Mad Ali Nap Roe Ict

95
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Secţia Kinetoterapi e Lucrare de Licenţă Conducător ştiinţific: Profesor Asociat, Medic Primar Batyanyi Adriana Autor: CIPRIAN BALCAN Galaţi

Transcript of Mad Ali Nap Roe Ict

Page 1: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 1/95

Universitatea “Dunărea de Jos” GalaţiFacultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Secţia Kinetoterapie

Lucrare de Licenţă

Conducător ştiinţific:Profesor Asociat, Medic Primar Batyanyi Adriana

Autor:

CIPRIAN BALCAN

Galaţi

Page 2: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 2/95

2003Universitatea “Dunărea de Jos” GalaţiFacultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Secţia Kinetoterapie

Recuperarea obezităţii

Conducător ştiinţific:Profesor Asociat, Medic Primar Batyanyi Adriana

Autor:Alexe Octavian Sabin

Galaţi2003

2

Page 3: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 3/95

3

“Numărul persoanelor care suferă de obezitate continuă săcrească în Statele Unite şi la nivel mondial, arată ultimelestatistici. Această tendinţă este vizibilă atât în rândul adulţilor cât şi printre adolescenţi. La ora actuală, 30% din adulţiiamericani sunt supraponderali. Acestea sunt rezultatele unuirecent sondaj, care i-a alarmat pe specialişti. Ei se tem în specialde consecinţele pe termen lung ale „sporirii” masei corporale,fenomen care poate fi considerat deja o „epidemie” atât însocietăţile cu un nivel de trai ridicat cât şi ţârile nu foarte bogate. Ceea ce îngrijorează cel mai tare este faptul că obezitatea esteîn creştere şi în rândul tinerilor, cauzele fiind regimurilealimentare bogate în calorii şi viaţa sedentară. În Egipt, un copildin 4 este supraponderal. Cum diabetul este direct legat de

  problema excesului de kilograme, Organizaţia Mondială aSănătăţii elaborează la ora actuală o strategie pentru combatereaacestei afecţiuni a secolului.” („Epidemie de graşi la nivelmondial” – ziarul „Adevărul” din 27 noiembrie 2002)

Page 4: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 4/95

Cuprins

A. Introducere………………………………………5

B. Parte Teoretică

I. Definiţia obezităţii....................................................8

I.1. Definiţia fiziologică……………………………… 9

I.2. Definiţia medicală………………………………..10

I.3. Definiţia statistică………………………………...11

I.4. Definiţia psiho-socială sau estetică………………13

II. Evaluarea obezităţii……………………………...14

III. Formele obezităţii……………………………….17

III.1. Obezitatea hipotalamică………………………..22

III.2. Obezitatea neuro-hormonală…………………..23

III.3. Obezitatea endocrină………………………….. 24

III.4. Obezitatea infantilă……………………………. 30

III.5. Obezitatea gravidică şi postgravidica………… 36

IV. Complicaţiile obezităţii………………………… 40

IV.1. Complicaţiile cardio-vasculare…………………40

IV.2. Complicaţiile neuro-endocrine şi metabolice….41

4

Page 5: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 5/95

V. Tratamentul obezităţii……………………………43

V.1. Principiile şi condiţiile tratamentului în obezitate…43

V.2. Tratamentul medicamentos………………………… 44

V.3. Tratamentul chirurgical al obezităţii………………. 48

V.4. Regimurile restrictive/tratamentul dietetic…………49

V.5. Programul kinetic…………………………………….59

C. Partea Practică

I. Material şi metodă.........................................................65

II. Rezultate........................................................................79

III. Discuţii..........................................................................88

IV. Concluzii.......................................................................89

D. Bibliografie................................................................. 93

5

Page 6: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 6/95

Introducere

În Dicţionarul Explicativ al limbii Române, editat în 1998, termenul de

„kinetoterapie” nu exista. Numai acest lucru poate spune suficiente lucruri

despre cât de cunoscut era acest domeniu acum câţiva ani.

„Terapia prin mişcare” sau „gimnastica medicală” există totuşi ca

disciplină de studiu din 1922 în cadrul Academiei de Educaţie Fizică şi Sportdin Bucureşti, iar de anul trecut ca facultate de sine stătătoare. De altfel,

kinetoterapia se studiază ca disciplină independentă şi în cadrul facultăţilor 

din ţară (Cluj, Oradea, Timişoara, Galaţi).

Pe drept cuvânt, se poate spune că această ştiinţă a devenit „mâna

draptă” a medicului, în prezent fiind aproape indispensabilă pentru

neurochirurgie, ortopedie, traumatologie, reumatologie, cardiologie şi altespecialităţi medicale.indiferent că se intervine în recuperarea celor care au

suferit accidente de orice fel, a bătrânilor afectaţi de reumatism sau a copiilor 

cu deficienţe motorii, indiferent dacă se desfăşoară în secţiile de recuperare

ale spitalelor de stat sau în cabinete particulare, specialistul în kinetoterapie

trebuie să aibă pe lângă cunoştinţe de medicină, anatomie, psihologie şi

 pedagogie, mult „fler”.Un domeniu atât de complex nu poate fi abordat decât de o

 personalitate bine pregătită profesional, cu o mare disponibilitate afectivă, dar 

şi o uriaşă dorinţă de cunoaştere şi de autoperfecţionare. Este o meserie care

nu se poate face decât din pasiune, necesitând mai mult decât colaborarea cu

medicul cu medicul şi pacientul. De cele mai multe ori, între aceştia se

stabileşte o relaţie foarte apropiată. Suferinţa fizică a unor oameni aproape

6

Page 7: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 7/95

disperaţi, consideraţi uneori irecuperabili, poate fi măcar atenuată în urma

unor tratamente îndelungate.

Dacă uneori rezultatele se văd după numai două sau trei şedinţe(recuperarea fiind cu atât mai rapidă cu cât vârsta este mai mică, iar voinţa

 bolnavului mai fermă), există şi tratamente care durează câţiva ani sau poate

chiar întreaga viaţă. Este nevoie de foarte multă răbdare din partea pacientului

şi de priceperea specialistului în a lucra cu psihicul acestuia, menţinându-i

trează speranţa. Nu ştiu câţi ar fi dispuşi să-şi păstreze „sângele rece„ şi să

„încerce marea cu degetul”, aplicând terapia prin mişcare unui om afectat dehemipareză, spre exemplu.

Cu ajutorul acestor exerciţii se pot remedia numeroase cazuri

considerate incurabile; mulţi specialişti fac tot ce le stă în putinţă pentru a

dezvolta kinetoterapia, dândui o aplicabilitate cât mai largă. Este totuşi trist

faptul că din rutină şi mentalităţi conservatoare, unii medici precum şi

 pacienţii au o atitudine reticentă faţă de această ramură complementară amedicinei clasice.

Celor ce îşi doresc să devină specialişti în kinetoterapie, facultatea nu

 face altceva decât să le pună bazele, ca în orice alt domeniu, stârnindu-le

apetitul pentru cunoaştere şi perfecţionare. Fiind o ştiinţă atât de complexă,

este de la sine înţeles că fără studiu individual şi susţinut, posibilitatea de a

  pierde contactul cu cele mai noi descoperiri în domeniu, cu cele mai 

inovatoare şi performante tehnici de recuperare, este foarte mare.

7

Page 8: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 8/95

8

Page 9: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 9/95

I. D efiniţia Obezităţii

Etimologic, cuvântul obezitate derivă din latinescul „ob edere”= aşezat

la masă, traducere care defineşte într-o manieră naivă, însa convingătoare, unaspect al bolii.

Obezitatea este un concept cu mult mai vag decât se crede. Noţiunea de

obezitate variază cu locul şi timpul. În mentalitatea primitivă, ea merge mână

în mână cu ideea de prosperitate şi fecunditate. Din nefericire, această

concepţie a rămas şi astăzi valabilă la anumite civilizaţii, spre deosebire de

altele, care o consideră ca pe o infirmitate.

În ţările industrializate, 1/3 din populaţie este socotită obeză. În ciuda

unui efort intens de cercetare în ultimii 10 ani, rămân încă multe chestiuni

fundamentale fără răspuns.

În literatura de specialitate consultată am întâlnit 4 definiţii consacrate

ale obezităţii: fiziologică, medicală, statistică şi psiho-socială sau estetică.

9

Page 10: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 10/95

I.1. Definiţia fiziologică

În aparenţă cea mai simplă definiţie ar fi cea fiziologică. Un subiect obez

este acela la care ţesutul adipos este hipertrofiat. Nu este deci vorba de o

greutate mai mare, comparativ cu media persoanelor de acelaşi sex, vârstă,

talie, ci de o hipertrofie a ţesutului adipos. Însă partea pe care o ocupă ţesutul

adipos într-un organism este foarte variabilă la subiectul normal. Autorii dau

cifre ce variază între 10-15% pentru bărbatul de referinţă şi 17-32% pentru

femeia de referinţă. La această definiţie trebuie făcute două observaţii:

•  procentajul ţesutului adipos comparativ cu greutatea corpului uman creşte

de aproximativ 200 ani la majoritatea civilizaţiilor şi deci „normalul”

variază cu timpul;

 procentajul ţesutului adipos creste cu vârsta şi, datorită prelungirii durateimedii de viaţă, el trece, de exemplu, la femeie de la referinţa de 17% la

32%.

După unii autori (Mayer), sunt două dezavantaje de a defini obezitatea ca o

„acumulare” excesivă a ţesutului adipos. Primul este acela că în mod obişnuit

un subiect când devine obez nu câştigă numai grăsime, ci şi ţesuturi moi sub

 piele. De obicei 80% din greutatea acestui ţesut adipos este grăsime, 2% proteine şi restul apa.

Cel de al doilea dezavantaj constă în aceea că masa grasă a unui individ

este greu de măsurat. Este posibil să se determine partea pe care o ocupă în

corpul uman ţesutul adipos prin densimetrie, tehnici radiologice, măsurători

de pliu cutanat, disecţii izotopice, apă marcată, etc. Pe scară individuală,

aceste tehnici sunt criticabile deoarece, pe de o parte rezultatele variază cu

10

Page 11: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 11/95

vârsta şi morfologia, iar pe de altă referinţele se fac obligatoriu cu ajutorul

unor tabele (care sunt discutabile) în funcţie de grosimea subiectului, de

morfologie şi de rasă. Aceste tehnici îşi mai găsesc interesul în apreciereastării de nutriţie (pliu cutanat) a unui grup omogen de populaţie, comparativ

cu alt grup sau în lucrări de cercetare (disecţii izotopice).

Tehnicile menţionate nu au decât un singur avantaj pe plan practic şi

anume acela de a elimina falşii obezi, subiecţi care se cred obezi, deoarece

supragreutatea lor se face pe seama masei „slabe” (musculare), deci pe seama

ţesutului activ. Aceşti falşi obezi (şi toată seria atleţilor de performanta suntfalşi obezi) au adesea nevoia de a fi asiguraţi asupra sănătăţii lor bune şi de a

le explica că greutatea mai mare pe care o au, nu este o „boală”, ci este în

realitate dezvoltarea masei celulare active.

I.2. Definiţia Medicala

Mult mai largă decât cea fiziologică, această definiţie consideră ca obez

orice subiect la care o pierdere ponderală (ce interesează ţesutul gras) este

susceptibilă de a aduce o ameliorare a stării generale, a unei funcţii vitale

compromise sau chiar a prognosticului vital. Este vorba de bolnavisupraponderali ce pot prezenta insuficienţă respiratorie cronică, insuficienţă

cardiacă, hipertensiune arterială, artroze, diabet zaharat, hiperlipoproteinemii,

varice ale membrelor inferioare, complicaţii ginecologice şi obstetricale,

complicaţii hepatice şi biliare, afecţiuni ale sistemului muscular şi osos,

eventraţii, risc chirurgical crescut etc. Este deci un grup de subiecţi obezi la

care indiferent de greutatea lor în momentul consultaţiei, se poate afirma că

11

Page 12: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 12/95

  pierderea a 10, 20 sau 30 kg. va ameliora confortul lor şi mai ales

 prognosticul în funcţie de boală. În realitate, aceşti obezi medicali nu sunt

decât obezi de o clară evidenţă. Foarte adesea persoana consultată nu este o persoană foarte grasă şi este suficient să constatăm ca una sau mai multe din

funcţiile fiziologice ale organismului este limitată într-un mod cronic pentru a

lua decizia medicală a unui regim restrictiv şi a transforma astfel bolnavul

intr-un subiect „slab” sau mai corect „uşor”.

Pentru medicul practician acest grup de „obezi medicali” reprezintă

cazurile cele mai „nobile” adică bolnavii la care tratamentul va avea adeseaun rezultat aproape vital şi spectacular.

I.3. Definiţia Statistică

La nivelul unei populaţii întregi, putem vorbi de o a treia definiţie a

obezităţii sau mai corect a unei greutăţi „recomandabile” sau „ideale”.

Se poate spune că un subiect este obez atunci când el cântăreşte mai

mult decât o greutate socotită ideală sau recomandabilă pentru talia, sexul şi

vârsta sa.

Această greutate corporală recomandabilă rezultă din statisticile de

mortalitate ale companiilor de asigurare pe viaţă americane (MLI,

„Metropolitan Life Insurance Company”), care de 60 de ani au demonstrat şi

continuă să demonstreze că mortalitatea la subiecţii supraponderali este mai

mare. De exemplu dacă se clasează subiecţii masculini cântărind la talie egală

cu 30% mai mult decât subiecţii care au o greutate „normală” sau „ideală” vor 

 prezenta de două ori mai multe „şanse” de a muri in următorii 10 ani.

12

Page 13: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 13/95

Această mortalitate mai mare nu este deci în realitate decât un raport

între şansele pe care le are un subiect obez de a muri, comparativ cu şansele

unui aşa zis subiect care are o greutate „ideală” sau „recomandabilă”.Tabelul MLI nu reprezintă deci valori de medii spontane de greutate

 pentru o anumită vârstă, sex, talie corespondenta a unui eşantion al populaţiei

americane, ci greutăţi ce ar trebui să le posede o persoană pentru a plăti cea

mai redusă primă de asigurare pe viaţă. Ulterior, aceleaşi companii de

asigurare au introdus noţiunea de schelet lejer, mediu şi greu, care se obţine

  prin măsurarea diametrului bitrohanterian sau, mai simplu, prin măsurareadiametrului încheieturii pumnului.

Prima observaţie ce ar trebui făcută asupra acestor tabele, este aceea că

ele nu ţin seama de vârstă şi aceasta nu este o simplă scăpare. Ar însemna că

nu este recomandabil, din punct de vedre al mortalităţii, ca greutatea unui

individ să crească cu vârsta. Ca atare, pentru a face parte din aceasta categorie

 privilegiata a „greutăţii ideale”, ar trebui ca aceeaşi persoană să aibă greutateaneschimbată de la 20 la 80 ani.

O a doua observaţie asupra căreia vom avea ocazia să mai revenim, este

aceea că aceste tabele nu prevăd „şansele de viaţă” ale subiectului care a fost

obez, dar care, la un moment dat, a slăbit.

A treia critică se referă la faptul că această greutate ideală sau

recomandabilă, este cu totul diferită de media greutăţii populaţiei considerate.

Criteriile statistice (de mortalitate) pe plan individual, prezintă deci

inconvenientul de a fi cu totul diferite de ceea ce se petrece in realitate.

13

Page 14: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 14/95

I.4. Definiţia Psiho-Socială sau Estetică

În funcţie de acest al patrulea şi ultim criteriu, este obeză orice

 persoană care crede că prin slăbire îşi poate modifica intr-un mod avantajos

forma sa fizică, fizionomia, şansele sale în viaţa, comportamentul său afectiv,

viaţa sa intimă etc…..

Aceste cazuri de obezitate sunt cel mai frecvente întâlnite în practica

medicală. Sunt deci subiecţi care nu au de obicei o atingere gravă a unei

funcţii vitale şi mai ales subiecţii care, de regulă, din punct de vedre statistic,

nu cântăresc mai mult decât media greutăţii populaţiei respective la vârsta

dată şi al căror ţesut adipos nu reprezintă un procentaj mai mare, comparativ

cu normele obişnuite. În realitate, sunt persoane care refuză forma lor 

corporală şi se adresează medicului pentru a slăbi.

Lucrurile evoluează însă şi se complică prin faptul ca majoritatea

femeilor (căci ele reprezintă procentajul cel mai mare de obezitate psiho-

socială), se găsesc confruntate cu o imagine corporală exterioară care nu ar fi

cea fiziologică. Complicaţiile survin prin faptul că se supraadaugă o

„constrângere sociala” pentru anumite profesii şi medii, în care a cântării

greutatea medie a vârstei, talei sale, constituie o formă de obezitate care

 jenează viaţa socială.

În loc de concluzie, trebuie subliniat faptul cunoscut că, atunci când nu

 putem da o definiţie clară a unei „stări” sau „boli”, nu poate fi vorba decât de

faptul că această stare sau boală nu a fost încă suficient studiată sau mai

corect nu a fost încă elucidată.

Pe cât este de uşor de a defini obezitatea ca o acumulare excesiva de

lipide, pe atât este de greu de a stabili pe plan individual momentul în care

14

Page 15: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 15/95

 poate fi considerată ca excesivă, deci patologică. În lucarea de faţă adopt o

definiţie integratoare a obezităţii acordând o importanţă mai mare perspectivei

 psiho-sociale.

II. Evaluarea Obezităţii

Se consideră că un individ este obez atunci când greutatea sa depăşeşte

20% din greutatea ideală. Grupul de indivizi care au o greutate între 10 şi

20% sunt etichetaţi ca „supraponderali”.Se pune însă întrebarea „Care este greutatea ideală?”.

Cum s-a prezentat mai sus obezitatea se caracterizează prin numărul

crescut sau volumul crescut al adipocitelor. În stadiul actual al cunoştinţelor 

este greu de făcut un calcul de masă în rândul obezilor pe aceste premise. De

aceea se folosesc anumite formule care deşi păcătuiesc oarecum printr-o lipsă

relativă de precizie totuşi ne redau aproape de adevăr noţiunea de „greutate

ideală” necesară ca punct de referinţă pentru a deosebi normalul de patologic.

După o formulă mai veche, imaginată de Broca, G=T-100. această

formulă, destul de simplă, nu mai este acceptată astăzi.

O altă formulă, devenită clasică şi folosită mult în Europa, este formula

lui Lorentz: G=T-100-(T-150)/4

Pentru copii între:

2 – 6 ani G=(T-100)-[(T-123)x0,7]

6 – 14 ani G=(T-100)-[(T-125)x0,5]

14-18 ani G = (T-100)- 10,

 peste 18 ani – băieţi G = 50+0,75(T-150)

15

Page 16: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 16/95

fete G = 45+0,75(T-150)

Prin simplitatea ei formula lui Lorentz s-a impus în toata lumea.

Tabelele cu greutatea medie ideală a adultului care sunt prezentate au ovalabilitate informativă.

Un alt mijloc de a stabili creşterea de volum a ţesutului adipos este prin

măsurarea pliului cutanat din regiunea posterioară a antebraţului,

subscapulară (sub vârful omoplatului) sau din regiunea abdominală. Pliul

cutanat tricipital care depăşeşte 23mm. la bărbaţi şi 30mm. la femeie este

sinonim cu obezitatea, fapt confirmat şi prin determinarea greutăţii corporale.

Greutatea medie ideală a adultului (MLI)

16

Page 17: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 17/95

17

Page 18: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 18/95

 

18

Page 19: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 19/95

III. Formele de Obezitate

Clasificarea formelor de obezitate este dificilă. Unii autori au încercat

clasificarea după criteriul distribuţiei ţesutului adipos, alţii, cu aspectul

ţesutului adipos (lipomatos şi hidro-lipomatos), alţii, cu leziunile care au

  produs obezitatea (nervoase, metabolice). Toate aceste clasificări apar 

artificiale, deoarece, aşa cum s-a arătat, este greu de limitat formele, o formă

de obezitate putând evolua în altă formă. Cu titlu provizoriu şi pentru uşurinţaexpunerii, am putea deosebi două categorii care ar corespunde cauzelor care

au produs obezitatea:

1. Obezitatea simplă, care cuprinde formele datorite cauzelor exogene

(aport alimentar excesiv, sau glandulare).

2. Obezitatea neuro-glandulară, care cuprinde obezităţile datorite

cauzelor endogene (nervoase sau glandulare) şi care pot fi obezităţi

hipotalamice, corticosuprarenale etc.

Obezitatea obişnuită, sau simplă, este forma cea mai frecvent întâlnită

şi persoanele respective nu prezintă în general alte tulburări. (fig. 1)

19

Page 20: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 20/95

fig.1. Cauzele obezitatii

Este insă dificil de stabilit o limită între obezitatea simplă şi alte forme

de obezităţi. Obezitatea simplă poate fi însă numai o formă iniţială şi poate

evolua în timp spre altă formă de obezitate, sau se poate complica cu alte

tulburări metabolice. Chiar dacă nu are o asemenea evoluţie, obezitatea

simplă poate fi un factor agravant dacă se asociază unei alte afecţiuni a

individului, (de exemplu, o boală cardiacă, hepatică etc).

Obezitatea simplă este mai frecventă le sexul feminin. Frecvenţa – 

independent de sex– creşte cu vârsta, fiind mai mare după 40 de ani, factorul

familial având o importanţă deosebită.

20

Page 21: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 21/95

Obezitatea simplă este de tip „ exogen”, cauza principală fiind aportul

alimentar cantitativ sau calitativ crescut; iar al doilea factor important fiind

sedentarismul. Aceste cauze pot fi datorite condiţiilor familiale, obişnuinţei laun anumit tip de alimentaţie cu predominanţa făinoaselor (abuz de pâine) şi

grăsimilor, sau unei predilecţii pentru ocupaţia sedentară. Alte cauze apar în

raport cu activitatea profesională. După o statistică făcută în anii 60 printre

muncitorii din Paris, s-a constat că la muncitorii metalurgişti obezitatea este

aproape inexistentă, pe când la muncitorii din industria alimentară, inclusiv la

cei din rafinăriile de zahăr obezitatea era mult mai frecventă, ceea ce ar 

sprijini concluzia importanţei factorului alimentar în apariţia obezităţii, deşi

nu se poate exclude şi consumul mai mare de energie al metalurgiştilor.

Oricum ar fi, în unele profesiuni legate de manipularea alimentelor:

  bucătari, cofetari, măcelari, cantinieri, există o frecvenţă superioară a

obezităţii, datorită excesului alimentar. În unele profesiuni legate de

agrotehnică (viticultori, inginer agronom), contribuie la obezitate şi adăugareaalcoolului la alimentaţie.

Alte profesiuni contribuie la apariţia obezităţii prin caracterul lor 

sedentar. De exemplu, profesiunile intelectuale sunt în general sedentare şi

necesită un consum mic de calorii. Din experienţele lui Benedict reiese că

efortul psihic intens necesar de exemplu rezolvării unei probleme de

matematici, necesită un surplus minim de calorii (3-4%), şi autorul arată căefortul psihic timp de o oră al unui elev pentru rezolvarea unei probleme,

 poate acoperit cu ½ alună sărată. De cele mai multe ori, în alimentaţie nu se

ţine seama de consum şi – fără să fie un exces alimentar – aportul devine

exagerat faţă de consum.

Surmenajul duce , de asemenea, adeseori la obezitate, individul căutând

să compenseze prin alimentaţie oboseala nervoasă. Deseori intervin şi mesele

21

Page 22: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 22/95

dezordonate, mese copioase după perioade lungi de nemâncare. Foamea,

alternând cu supraalimentaţia, stimulează sinteza grasă, efectul fiind

asemănător injecţiilor cu insulină.Mai trebuie amintite obezităţile voluntare, printr-o concepţie particulară

a „frumosului”; de exemplu la orientali femeia frumoasă trebuie să fie obeză

şi fetele tinere – pentru a se căsători – trebuie să aibă un grad de obezitate

care, indiscutabil, se accentuează după căsătorie şi sarcini. Aceste credinţe

 persistă şi astăzi la unele popoare orientale.

Cu toate că obezitatea simplă apare fără alte modificări majore, prezintăunele tulburări care pot deveni un obstacol în activitate. Astfel, respiraţia

grea la efort, uneori creşterea tensiunii arteriale în aceste condiţii, tulburări

circulatorii, varice, ectazii venoase, cianoza extremităţilor bazinului şi

membrelor inferioare, datorite supraîncărcărilor mecanice, boli de piele,

diferite boli parazitare de tipul epidermofiţilor favorizate de condiţiile locale

(umiditatea din plicile adânci de la braţe, coapse, glande mamare), infecţii ale pielii favorizate de tulburările circulatorii etc. De asemenea, deseori observăm

apariţia de edeme cu tulburări glandulare. Mai semnalăm, la femei, tulburări

menstruale, uneori sterilitate, şi la bărbaţi scăderea potenţei sexuale.

În afara acestei obezităţi – aşa zis simple – putem întâlni forme

deosebite de obezitate, unele dintre ele putând fi datorite obezităţilor simple

„exogene”, care au determinat dereglări în organism evoluând spre forme„endogene”, altele evoluând de la început ca atare.

Acestea din urmă forme sunt mult mai rare. Unele din aceste obezităţi

endogene se pot însoţi de retenţie masiva de apă şi săruri, ajungând la forme

de obezitate spongioase (forma hidro-lipomatoasă).

22

Page 23: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 23/95

III.1.Obezităţile hipotalamice. Sunt datorate unor leziuni ale centrilor 

hipotalamici, prin infecţii, tumori, traumatisme, sau sunt datorate unor 

dereglări ca cele după şoc nervos. Obezităţile hipotalamice de dereglare,secundare aportului excesiv sau tulburărilor metabolice, nu intră în discuţie în

acest caz, aceste obezităţi având o evoluţie mai lentă.

Ceea ce interesează în obezităţile primitive hipotalamice este instalarea

lor rapidă, uneori în câteva luni. Ca şi obezităţile hipotalamice produse

experimental, pot avea un stadiu dinamic însoţit de foame exagerată, deseori

de sete exagerată (hiperfagie & polidipsie), depunere masivă de grăsime, şi unstadiu static în care, deşi bolnavul nu mai are foame, mănâncă normal,

grăsimea nu mai poate fi mobilizată. Acest stadiu este probabil datorat şi

mişcărilor anevoioase ale bolnavilor care reduc mult consumul energetic.

Depunerea adipoasă poate fi uneori extrem de exagerată, realizând forme de

obezitate monstruoasă. Alteori are distribuţii speciale; mai exagerată în

  jumătatea inferioară a corpului, obezitate „în pantalon”, sau din contră, în  jumătatea superioară a corpului. Depunerea variabilă este în raport cu

interesarea centrilor nervoşi vegetativi care intervin în topografia obezităţii,

sau cu interesarea funcţiei diferitelor glande endocrine, care pot de asemenea

interveni asupra topografiei prin acţiune centrală sau periferică.

Unele tulburări hipotalamice pot fi însoţite şi de alte tulburări nervoase:

somnolenţă, tulburări în reglarea termică, dureri de cap, etc.În obezităţile centrale nervoase trebuie încadrate şi unele obezităţi

regionale: depuneri în regiunea cefii, în centură, în regiunea posterioară – la

nivelul coapselor – care ar putea fi datorite unor tulburări ale centrilor 

nervoşi, răspunzători de topografia adipozităţii.

Este de menţionat că unele dintre aceste obezităţi regionale au caracter 

ereditar.

23

Page 24: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 24/95

III.2.Obezităţile neuro-hormonale. Unele obezităţi centrale sunt

mixte, neuro-hormonale. Acestea sunt explicate prin faptul că în strânsă

legătură morfologică şi funcţională cu hipotalamusul este glanda hipofiză, prin intermediul căreia sunt reglate funcţiile glandelor periferice: tiroidă,

suprarenale, testicule. Orice leziuni la nivelul hipotalamusului pot interesa

secundar funcţia glandei hipofize, după cum leziuni ale hipofizei pot interese

secundar funcţia hipotalamică. În unele cazuri, ambele regiuni pot fi prinse

simultan în acelaşi proces. Un exemplu de obezităţi mixte nero-hormonale

centrale este sindromul Iţenko-Cushing: obezitate cu hiperfuncţie hipofizo-

suprarenală. Altă formă este sindromul adipozo-genital al copiilor, cu

obezitate şi insuficienţă sexuală, etc.

III.3.Obezităţile endocrine. Rolul hormonilor în producerea obezităţii

e exagerat, o mare parte dintre medicii practicieni având tendinţa de a

considera obezităţile ca datorite unor dereglări glandulare. Frecvenţa

asocierii obezităţii cu tulburările glandulare îndreptăţeşte acest punct devedre, dar trebuie să ţinem seama de faptul că deseori aceste tulburări sunt

secundare obezităţii. De exemplu, dintre cele mai frecvente tulburări citate

sunt cele ale funcţiei glandelor sexuale şi mulţi pacienţi şi chiar medici

consideră obezitatea ca o consecinţă a insuficienţei ovariene; or, situaţia apare

inversă: insuficienţa ovariană ca secundară obezităţii şi este de altfel

cunoscută scăderea fertilităţii la animalele supuse supraalimentaţiei. Aceste

observaţii nu exclud rolul hormonilor în producerea obezităţii, dar limitează

frecvenţa acestor tipuri de obezitate.

Glanda tiroidă a fost considerată de multă vreme drept cauză a

obezităţii, deoarece metabolismul bazal a fost găsit uneori scăzut şi obezii au

  beneficiat deseori de tratamentul tiroidian. Cercetări mai sistematice, cu

mijloace moderne (iod radioactiv, dozarea hormonilor în sânge) au arătat că

24

Page 25: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 25/95

funcţia tiroidiană este de cele mai multe ori normală în obezitate; obezul nu

consumă mai puţină energie pentru menţinerea funcţiilor vitale, faţă de

normal, şi valorile scăzute ale metabolismului bazal în obezitate au fostatribuite unor erori de calcul. De asemenea, s-a constatat că după extirparea

tiroidei nu se produce obezitate. Hipotiroidia poate fi însă un factor favorizant

al depunerii adipoase produse de alte cauze (de exemplu, exogenă), prin

scăderea arderilor şi mobilizarea defectuoasă a grăsimii. Din acest punct de

vedere, în unele forme de obezitate tratamentul poate fi un auxiliar terapeutic

important prin stimularea proceselor metabolice şi favorizarea mobilizării

grăsimii din ţesuturi.

Pancreasul prin hormonul lui, insulina, este de asemenea incriminat în

mecanismul obezităţii. Insulina poate avea un efect direct, stimulând sinteza

de grăsime, dar efectul cel mai important este indirect. Acest hormon,

favorizând intrarea glucozei în celule sau grăsime, scăzând valorile glicemiei.

Această hipoglicemie este unul dintre factorii stimulanţi ai centrilor hipotalamici şi declanşează foamea, deci aportul alimentar. Pe acest efect se

 bazează de altfel şi tratamentul cu insulină al celor cu pierdere în greutate. Un

exces al producerii de insulină îl întâlnim în unele tumori ale pancreasului,

dar de cele mai multe ori excesul de insulină este secundar unei alte boli

glandulare sau metabolice. Hiperinsulinismul secundar se poate întâlni

deseori şi după regimuri bogate în dulciuri. Explicaţia este că pentru utilizarea

glucidelor în exces şi pentru menţinerea glicemiei la valori normale,

organismul este nevoit să secrete insulină în exces. Insulina în exces măreşte

intrarea glucozei în celule, depozitarea în glicogen sau transformarea în

grăsimi şi, prin aceasta, scade continuu glicemia. Acest hiperinsulinism de

reacţie prin menţinerea valorilor joase ale glicemiei întreţine foamea

ajungându-se astfel la crearea unui cerc vicios.

25

Page 26: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 26/95

Există însă şi un diabet gras, deci o obezitate cu insuficienţă insulinică.

Această formă apare paradoxală după cele discutate mai sus. În cele mai

obezităţi diabetice, diabetul este secundar obezităţii şi, în bună parte, estedatorit, fie unei epuizări a secreţiei insulinice, din cauza solicitărilor discutate

mai sus, fie încărcării grase maximale a ţesutului adipos, care nu mai permite

intrarea glucozei în celule. În acest caz, secreţia insulinică este suficientă, dar 

neeficientă, ţesuturile grase nemaiprimind glucoză, şi apare hiperglicemia.

Simpla slăbire a bolnavilor poate corecta tulburarea.

Corticosuprarenala poate interveni în obezitate şi mai ales în topografiaobezităţii prin aproape toate grupele de hormoni pe care îi secretă: metabolici

(hidricortizonul), androgeni, estrogeni. Corticosuprarenala, prin unii hormoni

metabolici pe care îi secretă, intervine indiscutabil în producerea unui tip de

obezitate şi este singura obezitate hormonală care a putut fi realizată

experimental la om. Această obezitate a fost observată după tratamente

îndelungate sau hiperfuncţia glandelor suprarenale (sindromul Cushing) încare apare o secreţie excesivă a hormonilor de acest tip, cât şi după

administrarea lor terapeutică excesivă. Obişnuit, depunerea este trunculară şi

exagerată în extremitatea superioară a corpului. Faţa este rotundă, ceafa

  proeminentă (ceafă de bizon), gropile supraclaviculare sunt încărcate cu

grăsime, gâtul se scurtează şi capul apare implantat direct pe trunchi.

Grăsimea se depune pe torace, în regiunea glandelor mamare, accentuând

lărgimea toracelui şi de asemenea, în regiunea abdominală , unde cuta

adipoasă poate forma un adevărat şorţ brăzdat de striuri roşii. Membrele sunt

în general respectate şi de multe ori subţiri, prin topirea musculară, fapt

 pentru care unii autori au comparat forma acestei obezităţi cu „o lămâie pe

scobitori”. 

26

Page 27: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 27/95

fig. 2. Formele de obezitate: a. obezitatea hipotalamica; b. obezitatea de

tip suprarenal; c. obezitate ginoida; obezitate androida

Cantitatea de grăsime însă poate fi variabilă, de la caz la caz, de la o

depunere moderată, păstrând însă topografia caracteristică.

Aceste obezităţi suprarenale se însoţesc obişnuit de hipertensiune

arterială, tulburări cardio-vasculare, diabet, decalcificări osoase, litiază renală,

tulburări ale funcţiei glandelor sexuale, uneori, pilozitate excesivă.

Glandele sexuale, prin hormonii sexuali feminini şi masculini, au fost

 printre facrorii cei mai des incriminaţi în producerea obezităţii. Într-adevăr, în

mod normal, femeia are ţesutul adipos mai dezvoltat decât al bărbatului şi o

depunere specială: pe abdomen, şolduri, glande mamare. Exagerări ale acestor 

depuneri pot apărea în unele epoci fiziologice: pubertate, sarcină, în epoca de

 premenopauză. Nu este însă dovedit că exagerarea secreţiei de foliculină

 poate determina un tip de obezitate cu această topografie. De asemenea, nu

27

Page 28: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 28/95

este dovedit că administrarea de foliculină poate produce obezitate. Faptul că

depunerile din zonele caracteristice se exagerează la pubertate, în sarcină sau

în premenopauză, când secreţia de foliculină este crescută, nu înseamnă căeste datorită exclusiv acestui hormon. În aceste epoci există tulburări

complexe ale balanţei neuro-endocrine, cu repercursiuni asupra echilibrului

energetic, care ar putea favoriza depunerea de grăsime în regiunile

caracteristice topografiei feminine. Distingem astfel o obezitate cu topografie

feminină, numită „ginoidă”, în care există o depunere de grăsime excesivă în

zonele caracteristice: abdomen, şolduri, glande mamare, predominanţa fiind

în jumătatea inferioară a corpului. În acumularea însă excesivă de grăsime în

aceste niveluri intervin şi alţi factori implicaţi în menţinerea echilibrului

energetic al organismului. Obezitatea ginoidă este însoţită obişnuit de

musculatură slabă şi determină mai rar complicaţii de tipul hipertensiunii

arteriale, arteriosclerozei sau diabetului, această formă de obezitate fiind

compatibilă cu o viaţă mai lungă.

Obezitatea cu topografie feminină „ginoidă” poate fi întâlnită şi la

  bărbaţi. Şi în aceste cazuri topografia depinde de prezenţa hormonilor 

feminini care, de cele mai multe ori, sunt de origine corticosuprarenală, ca şi

în cazul copiilor, mai rar de origine testiculară. Este de subliniat că, în aceste

cazuri, de mai multe ori apare şi o scădere a secreţiei de hormoni masculini,

care favorizează acest tip de depunere adipoasă. Astfel, este cunoscut că, în

cazurile de castrare, la bărbaţi (accidentale sau în scop terapeutic, în cazuri

infecţioase sau tumorale) apare o depunere de grăsime cu topografie şi este de

discutat dacă topografia feminină este datorită hormonilor feminini sau

absenţei celor masculini, mai ales că, în cazul femeilor castrate, topografia

ginoidă persistă.

28

Page 29: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 29/95

În obezitatea femeilor s-a discutat însă mai mult insuficienţa ovariană

decât hiperfuncţia acestor glande dar, aşa cum am arătat insuficienţa ovariană

cu tulburări menstruale şi chiar sterilitate apare de cele mai multe ori, casecundară obezităţii. Statistici destul de mari au arătat de altfel că obezitatea

la femei, după castrare radiologică sau chirurgicală, este puţin frecventă.

După o statistică pe 500 de cazuri, creşterea este moderată, nedepăşind, după

 primul an de la castrare, 5 kg. Creşteri în greutate, mari, 20-40 kg, sunt

întâlnite numai într-un mic număr de cazuri şi ridică problema unui

dezechilibru hipotalamohipofizar, anterior, accentuat prin castrare.

La bărbaţii cu insuficienţa glandelor sexuale (după boli sau după

castrare), obezitatea apare cu o frecvenţă mai mare decât la femei. Această

obezitate are topografia ginoidă şi este însoţită de o scădere a maselor 

musculare, a pilozităţii si a aspectului viril.

Problema unei obezităţi cu topografie masculină numită androidă, a fost

de asemenea ridicată. În aceste cazuri obezitatea, spre deosebire de formaginoidă, este predominantă în jumătatea superioară, apropiindu-se de tipul

întâlnit în obezităţile corticosuprarenale. Depunerea este pe abdomen, torace,

gât, faţă, şoldurile fiind, din contra, respectate. Ceea ce le deosebeşte de

obezităţile suprarenale, cu toată topografia asemănătoare, este musculatura

foarte puternic dezvoltată şi aspectul viril al individului, datorită prezenţei

hormonilor masculini. Complicaţiile care însoţesc acest tip de obezitate:hipertensiunea arterială, arterioscleroza precoce,diabetul, litiazele renale, etc.

arată clar că acest tip de obezitate „androidă” este datorit hormonilor proveniţi

din glandele corticosuprarenale, glande care secretă în acelaşi timp în exces

hormoni masculini şi hormoni metabolici. Acest tip de obezitate este deseori

observat la cei cu activitate fizică, însoţită de supraalimentaţie, care se

29

Page 30: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 30/95

întâlneşte uneori la sportivi şi este datorit unei stimulări a funcţiei

corticosuprarenale prin efort şi regim neadecvat.

Obezitatea de tip android este întâlnită şi unele femei cu secreţiacrescută de hormoni masculini, de cele mai multe ori de origine suprarenală.

Topografia obezităţii este caracteristic androidă, în aceste cazuri apărând şi

alte caractere masculine: pilozitate excesivă, hipertrofie musculară. Şoldurile

înguste, fără depunere de adipozitate, accentuează caracterul masculin şi acest

fapt sprijină rolul atribuit hormonilor masculini, care împiedică depunerea

adipoasă din această regiune. Este de remarcat că acest tip de obezitateandroidă apare în ultimul timp cu o frecvenţă mare la femei.

Fig.4. a) Obezitate de tip android; b) Obezitate de tip ginoid

30

Page 31: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 31/95

Obezităţile descrise, nervoase sau endocrine, pot apărea sub forme

  pure, dar de cele mai multe ori ele sunt intircate sau combinate cu altetulburări glandulare sau cu variate tulburări metabolice. Datoria medicului

este să stabilească, într-un astfel de caz complex, cauza principală care a

determinat obezitatea.

III.4.Obezităţile infantile. Obezitatea la copii are aceeaşi importanţă

ca şi la adult, atât prin complicaţiile pe care le produce, în special cele

vasculare, cât mai ales prin crearea unei stări de instabilitate a mecanismelor implicate în menţinerea echilibrului energetic, care pot fi dezechilibrate

ulterior prin factorii minori.

Factorul familial are, de asemenea, o importanţă deosebită. După unele

statistici, 80% dintre copii fac obezitate dacă ambii părinţi sunt obezi, 50% în

cazul în care numai unul dintre părinţi este obez şi numai 10% dintre copii fac

obezitate dacă ambii părinţi au greutate normală. Acest caracter familial este

mai rar ereditar şi majoritatea autorilor îl atribuie mai degrabă condiţiilor de

viaţă ale familiei: supraalimentaţia şi sedentarismul.

Obişnuit copiii se îngraşă prin stimularea apetitului de către familie.

Alteori copiii se obişnuiesc să mănânce mai mult, imitând pe cei din familie

sau participând la obişnuinţa familiei de a consuma alimente cu conţinut

caloric crescut: glucide, grăsimi. Destul de des se îngraşă după o boală, sau

după o operaţie când alimentaţia a fost redusă, şi această îngrăşare este

datorită, fie foamei apărute după perioada de nemâncare, fie eforturilor 

familiei de a supraalimenta copilul. Această obişnuinţă persistă după

acoperirea pierderii de greutate şi copiii devin obezi. Părinţii de obicei privesc

cu plăcere apetitul copilului, mai ales dacă ei înşişi sunt obezi, şi îl consideră

un semn de sănătate, negândindu-se la consecinţele obezităţii. Unii autori au

31

Page 32: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 32/95

atras atenţia asupra faptului că uneori obezităţile la copii pot avea cauze

 psihologice (o proastă adaptare la mediu, dificultăţi în familie, la şcoală,

greutate în învăţătură, în exerciţii sportive etc) şi aceşti copii s-ar compensa prin supraalimentare. Cred că în aceste cazuri însăşi greutatea de adaptare în

familie, ca şi dificultăţile şcolare sau sportive sunt mai degrabă consecinţa

unor tulburări nervoase sau glandulare, decât o cauză a lor, şi aceste cazuri

trebuie controlate medical şi tratate.

Copiii devin obezi nu numai din cauza unui exces alimentar, dar şi

 printr-un consum scăzut. Astfel unii copii preferă ocupaţiile sedentare, cititul,muzica, pictura, vizionarea la televizor sau jocurile pe calculator, pe când alţii

fac sport. Este incontestbil că primii au un consum mult mai mic de energie şi

la aceeaşi alimentaţie cu a copiilor care fac exerciţii fizice, se vor îngrăşa.

Această cheltuială redusă de energie este mai evidentă la copiii obligaţi

a sta în repaus, de exemplu în unele boli prelungite (reumatismul,

 poliomielita), diverse distrofii musculare sau osoase (imobilizare gipsată). Înaceste cazuri, regimul alimentar trebuie să conţină minimul de calorii necesar 

organismului în repaus, orice exces ducând la obezitate.

Obezităţile la copii prin exces de aport alimentar sau prin consum redus

sunt însoţite obişnuit şi de o creştere a taliei deasupra normalului, scheletul

fiind bine dezvoltat. Maturaţia osoasă, de asemenea, poate fi mai avansată

faţă de vârsta lui. Această hipertrofie pondero-staturală este cu atât maiaccentuată cu cât la unul sau ambii părinţi există aceste caractere. Faptul însă

că hipertrofiile pondero-staturale apar din ce în ce mai frecvent şi au fost

semnalate în diferite ţări, arată că ele sunt mai degrabă datorite modificărilor 

condiţiilor de viaţă, în special excesului alimentar cantitativ sau calitativ. Una

dintre explicaţii ar fi nu numai solicitarea secreţiei insulinice, factor care

32

Page 33: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 33/95

favorizează nu numai depunerea de grăsime, dar care are rol important şi în

creştere.

În obezităţile infantile mai simple mai sunt de semnalat următoarelecaractere: dezvoltarea musculară slabă, înclinaţia spre ocupaţii sedentare,

comoditate, iniţiativă redusă, tendinţa de a rămâne până târziu sub influenţa

 protectoare maternă.

În afara acestor obezităţi simple exogene, prin exces alimentar faţă de

consum, indiferent dacă aportul este mare sau consumul redus, există

obezităţi infantile consecutive unor tulburări nervoase sau glandulare. Spredeosebire de obezităţile exogene, deseori aceste obezităţi sunt însoţite de o

creştere deficitară, datorită fie leziunilor nervoase şi glandulare, care

interesează secreţia hormonilor de creştere, fie tulburărilor metabolice, care

interesează procesele de sinteză a materialului necesar creşterii. Cele mai

importante tulburări sunt datorite leziunilor hipotalamice sau hipotalamo-

hipofizare. Obezităţile hipotalamice propriu-zise prin leziuni nervoaseinfecţioase, tumorale sau traumatice, aşa cum sunt întâlnite la adulţi, sunt mai

rare la copii. În puţinele cazuri observate se însoţesc de aceleaşi fenomene

observate la adult: foame exagerată, însoţită deseori de sete. Ţesutul adipos

este uniform repartizat şi cantitatea lui excesivă formează cute mari adipoase

 pe trunchi şi membre. (vezi fig.3).ca şi la adult, această obezitate se poate

însoţi şi de alte tulburări hipotalamice_ somnolenţă, tulburări de reglaretermică sau tulburări nervoase, în raport cu natura şi sediul leziunii.

33

Page 34: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 34/95

fig. 3. Obezitate agravata pubertar Dintre formele mixte hipotalamo-hipofizare cel mai important sindrom

este sindromul adipozo-genital descris de Babinski şi Frolich, datorit unor 

leziuni tumorale sau toxiinfecţioase ale acestor regiuni. Numele acestui

sindrom traduce simptomele principale: obezitate şi insuficienţă genitală.

Sindromul se caracterizează prin obezitate cu distribuţie trunculară, dar care

interesează şi rădăcinile membrelor. Grăsimea pe şolduri este inconstantîntâlnită; muşchi sunt slab dezvoltaţi, ligamentele laxe, frecvent întâlnindu-se

  picior plat şi genu-valg. Dezvoltarea sexuală este insuficientă la băieţi,

întâlnindu-se obişnuit lipsa de coborâre a testiculelor şi dezvoltarea

insuficientă a organelor genitale. Comportamentul acestor copii este deosebit:

sunt lipsiţi de combativitate şi au înclinaţii spre sedentarism. Frecvent, acest

sindrom este însoţit de tulburări în creştere, statura fiind deseori sub medie, şi

34

Page 35: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 35/95

de asemenea de alte tulburări nervoase sau glandulare. Sindromul adipozo-

genital prin leziuni hipotalami-hipofizare este destul de rar, dar el se confundă

deseori cu o formă benignă de sindrom adipozo-genital, care este mult maifrecvent (de tip suprarenal)

Obezitatea cu topografie asemănătoare şi insuficienţă gonadică se

întâlneşte în unele anomalii de dezvoltare a sistemului nervos central şi este

însoţită şi de alte anomalii: polidactilie, sindactilie, deficienţă mintală, etc.

Ca obezităţi endocrine ale copilului, este menţionată obezitatea

corticosuprarenală, care se aseamănă celei întâlnite la adult. Această obezitateeste datorită unei secreţii excesive de hormoni corticosuprarenali (tumoare

sau hiperfuncţie) şi poate să apară şi după tratament cu cortizon sau produşi

sintetici similari, administraţi în doze masive.

Topografia este asemănătoare celei descrise la adult, la copii existând

tendinţa de oprire a creşterii.

De multe ori, când sindromul este datorit unei tumori suprarenale, pe

lângă excesul de secreţie hidrocortizonic poate exista un exces de secreţie a

hormonilor masculini. Această din urmă secreţie determină dezvoltarea

  precoce a caracterelor sexuale, cu aspect de pseudopubertate. Extirparea

tumorii face sa regreseze toate fenomenele, inclusiv caracterele sexuale

 premature.

Exsistă o obezitate a copilului, de origine corticosuprarenală, foarte

asemănătoare sindromului adipozo-genital, cu care de altfel este confundat

deseori. În acest tip de obezitate distribuţia ţesutului adipos este de asemenea

trunculară, cu interesarea rădăcinilor membrelor; este însă mult mai

dezvoltată în regiunea şoldurilor şi regiune mamară, apropiindu-se de

obezităţile ginoide.

35

Page 36: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 36/95

Unii autori consideră că această obezitate este datorită unei hiperfuncţii

a glandei corticosuprarenle care, în acest caz, secretă în exces hormoni de tip

feminin. Acest tip de obezitate, spre deosebire de forma cu leziunihipotalamo-hipofizare, nu se însoţeşte de tulburări în creştere, sau alte

simptome nervoase sau glandulare. Creşterea poate fi, din contra, exagerată.

Testiculele sunt în burse, uneori cu coborâre inconstantă. Penisul însă este

scurt, uneori în nasture, şi această lipsă de dezvoltare traduce prezenţa

hormonilor feminini în exces. Aspectul copiilor şi modificările de

comportament observate şi în sindromul adipozo-genital central sunt mai

accentuate la băieţi, cu o netă tendinţă la feminizare, iar la fete cu aspect de

matronism (feminizare precoce). Astfel, băieţi, aspectul este foarte feminin,

 pielea subţire, roz, catifelată, musculatura slabă, comportamentul apropiat de

al fetiţelor, lipsa de agresivitate, tendinţa la jocuri sedentare, nevoia de

 protecţie maternă. Spre deosebire deosebire de sindromul Babinsky-Frolich,

această obezitate ginoidă infantilă, relativ frecventă, este benignă şi poate fi

uşor tratată. Netratată, această formă se poate complica la pubertate prin exces

de secreţie a altor grupe de hormoni suprarenali, de tipul hidrocortizonului

sau a hormonilor masculini şi poate evolua spre forme asemănătoare celor 

descrise în sindromul corticosuprarenal (Cushing).

În concluzie, obezitatea la copii cunoaşte aproape aceleaşi cauze ca şi la

adult. Ca şi la adult, obezităţile „exogene” sunt cele mai frecvente şi aceste

obezităţi, netratate la timp, pot duce la unele complicaţii asemănătoare celor 

întâlnite la adult. Independent de aceste complicaţii, obezitatea infantilă,

netratată la timp, creează o stare de labilitate a mecanismelor de reglare a

echilibrului energetic, cu posibilităţi de dereglare în cursul vieţii în stările în

stările de suprasolicitare profesională (efort); în epocile de solicitare

fiziologice (pubertate, sarcină, meno sau andropauză) sau patologice.

36

Page 37: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 37/95

De asemenea, în obezitatea copilului este important de a diagnostica din

timp formele „exogene” diferite de cele „endogene”, acestea din urmă putând

fi însoţite de leziuni care compromit dezvoltarea normală a copilului şi carenecesită tratamente speciale.

Există forme de obezităţi care pot apărea la femei în timpul sarcinii sau

lactaţiei. Aceste obezităţi, cu toată frecvenţa lor, nu sunt luate în considerare

suficient, deşi ele pot fi punctul de plecare al unor forme de obezităţi

glandulare, deseori cu complicaţii metebolice.

III.5.Obezitatea gravidică şi postgravidică. Frecvenţa obezităţii desarcină a atras atenţia medicilor obstetricieni care au urmărit cauzele

obezităţii şi evoluţia sarcinii în aceste condiţii. În cursul celor 9 luni de

sarcină, o femeie poate în mod normal să câştige câteva kilograme, dar de

cele mai multe ori creşterea ponderală este excesivă. Aceasta este datorată

atât supraalimentaţiei cât şi de o viciere a apetitului, impuls violent şi

neraţional pentru anumite mâncăruri („pofta gravidelor”). La acest aportalimentar crescut se adaugă uneori şi sedentarismul.

În mod normal femeia gravidă are nevoie de o raţie alimentară

superioară, creşterea nevoilor calorice fiind cu aproximativ 25%. Regimul

gravidelor trebuie să fie variat, să conţină toate elementele nutritive: săruri

minerale, vitamine şi un minimum de proteine de 2g/kilocorp. Această nevoie

crescută de calorii are o deosebită importanţă în ultima jumătate a sarcinii,când dezvoltarea fătului este mai accentuată. În mod normal creşterea

 ponderală a gravidei este de 8-10 kg. spre sfârşitul sarcinii. Ea reprezintă

3200-3600gr. greutatea fătului, 500-550gr. placenta, 500gr. lichidul amniotic,

restul fiind reprezentat de creşterea greutăţii materne: creşterea uterului (1-1,5

kg.), dezvoltarea glandelor mamare, creşterea lichidelor din organismul

matern, etc.

37

Page 38: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 38/95

Creşterea în greutate nu se face uniform pe tot parcursul sarcinii. În

 primele 2 luni, obişnuit curba ponderală scade, datorită tulburărilor digestive

frecvente la începutul sarcinii, după aceste 2 luni curba ponderală creşte pânăaproape de termen, pentru ca apoi să scadă puţin înainte de naştere.

Creşterea este de aproximativ un kg. în primul trimestru, de 4,5-6 kg. în

trimestrul al doilea, de 8-10 kg. în al treilea trimestru. În ultimul trimestru al

sarcini creşterea în greutate trebuie să fie între 240 şi 500 de gr. la 2

săptămâni; orice depăşire trebuie să fie tratată prin regim. În supravegherea

curbei ponderale a gravidei o deosebită importanţă trebuie acordată în ultimultrimestru de sarcină. În acest trimestru creşterea ponderală poate fi datorată şi

unei retenţii de apă şi săruri cu apariţia de edeme, hipertensiune arterială şi

semnele toxemiei gravidice care necesită regim special, fără sare şi restricţia

moderată de lichide.

Obezitatea gravidelor este de cele mai multe ori o formă simplă banală

fiind datorată unui aport alimentar crescut; alteori putând fi de tipul obezităţiispongioase cu retenţie hidrică. Odată instalată însă, poate avea repercursiuni,

atât asupra stării sănătăţii gravidei cât şi asupra dezvoltării fătului şi a bunului

mers al travaliului. La gravide, obezitatea, poate antrena retenţia de apă şi sare

tulburări glandulare, hipertensiune arterială, stare prediabetică. Greutatea

fătului poate să fie crescută peste 4000-4500gr., mai ales dacă

supraalimentaţia a fost pe bază de dulciuri, pentru primipare un copil carecântăreşte peste greutatea normală poate să complice naşterea fie prin travaliu

 prelungit fie prin expulzia extrem de grea uneori cu rupturi de perineu.

Deseori necesită aplicaţii de forceps sau operaţie cezariană, copilul prea mare

neputând fi expulzat deşi gravida are un bazin osos normal.

Pentru toate aceste complicaţii este necesar ca în timpul sarcinii să se

supravegheze curba creşterii în greutate. La controlul obişnuit al gravidei:

38

Page 39: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 39/95

dezvoltarea uterină, bătăile cordului fetal, sumar de urină, tensiune arterială ,

trebuie adăugată şi curba ponderală, având valoare practică similară celorlalte.

În acest se va contribui, atât la profilaxia naşterilor cu complicaţii, cât şi la profilaxia obezităţii şi a complicaţiilor ei.

Restricţiile alimentare cantitative nu trebuie să îngrijoreze, având o

slabă influenţă asupra fătului. Fătul îşi asigură dezvoltarea pe seama mamei şi

dacă mama nu îşi compnesează pierderile, slăbeşte numai ea. Influenţa slaba a

restricţiilor alimentare asupra dezvoltării fetale a fost de altfel verificată în

 perioadele de război.În perioada de alăptare se întâlneşte deseori obezitatea. Acesta poate fi

o continuare din perioada de sarcină sau se poate instala în această epocă.

Rareori este datorată unei dereglări neuro-endocrine; de cele mai multe ori, ca

şi obezitatea de sarcină este datorată unui aport alimentar crescut pentru a

avea lapte mai mult şi de calitate. Nevoile calorice ale femeii în perioada de

lactaţie sunt mai mari faţă de perioada de graviditate atât din punct de vederecantitativ şi calitativ. Mama trebuie să mănânce cu adevărat pentru doi, pentru

ea şi copil. Această nevoie crescută se observă la toate speciile şi este de

menţionat că şobolancele cu leziuni nervoase care au hiperfagie şi creştere

excesivă în greutate nu se îngraşă dacă sunt în perioada de lactaţie, tot aportul

alimentar excesiv fiind utilizat pentru hrana puilor, obezitatea apărând la

întreruperea lactaţiei. Nevoile calorice ale femeii în lactaţie sunt între 3000-4000/ 24h. în

raport cu cantitatea de lapte care trebuie să o furnizeze copilului. Alimentaţia

trebuie să fie bogată în proteine (125-150gr./zi), să conţină o cantitate

apropiată de grăsimi, să conţină mineralele şi vitaminele necesare. Trebuie să

evite substanţele care trec în lapte şi dau gust rău laptelui cum ar fi varza,

ceapa, pentru care unii copii refuză pieptul sau substanţe ce pot produce

39

Page 40: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 40/95

agitaţie copiilor (cafea, alcool). Excesul alimentar în această perioadă duce la

apariţia obezităţii care antrenează de cele mai multe ori dereglări neuro-

endocrine, efectul imediat fiind scăderea lactaţiei şi amenoree persistentă,efect opus celui aşteptat de la supraalimentaţie. Femeia în perioada de lactaţie,

trebuie supravegheată din punct de vedere ponderal, ca şi în perioada de

graviditate, şi orice creştere în greutate trebuie corectată prin regim

corespunzător.

Obişnuit, atât obezitatea de sarcină cât şi cea de lactaţie dispar după

  perioadele respective şi reapar cu ocazia unei noi sarcini. După părerilespecialiştilor, obezităţile survenite în perioadele de sarcină sau lactaţie se

complică deseori cu tulburări glandulare, evoluând de cele mai multe ori ca

obezităţi de tip corticosuprarenal.

40

Page 41: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 41/95

IV. Complicaţiile obezităţii

Trebuie menţionat de la început că majoritatea complicaţiilor sunt, fie

în funcţie de tipul de alimentaţie, fie de cauze asociate (toxiinfecţioase, efort,

emoţii), fie de tulburările anterioare ale organismului (glandulare, organice).

Complicaţiile apar mai frecvent la obezii vârstnici, deşi date recente arată că

unele dintre ele, ca leziunile vasculare, se pot întâlni şi la obezii tineri.

IV.1. Complicaţiile cardio-vasculare . Excesul de greutate antreneză o muncă

suplimentară a inimii:o greutate depăşită cu 20 de kg. echivalează cu o

greutate de 20 de kg. pe care un om cu o greutate normală este obligat să o

 poarte în spate. Cordul gras cu infiltraţie grasă a miocardului este cunoscut de

multă vreme. Acest cord gras se întâlneşte totuşi relativ rar, şi nu apare în

raport cu gradul obezităţii, ci cu alţi factori încă neelucidaţi. Infiltraţia garsă amiocardului va diminua frecvenţa cardiacă şi va limita activitatea obezului,

care devine dispneic la cel mai mic efort.

Tulburări circulatorii, datorite – după majoritatea autorilor – unei

acţiuni mecanice directe, interesează îndeosebi circulaţia venoasă de

întoarcere. Pot apărea: varice, ulcere ale gambei, flebite ale membrelor 

inferioare, cianoza extremităţilor. Această stază venoasă se poate produce şi

în somn şi respiraţie.

Complicaţia vasculară cea mai discutată este însă arterioscleroza. Sub

acest nume s-a inclus o varietate de leziuni degenerative vasculare care, în

ultimă instanţă, determină îngroşarea şi pierderea elasticităţii pereţilor 

vasculari. În producerea arterosclerozei sunt în discuţie doi factori:

41

Page 42: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 42/95

1. tulburarea în metabolismul lipidelor, cu producerea excesivă de

colesterol, care pătrunde în peretele vascular;

2. alterarea peretului vascular, care permite pătrunderea colesterolului.

S-a demonstrat experimental că arteroscleroza poate fi produsă la

animale hrănite cu cantităţi mari de colesterol care susţine prima ipoteză, deşi

nu exclude ultima, ambii factori putând interveni.

Arteroscleroza – după toate statisticile – este mult mai frecventă în

cazurile de obezitate, şi aceasta nu apare surprinzător. În aceste cazuri aportul

alimentar, inclusiv al alimentelor grase, fiind crescut, un rol important revine

nu numai cantităţii, dar şi calităţii grăsimilor ingerate. Cercetări statistice mai

recente, care arată incidenţa mare a mortalităţii obezilor prin leziuni cardio-

vasculare, semnalează corelaţia dintre obezitate şi creşterea colesterolemiei.

 IV.2. Complicaţiile neuro-endocrine şi metabolice. Pot interveni chiar de la

început sau se pot produce în evoluţia acesteia. Astfel, hormonii

corticosuprarenali intervin direct în producerea hipertensiunii din obezitatea

corticosuprarenală sau androidă.

Diabetul gras este una dintre complicaţiile importante ale obezităţii,

incidenţa acestui diabet fiind mai mare în raport cu vârsta (frecvenţa mai mare

la vârsta mijlocie), sexul (este mai frecvent la femei), cu gradul obezităţii.

Cauzele diabetului la obezi sunt datorite – în general – la două serii defactori. Cel mai important este excesul alimentar, în special de glucide, care

duce, aşa cum am arătat, la creşterea glicemiei urmată de o hiperinsulinemie

supraalimentară.

Se mai notează la obezi frecvenţa utei legată de mesele copioase,

 bogate în carne şi însoţite de băuturile alcoolice. De asemenea litiazele – în

42

Page 43: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 43/95

special biliare (unele în legătură cu tulburările în metabolismul

colesterolului), complicaţiile hepatice, renale, artrozele degenerative şi altele.

Toate aceste complicaţii sunt , în acelaşi timp cauzele care crescindicele de morbiditate, îmbolnăvire şi scurtarea duratei vieţii la obezi.

Obezitatea prin complicaţiile pe care le poate produce în special o

arteroscleroză, întâlnită la tineri, este şi unul dintre factorii importanţi ai

îmbătrânirii precoce.

43

Page 44: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 44/95

V.Tratamentul Obezităţii

Slăbirea unui obez, este un act mult mai dificil decât apare la prima

vedere. Iată de ce de la început trebuie să ne adresăm obezului spunându-i că

„fără o cooperare strânsă între el, medic, kinetoterapeut, psiholog şi nu în

ultimul rând familia, orice efort de a slăbi este inutil.”

Principiul terapeutic fundamental, în obezitate este transformarea

dezechilibrului energetic pozitiv într-un dezechilibru negativ. Realizarea

acestui deziderat este posibilă prin raţionalizarea comportamentului alimentar 

care întotdeauna presupune raţionalizarea modului de viaţă.

Teoretic există patru mijloace terapeutice pentru a obţine o reducere

 ponderală: terapia medicamentoasă, regimuri restrictive, creşterea activităţii

fizice şi tratamentul chirurgical

V.1. Principiile şi condiţiile tratamentului în obezitate

La alegerea celui mai bun tratament ca şi individualizarea lui trebuie să

ţină seama în general de cinci principii:

• Prescrierea unui tratament în obezitate se va face numai dacă

există o motivaţie medicală sau psihologică importantă a acestuigest;

• Pacienţii trebuie să cunoască precis ritmul anticipat al scăderii în

greutate.

44

Page 45: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 45/95

• Orice reducere ponderală cuprinde două stadii: un stadiu iniţial

de reducere propriu-zisă şi un al doilea stadiu mult mai lung care

se întinde de-a lungul anilor, stadiul de stabilizare;• Tratamentul medical nu poate fi separat de suportul psihologic,

  pe care trebuie să-l acordăm subiecţilor obezi. Succesul

tratamentului necesită de asemenea detectarea şi corectarea

cauzei iniţiale a câştigului în greutate, indiferent dacă acesta este

  psihologică, o tulburare de comportament alimentar sau cauză

energetică;

• Este mai uşor de a preveni creşterile în greutate decât de a trata o

obezitate stabilă şi rezistentă.

Orice tratament al obezităţii trebuie să realizeze următoarele

condiţii:

negativarea durabilă a bilanţului energetic (Ei<Ec);

un bilanţ de azot echilibrat.

V.2. Tratament medicamentos

În tratamentul subiecţilor obezi există trei posibilităţi medicamentoase:

creşterea arderilor metabolice, scăderea foamei şi a ingestiei şi stimularea

sistemului nervos central. În practică nu există un medicament care să

realizeze complet unul din aceste trei scopuri

45

Page 46: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 46/95

V.2.1.Extractele tiroidiene.

Insuficienţa tiroidiană în obezitate este extrem de rară, mixedemul nu

dă obezitate. Folosirea extractelor tiroidiene sau a hormonului pur a fost

 preconizată pentru a creşte catabolismul în general şi catabolismul lipidic în

special.

În prezent, aceste extracte tiroidiene sunt proscrise în obezitate,

deoarece ele produc amiotrofie şi mixedem secundar.

S-a demonstrat că în obezitate există un hipotiroidism relativ legat

  probabil de creşterea volumului ţesutului adipos şi/sau a rezistenţei

adipocitare la hormonul tiroidian. Regimurile restrictive hiperproteice

echilibrate reduc această hipotiroidie relativă, reducere paralelă cu gradul

scăderii masei adipoase. În concluzie, un tratament substitutiv cu extracte

tiroidiene în obezitatea însoţită de fenomene clinice de hipotiroidie, cu

modificarea uşoară a parametrilor paraclinici nu este de recomandat.

V.2.2. Diureticele

Unul dintre cele mai stabile echilibre (homeostazii ale organismului)

este echilibrul hidro-electrolitic. Diureticele ca şi sauna finlandeză nu fac

altceva decât să strice acest echilibru, pentru ca în momentul opririi

tratamentului organismul să-şi reia cantitatea de apă adiţională. Este untratament care produce incidente şi accidente. Dezechilibrele produse prin

tratamentul diuretic sunt:

• hipokaliemia, este foarte frecventă, şi produce astenie, constipaţie

crampe musculare, etc…;

• hiperaldosteronismul secundar provocat de hipovolemia ce antrenează

retenţia de sodiu şi apă…rezultă şi o hipertensiune ortostatică;

46

Page 47: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 47/95

• hiperglicemia post tratament diuretic, este frecventă la subiecţii obezi;

• hiperuricemia la persoanele obeze, uneori se traduce printr-o criză de

gută tipică;

Folosirea saldiureticelor în scop de reducere ponderală este ilogică şi

înşelătoare, căci această pierdere de apă şi de sare nu corespunde unei

slăbiri reale. Pe lângă aceasta, tratamentul diuretic are şi implicaţii

negative pe plan psihologic. Un subiect cu o motivaţie medicală a unei

cure de slăbire printr-un regim restrictiv, care anterior utiliza diuretice şi

 pierdea uşor 3-4kg. (pe care, dealtfel, le recâştiga rapid) va urma cu foarte

multă greutate un tratament fiziologic pe care noi în am încerca să i-l

impunem. De aici eforturi mai multe din partea pacientului. Singura

indicaţie a folosirii diureticelor în obezitate este situaţia de retenţie

hidrosalină supraadăugată.

V.2.3. Anorexigenele

În anul 1930 s-a observat că subiecţii cu depresiuni nervoase ce luau

amfetamină deveneau anorexici.

Trialurile clinice executate până în prezent arată că proprietăţile

diferitelor varietăţi de amfetamine în reducerea ponderală sunt similare.

Amfetaminele şi derivaţii de amfetamină sunt stimulanţi ai sistemului nervos

central şi trebuie să fie administrate cu prudenţă deoarece prezintă potenţialul

toxicomaniei.

Fenfluoramina este un derivat de amfetamină care are acţiuni

stimulative foarte reduse asupra sistemului nervos central. După Duncan

fenfluoramina ar avea şi acţiuni antiobezitate, iar după Pawan ar avea şi efecte

47

Page 48: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 48/95

de mobilizare a grăsimii. Aceste constatări nu au fost confirmate ulterior.

Silverstone notează depresiuni frecvente la 4 zile de tratament cu

fenluoramină. Toate derivatele de amfetamină produc, într-o măsură mai maresau mai mică, efecte secundare ca: uscăciunea gurii, dureri abdominale,

vărsături, diaree, stări depresive, alopecie, tahicardie, aritmii, palpitaţii, dureri

 precordiale, uneori constipaţii, erupţii cutanate alergice, etc.

În ultimii ani farmacologii continuă punerile la punct ale derivaţilor de

amfetamină, făcând eforturi de a disocia efectul anorexigen de efectul

 psihotonic şi de a-l reduce pe acesta din urmă la minimum. Anorexigenulideal ar trebui să pesede următoarele calităţi:

• lipsa efectelor secundare,

• să nu producă obişnuinţă şi toxicomanie,

• inhibiţia apetitului să se prelungească un număr suficient de ore,

• limită largă de securitate între doza terapeutică şi doza toxică.

În concluzie deoarece mecanismul intim de acţine a derivaţilor 

amfetaminici se produce prin inhibiţie la nivel hipotalamic, se ajunge la o

dezorganizare ulterioară a comportamentului alimentar la pacienţii care au

urmat mult timp tratament cu aceste amfetamine.

În S.U.A., administraţia pentru alimentaţie şi medicamente a luat

următoarea poziţie în legătură cu amfetaminele: anorexigenele pe bază de

amfetamine au utilizare limitată ăn tratamentul obezităţii. Din cauza

 potenţialului lor de dependenţă şi abuz ele vor fi administrate cu grijă.

V.2.4. Alte medicaţii

Biguanidele, medicamente hipoglicemiante orale sunt folosite în

tratamentul diabetului asociat cu obezitate. În mod obişnuit, derivaţii de

48

Page 49: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 49/95

  biguanide produc anorexie atât la persoanele diabetice cât şi la persoanele

supraponderale şi au fost utilizate în amândouă tipurile de afecţiuni pentru a

ajuta la scăderea ponderală.Drogurile psihotrope sunt utilizate, deoarece dacă factorii psihologici

nu sunt întotdeauna uşor de găsit între agenţii cauzali ai obezităţii, ei au rol în

tratamentului ei.

V.3. Tratamentul chirurgical al obezităţii

Metodele tratamentului chirurgical al obezului se referă la chirurgia

estetică, lipectomia şi scurtcircuitele intestinale (bypass).

V.3.1. Chirurgia estetică şi lipectomia

Indicaţiile chirurgiei estetice în obezitate se referă la hipertrofiile cu

 ptozlele mamare, la operaţiile de lifiting facial şi la îndepărtarea şorţului

abdominal, precum şi tot mai la modă liposupţiile.

Ca regulă generală timpul operator se situează după cel puţin un an de

la stabilizarea ponderală. Intervenţiile practicate înaintea stabilizării ponderale

se pot acompania de riscuri posoperatorii tardive. Aceste riscuri se referă înspecial la tensiuni ce apar la nivelul punctelor de sutură după reîngrăşare, mai

ales pentru operaţiile de ptoză mamară şi şorţ abdominal.

V.3.2. Operaţiile de scurtcircuit intestinal

Metoda a fost introdusă în anul 1963 de către Payne şi constă în

realizarea unui sindrom de malaborbţie secundar. Acest sindrom de

malabsorbţie realizează pierderea ponderală.

49

Page 50: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 50/95

Ca tehnici chirurgicale au fost propuse:

• Intervenţii pe stomac: s-au propus două variante de gastrectomie

subtotală şi scurt-circuit fundo-jejunal. Gastrectomia subtotală exclude9/10 din stomac. Acest gen de tehnici nu se mai practică astăzi.

• Scurtcircuitul jejuno-jejunal constă în anastomoza primei anse jejunale

cu colonul transvers păstrând 78-80% de ileon. Acestă tehnică

chirurgicale nu se mai practică astăzi din cauza complicaţiilor 

nutriţionale severe ce apar postoperator.

• Scurtcircuitul jejuno-ileal păstreză valvula lui Bauhin.

V.4. Regimuri restrictive/tratamentul dieitetic

Punctul esenţial al tratamentului dietetic în obezitate este restricţia

calorică şi regimurile de echilibrare energetică. Cu cât prescripţiile unui regim

alimentar vor fi mai simple, cu atât succesul lui va fi mai mare. Orice regim

alimentar trebuie redactat în termeni simpli şi să exprime clar echivalenţii

calorici. Din experienţa noastră un regim alimentar restrictiv trebuie să fie

 personalizat şi să cuprindă mai multe capitole.

 Elementele constitutive ale unui bun regim sunt:

Alimente indispensabile pentru a fi consumate în cantitate controlată în

24 de ore.

Echivalenţi. 

Exemple de repartiţie în curs de 24 de ore. 

50

Page 51: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 51/95

Sfaturi, care se referă la folosirea condimentelor, la alegerea

alimentelor, la modul de preparare, indicaţii asupra administrării

alimentelor, asupra evoluţiei şi urmăririi regimurilor restrictive.Un regim restrictiv eficient trebuie să respecte unele criterii:

Să aibă un nivel caloric redus;

Să fie urmat obligatoriu de regimuri de stabilizare;

Să fie echilibrat nutriţional;

Să fie acceptabil social; să fie uşor de realizat economic;

Să aibă un potenţial permanent. 

V.4.1. Regimuri contraindicate în tratamentul obezităţii

Există numeroase regimuri în literatura de vulgarizare, precum şi cea de

specialitate, fiecare având pretenţia de a fi ultima soluţie energetică.

Ceea ce caracterizează aceste regimuri este faptul că toate promit un

succes uşor, îndepărtând bolnavul de la „rigorile” unui regim restrictiv sau

de echilibrare ştiinţific, deplasând centrul de interes al bolnavului de la o

relaţie precisă medic-kinetoterapeut-pacient spre „soluţii uşoare”,

nefiziologice şi fără rezultat.

Frecvenţa acestor situaţii se explică şi prin faptul că obezul fuge uşor de

la un regim restrictiv care are caracter punitiv spre metode nutriţionale

„miracole”

Astfel, se pot cita regimurile disociate, regimurile Zenn, pe bază de

 boabe de orez, pe bază de monoalimente, pe bază de oţet, pe bază de

 polen şi lista poate fi extrem de lungă. Aceste regimuri dezechilibrate pe

51

Page 52: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 52/95

toate planurile (proteic, vitaminic, mineral), sunt greu de urmat şi de

multe ori periculoase.

Astăzi este demonstrat că reducerea ingestiei proteice, lipidice, săruriminerale , lichide etc., este inutilă sau chiar periculoasă.

a) Regimuri disociate au cunoscut moda lor. În aceste regimuri fantezia

intervenea din plin. Principiul lor de bază era ca în fircare zi să se

consume un alt aliment. Explicaţia slăbirii cu un aliment pe zi este

simplă. Apetitul se reduce, deci se reduce şi raţia calorică.

Dezavantajul este că de exemplu ingerarea echivalentul caloric încarne pentru o zi (2 kg.) este dificil de realizat cu atât mai greu de

ingerat sunt cei aproximativ 10-15kg. de morcovi. În prezent, aceste

regimuri nu se mai folosesc.

 b) Regimuri vegetariene . Există grupe de populaţii, mai ales Asia, care

sunt obişnuite cu un regim vegetarian. Regimurile restrictive la aceste

grupe de populaţii sunt foarte bine suportate şi există se pare o tradiţie

seculară în suplimentarea proteică reciprocă (aminoacizi limitaţi).

Dacă însă acest regim este urmat de un obez care face parte dintr-o

 populaţie neobişnuită cu regimurile vegetariene, care ingera în mod

obişnuit 80-140g. de proteine pe zi şi mai ales de origine animală,

 practicarea unui regim restrictiv vegetarian va produce o amputare

severă a protein-enzimelor 

c) Regimurile cu monoalimente (fructe, varză, orez, etc.) . Aceste

regimuri, ca şi ca şi cele expuse la punctul a şi b, realizează primul

deziderat al unui regim restrictiv, acela de a negativa ingestia

energetică. Consumul alimentar scade datorită monotoniei şi se poate

obţine o reducere corporală de câteva kg. sunt însă regimuri

dezechilibrate pe plan proteic şi bolnavii chiar dacă reuşesc să

52

Page 53: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 53/95

slăbească, realizează o denutriţie proteică medie spre gravă (în funcţie

de durata şi gradul negativării bilanţului de azot).

d) Regimuri hidrice (post total) . Folosit pentru prima oară de cătreBloom în 1959, acest regim este bine suportat pe plan psihologic.

Regimul constă în administrarea a 1-1,5 l/zi. Foamea şi crampele

gastrice dispar în două zile. Mulţi pacienţi au tolerat regimul hidric

foarte bine, dar există multe riscuri. Unii pacienţii suferă în tipul

realimentării precum şi în timpul regimului complicaţii

cardiovasculare sau hemoragice foarte severe. Au mai fost notatearitmii, hipertensiune ortostatică, tulburări electrolitice, tulburări

menstruale, polinevrite. În afara dezavantajului amputării masei

active , dieta este costisitoare, deoarece ea nu poate fi realizată decât în

spital din cauza acidozei şi a riscului vital.

V.4.2. Regimuri indicate în tratamentul obezităţii.

 

1) Regimurile restrictive echilibrate (600, 900, 1200, 1400 cal/zi)

Trebuie să întrunească criteriile unui bun regim. În al doilea rând ele

trebuiesă răspundă scopului tratamentului din obezitate: de a negativa de o

manieră durabilă bilanţul energetic şi de a echilibra bilanţul de azot. În altreilea rând ele trebuie să fie urmate obligatoriu de regimuri de stabilizare.

Regimurile restrictive echilibrate peste 1400 cal/zi sunt indicate în

obezitatea hiperfagică şi cea normofagică. Practicarea acestor regimuri

restrictive echilibrate la obezitatea hipofagică şi mai ales dacă se prevede o

scădere în greutate importantă nu dă rezultate dacă nu este completat de un

53

Page 54: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 54/95

 program kinetoterapeutic. În această situaţie este indicată o dietă proteică

şi/sau regimurile restrictive restrictive echilibrate de 600, 900, 1200 cal/zi.

2)  Dieta proteică.

Această dietă a fost pusă la punct de Apfelbaum şi colaboratorii.

 Născută din raţiuni de experienţă fiziologică, ea s-a dovedit în practică a fi

un tratament salutar al obezitaţilor hipertrofice hipofagice. Ea se practică

azi în multe ţări, atât în spital cât şi ambulatoriu

Dieta proteică constă în 55 g. proteine pentru femeie şi 65 g. proteine

 pentru bărbat, date sub formă de:

• Cazeinat de calciu;

• Lactalbumină ;

• Ovalbumină (13 albuşuri de ou pentru femeie);

• Brânză de vacă degresată (230 g. în medie);

Regimul mai cuprinde obligatoriu:

• 1,5-2l lichide sub formă de apă, şifon, apă minerală;

• vitamine hidrosolubile din seria B şi C

• 1,5 g./zi ClK/;

colecistochinetice uşoare, ulei de parafină.

Toleranţa clinică – Foamea dispare în două zile. Tensiunea arterială

scade în medie cu 20 mm Hg. Pot apare lipotimii pasagere. Scaunul

devine rar (3-4 zile interval)

Efecte metabolice:

54

Page 55: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 55/95

•   bilanţ de azot echilibrat (este cu atât mai pozitivat cu cât

subiectul este mai tânăr);

• cloremia, potasemia şi calcemia rămân constante;

• uricemia creşte moderat, etc…

Având un bilanţ de azot echilibrat, organismul nu-şi consumă

  proteinele metabolizabile pe durata dietei proteice, astfel greutatea

 pierdută interesează numai masa grasă şi apa legată de sodiu. Se obţine

în medie o scădere de 8 kg. în 3 săptămâni astfel că efectul psihologic

este pozitiv.

Dezavantajele acestei diete sunt scăderea marcată a cheltuielelor 

energetice, producând o reîngrăşare la sfârşitul tratamentului, dacă nu

se trece la regimuri de reechilibrare şi programe de kinetoprofilaxie.

3)  Regimurile restrictive şi de echilibrare în obezitate hiperfagică sau de

reglare (aport).

Elementele ce trebuie urmărite pentru întocmirea regimului restrictiv sunt:

• Interogatoriul alimentar care trebuie să cuprindă nivelul:

a) calorico-azotat anterior (de obicei 3500-5000 cal/zi pt. B. şi 2000-

4000 cal/zi pt. F). b) Frecvenţa meselor 

c) În majoritatea a cazurilor nu există regimuri restritive anterioare,

deci nu este instalat fenomenul adaptării cheltuielilor energetice la

regimul prescris.

55

Page 56: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 56/95

d) Frecvenţa perioadei de bulimie induse de traume psihice, insuccese

la examene etc.

Se va insista asupra descoperirii „factorului declanşator de apetit”.

• Existenţa tulburărilor metabolice

• Stabilirea gravităţii afecţiunilor asociate şi a gradului de prioritate

nutriţională

• Acceptul psihologic al regimului de către bolnav

• Reguli generale de întocmire a regimurilor restrictive în obezitateahiperfagică sau de aport:

a) Diferenţele energetice de cel puţin 1000 cal între valoarea

alimentaţiei iniţiale (Ei) şi regimul urmat (diferenţele vor fi mărite

în cazul unor tratamente medicamentoase anterioare – preparate

tiroidiene, diuretice)

  b) Nivelul proteic cel puţin egal cu cel anterior regimului şi

întotdeauna peste 55g/zi.

c) Respectarea a cel puţin trei mese/zi.

d) Tratament psihologic al terenului generator de stimuli externi şi

interni nutriţionali.

e) Excluderea alcoolului sau/şi a glucidelor cu absorbţie rapidă sai/şi alipidelor saturate.

f) Adaptarea cantităţii de proteine, lipide, Na, K, în funcţie de

afecţiunile asociate (H.T.A., insuficienţă cardiacă, renală etc.)

• Calculul duratei regimului restrictiv cuprinde:

56

Page 57: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 57/95

a) [Nivelul caloric anterior (cal.) – valoare regim (cal)]/7(echivalent

caloric al 1g. grăsime corporală)=g. grăsime pierdută

 b) La valoarea grăsimii pierdute se adaugă următoarele corecţii: apalegată de sodiu, gradul obezităţii, nivelul de adaptare energetică la

aport, scaderea cheltuielilor energetice, felul obezităţii, masa

 proteică activă

Exemplu de calcul: subiect de sex masculin de 90 de kg. şi 38 ani,

consumă 1,5 l de vin pe zi regimul alimentar de 3000 cal/zi, nivel

 proteic de 140/zi, 3 mese/zi, alimentaţie regulată fără bulimie şi fărăsupliment la sfârşit de săptămână. Diagnostic: obezitate hiperfagică

moderată şi hipertrofică cu motivaţie medicală a curei de slăbire.

Regim prescris: 1000 cal/zi cu 80 g. proteine, calcul: (3000 cal – 1000

cal)/7=285 g. grăsime corporală pierdută pe zi la care se adaugă apa

 pierdută şi corecţiile adiacente.

• Regimurile de stabilizare în obezitatea hiperfagică sunt obligatorii după

fiecare regim restrictiv în scopul creşterii cheltuielilor energetice la

nivelele anterioare. Întocmirea regimurilor de echilibrare trebuie să

îndeplinescă următoarele reguli:

a)  Nivelul energetic al primului regim de echilibrare trebuie să fie cu

200-250 cal superior ultimului regim restrictiv.

 b) Regimurile de echilibrare trebuie crescute cu 200-300 cal la fiecare

6-10 săptămâni.

c) Cu cât nivelul energetic este mai mare, cu atât regimul de echilibrare

va fi urmat mai mult timp.

d) Indicatorul trecerii de la un regim restrictiv la altul este constanţa

greutăţii.

57

Page 58: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 58/95

e) Cu cât ingestia proteică a fost mai mică, cu atât regimurile de

stabilizare vor fi mai lungi etc.

4)  Regimurile restrictive şi de echilibrare în obezitatea hiponormofagică

 sau metabolică urmează în general acelaşi algoritm ca şi în cazul celei

hiperfagice ţinându-se cont că trebuie eliminate glucidele cu absorbţie

rapidă ş.a. Elementele necesare întocmirii regimurilor restrictive:

a)  Nivel calorico-azotat anterior; obezitatea normo şi hipofagică se

caracterizează în primul rând prin secvenţele mari de regimuri

restrictive anterioare.

Această obezitate reprezintă 80% din consultaţiile unui centru de

nutriţie. Ingesta calorică la aceste persoane este de obicei

coborâtă (1200-1800 cal. pt. F. şi 1800-2600 cal. pt. B.)

 b)   În cadrul obezităţii metabolice găsim frecvent o reducere a

meselor în nictemer (1-2/zi), cu posturi prelungite.

c) Atragem atenţia asupra numărului impresionant de regimuri

restrictive din antecedentele subiecţilor cu obezitate metabolică,

fenomen ce se caracterizează prin ingestie calorico-azotată foarte

coborâtă la aceste persoane, pentru a putea realiza o stabilitate

 ponderală.

d) Ancheta nutriţională evidenţiază   frecvenţa crizelor de bulimie.Aceste tulburări de comportament alimentar sunt frecvente în

obezitatea metablică şi au ca factori decalanşatori elemente

 psihologice.

Evidenţierea factorului declanşator de apetit în obezitatea normo-

hipofagică este uşoară, însă corectarea lui este dificilă.

V.4.3.Importanţa obezităţii asupra secvenţelor de regim alimentar

58

Page 59: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 59/95

 Importanţa tipului obezităţii asupra regimurilor restrictive:

a) Obezitatea hipertrofică realizată mai ales la vârsta adultă se

acompaniază des de normo şi hipofagie şi într-o mai mică măsură dehiperfagie. Majoritatea subiecţilor cu obezitate hipertrofică prezintă

leziuni clinico-metabolice asociate la o ingestie calorică redusă.

Regimurile vor fi de obicei foarte restrictive, cel mai adesea fiind

nevoiţi să recurgem la dieta proteică sau la regimuri de 600 cal.

Spunem că obezitatea hipertrofică pură se reduce greu din punct de

vedere nutriţional. b) Obezitatea hiperplazică se acompaniază în jumătate din cazuri de

hiperfagie. În cealaltă jumătate subiecţii sunt hipo sau normofagi. Sunt

subiecţi cu regimuri restrictive în antecedente şi la care hiperfagia a fost

redusă conştient pentru a reuşi o menţinere ponderală chiar la greutăţi

excesive . la marea majoritate a bolnavilor cu obezitate hiperplazică se

obţine o reducere ponderală uşoară şi într-un timp mai scurt,comparativ cu obezitatea hipertrofică.

c) Formele mixte . Sunt subiecţi cu procentaj mediu spre mare obezitate

(+20, +40%) şi cu leziuni clinico-metabolice asociate. Suprapunerea se

reduce relativ uşor cu ajutorul regimurilor restrictive.

V.4.4.Contraindicaţiile regimurilor restrictive

a. Insuficienţa renală nu permite un nivel proteic crescut. Subiecţii cu

afecţiuni renal cronice slăbesc singuri prin creşterea catabolismului

calorico-proteic şi deci prescrierea unui regim restrictiv este

contraindicată.

59

Page 60: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 60/95

 b. Hepatitele cronice agresive şi cirozele hepatice. În aceste afecţiuni

regimurile restrictive precipită decompensarea vasculară (ascită), chiar 

dacă ele sunt realizate cu nivele proteice crescute.c. Afecţiuni psihice majore. La aceste afecţiuni nu este indicată folosirea

regimurilor restrictive din cauza imposibilităţii realizării lor corecte şi

din cauza agravării tulburărilor psihice ost regim restrictiv.

d. Cotraindicaţii relative. În cadrul acestor contraindicaţii, afecţiunile

 bacilare (tbc) sunt pe primul loc. cu ani în urmă aceste afecţiuni erau

tratate în primul rând prin supraalimentaţie. Asocierea la obezitate acomplicaţiilor vasculare, metabolice (diabet zaharat în special) face

dificilă, din punct de vedere practic, realizarea unor eficienţe

terapeutice maxime în afecţiuni bacilare. De aceea reducerea ingestiei

reducerea ingestiei de glucide şi lipide, cu menţinerea sau creşterea

ingestiei proteice nu poate decât să grăbească succesul terapeutic la un

obez bacilar. Nu vom coborâ însă niciodată regimurile restrictive subun nivel limită de 1200 cal./zi cu 80-85 g. proteine.

Oricare ar fi mijlocul sau mijloacele la care s-ar apela în scopul

reducerii excesului ponderal este foarte important să se ţină cont de

diferanţele majore pe care le vom întâlni între pacienţii cu acelaşi tip de

obezitate fiind bine cunoscută sintagma „nu există boli ci bolnavi” şi de

aceea este necesar ca orice porgram de recuperare să fie adaptat sau mai bine spus personalizat pentru fiecare pacient. În felul ecesta rezultatele şi

feed-back-ul pacient terapeut vor mult mai evidente iar eficienţa

tratamentului va creşte vizibil.

V.5. Programul kinetic pentru scăderea ponderală în cadrul

tratamentului complex

60

Page 61: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 61/95

Importanţa activităţii fizice în tratamentul obezităţii este probabil

subestimată. Atât la copilul supraponderal cât şi la obezul adult, diverşi

autori au notat o scădere a activităţii fizice comparativ cu loturile denormoponderali. Am arătat că sedentarismul este deseori prezent la obezi.

Acesta se va accentua pe măsură ce obezitatea progresează. De aceea

creşterea regimului de activitate fizică este obligatorie în tratamentul

obezităţii. Realizarea acestui deziderat se face prin exerciţiu fizic şi

gimnastică medicală.

Kinetoterapia medicală se practică în centre specializate, sub controlulkinetoterapeutului.

Exerciţiul fizic se prescrie de comun acord cu medic – kinetoterapeut – 

 pacient, în funcţie de posibilităţile realizare: mers pe jos, cros, ciclism,

înot, patinaj, turism, tenis de câmp, gimnastică, jocuri sportive etc. sunt

recomandate în general, mersul pe jos zilnic câte 60-90 min. sau chiar mai

mult. Excursiile la mare sau la munte, cu mersul prelungit pe jos, învacanţe , vin să completeze această indicaţie. Pe lângă efectele mişcării

 propriuzise, rezultatele psihice obţinute nu sunt deloc de neglijat. Bolnavul

începe din nou să simtă plăcerea de a trăi activ şi în aer liber. Se pot

  practica şi toate celelalte sporturi, dar moderat şi ritmic . nu sunt

recomandate de la început eforturile fizice mari, bruşte dar sporadice,

urmate de febră musculară, astenie, creşterea apetitului, sete exagerată.Efectele acestor excese, caracteristice dealtfel bolnavilor în perioada lor de

entuziasm în faţa practicării sportului, sunt cunoscute. De regulă în primul

în primul loc se potoleşte setea, cu bere sau sucuri, iar acasă sau chiar în

excursie, se ingerează „caloriile consumate” anterior.

Kinetoterapia acolo unde este posibil să fie făcută cu un îndrumător,

constituie un mijloc adjuvant în terapie, de mare valoare. Se începe cu 2

61

Page 62: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 62/95

lecţii săptămânale, a 30-45 min. fiecare şedinţă, crescând traptat cu cu câte

o şedinţă în fiecare săptămână, ajungându-se la 6 şedinţe pe săptamână, a

60-75 min. fiecare şi lucrându-se cu sau fără aparate ajutătoare până lafrecvenţa cardiacă de 120-140 pulsaţii pe min. Este preferabil să se lucreze

în trening şi să se evite consumul exagerat de lichide şi alimente după

şedinţa de gimnastică. De asemenea este indicat ca cel puţin de 2 ori pe

săptămână antranamentul să fie urmat de o scurtă şedinţă de saună (10-15

min.) cu caracter igienic şi un masaj general.

Se va pune accent pe exerciţiile de gimnastică abdominală, respiratorieşi articulară, folosindu-se mişcări de amplitudine mare. Bicicleta

ergonomică este considerată eficientă în această terpie, lucrându-se la ritm

mediu de intensitate cu accelerări maximale de 5-6 secunde (1-2 accelerări

 pe minut). Dintre activităţile sporzive indicate în acest scop: alergarea (15-

20 min.) practicată de 2-3 ori pe săptămână, la o frecvenţă cardiacă de

130-140 pulsaţii pe min.; mersul pe bicicletă de 2-3 ori pe săptămână (60-90 de min.), vâslitul în timpul verii şi toamnei de 2-3 ori pe săptămână

(30-45 min.), înotul pe toată durata anului (şedinţe săptămânale de 3-4 ori

 pe săptămână a 30-45); sporturile de iarnă (patinaj, sanie, schi fond, şi

turismul e iarnă) activităţi de real folos în terapia complexă a obezităţii. Ca

o recomandare generală este aceea de a fi atenţi ca ceea ce se câştigă prin

efort să nu fie înlocuit prin alimentaţie post-efort. În acelaşi timp nu poate

fi neglijat, în tratamentul obezităţii, nici un efort psihologic pe care îl

obţinem prin sport, un tonus muscular mai bun, un psihotonus superior,

fiind prese de reuşită şi de cooperarea a pacientului în această dificilă

luptă.

În orice caz tratamentul obezităţii, nu numai în staţiuni, alături de dieta

hipocalorică şi raţia fragmentată, kinetoterapia simplă (gimnastică

62

Page 63: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 63/95

medicală, activitate sportivă etc.) sau asociată factorilor naturali de mediu

(apă, aer, soare) reprezintă mijloace terapeutice obligatorii, de o mare

semnificaţie terapeutică, (superioare în ansamblu terapieimedicamentoase), care nu pot lipsi din nici o schemă corectă de tratament .

În lucrarea „ Ghid de recuperare funcţională” de Dumitru Dumitru se

recomandă în recuperarea obezităţii:

1. alimentaţie hipocalorică, 1200 cal. pe zi;

2. mărirea consumului caloric, prin mers, sport, gimnastică zilnică

cu exerciţii sintetice fără a fi de forţă (sărituri, căţărări, jocuri cu

mingea);

3. masaj;

4. viaţă igienică şi activitate fizică zilnică, fărăsedentarism……mai

recomandă şi un scurt program de exerciţii fizice:

târâre pe abdomen, înaintând simultan cu braţul şi piciorulopus

târâre pe coate, mutând simultan braţul şi piciorul opus

târâre pe o latură

târâre pe abdomen, mutând ambele braţe deodată, fără

ajutorul picioarelor 

şezând cu braţele pe şold sau întinse înainte: târâre pe

şezută, mutând piciorul şi bazinul de aceeaşi parte înainte,

apoi partea cealaltă

şezând: târâre pe şezută, folosind călcâiele pentru

tracţiune, flexând din genunchi membrele inferioare

63

Page 64: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 64/95

sărituri pe loc, cu depărtarea şi apropierea picioarelor, sau

cu forfecarea lor, unul înainte, celălalt înapoi

săriturila coardă, pe ambele picioare

din alergare uşoară, sărituri peste obstacole mici

sărituri laterale cu trecere peste ladă sau bancă

sărituri din elan cu atingerea unui obiect suspendat

sărituri combinate cu mişcări de braţe

căţărare cu braţul şi piciorul şi braţul opus, simultan,

corpul apropiat de scară

căţărare folosind ambele braţe simultan şi apoi săltare pe

un picior, cu schimbarea lui pe cealaltă treaptă

căţărare prin săltare, mutând ambele mâini deodată şi apoi

ambele picioare deodată

căţărare prin săltare, mutând numai picioarele din treaptă

în treaptă până la ghemuire, apoi întinderea lor şi mutarea

 braţelor din ce în ce mai sus pe o scară, până la întinderea

completă a trunchiului

În concluzie trebuie să se ştie că eficienţa maximă a exerciţiilor fizice

se obţine numai prin eforturi fizice moderate dar zilnice practicate toată

viaţa

64

Page 65: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 65/95

65

Page 66: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 66/95

Ipoteză

Categoria de subiecţi vizaţi în cercetare au nevoie de un set deexerciţii propuse prin programul kinetic care să amelioreze şi săcombată obezitatea

I. Material şi Metodă

 I.1. Material 

Am lucrat în cadrul unui cabinet particular de fitness şi gimnastică

aerobică timp de 2 ani (2000 – 2002) fapt ce mi-a permis selectarea unui

grup de 30 de persoane obeze şi dat fiind incidenţa mai mare a afecţiunii în

rândul persoanelor de sex feminin, grupul a fost alcătuit în exclusiv de femei.

Acest eşantion l-am împărţit în alte două grupuri:

un grup „A” format din 15 persoane care a aplicat programul de

kinetoterapie în mod inconstant, cu perioade de renunţare la acesta şi

revenirii după intervale variabile de timp;

 

66

Page 67: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 67/95

un grup „B” care a urmărit în mod constant programul kinetic

recomandat de mine.

De remarcat că pacienţii din ambele grupuri au recurs la tratament prinregimuri de restriţie alimentară (în special cele disociate din diferite

 publicaţii care promiteau rezultate revoluţionare de scurtă durată şi uşor de

urmat) şi medicaţie (geluri anticelulitice, anorexigene, diuretice, ş.a.). Toate

aceste tratamente, datorită efectelor imediate (ale unora) dar de scurtă durată,

au afectat mult starea psihică a pacienţilor scăzându-le în mod evident

încrederea în reuşita oricărui tip de tratament de recuperare a obezităţii, ceeace a îngreunat la început urmărirea programului recomandat de mine şi a

determinat inconsecvenţa persoanelor din primul grup.

La ambele grupuri s-a efectuat acelaşi program kinetic, cu personalizarea

acestuia în funcţie de pacient, ţinând cont de vârstă şi afecţiuni asociate.

 I.2. Metodă

Programul kinetic aplicat de mine în scopul recuperării obezităţii a

constat într-un program de gimnastică aerobică, un complex de exerciţii cu

gantere şi exerciţii fizice la diferite aparate.

Înainte de începerea programului fiecărui pacient i s-a testat

capacitattea de efort fiindui aplicat „Proba Ruffier”, iar pe toată perioada

antrenamentului le-am urmărit frecvenţa cardiacă în scopul evităriiaccidentelor;în cazul în care pacientul a depăşit 80% din frecventa cardiaca

maxim admisa pentru un antrenament aerob (F.C.max=220-Vârsta) a fost

oprit pentru a se odihni. Astfel daca o persoană de 40 de ani a depăşit

 plafonul de 144 de bătăi pe minut (220-40=180, 80%*180=144), a fost oprită

de la exerciţii. Urmărirea frecvenţei cardiace s-a făcut prin intermediul

 pulsiometrelor ataşate la diferitele aparate de exerciţii fizice, precum şi prin

67

Page 68: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 68/95

intermediul a două pulsiometre portabile pe care le-am folosit în timpul

 practicării programului de gimnastică aerobică şi a complexului de exerciţii

cu gantere.Exerciţiile fizice de la aparate au fost efectuate pe biciclete medicinale

(la prima şedinţă au efectuat 3 min. şi apoi am adăugat la fiecare şedinţă câte

15 secunde pâna la limita de 6 min.), benzi de alergare, stepper-re,

cicloergometre (toate în acelaşi algoritm), exerciţiile abdominale au fost

efectuate la A.B.Roler-re (la început au făcut câte 30 de repetări adăugând la

fiecare şedinţă câte 5 repetări până la 60 de repetări) şi repetate la dupăfiecare aparat.

68

Page 69: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 69/95

Programul de gimnastică aerobică a fost efectuat după terminarea

exerciţiilor la aparate. Exerciţiile de alergare şi săriturile sunt executate pe

loc. Durata programului este de aproximativ 40 de minute.

   bicicleta medicinala banda de alergare cicloergometru

 steper ergometru

 multifunctional A.B.Roler 

69

Page 70: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 70/95

PROGAMUL DE GIMNASTICĂ AEROBICĂ

1. Joc de gleznă, 2x8 timpi;

2. Stând depărtat, mâinile pe şolduri, flexia şi extensia gâtului cu arcuire,

2x8 timpi;

3. Stând depărtat, mâinile pe şolduri, pendulări dreapta/stânga de gât cu

arcuire, 2x8 timpi;

4. Stând depărtat, mâinile pe şolduri, răsuciri laterale de cap

stânga/dreapta cu arcuire, 2x8 timpi;

5. Stând depărtat, mâinile pe şolduri, rotări de cap spre dreapta 2x8 timpi

şi spre stânga 2x8 timpi;

6. Stând depărtat, braţele pe lângă corp, ridicări şi coborâri alternative de

umeri, 2x8 timpi;

7. Stând depărtat, extensie de trunchi cu braţele lateral, rotunjirea spatelui

cu bârbia în piept şi ducerea braţelor prin lateral înainte, 2x8 timpi;

8. Stând depărtat, braţele deasupra capului, rotări de trunchi cu atingerea

cu palmele podelei spre stânga şi spre dreapta 4x8;

9. Stând depărtat cu mâinile prinse deasupra capului, rotări de bazin spre

stânga şi spre dreapta 4x8 timpi;

70

Page 71: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 71/95

10. Stând depărtat, ducerea braţelor prin lateral sus cu bătaia palmelor 

deasupra capului şi aplecare lateral dreaptă. cu palma sprijinită pe genuchi,

 braţul stâng oblic sus, palma răsucită spre înapoi (întindere) 8 timpi, aceeaşimişcare spre stânga 8 timpi;

11. Stând depărtat, braţele îndoite în dreptul umerilor cu pumnii strânşi,

aplecări laterale de trunchi cu întinderea braţelor şi deschiderea pumnilor cu

degetele depărtate, 8 timpi spre dreapta şi 8 timpi spre stânga;

12. Stând depărtat, braţele deasupra capului, îndoirea lateral dreaptă de

trunchi cu ducerea mâinii drepte la genunchiul drept şi mâna stângă întinsă laspate, revenire, 2x8 timpi; , îndoirea lateral stângă de trunchi cu ducerea

mâinii stângi la genunchiul stâng şi mâna dreaptă întinsă la spate, revenire,

2x8 timpi; acelaşi exerciţiu cu ducerea mâinii la gleznă;

13. Stând depărtat, braţele încrucişate la piept, îndoiri lateralede trunchi

spre stânga/dreapta cu un braţ sus cu palma răsucită spre înapoi şi un braţ jos

cu palma atingând glezna 8 timpi, revenire, şi aceeaşi mişcare pe partea

opusă 8 timpi;

14. Stând depărtat, braţele îndoite şi încrucişate cu palmele pe umeri,

coatele sus, răsucirea capului şi trunchiului cu îndoirea genunchilor, talpa

rămâne pe sol şi revenire cu genunchii întinşi, 2x8 timpi spre dreapta şi 2x8

timpi spre stânga;

15. Stând depărtat, aplecare înainte cu braţele lateral, cu arcuire, spatele

drept (capul în continuarea spatelui) 8 timpi apoi îndoiri înainte cu mâinile

apucate de glezne de la spate, bărbia în piept, 8 timpi;

16. Stând depărtat, trunchiul îndoit, braţul drept la glezna stângă, braţul

stângă întins la spate, răsucire de trunchi cu arcuire, 2x8 timpi, aceaşi miscare

 pe glezna dreaptă 2x8 timpi;

71

Page 72: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 72/95

17. Stând depărtat, cu palmele pe sol, spatele drept, cu capul sus,

genunchii îndoiţi, arcuiri cu împingerea bazinului spre înainte, 2x8 timpi,

apoi deplasarea palmelor spre înainte cu toata greutatea corpului pe mâini până se întind complet picioarele, ridicări pe vârfuri cu rularea completă a

tălpilor 2x8 timpi;

18. Stând depărtat, fandare laterală dreaptă cu braţele între picioare cu

 palmele sprijinite pe sol arcuiri mari 8 timpi, revenire, aceeaşi mişcare spre

stângă, 8 timpi;

19. Stând depărtat, braţele înainte, fandare lateral înaltă dreaptă, revenire,fandare înaltă laterală stg, 2x8 timpi;

20. Stând depărtat, braţele lateral, fandare lateral înaltă dreaptă, revenire,

fandare înaltă laterală stângă, 2x8 timpi;

21. Stând depărtat, fandare înainte pe piciorul drept. cu palmele sprijinite

  pe sol, arcuiri 8 timpi, retragere înapoi, pe piciorul din spate cu ambele

 picioare întinse, palmele rămân pe sol, ridicarea vârfului piciorului din faţă

care rămâne sprijinit pe călcâi, arcuiri 8 timpi, aşezarea tălpii pe sol şi

ducerea capului cu arcuiri spre genunchi 8 timpi, schimvăm piciorul şi

executăm acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng în faţă 8 timpi, se repetă;

22. Joc de gleznă, 2x8 timpi;

23. Alergare cu călcâiele la şezut, 2x8 timpi;24. Alergare cu genunchii ridicaţi, 2x8 timpi;

25. Alergare cu pendularea gambelor înainte, 2x8 timpi;

26. Alergare cu pendularea gambelor lateral, 2x8 timpi;

27. Sărituri pe ambele picioare, 2x8 timpi;

72

Page 73: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 73/95

28. Sărituri de pe un picior pe altul cu pendularea picioarelor înainte,

 braţele întinse oblic în jos, 2x8 T;

29. Sărituri cu răsucirea genunchilor lateral spre stânga şi respectiv spredreapta, braţele sunt întinse lateral, 2x8 timpi;

30. Joc de gleznă, 2x8 timpi;

31. Stând depărtat, ridicarea brţelor prin lateral în sus cu inspir adânc, se

lasă braţele să cadă liber pe expir adânc, 2x8 T;

32. Aşezat depărtat, genunchii uşor flectaţi, tălpile pe sol, mâinile la ceafă,

îndoire de trunchi lateral dreapta cu arcuire, cu ducerea cotului drept în

spatele genunchiului drept, revenire, îndoire de trunchi lateral stânga cu

arcuire, cu ducerea cotului stâng ân spatele genunchiului stâng, 4x8 timpi;

33. Întindrea genunchilor în şezând depărtat şi repetarea exerciţilui

anterior 2x8 T;

34. Şezând depărtat cu genunchii întinşi, ducerea braţului pe piciorul opuscu apucare la nivelul genunchiului, celălalt braţ întins sus, îndoiri laterale cu

vârful degetelor la vârful picioarelor, 8 T spre dreapta şi 8 T spre stânga, apoi

la fiecare timp spre stânga şi spre dreapta cu schimbarea braţelor la verticală

şi extensie cu braţele lateral 2x8 T;

35. Şezând depărtat cu genunchii întinşi, aplecări înainte la piciorul drept

cu pieptul pe genunchi şi capul sus, mâinile apucate de gleznă, arcuiri 8 T, încontinuare arcuiri de trunchi începând de la piciorul drept şi până la şoldul

stâng, cu sprijinul palmelor pe sol şi răsucire mare stângă în final, 8 T,

aceeaşi mişcare cu plecare de pe piciorul stâng 8 T, se repetă tot de 2 ori, în

final oprire cu sprijinul palmelor pe sol între picioare, arcuiri cu fruntea pe

sol, arcuiri cu braţele întinse înainte 4x8 T;

73

Page 74: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 74/95

36. Şezând , genunchii indoiţi, talpă-n talpă, apucat de vârfurile

 picioarelor, arcuiri ale trunchiului cu fruntea la vârfurile picioarelor 8 T,

arcuiri alterale ale genunchilor 8 T, legănări laterale pe şezută 8 T, ridicare pegenunchi, cu palmele sprijinite pe călcâie la spate, extensia trunchiului cu

capul pe spate 2x8 T, revenire în şezând cu genunchii îndoiţi, talpă-n talpă,

exerciţiul se repetă de 3 ori;

37. Culcat pe spate, cu genunchii îndoiţi şi tălpile depărtate, gleznele

apucate cu mâinile: ridicarea bazinului sus şi revenire în 2 timpi 2x8 T, apoi

mai repede într-un timp, în continuare dăm drumul la glezne şi apropiemgenunchii ridicând apoi bazinul sus şi revenire în 4 timpi, apoi mai repede în

2 timpi 2x8 T, în continuare apropiem tălpile şi genunchii şi ridicăm bazinul

sus şi revenire foarte repede la 1 timp 2x8 T;

38. Culcat pe spate, genunchii îndoiţi la piept cu mâinile apăsăm genunchii

 pe piept – expir, depărtăm genunchii. de piept în inspir, de trei ori;

39. Şezând cu genunchii indoiţi şi picioarele încrucişate (turceşte), braţele

lateral, valuri de braţe cu ducerea lor la spate palmă în palmă cu vârfurile

degetelor în sus şi capul se apleacă pe spate atingând vârful degetelor,

ducerea braţului prin lateral înainte răsucite cu palmele în afară, încleştarea

degetelor, îndoirea coatelor cu antebraţele răsucite, revenire, ridicarea

 braţelor sus cu coatele îndoite, arcuiri din umăr spre înapoi, apucare de la

nivelul cotului drept şi ducerea antebraţului la ceafă, arcuiri spre stânga şispre drepta cu cotul stâng, fiecare exerciţiu se execută de 1x8 T;

40. Pe genunchi cu sprijin pe palme (patru labe), flotări, 4x8 T;

41. Culcat pe partea dreaptă: balansarea piciorului stâng sus-jos 2x8 T;

balansarea piciorului stâng cu genunchiul îndoit la piept şi întinderea

 piciorului sus 2x8 T;

74

Page 75: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 75/95

indoirea genunchiului drept, ridicarea piciorului stâng sus, arcuiri cu

 piciorul stâng întins înainte cu talpa flexată 2x8 T;

 balansări energice înainte cu vârful întins 2x8 T;

reluarea exerciţiului anterior cu piciorul sus laba piciorului flexată şi

arcuiri cu piciorul întins înainte 2x8 T;

apucat de glezna stângă, piciorul stăngă îndoit cu talpa pe sol,

 balansarea piciorului drept sus-jos cu vârful întins 8 T şi cu vârful flexat 8 T,

totul se repetă de trei ori;

răsucire în culcat înainte (pe burtă) cu capul sprijinit pe pe braţul drept

întins celălalt îndoit cu palma pe sol, balansarea piciorului stâng sus-jos 4x8

T, ultimii 8 timpi piciorul este menţinut sus în extensie;

îndoirea genunchiului stâng şi apucarea gleznei cu mâna, răsucire

înapoi pe spate, culcat cu presarea gen stâng pe sol, braţul drept se menţine

 pe sol oblic în sus cu palma pe sol; ridicare în şezând, cu sprijin pe antebraţul drept, piciorul stâng întins

sus apucat de gleznă cu mâna stângă: ridicarea piciorului drept întins sus-jos

4x8 T;

respiraţii din şezând cu picioarele încrucişate şi îndoite (turceşte) cu

 palmele sprijinite pe genunchi;

acelaşi exerciţiu se repetă pe partea stângă;

42. Stând pe genunchi sprijin pe mâini (patru labe), balansarea piciorului

dr întins sus-jos 2x8 T;

43. Din aceeaşi poziţie balansarea piciorului drept cu genunchiul îndoit la

 piept şi întins înapoi 2x8 T;

75

Page 76: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 76/95

44. Pe genunchi cu sprijin pe antebraţe şi fruntea sprijinită pe dosul

  palmelor, piciorul drept rămâne întins sus, îndoiri şi întinderi ale

genunchiului cu vârful întins 8 T, cu călcâiul flexat 8 T, se repetă de trei ori,acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng;

45. Pe genunchi, cu sprijin pe palme, ducerea piciorului drept indoit lateral

şi apoi cu piciorul întins alternativ 3x8 T, acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng;

46. Stând pe genunchi cu braţele întinse înainte, aşezare alternativ pe

coapsa dreapta şi apoi pe stânga 6x8 T;

47. Relaxare cu şezuta pe călcâie şi cu trunchiul aplecat înainte, fruntea

sprijinită pe sol, braţele îndoite pe lângă corp 2x8 T;

48. Stând pe genunchi cu şezuta pe călcâie şi trunchiul întinse înainte pe

sol, îndoirea braţelor cu coatele sus şi împingerea pieptului înainte în culcat

înainte cu sprijin pe palme şi extensia mare a trunchiului, ridicare în sprijin

 pe genunchi şi pe palme şi rotunjirea spatelui cu bărbia în piept (ca o pisică

înfuriată), revenire, 4x8 T;

49. Şezând pe coapsa dreaptă cu sprijin pe palme, răsucire cu aşezare pe

coapsa stângă fără a atinge cu gen solul, se execută alternativ de 4x8 T;

50. Relaxare cu şezuta pe călcâie şi cu trunchiul aplecat înainte, fruntea

sprijinită pe sol, braţele îndoite pe lângă corp 2x8 T;

51. Culcat pe spate cu mâinile sub cap, bicicleta cu vârful întins 8 T şi cuvârful flexat 8 T, totul se repetă de patru ori, relaxare;

52. Culcat pe spate, forfecări de picioare 4x8 T, relaxare cu genunchii

flexaţi şi tălpile pe sol;

76

Page 77: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 77/95

53. Culcat pe spate, cu genunchii îndoiţi şi depărtate şi tălpile pe sol, mâna

dreaptă sub cap, mâna stângă întinsă oblic înainte, ridicarea şi coborârea

trunchiului cu mâna stângă atingând genunchiul stâng, 4x8 T;54. Respiraţii cu genunchii îndoiţi şi depărtaţi şi tălpile pe sol;

55. Culcat pe spate, braţele lateral sprijinite pe sol, ridicarea ambelor 

 picioare la 45° faţă de sol şi îndoirea şi răsucirea genunchilor spre dreapta şi

apoi spre stânga, 4x8 T;

56. Culcat pe spate cu braţele pe lângă corp, ridicarea picioarelor întinse la

verticală 8 T, lumânarea 8 T, ducerea picioarelor întinse peste cap până când

vârfurile ating solul 8 T, ridicarea din nou în lumânare 8 T, rulare în şezând

cu picioarele întinse, de vârfuri apucat, arcuiri cu fruntea spre genunchi 8 T,

se repetă de trei ori;

57. Răsucire în culcat pe partea drept cu braţul drept întins sub cap şi

  braţul stâng îndoit în dreptul abdomenului, ridicare în şezând ghemuit,

rostogolirea în culcat pe partea stângă, se execută alternativ dr-stg 4x8 T;

58. Culcat înainte cu bărbia sprijinită pe dosul mâinilor, relaxare, 2x8 T;

59. Culcat înainte cu bărbia sprijinită pe dosul mâinilor, extensii cu

ducerea braţelor lateral, revenire, 2x8 T, alternativ cu forfecări ale picioarelor 

2x8T, se repetă de trei ori;

60. Culcat înainte cu bărbia sprijinită pe dosul mâinilor, relaxare, 2x8 T;

61. Culcat pe spate cu braţele sus – întindere mare- , apucat de genunchi,

rulare în şezând depărtat , aplecări înainte cu braţele printre picoare 8 T,

ridicare în stând ghemuit, arcuiri 8 T, ridicare treptat în stând depârtat cu

mâinile pe creştetul capului, relaxarea muşchilor prin lăsarea bruscă pe

călcâie după ridicarea pe vârfuri 8 T, cădere moale în ghemuit cu arcuire, se

repetă de trei ori.

77

Page 78: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 78/95

Pentru exemplificarea practică a programului de gimnastică aerobică, am

ataşat lucrării un material video.

COMPLEXUL DE EXERCIŢII CU GANTERE durează în jur de 15 min.

1. Din stând, cu braţele lateral, palmele în sus, joc de gleznă, rotări mici

de braţe înainte, 2x8 timpi; rotări mici de braţe înapoi, 2x8 timpi; acelaşi

exerciţiu cu palmele în jos, înainte şi înapoi.

2. Din stând depărtat, braţele lateral, flexie şi extensie de coate, 4x8

timpi.

3. Din stând depărtat, trunchiul aplecat la 90°, braţele lateral, palmele

spre înapoi, flexia şi extensia coatelor, 4x8 timpi.

4. Din stând depărtat, braţele pe lângă corp, cotul la 90° , răsuciri de

trunchi spre dreapt şi spre stânga, capul rămâne nemişcat, privirea înainte 4x8

timpi.

5. Din stând braţele lateral, joc de gleznă, răsucirea pumnilor,

 braţelor,umerilor, spre înapoi şi înainte 4x8 timpi.

6. Din stând depărtat, braţele sus, ganterele ţinute cu ambele mâini,

îndoirea şi întinderea coatelor la ceafă şi sus, deasupra capului 4x8 timpi.

7. Din stând depărtat întinse înainte, palmele faţă-n faţă, balansarea

şoldurilor lateral, forfecarea braţelor 2x8 timpi; acelaşi exerciţiu cu palmele

în sus 2x8 timpi; acelaşi exerciţiu cu palmele în jos.

8. Din stând depărtat, trunchiul aplecat înainte, braţele întinse la spate,

forfecări 4x8 timpi.

78

Page 79: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 79/95

9. Din stând depărtat, palmele spre înainte, ridicări pe vârfuri cu braţele

îndoite la piept şi semigenoflexiuni cu ducerea braţelor întinse înapoi, 4x8

timpi.10. Din stând depărtat, indoirea trunchiului lateral dreapta cu ducerea

 braţului drept întins pe lângă piciorul drept, pumnul stâng în axilă; aceeaşi

mişcare spre stânga, 4x8 timpi.

11. Din stând depărtat, fandare lateral dreapta cu ducearea cotului stâng la

genunchiul drept şi braţul drept întins înapoi, acelaşi exerciţiu spre stânga,

4x8 timpi.

12. Din stând depărtat, fandare lateral dreapta cu ducearea cotului stâng la

glezna dreaptă şi braţul drept întins înapoi, acelaşi exerciţiu spre stânga, 4x8

timpi.

13. Din stând depărtat, braţele pe lângă corp ridicarea braţelor prin lateral

în sus şi revenire cu palmele în jos, 4x8 timpi.

14. Din stând cu piciorul drept în faţă şi piciorul stâng în spate, genunchii

semiflexaţi, braţele întinse pe lângă corp, trunchiul aplecat înainte cu spatele

drept, ridicarea braţelor întinse în sus şi coborârea lor în dreptul

genunchiulor, 4x8 timpi.

15. Din stând depărtat, trunchiul aplecat la 90°, braţele întinse în

 prelungirea trunchiului, îndoirea braţelor spre înapoi cu ducerea palmelor subaxilă, 4x8 timpi.

16. Din stând depărtat, trunchiul aplecat la 90°, braţele întinse înapoi cu

 palmele spre înainte, îndoirea braţelor la piept şi întinderea lor înapoi, 4x8

timpi.

79

Page 80: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 80/95

17. Din stând depărtat, trunchiul aplecat înainte, forfecarea braţeor în plan

sagital începând dintre picioare şi până deasupra capului cu extensie de

trunchi, 4x8 timpi.18. Din stând pe genunchi, bazinul între călcâie, braţele întinse oblic în

  jos, ridicarea bazinuluiîn poziţia pe genunchi şi a braţelor oblic în sus şi

revenire, 4x8 timpi.

19. Din culcat pe spate cu braţele deasupra capului, ridicare în şezând cu

genunchii indoiţi, tălpile pe sol, aplecarea trunchiului cu braţele înainte şi

revenire, 4x8 timpi.

20. Din stând pe genunchi, braţele întinse lateral, aplecarea trunchiului

înapoi din genunchi cu ducerea braţelor întinse înainte şi revenire, 4x8 timpi

Pentru exemplificarea practică a programului de exerciţii cu gantere am

ataşat material video.

II. Rezultate

În scopul urmăririi rezultatelor obţinute din timpul tratamentulului am

recurs la măsurători periodice, (la începutul tratamentului, la 2 săptămâni şi

apoi lunar) ce au constat în măsurarea greutăţii şi a perimetrelor bazinului,

coapsei, taliei, maxim abdominal

Aceste date le-am introdus într-un tabel prezentat mai jos, codificate

astfel

Gr.a1→15 grupul A

Gr.b1→15 grupul B

80

Page 81: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 81/95

t_ talia;

ş_ perimetrul bazinului;

c_ perimetrul coapsei;

a_ perimetrul abdominal maxim (specialiştii din domeniu

consideră că presoanele ce depăşesc 80 de cm. sunt considerate

obeze);

g_ greutatea; h_înălţimea.

 pacient vârstă dimensiuni iniţiale dimensiuni

la

2 săptămâni

dimensiuni la

6 luni

h t ş c a g t ş c a g t ş c a g

Gr.a1

M.E.

45 1

6

0

8

3

1

0

3

6

2

1

0

4

71 8

1

1

0

0

6

0

1

0

1

69 8

3

1

0

5

63 1

0

5

71

Gr.a2

G.N.

25 1

65

8

3

1

11

6

5

1

03

66 8

0

1

10

6

4

1

00

65 8

5

1

12

65 1

03

67

Gr.a3

R.D.

33 1

6

7

7

9

1

0

0

6

1

9

4

68 7

7

9

7

5

9

9

2

68 7

8

9

8

60 9

4

68

Gr.a4

M.C.

26 1

6

8

7

9

1

0

1

5

8

9

1

70 7

9

1

0

0

5

7

9

0

69 8

0

1

0

0

59 9

2

69

81

Page 82: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 82/95

Gr.a4

P.P

26 1

7

5

8

0

1

0

6

6

3

8

8

75 8

0

1

0

5

6

2

8

7

74 8

0

1

0

6

64 8

7

75

Gr.a5

C.L.

23 1

6

6

7

5

9

6

5

8

8

5

67 7

5

9

7

5

8

84 67 7

6

9

5

57 8

4

67

Gr.a6

A.A.

23 1

6

7

7

5

9

5

5

8

8

9

70 7

7

9

5

5

8

89 70 7

6

9

5

58 8

9

71

Gr.a7

C.C

36 1

6

4

7

3

1

0

0

5

7

9

0

68 7

2

9

8

5

6

90 68 7

2

9

7

56 8

9

66

Gr.a8

R.M.

26 1

6

5

7

4

9

8

5

6

9

0

67 7

3

9

8

5

6

90 67 7

2

9

7

54 8

8

66

Gr.a9

R.E

39 1

6

9

8

3

1

1

1

6

5

9

8

72 8

1

1

0

9

6

4

97 72 8

2

1

0

9

64 9

7

71

Gr.a10

M.M

25 1

5

5

6

8

8

7

5

4

9

0

66 6

8

8

7

5

3

88 65 6

7

8

7

53 8

7

64

Gr.a 11

B.G.

26 1

6

8

8

3

1

1

1

6

5

9

8

71 8

3

1

1

1

6

5

97 70 8

3

1

1

0

65 9

7

70

Gr.a12

C.L.

26 1

6

7

8

0

1

0

8

5

9

8

8

70 7

9

1

0

6

5

8

88 69 7

9

1

0

6

58 8

7

69

Gr.a13

M.V.

24 1

6

7

2

9

5

5

2

8

9

66 7

3

9

5

5

0

88 65 7

1

9

4

52 8

8

65

82

Page 83: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 83/95

2

Gr.a14

D.S.

16 1

57

7

3

9

7

5

6

8

4

65 7

2

9

5

5

6

82 64 7

2

9

5

55 8

2

64

Gr.a15

M.C.

24 1

6

0

7

4

9

8

5

7

9

0

70 7

2

9

8

5

6

88 69 7

4

9

9

57 8

9

69

Gr.b.1R.L.

45 15

8

84

11

0

63

10

0

72 83

10

9

63

99 71 77

10

2

58 93

65

Gr. b 2

G.A.

15 1

4

9

8

1

1

1

2

6

7

9

8

69 8

1

1

1

0

6

6

97 68 7

3

9

9

59 8

7

60

Gr. b 3

D.G.

26 1

57

7

7

9

8

6

0

8

7

70 7

6

9

6

5

9

86 69 7

7

9

6

59 8

4

70

Gr. b 4

C.D.

35 1

7

8

8

3

1

0

7

5

8

9

9

81 8

3

1

0

5

5

7

97 80 7

1

9

6

53 9

1

73

Gr.b 5

H.M.

50 1

5

4

8

8

1

0

4

6

1

9

7

65 8

7

1

0

2

6

0

96 64 8

1

9

9

57 9

0

60

Gr.b 6

B.A.

32 1

6

0

8

6

1

0

7

6

2

1

0

4

73 8

5

1

0

5

6

2

10

3

72 8

5

1

0

3

62 1

0

3

72

Gr.b 7

S.L.

47 1

6

5

9

7

1

1

2

6

3

1

0

4

76 9

6

1

1

0

6

2

10

3

75 8

9

1

0

4

57 9

5

68

Gr.b 8 32 1 1 1 6 1 78 9 1 6 10 77 9 1 63 1 67

83

Page 84: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 84/95

L.C. 6

9

0

1

2

5

8 0

8

9 2

2

8 7 3 1

2

0

1

Gr.b 9P.L. 18 1

7

3

80

11

3

69

98

73 79

11

1

68

98 71,5

68

10

0

63 85

62

Gr.b 10

M.I

55 1

5

8

8

9

1

0

6

6

0

9

6

69 8

9

1

0

5

5

9

9

5

67 7

8

1

0

5

59 9

6

67

Gr.b 11

H.P.

26 1

6

4

8

9

1

1

6

6

7

1

0

6

78 8

8

1

1

5

6

7

1

0

5

76 7

9

1

0

3

61 9

4

65

Gr. b12

C.D.

13 1

4

4

9

5

1

0

6

6

2

1

0

2

60 9

4

1

0

5

6

1

1

0

2

59 7

9

1

0

0

55 9

5

49

Gr.b 13

M.M.

30 1

6

0

9

0

1

0

8

6

2

1

0

2

67 8

9

1

0

7

6

2

1

0

2

66 8

3

1

0

2

56 9

6

58

Gr.b 14

C.M.

58 1

5

7

7

8

9

9

5

8

8

9

66 7

6

8

8

5

7

8

9

64 7

1

9

1

47 8

6

57

Gr.b 15

H.M.

41 1

5

7

1

0

3

1

2

3

6

9

1

2

0

99 1

0

2

1

2

1

6

8

1

1

8

96 9

5

1

1

1

63 1

0

8

83

Din datele prezentate se poate observa că în rândul persoanelor din

 primul grup rezultatele sunt irelevante, având în vedere şi faptul că rezultatele

s-au urmarit în perioada februarie→iulie şi trebuie luată în vedere şi o

84

Page 85: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 85/95

anumită scădere în grutate datorată pierderilor de lichide prin transpiraţie din

 perioada de vară.

Pacienţii din Gr.a au manifestat şi o anumită inconstanţă în efectuarea  programului kinetic alternând perioadele de activitate intensă cu cele de

renunţare, lucru ce a contribuit şi el la aceste rezultate.

diagrama de rezultate generale pt Gr.a

53%

20%

27%

1 2 3

După cum se observă 53% din paciente au stagnat, 20% au înregistrat

o mică scădere în grutate şi 27% au luat în grutate în medie un kilogram.

diagrama cu rezultate generale pt Gr.b

80%

13%7%

1 2 3

85

Page 86: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 86/95

Spre deosebire de acest grup, grupul b, care a urmat în mod constant

  programul kinetic recomandat de mine, 80% din pacienţi au înregistratrezultate excelente, 13% au avut rezultate irelevante şi doar la 7% din

 pacienţi s-a observat o uşoară creştere ponderală (cauzată poate şi de o

motivaţie scăzută şi diferitele suferinţe asociate ce le-a stânjenit aplicarea

 programului kinetic).

evoluţia greutăţii în Gr.a

58

60

62

64

66

68

70

72

74

76

1 2 3 4 5 6

luni

     k     i     l    o    g    r    a    m    e

Dacă introducem rezultatele evoluţiei greutăţii pe parcursul a şase luni

într-un grafic se observă inconstanţa rezultatelor din grupul „a” şi scaderea

constantă în greutate a majorităţii pacienţilor din grupul „b”. Această tendinţă

se poate observa şi în cazul graficelor ce prezintă evoluţia rezultatelor 

celorlalte măsurători efectuate de mine pe perioada de şase luni.

86

Page 87: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 87/95

EMBED Excel.Chart.8 \s

evoluţia greutăţii în Gr.b

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1 2 3 4 5 6

luni

     k     i     l    o    g    r    a    m    e

evoluţia perimetrul abdominal în

Gr.a

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4 5 6

luni

    c    m

87

Page 88: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 88/95

evoluţia perimetrul abdominal în

Gr.b

0

20

40

60

80

100

120

140

1 2 3 4 5 6

luni

    c    m

88

Page 89: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 89/95

III. Discuţii

Se constată că scăderea ponderală depinde de motivaţia personală,

intrinseca, a pacienţilor (în cazul în care pacientul a încercat fără succes

diferite cure de slăbire, există posibilitatea ca acesta să fie cu atât mai

neîncrezător în kinetoterapie), de efortul depus, de ajutorul şi încrederea

acordată de familia acestuia (lipsa de încurajare din partea familie poate duce

uşor la renunţare).De remarcat este şi creşterea eficienţei recuperării obezităţii dacă

 pacienţii au completat efectele programului kinetic cu efectele masajului şi

 saunei. Astfel le-am recomandat ca după terminarea exercitiilor fizice, să

facă şi o şedinţă de 30 minute de masaj general, care pe lângă efectele de

relaxare fizică, recuperare după efort şi potenţarea stimulării a circulaţiei

 periferice (foarte des afectată la obezi) are şi un efect psihologic important(unii pacienţi lucrează mai eficient gândindu-se că la finalul programului de

exerciţii fizice îi aşteaptă „plăcerea masajului”). Efectuarea unei şedinţe de

saună după masaj sau alternativ (o şeinţă de masaj într-o zi si o şedinţă de

saună într-o altă zi), este ideală în special pentru persoanele cu retenţie

hidrică crescută care cu acestă ocazie vor elimina o cantitate de apă aflată în

exces.

Masaj şi Saună

89

Page 90: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 90/95

Un factor extrem de important s-a dovedit practicarea în perioadele de

vacanţă a hidrokinetoterapiei. Astfel pacientele care în timpul sejururilor 

 petrecute în diverse staţiuni balneoclimaterice au apelat la acesteată metodăterapeutică au înregistrat un randament mult crescut în procesul de recuperare

a obezităţii.

IV. Concluzii

Obezitatea este una din problemele cu care se confruntă lumea

contemporană, statisticile indicând o creştere continuă a cazurilor de

obezitate la nivel mondial.

Sensurile care se dau obezităţii la nivelul simţului comun sunt diferite:

e o boală, e un semn al prosperităţii a bogăţiei, e o trăsătură fizică considerată

în popor frumoasă („omul gras e şi frumos”); nu există de fapt obezitate ci

doar o creştere în greutate, obezitatea e asemenea unei boli incurabile.

Varietatea de semnificaţii crează o confuzie în jurul termenului de

obezitate astfel încât riscăm să-l folosim în contexte cu totul inadecvate.

Pentru a înlătura această ambiguitate specialiştii oferă mai multe definiţii ale

obezităţii. Dintre cele mai des vehiculate definiţii patru se impun a fi

menţionate: definiţia fiziologică ce pune accentul pe hipertrofia ţesutului

adipos;

definiţia medicală ce accentuează legătura dintre greutate şi

starea de sănătate;

90

Page 91: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 91/95

definiţia statistică ce pune accentul pe raportarea la o greutate

„ideală”, „recomandabilă”;

definiţia statistică ce aduce în prim plan confortul fizic şi psihic pe care îl poate aduce o greutate optimă.

Precizarea semnificaţiei conceptului nu înseamnă a alege una din

aceste definiţii ci se impune integrarea conceptului în contextul multitudinii

de factori ce îl generează şi precizarea particularităţilor prin care se

caracterizează.

Până la ora actuală specialiştii sunt de acord că putem vorbi de două

categorii de cauze ale obezităţii:

1. exogene: aport alimentar execesiv, specific profesional, stilul de

viaţă, stresul ş.a.;

2. endogene: datorate unor afecţiuni nervoase, glandulare (precum

afecţiuni hipotalamice, tiroidiene, corticosuprareanle, pancreatice, disfuncţiiale glandelor sexuale, sarcină).

Fiecărei categorii de cauze îi corespunde o formă de obezitate ex:

obezitate simplă;

obezitate neuro-glandulară.

Delimitarea acestor forme de obezitate nu este foarte strictă deoarececercetările arată că formele simple pot evolua spre forme endogene. Aceste

forme prezintă o serie de particularităţi în funcţie de natura lor, vârsta la care

se instalează, contextul fiziologic şi sexul individului (obezitate infantilă,

obezitate postgravidică ş.a.).

Ţinând cont de formele de obezitate se impune recomandarea unui

tratament. Tratarea obezităţii este foarte complexă, presupunând efortul

91

Page 92: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 92/95

susţinut al mai multor specialişti: medic, nutriţionist, kinetoterapeut, psihlog.

Pe lângă aceştia un rol major revine subiectului care trebuie să fie motivat şi

conştient de necesitatea de a slăbi şi familiei care trebuie să îl încurajeze.Astăzi în românia doar la nivel teoretic se discută de elaborarea unor 

 programe terapeutice cuprinzând participarea mai multor specialişti în timp

ce în alte ţări există numeroase programe în acest sens.

Din punct de vedere teoretic există 4 mijloace de tratament:

medicamentos, regimuri restrictive, chirurgical, ceşterea activităţii fizice. În

 practică aceste metode se întrepătrund contribuind la ameliorarea obezităţii.Fiecare tratament are aventaje şi dezavantaje. Astfel administrarea

extractelor tiroidiene sau a hormonului pur a fost preconizată pentru a creşte

catabolismul în general şi catabolismul lipidic în special însă în prezent,

aceste extracte tiroidiene sunt proscrise în obezitate, deoarece ele produc

amiotrofie şi mixedem secundar. Regimurile vegetariene îşi dovedesc

eficacitate dar ele pot fi cu greu suportate de persoane care au crescut într-unregim bazat pe multă carne. Intervenţiile chirurgicale sunt după părerea

majorităţii specialiştilor cel mai puţin indicate în aceste situaţii datorită

complicaţiilor nutriţionale severe ce apar postoperator. Exerciţiile fizice

 prezintă cele mai multe avantaje (nu este o metodă invazivă precum chirurgia,

nu are efectele secundare ale substanţelor medicamentoase şi spre deosebire

de regimurile vegetariene spre exemplu pot fi efectuate de oricine).Conştientizarea dezavantajelor tratamentului e necesară deoarece de

multe ori indiviziinu aleg metoda terapeutică pe criteriul eficacităţii ci pe alte

criterii: scădre ponderală rapidă, efort minim efect maxim, metoda cea mai

ieftină şi cea mai comodă. Metodele alese iraţional fără consultul

specialiştilor oferă efcte superficiale şi pentru o perioadă redusă de timp.

92

Page 93: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 93/95

Orice tratament al obezităţii, implică cu necesitate efortul fizic

(program kinetic organizat sistematic ), ce oferă organismului posibilitatea de

a-şi crea un echilibru în mod natural fără suprasolicitări.Deasemeni tratamentul obezităţii este cu atât mai eficient cu cât

obezitatea e semnalată timpuriu, cronicizarea acesteia implică un efort mai

mare şi de lungă durată.

Deoarece la noi nu există o informare a populaţiei asupra riscurilor 

 prezentate de obezitate, cei mai mulţi încep un tratament atunci când medicul

recomandă scăderea în greutate ca o soluţie pentru îmbunătăţirea stării desănă tate, a confortului psihic şi nu în ultimul caz creşterea duratei de viaţă.

Concluzionând în tratamentul obezităţii am scos în evidenţă că

tratamentul kinetoterapeutic, efectuat pe eşantionul propus, alături de

celelalte metode de recuperare (saună, masaj, regim alimentar echilibrat)

am obţinut rezultate pozitive în proporţie de 80% din cazuri ceea ce

notifică faptul că programul kinetic este un factor esenţial în recuperarea

obezităţii.

93

Page 94: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 94/95

Bibliografie

1. Carmina Liana Tarabas, „Tehnici de explorare

funcţională în practica medicului specialist de medicină

sportivă”, Ed. Evrika Br. 1999.

2. D. Lacatîş, Gh. Creţeanu, „Obezitatea”, Ed. Junimea 1978.

3. Jaroslav Kiss, „Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală”,

Ed. Medicală 1977.

4. Ionel A. Bratu, „Gimnastică pentru prevenirea şicorectarea deficienţelor fizice”, Ed. Sport-Turism 1977.

5. Iulian Mincu, „Ghidul Terapeutic al obezităţii”, Ed. Sport-

Turism 1971.

6. Marcela Pitiş, „Obezitatea”, Ed. Medicală 1971.

7. Marta Boroga, Lazăr Boroga, „Condiţia fizică şi sportul”,

Ed. Sport-Turism 1989.

8. Nicolae Gogulescu, „Antropologie”

9. Richard Jenkins, „Fitness. Gimnastică pentru toţi”, Ed.

A.A. 2001, 2001.

10. Magazin Ştiinţific, 12.Apr.2002

94

Page 95: Mad Ali Nap Roe Ict

5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 95/95

11. Ştiinţă şi Tehnică, Nr.11, 2001

95