Mad Ali Nap Roe Ict
-
Upload
lucian-tigau -
Category
Documents
-
view
255 -
download
0
Transcript of Mad Ali Nap Roe Ict
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 1/95
Universitatea “Dunărea de Jos” GalaţiFacultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Secţia Kinetoterapie
Lucrare de Licenţă
Conducător ştiinţific:Profesor Asociat, Medic Primar Batyanyi Adriana
Autor:
CIPRIAN BALCAN
Galaţi
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 2/95
2003Universitatea “Dunărea de Jos” GalaţiFacultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Secţia Kinetoterapie
Recuperarea obezităţii
Conducător ştiinţific:Profesor Asociat, Medic Primar Batyanyi Adriana
Autor:Alexe Octavian Sabin
Galaţi2003
2
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 3/95
3
“Numărul persoanelor care suferă de obezitate continuă săcrească în Statele Unite şi la nivel mondial, arată ultimelestatistici. Această tendinţă este vizibilă atât în rândul adulţilor cât şi printre adolescenţi. La ora actuală, 30% din adulţiiamericani sunt supraponderali. Acestea sunt rezultatele unuirecent sondaj, care i-a alarmat pe specialişti. Ei se tem în specialde consecinţele pe termen lung ale „sporirii” masei corporale,fenomen care poate fi considerat deja o „epidemie” atât însocietăţile cu un nivel de trai ridicat cât şi ţârile nu foarte bogate. Ceea ce îngrijorează cel mai tare este faptul că obezitatea esteîn creştere şi în rândul tinerilor, cauzele fiind regimurilealimentare bogate în calorii şi viaţa sedentară. În Egipt, un copildin 4 este supraponderal. Cum diabetul este direct legat de
problema excesului de kilograme, Organizaţia Mondială aSănătăţii elaborează la ora actuală o strategie pentru combatereaacestei afecţiuni a secolului.” („Epidemie de graşi la nivelmondial” – ziarul „Adevărul” din 27 noiembrie 2002)
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 4/95
Cuprins
A. Introducere………………………………………5
B. Parte Teoretică
I. Definiţia obezităţii....................................................8
I.1. Definiţia fiziologică……………………………… 9
I.2. Definiţia medicală………………………………..10
I.3. Definiţia statistică………………………………...11
I.4. Definiţia psiho-socială sau estetică………………13
II. Evaluarea obezităţii……………………………...14
III. Formele obezităţii……………………………….17
III.1. Obezitatea hipotalamică………………………..22
III.2. Obezitatea neuro-hormonală…………………..23
III.3. Obezitatea endocrină………………………….. 24
III.4. Obezitatea infantilă……………………………. 30
III.5. Obezitatea gravidică şi postgravidica………… 36
IV. Complicaţiile obezităţii………………………… 40
IV.1. Complicaţiile cardio-vasculare…………………40
IV.2. Complicaţiile neuro-endocrine şi metabolice….41
4
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 5/95
V. Tratamentul obezităţii……………………………43
V.1. Principiile şi condiţiile tratamentului în obezitate…43
V.2. Tratamentul medicamentos………………………… 44
V.3. Tratamentul chirurgical al obezităţii………………. 48
V.4. Regimurile restrictive/tratamentul dietetic…………49
V.5. Programul kinetic…………………………………….59
C. Partea Practică
I. Material şi metodă.........................................................65
II. Rezultate........................................................................79
III. Discuţii..........................................................................88
IV. Concluzii.......................................................................89
D. Bibliografie................................................................. 93
5
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 6/95
Introducere
În Dicţionarul Explicativ al limbii Române, editat în 1998, termenul de
„kinetoterapie” nu exista. Numai acest lucru poate spune suficiente lucruri
despre cât de cunoscut era acest domeniu acum câţiva ani.
„Terapia prin mişcare” sau „gimnastica medicală” există totuşi ca
disciplină de studiu din 1922 în cadrul Academiei de Educaţie Fizică şi Sportdin Bucureşti, iar de anul trecut ca facultate de sine stătătoare. De altfel,
kinetoterapia se studiază ca disciplină independentă şi în cadrul facultăţilor
din ţară (Cluj, Oradea, Timişoara, Galaţi).
Pe drept cuvânt, se poate spune că această ştiinţă a devenit „mâna
draptă” a medicului, în prezent fiind aproape indispensabilă pentru
neurochirurgie, ortopedie, traumatologie, reumatologie, cardiologie şi altespecialităţi medicale.indiferent că se intervine în recuperarea celor care au
suferit accidente de orice fel, a bătrânilor afectaţi de reumatism sau a copiilor
cu deficienţe motorii, indiferent dacă se desfăşoară în secţiile de recuperare
ale spitalelor de stat sau în cabinete particulare, specialistul în kinetoterapie
trebuie să aibă pe lângă cunoştinţe de medicină, anatomie, psihologie şi
pedagogie, mult „fler”.Un domeniu atât de complex nu poate fi abordat decât de o
personalitate bine pregătită profesional, cu o mare disponibilitate afectivă, dar
şi o uriaşă dorinţă de cunoaştere şi de autoperfecţionare. Este o meserie care
nu se poate face decât din pasiune, necesitând mai mult decât colaborarea cu
medicul cu medicul şi pacientul. De cele mai multe ori, între aceştia se
stabileşte o relaţie foarte apropiată. Suferinţa fizică a unor oameni aproape
6
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 7/95
disperaţi, consideraţi uneori irecuperabili, poate fi măcar atenuată în urma
unor tratamente îndelungate.
Dacă uneori rezultatele se văd după numai două sau trei şedinţe(recuperarea fiind cu atât mai rapidă cu cât vârsta este mai mică, iar voinţa
bolnavului mai fermă), există şi tratamente care durează câţiva ani sau poate
chiar întreaga viaţă. Este nevoie de foarte multă răbdare din partea pacientului
şi de priceperea specialistului în a lucra cu psihicul acestuia, menţinându-i
trează speranţa. Nu ştiu câţi ar fi dispuşi să-şi păstreze „sângele rece„ şi să
„încerce marea cu degetul”, aplicând terapia prin mişcare unui om afectat dehemipareză, spre exemplu.
Cu ajutorul acestor exerciţii se pot remedia numeroase cazuri
considerate incurabile; mulţi specialişti fac tot ce le stă în putinţă pentru a
dezvolta kinetoterapia, dândui o aplicabilitate cât mai largă. Este totuşi trist
faptul că din rutină şi mentalităţi conservatoare, unii medici precum şi
pacienţii au o atitudine reticentă faţă de această ramură complementară amedicinei clasice.
Celor ce îşi doresc să devină specialişti în kinetoterapie, facultatea nu
face altceva decât să le pună bazele, ca în orice alt domeniu, stârnindu-le
apetitul pentru cunoaştere şi perfecţionare. Fiind o ştiinţă atât de complexă,
este de la sine înţeles că fără studiu individual şi susţinut, posibilitatea de a
pierde contactul cu cele mai noi descoperiri în domeniu, cu cele mai
inovatoare şi performante tehnici de recuperare, este foarte mare.
7
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 8/95
8
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 9/95
I. D efiniţia Obezităţii
Etimologic, cuvântul obezitate derivă din latinescul „ob edere”= aşezat
la masă, traducere care defineşte într-o manieră naivă, însa convingătoare, unaspect al bolii.
Obezitatea este un concept cu mult mai vag decât se crede. Noţiunea de
obezitate variază cu locul şi timpul. În mentalitatea primitivă, ea merge mână
în mână cu ideea de prosperitate şi fecunditate. Din nefericire, această
concepţie a rămas şi astăzi valabilă la anumite civilizaţii, spre deosebire de
altele, care o consideră ca pe o infirmitate.
În ţările industrializate, 1/3 din populaţie este socotită obeză. În ciuda
unui efort intens de cercetare în ultimii 10 ani, rămân încă multe chestiuni
fundamentale fără răspuns.
În literatura de specialitate consultată am întâlnit 4 definiţii consacrate
ale obezităţii: fiziologică, medicală, statistică şi psiho-socială sau estetică.
9
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 10/95
I.1. Definiţia fiziologică
În aparenţă cea mai simplă definiţie ar fi cea fiziologică. Un subiect obez
este acela la care ţesutul adipos este hipertrofiat. Nu este deci vorba de o
greutate mai mare, comparativ cu media persoanelor de acelaşi sex, vârstă,
talie, ci de o hipertrofie a ţesutului adipos. Însă partea pe care o ocupă ţesutul
adipos într-un organism este foarte variabilă la subiectul normal. Autorii dau
cifre ce variază între 10-15% pentru bărbatul de referinţă şi 17-32% pentru
femeia de referinţă. La această definiţie trebuie făcute două observaţii:
• procentajul ţesutului adipos comparativ cu greutatea corpului uman creşte
de aproximativ 200 ani la majoritatea civilizaţiilor şi deci „normalul”
variază cu timpul;
•
procentajul ţesutului adipos creste cu vârsta şi, datorită prelungirii durateimedii de viaţă, el trece, de exemplu, la femeie de la referinţa de 17% la
32%.
După unii autori (Mayer), sunt două dezavantaje de a defini obezitatea ca o
„acumulare” excesivă a ţesutului adipos. Primul este acela că în mod obişnuit
un subiect când devine obez nu câştigă numai grăsime, ci şi ţesuturi moi sub
piele. De obicei 80% din greutatea acestui ţesut adipos este grăsime, 2% proteine şi restul apa.
Cel de al doilea dezavantaj constă în aceea că masa grasă a unui individ
este greu de măsurat. Este posibil să se determine partea pe care o ocupă în
corpul uman ţesutul adipos prin densimetrie, tehnici radiologice, măsurători
de pliu cutanat, disecţii izotopice, apă marcată, etc. Pe scară individuală,
aceste tehnici sunt criticabile deoarece, pe de o parte rezultatele variază cu
10
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 11/95
vârsta şi morfologia, iar pe de altă referinţele se fac obligatoriu cu ajutorul
unor tabele (care sunt discutabile) în funcţie de grosimea subiectului, de
morfologie şi de rasă. Aceste tehnici îşi mai găsesc interesul în apreciereastării de nutriţie (pliu cutanat) a unui grup omogen de populaţie, comparativ
cu alt grup sau în lucrări de cercetare (disecţii izotopice).
Tehnicile menţionate nu au decât un singur avantaj pe plan practic şi
anume acela de a elimina falşii obezi, subiecţi care se cred obezi, deoarece
supragreutatea lor se face pe seama masei „slabe” (musculare), deci pe seama
ţesutului activ. Aceşti falşi obezi (şi toată seria atleţilor de performanta suntfalşi obezi) au adesea nevoia de a fi asiguraţi asupra sănătăţii lor bune şi de a
le explica că greutatea mai mare pe care o au, nu este o „boală”, ci este în
realitate dezvoltarea masei celulare active.
I.2. Definiţia Medicala
Mult mai largă decât cea fiziologică, această definiţie consideră ca obez
orice subiect la care o pierdere ponderală (ce interesează ţesutul gras) este
susceptibilă de a aduce o ameliorare a stării generale, a unei funcţii vitale
compromise sau chiar a prognosticului vital. Este vorba de bolnavisupraponderali ce pot prezenta insuficienţă respiratorie cronică, insuficienţă
cardiacă, hipertensiune arterială, artroze, diabet zaharat, hiperlipoproteinemii,
varice ale membrelor inferioare, complicaţii ginecologice şi obstetricale,
complicaţii hepatice şi biliare, afecţiuni ale sistemului muscular şi osos,
eventraţii, risc chirurgical crescut etc. Este deci un grup de subiecţi obezi la
care indiferent de greutatea lor în momentul consultaţiei, se poate afirma că
11
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 12/95
pierderea a 10, 20 sau 30 kg. va ameliora confortul lor şi mai ales
prognosticul în funcţie de boală. În realitate, aceşti obezi medicali nu sunt
decât obezi de o clară evidenţă. Foarte adesea persoana consultată nu este o persoană foarte grasă şi este suficient să constatăm ca una sau mai multe din
funcţiile fiziologice ale organismului este limitată într-un mod cronic pentru a
lua decizia medicală a unui regim restrictiv şi a transforma astfel bolnavul
intr-un subiect „slab” sau mai corect „uşor”.
Pentru medicul practician acest grup de „obezi medicali” reprezintă
cazurile cele mai „nobile” adică bolnavii la care tratamentul va avea adeseaun rezultat aproape vital şi spectacular.
I.3. Definiţia Statistică
La nivelul unei populaţii întregi, putem vorbi de o a treia definiţie a
obezităţii sau mai corect a unei greutăţi „recomandabile” sau „ideale”.
Se poate spune că un subiect este obez atunci când el cântăreşte mai
mult decât o greutate socotită ideală sau recomandabilă pentru talia, sexul şi
vârsta sa.
Această greutate corporală recomandabilă rezultă din statisticile de
mortalitate ale companiilor de asigurare pe viaţă americane (MLI,
„Metropolitan Life Insurance Company”), care de 60 de ani au demonstrat şi
continuă să demonstreze că mortalitatea la subiecţii supraponderali este mai
mare. De exemplu dacă se clasează subiecţii masculini cântărind la talie egală
cu 30% mai mult decât subiecţii care au o greutate „normală” sau „ideală” vor
prezenta de două ori mai multe „şanse” de a muri in următorii 10 ani.
12
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 13/95
Această mortalitate mai mare nu este deci în realitate decât un raport
între şansele pe care le are un subiect obez de a muri, comparativ cu şansele
unui aşa zis subiect care are o greutate „ideală” sau „recomandabilă”.Tabelul MLI nu reprezintă deci valori de medii spontane de greutate
pentru o anumită vârstă, sex, talie corespondenta a unui eşantion al populaţiei
americane, ci greutăţi ce ar trebui să le posede o persoană pentru a plăti cea
mai redusă primă de asigurare pe viaţă. Ulterior, aceleaşi companii de
asigurare au introdus noţiunea de schelet lejer, mediu şi greu, care se obţine
prin măsurarea diametrului bitrohanterian sau, mai simplu, prin măsurareadiametrului încheieturii pumnului.
Prima observaţie ce ar trebui făcută asupra acestor tabele, este aceea că
ele nu ţin seama de vârstă şi aceasta nu este o simplă scăpare. Ar însemna că
nu este recomandabil, din punct de vedre al mortalităţii, ca greutatea unui
individ să crească cu vârsta. Ca atare, pentru a face parte din aceasta categorie
privilegiata a „greutăţii ideale”, ar trebui ca aceeaşi persoană să aibă greutateaneschimbată de la 20 la 80 ani.
O a doua observaţie asupra căreia vom avea ocazia să mai revenim, este
aceea că aceste tabele nu prevăd „şansele de viaţă” ale subiectului care a fost
obez, dar care, la un moment dat, a slăbit.
A treia critică se referă la faptul că această greutate ideală sau
recomandabilă, este cu totul diferită de media greutăţii populaţiei considerate.
Criteriile statistice (de mortalitate) pe plan individual, prezintă deci
inconvenientul de a fi cu totul diferite de ceea ce se petrece in realitate.
13
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 14/95
I.4. Definiţia Psiho-Socială sau Estetică
În funcţie de acest al patrulea şi ultim criteriu, este obeză orice
persoană care crede că prin slăbire îşi poate modifica intr-un mod avantajos
forma sa fizică, fizionomia, şansele sale în viaţa, comportamentul său afectiv,
viaţa sa intimă etc…..
Aceste cazuri de obezitate sunt cel mai frecvente întâlnite în practica
medicală. Sunt deci subiecţi care nu au de obicei o atingere gravă a unei
funcţii vitale şi mai ales subiecţii care, de regulă, din punct de vedre statistic,
nu cântăresc mai mult decât media greutăţii populaţiei respective la vârsta
dată şi al căror ţesut adipos nu reprezintă un procentaj mai mare, comparativ
cu normele obişnuite. În realitate, sunt persoane care refuză forma lor
corporală şi se adresează medicului pentru a slăbi.
Lucrurile evoluează însă şi se complică prin faptul ca majoritatea
femeilor (căci ele reprezintă procentajul cel mai mare de obezitate psiho-
socială), se găsesc confruntate cu o imagine corporală exterioară care nu ar fi
cea fiziologică. Complicaţiile survin prin faptul că se supraadaugă o
„constrângere sociala” pentru anumite profesii şi medii, în care a cântării
greutatea medie a vârstei, talei sale, constituie o formă de obezitate care
jenează viaţa socială.
În loc de concluzie, trebuie subliniat faptul cunoscut că, atunci când nu
putem da o definiţie clară a unei „stări” sau „boli”, nu poate fi vorba decât de
faptul că această stare sau boală nu a fost încă suficient studiată sau mai
corect nu a fost încă elucidată.
Pe cât este de uşor de a defini obezitatea ca o acumulare excesiva de
lipide, pe atât este de greu de a stabili pe plan individual momentul în care
14
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 15/95
poate fi considerată ca excesivă, deci patologică. În lucarea de faţă adopt o
definiţie integratoare a obezităţii acordând o importanţă mai mare perspectivei
psiho-sociale.
II. Evaluarea Obezităţii
Se consideră că un individ este obez atunci când greutatea sa depăşeşte
20% din greutatea ideală. Grupul de indivizi care au o greutate între 10 şi
20% sunt etichetaţi ca „supraponderali”.Se pune însă întrebarea „Care este greutatea ideală?”.
Cum s-a prezentat mai sus obezitatea se caracterizează prin numărul
crescut sau volumul crescut al adipocitelor. În stadiul actual al cunoştinţelor
este greu de făcut un calcul de masă în rândul obezilor pe aceste premise. De
aceea se folosesc anumite formule care deşi păcătuiesc oarecum printr-o lipsă
relativă de precizie totuşi ne redau aproape de adevăr noţiunea de „greutate
ideală” necesară ca punct de referinţă pentru a deosebi normalul de patologic.
După o formulă mai veche, imaginată de Broca, G=T-100. această
formulă, destul de simplă, nu mai este acceptată astăzi.
O altă formulă, devenită clasică şi folosită mult în Europa, este formula
lui Lorentz: G=T-100-(T-150)/4
Pentru copii între:
2 – 6 ani G=(T-100)-[(T-123)x0,7]
6 – 14 ani G=(T-100)-[(T-125)x0,5]
14-18 ani G = (T-100)- 10,
peste 18 ani – băieţi G = 50+0,75(T-150)
15
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 16/95
fete G = 45+0,75(T-150)
Prin simplitatea ei formula lui Lorentz s-a impus în toata lumea.
Tabelele cu greutatea medie ideală a adultului care sunt prezentate au ovalabilitate informativă.
Un alt mijloc de a stabili creşterea de volum a ţesutului adipos este prin
măsurarea pliului cutanat din regiunea posterioară a antebraţului,
subscapulară (sub vârful omoplatului) sau din regiunea abdominală. Pliul
cutanat tricipital care depăşeşte 23mm. la bărbaţi şi 30mm. la femeie este
sinonim cu obezitatea, fapt confirmat şi prin determinarea greutăţii corporale.
Greutatea medie ideală a adultului (MLI)
16
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 17/95
17
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 18/95
18
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 19/95
III. Formele de Obezitate
Clasificarea formelor de obezitate este dificilă. Unii autori au încercat
clasificarea după criteriul distribuţiei ţesutului adipos, alţii, cu aspectul
ţesutului adipos (lipomatos şi hidro-lipomatos), alţii, cu leziunile care au
produs obezitatea (nervoase, metabolice). Toate aceste clasificări apar
artificiale, deoarece, aşa cum s-a arătat, este greu de limitat formele, o formă
de obezitate putând evolua în altă formă. Cu titlu provizoriu şi pentru uşurinţaexpunerii, am putea deosebi două categorii care ar corespunde cauzelor care
au produs obezitatea:
1. Obezitatea simplă, care cuprinde formele datorite cauzelor exogene
(aport alimentar excesiv, sau glandulare).
2. Obezitatea neuro-glandulară, care cuprinde obezităţile datorite
cauzelor endogene (nervoase sau glandulare) şi care pot fi obezităţi
hipotalamice, corticosuprarenale etc.
Obezitatea obişnuită, sau simplă, este forma cea mai frecvent întâlnită
şi persoanele respective nu prezintă în general alte tulburări. (fig. 1)
19
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 20/95
fig.1. Cauzele obezitatii
Este insă dificil de stabilit o limită între obezitatea simplă şi alte forme
de obezităţi. Obezitatea simplă poate fi însă numai o formă iniţială şi poate
evolua în timp spre altă formă de obezitate, sau se poate complica cu alte
tulburări metabolice. Chiar dacă nu are o asemenea evoluţie, obezitatea
simplă poate fi un factor agravant dacă se asociază unei alte afecţiuni a
individului, (de exemplu, o boală cardiacă, hepatică etc).
Obezitatea simplă este mai frecventă le sexul feminin. Frecvenţa –
independent de sex– creşte cu vârsta, fiind mai mare după 40 de ani, factorul
familial având o importanţă deosebită.
20
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 21/95
Obezitatea simplă este de tip „ exogen”, cauza principală fiind aportul
alimentar cantitativ sau calitativ crescut; iar al doilea factor important fiind
sedentarismul. Aceste cauze pot fi datorite condiţiilor familiale, obişnuinţei laun anumit tip de alimentaţie cu predominanţa făinoaselor (abuz de pâine) şi
grăsimilor, sau unei predilecţii pentru ocupaţia sedentară. Alte cauze apar în
raport cu activitatea profesională. După o statistică făcută în anii 60 printre
muncitorii din Paris, s-a constat că la muncitorii metalurgişti obezitatea este
aproape inexistentă, pe când la muncitorii din industria alimentară, inclusiv la
cei din rafinăriile de zahăr obezitatea era mult mai frecventă, ceea ce ar
sprijini concluzia importanţei factorului alimentar în apariţia obezităţii, deşi
nu se poate exclude şi consumul mai mare de energie al metalurgiştilor.
Oricum ar fi, în unele profesiuni legate de manipularea alimentelor:
bucătari, cofetari, măcelari, cantinieri, există o frecvenţă superioară a
obezităţii, datorită excesului alimentar. În unele profesiuni legate de
agrotehnică (viticultori, inginer agronom), contribuie la obezitate şi adăugareaalcoolului la alimentaţie.
Alte profesiuni contribuie la apariţia obezităţii prin caracterul lor
sedentar. De exemplu, profesiunile intelectuale sunt în general sedentare şi
necesită un consum mic de calorii. Din experienţele lui Benedict reiese că
efortul psihic intens necesar de exemplu rezolvării unei probleme de
matematici, necesită un surplus minim de calorii (3-4%), şi autorul arată căefortul psihic timp de o oră al unui elev pentru rezolvarea unei probleme,
poate acoperit cu ½ alună sărată. De cele mai multe ori, în alimentaţie nu se
ţine seama de consum şi – fără să fie un exces alimentar – aportul devine
exagerat faţă de consum.
Surmenajul duce , de asemenea, adeseori la obezitate, individul căutând
să compenseze prin alimentaţie oboseala nervoasă. Deseori intervin şi mesele
21
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 22/95
dezordonate, mese copioase după perioade lungi de nemâncare. Foamea,
alternând cu supraalimentaţia, stimulează sinteza grasă, efectul fiind
asemănător injecţiilor cu insulină.Mai trebuie amintite obezităţile voluntare, printr-o concepţie particulară
a „frumosului”; de exemplu la orientali femeia frumoasă trebuie să fie obeză
şi fetele tinere – pentru a se căsători – trebuie să aibă un grad de obezitate
care, indiscutabil, se accentuează după căsătorie şi sarcini. Aceste credinţe
persistă şi astăzi la unele popoare orientale.
Cu toate că obezitatea simplă apare fără alte modificări majore, prezintăunele tulburări care pot deveni un obstacol în activitate. Astfel, respiraţia
grea la efort, uneori creşterea tensiunii arteriale în aceste condiţii, tulburări
circulatorii, varice, ectazii venoase, cianoza extremităţilor bazinului şi
membrelor inferioare, datorite supraîncărcărilor mecanice, boli de piele,
diferite boli parazitare de tipul epidermofiţilor favorizate de condiţiile locale
(umiditatea din plicile adânci de la braţe, coapse, glande mamare), infecţii ale pielii favorizate de tulburările circulatorii etc. De asemenea, deseori observăm
apariţia de edeme cu tulburări glandulare. Mai semnalăm, la femei, tulburări
menstruale, uneori sterilitate, şi la bărbaţi scăderea potenţei sexuale.
În afara acestei obezităţi – aşa zis simple – putem întâlni forme
deosebite de obezitate, unele dintre ele putând fi datorite obezităţilor simple
„exogene”, care au determinat dereglări în organism evoluând spre forme„endogene”, altele evoluând de la început ca atare.
Acestea din urmă forme sunt mult mai rare. Unele din aceste obezităţi
endogene se pot însoţi de retenţie masiva de apă şi săruri, ajungând la forme
de obezitate spongioase (forma hidro-lipomatoasă).
22
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 23/95
III.1.Obezităţile hipotalamice. Sunt datorate unor leziuni ale centrilor
hipotalamici, prin infecţii, tumori, traumatisme, sau sunt datorate unor
dereglări ca cele după şoc nervos. Obezităţile hipotalamice de dereglare,secundare aportului excesiv sau tulburărilor metabolice, nu intră în discuţie în
acest caz, aceste obezităţi având o evoluţie mai lentă.
Ceea ce interesează în obezităţile primitive hipotalamice este instalarea
lor rapidă, uneori în câteva luni. Ca şi obezităţile hipotalamice produse
experimental, pot avea un stadiu dinamic însoţit de foame exagerată, deseori
de sete exagerată (hiperfagie & polidipsie), depunere masivă de grăsime, şi unstadiu static în care, deşi bolnavul nu mai are foame, mănâncă normal,
grăsimea nu mai poate fi mobilizată. Acest stadiu este probabil datorat şi
mişcărilor anevoioase ale bolnavilor care reduc mult consumul energetic.
Depunerea adipoasă poate fi uneori extrem de exagerată, realizând forme de
obezitate monstruoasă. Alteori are distribuţii speciale; mai exagerată în
jumătatea inferioară a corpului, obezitate „în pantalon”, sau din contră, în jumătatea superioară a corpului. Depunerea variabilă este în raport cu
interesarea centrilor nervoşi vegetativi care intervin în topografia obezităţii,
sau cu interesarea funcţiei diferitelor glande endocrine, care pot de asemenea
interveni asupra topografiei prin acţiune centrală sau periferică.
Unele tulburări hipotalamice pot fi însoţite şi de alte tulburări nervoase:
somnolenţă, tulburări în reglarea termică, dureri de cap, etc.În obezităţile centrale nervoase trebuie încadrate şi unele obezităţi
regionale: depuneri în regiunea cefii, în centură, în regiunea posterioară – la
nivelul coapselor – care ar putea fi datorite unor tulburări ale centrilor
nervoşi, răspunzători de topografia adipozităţii.
Este de menţionat că unele dintre aceste obezităţi regionale au caracter
ereditar.
23
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 24/95
III.2.Obezităţile neuro-hormonale. Unele obezităţi centrale sunt
mixte, neuro-hormonale. Acestea sunt explicate prin faptul că în strânsă
legătură morfologică şi funcţională cu hipotalamusul este glanda hipofiză, prin intermediul căreia sunt reglate funcţiile glandelor periferice: tiroidă,
suprarenale, testicule. Orice leziuni la nivelul hipotalamusului pot interesa
secundar funcţia glandei hipofize, după cum leziuni ale hipofizei pot interese
secundar funcţia hipotalamică. În unele cazuri, ambele regiuni pot fi prinse
simultan în acelaşi proces. Un exemplu de obezităţi mixte nero-hormonale
centrale este sindromul Iţenko-Cushing: obezitate cu hiperfuncţie hipofizo-
suprarenală. Altă formă este sindromul adipozo-genital al copiilor, cu
obezitate şi insuficienţă sexuală, etc.
III.3.Obezităţile endocrine. Rolul hormonilor în producerea obezităţii
e exagerat, o mare parte dintre medicii practicieni având tendinţa de a
considera obezităţile ca datorite unor dereglări glandulare. Frecvenţa
asocierii obezităţii cu tulburările glandulare îndreptăţeşte acest punct devedre, dar trebuie să ţinem seama de faptul că deseori aceste tulburări sunt
secundare obezităţii. De exemplu, dintre cele mai frecvente tulburări citate
sunt cele ale funcţiei glandelor sexuale şi mulţi pacienţi şi chiar medici
consideră obezitatea ca o consecinţă a insuficienţei ovariene; or, situaţia apare
inversă: insuficienţa ovariană ca secundară obezităţii şi este de altfel
cunoscută scăderea fertilităţii la animalele supuse supraalimentaţiei. Aceste
observaţii nu exclud rolul hormonilor în producerea obezităţii, dar limitează
frecvenţa acestor tipuri de obezitate.
Glanda tiroidă a fost considerată de multă vreme drept cauză a
obezităţii, deoarece metabolismul bazal a fost găsit uneori scăzut şi obezii au
beneficiat deseori de tratamentul tiroidian. Cercetări mai sistematice, cu
mijloace moderne (iod radioactiv, dozarea hormonilor în sânge) au arătat că
24
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 25/95
funcţia tiroidiană este de cele mai multe ori normală în obezitate; obezul nu
consumă mai puţină energie pentru menţinerea funcţiilor vitale, faţă de
normal, şi valorile scăzute ale metabolismului bazal în obezitate au fostatribuite unor erori de calcul. De asemenea, s-a constatat că după extirparea
tiroidei nu se produce obezitate. Hipotiroidia poate fi însă un factor favorizant
al depunerii adipoase produse de alte cauze (de exemplu, exogenă), prin
scăderea arderilor şi mobilizarea defectuoasă a grăsimii. Din acest punct de
vedere, în unele forme de obezitate tratamentul poate fi un auxiliar terapeutic
important prin stimularea proceselor metabolice şi favorizarea mobilizării
grăsimii din ţesuturi.
Pancreasul prin hormonul lui, insulina, este de asemenea incriminat în
mecanismul obezităţii. Insulina poate avea un efect direct, stimulând sinteza
de grăsime, dar efectul cel mai important este indirect. Acest hormon,
favorizând intrarea glucozei în celule sau grăsime, scăzând valorile glicemiei.
Această hipoglicemie este unul dintre factorii stimulanţi ai centrilor hipotalamici şi declanşează foamea, deci aportul alimentar. Pe acest efect se
bazează de altfel şi tratamentul cu insulină al celor cu pierdere în greutate. Un
exces al producerii de insulină îl întâlnim în unele tumori ale pancreasului,
dar de cele mai multe ori excesul de insulină este secundar unei alte boli
glandulare sau metabolice. Hiperinsulinismul secundar se poate întâlni
deseori şi după regimuri bogate în dulciuri. Explicaţia este că pentru utilizarea
glucidelor în exces şi pentru menţinerea glicemiei la valori normale,
organismul este nevoit să secrete insulină în exces. Insulina în exces măreşte
intrarea glucozei în celule, depozitarea în glicogen sau transformarea în
grăsimi şi, prin aceasta, scade continuu glicemia. Acest hiperinsulinism de
reacţie prin menţinerea valorilor joase ale glicemiei întreţine foamea
ajungându-se astfel la crearea unui cerc vicios.
25
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 26/95
Există însă şi un diabet gras, deci o obezitate cu insuficienţă insulinică.
Această formă apare paradoxală după cele discutate mai sus. În cele mai
obezităţi diabetice, diabetul este secundar obezităţii şi, în bună parte, estedatorit, fie unei epuizări a secreţiei insulinice, din cauza solicitărilor discutate
mai sus, fie încărcării grase maximale a ţesutului adipos, care nu mai permite
intrarea glucozei în celule. În acest caz, secreţia insulinică este suficientă, dar
neeficientă, ţesuturile grase nemaiprimind glucoză, şi apare hiperglicemia.
Simpla slăbire a bolnavilor poate corecta tulburarea.
Corticosuprarenala poate interveni în obezitate şi mai ales în topografiaobezităţii prin aproape toate grupele de hormoni pe care îi secretă: metabolici
(hidricortizonul), androgeni, estrogeni. Corticosuprarenala, prin unii hormoni
metabolici pe care îi secretă, intervine indiscutabil în producerea unui tip de
obezitate şi este singura obezitate hormonală care a putut fi realizată
experimental la om. Această obezitate a fost observată după tratamente
îndelungate sau hiperfuncţia glandelor suprarenale (sindromul Cushing) încare apare o secreţie excesivă a hormonilor de acest tip, cât şi după
administrarea lor terapeutică excesivă. Obişnuit, depunerea este trunculară şi
exagerată în extremitatea superioară a corpului. Faţa este rotundă, ceafa
proeminentă (ceafă de bizon), gropile supraclaviculare sunt încărcate cu
grăsime, gâtul se scurtează şi capul apare implantat direct pe trunchi.
Grăsimea se depune pe torace, în regiunea glandelor mamare, accentuând
lărgimea toracelui şi de asemenea, în regiunea abdominală , unde cuta
adipoasă poate forma un adevărat şorţ brăzdat de striuri roşii. Membrele sunt
în general respectate şi de multe ori subţiri, prin topirea musculară, fapt
pentru care unii autori au comparat forma acestei obezităţi cu „o lămâie pe
scobitori”.
26
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 27/95
fig. 2. Formele de obezitate: a. obezitatea hipotalamica; b. obezitatea de
tip suprarenal; c. obezitate ginoida; obezitate androida
Cantitatea de grăsime însă poate fi variabilă, de la caz la caz, de la o
depunere moderată, păstrând însă topografia caracteristică.
Aceste obezităţi suprarenale se însoţesc obişnuit de hipertensiune
arterială, tulburări cardio-vasculare, diabet, decalcificări osoase, litiază renală,
tulburări ale funcţiei glandelor sexuale, uneori, pilozitate excesivă.
Glandele sexuale, prin hormonii sexuali feminini şi masculini, au fost
printre facrorii cei mai des incriminaţi în producerea obezităţii. Într-adevăr, în
mod normal, femeia are ţesutul adipos mai dezvoltat decât al bărbatului şi o
depunere specială: pe abdomen, şolduri, glande mamare. Exagerări ale acestor
depuneri pot apărea în unele epoci fiziologice: pubertate, sarcină, în epoca de
premenopauză. Nu este însă dovedit că exagerarea secreţiei de foliculină
poate determina un tip de obezitate cu această topografie. De asemenea, nu
27
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 28/95
este dovedit că administrarea de foliculină poate produce obezitate. Faptul că
depunerile din zonele caracteristice se exagerează la pubertate, în sarcină sau
în premenopauză, când secreţia de foliculină este crescută, nu înseamnă căeste datorită exclusiv acestui hormon. În aceste epoci există tulburări
complexe ale balanţei neuro-endocrine, cu repercursiuni asupra echilibrului
energetic, care ar putea favoriza depunerea de grăsime în regiunile
caracteristice topografiei feminine. Distingem astfel o obezitate cu topografie
feminină, numită „ginoidă”, în care există o depunere de grăsime excesivă în
zonele caracteristice: abdomen, şolduri, glande mamare, predominanţa fiind
în jumătatea inferioară a corpului. În acumularea însă excesivă de grăsime în
aceste niveluri intervin şi alţi factori implicaţi în menţinerea echilibrului
energetic al organismului. Obezitatea ginoidă este însoţită obişnuit de
musculatură slabă şi determină mai rar complicaţii de tipul hipertensiunii
arteriale, arteriosclerozei sau diabetului, această formă de obezitate fiind
compatibilă cu o viaţă mai lungă.
Obezitatea cu topografie feminină „ginoidă” poate fi întâlnită şi la
bărbaţi. Şi în aceste cazuri topografia depinde de prezenţa hormonilor
feminini care, de cele mai multe ori, sunt de origine corticosuprarenală, ca şi
în cazul copiilor, mai rar de origine testiculară. Este de subliniat că, în aceste
cazuri, de mai multe ori apare şi o scădere a secreţiei de hormoni masculini,
care favorizează acest tip de depunere adipoasă. Astfel, este cunoscut că, în
cazurile de castrare, la bărbaţi (accidentale sau în scop terapeutic, în cazuri
infecţioase sau tumorale) apare o depunere de grăsime cu topografie şi este de
discutat dacă topografia feminină este datorită hormonilor feminini sau
absenţei celor masculini, mai ales că, în cazul femeilor castrate, topografia
ginoidă persistă.
28
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 29/95
În obezitatea femeilor s-a discutat însă mai mult insuficienţa ovariană
decât hiperfuncţia acestor glande dar, aşa cum am arătat insuficienţa ovariană
cu tulburări menstruale şi chiar sterilitate apare de cele mai multe ori, casecundară obezităţii. Statistici destul de mari au arătat de altfel că obezitatea
la femei, după castrare radiologică sau chirurgicală, este puţin frecventă.
După o statistică pe 500 de cazuri, creşterea este moderată, nedepăşind, după
primul an de la castrare, 5 kg. Creşteri în greutate, mari, 20-40 kg, sunt
întâlnite numai într-un mic număr de cazuri şi ridică problema unui
dezechilibru hipotalamohipofizar, anterior, accentuat prin castrare.
La bărbaţii cu insuficienţa glandelor sexuale (după boli sau după
castrare), obezitatea apare cu o frecvenţă mai mare decât la femei. Această
obezitate are topografia ginoidă şi este însoţită de o scădere a maselor
musculare, a pilozităţii si a aspectului viril.
Problema unei obezităţi cu topografie masculină numită androidă, a fost
de asemenea ridicată. În aceste cazuri obezitatea, spre deosebire de formaginoidă, este predominantă în jumătatea superioară, apropiindu-se de tipul
întâlnit în obezităţile corticosuprarenale. Depunerea este pe abdomen, torace,
gât, faţă, şoldurile fiind, din contra, respectate. Ceea ce le deosebeşte de
obezităţile suprarenale, cu toată topografia asemănătoare, este musculatura
foarte puternic dezvoltată şi aspectul viril al individului, datorită prezenţei
hormonilor masculini. Complicaţiile care însoţesc acest tip de obezitate:hipertensiunea arterială, arterioscleroza precoce,diabetul, litiazele renale, etc.
arată clar că acest tip de obezitate „androidă” este datorit hormonilor proveniţi
din glandele corticosuprarenale, glande care secretă în acelaşi timp în exces
hormoni masculini şi hormoni metabolici. Acest tip de obezitate este deseori
observat la cei cu activitate fizică, însoţită de supraalimentaţie, care se
29
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 30/95
întâlneşte uneori la sportivi şi este datorit unei stimulări a funcţiei
corticosuprarenale prin efort şi regim neadecvat.
Obezitatea de tip android este întâlnită şi unele femei cu secreţiacrescută de hormoni masculini, de cele mai multe ori de origine suprarenală.
Topografia obezităţii este caracteristic androidă, în aceste cazuri apărând şi
alte caractere masculine: pilozitate excesivă, hipertrofie musculară. Şoldurile
înguste, fără depunere de adipozitate, accentuează caracterul masculin şi acest
fapt sprijină rolul atribuit hormonilor masculini, care împiedică depunerea
adipoasă din această regiune. Este de remarcat că acest tip de obezitateandroidă apare în ultimul timp cu o frecvenţă mare la femei.
Fig.4. a) Obezitate de tip android; b) Obezitate de tip ginoid
30
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 31/95
Obezităţile descrise, nervoase sau endocrine, pot apărea sub forme
pure, dar de cele mai multe ori ele sunt intircate sau combinate cu altetulburări glandulare sau cu variate tulburări metabolice. Datoria medicului
este să stabilească, într-un astfel de caz complex, cauza principală care a
determinat obezitatea.
III.4.Obezităţile infantile. Obezitatea la copii are aceeaşi importanţă
ca şi la adult, atât prin complicaţiile pe care le produce, în special cele
vasculare, cât mai ales prin crearea unei stări de instabilitate a mecanismelor implicate în menţinerea echilibrului energetic, care pot fi dezechilibrate
ulterior prin factorii minori.
Factorul familial are, de asemenea, o importanţă deosebită. După unele
statistici, 80% dintre copii fac obezitate dacă ambii părinţi sunt obezi, 50% în
cazul în care numai unul dintre părinţi este obez şi numai 10% dintre copii fac
obezitate dacă ambii părinţi au greutate normală. Acest caracter familial este
mai rar ereditar şi majoritatea autorilor îl atribuie mai degrabă condiţiilor de
viaţă ale familiei: supraalimentaţia şi sedentarismul.
Obişnuit copiii se îngraşă prin stimularea apetitului de către familie.
Alteori copiii se obişnuiesc să mănânce mai mult, imitând pe cei din familie
sau participând la obişnuinţa familiei de a consuma alimente cu conţinut
caloric crescut: glucide, grăsimi. Destul de des se îngraşă după o boală, sau
după o operaţie când alimentaţia a fost redusă, şi această îngrăşare este
datorită, fie foamei apărute după perioada de nemâncare, fie eforturilor
familiei de a supraalimenta copilul. Această obişnuinţă persistă după
acoperirea pierderii de greutate şi copiii devin obezi. Părinţii de obicei privesc
cu plăcere apetitul copilului, mai ales dacă ei înşişi sunt obezi, şi îl consideră
un semn de sănătate, negândindu-se la consecinţele obezităţii. Unii autori au
31
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 32/95
atras atenţia asupra faptului că uneori obezităţile la copii pot avea cauze
psihologice (o proastă adaptare la mediu, dificultăţi în familie, la şcoală,
greutate în învăţătură, în exerciţii sportive etc) şi aceşti copii s-ar compensa prin supraalimentare. Cred că în aceste cazuri însăşi greutatea de adaptare în
familie, ca şi dificultăţile şcolare sau sportive sunt mai degrabă consecinţa
unor tulburări nervoase sau glandulare, decât o cauză a lor, şi aceste cazuri
trebuie controlate medical şi tratate.
Copiii devin obezi nu numai din cauza unui exces alimentar, dar şi
printr-un consum scăzut. Astfel unii copii preferă ocupaţiile sedentare, cititul,muzica, pictura, vizionarea la televizor sau jocurile pe calculator, pe când alţii
fac sport. Este incontestbil că primii au un consum mult mai mic de energie şi
la aceeaşi alimentaţie cu a copiilor care fac exerciţii fizice, se vor îngrăşa.
Această cheltuială redusă de energie este mai evidentă la copiii obligaţi
a sta în repaus, de exemplu în unele boli prelungite (reumatismul,
poliomielita), diverse distrofii musculare sau osoase (imobilizare gipsată). Înaceste cazuri, regimul alimentar trebuie să conţină minimul de calorii necesar
organismului în repaus, orice exces ducând la obezitate.
Obezităţile la copii prin exces de aport alimentar sau prin consum redus
sunt însoţite obişnuit şi de o creştere a taliei deasupra normalului, scheletul
fiind bine dezvoltat. Maturaţia osoasă, de asemenea, poate fi mai avansată
faţă de vârsta lui. Această hipertrofie pondero-staturală este cu atât maiaccentuată cu cât la unul sau ambii părinţi există aceste caractere. Faptul însă
că hipertrofiile pondero-staturale apar din ce în ce mai frecvent şi au fost
semnalate în diferite ţări, arată că ele sunt mai degrabă datorite modificărilor
condiţiilor de viaţă, în special excesului alimentar cantitativ sau calitativ. Una
dintre explicaţii ar fi nu numai solicitarea secreţiei insulinice, factor care
32
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 33/95
favorizează nu numai depunerea de grăsime, dar care are rol important şi în
creştere.
În obezităţile infantile mai simple mai sunt de semnalat următoarelecaractere: dezvoltarea musculară slabă, înclinaţia spre ocupaţii sedentare,
comoditate, iniţiativă redusă, tendinţa de a rămâne până târziu sub influenţa
protectoare maternă.
În afara acestor obezităţi simple exogene, prin exces alimentar faţă de
consum, indiferent dacă aportul este mare sau consumul redus, există
obezităţi infantile consecutive unor tulburări nervoase sau glandulare. Spredeosebire de obezităţile exogene, deseori aceste obezităţi sunt însoţite de o
creştere deficitară, datorită fie leziunilor nervoase şi glandulare, care
interesează secreţia hormonilor de creştere, fie tulburărilor metabolice, care
interesează procesele de sinteză a materialului necesar creşterii. Cele mai
importante tulburări sunt datorite leziunilor hipotalamice sau hipotalamo-
hipofizare. Obezităţile hipotalamice propriu-zise prin leziuni nervoaseinfecţioase, tumorale sau traumatice, aşa cum sunt întâlnite la adulţi, sunt mai
rare la copii. În puţinele cazuri observate se însoţesc de aceleaşi fenomene
observate la adult: foame exagerată, însoţită deseori de sete. Ţesutul adipos
este uniform repartizat şi cantitatea lui excesivă formează cute mari adipoase
pe trunchi şi membre. (vezi fig.3).ca şi la adult, această obezitate se poate
însoţi şi de alte tulburări hipotalamice_ somnolenţă, tulburări de reglaretermică sau tulburări nervoase, în raport cu natura şi sediul leziunii.
33
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 34/95
fig. 3. Obezitate agravata pubertar Dintre formele mixte hipotalamo-hipofizare cel mai important sindrom
este sindromul adipozo-genital descris de Babinski şi Frolich, datorit unor
leziuni tumorale sau toxiinfecţioase ale acestor regiuni. Numele acestui
sindrom traduce simptomele principale: obezitate şi insuficienţă genitală.
Sindromul se caracterizează prin obezitate cu distribuţie trunculară, dar care
interesează şi rădăcinile membrelor. Grăsimea pe şolduri este inconstantîntâlnită; muşchi sunt slab dezvoltaţi, ligamentele laxe, frecvent întâlnindu-se
picior plat şi genu-valg. Dezvoltarea sexuală este insuficientă la băieţi,
întâlnindu-se obişnuit lipsa de coborâre a testiculelor şi dezvoltarea
insuficientă a organelor genitale. Comportamentul acestor copii este deosebit:
sunt lipsiţi de combativitate şi au înclinaţii spre sedentarism. Frecvent, acest
sindrom este însoţit de tulburări în creştere, statura fiind deseori sub medie, şi
34
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 35/95
de asemenea de alte tulburări nervoase sau glandulare. Sindromul adipozo-
genital prin leziuni hipotalami-hipofizare este destul de rar, dar el se confundă
deseori cu o formă benignă de sindrom adipozo-genital, care este mult maifrecvent (de tip suprarenal)
Obezitatea cu topografie asemănătoare şi insuficienţă gonadică se
întâlneşte în unele anomalii de dezvoltare a sistemului nervos central şi este
însoţită şi de alte anomalii: polidactilie, sindactilie, deficienţă mintală, etc.
Ca obezităţi endocrine ale copilului, este menţionată obezitatea
corticosuprarenală, care se aseamănă celei întâlnite la adult. Această obezitateeste datorită unei secreţii excesive de hormoni corticosuprarenali (tumoare
sau hiperfuncţie) şi poate să apară şi după tratament cu cortizon sau produşi
sintetici similari, administraţi în doze masive.
Topografia este asemănătoare celei descrise la adult, la copii existând
tendinţa de oprire a creşterii.
De multe ori, când sindromul este datorit unei tumori suprarenale, pe
lângă excesul de secreţie hidrocortizonic poate exista un exces de secreţie a
hormonilor masculini. Această din urmă secreţie determină dezvoltarea
precoce a caracterelor sexuale, cu aspect de pseudopubertate. Extirparea
tumorii face sa regreseze toate fenomenele, inclusiv caracterele sexuale
premature.
Exsistă o obezitate a copilului, de origine corticosuprarenală, foarte
asemănătoare sindromului adipozo-genital, cu care de altfel este confundat
deseori. În acest tip de obezitate distribuţia ţesutului adipos este de asemenea
trunculară, cu interesarea rădăcinilor membrelor; este însă mult mai
dezvoltată în regiunea şoldurilor şi regiune mamară, apropiindu-se de
obezităţile ginoide.
35
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 36/95
Unii autori consideră că această obezitate este datorită unei hiperfuncţii
a glandei corticosuprarenle care, în acest caz, secretă în exces hormoni de tip
feminin. Acest tip de obezitate, spre deosebire de forma cu leziunihipotalamo-hipofizare, nu se însoţeşte de tulburări în creştere, sau alte
simptome nervoase sau glandulare. Creşterea poate fi, din contra, exagerată.
Testiculele sunt în burse, uneori cu coborâre inconstantă. Penisul însă este
scurt, uneori în nasture, şi această lipsă de dezvoltare traduce prezenţa
hormonilor feminini în exces. Aspectul copiilor şi modificările de
comportament observate şi în sindromul adipozo-genital central sunt mai
accentuate la băieţi, cu o netă tendinţă la feminizare, iar la fete cu aspect de
matronism (feminizare precoce). Astfel, băieţi, aspectul este foarte feminin,
pielea subţire, roz, catifelată, musculatura slabă, comportamentul apropiat de
al fetiţelor, lipsa de agresivitate, tendinţa la jocuri sedentare, nevoia de
protecţie maternă. Spre deosebire deosebire de sindromul Babinsky-Frolich,
această obezitate ginoidă infantilă, relativ frecventă, este benignă şi poate fi
uşor tratată. Netratată, această formă se poate complica la pubertate prin exces
de secreţie a altor grupe de hormoni suprarenali, de tipul hidrocortizonului
sau a hormonilor masculini şi poate evolua spre forme asemănătoare celor
descrise în sindromul corticosuprarenal (Cushing).
În concluzie, obezitatea la copii cunoaşte aproape aceleaşi cauze ca şi la
adult. Ca şi la adult, obezităţile „exogene” sunt cele mai frecvente şi aceste
obezităţi, netratate la timp, pot duce la unele complicaţii asemănătoare celor
întâlnite la adult. Independent de aceste complicaţii, obezitatea infantilă,
netratată la timp, creează o stare de labilitate a mecanismelor de reglare a
echilibrului energetic, cu posibilităţi de dereglare în cursul vieţii în stările în
stările de suprasolicitare profesională (efort); în epocile de solicitare
fiziologice (pubertate, sarcină, meno sau andropauză) sau patologice.
36
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 37/95
De asemenea, în obezitatea copilului este important de a diagnostica din
timp formele „exogene” diferite de cele „endogene”, acestea din urmă putând
fi însoţite de leziuni care compromit dezvoltarea normală a copilului şi carenecesită tratamente speciale.
Există forme de obezităţi care pot apărea la femei în timpul sarcinii sau
lactaţiei. Aceste obezităţi, cu toată frecvenţa lor, nu sunt luate în considerare
suficient, deşi ele pot fi punctul de plecare al unor forme de obezităţi
glandulare, deseori cu complicaţii metebolice.
III.5.Obezitatea gravidică şi postgravidică. Frecvenţa obezităţii desarcină a atras atenţia medicilor obstetricieni care au urmărit cauzele
obezităţii şi evoluţia sarcinii în aceste condiţii. În cursul celor 9 luni de
sarcină, o femeie poate în mod normal să câştige câteva kilograme, dar de
cele mai multe ori creşterea ponderală este excesivă. Aceasta este datorată
atât supraalimentaţiei cât şi de o viciere a apetitului, impuls violent şi
neraţional pentru anumite mâncăruri („pofta gravidelor”). La acest aportalimentar crescut se adaugă uneori şi sedentarismul.
În mod normal femeia gravidă are nevoie de o raţie alimentară
superioară, creşterea nevoilor calorice fiind cu aproximativ 25%. Regimul
gravidelor trebuie să fie variat, să conţină toate elementele nutritive: săruri
minerale, vitamine şi un minimum de proteine de 2g/kilocorp. Această nevoie
crescută de calorii are o deosebită importanţă în ultima jumătate a sarcinii,când dezvoltarea fătului este mai accentuată. În mod normal creşterea
ponderală a gravidei este de 8-10 kg. spre sfârşitul sarcinii. Ea reprezintă
3200-3600gr. greutatea fătului, 500-550gr. placenta, 500gr. lichidul amniotic,
restul fiind reprezentat de creşterea greutăţii materne: creşterea uterului (1-1,5
kg.), dezvoltarea glandelor mamare, creşterea lichidelor din organismul
matern, etc.
37
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 38/95
Creşterea în greutate nu se face uniform pe tot parcursul sarcinii. În
primele 2 luni, obişnuit curba ponderală scade, datorită tulburărilor digestive
frecvente la începutul sarcinii, după aceste 2 luni curba ponderală creşte pânăaproape de termen, pentru ca apoi să scadă puţin înainte de naştere.
Creşterea este de aproximativ un kg. în primul trimestru, de 4,5-6 kg. în
trimestrul al doilea, de 8-10 kg. în al treilea trimestru. În ultimul trimestru al
sarcini creşterea în greutate trebuie să fie între 240 şi 500 de gr. la 2
săptămâni; orice depăşire trebuie să fie tratată prin regim. În supravegherea
curbei ponderale a gravidei o deosebită importanţă trebuie acordată în ultimultrimestru de sarcină. În acest trimestru creşterea ponderală poate fi datorată şi
unei retenţii de apă şi săruri cu apariţia de edeme, hipertensiune arterială şi
semnele toxemiei gravidice care necesită regim special, fără sare şi restricţia
moderată de lichide.
Obezitatea gravidelor este de cele mai multe ori o formă simplă banală
fiind datorată unui aport alimentar crescut; alteori putând fi de tipul obezităţiispongioase cu retenţie hidrică. Odată instalată însă, poate avea repercursiuni,
atât asupra stării sănătăţii gravidei cât şi asupra dezvoltării fătului şi a bunului
mers al travaliului. La gravide, obezitatea, poate antrena retenţia de apă şi sare
tulburări glandulare, hipertensiune arterială, stare prediabetică. Greutatea
fătului poate să fie crescută peste 4000-4500gr., mai ales dacă
supraalimentaţia a fost pe bază de dulciuri, pentru primipare un copil carecântăreşte peste greutatea normală poate să complice naşterea fie prin travaliu
prelungit fie prin expulzia extrem de grea uneori cu rupturi de perineu.
Deseori necesită aplicaţii de forceps sau operaţie cezariană, copilul prea mare
neputând fi expulzat deşi gravida are un bazin osos normal.
Pentru toate aceste complicaţii este necesar ca în timpul sarcinii să se
supravegheze curba creşterii în greutate. La controlul obişnuit al gravidei:
38
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 39/95
dezvoltarea uterină, bătăile cordului fetal, sumar de urină, tensiune arterială ,
trebuie adăugată şi curba ponderală, având valoare practică similară celorlalte.
În acest se va contribui, atât la profilaxia naşterilor cu complicaţii, cât şi la profilaxia obezităţii şi a complicaţiilor ei.
Restricţiile alimentare cantitative nu trebuie să îngrijoreze, având o
slabă influenţă asupra fătului. Fătul îşi asigură dezvoltarea pe seama mamei şi
dacă mama nu îşi compnesează pierderile, slăbeşte numai ea. Influenţa slaba a
restricţiilor alimentare asupra dezvoltării fetale a fost de altfel verificată în
perioadele de război.În perioada de alăptare se întâlneşte deseori obezitatea. Acesta poate fi
o continuare din perioada de sarcină sau se poate instala în această epocă.
Rareori este datorată unei dereglări neuro-endocrine; de cele mai multe ori, ca
şi obezitatea de sarcină este datorată unui aport alimentar crescut pentru a
avea lapte mai mult şi de calitate. Nevoile calorice ale femeii în perioada de
lactaţie sunt mai mari faţă de perioada de graviditate atât din punct de vederecantitativ şi calitativ. Mama trebuie să mănânce cu adevărat pentru doi, pentru
ea şi copil. Această nevoie crescută se observă la toate speciile şi este de
menţionat că şobolancele cu leziuni nervoase care au hiperfagie şi creştere
excesivă în greutate nu se îngraşă dacă sunt în perioada de lactaţie, tot aportul
alimentar excesiv fiind utilizat pentru hrana puilor, obezitatea apărând la
întreruperea lactaţiei. Nevoile calorice ale femeii în lactaţie sunt între 3000-4000/ 24h. în
raport cu cantitatea de lapte care trebuie să o furnizeze copilului. Alimentaţia
trebuie să fie bogată în proteine (125-150gr./zi), să conţină o cantitate
apropiată de grăsimi, să conţină mineralele şi vitaminele necesare. Trebuie să
evite substanţele care trec în lapte şi dau gust rău laptelui cum ar fi varza,
ceapa, pentru care unii copii refuză pieptul sau substanţe ce pot produce
39
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 40/95
agitaţie copiilor (cafea, alcool). Excesul alimentar în această perioadă duce la
apariţia obezităţii care antrenează de cele mai multe ori dereglări neuro-
endocrine, efectul imediat fiind scăderea lactaţiei şi amenoree persistentă,efect opus celui aşteptat de la supraalimentaţie. Femeia în perioada de lactaţie,
trebuie supravegheată din punct de vedere ponderal, ca şi în perioada de
graviditate, şi orice creştere în greutate trebuie corectată prin regim
corespunzător.
Obişnuit, atât obezitatea de sarcină cât şi cea de lactaţie dispar după
perioadele respective şi reapar cu ocazia unei noi sarcini. După părerilespecialiştilor, obezităţile survenite în perioadele de sarcină sau lactaţie se
complică deseori cu tulburări glandulare, evoluând de cele mai multe ori ca
obezităţi de tip corticosuprarenal.
40
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 41/95
IV. Complicaţiile obezităţii
Trebuie menţionat de la început că majoritatea complicaţiilor sunt, fie
în funcţie de tipul de alimentaţie, fie de cauze asociate (toxiinfecţioase, efort,
emoţii), fie de tulburările anterioare ale organismului (glandulare, organice).
Complicaţiile apar mai frecvent la obezii vârstnici, deşi date recente arată că
unele dintre ele, ca leziunile vasculare, se pot întâlni şi la obezii tineri.
IV.1. Complicaţiile cardio-vasculare . Excesul de greutate antreneză o muncă
suplimentară a inimii:o greutate depăşită cu 20 de kg. echivalează cu o
greutate de 20 de kg. pe care un om cu o greutate normală este obligat să o
poarte în spate. Cordul gras cu infiltraţie grasă a miocardului este cunoscut de
multă vreme. Acest cord gras se întâlneşte totuşi relativ rar, şi nu apare în
raport cu gradul obezităţii, ci cu alţi factori încă neelucidaţi. Infiltraţia garsă amiocardului va diminua frecvenţa cardiacă şi va limita activitatea obezului,
care devine dispneic la cel mai mic efort.
Tulburări circulatorii, datorite – după majoritatea autorilor – unei
acţiuni mecanice directe, interesează îndeosebi circulaţia venoasă de
întoarcere. Pot apărea: varice, ulcere ale gambei, flebite ale membrelor
inferioare, cianoza extremităţilor. Această stază venoasă se poate produce şi
în somn şi respiraţie.
Complicaţia vasculară cea mai discutată este însă arterioscleroza. Sub
acest nume s-a inclus o varietate de leziuni degenerative vasculare care, în
ultimă instanţă, determină îngroşarea şi pierderea elasticităţii pereţilor
vasculari. În producerea arterosclerozei sunt în discuţie doi factori:
41
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 42/95
1. tulburarea în metabolismul lipidelor, cu producerea excesivă de
colesterol, care pătrunde în peretele vascular;
2. alterarea peretului vascular, care permite pătrunderea colesterolului.
S-a demonstrat experimental că arteroscleroza poate fi produsă la
animale hrănite cu cantităţi mari de colesterol care susţine prima ipoteză, deşi
nu exclude ultima, ambii factori putând interveni.
Arteroscleroza – după toate statisticile – este mult mai frecventă în
cazurile de obezitate, şi aceasta nu apare surprinzător. În aceste cazuri aportul
alimentar, inclusiv al alimentelor grase, fiind crescut, un rol important revine
nu numai cantităţii, dar şi calităţii grăsimilor ingerate. Cercetări statistice mai
recente, care arată incidenţa mare a mortalităţii obezilor prin leziuni cardio-
vasculare, semnalează corelaţia dintre obezitate şi creşterea colesterolemiei.
IV.2. Complicaţiile neuro-endocrine şi metabolice. Pot interveni chiar de la
început sau se pot produce în evoluţia acesteia. Astfel, hormonii
corticosuprarenali intervin direct în producerea hipertensiunii din obezitatea
corticosuprarenală sau androidă.
Diabetul gras este una dintre complicaţiile importante ale obezităţii,
incidenţa acestui diabet fiind mai mare în raport cu vârsta (frecvenţa mai mare
la vârsta mijlocie), sexul (este mai frecvent la femei), cu gradul obezităţii.
Cauzele diabetului la obezi sunt datorite – în general – la două serii defactori. Cel mai important este excesul alimentar, în special de glucide, care
duce, aşa cum am arătat, la creşterea glicemiei urmată de o hiperinsulinemie
supraalimentară.
Se mai notează la obezi frecvenţa utei legată de mesele copioase,
bogate în carne şi însoţite de băuturile alcoolice. De asemenea litiazele – în
42
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 43/95
special biliare (unele în legătură cu tulburările în metabolismul
colesterolului), complicaţiile hepatice, renale, artrozele degenerative şi altele.
Toate aceste complicaţii sunt , în acelaşi timp cauzele care crescindicele de morbiditate, îmbolnăvire şi scurtarea duratei vieţii la obezi.
Obezitatea prin complicaţiile pe care le poate produce în special o
arteroscleroză, întâlnită la tineri, este şi unul dintre factorii importanţi ai
îmbătrânirii precoce.
43
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 44/95
V.Tratamentul Obezităţii
Slăbirea unui obez, este un act mult mai dificil decât apare la prima
vedere. Iată de ce de la început trebuie să ne adresăm obezului spunându-i că
„fără o cooperare strânsă între el, medic, kinetoterapeut, psiholog şi nu în
ultimul rând familia, orice efort de a slăbi este inutil.”
Principiul terapeutic fundamental, în obezitate este transformarea
dezechilibrului energetic pozitiv într-un dezechilibru negativ. Realizarea
acestui deziderat este posibilă prin raţionalizarea comportamentului alimentar
care întotdeauna presupune raţionalizarea modului de viaţă.
Teoretic există patru mijloace terapeutice pentru a obţine o reducere
ponderală: terapia medicamentoasă, regimuri restrictive, creşterea activităţii
fizice şi tratamentul chirurgical
V.1. Principiile şi condiţiile tratamentului în obezitate
La alegerea celui mai bun tratament ca şi individualizarea lui trebuie să
ţină seama în general de cinci principii:
• Prescrierea unui tratament în obezitate se va face numai dacă
există o motivaţie medicală sau psihologică importantă a acestuigest;
• Pacienţii trebuie să cunoască precis ritmul anticipat al scăderii în
greutate.
44
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 45/95
• Orice reducere ponderală cuprinde două stadii: un stadiu iniţial
de reducere propriu-zisă şi un al doilea stadiu mult mai lung care
se întinde de-a lungul anilor, stadiul de stabilizare;• Tratamentul medical nu poate fi separat de suportul psihologic,
pe care trebuie să-l acordăm subiecţilor obezi. Succesul
tratamentului necesită de asemenea detectarea şi corectarea
cauzei iniţiale a câştigului în greutate, indiferent dacă acesta este
psihologică, o tulburare de comportament alimentar sau cauză
energetică;
• Este mai uşor de a preveni creşterile în greutate decât de a trata o
obezitate stabilă şi rezistentă.
Orice tratament al obezităţii trebuie să realizeze următoarele
condiţii:
negativarea durabilă a bilanţului energetic (Ei<Ec);
un bilanţ de azot echilibrat.
V.2. Tratament medicamentos
În tratamentul subiecţilor obezi există trei posibilităţi medicamentoase:
creşterea arderilor metabolice, scăderea foamei şi a ingestiei şi stimularea
sistemului nervos central. În practică nu există un medicament care să
realizeze complet unul din aceste trei scopuri
45
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 46/95
V.2.1.Extractele tiroidiene.
Insuficienţa tiroidiană în obezitate este extrem de rară, mixedemul nu
dă obezitate. Folosirea extractelor tiroidiene sau a hormonului pur a fost
preconizată pentru a creşte catabolismul în general şi catabolismul lipidic în
special.
În prezent, aceste extracte tiroidiene sunt proscrise în obezitate,
deoarece ele produc amiotrofie şi mixedem secundar.
S-a demonstrat că în obezitate există un hipotiroidism relativ legat
probabil de creşterea volumului ţesutului adipos şi/sau a rezistenţei
adipocitare la hormonul tiroidian. Regimurile restrictive hiperproteice
echilibrate reduc această hipotiroidie relativă, reducere paralelă cu gradul
scăderii masei adipoase. În concluzie, un tratament substitutiv cu extracte
tiroidiene în obezitatea însoţită de fenomene clinice de hipotiroidie, cu
modificarea uşoară a parametrilor paraclinici nu este de recomandat.
V.2.2. Diureticele
Unul dintre cele mai stabile echilibre (homeostazii ale organismului)
este echilibrul hidro-electrolitic. Diureticele ca şi sauna finlandeză nu fac
altceva decât să strice acest echilibru, pentru ca în momentul opririi
tratamentului organismul să-şi reia cantitatea de apă adiţională. Este untratament care produce incidente şi accidente. Dezechilibrele produse prin
tratamentul diuretic sunt:
• hipokaliemia, este foarte frecventă, şi produce astenie, constipaţie
crampe musculare, etc…;
• hiperaldosteronismul secundar provocat de hipovolemia ce antrenează
retenţia de sodiu şi apă…rezultă şi o hipertensiune ortostatică;
46
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 47/95
• hiperglicemia post tratament diuretic, este frecventă la subiecţii obezi;
• hiperuricemia la persoanele obeze, uneori se traduce printr-o criză de
gută tipică;
Folosirea saldiureticelor în scop de reducere ponderală este ilogică şi
înşelătoare, căci această pierdere de apă şi de sare nu corespunde unei
slăbiri reale. Pe lângă aceasta, tratamentul diuretic are şi implicaţii
negative pe plan psihologic. Un subiect cu o motivaţie medicală a unei
cure de slăbire printr-un regim restrictiv, care anterior utiliza diuretice şi
pierdea uşor 3-4kg. (pe care, dealtfel, le recâştiga rapid) va urma cu foarte
multă greutate un tratament fiziologic pe care noi în am încerca să i-l
impunem. De aici eforturi mai multe din partea pacientului. Singura
indicaţie a folosirii diureticelor în obezitate este situaţia de retenţie
hidrosalină supraadăugată.
V.2.3. Anorexigenele
În anul 1930 s-a observat că subiecţii cu depresiuni nervoase ce luau
amfetamină deveneau anorexici.
Trialurile clinice executate până în prezent arată că proprietăţile
diferitelor varietăţi de amfetamine în reducerea ponderală sunt similare.
Amfetaminele şi derivaţii de amfetamină sunt stimulanţi ai sistemului nervos
central şi trebuie să fie administrate cu prudenţă deoarece prezintă potenţialul
toxicomaniei.
Fenfluoramina este un derivat de amfetamină care are acţiuni
stimulative foarte reduse asupra sistemului nervos central. După Duncan
fenfluoramina ar avea şi acţiuni antiobezitate, iar după Pawan ar avea şi efecte
47
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 48/95
de mobilizare a grăsimii. Aceste constatări nu au fost confirmate ulterior.
Silverstone notează depresiuni frecvente la 4 zile de tratament cu
fenluoramină. Toate derivatele de amfetamină produc, într-o măsură mai maresau mai mică, efecte secundare ca: uscăciunea gurii, dureri abdominale,
vărsături, diaree, stări depresive, alopecie, tahicardie, aritmii, palpitaţii, dureri
precordiale, uneori constipaţii, erupţii cutanate alergice, etc.
În ultimii ani farmacologii continuă punerile la punct ale derivaţilor de
amfetamină, făcând eforturi de a disocia efectul anorexigen de efectul
psihotonic şi de a-l reduce pe acesta din urmă la minimum. Anorexigenulideal ar trebui să pesede următoarele calităţi:
• lipsa efectelor secundare,
• să nu producă obişnuinţă şi toxicomanie,
• inhibiţia apetitului să se prelungească un număr suficient de ore,
• limită largă de securitate între doza terapeutică şi doza toxică.
În concluzie deoarece mecanismul intim de acţine a derivaţilor
amfetaminici se produce prin inhibiţie la nivel hipotalamic, se ajunge la o
dezorganizare ulterioară a comportamentului alimentar la pacienţii care au
urmat mult timp tratament cu aceste amfetamine.
În S.U.A., administraţia pentru alimentaţie şi medicamente a luat
următoarea poziţie în legătură cu amfetaminele: anorexigenele pe bază de
amfetamine au utilizare limitată ăn tratamentul obezităţii. Din cauza
potenţialului lor de dependenţă şi abuz ele vor fi administrate cu grijă.
V.2.4. Alte medicaţii
Biguanidele, medicamente hipoglicemiante orale sunt folosite în
tratamentul diabetului asociat cu obezitate. În mod obişnuit, derivaţii de
48
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 49/95
biguanide produc anorexie atât la persoanele diabetice cât şi la persoanele
supraponderale şi au fost utilizate în amândouă tipurile de afecţiuni pentru a
ajuta la scăderea ponderală.Drogurile psihotrope sunt utilizate, deoarece dacă factorii psihologici
nu sunt întotdeauna uşor de găsit între agenţii cauzali ai obezităţii, ei au rol în
tratamentului ei.
V.3. Tratamentul chirurgical al obezităţii
Metodele tratamentului chirurgical al obezului se referă la chirurgia
estetică, lipectomia şi scurtcircuitele intestinale (bypass).
V.3.1. Chirurgia estetică şi lipectomia
Indicaţiile chirurgiei estetice în obezitate se referă la hipertrofiile cu
ptozlele mamare, la operaţiile de lifiting facial şi la îndepărtarea şorţului
abdominal, precum şi tot mai la modă liposupţiile.
Ca regulă generală timpul operator se situează după cel puţin un an de
la stabilizarea ponderală. Intervenţiile practicate înaintea stabilizării ponderale
se pot acompania de riscuri posoperatorii tardive. Aceste riscuri se referă înspecial la tensiuni ce apar la nivelul punctelor de sutură după reîngrăşare, mai
ales pentru operaţiile de ptoză mamară şi şorţ abdominal.
V.3.2. Operaţiile de scurtcircuit intestinal
Metoda a fost introdusă în anul 1963 de către Payne şi constă în
realizarea unui sindrom de malaborbţie secundar. Acest sindrom de
malabsorbţie realizează pierderea ponderală.
49
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 50/95
Ca tehnici chirurgicale au fost propuse:
• Intervenţii pe stomac: s-au propus două variante de gastrectomie
subtotală şi scurt-circuit fundo-jejunal. Gastrectomia subtotală exclude9/10 din stomac. Acest gen de tehnici nu se mai practică astăzi.
• Scurtcircuitul jejuno-jejunal constă în anastomoza primei anse jejunale
cu colonul transvers păstrând 78-80% de ileon. Acestă tehnică
chirurgicale nu se mai practică astăzi din cauza complicaţiilor
nutriţionale severe ce apar postoperator.
• Scurtcircuitul jejuno-ileal păstreză valvula lui Bauhin.
V.4. Regimuri restrictive/tratamentul dieitetic
Punctul esenţial al tratamentului dietetic în obezitate este restricţia
calorică şi regimurile de echilibrare energetică. Cu cât prescripţiile unui regim
alimentar vor fi mai simple, cu atât succesul lui va fi mai mare. Orice regim
alimentar trebuie redactat în termeni simpli şi să exprime clar echivalenţii
calorici. Din experienţa noastră un regim alimentar restrictiv trebuie să fie
personalizat şi să cuprindă mai multe capitole.
Elementele constitutive ale unui bun regim sunt:
Alimente indispensabile pentru a fi consumate în cantitate controlată în
24 de ore.
Echivalenţi.
Exemple de repartiţie în curs de 24 de ore.
50
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 51/95
Sfaturi, care se referă la folosirea condimentelor, la alegerea
alimentelor, la modul de preparare, indicaţii asupra administrării
alimentelor, asupra evoluţiei şi urmăririi regimurilor restrictive.Un regim restrictiv eficient trebuie să respecte unele criterii:
Să aibă un nivel caloric redus;
Să fie urmat obligatoriu de regimuri de stabilizare;
Să fie echilibrat nutriţional;
Să fie acceptabil social; să fie uşor de realizat economic;
Să aibă un potenţial permanent.
V.4.1. Regimuri contraindicate în tratamentul obezităţii
Există numeroase regimuri în literatura de vulgarizare, precum şi cea de
specialitate, fiecare având pretenţia de a fi ultima soluţie energetică.
Ceea ce caracterizează aceste regimuri este faptul că toate promit un
succes uşor, îndepărtând bolnavul de la „rigorile” unui regim restrictiv sau
de echilibrare ştiinţific, deplasând centrul de interes al bolnavului de la o
relaţie precisă medic-kinetoterapeut-pacient spre „soluţii uşoare”,
nefiziologice şi fără rezultat.
Frecvenţa acestor situaţii se explică şi prin faptul că obezul fuge uşor de
la un regim restrictiv care are caracter punitiv spre metode nutriţionale
„miracole”
Astfel, se pot cita regimurile disociate, regimurile Zenn, pe bază de
boabe de orez, pe bază de monoalimente, pe bază de oţet, pe bază de
polen şi lista poate fi extrem de lungă. Aceste regimuri dezechilibrate pe
51
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 52/95
toate planurile (proteic, vitaminic, mineral), sunt greu de urmat şi de
multe ori periculoase.
Astăzi este demonstrat că reducerea ingestiei proteice, lipidice, săruriminerale , lichide etc., este inutilă sau chiar periculoasă.
a) Regimuri disociate au cunoscut moda lor. În aceste regimuri fantezia
intervenea din plin. Principiul lor de bază era ca în fircare zi să se
consume un alt aliment. Explicaţia slăbirii cu un aliment pe zi este
simplă. Apetitul se reduce, deci se reduce şi raţia calorică.
Dezavantajul este că de exemplu ingerarea echivalentul caloric încarne pentru o zi (2 kg.) este dificil de realizat cu atât mai greu de
ingerat sunt cei aproximativ 10-15kg. de morcovi. În prezent, aceste
regimuri nu se mai folosesc.
b) Regimuri vegetariene . Există grupe de populaţii, mai ales Asia, care
sunt obişnuite cu un regim vegetarian. Regimurile restrictive la aceste
grupe de populaţii sunt foarte bine suportate şi există se pare o tradiţie
seculară în suplimentarea proteică reciprocă (aminoacizi limitaţi).
Dacă însă acest regim este urmat de un obez care face parte dintr-o
populaţie neobişnuită cu regimurile vegetariene, care ingera în mod
obişnuit 80-140g. de proteine pe zi şi mai ales de origine animală,
practicarea unui regim restrictiv vegetarian va produce o amputare
severă a protein-enzimelor
c) Regimurile cu monoalimente (fructe, varză, orez, etc.) . Aceste
regimuri, ca şi ca şi cele expuse la punctul a şi b, realizează primul
deziderat al unui regim restrictiv, acela de a negativa ingestia
energetică. Consumul alimentar scade datorită monotoniei şi se poate
obţine o reducere corporală de câteva kg. sunt însă regimuri
dezechilibrate pe plan proteic şi bolnavii chiar dacă reuşesc să
52
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 53/95
slăbească, realizează o denutriţie proteică medie spre gravă (în funcţie
de durata şi gradul negativării bilanţului de azot).
d) Regimuri hidrice (post total) . Folosit pentru prima oară de cătreBloom în 1959, acest regim este bine suportat pe plan psihologic.
Regimul constă în administrarea a 1-1,5 l/zi. Foamea şi crampele
gastrice dispar în două zile. Mulţi pacienţi au tolerat regimul hidric
foarte bine, dar există multe riscuri. Unii pacienţii suferă în tipul
realimentării precum şi în timpul regimului complicaţii
cardiovasculare sau hemoragice foarte severe. Au mai fost notatearitmii, hipertensiune ortostatică, tulburări electrolitice, tulburări
menstruale, polinevrite. În afara dezavantajului amputării masei
active , dieta este costisitoare, deoarece ea nu poate fi realizată decât în
spital din cauza acidozei şi a riscului vital.
V.4.2. Regimuri indicate în tratamentul obezităţii.
1) Regimurile restrictive echilibrate (600, 900, 1200, 1400 cal/zi)
Trebuie să întrunească criteriile unui bun regim. În al doilea rând ele
trebuiesă răspundă scopului tratamentului din obezitate: de a negativa de o
manieră durabilă bilanţul energetic şi de a echilibra bilanţul de azot. În altreilea rând ele trebuie să fie urmate obligatoriu de regimuri de stabilizare.
Regimurile restrictive echilibrate peste 1400 cal/zi sunt indicate în
obezitatea hiperfagică şi cea normofagică. Practicarea acestor regimuri
restrictive echilibrate la obezitatea hipofagică şi mai ales dacă se prevede o
scădere în greutate importantă nu dă rezultate dacă nu este completat de un
53
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 54/95
program kinetoterapeutic. În această situaţie este indicată o dietă proteică
şi/sau regimurile restrictive restrictive echilibrate de 600, 900, 1200 cal/zi.
2) Dieta proteică.
Această dietă a fost pusă la punct de Apfelbaum şi colaboratorii.
Născută din raţiuni de experienţă fiziologică, ea s-a dovedit în practică a fi
un tratament salutar al obezitaţilor hipertrofice hipofagice. Ea se practică
azi în multe ţări, atât în spital cât şi ambulatoriu
Dieta proteică constă în 55 g. proteine pentru femeie şi 65 g. proteine
pentru bărbat, date sub formă de:
• Cazeinat de calciu;
• Lactalbumină ;
• Ovalbumină (13 albuşuri de ou pentru femeie);
• Brânză de vacă degresată (230 g. în medie);
Regimul mai cuprinde obligatoriu:
• 1,5-2l lichide sub formă de apă, şifon, apă minerală;
• vitamine hidrosolubile din seria B şi C
• 1,5 g./zi ClK/;
•
colecistochinetice uşoare, ulei de parafină.
Toleranţa clinică – Foamea dispare în două zile. Tensiunea arterială
scade în medie cu 20 mm Hg. Pot apare lipotimii pasagere. Scaunul
devine rar (3-4 zile interval)
Efecte metabolice:
54
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 55/95
• bilanţ de azot echilibrat (este cu atât mai pozitivat cu cât
subiectul este mai tânăr);
• cloremia, potasemia şi calcemia rămân constante;
• uricemia creşte moderat, etc…
Având un bilanţ de azot echilibrat, organismul nu-şi consumă
proteinele metabolizabile pe durata dietei proteice, astfel greutatea
pierdută interesează numai masa grasă şi apa legată de sodiu. Se obţine
în medie o scădere de 8 kg. în 3 săptămâni astfel că efectul psihologic
este pozitiv.
Dezavantajele acestei diete sunt scăderea marcată a cheltuielelor
energetice, producând o reîngrăşare la sfârşitul tratamentului, dacă nu
se trece la regimuri de reechilibrare şi programe de kinetoprofilaxie.
3) Regimurile restrictive şi de echilibrare în obezitate hiperfagică sau de
reglare (aport).
Elementele ce trebuie urmărite pentru întocmirea regimului restrictiv sunt:
• Interogatoriul alimentar care trebuie să cuprindă nivelul:
a) calorico-azotat anterior (de obicei 3500-5000 cal/zi pt. B. şi 2000-
4000 cal/zi pt. F). b) Frecvenţa meselor
c) În majoritatea a cazurilor nu există regimuri restritive anterioare,
deci nu este instalat fenomenul adaptării cheltuielilor energetice la
regimul prescris.
55
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 56/95
d) Frecvenţa perioadei de bulimie induse de traume psihice, insuccese
la examene etc.
Se va insista asupra descoperirii „factorului declanşator de apetit”.
• Existenţa tulburărilor metabolice
• Stabilirea gravităţii afecţiunilor asociate şi a gradului de prioritate
nutriţională
• Acceptul psihologic al regimului de către bolnav
• Reguli generale de întocmire a regimurilor restrictive în obezitateahiperfagică sau de aport:
a) Diferenţele energetice de cel puţin 1000 cal între valoarea
alimentaţiei iniţiale (Ei) şi regimul urmat (diferenţele vor fi mărite
în cazul unor tratamente medicamentoase anterioare – preparate
tiroidiene, diuretice)
b) Nivelul proteic cel puţin egal cu cel anterior regimului şi
întotdeauna peste 55g/zi.
c) Respectarea a cel puţin trei mese/zi.
d) Tratament psihologic al terenului generator de stimuli externi şi
interni nutriţionali.
e) Excluderea alcoolului sau/şi a glucidelor cu absorbţie rapidă sai/şi alipidelor saturate.
f) Adaptarea cantităţii de proteine, lipide, Na, K, în funcţie de
afecţiunile asociate (H.T.A., insuficienţă cardiacă, renală etc.)
• Calculul duratei regimului restrictiv cuprinde:
56
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 57/95
a) [Nivelul caloric anterior (cal.) – valoare regim (cal)]/7(echivalent
caloric al 1g. grăsime corporală)=g. grăsime pierdută
b) La valoarea grăsimii pierdute se adaugă următoarele corecţii: apalegată de sodiu, gradul obezităţii, nivelul de adaptare energetică la
aport, scaderea cheltuielilor energetice, felul obezităţii, masa
proteică activă
Exemplu de calcul: subiect de sex masculin de 90 de kg. şi 38 ani,
consumă 1,5 l de vin pe zi regimul alimentar de 3000 cal/zi, nivel
proteic de 140/zi, 3 mese/zi, alimentaţie regulată fără bulimie şi fărăsupliment la sfârşit de săptămână. Diagnostic: obezitate hiperfagică
moderată şi hipertrofică cu motivaţie medicală a curei de slăbire.
Regim prescris: 1000 cal/zi cu 80 g. proteine, calcul: (3000 cal – 1000
cal)/7=285 g. grăsime corporală pierdută pe zi la care se adaugă apa
pierdută şi corecţiile adiacente.
• Regimurile de stabilizare în obezitatea hiperfagică sunt obligatorii după
fiecare regim restrictiv în scopul creşterii cheltuielilor energetice la
nivelele anterioare. Întocmirea regimurilor de echilibrare trebuie să
îndeplinescă următoarele reguli:
a) Nivelul energetic al primului regim de echilibrare trebuie să fie cu
200-250 cal superior ultimului regim restrictiv.
b) Regimurile de echilibrare trebuie crescute cu 200-300 cal la fiecare
6-10 săptămâni.
c) Cu cât nivelul energetic este mai mare, cu atât regimul de echilibrare
va fi urmat mai mult timp.
d) Indicatorul trecerii de la un regim restrictiv la altul este constanţa
greutăţii.
57
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 58/95
e) Cu cât ingestia proteică a fost mai mică, cu atât regimurile de
stabilizare vor fi mai lungi etc.
4) Regimurile restrictive şi de echilibrare în obezitatea hiponormofagică
sau metabolică urmează în general acelaşi algoritm ca şi în cazul celei
hiperfagice ţinându-se cont că trebuie eliminate glucidele cu absorbţie
rapidă ş.a. Elementele necesare întocmirii regimurilor restrictive:
a) Nivel calorico-azotat anterior; obezitatea normo şi hipofagică se
caracterizează în primul rând prin secvenţele mari de regimuri
restrictive anterioare.
Această obezitate reprezintă 80% din consultaţiile unui centru de
nutriţie. Ingesta calorică la aceste persoane este de obicei
coborâtă (1200-1800 cal. pt. F. şi 1800-2600 cal. pt. B.)
b) În cadrul obezităţii metabolice găsim frecvent o reducere a
meselor în nictemer (1-2/zi), cu posturi prelungite.
c) Atragem atenţia asupra numărului impresionant de regimuri
restrictive din antecedentele subiecţilor cu obezitate metabolică,
fenomen ce se caracterizează prin ingestie calorico-azotată foarte
coborâtă la aceste persoane, pentru a putea realiza o stabilitate
ponderală.
d) Ancheta nutriţională evidenţiază frecvenţa crizelor de bulimie.Aceste tulburări de comportament alimentar sunt frecvente în
obezitatea metablică şi au ca factori decalanşatori elemente
psihologice.
Evidenţierea factorului declanşator de apetit în obezitatea normo-
hipofagică este uşoară, însă corectarea lui este dificilă.
V.4.3.Importanţa obezităţii asupra secvenţelor de regim alimentar
58
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 59/95
Importanţa tipului obezităţii asupra regimurilor restrictive:
a) Obezitatea hipertrofică realizată mai ales la vârsta adultă se
acompaniază des de normo şi hipofagie şi într-o mai mică măsură dehiperfagie. Majoritatea subiecţilor cu obezitate hipertrofică prezintă
leziuni clinico-metabolice asociate la o ingestie calorică redusă.
Regimurile vor fi de obicei foarte restrictive, cel mai adesea fiind
nevoiţi să recurgem la dieta proteică sau la regimuri de 600 cal.
Spunem că obezitatea hipertrofică pură se reduce greu din punct de
vedere nutriţional. b) Obezitatea hiperplazică se acompaniază în jumătate din cazuri de
hiperfagie. În cealaltă jumătate subiecţii sunt hipo sau normofagi. Sunt
subiecţi cu regimuri restrictive în antecedente şi la care hiperfagia a fost
redusă conştient pentru a reuşi o menţinere ponderală chiar la greutăţi
excesive . la marea majoritate a bolnavilor cu obezitate hiperplazică se
obţine o reducere ponderală uşoară şi într-un timp mai scurt,comparativ cu obezitatea hipertrofică.
c) Formele mixte . Sunt subiecţi cu procentaj mediu spre mare obezitate
(+20, +40%) şi cu leziuni clinico-metabolice asociate. Suprapunerea se
reduce relativ uşor cu ajutorul regimurilor restrictive.
V.4.4.Contraindicaţiile regimurilor restrictive
a. Insuficienţa renală nu permite un nivel proteic crescut. Subiecţii cu
afecţiuni renal cronice slăbesc singuri prin creşterea catabolismului
calorico-proteic şi deci prescrierea unui regim restrictiv este
contraindicată.
59
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 60/95
b. Hepatitele cronice agresive şi cirozele hepatice. În aceste afecţiuni
regimurile restrictive precipită decompensarea vasculară (ascită), chiar
dacă ele sunt realizate cu nivele proteice crescute.c. Afecţiuni psihice majore. La aceste afecţiuni nu este indicată folosirea
regimurilor restrictive din cauza imposibilităţii realizării lor corecte şi
din cauza agravării tulburărilor psihice ost regim restrictiv.
d. Cotraindicaţii relative. În cadrul acestor contraindicaţii, afecţiunile
bacilare (tbc) sunt pe primul loc. cu ani în urmă aceste afecţiuni erau
tratate în primul rând prin supraalimentaţie. Asocierea la obezitate acomplicaţiilor vasculare, metabolice (diabet zaharat în special) face
dificilă, din punct de vedere practic, realizarea unor eficienţe
terapeutice maxime în afecţiuni bacilare. De aceea reducerea ingestiei
reducerea ingestiei de glucide şi lipide, cu menţinerea sau creşterea
ingestiei proteice nu poate decât să grăbească succesul terapeutic la un
obez bacilar. Nu vom coborâ însă niciodată regimurile restrictive subun nivel limită de 1200 cal./zi cu 80-85 g. proteine.
Oricare ar fi mijlocul sau mijloacele la care s-ar apela în scopul
reducerii excesului ponderal este foarte important să se ţină cont de
diferanţele majore pe care le vom întâlni între pacienţii cu acelaşi tip de
obezitate fiind bine cunoscută sintagma „nu există boli ci bolnavi” şi de
aceea este necesar ca orice porgram de recuperare să fie adaptat sau mai bine spus personalizat pentru fiecare pacient. În felul ecesta rezultatele şi
feed-back-ul pacient terapeut vor mult mai evidente iar eficienţa
tratamentului va creşte vizibil.
V.5. Programul kinetic pentru scăderea ponderală în cadrul
tratamentului complex
60
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 61/95
Importanţa activităţii fizice în tratamentul obezităţii este probabil
subestimată. Atât la copilul supraponderal cât şi la obezul adult, diverşi
autori au notat o scădere a activităţii fizice comparativ cu loturile denormoponderali. Am arătat că sedentarismul este deseori prezent la obezi.
Acesta se va accentua pe măsură ce obezitatea progresează. De aceea
creşterea regimului de activitate fizică este obligatorie în tratamentul
obezităţii. Realizarea acestui deziderat se face prin exerciţiu fizic şi
gimnastică medicală.
Kinetoterapia medicală se practică în centre specializate, sub controlulkinetoterapeutului.
Exerciţiul fizic se prescrie de comun acord cu medic – kinetoterapeut –
pacient, în funcţie de posibilităţile realizare: mers pe jos, cros, ciclism,
înot, patinaj, turism, tenis de câmp, gimnastică, jocuri sportive etc. sunt
recomandate în general, mersul pe jos zilnic câte 60-90 min. sau chiar mai
mult. Excursiile la mare sau la munte, cu mersul prelungit pe jos, învacanţe , vin să completeze această indicaţie. Pe lângă efectele mişcării
propriuzise, rezultatele psihice obţinute nu sunt deloc de neglijat. Bolnavul
începe din nou să simtă plăcerea de a trăi activ şi în aer liber. Se pot
practica şi toate celelalte sporturi, dar moderat şi ritmic . nu sunt
recomandate de la început eforturile fizice mari, bruşte dar sporadice,
urmate de febră musculară, astenie, creşterea apetitului, sete exagerată.Efectele acestor excese, caracteristice dealtfel bolnavilor în perioada lor de
entuziasm în faţa practicării sportului, sunt cunoscute. De regulă în primul
în primul loc se potoleşte setea, cu bere sau sucuri, iar acasă sau chiar în
excursie, se ingerează „caloriile consumate” anterior.
Kinetoterapia acolo unde este posibil să fie făcută cu un îndrumător,
constituie un mijloc adjuvant în terapie, de mare valoare. Se începe cu 2
61
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 62/95
lecţii săptămânale, a 30-45 min. fiecare şedinţă, crescând traptat cu cu câte
o şedinţă în fiecare săptămână, ajungându-se la 6 şedinţe pe săptamână, a
60-75 min. fiecare şi lucrându-se cu sau fără aparate ajutătoare până lafrecvenţa cardiacă de 120-140 pulsaţii pe min. Este preferabil să se lucreze
în trening şi să se evite consumul exagerat de lichide şi alimente după
şedinţa de gimnastică. De asemenea este indicat ca cel puţin de 2 ori pe
săptămână antranamentul să fie urmat de o scurtă şedinţă de saună (10-15
min.) cu caracter igienic şi un masaj general.
Se va pune accent pe exerciţiile de gimnastică abdominală, respiratorieşi articulară, folosindu-se mişcări de amplitudine mare. Bicicleta
ergonomică este considerată eficientă în această terpie, lucrându-se la ritm
mediu de intensitate cu accelerări maximale de 5-6 secunde (1-2 accelerări
pe minut). Dintre activităţile sporzive indicate în acest scop: alergarea (15-
20 min.) practicată de 2-3 ori pe săptămână, la o frecvenţă cardiacă de
130-140 pulsaţii pe min.; mersul pe bicicletă de 2-3 ori pe săptămână (60-90 de min.), vâslitul în timpul verii şi toamnei de 2-3 ori pe săptămână
(30-45 min.), înotul pe toată durata anului (şedinţe săptămânale de 3-4 ori
pe săptămână a 30-45); sporturile de iarnă (patinaj, sanie, schi fond, şi
turismul e iarnă) activităţi de real folos în terapia complexă a obezităţii. Ca
o recomandare generală este aceea de a fi atenţi ca ceea ce se câştigă prin
efort să nu fie înlocuit prin alimentaţie post-efort. În acelaşi timp nu poate
fi neglijat, în tratamentul obezităţii, nici un efort psihologic pe care îl
obţinem prin sport, un tonus muscular mai bun, un psihotonus superior,
fiind prese de reuşită şi de cooperarea a pacientului în această dificilă
luptă.
În orice caz tratamentul obezităţii, nu numai în staţiuni, alături de dieta
hipocalorică şi raţia fragmentată, kinetoterapia simplă (gimnastică
62
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 63/95
medicală, activitate sportivă etc.) sau asociată factorilor naturali de mediu
(apă, aer, soare) reprezintă mijloace terapeutice obligatorii, de o mare
semnificaţie terapeutică, (superioare în ansamblu terapieimedicamentoase), care nu pot lipsi din nici o schemă corectă de tratament .
În lucrarea „ Ghid de recuperare funcţională” de Dumitru Dumitru se
recomandă în recuperarea obezităţii:
1. alimentaţie hipocalorică, 1200 cal. pe zi;
2. mărirea consumului caloric, prin mers, sport, gimnastică zilnică
cu exerciţii sintetice fără a fi de forţă (sărituri, căţărări, jocuri cu
mingea);
3. masaj;
4. viaţă igienică şi activitate fizică zilnică, fărăsedentarism……mai
recomandă şi un scurt program de exerciţii fizice:
târâre pe abdomen, înaintând simultan cu braţul şi piciorulopus
târâre pe coate, mutând simultan braţul şi piciorul opus
târâre pe o latură
târâre pe abdomen, mutând ambele braţe deodată, fără
ajutorul picioarelor
şezând cu braţele pe şold sau întinse înainte: târâre pe
şezută, mutând piciorul şi bazinul de aceeaşi parte înainte,
apoi partea cealaltă
şezând: târâre pe şezută, folosind călcâiele pentru
tracţiune, flexând din genunchi membrele inferioare
63
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 64/95
sărituri pe loc, cu depărtarea şi apropierea picioarelor, sau
cu forfecarea lor, unul înainte, celălalt înapoi
săriturila coardă, pe ambele picioare
din alergare uşoară, sărituri peste obstacole mici
sărituri laterale cu trecere peste ladă sau bancă
sărituri din elan cu atingerea unui obiect suspendat
sărituri combinate cu mişcări de braţe
căţărare cu braţul şi piciorul şi braţul opus, simultan,
corpul apropiat de scară
căţărare folosind ambele braţe simultan şi apoi săltare pe
un picior, cu schimbarea lui pe cealaltă treaptă
căţărare prin săltare, mutând ambele mâini deodată şi apoi
ambele picioare deodată
căţărare prin săltare, mutând numai picioarele din treaptă
în treaptă până la ghemuire, apoi întinderea lor şi mutarea
braţelor din ce în ce mai sus pe o scară, până la întinderea
completă a trunchiului
În concluzie trebuie să se ştie că eficienţa maximă a exerciţiilor fizice
se obţine numai prin eforturi fizice moderate dar zilnice practicate toată
viaţa
64
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 65/95
65
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 66/95
Ipoteză
Categoria de subiecţi vizaţi în cercetare au nevoie de un set deexerciţii propuse prin programul kinetic care să amelioreze şi săcombată obezitatea
I. Material şi Metodă
I.1. Material
Am lucrat în cadrul unui cabinet particular de fitness şi gimnastică
aerobică timp de 2 ani (2000 – 2002) fapt ce mi-a permis selectarea unui
grup de 30 de persoane obeze şi dat fiind incidenţa mai mare a afecţiunii în
rândul persoanelor de sex feminin, grupul a fost alcătuit în exclusiv de femei.
Acest eşantion l-am împărţit în alte două grupuri:
un grup „A” format din 15 persoane care a aplicat programul de
kinetoterapie în mod inconstant, cu perioade de renunţare la acesta şi
revenirii după intervale variabile de timp;
66
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 67/95
un grup „B” care a urmărit în mod constant programul kinetic
recomandat de mine.
De remarcat că pacienţii din ambele grupuri au recurs la tratament prinregimuri de restriţie alimentară (în special cele disociate din diferite
publicaţii care promiteau rezultate revoluţionare de scurtă durată şi uşor de
urmat) şi medicaţie (geluri anticelulitice, anorexigene, diuretice, ş.a.). Toate
aceste tratamente, datorită efectelor imediate (ale unora) dar de scurtă durată,
au afectat mult starea psihică a pacienţilor scăzându-le în mod evident
încrederea în reuşita oricărui tip de tratament de recuperare a obezităţii, ceeace a îngreunat la început urmărirea programului recomandat de mine şi a
determinat inconsecvenţa persoanelor din primul grup.
La ambele grupuri s-a efectuat acelaşi program kinetic, cu personalizarea
acestuia în funcţie de pacient, ţinând cont de vârstă şi afecţiuni asociate.
I.2. Metodă
Programul kinetic aplicat de mine în scopul recuperării obezităţii a
constat într-un program de gimnastică aerobică, un complex de exerciţii cu
gantere şi exerciţii fizice la diferite aparate.
Înainte de începerea programului fiecărui pacient i s-a testat
capacitattea de efort fiindui aplicat „Proba Ruffier”, iar pe toată perioada
antrenamentului le-am urmărit frecvenţa cardiacă în scopul evităriiaccidentelor;în cazul în care pacientul a depăşit 80% din frecventa cardiaca
maxim admisa pentru un antrenament aerob (F.C.max=220-Vârsta) a fost
oprit pentru a se odihni. Astfel daca o persoană de 40 de ani a depăşit
plafonul de 144 de bătăi pe minut (220-40=180, 80%*180=144), a fost oprită
de la exerciţii. Urmărirea frecvenţei cardiace s-a făcut prin intermediul
pulsiometrelor ataşate la diferitele aparate de exerciţii fizice, precum şi prin
67
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 68/95
intermediul a două pulsiometre portabile pe care le-am folosit în timpul
practicării programului de gimnastică aerobică şi a complexului de exerciţii
cu gantere.Exerciţiile fizice de la aparate au fost efectuate pe biciclete medicinale
(la prima şedinţă au efectuat 3 min. şi apoi am adăugat la fiecare şedinţă câte
15 secunde pâna la limita de 6 min.), benzi de alergare, stepper-re,
cicloergometre (toate în acelaşi algoritm), exerciţiile abdominale au fost
efectuate la A.B.Roler-re (la început au făcut câte 30 de repetări adăugând la
fiecare şedinţă câte 5 repetări până la 60 de repetări) şi repetate la dupăfiecare aparat.
68
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 69/95
Programul de gimnastică aerobică a fost efectuat după terminarea
exerciţiilor la aparate. Exerciţiile de alergare şi săriturile sunt executate pe
loc. Durata programului este de aproximativ 40 de minute.
bicicleta medicinala banda de alergare cicloergometru
steper ergometru
multifunctional A.B.Roler
69
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 70/95
PROGAMUL DE GIMNASTICĂ AEROBICĂ
1. Joc de gleznă, 2x8 timpi;
2. Stând depărtat, mâinile pe şolduri, flexia şi extensia gâtului cu arcuire,
2x8 timpi;
3. Stând depărtat, mâinile pe şolduri, pendulări dreapta/stânga de gât cu
arcuire, 2x8 timpi;
4. Stând depărtat, mâinile pe şolduri, răsuciri laterale de cap
stânga/dreapta cu arcuire, 2x8 timpi;
5. Stând depărtat, mâinile pe şolduri, rotări de cap spre dreapta 2x8 timpi
şi spre stânga 2x8 timpi;
6. Stând depărtat, braţele pe lângă corp, ridicări şi coborâri alternative de
umeri, 2x8 timpi;
7. Stând depărtat, extensie de trunchi cu braţele lateral, rotunjirea spatelui
cu bârbia în piept şi ducerea braţelor prin lateral înainte, 2x8 timpi;
8. Stând depărtat, braţele deasupra capului, rotări de trunchi cu atingerea
cu palmele podelei spre stânga şi spre dreapta 4x8;
9. Stând depărtat cu mâinile prinse deasupra capului, rotări de bazin spre
stânga şi spre dreapta 4x8 timpi;
70
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 71/95
10. Stând depărtat, ducerea braţelor prin lateral sus cu bătaia palmelor
deasupra capului şi aplecare lateral dreaptă. cu palma sprijinită pe genuchi,
braţul stâng oblic sus, palma răsucită spre înapoi (întindere) 8 timpi, aceeaşimişcare spre stânga 8 timpi;
11. Stând depărtat, braţele îndoite în dreptul umerilor cu pumnii strânşi,
aplecări laterale de trunchi cu întinderea braţelor şi deschiderea pumnilor cu
degetele depărtate, 8 timpi spre dreapta şi 8 timpi spre stânga;
12. Stând depărtat, braţele deasupra capului, îndoirea lateral dreaptă de
trunchi cu ducerea mâinii drepte la genunchiul drept şi mâna stângă întinsă laspate, revenire, 2x8 timpi; , îndoirea lateral stângă de trunchi cu ducerea
mâinii stângi la genunchiul stâng şi mâna dreaptă întinsă la spate, revenire,
2x8 timpi; acelaşi exerciţiu cu ducerea mâinii la gleznă;
13. Stând depărtat, braţele încrucişate la piept, îndoiri lateralede trunchi
spre stânga/dreapta cu un braţ sus cu palma răsucită spre înapoi şi un braţ jos
cu palma atingând glezna 8 timpi, revenire, şi aceeaşi mişcare pe partea
opusă 8 timpi;
14. Stând depărtat, braţele îndoite şi încrucişate cu palmele pe umeri,
coatele sus, răsucirea capului şi trunchiului cu îndoirea genunchilor, talpa
rămâne pe sol şi revenire cu genunchii întinşi, 2x8 timpi spre dreapta şi 2x8
timpi spre stânga;
15. Stând depărtat, aplecare înainte cu braţele lateral, cu arcuire, spatele
drept (capul în continuarea spatelui) 8 timpi apoi îndoiri înainte cu mâinile
apucate de glezne de la spate, bărbia în piept, 8 timpi;
16. Stând depărtat, trunchiul îndoit, braţul drept la glezna stângă, braţul
stângă întins la spate, răsucire de trunchi cu arcuire, 2x8 timpi, aceaşi miscare
pe glezna dreaptă 2x8 timpi;
71
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 72/95
17. Stând depărtat, cu palmele pe sol, spatele drept, cu capul sus,
genunchii îndoiţi, arcuiri cu împingerea bazinului spre înainte, 2x8 timpi,
apoi deplasarea palmelor spre înainte cu toata greutatea corpului pe mâini până se întind complet picioarele, ridicări pe vârfuri cu rularea completă a
tălpilor 2x8 timpi;
18. Stând depărtat, fandare laterală dreaptă cu braţele între picioare cu
palmele sprijinite pe sol arcuiri mari 8 timpi, revenire, aceeaşi mişcare spre
stângă, 8 timpi;
19. Stând depărtat, braţele înainte, fandare lateral înaltă dreaptă, revenire,fandare înaltă laterală stg, 2x8 timpi;
20. Stând depărtat, braţele lateral, fandare lateral înaltă dreaptă, revenire,
fandare înaltă laterală stângă, 2x8 timpi;
21. Stând depărtat, fandare înainte pe piciorul drept. cu palmele sprijinite
pe sol, arcuiri 8 timpi, retragere înapoi, pe piciorul din spate cu ambele
picioare întinse, palmele rămân pe sol, ridicarea vârfului piciorului din faţă
care rămâne sprijinit pe călcâi, arcuiri 8 timpi, aşezarea tălpii pe sol şi
ducerea capului cu arcuiri spre genunchi 8 timpi, schimvăm piciorul şi
executăm acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng în faţă 8 timpi, se repetă;
22. Joc de gleznă, 2x8 timpi;
23. Alergare cu călcâiele la şezut, 2x8 timpi;24. Alergare cu genunchii ridicaţi, 2x8 timpi;
25. Alergare cu pendularea gambelor înainte, 2x8 timpi;
26. Alergare cu pendularea gambelor lateral, 2x8 timpi;
27. Sărituri pe ambele picioare, 2x8 timpi;
72
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 73/95
28. Sărituri de pe un picior pe altul cu pendularea picioarelor înainte,
braţele întinse oblic în jos, 2x8 T;
29. Sărituri cu răsucirea genunchilor lateral spre stânga şi respectiv spredreapta, braţele sunt întinse lateral, 2x8 timpi;
30. Joc de gleznă, 2x8 timpi;
31. Stând depărtat, ridicarea brţelor prin lateral în sus cu inspir adânc, se
lasă braţele să cadă liber pe expir adânc, 2x8 T;
32. Aşezat depărtat, genunchii uşor flectaţi, tălpile pe sol, mâinile la ceafă,
îndoire de trunchi lateral dreapta cu arcuire, cu ducerea cotului drept în
spatele genunchiului drept, revenire, îndoire de trunchi lateral stânga cu
arcuire, cu ducerea cotului stâng ân spatele genunchiului stâng, 4x8 timpi;
33. Întindrea genunchilor în şezând depărtat şi repetarea exerciţilui
anterior 2x8 T;
34. Şezând depărtat cu genunchii întinşi, ducerea braţului pe piciorul opuscu apucare la nivelul genunchiului, celălalt braţ întins sus, îndoiri laterale cu
vârful degetelor la vârful picioarelor, 8 T spre dreapta şi 8 T spre stânga, apoi
la fiecare timp spre stânga şi spre dreapta cu schimbarea braţelor la verticală
şi extensie cu braţele lateral 2x8 T;
35. Şezând depărtat cu genunchii întinşi, aplecări înainte la piciorul drept
cu pieptul pe genunchi şi capul sus, mâinile apucate de gleznă, arcuiri 8 T, încontinuare arcuiri de trunchi începând de la piciorul drept şi până la şoldul
stâng, cu sprijinul palmelor pe sol şi răsucire mare stângă în final, 8 T,
aceeaşi mişcare cu plecare de pe piciorul stâng 8 T, se repetă tot de 2 ori, în
final oprire cu sprijinul palmelor pe sol între picioare, arcuiri cu fruntea pe
sol, arcuiri cu braţele întinse înainte 4x8 T;
73
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 74/95
36. Şezând , genunchii indoiţi, talpă-n talpă, apucat de vârfurile
picioarelor, arcuiri ale trunchiului cu fruntea la vârfurile picioarelor 8 T,
arcuiri alterale ale genunchilor 8 T, legănări laterale pe şezută 8 T, ridicare pegenunchi, cu palmele sprijinite pe călcâie la spate, extensia trunchiului cu
capul pe spate 2x8 T, revenire în şezând cu genunchii îndoiţi, talpă-n talpă,
exerciţiul se repetă de 3 ori;
37. Culcat pe spate, cu genunchii îndoiţi şi tălpile depărtate, gleznele
apucate cu mâinile: ridicarea bazinului sus şi revenire în 2 timpi 2x8 T, apoi
mai repede într-un timp, în continuare dăm drumul la glezne şi apropiemgenunchii ridicând apoi bazinul sus şi revenire în 4 timpi, apoi mai repede în
2 timpi 2x8 T, în continuare apropiem tălpile şi genunchii şi ridicăm bazinul
sus şi revenire foarte repede la 1 timp 2x8 T;
38. Culcat pe spate, genunchii îndoiţi la piept cu mâinile apăsăm genunchii
pe piept – expir, depărtăm genunchii. de piept în inspir, de trei ori;
39. Şezând cu genunchii indoiţi şi picioarele încrucişate (turceşte), braţele
lateral, valuri de braţe cu ducerea lor la spate palmă în palmă cu vârfurile
degetelor în sus şi capul se apleacă pe spate atingând vârful degetelor,
ducerea braţului prin lateral înainte răsucite cu palmele în afară, încleştarea
degetelor, îndoirea coatelor cu antebraţele răsucite, revenire, ridicarea
braţelor sus cu coatele îndoite, arcuiri din umăr spre înapoi, apucare de la
nivelul cotului drept şi ducerea antebraţului la ceafă, arcuiri spre stânga şispre drepta cu cotul stâng, fiecare exerciţiu se execută de 1x8 T;
40. Pe genunchi cu sprijin pe palme (patru labe), flotări, 4x8 T;
41. Culcat pe partea dreaptă: balansarea piciorului stâng sus-jos 2x8 T;
balansarea piciorului stâng cu genunchiul îndoit la piept şi întinderea
piciorului sus 2x8 T;
74
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 75/95
indoirea genunchiului drept, ridicarea piciorului stâng sus, arcuiri cu
piciorul stâng întins înainte cu talpa flexată 2x8 T;
balansări energice înainte cu vârful întins 2x8 T;
reluarea exerciţiului anterior cu piciorul sus laba piciorului flexată şi
arcuiri cu piciorul întins înainte 2x8 T;
apucat de glezna stângă, piciorul stăngă îndoit cu talpa pe sol,
balansarea piciorului drept sus-jos cu vârful întins 8 T şi cu vârful flexat 8 T,
totul se repetă de trei ori;
răsucire în culcat înainte (pe burtă) cu capul sprijinit pe pe braţul drept
întins celălalt îndoit cu palma pe sol, balansarea piciorului stâng sus-jos 4x8
T, ultimii 8 timpi piciorul este menţinut sus în extensie;
îndoirea genunchiului stâng şi apucarea gleznei cu mâna, răsucire
înapoi pe spate, culcat cu presarea gen stâng pe sol, braţul drept se menţine
pe sol oblic în sus cu palma pe sol; ridicare în şezând, cu sprijin pe antebraţul drept, piciorul stâng întins
sus apucat de gleznă cu mâna stângă: ridicarea piciorului drept întins sus-jos
4x8 T;
respiraţii din şezând cu picioarele încrucişate şi îndoite (turceşte) cu
palmele sprijinite pe genunchi;
acelaşi exerciţiu se repetă pe partea stângă;
42. Stând pe genunchi sprijin pe mâini (patru labe), balansarea piciorului
dr întins sus-jos 2x8 T;
43. Din aceeaşi poziţie balansarea piciorului drept cu genunchiul îndoit la
piept şi întins înapoi 2x8 T;
75
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 76/95
44. Pe genunchi cu sprijin pe antebraţe şi fruntea sprijinită pe dosul
palmelor, piciorul drept rămâne întins sus, îndoiri şi întinderi ale
genunchiului cu vârful întins 8 T, cu călcâiul flexat 8 T, se repetă de trei ori,acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng;
45. Pe genunchi, cu sprijin pe palme, ducerea piciorului drept indoit lateral
şi apoi cu piciorul întins alternativ 3x8 T, acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng;
46. Stând pe genunchi cu braţele întinse înainte, aşezare alternativ pe
coapsa dreapta şi apoi pe stânga 6x8 T;
47. Relaxare cu şezuta pe călcâie şi cu trunchiul aplecat înainte, fruntea
sprijinită pe sol, braţele îndoite pe lângă corp 2x8 T;
48. Stând pe genunchi cu şezuta pe călcâie şi trunchiul întinse înainte pe
sol, îndoirea braţelor cu coatele sus şi împingerea pieptului înainte în culcat
înainte cu sprijin pe palme şi extensia mare a trunchiului, ridicare în sprijin
pe genunchi şi pe palme şi rotunjirea spatelui cu bărbia în piept (ca o pisică
înfuriată), revenire, 4x8 T;
49. Şezând pe coapsa dreaptă cu sprijin pe palme, răsucire cu aşezare pe
coapsa stângă fără a atinge cu gen solul, se execută alternativ de 4x8 T;
50. Relaxare cu şezuta pe călcâie şi cu trunchiul aplecat înainte, fruntea
sprijinită pe sol, braţele îndoite pe lângă corp 2x8 T;
51. Culcat pe spate cu mâinile sub cap, bicicleta cu vârful întins 8 T şi cuvârful flexat 8 T, totul se repetă de patru ori, relaxare;
52. Culcat pe spate, forfecări de picioare 4x8 T, relaxare cu genunchii
flexaţi şi tălpile pe sol;
76
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 77/95
53. Culcat pe spate, cu genunchii îndoiţi şi depărtate şi tălpile pe sol, mâna
dreaptă sub cap, mâna stângă întinsă oblic înainte, ridicarea şi coborârea
trunchiului cu mâna stângă atingând genunchiul stâng, 4x8 T;54. Respiraţii cu genunchii îndoiţi şi depărtaţi şi tălpile pe sol;
55. Culcat pe spate, braţele lateral sprijinite pe sol, ridicarea ambelor
picioare la 45° faţă de sol şi îndoirea şi răsucirea genunchilor spre dreapta şi
apoi spre stânga, 4x8 T;
56. Culcat pe spate cu braţele pe lângă corp, ridicarea picioarelor întinse la
verticală 8 T, lumânarea 8 T, ducerea picioarelor întinse peste cap până când
vârfurile ating solul 8 T, ridicarea din nou în lumânare 8 T, rulare în şezând
cu picioarele întinse, de vârfuri apucat, arcuiri cu fruntea spre genunchi 8 T,
se repetă de trei ori;
57. Răsucire în culcat pe partea drept cu braţul drept întins sub cap şi
braţul stâng îndoit în dreptul abdomenului, ridicare în şezând ghemuit,
rostogolirea în culcat pe partea stângă, se execută alternativ dr-stg 4x8 T;
58. Culcat înainte cu bărbia sprijinită pe dosul mâinilor, relaxare, 2x8 T;
59. Culcat înainte cu bărbia sprijinită pe dosul mâinilor, extensii cu
ducerea braţelor lateral, revenire, 2x8 T, alternativ cu forfecări ale picioarelor
2x8T, se repetă de trei ori;
60. Culcat înainte cu bărbia sprijinită pe dosul mâinilor, relaxare, 2x8 T;
61. Culcat pe spate cu braţele sus – întindere mare- , apucat de genunchi,
rulare în şezând depărtat , aplecări înainte cu braţele printre picoare 8 T,
ridicare în stând ghemuit, arcuiri 8 T, ridicare treptat în stând depârtat cu
mâinile pe creştetul capului, relaxarea muşchilor prin lăsarea bruscă pe
călcâie după ridicarea pe vârfuri 8 T, cădere moale în ghemuit cu arcuire, se
repetă de trei ori.
77
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 78/95
Pentru exemplificarea practică a programului de gimnastică aerobică, am
ataşat lucrării un material video.
COMPLEXUL DE EXERCIŢII CU GANTERE durează în jur de 15 min.
1. Din stând, cu braţele lateral, palmele în sus, joc de gleznă, rotări mici
de braţe înainte, 2x8 timpi; rotări mici de braţe înapoi, 2x8 timpi; acelaşi
exerciţiu cu palmele în jos, înainte şi înapoi.
2. Din stând depărtat, braţele lateral, flexie şi extensie de coate, 4x8
timpi.
3. Din stând depărtat, trunchiul aplecat la 90°, braţele lateral, palmele
spre înapoi, flexia şi extensia coatelor, 4x8 timpi.
4. Din stând depărtat, braţele pe lângă corp, cotul la 90° , răsuciri de
trunchi spre dreapt şi spre stânga, capul rămâne nemişcat, privirea înainte 4x8
timpi.
5. Din stând braţele lateral, joc de gleznă, răsucirea pumnilor,
braţelor,umerilor, spre înapoi şi înainte 4x8 timpi.
6. Din stând depărtat, braţele sus, ganterele ţinute cu ambele mâini,
îndoirea şi întinderea coatelor la ceafă şi sus, deasupra capului 4x8 timpi.
7. Din stând depărtat întinse înainte, palmele faţă-n faţă, balansarea
şoldurilor lateral, forfecarea braţelor 2x8 timpi; acelaşi exerciţiu cu palmele
în sus 2x8 timpi; acelaşi exerciţiu cu palmele în jos.
8. Din stând depărtat, trunchiul aplecat înainte, braţele întinse la spate,
forfecări 4x8 timpi.
78
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 79/95
9. Din stând depărtat, palmele spre înainte, ridicări pe vârfuri cu braţele
îndoite la piept şi semigenoflexiuni cu ducerea braţelor întinse înapoi, 4x8
timpi.10. Din stând depărtat, indoirea trunchiului lateral dreapta cu ducerea
braţului drept întins pe lângă piciorul drept, pumnul stâng în axilă; aceeaşi
mişcare spre stânga, 4x8 timpi.
11. Din stând depărtat, fandare lateral dreapta cu ducearea cotului stâng la
genunchiul drept şi braţul drept întins înapoi, acelaşi exerciţiu spre stânga,
4x8 timpi.
12. Din stând depărtat, fandare lateral dreapta cu ducearea cotului stâng la
glezna dreaptă şi braţul drept întins înapoi, acelaşi exerciţiu spre stânga, 4x8
timpi.
13. Din stând depărtat, braţele pe lângă corp ridicarea braţelor prin lateral
în sus şi revenire cu palmele în jos, 4x8 timpi.
14. Din stând cu piciorul drept în faţă şi piciorul stâng în spate, genunchii
semiflexaţi, braţele întinse pe lângă corp, trunchiul aplecat înainte cu spatele
drept, ridicarea braţelor întinse în sus şi coborârea lor în dreptul
genunchiulor, 4x8 timpi.
15. Din stând depărtat, trunchiul aplecat la 90°, braţele întinse în
prelungirea trunchiului, îndoirea braţelor spre înapoi cu ducerea palmelor subaxilă, 4x8 timpi.
16. Din stând depărtat, trunchiul aplecat la 90°, braţele întinse înapoi cu
palmele spre înainte, îndoirea braţelor la piept şi întinderea lor înapoi, 4x8
timpi.
79
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 80/95
17. Din stând depărtat, trunchiul aplecat înainte, forfecarea braţeor în plan
sagital începând dintre picioare şi până deasupra capului cu extensie de
trunchi, 4x8 timpi.18. Din stând pe genunchi, bazinul între călcâie, braţele întinse oblic în
jos, ridicarea bazinuluiîn poziţia pe genunchi şi a braţelor oblic în sus şi
revenire, 4x8 timpi.
19. Din culcat pe spate cu braţele deasupra capului, ridicare în şezând cu
genunchii indoiţi, tălpile pe sol, aplecarea trunchiului cu braţele înainte şi
revenire, 4x8 timpi.
20. Din stând pe genunchi, braţele întinse lateral, aplecarea trunchiului
înapoi din genunchi cu ducerea braţelor întinse înainte şi revenire, 4x8 timpi
Pentru exemplificarea practică a programului de exerciţii cu gantere am
ataşat material video.
II. Rezultate
În scopul urmăririi rezultatelor obţinute din timpul tratamentulului am
recurs la măsurători periodice, (la începutul tratamentului, la 2 săptămâni şi
apoi lunar) ce au constat în măsurarea greutăţii şi a perimetrelor bazinului,
coapsei, taliei, maxim abdominal
Aceste date le-am introdus într-un tabel prezentat mai jos, codificate
astfel
Gr.a1→15 grupul A
Gr.b1→15 grupul B
80
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 81/95
t_ talia;
ş_ perimetrul bazinului;
c_ perimetrul coapsei;
a_ perimetrul abdominal maxim (specialiştii din domeniu
consideră că presoanele ce depăşesc 80 de cm. sunt considerate
obeze);
g_ greutatea; h_înălţimea.
pacient vârstă dimensiuni iniţiale dimensiuni
la
2 săptămâni
dimensiuni la
6 luni
h t ş c a g t ş c a g t ş c a g
Gr.a1
M.E.
45 1
6
0
8
3
1
0
3
6
2
1
0
4
71 8
1
1
0
0
6
0
1
0
1
69 8
3
1
0
5
63 1
0
5
71
Gr.a2
G.N.
25 1
65
8
3
1
11
6
5
1
03
66 8
0
1
10
6
4
1
00
65 8
5
1
12
65 1
03
67
Gr.a3
R.D.
33 1
6
7
7
9
1
0
0
6
1
9
4
68 7
7
9
7
5
9
9
2
68 7
8
9
8
60 9
4
68
Gr.a4
M.C.
26 1
6
8
7
9
1
0
1
5
8
9
1
70 7
9
1
0
0
5
7
9
0
69 8
0
1
0
0
59 9
2
69
81
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 82/95
Gr.a4
P.P
26 1
7
5
8
0
1
0
6
6
3
8
8
75 8
0
1
0
5
6
2
8
7
74 8
0
1
0
6
64 8
7
75
Gr.a5
C.L.
23 1
6
6
7
5
9
6
5
8
8
5
67 7
5
9
7
5
8
84 67 7
6
9
5
57 8
4
67
Gr.a6
A.A.
23 1
6
7
7
5
9
5
5
8
8
9
70 7
7
9
5
5
8
89 70 7
6
9
5
58 8
9
71
Gr.a7
C.C
36 1
6
4
7
3
1
0
0
5
7
9
0
68 7
2
9
8
5
6
90 68 7
2
9
7
56 8
9
66
Gr.a8
R.M.
26 1
6
5
7
4
9
8
5
6
9
0
67 7
3
9
8
5
6
90 67 7
2
9
7
54 8
8
66
Gr.a9
R.E
39 1
6
9
8
3
1
1
1
6
5
9
8
72 8
1
1
0
9
6
4
97 72 8
2
1
0
9
64 9
7
71
Gr.a10
M.M
25 1
5
5
6
8
8
7
5
4
9
0
66 6
8
8
7
5
3
88 65 6
7
8
7
53 8
7
64
Gr.a 11
B.G.
26 1
6
8
8
3
1
1
1
6
5
9
8
71 8
3
1
1
1
6
5
97 70 8
3
1
1
0
65 9
7
70
Gr.a12
C.L.
26 1
6
7
8
0
1
0
8
5
9
8
8
70 7
9
1
0
6
5
8
88 69 7
9
1
0
6
58 8
7
69
Gr.a13
M.V.
24 1
6
7
2
9
5
5
2
8
9
66 7
3
9
5
5
0
88 65 7
1
9
4
52 8
8
65
82
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 83/95
2
Gr.a14
D.S.
16 1
57
7
3
9
7
5
6
8
4
65 7
2
9
5
5
6
82 64 7
2
9
5
55 8
2
64
Gr.a15
M.C.
24 1
6
0
7
4
9
8
5
7
9
0
70 7
2
9
8
5
6
88 69 7
4
9
9
57 8
9
69
Gr.b.1R.L.
45 15
8
84
11
0
63
10
0
72 83
10
9
63
99 71 77
10
2
58 93
65
Gr. b 2
G.A.
15 1
4
9
8
1
1
1
2
6
7
9
8
69 8
1
1
1
0
6
6
97 68 7
3
9
9
59 8
7
60
Gr. b 3
D.G.
26 1
57
7
7
9
8
6
0
8
7
70 7
6
9
6
5
9
86 69 7
7
9
6
59 8
4
70
Gr. b 4
C.D.
35 1
7
8
8
3
1
0
7
5
8
9
9
81 8
3
1
0
5
5
7
97 80 7
1
9
6
53 9
1
73
Gr.b 5
H.M.
50 1
5
4
8
8
1
0
4
6
1
9
7
65 8
7
1
0
2
6
0
96 64 8
1
9
9
57 9
0
60
Gr.b 6
B.A.
32 1
6
0
8
6
1
0
7
6
2
1
0
4
73 8
5
1
0
5
6
2
10
3
72 8
5
1
0
3
62 1
0
3
72
Gr.b 7
S.L.
47 1
6
5
9
7
1
1
2
6
3
1
0
4
76 9
6
1
1
0
6
2
10
3
75 8
9
1
0
4
57 9
5
68
Gr.b 8 32 1 1 1 6 1 78 9 1 6 10 77 9 1 63 1 67
83
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 84/95
L.C. 6
9
0
1
2
5
8 0
8
9 2
2
8 7 3 1
2
0
1
Gr.b 9P.L. 18 1
7
3
80
11
3
69
98
73 79
11
1
68
98 71,5
68
10
0
63 85
62
Gr.b 10
M.I
55 1
5
8
8
9
1
0
6
6
0
9
6
69 8
9
1
0
5
5
9
9
5
67 7
8
1
0
5
59 9
6
67
Gr.b 11
H.P.
26 1
6
4
8
9
1
1
6
6
7
1
0
6
78 8
8
1
1
5
6
7
1
0
5
76 7
9
1
0
3
61 9
4
65
Gr. b12
C.D.
13 1
4
4
9
5
1
0
6
6
2
1
0
2
60 9
4
1
0
5
6
1
1
0
2
59 7
9
1
0
0
55 9
5
49
Gr.b 13
M.M.
30 1
6
0
9
0
1
0
8
6
2
1
0
2
67 8
9
1
0
7
6
2
1
0
2
66 8
3
1
0
2
56 9
6
58
Gr.b 14
C.M.
58 1
5
7
7
8
9
9
5
8
8
9
66 7
6
8
8
5
7
8
9
64 7
1
9
1
47 8
6
57
Gr.b 15
H.M.
41 1
5
7
1
0
3
1
2
3
6
9
1
2
0
99 1
0
2
1
2
1
6
8
1
1
8
96 9
5
1
1
1
63 1
0
8
83
Din datele prezentate se poate observa că în rândul persoanelor din
primul grup rezultatele sunt irelevante, având în vedere şi faptul că rezultatele
s-au urmarit în perioada februarie→iulie şi trebuie luată în vedere şi o
84
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 85/95
anumită scădere în grutate datorată pierderilor de lichide prin transpiraţie din
perioada de vară.
Pacienţii din Gr.a au manifestat şi o anumită inconstanţă în efectuarea programului kinetic alternând perioadele de activitate intensă cu cele de
renunţare, lucru ce a contribuit şi el la aceste rezultate.
diagrama de rezultate generale pt Gr.a
53%
20%
27%
1 2 3
După cum se observă 53% din paciente au stagnat, 20% au înregistrat
o mică scădere în grutate şi 27% au luat în grutate în medie un kilogram.
diagrama cu rezultate generale pt Gr.b
80%
13%7%
1 2 3
85
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 86/95
Spre deosebire de acest grup, grupul b, care a urmat în mod constant
programul kinetic recomandat de mine, 80% din pacienţi au înregistratrezultate excelente, 13% au avut rezultate irelevante şi doar la 7% din
pacienţi s-a observat o uşoară creştere ponderală (cauzată poate şi de o
motivaţie scăzută şi diferitele suferinţe asociate ce le-a stânjenit aplicarea
programului kinetic).
evoluţia greutăţii în Gr.a
58
60
62
64
66
68
70
72
74
76
1 2 3 4 5 6
luni
k i l o g r a m e
Dacă introducem rezultatele evoluţiei greutăţii pe parcursul a şase luni
într-un grafic se observă inconstanţa rezultatelor din grupul „a” şi scaderea
constantă în greutate a majorităţii pacienţilor din grupul „b”. Această tendinţă
se poate observa şi în cazul graficelor ce prezintă evoluţia rezultatelor
celorlalte măsurători efectuate de mine pe perioada de şase luni.
86
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 87/95
EMBED Excel.Chart.8 \s
evoluţia greutăţii în Gr.b
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1 2 3 4 5 6
luni
k i l o g r a m e
evoluţia perimetrul abdominal în
Gr.a
0
20
40
60
80
100
120
1 2 3 4 5 6
luni
c m
87
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 88/95
evoluţia perimetrul abdominal în
Gr.b
0
20
40
60
80
100
120
140
1 2 3 4 5 6
luni
c m
88
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 89/95
III. Discuţii
Se constată că scăderea ponderală depinde de motivaţia personală,
intrinseca, a pacienţilor (în cazul în care pacientul a încercat fără succes
diferite cure de slăbire, există posibilitatea ca acesta să fie cu atât mai
neîncrezător în kinetoterapie), de efortul depus, de ajutorul şi încrederea
acordată de familia acestuia (lipsa de încurajare din partea familie poate duce
uşor la renunţare).De remarcat este şi creşterea eficienţei recuperării obezităţii dacă
pacienţii au completat efectele programului kinetic cu efectele masajului şi
saunei. Astfel le-am recomandat ca după terminarea exercitiilor fizice, să
facă şi o şedinţă de 30 minute de masaj general, care pe lângă efectele de
relaxare fizică, recuperare după efort şi potenţarea stimulării a circulaţiei
periferice (foarte des afectată la obezi) are şi un efect psihologic important(unii pacienţi lucrează mai eficient gândindu-se că la finalul programului de
exerciţii fizice îi aşteaptă „plăcerea masajului”). Efectuarea unei şedinţe de
saună după masaj sau alternativ (o şeinţă de masaj într-o zi si o şedinţă de
saună într-o altă zi), este ideală în special pentru persoanele cu retenţie
hidrică crescută care cu acestă ocazie vor elimina o cantitate de apă aflată în
exces.
Masaj şi Saună
89
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 90/95
Un factor extrem de important s-a dovedit practicarea în perioadele de
vacanţă a hidrokinetoterapiei. Astfel pacientele care în timpul sejururilor
petrecute în diverse staţiuni balneoclimaterice au apelat la acesteată metodăterapeutică au înregistrat un randament mult crescut în procesul de recuperare
a obezităţii.
IV. Concluzii
Obezitatea este una din problemele cu care se confruntă lumea
contemporană, statisticile indicând o creştere continuă a cazurilor de
obezitate la nivel mondial.
Sensurile care se dau obezităţii la nivelul simţului comun sunt diferite:
e o boală, e un semn al prosperităţii a bogăţiei, e o trăsătură fizică considerată
în popor frumoasă („omul gras e şi frumos”); nu există de fapt obezitate ci
doar o creştere în greutate, obezitatea e asemenea unei boli incurabile.
Varietatea de semnificaţii crează o confuzie în jurul termenului de
obezitate astfel încât riscăm să-l folosim în contexte cu totul inadecvate.
Pentru a înlătura această ambiguitate specialiştii oferă mai multe definiţii ale
obezităţii. Dintre cele mai des vehiculate definiţii patru se impun a fi
menţionate: definiţia fiziologică ce pune accentul pe hipertrofia ţesutului
adipos;
definiţia medicală ce accentuează legătura dintre greutate şi
starea de sănătate;
90
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 91/95
definiţia statistică ce pune accentul pe raportarea la o greutate
„ideală”, „recomandabilă”;
definiţia statistică ce aduce în prim plan confortul fizic şi psihic pe care îl poate aduce o greutate optimă.
Precizarea semnificaţiei conceptului nu înseamnă a alege una din
aceste definiţii ci se impune integrarea conceptului în contextul multitudinii
de factori ce îl generează şi precizarea particularităţilor prin care se
caracterizează.
Până la ora actuală specialiştii sunt de acord că putem vorbi de două
categorii de cauze ale obezităţii:
1. exogene: aport alimentar execesiv, specific profesional, stilul de
viaţă, stresul ş.a.;
2. endogene: datorate unor afecţiuni nervoase, glandulare (precum
afecţiuni hipotalamice, tiroidiene, corticosuprareanle, pancreatice, disfuncţiiale glandelor sexuale, sarcină).
Fiecărei categorii de cauze îi corespunde o formă de obezitate ex:
obezitate simplă;
obezitate neuro-glandulară.
Delimitarea acestor forme de obezitate nu este foarte strictă deoarececercetările arată că formele simple pot evolua spre forme endogene. Aceste
forme prezintă o serie de particularităţi în funcţie de natura lor, vârsta la care
se instalează, contextul fiziologic şi sexul individului (obezitate infantilă,
obezitate postgravidică ş.a.).
Ţinând cont de formele de obezitate se impune recomandarea unui
tratament. Tratarea obezităţii este foarte complexă, presupunând efortul
91
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 92/95
susţinut al mai multor specialişti: medic, nutriţionist, kinetoterapeut, psihlog.
Pe lângă aceştia un rol major revine subiectului care trebuie să fie motivat şi
conştient de necesitatea de a slăbi şi familiei care trebuie să îl încurajeze.Astăzi în românia doar la nivel teoretic se discută de elaborarea unor
programe terapeutice cuprinzând participarea mai multor specialişti în timp
ce în alte ţări există numeroase programe în acest sens.
Din punct de vedere teoretic există 4 mijloace de tratament:
medicamentos, regimuri restrictive, chirurgical, ceşterea activităţii fizice. În
practică aceste metode se întrepătrund contribuind la ameliorarea obezităţii.Fiecare tratament are aventaje şi dezavantaje. Astfel administrarea
extractelor tiroidiene sau a hormonului pur a fost preconizată pentru a creşte
catabolismul în general şi catabolismul lipidic în special însă în prezent,
aceste extracte tiroidiene sunt proscrise în obezitate, deoarece ele produc
amiotrofie şi mixedem secundar. Regimurile vegetariene îşi dovedesc
eficacitate dar ele pot fi cu greu suportate de persoane care au crescut într-unregim bazat pe multă carne. Intervenţiile chirurgicale sunt după părerea
majorităţii specialiştilor cel mai puţin indicate în aceste situaţii datorită
complicaţiilor nutriţionale severe ce apar postoperator. Exerciţiile fizice
prezintă cele mai multe avantaje (nu este o metodă invazivă precum chirurgia,
nu are efectele secundare ale substanţelor medicamentoase şi spre deosebire
de regimurile vegetariene spre exemplu pot fi efectuate de oricine).Conştientizarea dezavantajelor tratamentului e necesară deoarece de
multe ori indiviziinu aleg metoda terapeutică pe criteriul eficacităţii ci pe alte
criterii: scădre ponderală rapidă, efort minim efect maxim, metoda cea mai
ieftină şi cea mai comodă. Metodele alese iraţional fără consultul
specialiştilor oferă efcte superficiale şi pentru o perioadă redusă de timp.
92
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 93/95
Orice tratament al obezităţii, implică cu necesitate efortul fizic
(program kinetic organizat sistematic ), ce oferă organismului posibilitatea de
a-şi crea un echilibru în mod natural fără suprasolicitări.Deasemeni tratamentul obezităţii este cu atât mai eficient cu cât
obezitatea e semnalată timpuriu, cronicizarea acesteia implică un efort mai
mare şi de lungă durată.
Deoarece la noi nu există o informare a populaţiei asupra riscurilor
prezentate de obezitate, cei mai mulţi încep un tratament atunci când medicul
recomandă scăderea în greutate ca o soluţie pentru îmbunătăţirea stării desănă tate, a confortului psihic şi nu în ultimul caz creşterea duratei de viaţă.
Concluzionând în tratamentul obezităţii am scos în evidenţă că
tratamentul kinetoterapeutic, efectuat pe eşantionul propus, alături de
celelalte metode de recuperare (saună, masaj, regim alimentar echilibrat)
am obţinut rezultate pozitive în proporţie de 80% din cazuri ceea ce
notifică faptul că programul kinetic este un factor esenţial în recuperarea
obezităţii.
93
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 94/95
Bibliografie
1. Carmina Liana Tarabas, „Tehnici de explorare
funcţională în practica medicului specialist de medicină
sportivă”, Ed. Evrika Br. 1999.
2. D. Lacatîş, Gh. Creţeanu, „Obezitatea”, Ed. Junimea 1978.
3. Jaroslav Kiss, „Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală”,
Ed. Medicală 1977.
4. Ionel A. Bratu, „Gimnastică pentru prevenirea şicorectarea deficienţelor fizice”, Ed. Sport-Turism 1977.
5. Iulian Mincu, „Ghidul Terapeutic al obezităţii”, Ed. Sport-
Turism 1971.
6. Marcela Pitiş, „Obezitatea”, Ed. Medicală 1971.
7. Marta Boroga, Lazăr Boroga, „Condiţia fizică şi sportul”,
Ed. Sport-Turism 1989.
8. Nicolae Gogulescu, „Antropologie”
9. Richard Jenkins, „Fitness. Gimnastică pentru toţi”, Ed.
A.A. 2001, 2001.
10. Magazin Ştiinţific, 12.Apr.2002
94
5/12/2018 Mad Ali Nap Roe Ict - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/mad-ali-nap-roe-ict 95/95
11. Ştiinţă şi Tehnică, Nr.11, 2001
95