Maistru termo energetician
-
Upload
marinela3676 -
Category
Documents
-
view
57 -
download
5
description
Transcript of Maistru termo energetician
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETARII SI TINERETULUI
ŞCOALA POSTLICEALĂ DE MAIŞTRI
CURRICULUM
PENTRU SPECIALIZAREA ,,MAISTRU
TERMOENERGETICIAN”
DROBETA TURNU SEVERIN
2004
INTRODUCERE
Curriculumul pentru Şcoala Postliceală de Maiştri, specializarea Maistru termoenergetician,
asigură formarea unor competenţe tehnice specializate şi a unor competenţe de organizare şi conducere a
unei echipe de lucru.
Abordarea curriculară cuprinde toţi factorii care concură la realizarea procesului de învăţământ:
obiective, conţinut, condiţii materiale, metode didactice, metode şi parametrii de evaluare.
Curriculumul s-a dezvoltat pe module la specializarea de bază la care s-au adăgugat discipline
aplicate, precum ,,Informatică aplicată, Limbă modernă aplicată, Termohidraulica şi altele.
Sistemul modular de pregătire profesională constituie o combinaţie de module care permite
oricărei persoane, idiferent de vârstă ori de formare a sa iniţială, să se perfecţionze sau să-şi actualizeze
cunoştinţele, să se familiarizeze cu noile tehnici.
La gruparea disciplinelor tehnice în module am pornit de la faptul că ele pot fi parcurse
independent de restul sistemului, fiind centrate pe obiective, autonomia lor rezultând din activităţile de
învăţare proiectate în funcţie pe specializările cursanţilor. Aceasta ne permite corectarea din mers a
deciziilor iniţiale şi chiar reluarea unor module.
Pregătirea profesională pe discipline tehnice se realizează în trepte, de la general la particular,
ducând la specializare, asigurându-se interdependenţa dintre ele, atât pe orizontală cât şi pe verticală.
Maistrul termoenergetician este îndrumătorul activităţii de asamblare, exploatare, întreţinere şi
repararea mijloacelor de producţie. El coordonează funcţionarea punctelor de lucru, asigură planificarea
operaţiilor de diagnosticare, întreţinere şi reparare, întocmeşte documentele aferente, urmăreşte
respectarea graficelor de activităţi şi asigură legătura cu personalul tehnologic. Maistrul
termoenergetician îşi desfăşoară activitatea în societăţi comerciale mari ROMAG TERMO si ROMAG
PROD sau în întreprinderi mici şi mijlocii, unde desfăşurarea unui proces de producţie impune existenţa
unei mari varietăţi de maşini, utilaje şi instalaţii industriale în care sunt implicate valori materiale
semnificative.
Pentru a satisface o pregătire cât mai apropiată de locul de muncă, prezentul Curriculum conţine
module de specialitate opţionale: Gosposarirea energiei .
O atentie deosebita se va da organizarii elaborarii proiectului de diploma pentru care s-a alocat in
planul de invatamant 120 ore. Profesorii indrumatori au raspunderea de a organiza de asa natura activitatea
, incat elaborarea proiectului sa se realizeze in scoala , sub directa indrumare a acestora.
Tema proiectului de diploma se va transmite la timp ,cu un enunt foarte clar si va avea continutul
axat pe atributiile maistrului din societatea economica de la care provine.
Prin tematica se va stabili ca proiectul sa cuprinda partea scrisa ce va contine:
Memoriu justificativ
Cuprins propriuzis
-Parte organizatorica si economica a lucrarilor
-Desene de ansamblu , executie , scheme tehnice
-N.T.S.M. si P.S.I.
Partea practica a proiectului se va desfasura in cabinete sau direct pe fluxul tehnologic din cadrul
unor societati comerciale in care sunt utilizate linii tehnologice cu un inalt nivel tehnic.
VIZAT,
SCOALA PROF.ENERGETICA, REGIA AUTONOMA DE
ACTIVITATI NUCLEARE
Ing.Daniela Olteanu Dr.ing. R.Traicu
INSPECTORATUL SCOLAR JUD.MEHEDINTI
Insp. Spec.ing.G.Brehui
COLECTIVUL DE ELABORARE:
1. Dr. ing.ROŞU DORIN - Inspector Şcolar Centrul Naţional de
Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, membru al
Comisiei Naţionale de Specialitate
2.Dr. ing. TRAICU RODIN – Director general Regia Autonomă de
Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin
1. Ing. BREHUI GABRIELA – inspector de specialitate, Inspectoratul Şcolar
judeţean al jud.Mehedinţi
2. Ing. PÎRVULESCU GHEORGHE – profesor gr.did.I
3. Ing. OLTEANU DANIELA-RODICA – profesor gr.did. I
4. Ing. UNCHEŞIU MIRCEA-CORNEL – profesor gr.did.II
PLANUL DE INVATAMANT Specializarea : Maistru termoenergetician
Tipul de pregatire Modulul / Disciplina Numar de ore
Anul I Anul II
I. Pregatire
generala
Tehnologii asistate de
calculator
2 1
Legislatia muncii - 1
Modulul 1
Managementul intreprinderii si
productiei
1 1
Materiale industriale 2 -
Evidenta contabila primara 1 -
Total I 5 3
II. Pregatire
de
specialitate
Modulul 2
Cazane si turbine
2 3
Modulul 3
Gospodarirea energiei
1 1
Modulul 4
Centrale, statii si retele
electrice
1 2
Modulul 5
Protectia muncii, P.S.I. si
protectia mediului inconjurator
1 1
Modulul 6
Tehnica masurarii
2 2
Total II 7 9
III. Pregatire
optionala
Limba engleza aplicata 2 2
Psihologia muncii 1 1
Desen tehnic si de specialitate 2 2
Optional 1
Automatizari in termocentrale
1 1
Total III 6 6
TOTAL 19 18
Nota:
Anual se va proiecta un stagiu de pregatire practica in saptamani comasate cu durata de trei saptamani (120
ore) care se recomanda a fi structurat astfel:
Numar de ore
Anul 60 ore 60 ore
Anul I Stagiu de specialitate Tehnologii asistate de
calculator
Anul II Stagiu de specialitate Stagiu pentru pregatirea
proiectului de absolvire
Nota privind practica: Instruirea practică se organizează în ultimele 3 săptămâni din sem II cu 40 ore pe
săptămână.
Practica de proiect (documentare si finalizarea proiectului de absolvire) se
organizeaza in ultimele 3 saptamani de scolarizare, sem.IV, cu 40 de ore pe saptamana.
CURRICULUM SPECIALIZAREA: MAISTRU TERMOENERGETICIAN
TURNU SEVERIN, 2004
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT ANUL I
Specializarea : Maistru termoenergetician
Tipul de
pregatire
Modul/disciplina
Ore/sapt
Anul I
Sem I Sem II
I. Pregatire
generala
Tehnologii asistate de calculator 2 2
Modulu M1:Managementul intreprinderii si
productiei
1 1
Materiale industriale 2 2
Evidenta contabila primara 1 1
Total I 5 5
II. Pregatire
de
specialitate
Modulul M2:Cazane si turbine 2 2
Modulul M3:Gospodarirea energiei 1 1
Modulul M4:Centrale, statii si retele electrice 1 1
Modulul M5:Protectia muncii, PSI si protectia
mediului inconjurator
1 1
Modulul M6:Tehnica masurarii 2 2
Total II 7 7
III.
Pregatire
optionala
Limba engleza aplicata 2 2
Psihologia muncii 1 1
Desen tehnic si de specialitate 2 2
Optional O1:Automatizari in termocentrale 1 1
Total III 6 6
TOTAL ORE TEORIE PE SAPTAMANA 19 19
Instruire practica 120
NOTĂ: INSTRUIREA PRACTICĂ SE ORGANIZEAZĂ ÎN ULTIMELE 3 SĂPTĂMÂNI DIN
SEM II CU 40 ORE PE SĂPTĂMÂNĂ
Organizarea modulelor
Anul I Săptămâna Modul
M1
1ora/spt
Modul
M2
2 ore/spt
Modul
M3
1ora/spt
Modul M4
1ora/spt
Modul M5
1ora/spt
Modul M6
2 ore /saspt
Modul
opţional
O1
1ore/spt
1 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
3 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
4 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
5 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
6 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
7 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
8 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
9 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
10 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
11 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
12 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
13 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
14 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
15 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
16 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
17 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
18 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
19 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
20 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
21 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
22 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
23 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
24 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
25 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
26 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
27 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
28 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
29 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
30 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
31 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
32 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
33 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
34 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
35 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
36 M1 M2 M3 M4 M5 M6 O1
DISCIPLINA : TEHNOLOGII ASISTATE DE CALCULATOR
Structura competenţelor
A. De cunoaştere
Identificarea componentelor unui sistem de calcul
Descrierea structurii unui sistem de calcul
Explicarea funcţiilor unui sistem de calcul
Definirea sistemului de operare
Descrierea conceptelor cu care operează sistemul de operare
Definirea programelor utilitare şi descrierea mecanismelor de acţiune ale
acestora
Explicarea modului în care se realizează un document Word
Explicarea modului în care se realizează un document Excel
Comunicarea cu mediul intern şi extern prin intermediul INTERNET
Descrierea şi folosirea diferitelor tipuri de date care intervin în prelucarea
informaţiilor
Identificarea operaţiilor efectuate asupra unor baze de date în scopul realizării
unei prelucrări specificate
Descrierea operaţiilor necesare pentru utilizarea unui program de proiectare
asistată de calculator
B. De execuţie
Aplicarea informaţiilor referitoare la componentele unui sistem de calcul şi
modul de utilizare al acestora
Utilizarea unui sistem de operare şi a programelor utilitare
Realizarea unor documente cu ajutorul editorului de text şi a editorului de foi de
calcul
Folosirea cunoştinţelor despre bazele de date în scopul rezolvării unor probleme
specifice domeniului de activitate
Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD pentru proiecte specifice domeniului
C. Sociale
Înţelege că mânuieşte cea mai performantă tehnică de lucru
Realizează lucrări complexe cu aplicare din de în ce mai diversă
Sesizează reducerea substanţială a timpului de lucru prin prelucrarea
informatizată a datelor economico-sociale
Apreciază pozitiv faptul că autoinstruirea este continuă pentru că şi noul în
informatică este continuu
Înţelege că trecerea la noul sistem de lucru implică tot mai mult lucrul în echipă ,
transferul de cunoştinţe intre membrii echipei
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
crt.
Conţinut tematic Metodologie
Forme de
activitate/metode
Criterii de performanţă
1. 1.Rolul şi funcţiile sistemelor de calcul
1.1 Noţiuni introductive
1.2 Structura unui sistem de calcul
1.3 Funcţiile unui sistem de calcul
-explicaţia
-conversaţia
-problematizarea
-activitatea frontală
- explicarea funcţiilor unui sistem de calcul
- enumerarea şi identificarea componentelor
unui calculator
2. 2.Sisteme de operare
2.1 Concepte de bază şi caracteristici
2.2 Elemente de interfaţă
2.3 Programe utilitare (arhivare-dezarhivare ,
antivirus)
-explicaţia
-conversaţia
-exercitiul
-activitate individuală
- definirea funcţiilor unui sistem de operare
- recunoaşterea şi folosirea elementelor de
interfeţei Windows
- utilizarea facilităţilor oferite de programele
utilitare
3. 3.Birotică
3.1 Prelucrarea textelor
3.1.1 Operaţii cu fişiere document
3.1.2 Editarea documentului
3.1.3 Formatarea documentului
3.1.4 Tipărirea documentului
3.2 Prelucrarea foilor de calcul
3.2.1 Operaţii cu fişiere document
3.2.2 Mecanismul de lucru cu celule şi
referinţe
3.2.3 Utilizarea formulelor şi sortarea datelor
3.2.4 Formatarea celulelor şi a documentului
3.2.5 Tipărirea documentului
3.3 Transferul datelor între aplicaţii
3.4 Internetul
-explicaţia
-conversaţia
-problematizarea
-demonstraţia
-exerciţiul
-activitate individuală
-crearea ,salvarea , inchiderea , deschiderea
fişierelor document
- folosirea opţiunilor de editare a
documentului
- reprezentarea informaţiilor în forme cât mai
variate folosind un editor de text sau de foi de
calcul (text , imagine , grafică , etc.)
- realizarea unor aplicaţii simple de tip
statistici , centralizatoare , etc.
- utilizarea mijloacelor moderne de
3.4.1 Noţiuni introductive
3.4.2 Servicii asigurate de reţeaua internet
comunicaţie(Internet , poştă electronică)
4. 4.Iniţiere în FoxPro
4.1 Noţiuni de bază
4.2 Sisteme de gestiune a bazelor de date
4.3 Operatii elementare asupra bazelor de date
4.4 Prelucrări statistice asupra bazelor de date
4.5 Limbajul de programare în FoxPro
4.6 Generatoare
-explicaţia
-conversaţia
-problematizarea
-demonstraţia
-exerciţiul
-activitate individuală
- crearea , sortarea ,vizualizarea unei baze de
date
- adăugarea, modificarea, ştergerea, căutarea
înregistrărilor
- utilizarea aplicaţiilor în FoxPro pentru
rezolvarea unor probleme specifice domeniului
5. 5.Aplicaţii de tip Cad (AutoCad)
5.1 Prezentare generală
5.2 Tehnici de realizare a desenelor în AutoCad
5.3 Operaţii şi modificări ce se pot aplica
desenelor
5.4 Plasarea textului şi a cotelor
-explicaţia
-conversaţia
-problematizarea
-demonstraţia
-exerciţiul
-activitate individuală
-specificarea sistemului de coordonate , a
formatului paginii , a unităţilor de măsură şi a
preciziei de afişare
- desenarea şi editarea unor elemente
geometrice
- inserarea elementelor specifice desenelor
tehnice
- realizarea unei aplicaţii de tip Cad
RECOMANDĂRI PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE
Studiul disciplinei ,,Tehnologii asistate de calculator” are caracter teoretic şi practic, predarea
disciplinei se va desfăşura în laboratorul de informatică. Predarea disciplinei va fi orientată pe rezolvarea
de probleme, utilizându-se preponderent metoda învăţării prin descoperire şi punându-se accent pe analiza
problemei. Realizarea diferitelor proiecte în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor
de lucru în echipă.
Prezentarea aspectelor de proiectare asistată de calculator trebuie să fie realizată în strânsă
concordanţă cu standardele în vigoare referitoare la desenele tehnice. Este important să se sublinieze
avantajele proiectării asistate de calculator (arhivare, parametrizare, automatizare a proiectării, conectare
în sisteme informaţionale şi în procese tehnologice).
Pentru proiectarea didactică eficientă, profesorul trebuie să-şi propună finalizarea unei etape de
instruire într-o şedinţă de lucru de 2 ore, astfel încât să nu mai fie necesară reluarea anumitor secvenţe
dintr-o şedinţă anterioară.
BIBLIOGRAFIE
1. Emanuela Cerchez, Marinel Şerban – Tehnologia informaţiei, Ed. L&S Infomat, Buc., 1999
2. Radu Mârşan s.a. – Informatică aplicată, EDP, Bucureşti, 1995
3. Tudor Sorin s.a. – Tehnologia informaţiei, Ed. L&S Infomat, Buc., 1999
4. Dan Ionescu s.a. – Baze matematice pentru calculatoare numerice, Ed. tehnică, Buc., 1978
5. Ioan Odăgescu s.a. – Programarea avansată a calculatoarelor personale,Ed.Militară,Buc, 1993
6. Dorin Zaharie, Pavel Năstase – Sisteme expert de gestiune, Ed. Romcart, Bucureşti, 1993
7. Susanne Weixel – Word pentru Windows, Ed. Teora, Bucureşti, 1996
8. Joshua C. Nossiter – Utilizare Excel pentru Windows, Ed. Teora, Bucureşti, 1996
9. Jenna Howard, Michael Howard - Corel Draw, Ed. Teora, Bucureşti, 1996
10. Scott Mueller – PC depanare şi modernizare, Ed. Teora, Bucureşti, 1998
11. Mioriţa Ilie – Norton Commander, Ed. Teora, 1997
MODULUL 1: MANAGEMENTUL INTREPRINDERII SI PRODUCTIEI
STRUCTURA COMPETENŢELOR
A. DE CUNOAŞTERE
Explică rolul şi funcţiile managementului într-o întreprindere
Defineşte conceptele de bază ale managementului
Prezintă metode, tehnici, strategii specifice managementului unităţilor de productie
Explică elementele sistemului de management al calităţii
Identifică documentele care stau la baza unui management eficient
B. DE EXECUŢIE
Propune soluţii de optimizare a activităţii în funcţie de rezultatele obţinute în procesul
de producţie
Elaborează planul managerial, regulamente de organizare si funcţionare, organigrama,
fişe de post şi alte documente specifice
Respecta obligatiile pe care le are prin contractul de munca
C. SOCIALE
Utilizează limbajul adecvat
Respectă disciplina tehnologică si ierarhia organizaţională
Asumarea rolului în echipă, dezvoltarea conştiinţei de leadership
Adaptarea la cerinţele pieţei şi la dinamica evoluţiei tehnologice
Manifestă simţ estetic, gândire critică si creativitate
Conştientizează dubla valenţă de producător şi beneficiar într-un sistem de asigurare a
calităţii
Foloseşte un comportament ecologic în activitatea profesională
Contribuie la ridicarea prestigiului firmei
STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI
Nr
.
crt
.
Conţinut tematic Metodologie
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
1.
1. INTRODUCERE IN MANAGEMENT ŞI
MANAGEMENTUL GENERAL
1.1. Definirea managementului
1.2. Concepte de bază în înţelegerea
managementului
1.3. Evoluţia în abordarea managementului
- prezentare frontală;
- dezbatere;
- folii retroproiector şi fişe de lucru
- defineşte rolul managementului cu
conceptele de bază ale
managementului;
- descrie evoluţia conceptului de
management de-a lungul timpului
2. 2. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI
2.1.Clasificări
2.2.Teorii alternative în management
- expuneri şi discuţii
- prezentare frontală
- analiza comparativă
- folii retroproiector şi fişe de lucru
- clasifică principiile managementului
după diferite criterii
- enumeră / explică principiile
managementului
- precizează teoriile alternative în
management
3.
3. PROCESUL CONDUCERII
3.1. Definire
3.2. Funcţiile conducerii.
3.3. Metode de conducere şi
tehnici conducere
- expuneri şi discuţii
- prezentare frontală
- folii retroproiector şi fişe de lucru
- defineşte procesul de conducere şi
elementele acestuia
- enumeră şi explică funcţiile
conducerii
- clasifică metodele şi tehnicile de
conducere
4.
4. MODALITĂŢI DE ABORDARE A
INTREPRINDERILOR
4.1. Abordarea morfologică
4.2. Abordarea tipologică
4.3. Abordarea sistemică
- expuneri şi discuţii
- prezentare frontală
- analiza comparativă
- folii retroproiector
- precizează cele trei modalităţi de
abordare a întreprinderilor şi
exemplifică
5. 5. STRUCTURI DE ORGANIZARE ŞI
TEHNOLOGII DE ANALIZĂ
5.1. Definire.
- prezentare frontală
- discuţii şi joc de rol
- studiu de caz
- defineşte S.O.
- precizează tipurile, principiile şi
criteriile S.O.
5.2. Tipuri de S.O.
5.3. Principii şi criterii de
constituire S.O.
5.4. Etape de elaborare a S.O. 5.5. Regulament de Organizare şi Funcţionare ROF
5.6. Comunicaţie şi motivaţie
(sistem informaţional, obstacole în
circulaţia informaţiilor)
5.7. Fişa postului
- analiza comparativă a surselor de
informaţie
- formulare tipizate specifice
- enumeră etapele de elaborare ale S.O.
- elaborează un R.O.F.
- precizează elementele unui sistem
informaţional, modalităţile de
interacţiune şi factorii perturbatori
- elaborează fişa postului pentru
diferite categorii de personal
6.
6. DECIZIA
6.1.Locul şi rolul deciziei
6.2.Factorii determinanţi
6.3.Etape şi principii în procesul de
luare a deciziei
6.4.Metode, tehnici şi procedee de luare
a deciziei
6.5.Decizia colectivă
- exemplificarea prin experienţe
personale
- exerciţii şi discuţii
- fişe de lucru
- studiu de caz
- analiza comparativă
- stabileşte rolul deciziei în
management
- precizează factorii determinanţi în
luarea deciziei
- enumeră etapele şi principiile
procesului de luare a deciziei
- descrie şi aplică metode, tehnici şi
procedee de luare a deciziei;
- participă împreună cu colegii la
luarea unei decizii colective cu privire
la cazul prezentat
7.
7. ORGANIZAREA ÎN UNITĂŢILE
ECONOMICE
7.1.Cerinţe generale
7.2.Elemente a sistemului de lucru al
conducerii
7.3.Stiluri de conducere
7.4.Măsuri de utilizare mai eficientă a
timpului de muncă
7.5.Managementul calităţii produselor
şi serviciilor
- prezentarea de materiale
informative
- exerciţii şi discuţii
- fişe de lucru
- studiu de caz
- analiza comparativă
- precizează cerinţele generale ale
organizării în activităţile de
productie;
- enumeră elementele sistemului de
lucru al conducerii unei unităţi de
productie;
- descrie diferite stiluri de conducere,
apreciind avantajele / dezavantajele
acestora;
- determină măsurile de utilizare
eficientă a timpului de muncă pentru
cazurile prezentate
- enumeră elementele sistemului de
management al calităţii
8. 8. MEDIUL
8.1.Mediul intern
8.2.Mediul extern
- studiu de caz
- aplicaţii
- analiza comparativă şi discuţii
- stabileşte influenţele mediului extern
asupra mediului intern
- elaborează convenţii de parteneriat
9. 9. RESURSE UMANE ŞI FINANCIARE
9.1.Caracteristici ale resurselor
9.2.Resurse umane
9.3.Resurse financiare
- prezentare frontală;
- dezbatere;
- aplicaţii
- folii retroproiector şi fişe de lucru
- descrie caracteristicile resurselor
- enumeră resursele naturale şi
financiare - elaborează organigrama unei unităţi
economice
- elaborează un proiect de finanţare
10. SOCIETĂŢI COMERCIALE. FORME,
MODUL DE CONSTITUIRE ŞI DE
FUNCŢIONARE
10.1.Societăţi comerciale
10.2.Organizarea şi desfăşurarea unor activităţi
economice pe baza liberei iniţiative
10.3.Managementul I.M.M.-urilor
- prezentare frontală;
- dezbatere;
- folii retroproiector şi fişe de lucru
- descrie diferite tipuri de societăţi
comerciale;
- exemplifică modalităţi de organizare
şi desfăşurare a unor activităţi
economice.
10.
11. CONTRACTUL DE MANAGEMENT
11.1.Necesitatea încheierii contractului de
management
11.2.Conţinutul cadru al contractului de
management
11.3.Modalităţi de concretizare a contractului de
management
- prezentarea de materiale
informative
- discuţii şi exerciţii
- problematizare
- descrie contractul de management;
- elaborează un contract de
management.
12.
12. CONDUCEREA SHIMBĂRILOR
12.1 Schimbarea – element
dinamizator
12.2 Factorii care determină
rezistenţa la schimbare
12.3 Managementul şi strategiile
pentru schimbare în contextul
economiei de piaţă
- prezentarea frontală
- discuţii şi exerciţii
- problematizare
- defineşte rolul schimbării ca element
dinamizator;
- enumeră factorii care determină
rezistenţa la schimbare
- elaborează o strategie de schimbare
pentru o situaţie dată
13. 13. STUDII DE CAZ – MINIPROIECT - studiu de caz
- elaborează un miniproiect
managerial, pentru o unitate de
productie
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare
Predarea modulului se recomandă a fi realizată prin metode active care să
urmărească îmbinarea permanentă a elementelor teoretice cu cele întâlnite în practică.
La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele specifice urmărite.
În comunicarea noilor cunoştinţe este de dorit antrenarea elevilor aşa încât acestea să vină
din partea elevilor , iar profesorul să organizeze şi să sintetizeze materialul oferit. Se pot
utiliza fişe de lucru concepute astfel încât să asigure o paletă cât mai largă de activităţi
pentru elevi: ţnvăţare prin descoperire, studiul de caz, metoda problematizării, metoda
proiectului, ş. a.
Evaluarea se va face prin prisma obiectivelor urmărite şi va fi formativă şi sumativă.
În activitatea concretă se va pune accent şi pe autoevaluare atât pentru cadrul didactic cât
şi pentru elev. Autoevaluarea cadrului didactic presupune analiza rezultatelor obţinute de
elevi la testele de evaluare. Autoevaluarea pentru elevi urmăreşte ca ei să devină capabili
să-şi verifice singuri fişele de lucru şi miniproiectele.
Ca resurse se vor folosi: cataloage, pliante, normative, filme, planşe, foliir
etroproiector, ş.a.
Bibliografie
1. Natalia Stoica, Economia şi organizarea producţiei, E.D.P. 1994 Bucureşti
2.Aurelia deaconescu,ş.a. Organizarea activităţii unităţilor economice, E.D.P.1994 Buc.
3.Documentaţia existentă în secţiile agentului economic.
4. Natalia Stoica, Economia şi organizarea producţiei, E.D.P. 1994 Bucureşti
5.Aurelia deaconescu,ş.a. Organizarea activităţii unităţilor economice, E.D.P.1994 Buc.
6.Documentaţia existentă în secţiile agentului economic.
MATERIALE INDUSTRIALE
STRUCTURA COMPETENŢELOR A. DE CUNOAŞTERE
însuşirea principalelor cunoştinţe referitoare la nomenclatorul materialelor utilizate
în mod curent în procesul de producţie, a proprietăţilor şi caracteristicilor acestora;
formarea capacităţii de a analiza, înţelege şi explica fenomenele fizice şi chimice pe
care se bazează procesele tehnoloigice de elaborare a diferitelor categorii de
materiale;
formarea gândirii deschise;
iniţierea în limbaje tehnice specifice domeniului termoenergetic;
B. De execuţie formarea deprinderilor de a înţelege şi folosi materialele prevăzute în procesele
tehnologice în concordanţă cu cerinţele normelor şi standardelor în vigoare;
formarea capacităţii de a aplica cunoştinţele dobândite la această disciplină în situaţii
reale ale proceselor de producţie;
capacitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în procese tehnologice în concordanţă cu
cerinţele normelor şi standardelor în vigoare;
formarea competenţelor polifuncţionale prin care se asigură capacitatea de a interveni
în activităţi conexe cu activitatea de bază ţinând cont de dezvoltarea automatizării şi
robotizării;
dezvoltarea spiritului ştiinţific de cercetare, amplificarea capacităţilor creative;
implementarea pe tehnologie a modalităţilor de realizare a calităţii şi fiabilităţii
produselor;
C. SOCIALE formarea unei personalităţi deschise, adaptabile la schimbarea de tip novator;
crearea abilităţilor pentru realizarea produselor de calitate competitive la un preţ
rezonabil;
luarea în considerare a factorilor de risc;
înţelegerea raportului între tehnologie, mediu şi cultivarea unui comportament
ecologic;
formarea convingerii că indiferent de domeniul unde lucrează un maistru, acesta
trebuie să cunoască aspecte ale ştiinţei materialelor, legate de producerea, prelucrarea
şi utilizarea lor
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI Modulul : PROPRIETĂŢILE ŞI STRUCTURA MATERIALELOR METALICE
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
1
Noţiuni generale despre metale şi aliaje
definirea şi clasificarea materialelor;
obiectivul studiului materialelor;
definirea metalelor şi aliajelor;
componentele unui aliaj
-expunerea;
-conversaţia;
-demonstraţia;
-descoperirea
dirijată
-identifică matedrialele sub formă de mostre sau în
componenţa unor produse;
-deosebeşte metalele de aliaje;
-recunoaşte elementele componente ale unui a;iaj de
compoziţie dată;
-recunoaşte metalele şi aliajele fizice;
-numeşte proprietăţile fizice pe baza cărora alege
materiale metalice pentru anumite piese, scule sau
obiecte
2
Proprietăţile fizice şi chimice ale
metalelor şi aliajelor luciul metalice;
culoarea specifică;
densitatea;
fuzibilitatea;
dilatarea termică;
conductivitatea termică
conductibilitatea electrică
proprietăţile magnetice;
rezistenţa la coroziune
refractarietatea
-demonstraţia;
-conversaţia;
-observaţia dirijată
-numeşte proprietăţile fizice pe baza cărora alege
materialele metalice pentru anumite piese, scule sau
obiecte
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
3
Proprietăţile şi încercările mecanice ale metalelor şi
aliajelor
elasticitatea;
plasticitatea;
duritatea (LT)
rezistenţa mecanică (LT)
rezilienţă (LT
rezistenţa la oboseală
-conversaţia;
-demonstraţia;
-activitatea de
laborator.
-recunoaşte materialele metalice după proprietăţile
mecanice;
-determină duritatea, rezilienţa şi rezistenţa
mecanică pe diferite probe metalice şi epruvete.
4
Proprietăţile şi încercările
tehnologice ale metalelor şi aliajelor capacitatea de turnare;
deformarea plastică (LT);
sudabilitatea;
prelucrarea prin aşchiere;
călibilitatea;
-demonstraţia;
-activitatea de
laborator;
-conversaţia;
-determină deformabilitatea plastică a diferitelor
materiale metalice prin forjare şi îndoire;
-precizează, prin comparaţie, proprietăţile
tehnologice a diferitelor materiale metalice şi
factorii care le determină;
5
Solidificarea metalelor şi aliajelor
definiţie;
etapele procesului de solidificare;
factorii ce influenţează solidificarea
solidificarea spontană şi solidificarea forţată
-demonstraţia;
-conversaţia;
-observaţia dirijată
-precizează influenţa anumitor factori asupra
etapelor solidificării şi respectiv asupra mărimii şi
uniformităţii cristalelor
6
Structura cristalină a metalelor şi aliajelor
formarea structurii cristaline;
-expunerea;
-demonstraţia;
-dialogul.
-ştie să caracterizeze structura cristalină şi să
motiveze de ce aceasta apare în starea de agregare
solidă a materialelor metalice;
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
reţele cristaline caracteristice metalelor.
Defecte de reţea
-specifică la ce metale se întâlneşte fiecare tip de
reţea cristalină şi influenţa acesteia asupra
proprietăţilor.
7
Constituenţii struc turale ai
materialelor metalice formarea şi proprietăţile constituienţilor
structurali;
interdependenţa dintre structura şi
proprietăţile materialelor metalice (LT:
pregătirea probelor metalografice;
determinarea macro şi microstructurii la
microscopul metalografic).
-expunerea;
demonstraţia;
activitatea de
laborator;
-recunoaşte şi caracterizează constituenţii structurali
8
Aliaje fier-carbon
proprietăţile fierului şi carbonului;
definirea aliajelor feroase, a fontelor şi
oţelurilor;
elaborarea aliajelor feroase
demonstraţia;
-conversaţia;
-observaţia dirijată
-recunoaşte, după procentul de carbon, care aliaje
feroase sunt fonte şi care oţeluri;
-cunoaşte sub ce formă structurală se găseşte
carbonul în fonte şi oţeluri;
-caracterizează stărtile polimorfice ale fierului;
-cunoaşte rolul materiilor prime din încărcătura
cuptoarelor de elaborare
9
Diagrama de echilibru a aliajelor feroase
definirea diagramei de echilibru;
variante ale diagramei fier-carbon;
puncte c ritice, linii principale şi
transformări principale pe diagrama fier-
-expunerea;
-demonstraţia;
-descoperirea
dirijată;
-activitatea de
-determină pe diagrama de echilibru fier-carbon
structura unui aliaj feros având un anumit conţinut
de carbon şi încălzit la o anumită temperatură;
-recunoaşte la microscop constituenţii structurali ai
aliajelor feroase;
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
cementită
constituenţi structurali normali prezenţi pe
diagrama fier-cementită (LT: determinarea
structurii aliajelor feroase pe diagrama fier-
carbon)
laborator
10
Fonte
fonte brute (nealiate şi aliate ): clasificare,
simbolizare, proprietăţi, utilizări;
fonte turnate în piese : clasificare,
simbolizare, proprietăţi, utilizări (LT:
identificarea fontelor după simbolizare şi
structură)
-expunerea;
-demonstraţia;
-conversaţia;
-aplicaţii practice;
-activitate de
laborator
-identifică fontele după simbolizare şi structură;
-precizează proprietăţile si întrebuinţările fontelor
11
Oţeluri
clasificarea oţelurilor;
oţeluri carbon pentru construcţii (notrare,
proprietăţi, utilizări)
oţeluri carbon pentru scule (notrare,
proprietăţi, utilizări)
-expunerea;
-demonstraţia;
-conversaţia;
-aplicaţii practice;
-activitate de
laborator
-identifică oţelurile după simbolizare şi structură;
-precizează proprietăţile si întrebuinţările oţelurilor
12
Modificarea structurii şi a
proprietăţilor aliajelor feroase prin
deformări plastice şi tratamente
termice -Modificarea structurii şi proprietăţilor aliajelor
feroase prin deformări plastice:
definirea deformării plastice;
-expunerea;
-demonstraţia;
-conversaţia;
-activitate de la
-recunoaşte modificările structurale care au avut loc
în urma deformării plastice la cald şi la rece;
-arată influenţa structurii rezultate după deformare
plastică asupra proprietăţilor;
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
operaţii de deformări plastice;
deformări plastice la rece;
deformări plastice la cald;
modificarea proprietăţilor mecanice şi
tehnologice (LT: studierea structurii
aliajelor feroase după deformare plastică)
-Modificarea strcturii şi a proprietăţilor aliajelor
feroase prin tratamente termice:
definirea şi scopul tratamentelor termice;
ciclogramă de tratament termic, parametrii
termici şi temporali;
clasificarea tratamentelor termice;
recoacerea;
călirea;
revenirea;
tratamente termochimice (definiţie, scop,
clasificare, cementare, nitrurare, metalizare
prin difuzie)
LT: studierea structurii aliajelor feroase
după tratamente termice
-justifică necesitatea efectuării tratamentelor
termice în cazul unor piese şi scule;
-deosebeşte tipurile de tratamente termice şi
argumentează scopul acestora;
recunoaşte modificările structurale ce au loc prin
tratamente termice;
-arată influenţa structurii obţinute prin tratament
termic asupra proprietăţilor;
13
Metale şi aliaje neferoase
cupru şi aliajele sale;
aluminiul şi aliajele sale;
zincul şi aliajele sale;
magneziul şi aliajele sale;
staniul; plumbul;
aliaje staniu-plumb ;
-expunerea;
-demonstraţia;
conversaţia;
folosirea STAS-
urilor
-identifică aliajele neferoase după modul de
simbolizare;
-precizează proprietăţile şi întrebuinţările metalelor
şi aliajelor neferoase;
-recunoaşte procedeele de protejare a diferitelor
materiale metalice
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
nichelul, cromul;
aliaje nichel-crom
coroziunea materialelor metalice şi protecţia
împotriva coroziunii
14
Materiale nemetalice
materiale semiconductoare şi
electroizolante;
lubrefianţi;
lichide de răcire;
materiale de etanşare
materiale abrazive;
degresanţi; decapanţi;
matedriale de construcţii; combustibili
-expunerea;
-conversaţia;
-demonstraţia.
-identifică diferite matedriale nemetalice;
-precizează scopul folosirii diferitelor materiale
nemetalice;
EVIDENTA CONTABILA PRIMARA
INTRODUCERE
PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA EVIDENTA
CONTABILA PRIMARA CUPRINDE NOŢIUNILE OBLIGATORII PENTRU A FI PARCURSE DE ELEVII ŞCOLII DE MAIŞTRI PE
PARCURSUL ANULUI I DE STUDIU. Maistrul trebuie să fie capabil să desfăşoare o activitate de calitate în domeniul
energetic, corespunzător ocupaţiilor pe care le poate avea, prezentate în standardul
ocupaţional şi unităţilor de competenţă cerute de agentul economic.
Având în vedere transformarea economiei româneşti într-o economie de piaţă reală, în
care se presupune că toţi agenţii economici trebuie să fie competitivi, viitorii maiştri din
domeniul energetic trebuie să răspundă acestor cerinţe.
Parcurgerea conţinuturilor prevăzute va urmări formarea unor deprinderi preponderent
practice, utilizarea limbajului economic de specialitate, analiza şi înţelegerea fenomenelor
economice.
De asemenea, se va urmări formarea capacităţii de a manifesta o conduită civilizată în
cadrul echipei pe care o va conduce (sau din care face parte) şi căpătarea unor competenţe
de comunicare bine dezvoltate.
Rezolvarea unor probleme cu caracter economic, specifice domeniului energetic, ca şi
aplicarea standardelor de calitate în efectuarea lucrărilor, constituie unul dintre obiectivele
majore ale programei.
EVIDENTA CONTABILA PRIMARA
Obiectivele si motivatia Continut tematic Metode si procedee Mijloace si materiale
didactice
Criterii de evaluare
sa explice importanta
organizarii contabilitatii în cadrul întreprinderii pentru
îndeplinirea functiilor de
raportare financiara externa si a celei de sustinere
manageriala
Intreprinderea si contabilitatea 1. Intreprinderea
abordare economica si juridica;
caracterizare - tipuri de
întreprinderi.
2. Procesele economice
Conversatia
Explicatia
Problematizarea
diapozitive
folii
Legea contabilitatii si
Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii
casete video cu tipuri de
intreprinderi
recunoaste principalele
tipuri de societati comerciale in care se
organizeaza contabilitatea
conform legii contabilitatii
sa prezinte contabilitatea ca
disciplina economica si sa
cunoasca principiile si procedeele metodei
contabilitatii pentru a da o
imagine fidela patrimoniului
Obiectul si metoda contabilitatii
1. Sfera de cuprindere a obiectului contabilitatii;
2. Metoda contabilitatii;
3. Principiile contabile; 4. Procedeele metodei
contabilitatii.
Conversatia
Expunerea
Explicatia
Problematizarea
folii
Regulamentul de aplicare a
Legii contabilitatii
delimiteaza elementele
patrimoniale
diferentiaza tehnica
contabila de disciplina stiintifica
sa descrie elementele
patrimoniale si sa prezinte
echilibrul intern al
patrimoniului pentru delimitarea acestora żi
înregistrarea lor în
contabilitate
Patrimoniul agentilor economici
1. Patrimoniul – abordare
economica, juridica si economico-juridic;
2. Structuri patrimoniale.
Expunerea
Conversatia
Exercitiul
folii abordeaza patrimoniul din
punct de vedere economic,
financiar si juridic
sa descrie modelul de
principiu al bilantului contabil si sa prezinte
conceptul de echilibru
bilantier pentru a determina
Modele de baza privind situatia patrimoniala si rezultatele
obtinute
1. Bilantul contabil - instrument al dublei reprezentĺri;
Conversatia
Explicatia
Exercitiul
bilant contabil (formulare
tipizate
intocmeste bilanturi
contabile simplificate
Obiectivele si motivatia Continut tematic Metode si procedee Mijloace si materiale
didactice
Criterii de evaluare
coret rezultatele si a le
prezenta prin bilantul contabil
2. Tipuri de modificari bilantiere;
3. Contul de rezultate analizeaza operatiile
economice si stabileste
tipurile de modificari determinate de acestea
sa analizeze operatiile
economice;
sa înregistreze operatiile
contabile în formule
contabile fiind capabili s` aplice tehnicile de
înregistrare în conturi
Teorie si model privind contul
1. Contul si dubla înregistrare;
2. Structura contului. Reguli de functionare;
3. Dubla înregistrare si
corespondenta conturilor; 4. Analiza contabil` si formula
contabil`;
5. Felurile conturilor.
Conversatia
Demonstratia
Exercitiul
folii
program contabil privind
fluxuri de operatii economico-
financiare înregistrate în
contabilitate
calculator si LCD
opereaza datele contabile in
conturi conform regulilor
de functionare a acestora
sa prezinte grupele de
conturi pe tipuri de
elemente patrimoniale si sa
înregistreze fluxuri de operatii economico-
financiare prin sistemul de
conturi .
Analiza si functionarea conturilor
1. Clasificarea conturilor;
2. Analiza si functionarea sistemului de conturi.
Conversatia
Exercitiul
planse
folii
plan conturi
selecteaza din planul de
conturi potrivit operatiilor
care se deruleaza conturile
corespondente
sa prezinte importanta
documentelor în înregistrarea operatiilor
economice;
sa întocmeasca documente
prin care sa se furnizeze utilizatorilor informatii
clare si utile
Documentele contabile 1. Documente justificative;
2. Registre contabile;
3. Documente contabile de sinteza; 4. Gestiunea documentelor –
reconstituirea documentelor;
5. Forme de contabilitate.
Conversatia
Exercitiul
Problematizarea
documente contabile
(formulare tipizate)
planse
folii
recunoaste si completeaza
documente justificative si contabile
sa prezinte necesitatea
evaluarii si a reevaluarii
patrimoniului
sa prezinte categorii de
preturi ce stau la baza
evaluarii;
sa delimiteze necesitatea
Evaluarea patrimoniului
1. Evaluarea – notiune, principii; 2. Forme de evaluare;
3. Reevaluarea în contabilitate.
Conversatia
Explicatia
Exercitiul
Regulamentul aplicarii Legii
Contabilitatatii
planse
folii
utilizeaza metode diverse
pentru evaluarea elemente-
lor patrimoniale
Obiectivele si motivatia Continut tematic Metode si procedee Mijloace si materiale
didactice
Criterii de evaluare
reevaluarii pentru
cuantificarea corecta a elementelor patrimoniale si
redimensionarea
patrimoniului în raport cu indicele inflationist
sa identifice tipurile de
balante de verificare;
sa întocmeasca balante de
verificare pentru a
identifica erorile de înregistrare în conturi si
pentru centralizarea datelor
în vederea întocmirii bilantului contabil.
Balanta conturilor
1. Balanta - procedeu al metodei
contabilitatii, clasificare; 2. Tehnica întocmirii balantei de
verificare.
Conversatia
Demonstratia
Exercitiul
balante de verificare
(formulare tipizate)
program calculator
calculator si LCD
verifica corectitudinea
inregistrarilor in conturi
prin intermediul egalitatilor
balantei conturilor
sa evidentieze etapele si
modul de desfasurare a
inventarului;
sa regularizeze diferentele
rezultate din inventariere în
urma confruntarii bunurilor
economice existente cu
înregistrarile din suportul informational si
documentar, pentru
rezolvarea situatiilor aparute în gestionarea
valorilor economice
Inventarierea patrimoniului
1. Inventarierea ca procedeu al contabilit`tii;
2. Etapele desfasurarii
inventarierii.
Conversatia
Exercitiul
liste de inventar (formulare
tipizate)
efectueaza inventarierea
unei gestiuni
Recomanadări pentru activităţi de învăţare.
Se recomandă ca lecţiile să aibă un suport material corespunzător: planşe, diagrame,
folii de retroproiector, casete video, CD, documentaţie de specialitate, publicaţii privind
legislaţia în vigoare,etc.
Activităţile vor avea mai ales caracter aplicativ, deoarece viitorul maistru trebuie să
fie capabil să-şi organizeze fie echipa, fie o mică firmă privată,.
Se va avea în vedere formarea de competenţe polifuncţionale, prin care se asigură
capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază.
Orele de curs se vor desfăşura în cabinete de specialitate, dar şi la o centrala
electrică din care provin cursanţii.
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie.
Numărul de ore alocat fiecărei secvenţe va fi la latitudinea profesorului.
Spaţiul va fi organizat în aşa fel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii optime.
Evaluarea elevilor se va face pe tot parcursul anului prin evaluari curente, periodice
şi finale, la sfârsştul fiecărui semestru.
MODULUL 2. CAZANE SI TURBINE
STRUCTURA COMPETENTELOR
1 .De cunoaştere
descrie constructia si functionarea centralelor termoelectrice si de termoficare
defineste conditiile de functionare economica a cazanelor si turbinelor cu abur
explică logic principiul de funcţionarea cazanului de abur si a turbinelor cu abur sau
gaze
specifica criteriile de clasificare a cazanelor de abur si a turbinelor
defineste marimile caracteristice ale instalatiilor de cazane
explica rolul si constructia elementelor componente ale cazanelor si turbinelor cu
abur
defineste avariile care pot sa apara la instalatiile de cazane si turbine si metodele de
remediere a
defectiunilor
explică principalele operaţii de demontare şi montare a elementelor componente ale
cazanelor si turbinelor.
descrie instalatiile auxiliare ale cazanelor si turbinelor, rolul acestora in cadrul
ciclului termic, avariile care pot sa apara la acestea si metode de remediere a
defectiunilor
prezintă aparatele de măsură şi control utilizate in exploatare pentru urmarirea
parametrilor de functionare a instalatiilor de cazane si turbine.
explică principalele operaţii de demontare şi montare a elementelor componente ale
cazanelor si turbinelor
descrie şi argumentează soluţiile constructive, funcţionale şi de fiabilitate în condiţii
de siguranţă şi securitate
enumeră şi explică regulile generale şi individuale de protecţia muncii, de prevenire
a bolilor profesionale, de prevenirea şi stingerea incendiilor in activitatea de
reparatii si de exploatare a cazanelor si turbinelor
2.De execuţie
respecta normativele privind operatiile de montare si reparare a cazanelor si
turbinelor.
utilizează instructiunile tehnice de exploatare a instalatiilor de cazane si turbine.
urmareste functionarea economica a instalatiilor de cazane si turbine.
urmareste respectarea regimurilor de functionare a instalatiilor de cazane si turbine.
efectueaza probe cu agregatele iesite din reparatie.
conduce manevrele de pornire a instalatiilor de cazane si turbine.
urmareste respecterea instructiunilor tehnice cu privire la prevenirea incidentelor si
avariilor
conduce manevrele de lichidare a urmarilor avariilor.
urmareste si ia masuri de creare si respectare a conditiilor tehnice de protectie a
muncii si PSI pentru lucrarile de revizii si reparatii a instalatiilor de cazane si
turbine.
urmareste respectarea normelor specifice de protectie a muncii si PSI in activitatea
de exploatare a instalatiilor de cazane si turbine.
3.Sociale
înţelege şi apreciază evoluţia tehnică şi ştiinţifică
evidenţiază disponibilitate de relaţionare socială (politeţe, respect faţă de cei din jur,
cooperare, toleranţă, exigenţă faţă de condiţiile tehnice, atitudine activ-pozitivă)
îşi asumă responsabilităţi conştiente privind coordonarea personalului din
subordine.
se preocupă de autoinstruire permanentă.
se documentează sistematic pentru a fi la curent cu noutăţile ce apar în domeniu
împărtăşeşte cunoştinţele specifice construcţiei şi funcţionării cazanelor si
turbinelor.
dovedeşte respect pentru lege, normative, documente şi relaţii de serviciu şi
argumentează necesitatea respectării acestora
sesizează şi asigură legăturile interdisciplinare
are convingerea utilităţii şi importanţei propriei persoane,
18. CAZANE DE ABUR. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
1.
Noţiuni generale de termotehnica
Proprietatile apei in faza lichida si
gazoasa
Abur saturat
Abur supraincalzit
Transformarile aburului
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
18. defineste vaporizarea, condensarea,
transformarile aburului.
2.
Instalatii de cazane de abur
Clasificare, marimi caracteristice.
Cazane cu volum mare de apa.
Cazane cu volum mic de apa cu
circulatie naturala si fortata.
Generatoare de abur pentru centrale
nucleare
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
-specifica criteriile de clasificare a cazanelor de
abur
18. defineste marimile caracteristice
18. explica diferenta dintre circulatia naturala si
cea fortata
18. descrie cazanele de abur din centrale
electrice clasice si nucleare
18. descrie circuitul apa-abur al cazanului Pp-55
3.
Elementele instalatiei de cazan
Instalatia de ardere
Suprafetele de schimb de caldura
Inzidirea si scheletul metallic al
cazanului
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
-prezintă părţile componente ale instalatiei de
ardere:
-focare si arzatoare de combustibil solid, gazos si
lichid
pentru arderea combinata a combustibililor
-specifica rolul elementelor si le localizeaza pe
schema cazanului
-defineste avariile care pot sa apara la acestea si
metodele de remediere a defectiunilor
Nr.
Crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
4.
Instalatiile auxiliare ale cazanelor
Instalatia de alimentare cu apa Instalatii de alimentare cu carbune si
preparare a prafului de carbune
Instalatia de gaz mertan
Instalatia de alimentare cu pacura
Instalatia de insuflare a aerului
Instalatia de tiraj
Instalatia de suflare cu abur a zgurii de pe
suprafetele de schimb de caldura
Instalatia de evacuare hidraulica a zgurii din
palnia rece a cazanului
Electrofiltre
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
demonstraţia practică
18. defineşte rolul instalatiei
18. descrie partile componente
-specifica regulile de exploatare
-specifica defectele care pot aparea in exploatare
si modul de remediere
18. precizeaza operatiile de intretinere
5.
CONDUCTE SI ARMATURI
Conductele principale
Conductele auxiliare
Armaturile cazanului
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
18. descrie schemele de realizare a conductelor
principale de abur
18. precizeaza rolul conductelor de apa de
alimentare
18. descrie schema si modul de exploatare a
conductelor de pornire
18. precizeaza rolul conductelor de purjare,
drenare si aerisire
- precizeaza rolul si descrie tipurile de armaturi
(apa alimentare, abur, dispozitive de siguranta)
6.
APA DE ALIMENTARE Indici de calitate ai apei si aburului
Tratarea apei de alimentare
Tratarea condensatului principal
Impurificarea aburului
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
-precizeaza indicii de calitate ai apei si aburului
-precizeaza cauzele impurificarii aburului si
neajunsurile produse de aceasta
-descrie rolul si amplasarea in schema
Nr.
Crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
termomecanica a statiei de tratre a condensatului
7
RANDAMENTUL CAZANULUI
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată,
studiu de caz
-defineste pierderile cazanului si metodele de
cresteree a randamentului
-calculeaza randamentul prin metoda directe si
indirecta
8
EXPLOATAREA CAZANULUI Pornirea cazanului din stare rece si calda
Controlul si reglarea parametrilor cazanului
Oprirea cazanului pentru scurta durata
Oprirea cazanului si izolarea in vederea
executarii lucrarilor de reparatii
Protectiile cazanului
Norme de protectia muncii si PSI in activitatea
de exploatare a cazanelor
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată,
studiu de caz
-precizeaza manevrele de pornire si oprire a
cazanului
-precizeaza conditiile impuse la reglarea cazanului
in timpul functionarii
-descrie modul de reglare a parametrilor cazanului
(debitul apa alimentare, debitul de combustibil,
debitul de aer, temperatura aburului)
-descrie protectiile cazanului ( precizeaza
parametrii nominali si de avarie ai cazanului de
abur)
-precizeaza normele specifice de protectia muncii si
PSI in activitatea de exploatare
-precizeaza normele specifice de protectia muncii si
PSI in activitatea de exploatare
9
Avariile cazanului
Incidente si avarii la cazanele de abur
Prevenirea si inlaturarea avariilor
activitate teoretică
problematizarea
conversaţia dirijată
-precizeaza cauzele si consecintele aparitiei
incidentelor si avariilor in exploatare cazanelor de
abur
-descrie metodele de prevenire si inlaturare a
avariilor
10. MONTAREA CAZANELOR
Nr.
Crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
Organizarea lucrarilor de montare
Planificarea lucrarilor
Tehnologia de montare
Controlul calitatii lucrarilor de montaj
Pregatirea cazanului in vederea punerii in
functiune
Norme specifice de protectia muncii si PSI
in activitatea de montaj
activitate teoretică
problematizarea
conversaţia dirijată
-Prezinta masurile organizatorice necesare in
activitatea de montaj
-Precizeaza rolul planificarii lucrarilor
-Descrie principiile si metodele de montare
-Descrie modul de executare si control a sudurilor
-Prezinta lucrarile de pregatire a cazanului in
vederea punerii in functiune
-Precizeaza normele de protectie e muncii si PSI in
activitatea de montaj
11.
Revizii si reparatiii la instalatiile de cazan
Clasificarea lucrarilor de revizii si reparatie
Planificarea lucrarilor de revizii si reparatii
Controlul calitatii lucrarilor de revizii si
reparatii
Pregatirea pentru punerea in functiune a
cazanului dupa reparatie
Norme specifice de protectia muncii si PSI in
activitatea de reparatii
activitate teoretică
problematizarea
conversaţia dirijată
-Prezinta tipurile de lucrari de revizii si reparatii
-Prezinta criteriile de planificare a lucrarilor
-Descrie modul de control a lucrarilor
-Precizeaza lucrarile necesare inainte de punerea in
functiune a cazanului dupa reparatie
B. TURBINE CU ABUR SI GAZE. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Cr
t
Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
1.
PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE A
TURBINELOR CU ABUR
Principiul de functionare
Transformarea energiei in turbina (trepte cu
actiune; trepte cu reactiune; curgerea prin
ajutaje si palete)
Pierderile in turbina; randamentul turbinei
Cicluri termice
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
-explica principiul de functionare a turbinei cu abur
-explica transformarile care au loc in turbine
-defineste pierderile si randamentul turbinei
-prezinta ciclul termic al turbinei cu abur si metode de
imbunatatire a randamentului
2.
Tipuri de turbine cu abur
Clasificare, notare simbolica, tipuri de turbine
din centralele din tara
Turbine cu actiune
Turbine cu reactiune
Turbine pentru termoficare
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
-specifica criteriile de clasificare a cazanelor de abur
-defineste marimile caracteristice
-explica diferenta dintre treptele cu actiune si trepele
cu reactiunecirculatia naturala si cea fortata
prezinta tipuri de turbine pentru termoficaredescrie
3.
Functionarea turbinelor cu abur in
regim varaiabil
Regimurile de functionare ale turbinelor cu
abur
Metode de reglare
Diagrame de consum
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
-prezinta metodele de reglare a turbinelor cu abur
-defineste consumurile specifice ale instalatiei de
turbine
Nr.
Cr
t
Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
4.
Elementele constructive ale turbinei
Rotor (discuri, palete, arbore)
Ajutaje
Diafragme
Carcasa
Etansari
Cuplaje
Lagare
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
demonstraţia practică
-descrie elementele componente ale turbinei
(constructie, rol, materiale)
-prezinta montarea elementelor componente ale
turbinei
-przinta operatiile de intretinere si reparare a
elementelor componente
5.
SCHEMA TERMICA DE BAZA A
UNEI TURBINE CU CONDENSATIE
activitate teoretică
-descrie schema termica de baza a unei turbine cu
condensatie
6.
INSTALATIA DE CONDENSDARE
Condensatoare Ejectoare.Pompe de vid
Pompe de condens de baza
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
demonstraţia practică
-descrie condensatorul (constructie, rol, materiale)
-defineste rolulejectoarelor si a pompelor de vid
-prezinta pricipiul de functionare a ejectorului cu abur
7.
Instalatia regenerativa Preincalzitoare de joasa presiune
Preincalzitoare de inalta presiune
Degazorul
Pompe de alimentare
Pompe de condens secundar
activitate teoretică
problematizare,
conversaţie dirijată
demonstraţia practică
-descrie preincalzitoarele de joasa si inalta presiune
(constructie, rol, locul acestora in schema termica ,
materiale)
-precizeaza tipurile de degazare
-descrie degazorul termic (constructie, materiale)
-precxizeaza criteriile dupa care se stabileste locul de
Nr.
Cr
t
Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
montare a degazorului in instalatie
-prezinta rolul pompelor de condens secundar in
instalatiile de turbine
8.
Instalatia de ulei a turbinei
Instalatia de ulei ungere si reglare
Instalatia de ulei etansare ax
generator
activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată
demonstraţie practică
-defineste rolul instalatiilor de ulei ale turbinei
-descrie componenta schemelor instalatiilor de ulei
ungere si ulei etansare (elemente componente, rol)
9.
Sistemul de reglaj al turbinei activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată
-prezinta schema sistemului de reglaj
-defineste rolul elementelor componente ale
sistemului de reglaj
10.
CIRCUITUL DE APA RACIRE
Circuit hidrotehnic
Pompe de circulatie
Turnuri de racire
activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată demonstraţie practică
-descrie schema circuitului hidrotenic al unei centrale
(elemente componente, rol)
-precizeaza diferenta intre instalatiile de racire in
circuit inchis si deschis
-prezinta rolul pompelor de circulatie
-precizeaza tipurile de pompe de circulatie
-prezinta alcatuirea unui turn de racire cu circulatie
naturala
11.
Dispozitive de protectie si control activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată
-prezinta elementele componente ale instalatiei de
protectie a turbinelor
-precizeaza rolul dispozitivelor de protectie si control
-prezinta protectiille turbinei
-defineste parametrii nominali si de avarie la o turbina
cu abur
Nr.
Cr
t
Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
12.
Exploatarea turbinelor cu abur activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată
-prezinta manevrele de pornire ale unei turbine cu
abur din stare rece si calda
-prezinta principiile care se respecta la pornirea
turbinelor
13.
Montarea turbinelor
Organizarea lucrarilor de montare
Planificarea lucrarilor
Tehnologia de montare
Controlul calitatii lucrarilor de montaj
Pregatirea turbinei in vederea punerii in
functiune
activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată
-prezinta masurile organizatorice necesare in activitatea
de montaj
-precizeaza rolul planificarii lucrarilor
-descrie principiile si metodele de montare
-prezinta lucrarile de pregatire a turbinei in vederea
punerii in functiune
-precizeaza normele de protectie e muncii si PSI
14.
Avarii la turbinele cu abur activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată
-prezinta avariile care pot avea loc la turbine
-descrie cauzele avariilor si modul de prevenire a
acestora
15.
Probleme generale de reparatie la
turbine
activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată
-prezinta tipurile de reparatii
-precizeaza operatiile care se executa in cadrul unei
reparatii capitale
-prezinta sculele si dispozitivele folosite
16.
Turbine cu gaze
Principiul de functionare
Scheme pentru ciclurile de turbine cu gaze
Elementele constructive ale turbinelor cu gaze
activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată
-descrie principiul de functionare nturbinelor cu gaze
-prezinta elementele componente ale turbinei cu gaze
-descrtie ciclurile de functionare a turbinelor cu gaze
17. Turbine hidraulice
Tipuri constructive si functionale
activitate teoretică
-descrie tipurile de turbine hidraulice
Nr.
Cr
t
Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
problematizare
conversaţia dirijată
-precizeaza diferentele intre tipurile de turbine
hidraulice
18.
Turbine pentrtu centrale nucleare activitate teoretică
problematizare
conversaţia dirijată
-descrie schema unei centrale nucleare
-prezinta tipuri de turbinne pentru centrale nucleare
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare pentru modulul 6
Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele
teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele
specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din
mass-media şi documente din domeniul specialităţii.
Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise,
observaţii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte
teoretice şi practice ale specialităţii.
MODULUL 3 Gospodarirea energiei
A Competenţelor de cunoaştere
Analizeaza starea tehnică a utilajelor şi instalaţiilor energetice
Identifică soluţiile de remediere a defectelor mecanice apărute în timpul functionarii in vederea
reducerii pierderilor consumurilor de combustibil sau energie electrica.
Identifică căile de modernizare a utilajelor si instalatiilor existente în exploatare pentru reducerea
consumurilor energetice.
Alege metodele de remediere a fenomenelor de uzura specifice componentelor mecanice care duc
la cresterea consumurilor energetice.
Analizeaza eficienta economica a modernizarii utilajelor.
Alege NTSM si PSI specifice instalatiilor energetice.
B Competenţe de execuţie
Instruieste personalul tehnologic privind exploatarea utilajelor si instalatiilor modernizate si a
noilor investitii
Realizeaza programul de modernizare a utilajelor la termenele prevazute
Urmăreşte aparatele de măsură şi control şi alte operaţii care necesită înaltă calificare şi experienţă
Asigură cu dosumentaţie tehnologică specifică, formaţiile de lucru.
Acordă primul ajutor în caz de accident şi comunică imediat organelor ierarhice superioare
Aplica inventiile si inovatiile care reduc consumurile energetice.
Urmareste respectarea NTSM si PSI specifice instalatiilor energetice
C Componente sociale
Verifică îndeplinirea sarcinilor de muncă individual sau pe întreaga formaţie de lucru
Răspunde de stadiul realizării programului de modernizare a utilajelor
Răspunde de calitatea lucrărilor de modernizare executate de formaţiile de lucru
Informează superiorii despre îndeplinirea sarcinilor de lucru
Apreciază corect timpul de lucru necesar realizării operatiilor de modernizare a utilajelor.
Verifica si inlatura cauzele generatoare de pericol
Intervine cu solutii pentru reducerea surselor de poluare
Asigura echipamentele de lucru si de protectie prevazute in normele specifice fiecarui loc de
munca
Structura si oraganizarea continutului
Conţinutul tematic Metodologie
Forme de activitate metode
Criterii de performanţă
1 2 3
Strategia energetica pe termen mediu si lung a Romaniei
Dezvoltarea sistemului energetic
Aportul in producerea de energie electrica si termica a resurselor
energetice conventionale
Cresterea aportului in producerea de energie electrica a
resurselor energetice neconventionale( nucleare).
Cresterea rolului cercetarii stiintifice si a noilor tehnologii in
realizarea programului de producerea a energiei.
Schimbarea managementului sectorului energetic in vederea
reducerii consumurilor si lichidarea pierderilor energetice
Cosumuri de energie in industrie
Normarea consumurilor specifice de energie electrica
Caracteristici electroenergetice, bilanturi de energie electrica
Evidenta electroenergetica si rolul sau in normarea si reducerea
consumurilor specifice de energie electrica
Normarea consumurilor de energie termica, bilanturi de energie
termica, bilanturi de energie termica, reducerea consumurilor
specifice de energie termica.
Coordonarea actiunilor de gospodarirea a energiei
Organizarea corespunzatoare a activitatilor energetice in unitatile
de producere a energiei electrice
Sarcinile si responsabilitatile comisiei energetice din unitatile
economice.
Imbunatatirea sistemului informational in domeniul urmaririi
Metode de comunicare
- fişe de lucru
-problematizare
-dezbatere
- documentare
Metode de cercetare-descoperire
- directă(observaţia sistematică,
independentă, experimentul)
Metode bazate pe acţiuni
- studiul după caz
- activităţi de grup
- exerciţiul
- miniproiect
-identifică directiile preconizate pentru
dezvoltarea sistemului energetic
- proiectează strategii pentru
eficientizarea folosirii resurselor
energetice disponibile la ora actuala in
tara.
- întocmeşte fişa tehnologică de
constatare tehnică şi stabileşte
metodele de reducere a consumurilor
si a perderilor energetice
-defineste consumurile specifice de
energie electrica.
-intocmeste bilanturi de energie
electrica si caracteristici
electroenergetice
-normeaza consumurile de energie
-identifica cai de reducere a
consumurilor specifice de energie
termica
-descrie modul de organizare a
activitatilor in unitatile de producere a
energiei electrice
-identifică sarcinile si
responsabilitatile comisiei energetice
consumurilor energetice, pe destinatii
Obiectivele comisiei permanente pentru coordonarea, avizarea si
controlul consumurilor de combustibil, energie electrica si
termica
Acte normative privind economisirea combustibililor si energiei
Economisirea energiei, ca sursa de energie
Reprezentarea grafica a consumurilor energetice finale in
industrie, transporturi, la incalzire si climatizare si pentru
iluminat
Consideratii generale privind posibilitatile de economisire a
energiei electrice in faza de utilizare.
Cai de reducere a consumurilor specifice tehnologice de energie
electrica in centrale electrice
Resurse secundare de energie Surse noi. Pompa de caldura.
Termoficarea urbana si industriala
Imbunatatirea randamentelor energetice pentru masini, instalatii si
utilaje.
Dotarea ramurilor economiei nationale cu echipamente
termoenergetice cu randamente ridicate.
Imbunatatirea parametrilor functionali ai cazanelor energetice
pentru scopuri industriale
Tipizarea arzatoarelor.Modernizarea cuptoarelor industriale.
Asimilarea si producerea aparatelor de masura, control si
automatizare destinate functionarii cu randamente ridicate a
masinilor, instalatiilor si utilajelor din economie.
Metode de comunicare
- fişe de lucru
-problematizare
-dezbatere
- documentare
Metode de comunicare
- fişe de lucru
-problematizare
-dezbatere
- documentare
Metode de cercetare-descoperire
-directă(observaţia sistematică,
independentă, experimentul)
din unitatile economice.
-cunoaste actele normative ce privesc
economia de combustibil
-reprezinta grafic consumurile
energetice in industrie
-cunoaste posibilitatile de economisire
a energiei in faza de utilizare
-calculeaza bilanturi energetice pentru
identificarea cailor de reducere a
consumurilor
-identifica caile de folosire a
resurselor secundare de energie
-specifica metodele de crestere a
randamentului termic folosind pompa
de caldura
-explica influenta termoficarii urbane
si industriale asupra randamentului
termic al centralei termoelectrice
-stabileste care sunt avantajele dotarii
economiei nationale cu echipamente
termoenergetice cu randamente
ridicate.
-proiecteaza graficele de functionare a
cazanelor energetice
-identifica modalitati de folosire
numai a arzatoarelor tipizate
-descrie functionarea instalatiilor si
utilajelor din economie dotate cu
Masuri practice generale de economisire a combustibilului si caldurii.
Reducerea pierderilor de combustibil la transportul, manipularea
si depozitarea acestora.
Masuri pentru imbunatatirea si intensificarea arderii
combustibililor.
Masuri de economisire a combustibilului la cazane
Eliminarea intrarii aerului fals in cazan.
Etansarea surubelelor de inchidere a gazelor de ardere la cazane
Risipa de combustibil datorata murdaririi suprafetelor cazanelor
Utilizarea aerului cald al salilor de cazane.
Pierderile de caldura prin particole solide de combustibil nears
Pierderi prin combustibil cazut prin gratar.
Pierderi de combustibil inglobat in cenusa si zgura
Pierderi de combustibil antrenat in cocs zburator
Pierderi prin gaze nearse.
Pierderi prin radiatia peretilor catre exterior
Pierderi prin evacuarea gazelor de ardere.
Efectele abaterii parametrilor aburului sau ai paiei fierbinti de la
valorile nominale
Montarea de suprafete recuperatoare la cazane
Utilizarea caldurii apei de purjare
Ridicarea eficientei economice a instalatiilor de turbine cu abur Transformarea turbinei de condensatie in turbina de termoficare
Utilizarea caldurii obtinuta la racirea lubrifiantului din lagarele
turbinei si a generatorului.
Economisirea de energie la anexele instalatiilor de turbine-
condensatoare
Metode bazate pe acţiuni
- studiul după caz
- activităţi de grup
- exerciţiul
- miniproiect
Metode bazate pe acţiuni
- studiul după caz
- activităţi de grup
- exerciţiul
-miniproiect
Metode de cercetare-descoperire
-directă(observaţia sistematică,
independentă, experimentul)
aparate de masura si control
automatizate
-identifica cauzele care produc
pierderi de combustibil
-stabileste masuri pentru imbunatatirea
si intensificarea arderii
combustibililor.
-identifica tipurile de pierderi care
apar la fiecare echipament al cazanului
-stabileste metode de reducere a
pierderilor specifice fiecarui
echipament al cazanului
-descrie efectele aplicarii metodelor de
reducere asupra functionarii
echipamentelor de cazan
-calculeaza randamentele turbinei de
condensatie inainte si dupa
introducerea prizelor de termoficare
-compara si concluzioneaza asupra
valorilor obtinute
-identifica modalitati de folosire a
caldurii obtinuta la racirea
Economisirea energiei in alte instalatii termotehnice industriale
Schimbatoare de caldura
-Influenta regimului de exploatare asupra functionarii
schimbatoarelor de caldura sub aspect economic.
-Efectul economic al curatirii periodice sau continue al suprafetelor
de schimb de caldura
-Reducerea neetanseitatilor
-Executarea corecta a izolatiei termice
Conducte de transport pentru agentii termici si instalatiile
frigorifice
-Modalitati de reducere a pierderilor de caldura in sistemul de
transport si distributie a aburului si apiei fierbinti
-Dotarea cu aparatura de automatizare, masura si control a punctelor
termice aferente consumatorilor.
-Reglarea regimului termic de livrare a caldurii din sursa
-Diagrama de reglaj.
-Reducerea consumului specific de energie la instalatiile frigorifice.
-Mentinerea etanseitatii circuitelor parcurse de agentii de lucru
Instalatii de prelucrare termica a materialelor
-Reducerea pierderilor de caldura in cuptoare indudustriale
-Montarea de recuperatoare de caldura, utilizand drept agent termic
apa sau aburul, sau de preincalzitoare regenerative ale aerului de
ardere.
Metode de comunicare
- fişe de lucru
-problematizare
-dezbatere
- documentare
lubrefiantului din lagarele turbinei
-stabileste care este influenta
regimului de functionare a
schimbatoarelor de caldura sub
aspectul consumurilor energetice
-identifica metode de reducere a
neetanseitatilor
-descrie modalitatea de executie
corecta a izolatiei termice
-proiecteaza diagrame de reglaj pentru
imbunatatirea functionarii instalatiilor
in punctele termice aferente
consumatorilor
-stabileste metode de mentinere a
etanseitatii si a bunei izolatii pentru
circuite parcurse de agentii de lucru
-analizeaza influenta folosirii
recuperatoarelor de caldura si a
preincalzitoarelor regenerative asupra
randamentului termic a cuptoarelor
industriale
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare pentru modulul 6
Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele
teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele
specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din
mass-media şi documente din domeniul specialităţii.
Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise,
observaţii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte
teoretice şi practice ale specialităţii.
MODULUL 4
CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE ELECTRICE
STRUCTURA COMPETENŢELOR
A. De cunoaştere
familiarizarea personalului tehnic din instalaţiile termomecanice cu noţiunile aferente
părţii electrice din staţii şi reţele;
să cunoască în ansamblu activităţile de producere, transport şi distribuţie a energieie
electrice şi termice livrate consumatorilor;
să cunoască condiţiile de calitate impuse de normele în vigoare;
B. De execuţie
se recomandă ca lecţiile să aibă un veritabil caracter practic;
utilizarea la maximum a materialului didactic corespunzător, adecvat scopului propus,
aflat în dotarea laboratorului, respectiv în instalaţiile aferente întreprinderilor
energetice;
C. Sociale
se adaptează cerinţelor societăţii
îşi formează o personalitate deschisă;
are responsabilitatea lucrului făcut;
respectă normativele în vigoare;
organizează legăturile interdisciplinare;
respectă N.T.S.M. şi P.S.I.
STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI MODULULUI O2
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
1
RESURSE ENERGETICE – CENTRALE ELECTRICE
1.1.Resurse energetice primare şi secundare
1.2.Resurse energetice în România
1.3.Tipuri de centrale electrice
-expunere;
-conversaţie
-enunţă resursele energetice;
-enunţă tipurfile de centrale electrice
2
SISTEMUL ENERGETIC
2.1.Alcătuirea sistemului energetic
2.2.Sistemul energetic naţional
-expunere;
-conversaţie
-defineşte sistemulenergetic;
-prezintă grafic curbele de sarcină;
-explică indicii tehnico-economici
3
CENTRALE TERMOELECTRICE 3.1.Scheme termice de principiu
3.2.Transformări de energie, circuite componente, fluxuri de
masă şi energie, descrierea procesului tehnologic
-expunere;
-conversaţie dirijată
-problematizare
-reprezintă sisteme de principiu;
-prezintă părţile componente ale circuitelor
-defineşte rolul instalaţiilor
-defineşte avariile care pot să apară în
exploatare
4
CENTRALE ELECTRICE DE TERMOFICARE
4.1.Scheme termice de principiu
4.2.Transformări de energie
4.3.Instalaţii componente
4.4.Termoficare urbană şi industrială
-expunere;
-conversaţie dirijată
-problematizare
-demonstraţie
-explică principiul de funcţionare
-prezintă părţile componente ale
instalaţiilor
-specifică regulile de exploatare
-specifică defectele care pot apărea în
exploatare
5
CENTRALE NUCLEARE ELECTRICE
5.1.Reactoare nucleare; combustibili nucleari
5.2.Scheme termice, componente şi instalaţii în C.N.G.
5.3.Probleme de amplasare şi exploatare
5.4.Centrala nucleară de la Cernavodă, randamente şi
-expunere;
-conversaţie
-prezintă părţile componente ale
instalaţiilor
-specifică rolul elementelor
-explică reacţia de fisiune nucleară
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
consumuri
6
CENTRALE HIDROELECTRICE
6.1.Energia hidraulică
6.2.Scheme, elemente componente, dispoziţia utilajului în
centrale
-expunere;
-conversaţie
-prezintă părţile componente ale
instalaţiilor şi rolul lor
7
CENTRALE ELECTRICE CU SURSE TERMICE
NECONVENŢIONALE
7.1.Centrale electrice folosind deşeuri combustibile
7.2.Centrale electrice solare, geotermoelectrice
-expunere; -conversaţie
-defineşte principiul de funcţionare a
acestora
8
PARTEA ELECTRICĂ A CENTRALELOR ELECTRICE
8.1.Generatorul sincron
8.2.Transformatoare - motoare electrice
8.3.Aparate de comutaţie primară şi secundară
8.4.Servicii interne ale centralei
8.5.Scheme de conexiuni pentru evacuarea puterii din
centrală
-expunere;
-conversaţie
-problematizare
-prezintă părţile componente ale
agregatelor
-specifică regulile de exploatare
-specifică defectele care pot apărea în
exploatare
9
REŢELE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
9.1.Schemele reţelelor electrice de distribuţie de medie şi joasă
tensiune, rurale şi urbane, reţele de distribuţie locală
-expunere;
-conversaţie
-problematizare
-prezintă cazurile şi locurile unde se
folosesc liniile electrice aeriene şi
subterane
-specifică regulile de exploatare
-specifică defectele care pot apărea în
exploatare
10 CONSTRUCTIA LINIILOR ELECTRICE AERIENE
10.1Conductoare, stâlpi, izolatoare, armături
-expunere;
-conversaţie
-specifică rolul elementelor componente
11
CONSTRUCTIA LINIIOLOR ELECTRICE
SUBTERANE 11.1.Cabluri, manşoane, cutii terminale
-expunere;
-conversaţie
- specifică rolul elementelor componente
12 PROTECŢIA CONTRA DESCĂRCĂRILOR ATMOSFERICE
12.1.Protecţia contra descărcărilordirecte şi supratensiunilor
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de
activitate/Metode
Criterii de performanţă
atmosferice
12.2.Paratrăznetul, eclatoarele, descărcătoarele, protecţia clădirilor şi
staţiilor de transformare
-expunere;
-conversaţie
-problematizare
-defineşte rolul instalaţiilor
-descrie părţile componente
-specifică defectele care pot apărea în
exploatare
13
PRIZE DE PĂMÂNT
13.1.Tensiunea de pas şi tensiunea de atingere
13.2.Legarea la pământ de protecţie
13.3.Prizeler de pământ; determinarea calităţii prizei
-expunere;
-conversaţie
-precizează cauzele şi consecinţele apariţiei
incidentelor
14
PUNCTE DE ALIMENTARE ŞI POSTURI DE TRANSFORMARE
14.1.Scheme, aparataj
14.2.Posturi de transformare
14.3.Branşamente industriale
-expunere;
-conversaţie
-prezintă părţile componente ale P.A. şi P.T
15
STAŢII ELECTRICE DE TRANSFORMARE
15.1.Scheme electrice
15.2.Construcţia staţiilor de reţea de tip interior sau exterior
15.3.Servicii interne
-expunere;
-conversaţie
-defineşte rolul instalaţiilor
-descrie părţile componente
-specifică regulile de exploatare
16
CONDUCEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE
16.1.Funcţiile conducerii proceselor tehnologice
16.2.Camera de comandă, conducerea prin calculator şi
prelucrarera automată a datelor
-expunere;
-conversaţie
-problematizare
-prezintă modul de prelucrare a datelor pe
calculator
17
STABILIREA FUNCŢIONĂRII SISTEMELORENERGETICE
17.1.Explicarea fenomenelor fizice care descriu stabilitatea sistemelor
electroenergetice
-expunere;
-conversaţie
-prezintă cazurile care pot duce la
instabilitatea sistemului
18.
PROBLEME GENERALE DE EXPLOATARE ÎN INSTALAŢIILE
TERMOENERGETICE
18.1.Regulamentul de manevre şi efectuarea manevrelor în instalaţii în
caz normal şi de avarie
18.2.Norme de protecţia muncii şi P.S.I.
-expunere;
-conversaţie
-prezintă modul de efectuare a manevrelor
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare
Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele teoretice cu cele practice. La stabilirea
obiectivelor se va ţine cont de competenţele specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din
mass-media şi documente din domeniul specialităţii.
Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise, observaţii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte teoretice şi practice ale specialităţii.
PROTECTIA MUNCII , P.S.I si PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR.
STRUCTURA COMPETENŢELOR
A. De cunoastere
Identifică principalele acte normative care reglementează activităţile de protecţie a
muncii, de prevenire si stingere a incendiilor
Cunoaşterea si însuşirea N.T.S.M. şi P.S.I specifice unitaţilor de construcţii navale
Precizează situaţiile periculoase
Explică normele de igienă a muncii
Descrie obligaţiile şi răspunderile privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii
Enumeră componentele echipamentelor de protecţie a muncii
Analizează parametrii optimi ai microclimatului de lucru
Clasifica factorii de mediu
B. DE EXECUŢIE
Instalează panouri de avertizare specifice fiecărui loc de muncă
Participă la instructajul periodic de protecţie a muncii
Respectă N.T.S.M şi P.S.I în unitatile de productie
Foloseşte echipamentul de protecţie specific
Realizează periodic controlul medical
Acordă primul ajutor in caz de accidentare
Completeaza fise individuale de protectia muncii
Stabileste normele de protectia muncii si respecta atentionarile de pericol la locul de
munca
C. SOCIALE
Conştientizează importanţa cunoaşterii si respectării N.T.S.M şi P.S.I
Respectă prevederile regulamentului de ordine interioară
Poartă discuţii despre necesitatea folosirii echipamentului individual şi de protecţie
Informează prompt colegii privind schimbările apărute : modificări de legislaţie
Colaborează cu echipa şi ierarhic pentru îndeplinirea responsabilităţilor individuale
şi colective
Identifica pericolele care apar la locul de munca
Colaboreza in caz de acident sau de avarii
STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI
Nr
.
crt
.
Conţinut tematic Metodologie
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
1.
1. Elemente generale de protecţia muncii
1.1. Rolul protecţiei muncii în desfăşurarea
activităţilor productive
1.2. Elementele procesului de muncă şi
interacţiunea lor.
1.3. Accidentele de muncă
- factorii de risc;
- definiţia şi clasificarea accidentelor de muncă;
- mecanismul producerii accidentelor de
muncă;
- principalele cauze ale accidentelor de muncă
şi măsuri de prevenire;
- comunicarea şi cercetarea accidentelor de
muncă 1.4. Bolile profesionale
- factorii de risc;
- definiţia şi clasificarea bolilor profesionale;
- declararea bolilor profesionale;
- conversaţie, observaţie dirijată,
documentare
- fişe de lucru, folii
retroproiector, film didactic
- evaluare prin itemi obiectivi
- defineşte rolul protecţiei muncii
- defineşte şi clasifică accidentele de
muncă şi bolile profesionale
- enumeră factorii de risc care conduc
la accidente de muncă şi boli
profesionale
- descriere modalităţi de declare a
bolilor profesionale
2.
2. Organizarea ergonomică şi în condiţii de securitate
a spaţiului de muncă
2.1. Capacitatea de muncă
2.2. Principiile organizării ergonomice a activităţilor
productive
2.3. Organizarea activităţilor şi locului de muncă în
condiţii de securitate
2.4. Căile de acces şi circulaţie. Transportul intern.
- conversaţie, observaţie dirijată,
studiul de caz
- fişe de lucru, folii
retroproiector
- evaluare prin itemi obiectivi şi
aplicaţie practică
- defineşte capacitatea de muncă şi
enumeră factorii care influenţează
capacitatea de muncă;
- enunţă principiile organizării
ergonomice a activităţilor şi spaţiului
de lucru
- analizează modalităţi de organizare
existente într-o unitate economică şi
întocmeşte o schemă de organizare
ergonomică a propriului spaţiu de
muncă
3.
3. Igiena muncii
3.1. Elemente generale de igienă
3.2. Diminuarea acţiunii factorilor
nocivi care determină bolile profesionale
- noxe chimice şi pulberi industriale
- zgomot şi vibraţii
- radiaţii
- factori de microclimat necorespunzător
(calitatea aerului, temperatură, umiditate)
- radiaţii
- iluminat neadecvat
- conversaţie, observaţie dirijată,
studiul de caz
- fişe de lucru, folii
retroproiector
- evaluare prin itemi obiectivi şi
aplicaţie practică
- defineşte rolul igienei muncii în
desfăşurarea unor activităţi
productive
- enumeră factorii nocivi care
determină boli profesionale şi
descrie metode de diminuare a
acţiunii acestora
- analizează parametrii climatului la
propriul loc de muncă şi stabileşte
soluţii pentru optimizarea acestora
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare pentru modulul 6
Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele
teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele
specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din
mass-media şi documente din domeniul specialităţii.
Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise,
observaţii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte
teoretice şi practice ale specialităţii.
TEHNICA MĂSURĂRII STRUCTURA COMPETENŢELOR
De cunoaştere:
- defineşte elementele componente ale procesului de măsurare;
- clasifică procesele de măsurare şi componentele acestora după diferite criterii;
- indică unităţile de măsură ale principalelor mărimi caracteristice proceselor tehnice;
- defineşte rolul mijloacelor de măsurare în tehnica măsurărilor de specialitate;
- enumeră operaţiile corespunzătoare metodelor de măsurare utilizate la măsurarea
diferitelor mărimi;
- enumeră criteriile de alegere a mijloacelor de măsurare;
- precizează documentele care legiferează activitatea de „asigurare metrologică”;
- enumeră modalităţi de realizare a controlului metrologic şi instituţiile abilitate;
De execuţie:
alege mijlocul de măsurare corespunzător mărimii măsurate, domeniului de măsurare şi
preciziei impuse măsurării
identifică şi foloseşte corect diferitelor tipuri de mijloace de măsurare pentru rezolvarea
unor aplicaţii practice
execută operaţiile corespunzătoare mijlocului şi metodei de măsurare alese
prelucrează şi interpretează rezultatele măsurării
aplică normele legate de întreţinerea mijloacelor de măsurare utilizate;
aplică normele de tehnica securităţii muncii şi P.S.I.
Sociale:
conştientizează importanţa măsurărilor pentru toate domeniile de activitate umană;
poartă discuţii despre instrumentele şi tehnicile folosite şi apreciază avantajele şi
dezavantajele acestora;
înţelege necesitatea respectării normelor de calitate;
îşi asumă roluri în echipă
respectă disciplina tehnologică şi ierarhia organizaţională;
acceptă rezultatelor unei evaluări şi îşi asumă responsabilităţi;
manifestă spirit critic şi autocritic în legătură cu activitatea desfăşurată;
respectă normelor de tehnica securităţii şi P.S.I.
respectă normele de asigurare metrologică
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
crt. Conţinut tematic
METODOLOGIE
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
1.
Notiuni generale de metrologie
Procesul de măsurare şi
componentele sale
Definiţie
Categorii de măsurări
Procedee şi metode de măsurare
Sistemul internaţional de unităţi de
masură
Sisteme de măsurare
Erori de măsurare
Clasa de precizie a aparatelor de
masura
Caracteristici metrologice
Noţiuni de legislaţie metrologică
problematizare
activitate teoretică
conversaţie dirijată
activitate teoretică
extrase din documentele care
legiferează activitatea de
„asigurare metrologică”
defineşte obiectul metrologiei
enumeră unităţile fundamentale ale
S.I.
transformă unităţi de măsură în / din
multiplii şi submultiplii zecimali
stabileşte corespondenţe între unităţi
de măsură din sisteme diferite
enumeră, defineşte şi clasifică după
diverse criterii componentele
procesului de măsurare
calculează erori absolute şi raportate
defineşte clasa de precizie a unui
aparat şi determină erori
instrumentale tolerate
enumeră şi defineşte caracteristici
metrologice
precizează documentele care
legiferează activitatea de „asigurare
metrologică”
enumeră modalităţi de realizare a
controlului metrologic şi instituţiile
abilitate
2.
Mijloace si metode pentru masurarea
marimilor mecanice :
masa
presiune
problematizare
activitate teoretică
demonstratie
experiment
enumeră şi recunoaşte mijloacele
utilizate la măsurarea mărimilor
mecanice
Nr.
crt. Conţinut tematic
METODOLOGIE
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
turatie
debit
nivel
deplasari axiale la rotoare de
turbina
dilatari absolute si relative la
rotoare de turbina
vibratii lagare agregate
energetice
conversaţie dirijată
fişe de lucru
folii pt.retroproiector
evaluare prin itemi obiectivi şi
prin probe practice
alege mijlocul de măsurare în
funcţie de caracteristicile sale
metrologice şi de mărimea măsurată
utilizează corect mijloacele studiate
pentru rezolvarea unor aplicaţii
practice
3.
Mijloace si metode de masurare a
marimilor termice
scări de temperatură
măsurarea temperaturilor
măsurarea energiei termice
problematizare
activitate teoretică
demonstratie
experiment
conversaţie dirijată
activitate teoretică
fişe de lucru
folii pt.retroproiector
evaluare prin itemi obiectivi şi
prin probe practice
enumeră principalele scări de
temperatură folosite în tehnică şi
stabileşte corespondenţe între
acestea
clasifică mijloacele folosite pentru
măsurarea mărimilor termice şi
precizează domenii de utilizare
utilizează corect mijloacele studiate
pentru rezolvarea unor aplicaţii
practice
4.
Mijloace de masurare a caracteristicilor
combustibililor
finetea de macinare a carbunilor
vascozitatea pacurii
puterea calorifica
problematizare
conversaţie dirijată
activitate teoretică
fişe de lucru
folii pt.retroproiector
evaluare prin itemi obiectivi şi
prin probe practice
clasifică mijloacele folosite pentru
determinarea caracteristicilor
combustibilior
utilizează corect mijloacele studiate
pentru rezolvarea unor aplicaţii
practice
5. Mijloace si metode de masurare a
compozitiei gazelor de ardere problematizare clasifică mijloacele folosite pentru
Nr.
crt. Conţinut tematic
METODOLOGIE
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
conversaţie dirijată
activitate teoretică
fişe de lucru
folii pt.retroproiector
evaluare prin itemi obiectivi şi
prin probe practice
determinarea compozitiei gazelor de
ardere
utilizează corect mijloacele studiate
pentru rezolvarea unor aplicaţii
practice
6. Determinarea vitezei de propagare a
flacarii
problematizare
conversaţie dirijată
activitate teoretică
fişe de lucru
folii pt.retroproiector
evaluare prin itemi obiectivi şi
prin probe practice
clasifică mijloacele folosite pentru
determinarea vitezei de propagare a
flacarii
7.
Mijloace si metode de determinare a
calitatii apei de alimentare a cazanelor
de abur
duritate
conductivitate
indice pH
problematizare
activitate teoretică
demonstratie
experiment
conversaţie dirijată
activitate teoretică
fişe de lucru
folii pt.retroproiector
evaluare prin itemi obiectivi şi
prin probe practice
clasifică mijloacele folosite pentru
determinarea calitatii apei de
alimentare
utilizează corect mijloacele studiate
pentru rezolvarea unor aplicaţii
practice
8.
Mijloace si metode de masurare a
marimilor electrice
curent
tensiune
frecventa
rezistenta ohmica
problematizare
activitate teoretică
demonstratie
experiment
conversaţie dirijată
activitate teoretică
enumeră şi recunoaşte mijloacele
utilizate la măsurarea mărimilor
electrice
alege mijlocul de măsurare în
funcţie de caracteristicile sale
metrologice şi de mărimea măsurată
Nr.
crt. Conţinut tematic
METODOLOGIE
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
inductanta
capacitate
putere activa si reactiva
fişe de lucru
folii pt.retroproiector
evaluare prin itemi obiectivi şi
prin probe practice
desenează schemele electrice ale
instalaţiilor de măsurare
utilizează corect mijloacele studiate
pentru rezolvarea unor aplicaţii
practice
APARATE DE MASURA CU
MICROPROCESOR Logica cablata, logica programata.
Structura generala a aparatelor de masurat
cu µP.
Structura unicprocesor
Structura multiprocesor.
Functii ale µP in aparatura de masurare.
Comanda blocurilor de conditionare
si de comutare a semnalelor analogice.
Comanda CAN
Comanda comunicatiei dintre
blocurile componente ale unui aparat.
Comanda comunicatiei cu panoul de
comanda si de sistemul de afisaj.
Comanda comunicatiei cu exteriorul
prin intermediul magistralelor standard
Testarea si calibrarea blocurilor
componente ale aparatului.
Implementarea unor noi algoritmi de
masurare.
problematizare
activitate teoretică
demonstratie
experiment
conversaţie dirijată
activitate teoretică
fişe de lucru
folii pt.retroproiector evaluare prin itemi obiectivi şi prin
probe practice
recunoaste structura generala a
aparatelor de masurat cu microprocesor
identifica blocurile functionale ale
aparatelor de masura cu microprocesor
schemele electrice ale instalaţiilor
de măsurare cu microprocesor
utilizează corect mijloacele studiate
pentru rezolvarea unor aplicaţii
practice
implementeaza un algoritm de
masurare
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare pentru modulul 6
Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele
teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele
specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din
mass-media şi documente din domeniul specialităţii.
Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise,
observaţii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte
teoretice şi practice ale specialităţii.
DESEN TEHNIC STRUCTURA COMPETENŢELOR
A. De cunoaştere
o precizează principalele standarde care reglementează desenul tehnic
o cunoaşte semnificaţia termenilor specifici din aceste acte normative
o enumeră şi explică standardele specifice desenului tehnic industrial
o cunoaşte semnificaţia simbolurilor specifice;
o cunoaşte normele de reprezentare specifice;
o cunoaşte materialele folosite la executarea desenelor
o posedă cunoştinţe specifice privind realizarea planşelor;
B. De execuţie
o citirea corectă a desenelor tehnice indusriale;
o întocmirea corectă a schiţelor şi a desenelor la scară;
o întocmirea corectă a desenelor schematice;
o foloseşte materialele specifice pentru realizarea desenelor tehnice;
o extragerea desenului de execuţie pentru o piesă din desenul de ansamblu.
C. Sociale
o conştientizează importanţa cunoaşterii şi respectării normelor privind desenul
tehnic industrial.;
o realizează comunicarea tehnică de specialitate folosind, unde este cazul, desenul
tehnic;
o poartă discuţii despre noile instalaţii, echipamente, utilaje, pe baza desenelor din
documentaţia tehnică a acestora;
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr
crt Conţinut tematic
Metodologie
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
1.
1. Generalităţi
1.1.Obiectul şi scopul desenului tehnic
1.2.Standarde, norme interne, convenţii
1.3.Clasificarea desenelor tehnice
1.4.Materiale şi instrumente pentru desenul tehnic
1.5.Realizarea construcţiilor geometrice în plan
- conversaţie, observaţie dirijată,
documentare
- fişe de lucru, folii
retroproiector, film
didactic,standarde pentru
desenul tehnic, planşe,
calculator cu AutoCAD,
instrumente de desen
- evaluare prin itemi obiectivi
- defineşte rolul desenului tehnic şi al
standardadizării
- defineşte şi clasifică desenele tehnice
- enumeră şi foloseşte materialele şi
instrumentele pentru desenul tehnic
- realizează construcţii geometrice
plane
2.
3. Notiuni recapitulative privind desenul proiectiv
2.1.Generalităţi
2.2.Sisteme de proiecţie
2.3.Triedrul de proiecţie
2.4.Intersecţii de corpuri geometrice
2.5.Dispunerea proiecţiilor
2.6.Reprezentarea corpurilor în vedere şi secţiune în
proiecţie ortogonală
- conversaţie, observaţie dirijată,
studiul de caz, problematizare
- fişe de lucru, folii
retroproiector, planşe,
calculator cu AutoCAD
- evaluare prin itemi obiectivi şi
aplicaţie practică
- defineşte noţiunea de desen
proiectiv;
- enumeră sistemele de proiecţie
- defineşte noţiunea de triedru de
proiecţie
- Realizează reprezentări de intersecţii
de corpuri
- Realizează reprezentări de corpuri în
vedere şi secţiune cu dispunerea
corectă a proiecţiilor
3.
3. Standarde pentru desen
3.1. Elemente generale de standardizare
3.2.Linii utilizate
3.3.Formate standardizate
3.4.Indicatoare şi tabelul de componenţă
3.6.Scrierea standardizată
- conversaţie, observaţie dirijată,
studiul de caz
- fişe de lucru, folii
retroproiector, colegeri de
standarde pentru desenul tehnic
- evaluare prin itemi obiectivi şi
- defineşte elementele generale de
standardizare
- enumeră liniile standardizateşi
formatele standardizate
- alcatuieşte formate standardizate şi
le completează
Nr
crt Conţinut tematic
Metodologie
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
3.7.Elemente de cotare aplicaţie practică - completează tabelul de componnţă
- enumeră scările standardizaţe
- foloseşte scrierea standardizată
- recunoaşte elementele de cotare
4.
4. Executarea schitelor şi a desenului la scară
4.1. Definiţia schiţei
4.2.Realizarea schiţei după model
4.3.Realizarea desenului la scară
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, diapozitive,
piese, planşe, calculator
- evaluare prin itemi obiectivi
- defineşte şi recunoaşte schiţa
- execută schiţa după model
- defineşte şi desenul la scară
- execută desenul la scară după model
sau de proiect
5.
5. Reprezentarea formelor constructive in vedere si
sectiune
5.1.Clasificarea vederilor
5.2.Reguli de reprezentare a secţiunilor şi
rupturilor
5.3.Haşuri standardizate pentru desenul tehnic
- conversaţie, demonstraţie,
studiu de caz
- planşe, piese, calculator
- evaluare prin itemi obiectivi şi
aplicaţie practică
- descrie clasificarea vederilor
- aplică regurile de reprezentare a
secţiunilor şi rupturilor
- foloseşte corect haşurile
standardizate
6.
6. Cotarea in desenul tehnic
6.1.Reguli generale
6.2.Reguli speciale de cotare
6.3.Cotarea simplificată a obiectelor
6.4.Baze de cotare
6.5.Clasificarea cotelor
6.6.Principii de cotare
6.7.Metode de cotare
6.8.Reguli privind notarea stării suprafeţelor
6.9.Notarea pe desen a stării suprafeţelor
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie, studiul de caz
- fişe de lucru, folii
retroproiector, planşe,
calculator
- evaluare prin itemi obiectivi şi
aplicaţie practică
- descrie şi respectă regurile generale
de cotare
- enumeră şi respectă regurile speciale
- precizează principiile şi metodele de
cotare
- descrie şi aplică regurile privind
notare pe desen a stării suprafeţelor
7.
7. Ajustaje si tolerante
7.1.Notare pe desen a abaterilor dimensionale
7.2.Înscrierea pe desen a abaterilor de formă şi poziţie
a suprafeţelor
- conversaţie, observaţie dirijată,
documentare
- fişe de lucru, folii
retroproiector
- evaluare prin itemi obiectivi
- descrie şi aplică normele de notare a
abaterilor dimensionale pe desenul
tehnic
- descrie şi aplică normele de notare a
abaterilor de formă şi poziţie a
Nr
crt Conţinut tematic
Metodologie
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
suprafeţelor pe desenul tehnic
-
8.
8. Reprezentari axonometrice şi 3D
8.1.Desene axonometrice
8.2.Reprezentarea axonometrică izometrică
8.3.Reprezentarea desenelor dimetrice
8.1 .Reprezentări 3D
- Modele de sârmă
- Modele superficiale
- Modele solide
- conversaţie, observaţie dirijată,
studiul de caz
- fişe de lucru, folii
retroproiector. Calculator cu
program AUTOCAD
- evaluare prin itemi obiectivi
- identifică desenele axonometrice şi
3D
- recunoaşte reprezentarea
axonometrică izometrică şi dimetrică
- realizează reprezentări axonometrice
9.
9. Reprezentarea asamblurilor nedemontabile
9.1.Asamblări nituite
9.1 .Asamblări sudate
9.2 .Asamblări prin lipire, încleiere şi coasere
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, piese
- evaluare prin itemi obiectivi
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării asamblărilor
nituite, sudate, prin lipire, încleiere şi
coasere
- Realizează reprezentări de astfel de
asamblări
10. 4. Reprezentarea ansamblurilor filetate
- conversaţie, observaţie
dirijată,demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, piese
- evaluare prin itemi obiectivi
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării asamblărilor
prin filet
- Realizează reprezentări de astfel de
asamblări
11. 5. Reprezentarea asamblării ţevilor
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, piese
- evaluare prin itemi obiectivi
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării asamblărilor
de ţevi
- Realizează reprezentări de astfel de
asamblări
12. 6. Reprezentarea asamblarilor prin pene si caneluri
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, piese
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării asamblărilor
prin pene şi caneluri
- Realizează reprezentări de astfel de
Nr
crt Conţinut tematic
Metodologie
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
- evaluare prin itemi obiectivi asamblări
13. 7. Reprezentarea asamblarilor cu arcuri
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, piese
- evaluare prin itemi obiectivi
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării asamblărilor
cu arcuri
- Realizează reprezentări de astfel de
asamblări
14. 8. Reprezentarea organelor de transmitere a miscarii
de rotatie
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, piese
- evaluare prin itemi obiectivi
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării organelor de
transmitere a mişcării de rotaţie
- Realizează reprezentări de organe de
transmitere a mişcării de rotaţie
15. 9. Reprezentarea rotilor dintate si a angrenajelor
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, piese
- evaluare prin itemi obiectivi
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării roţilor dinţate
şi a angrenaelor
- Realizează reprezentări de roţi
dinţate şi angrenaje
16. 10. Executarea desenului de ansamblu
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, piese
- evaluare prin itemi obiectivi,
aplicaţii practice
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării desenelor de
ansamblu
- realizează citirea şi interpretarea
desenelor de ansamblu
- realizează extragerea desenelor de
execuţie pentru piesele componente
ale desenului de ansamblu
- Realizează reprezentări de astfel de
desene specifice meseriei
Nr
crt Conţinut tematic
Metodologie
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
17. 11. Desene cu destinaţie specială
- conversaţie, observaţie dirijată,
demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, planşe
- evaluare prin itemi obiectivi
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării desenelor cu
deswtinaţie specială
- Realizează reprezentări de desene cu
destinaţie specială
18. 12. Executarea desenului de schemă
- conversaţie, observaţie
dirijată,demonstraţie
- fişe de lucru, folii
retroproiector, ansambluri,
scheme specifice meseriei
- evaluare prin itemi obiectivi,
aplicaţii practice
- cunoaşte şi respectă normele privind
realizare reprezentării asamblărilor
prin pene şi caneluri
- Realizează reprezentări de scheme
specifice meseriei
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare pentru modulul 6
Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele
teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele
specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din
mass-media şi documente din domeniul specialităţii.
Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise,
observaţii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte
teoretice şi practice ale specialităţii.
AUTOMATIZĂRI ÎN TERMOCENTRALE
STRUCTURA COMPETENŢELOR
A. De cunoaştere
cunoaşte elemente de automatizare
cunoaşte principii de funcţionare ale elementelor Exploatare şi întreţinere
elemente de automatizare. Reguli N.T.S.M. şi P.S.I.
B. De execuţie
utilizează documentaţia tehnică specifică
organizează grupe şi puncte de lucru în vederea optimizării lucrărilor de
întreţinere a instalaţiilor aferente
controlează şi verifică lucrările de întreţinere
supraveghează respectarea fazelor şi etapelor proceselor tehnologice
C. Sociale
evidenţiază disponibilităţile de relaţionare socială, politeţe, respect faţă de cei
din jur, cooperare tolerantă, exigenţă faţă de condiţiile tehnice, atitudine
activ-pozitivă
îşi asumă responsabilităţi conştiente privind coordonarea echipei de lucru
interpretează condiţiile de lucru, felul solicitărilor umane, efectele acestora
asupra bunei funcţionări a procesului tehnologic
se documentează periodic pentru a fi la curent cu noutăţile ce apar în domeniu
sesizează şi asigură legături interdisciplinare
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
1. Automatizări în termoenergetică
-expunere
-conversaţie;
-problematizare.
-cunoaşte periodicitatea operaţiilor de
întreţinere;
-organizează echipa de lucru;
2. Elemente de automatizare
-expunere;
conversaţie dirijată;
demonstraţie practică;
-cunoaşte elemente de automatizare
3. Relee -expunere;
-demonstraţie
-enumeră tipuri de relee;
-principii de funcţionare;
4. Noţiuni de telemecanică -expunere;
-demonstraţie practică
-enumeră operaţiile de întreţinere;
-faze ce compun ordinea logică
5. Sisteme de reglare automată
-expunere;
-conversaţie;
-problematizare.
-enumeră elemente de comp;
-odinea logică;
scopul reglării
6. Reglarea automată a cazanelor cu circulaţie forţată
-expunere;
-demonstraţie practică;
-conversaţie dirijată;
-cunoaşte modul de funcţionare;
-enumeră elementele componente; -ordinea logică;
-defineşte S.D.V.;
cunoaşte şi respectă reglementările
N.T.S.M. şi P.S.I.
7. Reglarea automată a turbinelor cu abur
- expunere;
-demonstraţie practică; -conversaţie dirijată;
-cunoaşte modul de funcţionare;
-enumeră elementele componente;
-ordinea logică;
-defineşte S.D.V.;
cunoaşte şi respectă reglementările
N.T.S.M. şi P.S.I.
Nr.
crt. Conţinut tematic
Metodologie
Forme de activitate/Metode Criterii de performanţă
8. Reglarea blocului cazan-turbină
- expunere;
-demonstraţie practică;
-conversaţie;
-cunoaşte modul de funcţionare;
-enumeră elementele componente;
-ordinea logică;
-defineşte S.D.V.;
cunoaşte şi respectă reglementările
N.T.S.M. şi P.S.I.
9. Reglarea frecvenţei şi a puterii reactive. Reglarea
tensiunii şi puetrii
- expunere;
-demonstraţie practică; -conversaţie;
-cunoaşte parametrii de calitate a
energiei;
-metode de reglare ;
-respectare N.T.S.M. şi P.S.I.
10. Aspecte economice ; punerea în funcţiune a SRH
- expunere;
-demonstraţie practică; -conversaţie;
-cunoaşte modul de funcţionare;
-respectare N.T.S.M. şi P.S.I.
11. Probleme de regimuri de exploatare, întreţinere,
reparaţii în instalaţiile de automatizare
-expunere;
problematizare;
demonstraţie
-cunoaşte periodicitatea operaţiilor de
întreţinere;
-cunoaşte şi respectă N.T.S.M şi P.S.I.;
-execută controlul şi verificarea finală
-organizează echipa de lucru în vederea
desfăşurării bunei funcţionări
5
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare pentru modulul 6
Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele
teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele
specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din
mass-media şi documente din domeniul specialităţii.
Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise,
observaţii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte
teoretice şi practice ale specialităţii.
6
LEGISLATIA MUNCII
Structura competentelor
A. De cunoastere
- precizeaza principalele acte normative care reglementeaza activitatile de
legislatie a muncii
- prezinta principalele tipuri de contracte de munca cu toate subcapitolele
aferente
- analizeaza metodele de evaluare a personalului muncitor si a personalului cu
studii
- descrie cele mai importante grupe de munca din unitate
- enumera tipurile de concedii de care poate beneficia personalul unitatii
- explica modul de acces in initate
- prezinta obligatiile conducerii si ale salariatilor
- prezinta relatiile intre sindicat si conducerea unitatii; intre sindicat si salariati
B. De executie
- completeaza principalele tipuri de formulare utilizate
- completeaza o foaie colectiva de prezenta
- intocmeste un raport lunar privind numarul de absente, de ore suplimentare
- verifica periodic locurile de munca
- participa periodic la instructaje privind legislatia muncii
C. Sociale
- constientizeaza importanta cunoasterii si respectarii normelor din legislatia
muncii
- respecta prevederile regulamentului de ordine interioara
- poarta discutii despre necesitatea cunoasterii si respectarii legislatiei munci
7
STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI
Nr.
crt.
Continutul tematic Metodologie
Forme de activitate/Metode
Criterii de peformanta
1. 1 Contractul colectiv de munca
1.1 Dispozitii generale
1.2 Timpul de lucru si odihna
1.3 Salarizarea si alte drepturi salariale.
1.4 Conditii de munca.Protectia muncii.
1.5 Masuri de protectie sociala
1.6 Munca si protectia femeilor si a tinerilor
1.7 Incheierea, executarea, modificarea si
incetarea C.I.M.
1.8 Pregatirea
1.9 Drepturi, imunitati sindicale.Comunicare
interna
1.10 Obligatiile partilor
1.11 Conflicte de muunca
1.12 Dispozitii finale. Anexe.
- conversatie, observatie
dirijata, documentatie
- fise de lucru, formulare tip
- evaluare prin itemuri
obiecitivi
- defineste tipurile de
contracte de munca;
- enumera tipurile de
salarizare utilizate in functie
de munca prestata;
- descrie modalitatile de
protectie a femeilor si
tinerilor;
- prezinta formularele tip
utilizate
2. 2. Sistemul de salarizare
2.1 Generalitati
2.2 Grupe diferite de salariati
- conversatia, observatie
dirijata,
studiu de caz
- defineste notiunea de grila
de salarizare, sporuri, prime
- enumera grupele de salariati
8
2.3 Evaluarea personalului muncitor
2.4. Evaluare personalului cu studii medii,
superioare
2.5 Contestatii
- fise de evaluare
- evaluare prin itemuri
obiectivi
- prezinta tipurile de evaluare
ale muncitorilor si a celor cu
studii medii/superioare
3 3. Timpul de munca si odihna
3.1 Program normal de lucru
3.2 Inregistrarea accesului
3.3 Pontarea orelor de lucru
3.5 Program de lucru in ture
3.6 Ore suplimentare
3.7 Concediu de odihna
3.8 Concediu medical
3.9 Alte concedii(maternitate, ingrijire copil)
3.10 Stagiu militar
3.11 Invoire cu plata
3.12 Invoire fara plata
3.13 Absente nemotivate
- conversatie, observatie,
studiu de caz
- fise de lucru
- fise de evaluare
- evaluare prin itemuri
obiectivi
- descrie principalele tipuri de
programe de munca: normal,
redus, in ture.
- enumerara tipurile de
concedii care se pot acorda
salariatilor
- descrie tipurile de invoiri de
care pot beneficia salariatii
- prezinta formularele tip
utilizate
4 4. Servicii
4.1 Dispensar medical
4.2 Cantine
4.3 Fond de Protectie Sociala
- conversatie, observatie
dirijata
- evaluare prin itemuri
obiectivi
- descrie principalele tipuri de
servicii
- prezinta formularele tip
utilizate
5 5. Regulament de ordine interioara
5.1 Generalitati
5.2 Obligatiile conducerii
- conversatie, observatie
dirijata
- fise de evaluare
- descrie modul de acces in
intreprindere a salariatilor si
vizitatorilor
9
5.3 Accesul in companie
5.4 Timp de lucru. Timp de odihna.
5.5 Locuri de munca in schimburi
5.6 Plata orelor suplimentare
5.7 Salariiile
5.8 Invoiri cu plata.Invoiri fara plata
- fise de lucru - prezinta obligatiile
salariatilor
- enumera tipurile de invoiri
de care pot beneficia
salariatii
- descrie obligatiile conducerii
unitatii
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare pentru modulul 6
Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele teoretice cu cele practice. La stabilirea
obiectivelor se va ţine cont de competenţele specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi
informaţii din mass-media şi documente din domeniul specialităţii.
Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise, observaţii sistematice, proiecte,
portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte teoretice şi practice ale specialităţii.
10
11
DISCIPLINA: PSIHOLOGIA MUNCII
INTRODUCERE
Predarea psihologiei muncii în şcoala de maiştri deschide celor ce o studiază perspective noi de cunoaştere a fiinţei umane, de înţelegere
şi explicare a personalităţii în noul context social şi cultural.
Cu largi posibilităţi de aplicare în domeniul activităţii fundamentale a omului, munca, psihologia aduce contribuţii reale ale omului în
analiza, într-o viziune modernă, a sistemului “om-maşină-mediu” cu finalităţi precise în creşterea productivităţii muncii.
Adresându-se cursanţilor şcolii postliceale de maiştri, disciplina prevazută pentru anul doi de studiu îşi propune familiarizarea acestora cu
principalele direcţii de aplicare a problematicii psihologiei muncii cât mai aproape de specificul activităţii maistrului.
Aplicaţiile practice pe parcursul desfăşurării cursului trebuie să însoţească temele teoretice, ele fiind adaptate la specificul profesional al
şcolii.
In interiorul acestei discipline au fost incluse şi unele elemente de socialogie industrială care completează pregătirea viitorului maistru în
domeniul ştiinţelor socio-umane.
Distribuirea orelor în interiorul celor trei părţi din care este alcătuită actuala programă (psihologie generală, psihologia muncii, sociologie
industrială) poate fi apreciată de către conducătorul de curs, cu recomandarea ca spaţiul cel mai extins să fie acordat temelor de psihologie a
muncii.
12
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTURILOR LA DISCIPLINA PSIHOLOGIA MUNCII
OBIECTIVE
CONŢINUT TEMATIC
METODOLOGIE
CRITERII DE EVALUARE Forme de
activitate
Metode
Să cunoască problematica
psihologiei şi ramurile ei 1.Obiectul şi problematica psihologiei:
-definirea psihologiei
-ramurile psihologiei
Instruire
teoretică
Conversaţie
Problemati-
zare
Defineşte psihologia ca ştiinţă
Recunoaşte ramurile psihologiei
după domenii
Să identifice specificul psihicului
uman
Să analizeze personalitatea ca sistem
complex cu autoreglare
2. Elemente de psihologie generală
-specificul psihicului uman
-funcţiile psihicului
-personalitatea (structura personalităţii,
cunoaşterea personalităţii)
Instruire
teoretică
Conversaţie
Problemati-
zare
Studiu de
caz
Enumeră funcţiile psihicului
Identifică metodele decunoaştere
a personalităţii
Recunoaşte structura
personalităţii umane
Să analizeze particularităţile
activităţilor de la locul de muncă
Să analizeze exigenţele psiho-fizice
specifice diferitelor activităţi
profesionale
Să identifice aptitudinile necesare
orientării profesionale Să analizeze
fenomenele specifice micro
grupurilor de muncă: coeziunea,
conflicte, climat, rezistenţă la
schimbare şi apariţia subgrupurilor
Să identifice stilul de conducere
3. Psihologia muncii
-specificul psihologiei muncii
-analiza psihologică a activităţii şi a locului de
muncă
-principiile generale ale activităţii de formare şi
selecţie profesională
-ambianţa psihologică a muncii
-motivarea muncii
-problema conducerii şi a stilului de conducere
-analiza psihologică a cauzelor incidentelor şi
accidentelor profesionale
-creativitatea tehnică şi organizaţională
Instruire
teoretică
proiect
Conversaţie
Problemati-
zare
Studiu de
caz
Analizează optimizarea
activităţii la locurile de muncă
Identifică factorii de stimulare a
creativităţii individuale şi de
grup
Elaborează profilul psihologic al
personalităţii
Valorizează propriul stil de
conducere
Să analizeze tipurile de societăţi
industriale
Să identifice factorii dezvoltării
sociale
4. Elemente de sociologie industrială
-obiectul şi problematica sociologiei industriale
-studiul fenomenelor specifice societăţilor
industriale
Instruire
teoretică
Expunerea
Conversaţia
Analizează factorii de schimbare
şi fenomenele sociologice în
cadrul societăţii industriale
Să identifice factorii de schimbare în Tipuri de societăţi: factorii dezvoltării sociale; Instruire Analizează factorii de schimbare
13
cadrul organizaţiei industriale organizaţiile industriale (tipuri, dimensiuni);
fenomene sociologice în cadrul societăţii indus-
triale, populaţia, industria şi calitatea vieţii.
teoretică şi fenomenele sociologice în
cadrul societăţii industriale
14
RECOMANDĂRI PRIVIND ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
ORGANIZAREA SPAŢIULUI, ORGANIZAREA RESURSELOR, FORME DE EVALUARE
Predarea disciplinei Psihologia muncii, se recomanda a fi realizata utilizând preponderent metode active centrate pe elev.
Plecand de la premisa ca situatiile in care apare confruntarea cu diverse elemente ale sistemului calitatii, profesorul isi va axa demersul
didactic pornind de la exemplele întâlnite de fiecare elev la locul său de muncă. Este benefic şi pentru profesor valorificarea experienţei
dobândită în producţie a elevilor, la diverşi agenţi economici. Se poate recurge, de asemenea, la centrarea instruirii pe o problema - vector de la
care sa radieze aspectele teoretice de abordat si pe care sa se realizeze conexiunile si interrelationarile impuse de tema respectiva. Pe cat posibil
acestea vor fi obtinute, prin aplicatii adecvat concepute, de la elevi - astfel, ei vor fi implicati major in propria formare continuă, iar aceasta va fi
motivata superior.
Dintre metodele didactice recomandate, având în vedere vârsta adultă a elevilor, fac parte:
metoda proiectului - prin care se pot forma competentele care presupun investigari sistematice asupra unor teme impuse/alese si care
simuleaza la scara activitatile pe care le va desfasura viitorul absolvent al şcolii de maiştri.
metoda studiului de caz - cu toate variantele sale cunoscute - permite formarea competentelor care presupun rezolvarea unor probleme
pornind de la analiza unor date initiale, identificate si inregistrate in activitati concrete sau imaginate, in legatura cu o anumita tema si
continuand cu depistarea solutiilor alternative si cu luarea unor decizii argumentate;
metoda problematizarii presupune identificarea/ formularea unor probleme si o activitate complexa de documentare pentru rezolvarea
ei in concordanta cu criterii prestabilite. Metoda permite implicarea elevului in ambele etape ale abordarii ei sau, dupa caz, doar in etapa
determinarii solutiei.
Se recomanda desfasurarea procesului instructiv conform strategiilor moderne (fise de lucru, fise de documentare, albume tematice, pliante, filme
didactice etc. ) integrate, eventual, intr-un sistem multi - media, astfel incat interesul elevilor sa se mentina la cote inalte si sa fie realizat impactul
dorit prin studierea acestei discipline. Pentru integrarea sistemica a cunostintelor dobandite, elevii pot fi evaluati, de exemplu, prin portofolii,
eseuri libere sau structurate, referate tematice etc. astfel incat sa fie puse in evidenta si competentele sociale, mai ales cele de comunicare.
5. BIBLIOGRAFIE
1. Paul Popescu Neveanu s.a. – Manual de psihologie pentru licee, EDP, Bucureşti, 1999
2. D. Cristea – Structurile psihosociale ale grupului şi eficienţa acţiunii, Ed. Academiei, Bucureşti, 1984
3. P.Pufan – Psihologia muncii, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976
4. P. Pufan – Psihologia muncii industriale, EDP, Bucureşti, 1976
5. D. Cristea – Compendiu şi lucrări aplicative de psihologie industrială, EDP, 1991
15
DISCIPLINA: PSIHOLOGIA MUNCII
INTRODUCERE
Predarea psihologiei muncii în şcoala de maiştri deschide celor ce o studiază perspective noi de cunoaştere a fiinţei umane, de înţelegere
şi explicare a personalităţii în noul context social şi cultural.
Cu largi posibilităţi de aplicare în domeniul activităţii fundamentale a omului, munca, psihologia aduce contribuţii reale ale omului în
analiza, într-o viziune modernă, a sistemului “om-maşină-mediu” cu finalităţi precise în creşterea productivităţii muncii.
Adresându-se cursanţilor şcolii postliceale de maiştri, disciplina prevazută pentru anul doi de studiu îşi propune familiarizarea acestora cu
principalele direcţii de aplicare a problematicii psihologiei muncii cât mai aproape de specificul activităţii maistrului.
Aplicaţiile practice pe parcursul desfăşurării cursului trebuie să însoţească temele teoretice, ele fiind adaptate la specificul profesional al
şcolii.
In interiorul acestei discipline au fost incluse şi unele elemente de socialogie industrială care completează pregătirea viitorului maistru în
domeniul ştiinţelor socio-umane.
Distribuirea orelor în interiorul celor trei părţi din care este alcătuită actuala programă (psihologie generală, psihologia muncii, socio logie
industrială) poate fi apreciată de către conducătorul de curs, cu recomandarea ca spaţiul cel mai extins să fie acordat temelor de psihologie a
muncii.
16
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTURILOR LA DISCIPLINA PSIHOLOGIA MUNCII
OBIECTIVE
CONŢINUT TEMATIC
METODOLOGIE
CRITERII DE EVALUARE Forme de
activitate
Metode
Să cunoască problematica
psihologiei şi ramurile ei
1.Obiectul şi problematica psihologiei:
-definirea psihologiei
-ramurile psihologiei
Instruire
teoretică
Conversaţie
Problemati-
zare
Defineşte psihologia ca ştiinţă
Recunoaşte ramurile psihologiei
după domenii
Să identifice specificul psihicului
uman
Să analizeze personalitatea ca sistem
complex cu autoreglare
2. Elemente de psihologie generală
-specificul psihicului uman
-funcţiile psihicului
-personalitatea (structura personalităţii,
cunoaşterea personalităţii)
Instruire
teoretică
Conversaţie
Problemati-
zare
Studiu de
caz
Enumeră funcţiile psihicului
Identifică metodele decunoaştere
a personalităţii
Recunoaşte structura
personalităţii umane
Să analizeze particularităţile
activităţilor de la locul de muncă
Să analizeze exigenţele psiho-fizice
specifice diferitelor activităţi
profesionale
Să identifice aptitudinile necesare
orientării profesionale Să analizeze
fenomenele specifice micro
grupurilor de muncă: coeziunea,
conflicte, climat, rezistenţă la
schimbare şi apariţia subgrupurilor
Să identifice stilul de conducere
3. Psihologia muncii
-specificul psihologiei muncii
-analiza psihologică a activităţii şi a locului de
muncă
-principiile generale ale activităţii de formare şi
selecţie profesională
-ambianţa psihologică a muncii
-motivarea muncii
-problema conducerii şi a stilului de conducere
-analiza psihologică a cauzelor incidentelor şi
accidentelor profesionale
-creativitatea tehnică şi organizaţională
Instruire
teoretică
proiect
Conversaţie
Problemati-
zare
Studiu de
caz
Analizează optimizarea
activităţii la locurile de muncă
Identifică factorii de stimulare a
creativităţii individuale şi de
grup
Elaborează profilul psihologic al
personalităţii
Valorizează propriul stil de
conducere
Să analizeze tipurile de societăţi
industriale
Să identifice factorii dezvoltării
4. Elemente de sociologie industrială
-obiectul şi problematica sociologiei industriale
Instruire
teoretică
Expunerea
Conversaţia
Analizează factorii de schimbare
şi fenomenele sociologice în
cadrul societăţii industriale
17
sociale -studiul fenomenelor specifice societăţilor
industriale
Să identifice factorii de schimbare în
cadrul organizaţiei industriale
Tipuri de societăţi: factorii dezvoltării sociale;
organizaţiile industriale (tipuri, dimensiuni);
fenomene sociologice în cadrul societăţii indus-
triale, populaţia, industria şi calitatea vieţii.
Instruire
teoretică
Analizează factorii de schimbare
şi fenomenele sociologice în
cadrul societăţii industriale
18
RECOMANDĂRI PRIVIND ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
ORGANIZAREA SPAŢIULUI, ORGANIZAREA RESURSELOR, FORME DE EVALUARE
Predarea disciplinei Psihologia muncii, se recomanda a fi realizata utilizând preponderent metode active centrate pe elev.
Plecand de la premisa ca situatiile in care apare confruntarea cu diverse elemente ale sistemului calitatii, profesorul isi va axa demersul
didactic pornind de la exemplele întâlnite de fiecare elev la locul său de muncă. Este benefic şi pentru profesor valorificarea experienţei
dobândită în producţie a elevilor, la diverşi agenţi economici. Se poate recurge, de asemenea, la centrarea instruirii pe o problema - vector de la
care sa radieze aspectele teoretice de abordat si pe care sa se realizeze conexiunile si interrelationarile impuse de tema respectiva. Pe cat posibil
acestea vor fi obtinute, prin aplicatii adecvat concepute, de la elevi - astfel, ei vor fi implicati major in propria formare continuă, iar aceasta va fi
motivata superior.
Dintre metodele didactice recomandate, având în vedere vârsta adultă a elevilor, fac parte:
metoda proiectului - prin care se pot forma competentele care presupun investigari sistematice asupra unor teme impuse/alese si care
simuleaza la scara activitatile pe care le va desfasura viitorul absolvent al şcolii de maiştri.
metoda studiului de caz - cu toate variantele sale cunoscute - permite formarea competentelor care presupun rezolvarea unor probleme
pornind de la analiza unor date initiale, identificate si inregistrate in activitati concrete sau imaginate, in legatura cu o anumita tema si
continuand cu depistarea solutiilor alternative si cu luarea unor decizii argumentate;
metoda problematizarii presupune identificarea/ formularea unor probleme si o activitate complexa de documentare pentru rezolvarea
ei in concordanta cu criterii prestabilite. Metoda permite implicarea elevului in ambele etape ale abordarii ei sau, dupa caz, doar in etapa
determinarii solutiei.
Se recomanda desfasurarea procesului instructiv conform strategiilor moderne (fise de lucru, fise de documentare, albume tematice, pliante, filme
didactice etc. ) integrate, eventual, intr-un sistem multi - media, astfel incat interesul elevilor sa se mentina la cote inalte si sa fie realizat impactul
dorit prin studierea acestei discipline. Pentru integrarea sistemica a cunostintelor dobandite, elevii pot fi evaluati, de exemplu, prin portofolii,
eseuri libere sau structurate, referate tematice etc. astfel incat sa fie puse in evidenta si competentele sociale, mai ales cele de comunicare.
5. BIBLIOGRAFIE
6. Paul Popescu Neveanu s.a. – Manual de psihologie pentru licee, EDP, Bucureşti, 1999
7. D. Cristea – Structurile psihosociale ale grupului şi eficienţa acţiunii, Ed. Academiei, Bucureşti, 1984
8. P.Pufan – Psihologia muncii, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976
9. P. Pufan – Psihologia muncii industriale, EDP, Bucureşti, 1976
10. D. Cristea – Compendiu şi lucrări aplicative de psihologie industrială, EDP, 1991
19
Disciplina: Limba engleza aplicată
Introducere
Cursurile se adresează elevilor de la şcoala de maiştri, anul I . Deoarece nivelul de stăpânire a unor aspecte funcţionale ale limbii engleze
este de regulă scăzut sub aspectul utilizării adecvate a limbii în contexte socio-profesionale şi tehnice, considerăm că este util să oferim elevilor
de la şcoala de maiştri posibilitatea de a exersa deprinderi necesare pentru a-şi crea competenţe de receptare, producere şi comunicare în
domeniul tehnic. Pentru aceasta au fost derivate din competenţe generale ale disciplinei noi competenţe specifice utilizării limbii engleze tehnice
şi noi conţinuturi pentru activităţi cu un preponderent caracter comunicativ, practic aplicativ, pe baza unor materiale autentice. Acestea vor crea
oportunităţi de a exersa limba engleză în contexte situaţionale specializate realiste şi îi vor ajuta pe elevi să-şi îmbunătăţească competenţe de
utilizare practica a limbii în situaţii de comunicare legate de domeniul specialităţii. Competenţele specifice vizează trăsăturile specifice ale
registrului tehnic al limbii engleze. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare se realizează prin
desprinderea ideilor esenţiale din prezentări orale / conversaţii în limbaj standard, pe teme de specialitate. Şi identificarea unor detalii specifice în
mai multe texte de specialitate scrise, autentice, pentru a îndeplini o sarcină de lucru. Pentru aceasta se folosesc următoarel conţinuturi: prezentări
orale pe teme de specialitate, interviuri, rapoarte orale, rapoarte şi referate scrise, fragmente de text de specialitate, documente din domeniul
specialităţii.
Pentru producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare se vor avea în vedere conţinuturi de t ipul:
raport oral/scris, descrieri de fenomene, procese, paragrafe, texte, documente pe teme de specialitate, texte funcţionale de specialitate, formulare
diverse pentru vizarea competenţelor: producerea unui raport oral/scris asupra unei teme/proiect individual/de grup pe o temă de specialitate,
prezentarea structurată, cu argumente, în scris sau oral, a unei opinii, poziţii, idei, ipoteze legate de specialitate.
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă vizează următoarele funcţii ale limbii: a confirma acordul/dezacordul, a cere
repetarea unei replici/informaţii, a face presupuneri, a susţine cu argumente opinii personale.
20
De asemenea, elevii vor avea posibilitatea să-şi dezvolte valori şi atitudini privind universul spiritual şi cultural tehnic anglo-saxon.
Pentru elevii şcolii de maiştri este important să obţină astfel de competenţe pentru o mai uşoară inserţie socio-profesională şi pentru
accesul pe piaţa muncii.
Disciplina: LIMBA ENGLEZA APLICATA
OBIECTIVELE SI
MOTIVATIA CONTINUT TEMATIC METODE SI PROCEDEE
MIJLOACE SI MATERIALE
DIDACTICE CRITERII DE EVALUARE
Sa traduca unele texte de
specialitate din engleza in
romana si invers (cu
ajutorul dicţionarului) Să transpună unele
informaţii de specialitate,
din texte (audiate sau citite) în formă grafică şi invers
Să ia notiţe pe baza
observării unor procese sau
a audierii unui text Să transpună informaţiile
din notiţe sub formă de text
coerent, oral sau scris.
Elemente de construcţie a
comunicării. Corespondenţa timpurilor, exprimarea modalităţii,
elemnte de vocabular specializat
- simularea;
- exercitii auditive;
- expunere; - conversatia;
- lectrura explicativa;
- lectura independenta.
- culegere de texte; - dictionare si enciclopedii;
- planse fotografice si desene;
- reviste si carti de specialitate
- texte referitoare la aspecte
teoretice şi practice ale
specialităţii
- foloseste dictionare; - traduce texte;
- elaboreaza texte;
- converseaza, pe baza vocabularului cunoscut
- sa dialogheze cu persoane
straine;
- sa participe la conversatii
Conversatii
- prezentarea, stabilirea de contact cu o
persoana necunoscuta;
- conversatie;
- dialog;
- exercitii de aplicare
- carti, reviste de specialitate;
- planse;
- prospecte
- stabileste relatii cu persoane
straine, in functie de situatiile
create
21
- relatii interpersonale
- sa utilizeze vocabularul in
cazul diferitelor activitati;
- sa dialogheze in locuri publice;
- sa intretina relatii
interpersonale
Activitati:
- activitate zilnica;
- convorbire telefonica; - la magazin;
- la sediu de firma;
- la spectacole; - la unitati de cazare;
- in calatorii;
- la sedii administrative
- conversatie dirijata;
- descoperire
- carti, reviste de specialitate;
- planse;
- prospecte
- intocmeste programul
activitatii zilnice individuale; - dialogheza in locuri publice
in functie de specificul
activitatii; - intretine relatii
interpersonale
OBIECTIVELE SI
MOTIVATIA CONTINUT TEMATIC METODE SI PROCEDEE
MIJLOACE SI MATERIALE
DIDACTICE CRITERII DE EVALUARE
- sa se prezinte; - sa prezinte pe altcineva;
- sa puna si sa raspunda la
intrebari; - sa scrie un CV atunci
cand face o angajare
Interviuri, CV:
- interviu;
- participare la discutii; - biografie scrisa
- simulare;
- problematizare;
- studiu de caz; - interpretare de rol
- casete audio si video; - folii;
- diverse CV
- evalueaza CV-ul unui coleg
- sa inteleaga termenii
utilizati;
- sa se faca inteles
Informatii personale: - familia;
- relatii de familie
- problematizare; - simulare;
- interpretare de rol
- casete audio si video;
- folii
- realizeaza dialoguri
situationale
- sa descrie si sa dea detalii
asupra unor profesiuni
specifice domeniului;
- sa conceapa o cerere de angajare si sa dea raspuns
la o asemenea cerere
Meserii si profesiuni:
- oameni si meserii;
- viitoarea meserie; - fisa postului
- studiu de caz; - problematizarea;
- conversatia dirijata
- afise; - planse;
- prospecte
Concepe o cerere de angajare
pentru o anumita meserie
- sa cunoasca terminologia
tehnica de specialitate
Locul de munca: - masini si unelte;
- aparatura;
- proces de productie;
- studiu de caz;
- conversatia.
- planse;
- prospecte
Sa realizeze un dialog
situational
22
- materiale;
- comenzi;
- termeni de specialitate
- sa redacteze scrisori catre persoane cu activitati
diferite
Corespondenta:
- redactare scrisori
- problematizare; - corespondenta;
- studiu de caz.
- carti, reviste de specialitate - redactare corespondentei in
functie de activitate
23
Recomandări privind activităţile de învăţare şi evaluare
Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele teoretice cu cele practice. La stabilirea
obiectivelor se va ţine cont de competenţele specifice urmărite. Se utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi
informaţii din mass-media şi documente din domeniul specialităţii.
Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise, observaţii sistematice, proiecte,
portofolii.
Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte teoretice şi practice ale
specialităţii.
Bibliografie
Dicţionar tehnic E-R şi R-E, Ed. Tehnică
IAMI Iron Age Metalworking International, 1978-1986
Bantaş A et. Al., Limba Engleză – Ştiinţă şi tehnică, EDP, Bucureşti, 1981
Levitchi L., Îndrumar pentru traducătorii din limba engleză, TUB, Bucureşti, 1981
Lipnitsky A, The Melting of Cast Iron and Non-ferrous Allozy, peace Publishers, Moscow, 1975
Patrascu O, Translation – Orientted Approach to Teaching EST, Galaţi, 1988
24