

Instalatii de prelucrare termica a materialelor

-Reducerea pierderilor de caldura in cuptoare indudustriale

-Montarea de recuperatoare de caldura, utilizand drept agent termic

apa sau aburul, sau de preincalzitoare regenerative ale aerului de

ardere.


- fişe de lucru

-problematizare

-dezbatere

- documentare

lubrefiantului din lagarele turbinei

-stabileste care este influenta

regimului de functionare a

schimbatoarelor de caldura sub

aspectul consumurilor energetice

-identifica metode de reducere a

neetanseitatilor

-descrie modalitatea de executie

corecta a izolatiei termice

-proiecteaza diagrame de reglaj pentru

imbunatatirea functionarii instalatiilor

in punctele termice aferente

consumatorilor

-stabileste metode de mentinere a

etanseitatii si a bunei izolatii pentru

circuite parcurse de agentii de lucru

-analizeaza influenta folosirii

recuperatoarelor de caldura si a

preincalzitoarelor regenerative asupra

randamentului termic a cuptoarelor

industriale

MODULUL 4

CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE ELECTRICE


A. De cunoaştere

familiarizarea personalului tehnic din instalaţiile termomecanice cu noţiunile aferente

părţii electrice din staţii şi reţele;

să cunoască în ansamblu activităţile de producere, transport şi distribuţie a energieie

electrice şi termice livrate consumatorilor;

să cunoască condiţiile de calitate impuse de normele în vigoare;

B. De execuţie

se recomandă ca lecţiile să aibă un veritabil caracter practic;

utilizarea la maximum a materialului didactic corespunzător, adecvat scopului propus,

aflat în dotarea laboratorului, respectiv în instalaţiile aferente întreprinderilor

energetice;

C. Sociale

se adaptează cerinţelor societăţii

îşi formează o personalitate deschisă;

are responsabilitatea lucrului făcut;

respectă normativele în vigoare;

organizează legăturile interdisciplinare;

respectă N.T.S.M. şi P.S.I.

STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI MODULULUI O2

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


1

RESURSE ENERGETICE – CENTRALE ELECTRICE

1.1.Resurse energetice primare şi secundare

1.2.Resurse energetice în România

1.3.Tipuri de centrale electrice

-expunere;

-conversaţie

-enunţă resursele energetice;

-enunţă tipurfile de centrale electrice

2

SISTEMUL ENERGETIC

2.1.Alcătuirea sistemului energetic

2.2.Sistemul energetic naţional

-expunere;

-conversaţie

-defineşte sistemulenergetic;

-prezintă grafic curbele de sarcină;

-explică indicii tehnico-economici

3

CENTRALE TERMOELECTRICE 3.1.Scheme termice de principiu

3.2.Transformări de energie, circuite componente, fluxuri de

masă şi energie, descrierea procesului tehnologic

-expunere;

-conversaţie dirijată

-problematizare

-reprezintă sisteme de principiu;

-prezintă părţile componente ale circuitelor

-defineşte rolul instalaţiilor

-defineşte avariile care pot să apară în

exploatare

4

CENTRALE ELECTRICE DE TERMOFICARE

4.1.Scheme termice de principiu

4.2.Transformări de energie

4.3.Instalaţii componente

4.4.Termoficare urbană şi industrială

-expunere;

-conversaţie dirijată

-problematizare

-demonstraţie

-explică principiul de funcţionare

-prezintă părţile componente ale

instalaţiilor

-specifică regulile de exploatare

-specifică defectele care pot apărea în

exploatare

5

CENTRALE NUCLEARE ELECTRICE

5.1.Reactoare nucleare; combustibili nucleari

5.2.Scheme termice, componente şi instalaţii în C.N.G.

5.3.Probleme de amplasare şi exploatare

5.4.Centrala nucleară de la Cernavodă, randamente şi

-expunere;

-conversaţie


instalaţiilor

-specifică rolul elementelor

-explică reacţia de fisiune nucleară

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


consumuri

6

CENTRALE HIDROELECTRICE

6.1.Energia hidraulică

6.2.Scheme, elemente componente, dispoziţia utilajului în

centrale

-expunere;

-conversaţie


instalaţiilor şi rolul lor

7

CENTRALE ELECTRICE CU SURSE TERMICE

NECONVENŢIONALE

7.1.Centrale electrice folosind deşeuri combustibile

7.2.Centrale electrice solare, geotermoelectrice

-expunere; -conversaţie

-defineşte principiul de funcţionare a

acestora

8

PARTEA ELECTRICĂ A CENTRALELOR ELECTRICE

8.1.Generatorul sincron

8.2.Transformatoare - motoare electrice

8.3.Aparate de comutaţie primară şi secundară

8.4.Servicii interne ale centralei

8.5.Scheme de conexiuni pentru evacuarea puterii din

centrală

-expunere;

-conversaţie

-problematizare


agregatelor



exploatare

9

REŢELE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

9.1.Schemele reţelelor electrice de distribuţie de medie şi joasă

tensiune, rurale şi urbane, reţele de distribuţie locală

-expunere;

-conversaţie

-problematizare

-prezintă cazurile şi locurile unde se

folosesc liniile electrice aeriene şi

subterane



exploatare

10 CONSTRUCTIA LINIILOR ELECTRICE AERIENE

10.1Conductoare, stâlpi, izolatoare, armături

-expunere;

-conversaţie

-specifică rolul elementelor componente

11

CONSTRUCTIA LINIIOLOR ELECTRICE

SUBTERANE 11.1.Cabluri, manşoane, cutii terminale

-expunere;

-conversaţie

- specifică rolul elementelor componente

12 PROTECŢIA CONTRA DESCĂRCĂRILOR ATMOSFERICE

12.1.Protecţia contra descărcărilordirecte şi supratensiunilor

Nr.


Metodologie

Forme de

activitate/Metode


atmosferice

12.2.Paratrăznetul, eclatoarele, descărcătoarele, protecţia clădirilor şi

staţiilor de transformare

-expunere;

-conversaţie

-problematizare


-descrie părţile componente


exploatare

13

PRIZE DE PĂMÂNT

13.1.Tensiunea de pas şi tensiunea de atingere

13.2.Legarea la pământ de protecţie

13.3.Prizeler de pământ; determinarea calităţii prizei

-expunere;

-conversaţie

-precizează cauzele şi consecinţele apariţiei

incidentelor

14

PUNCTE DE ALIMENTARE ŞI POSTURI DE TRANSFORMARE

14.1.Scheme, aparataj

14.2.Posturi de transformare

14.3.Branşamente industriale

-expunere;

-conversaţie

-prezintă părţile componente ale P.A. şi P.T

15

STAŢII ELECTRICE DE TRANSFORMARE

15.1.Scheme electrice

15.2.Construcţia staţiilor de reţea de tip interior sau exterior

15.3.Servicii interne

-expunere;

-conversaţie


-descrie părţile componente


16

CONDUCEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

16.1.Funcţiile conducerii proceselor tehnologice

16.2.Camera de comandă, conducerea prin calculator şi

prelucrarera automată a datelor

-expunere;

-conversaţie

-problematizare

-prezintă modul de prelucrare a datelor pe

calculator

17

STABILIREA FUNCŢIONĂRII SISTEMELORENERGETICE

17.1.Explicarea fenomenelor fizice care descriu stabilitatea sistemelor

electroenergetice

-expunere;

-conversaţie

-prezintă cazurile care pot duce la

instabilitatea sistemului

18.

PROBLEME GENERALE DE EXPLOATARE ÎN INSTALAŢIILE

TERMOENERGETICE

18.1.Regulamentul de manevre şi efectuarea manevrelor în instalaţii în

caz normal şi de avarie

18.2.Norme de protecţia muncii şi P.S.I.

-expunere;

-conversaţie

-prezintă modul de efectuare a manevrelor


Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele teoretice cu cele practice. La stabilirea

obiectivelor se va ţine cont de competenţele specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din


Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise, observaţii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte teoretice şi practice ale specialităţii.

PROTECTIA MUNCII , P.S.I si PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR.


A. De cunoastere

Identifică principalele acte normative care reglementează activităţile de protecţie a

muncii, de prevenire si stingere a incendiilor

Cunoaşterea si însuşirea N.T.S.M. şi P.S.I specifice unitaţilor de construcţii navale

Precizează situaţiile periculoase

Explică normele de igienă a muncii

Descrie obligaţiile şi răspunderile privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii

Enumeră componentele echipamentelor de protecţie a muncii

Analizează parametrii optimi ai microclimatului de lucru

Clasifica factorii de mediu

B. DE EXECUŢIE

Instalează panouri de avertizare specifice fiecărui loc de muncă

Participă la instructajul periodic de protecţie a muncii

Respectă N.T.S.M şi P.S.I în unitatile de productie

Foloseşte echipamentul de protecţie specific

Realizează periodic controlul medical

Acordă primul ajutor in caz de accidentare

Completeaza fise individuale de protectia muncii

Stabileste normele de protectia muncii si respecta atentionarile de pericol la locul de

munca

C. SOCIALE

Conştientizează importanţa cunoaşterii si respectării N.T.S.M şi P.S.I

Respectă prevederile regulamentului de ordine interioară

Poartă discuţii despre necesitatea folosirii echipamentului individual şi de protecţie

Informează prompt colegii privind schimbările apărute : modificări de legislaţie

Colaborează cu echipa şi ierarhic pentru îndeplinirea responsabilităţilor individuale

şi colective

Identifica pericolele care apar la locul de munca

Colaboreza in caz de acident sau de avarii


Nr

.

crt

.



1.

1. Elemente generale de protecţia muncii

1.1. Rolul protecţiei muncii în desfăşurarea

activităţilor productive

1.2. Elementele procesului de muncă şi

interacţiunea lor.

1.3. Accidentele de muncă

- factorii de risc;

- definiţia şi clasificarea accidentelor de muncă;

- mecanismul producerii accidentelor de

muncă;

- principalele cauze ale accidentelor de muncă

şi măsuri de prevenire;

- comunicarea şi cercetarea accidentelor de

muncă 1.4. Bolile profesionale

- factorii de risc;

- definiţia şi clasificarea bolilor profesionale;

- declararea bolilor profesionale;

- conversaţie, observaţie dirijată,

documentare

- fişe de lucru, folii

retroproiector, film didactic

- evaluare prin itemi obiectivi

- defineşte rolul protecţiei muncii

- defineşte şi clasifică accidentele de

muncă şi bolile profesionale

- enumeră factorii de risc care conduc

la accidente de muncă şi boli

profesionale

- descriere modalităţi de declare a

bolilor profesionale

2.

2. Organizarea ergonomică şi în condiţii de securitate

a spaţiului de muncă

2.1. Capacitatea de muncă

2.2. Principiile organizării ergonomice a activităţilor

productive

2.3. Organizarea activităţilor şi locului de muncă în

condiţii de securitate

2.4. Căile de acces şi circulaţie. Transportul intern.


studiul de caz


retroproiector

- evaluare prin itemi obiectivi şi

aplicaţie practică

- defineşte capacitatea de muncă şi

enumeră factorii care influenţează

capacitatea de muncă;

- enunţă principiile organizării

ergonomice a activităţilor şi spaţiului

de lucru

- analizează modalităţi de organizare

existente într-o unitate economică şi

întocmeşte o schemă de organizare

ergonomică a propriului spaţiu de

muncă

3.

3. Igiena muncii

3.1. Elemente generale de igienă

3.2. Diminuarea acţiunii factorilor

nocivi care determină bolile profesionale

- noxe chimice şi pulberi industriale

- zgomot şi vibraţii

- radiaţii

- factori de microclimat necorespunzător

(calitatea aerului, temperatură, umiditate)

- radiaţii

- iluminat neadecvat


studiul de caz


retroproiector



- defineşte rolul igienei muncii în

desfăşurarea unor activităţi

productive

- enumeră factorii nocivi care

determină boli profesionale şi

descrie metode de diminuare a

acţiunii acestora

- analizează parametrii climatului la

propriul loc de muncă şi stabileşte

soluţii pentru optimizarea acestora

TEHNICA MĂSURĂRII STRUCTURA COMPETENŢELOR

De cunoaştere:

- defineşte elementele componente ale procesului de măsurare;

- clasifică procesele de măsurare şi componentele acestora după diferite criterii;

- indică unităţile de măsură ale principalelor mărimi caracteristice proceselor tehnice;

- defineşte rolul mijloacelor de măsurare în tehnica măsurărilor de specialitate;

- enumeră operaţiile corespunzătoare metodelor de măsurare utilizate la măsurarea

diferitelor mărimi;

- enumeră criteriile de alegere a mijloacelor de măsurare;

- precizează documentele care legiferează activitatea de „asigurare metrologică”;

- enumeră modalităţi de realizare a controlului metrologic şi instituţiile abilitate;

De execuţie:

alege mijlocul de măsurare corespunzător mărimii măsurate, domeniului de măsurare şi

preciziei impuse măsurării

identifică şi foloseşte corect diferitelor tipuri de mijloace de măsurare pentru rezolvarea

unor aplicaţii practice

execută operaţiile corespunzătoare mijlocului şi metodei de măsurare alese

prelucrează şi interpretează rezultatele măsurării

aplică normele legate de întreţinerea mijloacelor de măsurare utilizate;

aplică normele de tehnica securităţii muncii şi P.S.I.

Sociale:

conştientizează importanţa măsurărilor pentru toate domeniile de activitate umană;

poartă discuţii despre instrumentele şi tehnicile folosite şi apreciază avantajele şi

dezavantajele acestora;

înţelege necesitatea respectării normelor de calitate;

îşi asumă roluri în echipă

respectă disciplina tehnologică şi ierarhia organizaţională;

acceptă rezultatelor unei evaluări şi îşi asumă responsabilităţi;

manifestă spirit critic şi autocritic în legătură cu activitatea desfăşurată;

respectă normelor de tehnica securităţii şi P.S.I.

respectă normele de asigurare metrologică


Nr.


METODOLOGIE


1.

Notiuni generale de metrologie

Procesul de măsurare şi

componentele sale

Definiţie

Categorii de măsurări

Procedee şi metode de măsurare

Sistemul internaţional de unităţi de

masură

Sisteme de măsurare

Erori de măsurare

Clasa de precizie a aparatelor de

masura

Caracteristici metrologice

Noţiuni de legislaţie metrologică

problematizare




extrase din documentele care

legiferează activitatea de

„asigurare metrologică”

defineşte obiectul metrologiei

enumeră unităţile fundamentale ale

S.I.

transformă unităţi de măsură în / din

multiplii şi submultiplii zecimali

stabileşte corespondenţe între unităţi

de măsură din sisteme diferite

enumeră, defineşte şi clasifică după

diverse criterii componentele

procesului de măsurare

calculează erori absolute şi raportate

defineşte clasa de precizie a unui

aparat şi determină erori

instrumentale tolerate

enumeră şi defineşte caracteristici

metrologice

precizează documentele care

legiferează activitatea de „asigurare

metrologică”

enumeră modalităţi de realizare a

controlului metrologic şi instituţiile

abilitate

2.

Mijloace si metode pentru masurarea

marimilor mecanice :

masa

presiune

problematizare


demonstratie

experiment

enumeră şi recunoaşte mijloacele

utilizate la măsurarea mărimilor

mecanice

Nr.


METODOLOGIE


turatie

debit

nivel

deplasari axiale la rotoare de

turbina

dilatari absolute si relative la

rotoare de turbina

vibratii lagare agregate

energetice


fişe de lucru

folii pt.retroproiector

evaluare prin itemi obiectivi şi

prin probe practice

alege mijlocul de măsurare în

funcţie de caracteristicile sale

metrologice şi de mărimea măsurată

utilizează corect mijloacele studiate

pentru rezolvarea unor aplicaţii

practice

3.

Mijloace si metode de masurare a

marimilor termice

scări de temperatură

măsurarea temperaturilor

măsurarea energiei termice

problematizare


demonstratie

experiment



fişe de lucru



prin probe practice

enumeră principalele scări de

temperatură folosite în tehnică şi

stabileşte corespondenţe între

acestea

clasifică mijloacele folosite pentru

măsurarea mărimilor termice şi

precizează domenii de utilizare



practice

4.

Mijloace de masurare a caracteristicilor

combustibililor

finetea de macinare a carbunilor

vascozitatea pacurii

puterea calorifica

problematizare



fişe de lucru



prin probe practice


determinarea caracteristicilor

combustibilior



practice

5. Mijloace si metode de masurare a

compozitiei gazelor de ardere problematizare clasifică mijloacele folosite pentru

Nr.


METODOLOGIE




fişe de lucru



prin probe practice

determinarea compozitiei gazelor de

ardere



practice

6. Determinarea vitezei de propagare a

flacarii

problematizare



fişe de lucru



prin probe practice


determinarea vitezei de propagare a

flacarii

7.

Mijloace si metode de determinare a

calitatii apei de alimentare a cazanelor

de abur

duritate

conductivitate

indice pH

problematizare


demonstratie

experiment



fişe de lucru



prin probe practice


determinarea calitatii apei de

alimentare



practice

8.

Mijloace si metode de masurare a

marimilor electrice

curent

tensiune

frecventa

rezistenta ohmica

problematizare


demonstratie

experiment



enumeră şi recunoaşte mijloacele

utilizate la măsurarea mărimilor

electrice

alege mijlocul de măsurare în

funcţie de caracteristicile sale

metrologice şi de mărimea măsurată

Nr.


METODOLOGIE


inductanta

capacitate

putere activa si reactiva

fişe de lucru



prin probe practice

desenează schemele electrice ale

instalaţiilor de măsurare



practice

APARATE DE MASURA CU

MICROPROCESOR Logica cablata, logica programata.

Structura generala a aparatelor de masurat

cu µP.

Structura unicprocesor

Structura multiprocesor.

Functii ale µP in aparatura de masurare.

Comanda blocurilor de conditionare

si de comutare a semnalelor analogice.

Comanda CAN

Comanda comunicatiei dintre

blocurile componente ale unui aparat.

Comanda comunicatiei cu panoul de

comanda si de sistemul de afisaj.

Comanda comunicatiei cu exteriorul

prin intermediul magistralelor standard

Testarea si calibrarea blocurilor

componente ale aparatului.

Implementarea unor noi algoritmi de

masurare.

problematizare


demonstratie

experiment



fişe de lucru

folii pt.retroproiector evaluare prin itemi obiectivi şi prin

probe practice

recunoaste structura generala a

aparatelor de masurat cu microprocesor

identifica blocurile functionale ale

aparatelor de masura cu microprocesor

schemele electrice ale instalaţiilor

de măsurare cu microprocesor



practice

implementeaza un algoritm de

masurare

http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/teodoru/a_14.html



http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/teodoru/a_14_2.html


http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/teodoru/a_14_2_1.html
















DESEN TEHNIC STRUCTURA COMPETENŢELOR

A. De cunoaştere

o precizează principalele standarde care reglementează desenul tehnic

o cunoaşte semnificaţia termenilor specifici din aceste acte normative

o enumeră şi explică standardele specifice desenului tehnic industrial

o cunoaşte semnificaţia simbolurilor specifice;

o cunoaşte normele de reprezentare specifice;

o cunoaşte materialele folosite la executarea desenelor

o posedă cunoştinţe specifice privind realizarea planşelor;

B. De execuţie

o citirea corectă a desenelor tehnice indusriale;

o întocmirea corectă a schiţelor şi a desenelor la scară;

o întocmirea corectă a desenelor schematice;

o foloseşte materialele specifice pentru realizarea desenelor tehnice;

o extragerea desenului de execuţie pentru o piesă din desenul de ansamblu.

C. Sociale

o conştientizează importanţa cunoaşterii şi respectării normelor privind desenul

tehnic industrial.;

o realizează comunicarea tehnică de specialitate folosind, unde este cazul, desenul

tehnic;

o poartă discuţii despre noile instalaţii, echipamente, utilaje, pe baza desenelor din

documentaţia tehnică a acestora;


Nr

crt Conţinut tematic

Metodologie


1.

1. Generalităţi

1.1.Obiectul şi scopul desenului tehnic

1.2.Standarde, norme interne, convenţii

1.3.Clasificarea desenelor tehnice

1.4.Materiale şi instrumente pentru desenul tehnic

1.5.Realizarea construcţiilor geometrice în plan


documentare


retroproiector, film

didactic,standarde pentru

desenul tehnic, planşe,

calculator cu AutoCAD,

instrumente de desen


- defineşte rolul desenului tehnic şi al

standardadizării

- defineşte şi clasifică desenele tehnice

- enumeră şi foloseşte materialele şi

instrumentele pentru desenul tehnic

- realizează construcţii geometrice

plane

2.

3. Notiuni recapitulative privind desenul proiectiv

2.1.Generalităţi

2.2.Sisteme de proiecţie

2.3.Triedrul de proiecţie

2.4.Intersecţii de corpuri geometrice

2.5.Dispunerea proiecţiilor

2.6.Reprezentarea corpurilor în vedere şi secţiune în

proiecţie ortogonală


studiul de caz, problematizare


retroproiector, planşe,

calculator cu AutoCAD



- defineşte noţiunea de desen

proiectiv;

- enumeră sistemele de proiecţie

- defineşte noţiunea de triedru de

proiecţie

- Realizează reprezentări de intersecţii

de corpuri

- Realizează reprezentări de corpuri în

vedere şi secţiune cu dispunerea

corectă a proiecţiilor

3.

3. Standarde pentru desen

3.1. Elemente generale de standardizare

3.2.Linii utilizate

3.3.Formate standardizate

3.4.Indicatoare şi tabelul de componenţă

3.6.Scrierea standardizată


studiul de caz


retroproiector, colegeri de

standarde pentru desenul tehnic


- defineşte elementele generale de

standardizare

- enumeră liniile standardizateşi

formatele standardizate

- alcatuieşte formate standardizate şi

le completează

Nr


Metodologie


3.7.Elemente de cotare aplicaţie practică - completează tabelul de componnţă

- enumeră scările standardizaţe

- foloseşte scrierea standardizată

- recunoaşte elementele de cotare

4.

4. Executarea schitelor şi a desenului la scară

4.1. Definiţia schiţei

4.2.Realizarea schiţei după model

4.3.Realizarea desenului la scară


demonstraţie


retroproiector, diapozitive,

piese, planşe, calculator


- defineşte şi recunoaşte schiţa

- execută schiţa după model

- defineşte şi desenul la scară

- execută desenul la scară după model

sau de proiect

5.

5. Reprezentarea formelor constructive in vedere si

sectiune

5.1.Clasificarea vederilor

5.2.Reguli de reprezentare a secţiunilor şi

rupturilor

5.3.Haşuri standardizate pentru desenul tehnic

- conversaţie, demonstraţie,

studiu de caz

- planşe, piese, calculator



- descrie clasificarea vederilor

- aplică regurile de reprezentare a

secţiunilor şi rupturilor

- foloseşte corect haşurile

standardizate

6.

6. Cotarea in desenul tehnic

6.1.Reguli generale

6.2.Reguli speciale de cotare

6.3.Cotarea simplificată a obiectelor

6.4.Baze de cotare

6.5.Clasificarea cotelor

6.6.Principii de cotare

6.7.Metode de cotare

6.8.Reguli privind notarea stării suprafeţelor

6.9.Notarea pe desen a stării suprafeţelor


demonstraţie, studiul de caz


retroproiector, planşe,

calculator



- descrie şi respectă regurile generale

de cotare

- enumeră şi respectă regurile speciale

- precizează principiile şi metodele de

cotare

- descrie şi aplică regurile privind

notare pe desen a stării suprafeţelor

7.

7. Ajustaje si tolerante

7.1.Notare pe desen a abaterilor dimensionale

7.2.Înscrierea pe desen a abaterilor de formă şi poziţie

a suprafeţelor


documentare


retroproiector


- descrie şi aplică normele de notare a

abaterilor dimensionale pe desenul

tehnic

- descrie şi aplică normele de notare a

abaterilor de formă şi poziţie a

Nr


Metodologie


suprafeţelor pe desenul tehnic

-

8.

8. Reprezentari axonometrice şi 3D

8.1.Desene axonometrice

8.2.Reprezentarea axonometrică izometrică

8.3.Reprezentarea desenelor dimetrice

8.1 .Reprezentări 3D

- Modele de sârmă

- Modele superficiale

- Modele solide


studiul de caz


retroproiector. Calculator cu

program AUTOCAD


- identifică desenele axonometrice şi

3D

- recunoaşte reprezentarea

axonometrică izometrică şi dimetrică

- realizează reprezentări axonometrice

9.

9. Reprezentarea asamblurilor nedemontabile

9.1.Asamblări nituite

9.1 .Asamblări sudate

9.2 .Asamblări prin lipire, încleiere şi coasere


demonstraţie


retroproiector, piese


- cunoaşte şi respectă normele privind

realizare reprezentării asamblărilor

nituite, sudate, prin lipire, încleiere şi

coasere

- Realizează reprezentări de astfel de

asamblări

10. 4. Reprezentarea ansamblurilor filetate

- conversaţie, observaţie

dirijată,demonstraţie






prin filet


asamblări

11. 5. Reprezentarea asamblării ţevilor


demonstraţie






de ţevi


asamblări

12. 6. Reprezentarea asamblarilor prin pene si caneluri


demonstraţie





prin pene şi caneluri


Nr


Metodologie


- evaluare prin itemi obiectivi asamblări

13. 7. Reprezentarea asamblarilor cu arcuri


demonstraţie






cu arcuri


asamblări

14. 8. Reprezentarea organelor de transmitere a miscarii

de rotatie


demonstraţie





realizare reprezentării organelor de

transmitere a mişcării de rotaţie

- Realizează reprezentări de organe de

transmitere a mişcării de rotaţie

15. 9. Reprezentarea rotilor dintate si a angrenajelor


demonstraţie





realizare reprezentării roţilor dinţate

şi a angrenaelor

- Realizează reprezentări de roţi

dinţate şi angrenaje

16. 10. Executarea desenului de ansamblu


demonstraţie



- evaluare prin itemi obiectivi,

aplicaţii practice


realizare reprezentării desenelor de

ansamblu

- realizează citirea şi interpretarea

desenelor de ansamblu

- realizează extragerea desenelor de

execuţie pentru piesele componente

ale desenului de ansamblu


desene specifice meseriei

Nr


Metodologie


17. 11. Desene cu destinaţie specială


demonstraţie


retroproiector, planşe



realizare reprezentării desenelor cu

deswtinaţie specială

- Realizează reprezentări de desene cu

destinaţie specială

18. 12. Executarea desenului de schemă

- conversaţie, observaţie

dirijată,demonstraţie


retroproiector, ansambluri,

scheme specifice meseriei

- evaluare prin itemi obiectivi,

aplicaţii practice



prin pene şi caneluri

- Realizează reprezentări de scheme

specifice meseriei

AUTOMATIZĂRI ÎN TERMOCENTRALE


A. De cunoaştere

cunoaşte elemente de automatizare

cunoaşte principii de funcţionare ale elementelor Exploatare şi întreţinere

elemente de automatizare. Reguli N.T.S.M. şi P.S.I.

B. De execuţie

utilizează documentaţia tehnică specifică

organizează grupe şi puncte de lucru în vederea optimizării lucrărilor de

întreţinere a instalaţiilor aferente

controlează şi verifică lucrările de întreţinere

supraveghează respectarea fazelor şi etapelor proceselor tehnologice

C. Sociale

evidenţiază disponibilităţile de relaţionare socială, politeţe, respect faţă de cei

din jur, cooperare tolerantă, exigenţă faţă de condiţiile tehnice, atitudine

activ-pozitivă

îşi asumă responsabilităţi conştiente privind coordonarea echipei de lucru

interpretează condiţiile de lucru, felul solicitărilor umane, efectele acestora

asupra bunei funcţionări a procesului tehnologic

se documentează periodic pentru a fi la curent cu noutăţile ce apar în domeniu

sesizează şi asigură legături interdisciplinare


Nr.


Metodologie


1. Automatizări în termoenergetică

-expunere

-conversaţie;

-problematizare.

-cunoaşte periodicitatea operaţiilor de

întreţinere;

-organizează echipa de lucru;

2. Elemente de automatizare

-expunere;

conversaţie dirijată;

demonstraţie practică;

-cunoaşte elemente de automatizare

3. Relee -expunere;

-demonstraţie

-enumeră tipuri de relee;

-principii de funcţionare;

4. Noţiuni de telemecanică -expunere;

-demonstraţie practică

-enumeră operaţiile de întreţinere;

-faze ce compun ordinea logică

5. Sisteme de reglare automată

-expunere;

-conversaţie;

-problematizare.

-enumeră elemente de comp;

-odinea logică;

scopul reglării

6. Reglarea automată a cazanelor cu circulaţie forţată

-expunere;

-demonstraţie practică;

-conversaţie dirijată;

-cunoaşte modul de funcţionare;

-enumeră elementele componente; -ordinea logică;

-defineşte S.D.V.;

cunoaşte şi respectă reglementările

N.T.S.M. şi P.S.I.

7. Reglarea automată a turbinelor cu abur

- expunere;

-demonstraţie practică; -conversaţie dirijată;


-enumeră elementele componente;

-ordinea logică;

-defineşte S.D.V.;


N.T.S.M. şi P.S.I.

Nr.


Metodologie


8. Reglarea blocului cazan-turbină

- expunere;

-demonstraţie practică;

-conversaţie;


-enumeră elementele componente;

-ordinea logică;

-defineşte S.D.V.;


N.T.S.M. şi P.S.I.

9. Reglarea frecvenţei şi a puterii reactive. Reglarea

tensiunii şi puetrii

- expunere;

-demonstraţie practică; -conversaţie;

-cunoaşte parametrii de calitate a

energiei;

-metode de reglare ;

-respectare N.T.S.M. şi P.S.I.

10. Aspecte economice ; punerea în funcţiune a SRH

- expunere;

-demonstraţie practică; -conversaţie;


-respectare N.T.S.M. şi P.S.I.

11. Probleme de regimuri de exploatare, întreţinere,

reparaţii în instalaţiile de automatizare

-expunere;

problematizare;

demonstraţie

-cunoaşte periodicitatea operaţiilor de

întreţinere;

-cunoaşte şi respectă N.T.S.M şi P.S.I.;

-execută controlul şi verificarea finală

-organizează echipa de lucru în vederea

desfăşurării bunei funcţionări

5









6

LEGISLATIA MUNCII

Structura competentelor

A. De cunoastere

- precizeaza principalele acte normative care reglementeaza activitatile de

legislatie a muncii

- prezinta principalele tipuri de contracte de munca cu toate subcapitolele

aferente

- analizeaza metodele de evaluare a personalului muncitor si a personalului cu

studii

- descrie cele mai importante grupe de munca din unitate

- enumera tipurile de concedii de care poate beneficia personalul unitatii

- explica modul de acces in initate

- prezinta obligatiile conducerii si ale salariatilor

- prezinta relatiile intre sindicat si conducerea unitatii; intre sindicat si salariati

B. De executie

- completeaza principalele tipuri de formulare utilizate

- completeaza o foaie colectiva de prezenta

- intocmeste un raport lunar privind numarul de absente, de ore suplimentare

- verifica periodic locurile de munca

- participa periodic la instructaje privind legislatia muncii

C. Sociale

- constientizeaza importanta cunoasterii si respectarii normelor din legislatia

muncii

- respecta prevederile regulamentului de ordine interioara

- poarta discutii despre necesitatea cunoasterii si respectarii legislatiei munci

7


Nr.

crt.

Continutul tematic Metodologie

Forme de activitate/Metode

Criterii de peformanta

1. 1 Contractul colectiv de munca

1.1 Dispozitii generale

1.2 Timpul de lucru si odihna

1.3 Salarizarea si alte drepturi salariale.

1.4 Conditii de munca.Protectia muncii.

1.5 Masuri de protectie sociala

1.6 Munca si protectia femeilor si a tinerilor

1.7 Incheierea, executarea, modificarea si

incetarea C.I.M.

1.8 Pregatirea

1.9 Drepturi, imunitati sindicale.Comunicare

interna

1.10 Obligatiile partilor

1.11 Conflicte de muunca

1.12 Dispozitii finale. Anexe.

- conversatie, observatie

dirijata, documentatie

- fise de lucru, formulare tip

- evaluare prin itemuri

obiecitivi

- defineste tipurile de

contracte de munca;

- enumera tipurile de

salarizare utilizate in functie

de munca prestata;

- descrie modalitatile de

protectie a femeilor si

tinerilor;

- prezinta formularele tip

utilizate

2. 2. Sistemul de salarizare

2.1 Generalitati

2.2 Grupe diferite de salariati

- conversatia, observatie

dirijata,

studiu de caz

- defineste notiunea de grila

de salarizare, sporuri, prime

- enumera grupele de salariati

8

2.3 Evaluarea personalului muncitor

2.4. Evaluare personalului cu studii medii,

superioare

2.5 Contestatii

- fise de evaluare


obiectivi

- prezinta tipurile de evaluare

ale muncitorilor si a celor cu

studii medii/superioare

3 3. Timpul de munca si odihna

3.1 Program normal de lucru

3.2 Inregistrarea accesului

3.3 Pontarea orelor de lucru

3.5 Program de lucru in ture

3.6 Ore suplimentare

3.7 Concediu de odihna

3.8 Concediu medical

3.9 Alte concedii(maternitate, ingrijire copil)

3.10 Stagiu militar

3.11 Invoire cu plata

3.12 Invoire fara plata

3.13 Absente nemotivate

- conversatie, observatie,

studiu de caz

- fise de lucru

- fise de evaluare


obiectivi

- descrie principalele tipuri de

programe de munca: normal,

redus, in ture.

- enumerara tipurile de

concedii care se pot acorda

salariatilor

- descrie tipurile de invoiri de

care pot beneficia salariatii


utilizate

4 4. Servicii

4.1 Dispensar medical

4.2 Cantine

4.3 Fond de Protectie Sociala


dirijata


obiectivi

- descrie principalele tipuri de

servicii


utilizate

5 5. Regulament de ordine interioara

5.1 Generalitati

5.2 Obligatiile conducerii


dirijata

- fise de evaluare

- descrie modul de acces in

intreprindere a salariatilor si

vizitatorilor

9

5.3 Accesul in companie

5.4 Timp de lucru. Timp de odihna.

5.5 Locuri de munca in schimburi

5.6 Plata orelor suplimentare

5.7 Salariiile

5.8 Invoiri cu plata.Invoiri fara plata

- fise de lucru - prezinta obligatiile

salariatilor

- enumera tipurile de invoiri

de care pot beneficia

salariatii

- descrie obligatiile conducerii

unitatii



obiectivelor se va ţine cont de competenţele specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi

informaţii din mass-media şi documente din domeniul specialităţii.

Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise, observaţii sistematice, proiecte,

portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte teoretice şi practice ale specialităţii.

11

DISCIPLINA: PSIHOLOGIA MUNCII

INTRODUCERE

Predarea psihologiei muncii în şcoala de maiştri deschide celor ce o studiază perspective noi de cunoaştere a fiinţei umane, de înţelegere

şi explicare a personalităţii în noul context social şi cultural.

Cu largi posibilităţi de aplicare în domeniul activităţii fundamentale a omului, munca, psihologia aduce contribuţii reale ale omului în

analiza, într-o viziune modernă, a sistemului “om-maşină-mediu” cu finalităţi precise în creşterea productivităţii muncii.

Adresându-se cursanţilor şcolii postliceale de maiştri, disciplina prevazută pentru anul doi de studiu îşi propune familiarizarea acestora cu

principalele direcţii de aplicare a problematicii psihologiei muncii cât mai aproape de specificul activităţii maistrului.

Aplicaţiile practice pe parcursul desfăşurării cursului trebuie să însoţească temele teoretice, ele fiind adaptate la specificul profesional al

şcolii.

In interiorul acestei discipline au fost incluse şi unele elemente de socialogie industrială care completează pregătirea viitorului maistru în

domeniul ştiinţelor socio-umane.

Distribuirea orelor în interiorul celor trei părţi din care este alcătuită actuala programă (psihologie generală, psihologia muncii, sociologie

industrială) poate fi apreciată de către conducătorul de curs, cu recomandarea ca spaţiul cel mai extins să fie acordat temelor de psihologie a

muncii.

12

STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTURILOR LA DISCIPLINA PSIHOLOGIA MUNCII

OBIECTIVE

CONŢINUT TEMATIC

METODOLOGIE

CRITERII DE EVALUARE Forme de

activitate

Metode

Să cunoască problematica

psihologiei şi ramurile ei 1.Obiectul şi problematica psihologiei:

-definirea psihologiei

-ramurile psihologiei

Instruire

teoretică

Conversaţie

Problemati-

zare

Defineşte psihologia ca ştiinţă

Recunoaşte ramurile psihologiei

după domenii

Să identifice specificul psihicului

uman

Să analizeze personalitatea ca sistem

complex cu autoreglare

2. Elemente de psihologie generală

-specificul psihicului uman

-funcţiile psihicului

-personalitatea (structura personalităţii,

cunoaşterea personalităţii)

Instruire

teoretică

Conversaţie

Problemati-

zare

Studiu de

caz

Enumeră funcţiile psihicului

Identifică metodele decunoaştere

a personalităţii

Recunoaşte structura

personalităţii umane

Să analizeze particularităţile

activităţilor de la locul de muncă

Să analizeze exigenţele psiho-fizice

specifice diferitelor activităţi

profesionale

Să identifice aptitudinile necesare

orientării profesionale Să analizeze

fenomenele specifice micro

grupurilor de muncă: coeziunea,

conflicte, climat, rezistenţă la

schimbare şi apariţia subgrupurilor

Să identifice stilul de conducere

3. Psihologia muncii

-specificul psihologiei muncii

-analiza psihologică a activităţii şi a locului de

muncă

-principiile generale ale activităţii de formare şi

selecţie profesională

-ambianţa psihologică a muncii

-motivarea muncii

-problema conducerii şi a stilului de conducere

-analiza psihologică a cauzelor incidentelor şi

accidentelor profesionale

-creativitatea tehnică şi organizaţională

Instruire

teoretică

proiect

Conversaţie

Problemati-

zare

Studiu de

caz

Analizează optimizarea

activităţii la locurile de muncă

Identifică factorii de stimulare a

creativităţii individuale şi de

grup

Elaborează profilul psihologic al

personalităţii

Valorizează propriul stil de

conducere

Să analizeze tipurile de societăţi

industriale

Să identifice factorii dezvoltării

sociale

4. Elemente de sociologie industrială

-obiectul şi problematica sociologiei industriale

-studiul fenomenelor specifice societăţilor

industriale

Instruire

teoretică

Expunerea

Conversaţia

Analizează factorii de schimbare

şi fenomenele sociologice în

cadrul societăţii industriale

Să identifice factorii de schimbare în Tipuri de societăţi: factorii dezvoltării sociale; Instruire Analizează factorii de schimbare

13

cadrul organizaţiei industriale organizaţiile industriale (tipuri, dimensiuni);

fenomene sociologice în cadrul societăţii indus-

triale, populaţia, industria şi calitatea vieţii.

teoretică şi fenomenele sociologice în


14

RECOMANDĂRI PRIVIND ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

ORGANIZAREA SPAŢIULUI, ORGANIZAREA RESURSELOR, FORME DE EVALUARE

Predarea disciplinei Psihologia muncii, se recomanda a fi realizata utilizând preponderent metode active centrate pe elev.

Plecand de la premisa ca situatiile in care apare confruntarea cu diverse elemente ale sistemului calitatii, profesorul isi va axa demersul

didactic pornind de la exemplele întâlnite de fiecare elev la locul său de muncă. Este benefic şi pentru profesor valorificarea experienţei

dobândită în producţie a elevilor, la diverşi agenţi economici. Se poate recurge, de asemenea, la centrarea instruirii pe o problema - vector de la

care sa radieze aspectele teoretice de abordat si pe care sa se realizeze conexiunile si interrelationarile impuse de tema respectiva. Pe cat posibil

acestea vor fi obtinute, prin aplicatii adecvat concepute, de la elevi - astfel, ei vor fi implicati major in propria formare continuă, iar aceasta va fi

motivata superior.

Dintre metodele didactice recomandate, având în vedere vârsta adultă a elevilor, fac parte:

metoda proiectului - prin care se pot forma competentele care presupun investigari sistematice asupra unor teme impuse/alese si care

simuleaza la scara activitatile pe care le va desfasura viitorul absolvent al şcolii de maiştri.

metoda studiului de caz - cu toate variantele sale cunoscute - permite formarea competentelor care presupun rezolvarea unor probleme

pornind de la analiza unor date initiale, identificate si inregistrate in activitati concrete sau imaginate, in legatura cu o anumita tema si

continuand cu depistarea solutiilor alternative si cu luarea unor decizii argumentate;

metoda problematizarii presupune identificarea/ formularea unor probleme si o activitate complexa de documentare pentru rezolvarea

ei in concordanta cu criterii prestabilite. Metoda permite implicarea elevului in ambele etape ale abordarii ei sau, dupa caz, doar in etapa

determinarii solutiei.

Se recomanda desfasurarea procesului instructiv conform strategiilor moderne (fise de lucru, fise de documentare, albume tematice, pliante, filme

didactice etc. ) integrate, eventual, intr-un sistem multi - media, astfel incat interesul elevilor sa se mentina la cote inalte si sa fie realizat impactul

dorit prin studierea acestei discipline. Pentru integrarea sistemica a cunostintelor dobandite, elevii pot fi evaluati, de exemplu, prin portofolii,

eseuri libere sau structurate, referate tematice etc. astfel incat sa fie puse in evidenta si competentele sociale, mai ales cele de comunicare.

5. BIBLIOGRAFIE

1. Paul Popescu Neveanu s.a. – Manual de psihologie pentru licee, EDP, Bucureşti, 1999

2. D. Cristea – Structurile psihosociale ale grupului şi eficienţa acţiunii, Ed. Academiei, Bucureşti, 1984

3. P.Pufan – Psihologia muncii, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976

4. P. Pufan – Psihologia muncii industriale, EDP, Bucureşti, 1976

5. D. Cristea – Compendiu şi lucrări aplicative de psihologie industrială, EDP, 1991

15

DISCIPLINA: PSIHOLOGIA MUNCII

INTRODUCERE

Predarea psihologiei muncii în şcoala de maiştri deschide celor ce o studiază perspective noi de cunoaştere a fiinţei umane, de înţelegere

şi explicare a personalităţii în noul context social şi cultural.

Cu largi posibilităţi de aplicare în domeniul activităţii fundamentale a omului, munca, psihologia aduce contribuţii reale ale omului în

analiza, într-o viziune modernă, a sistemului “om-maşină-mediu” cu finalităţi precise în creşterea productivităţii muncii.

Adresându-se cursanţilor şcolii postliceale de maiştri, disciplina prevazută pentru anul doi de studiu îşi propune familiarizarea acestora cu

principalele direcţii de aplicare a problematicii psihologiei muncii cât mai aproape de specificul activităţii maistrului.

Aplicaţiile practice pe parcursul desfăşurării cursului trebuie să însoţească temele teoretice, ele fiind adaptate la specificul profesional al

şcolii.

In interiorul acestei discipline au fost incluse şi unele elemente de socialogie industrială care completează pregătirea viitorului maistru în

domeniul ştiinţelor socio-umane.

Distribuirea orelor în interiorul celor trei părţi din care este alcătuită actuala programă (psihologie generală, psihologia muncii, socio logie

industrială) poate fi apreciată de către conducătorul de curs, cu recomandarea ca spaţiul cel mai extins să fie acordat temelor de psihologie a

muncii.

16

STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTURILOR LA DISCIPLINA PSIHOLOGIA MUNCII

OBIECTIVE

CONŢINUT TEMATIC

METODOLOGIE

CRITERII DE EVALUARE Forme de

activitate

Metode

Să cunoască problematica

psihologiei şi ramurile ei

1.Obiectul şi problematica psihologiei:

-definirea psihologiei

-ramurile psihologiei

Instruire

teoretică

Conversaţie

Problemati-

zare

Defineşte psihologia ca ştiinţă

Recunoaşte ramurile psihologiei

după domenii

Să identifice specificul psihicului

uman

Să analizeze personalitatea ca sistem

complex cu autoreglare

2. Elemente de psihologie generală

-specificul psihicului uman

-funcţiile psihicului

-personalitatea (structura personalităţii,

cunoaşterea personalităţii)

Instruire

teoretică

Conversaţie

Problemati-

zare

Studiu de

caz

Enumeră funcţiile psihicului

Identifică metodele decunoaştere

a personalităţii

Recunoaşte structura

personalităţii umane

Să analizeze particularităţile

activităţilor de la locul de muncă

Să analizeze exigenţele psiho-fizice

specifice diferitelor activităţi

profesionale

Să identifice aptitudinile necesare

orientării profesionale Să analizeze

fenomenele specifice micro

grupurilor de muncă: coeziunea,

conflicte, climat, rezistenţă la

schimbare şi apariţia subgrupurilor

Să identifice stilul de conducere

3. Psihologia muncii

-specificul psihologiei muncii

-analiza psihologică a activităţii şi a locului de

muncă

-principiile generale ale activităţii de formare şi

selecţie profesională

-ambianţa psihologică a muncii

-motivarea muncii

-problema conducerii şi a stilului de conducere

-analiza psihologică a cauzelor incidentelor şi

accidentelor profesionale

-creativitatea tehnică şi organizaţională

Instruire

teoretică

proiect

Conversaţie

Problemati-

zare

Studiu de

caz

Analizează optimizarea

activităţii la locurile de muncă

Identifică factorii de stimulare a

creativităţii individuale şi de

grup

Elaborează profilul psihologic al

personalităţii

Valorizează propriul stil de

conducere

Să analizeze tipurile de societăţi

industriale

Să identifice factorii dezvoltării

4. Elemente de sociologie industrială

-obiectul şi problematica sociologiei industriale

Instruire

teoretică

Expunerea

Conversaţia




17

sociale -studiul fenomenelor specifice societăţilor

industriale

Să identifice factorii de schimbare în

cadrul organizaţiei industriale

Tipuri de societăţi: factorii dezvoltării sociale;

organizaţiile industriale (tipuri, dimensiuni);

fenomene sociologice în cadrul societăţii indus-

triale, populaţia, industria şi calitatea vieţii.

Instruire

teoretică




18

RECOMANDĂRI PRIVIND ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

ORGANIZAREA SPAŢIULUI, ORGANIZAREA RESURSELOR, FORME DE EVALUARE

Predarea disciplinei Psihologia muncii, se recomanda a fi realizata utilizând preponderent metode active centrate pe elev.

Plecand de la premisa ca situatiile in care apare confruntarea cu diverse elemente ale sistemului calitatii, profesorul isi va axa demersul

didactic pornind de la exemplele întâlnite de fiecare elev la locul său de muncă. Este benefic şi pentru profesor valorificarea experienţei

dobândită în producţie a elevilor, la diverşi agenţi economici. Se poate recurge, de asemenea, la centrarea instruirii pe o problema - vector de la

care sa radieze aspectele teoretice de abordat si pe care sa se realizeze conexiunile si interrelationarile impuse de tema respectiva. Pe cat posibil

acestea vor fi obtinute, prin aplicatii adecvat concepute, de la elevi - astfel, ei vor fi implicati major in propria formare continuă, iar aceasta va fi

motivata superior.

Dintre metodele didactice recomandate, având în vedere vârsta adultă a elevilor, fac parte:

metoda proiectului - prin care se pot forma competentele care presupun investigari sistematice asupra unor teme impuse/alese si care

simuleaza la scara activitatile pe care le va desfasura viitorul absolvent al şcolii de maiştri.

metoda studiului de caz - cu toate variantele sale cunoscute - permite formarea competentelor care presupun rezolvarea unor probleme

pornind de la analiza unor date initiale, identificate si inregistrate in activitati concrete sau imaginate, in legatura cu o anumita tema si

continuand cu depistarea solutiilor alternative si cu luarea unor decizii argumentate;

metoda problematizarii presupune identificarea/ formularea unor probleme si o activitate complexa de documentare pentru rezolvarea

ei in concordanta cu criterii prestabilite. Metoda permite implicarea elevului in ambele etape ale abordarii ei sau, dupa caz, doar in etapa

determinarii solutiei.

Se recomanda desfasurarea procesului instructiv conform strategiilor moderne (fise de lucru, fise de documentare, albume tematice, pliante, filme

didactice etc. ) integrate, eventual, intr-un sistem multi - media, astfel incat interesul elevilor sa se mentina la cote inalte si sa fie realizat impactul

dorit prin studierea acestei discipline. Pentru integrarea sistemica a cunostintelor dobandite, elevii pot fi evaluati, de exemplu, prin portofolii,

eseuri libere sau structurate, referate tematice etc. astfel incat sa fie puse in evidenta si competentele sociale, mai ales cele de comunicare.

5. BIBLIOGRAFIE

6. Paul Popescu Neveanu s.a. – Manual de psihologie pentru licee, EDP, Bucureşti, 1999

7. D. Cristea – Structurile psihosociale ale grupului şi eficienţa acţiunii, Ed. Academiei, Bucureşti, 1984

8. P.Pufan – Psihologia muncii, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976

9. P. Pufan – Psihologia muncii industriale, EDP, Bucureşti, 1976

10. D. Cristea – Compendiu şi lucrări aplicative de psihologie industrială, EDP, 1991

19

Disciplina: Limba engleza aplicată

Introducere

Cursurile se adresează elevilor de la şcoala de maiştri, anul I . Deoarece nivelul de stăpânire a unor aspecte funcţionale ale limbii engleze

este de regulă scăzut sub aspectul utilizării adecvate a limbii în contexte socio-profesionale şi tehnice, considerăm că este util să oferim elevilor

de la şcoala de maiştri posibilitatea de a exersa deprinderi necesare pentru a-şi crea competenţe de receptare, producere şi comunicare în

domeniul tehnic. Pentru aceasta au fost derivate din competenţe generale ale disciplinei noi competenţe specifice utilizării limbii engleze tehnice

şi noi conţinuturi pentru activităţi cu un preponderent caracter comunicativ, practic aplicativ, pe baza unor materiale autentice. Acestea vor crea

oportunităţi de a exersa limba engleză în contexte situaţionale specializate realiste şi îi vor ajuta pe elevi să-şi îmbunătăţească competenţe de

utilizare practica a limbii în situaţii de comunicare legate de domeniul specialităţii. Competenţele specifice vizează trăsăturile specifice ale

registrului tehnic al limbii engleze. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare se realizează prin

desprinderea ideilor esenţiale din prezentări orale / conversaţii în limbaj standard, pe teme de specialitate. Şi identificarea unor detalii specifice în

mai multe texte de specialitate scrise, autentice, pentru a îndeplini o sarcină de lucru. Pentru aceasta se folosesc următoarel conţinuturi: prezentări

orale pe teme de specialitate, interviuri, rapoarte orale, rapoarte şi referate scrise, fragmente de text de specialitate, documente din domeniul

specialităţii.

Pentru producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare se vor avea în vedere conţinuturi de t ipul:

raport oral/scris, descrieri de fenomene, procese, paragrafe, texte, documente pe teme de specialitate, texte funcţionale de specialitate, formulare

diverse pentru vizarea competenţelor: producerea unui raport oral/scris asupra unei teme/proiect individual/de grup pe o temă de specialitate,

prezentarea structurată, cu argumente, în scris sau oral, a unei opinii, poziţii, idei, ipoteze legate de specialitate.

Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă vizează următoarele funcţii ale limbii: a confirma acordul/dezacordul, a cere

repetarea unei replici/informaţii, a face presupuneri, a susţine cu argumente opinii personale.

20

De asemenea, elevii vor avea posibilitatea să-şi dezvolte valori şi atitudini privind universul spiritual şi cultural tehnic anglo-saxon.

Pentru elevii şcolii de maiştri este important să obţină astfel de competenţe pentru o mai uşoară inserţie socio-profesională şi pentru

accesul pe piaţa muncii.

Disciplina: LIMBA ENGLEZA APLICATA

OBIECTIVELE SI

MOTIVATIA CONTINUT TEMATIC METODE SI PROCEDEE

MIJLOACE SI MATERIALE

DIDACTICE CRITERII DE EVALUARE

Sa traduca unele texte de

specialitate din engleza in

romana si invers (cu

ajutorul dicţionarului) Să transpună unele

informaţii de specialitate,

din texte (audiate sau citite) în formă grafică şi invers

Să ia notiţe pe baza

observării unor procese sau

a audierii unui text Să transpună informaţiile

din notiţe sub formă de text

coerent, oral sau scris.

Elemente de construcţie a

comunicării. Corespondenţa timpurilor, exprimarea modalităţii,

elemnte de vocabular specializat

- simularea;

- exercitii auditive;

- expunere; - conversatia;

- lectrura explicativa;

- lectura independenta.

- culegere de texte; - dictionare si enciclopedii;

- planse fotografice si desene;

- reviste si carti de specialitate

- texte referitoare la aspecte

teoretice şi practice ale

specialităţii

- foloseste dictionare; - traduce texte;

- elaboreaza texte;

- converseaza, pe baza vocabularului cunoscut

- sa dialogheze cu persoane

straine;

- sa participe la conversatii

Conversatii

- prezentarea, stabilirea de contact cu o

persoana necunoscuta;

- conversatie;

- dialog;

- exercitii de aplicare

- carti, reviste de specialitate;

- planse;

- prospecte

- stabileste relatii cu persoane

straine, in functie de situatiile

create

21

- relatii interpersonale

- sa utilizeze vocabularul in

cazul diferitelor activitati;

- sa dialogheze in locuri publice;

- sa intretina relatii

interpersonale

Activitati:

- activitate zilnica;

- convorbire telefonica; - la magazin;

- la sediu de firma;

- la spectacole; - la unitati de cazare;

- in calatorii;

- la sedii administrative

- conversatie dirijata;

- descoperire

- carti, reviste de specialitate;

- planse;

- prospecte

- intocmeste programul

activitatii zilnice individuale; - dialogheza in locuri publice

in functie de specificul

activitatii; - intretine relatii

interpersonale

OBIECTIVELE SI

MOTIVATIA CONTINUT TEMATIC METODE SI PROCEDEE

MIJLOACE SI MATERIALE

DIDACTICE CRITERII DE EVALUARE

- sa se prezinte; - sa prezinte pe altcineva;

- sa puna si sa raspunda la

intrebari; - sa scrie un CV atunci

cand face o angajare

Interviuri, CV:

- interviu;

- participare la discutii; - biografie scrisa

- simulare;

- problematizare;

- studiu de caz; - interpretare de rol

- casete audio si video; - folii;

- diverse CV

- evalueaza CV-ul unui coleg

- sa inteleaga termenii

utilizati;

- sa se faca inteles

Informatii personale: - familia;

- relatii de familie

- problematizare; - simulare;

- interpretare de rol

- casete audio si video;

- folii

- realizeaza dialoguri

situationale

- sa descrie si sa dea detalii

asupra unor profesiuni

specifice domeniului;

- sa conceapa o cerere de angajare si sa dea raspuns

la o asemenea cerere

Meserii si profesiuni:

- oameni si meserii;

- viitoarea meserie; - fisa postului

- studiu de caz; - problematizarea;

- conversatia dirijata

- afise; - planse;

- prospecte

Concepe o cerere de angajare

pentru o anumita meserie

- sa cunoasca terminologia

tehnica de specialitate

Locul de munca: - masini si unelte;

- aparatura;

- proces de productie;

- studiu de caz;

- conversatia.

- planse;

- prospecte

Sa realizeze un dialog

situational

22

- materiale;

- comenzi;

- termeni de specialitate

- sa redacteze scrisori catre persoane cu activitati

diferite

Corespondenta:

- redactare scrisori

- problematizare; - corespondenta;

- studiu de caz.

- carti, reviste de specialitate - redactare corespondentei in

functie de activitate

23



obiectivelor se va ţine cont de competenţele specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi

informaţii din mass-media şi documente din domeniul specialităţii.

Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise, observaţii sistematice, proiecte,

portofolii.

Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte teoretice şi practice ale

specialităţii.

Bibliografie

Dicţionar tehnic E-R şi R-E, Ed. Tehnică

IAMI Iron Age Metalworking International, 1978-1986

Bantaş A et. Al., Limba Engleză – Ştiinţă şi tehnică, EDP, Bucureşti, 1981

Levitchi L., Îndrumar pentru traducătorii din limba engleză, TUB, Bucureşti, 1981

Lipnitsky A, The Melting of Cast Iron and Non-ferrous Allozy, peace Publishers, Moscow, 1975

Patrascu O, Translation – Orientted Approach to Teaching EST, Galaţi, 1988

Maistru termo energetician

Documents

Transcript of Maistru termo energetician