macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

16
Director Daniel Albu Anul IV - Nr. 129 21 noiembrie 2011 Ziar săptămânal regional - Arad, Timiº, Caraº-Severin, Hunedoara, Bihor Se distribuie gratuit EUROPEANUL UVVG a organizat Simpozionul Naţional ASTRA – 150 de Ani (1861 - 2011) de la întemeierea „Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” În perioada 11 – 13 noiembrie 2011 a avut loc, la Belgrad, cel de-al şaselea Forum BPW (Business and Professional Women) Danube Net organizat de Clubu- rile BPW din Nis (Serbia) şi BPW Pola (Croaţia), cu tema WOMEN’S NET- WORKING – A NECESSITY FOR SUC- CESS AND EQUALITY. Dintre personalităţile cu funcţii impor- tante, care au participat din partea gazdelor, amintm: directoarea pentru egalitatea şan- selor din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, preşedintele Camerei de Comerţ Sârbe, o membră a Comitetului Economic şi Social European şi membre ale Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională. Conducerea internaţională a BPW a fost reprezentată la nivel înalt prin Gabriel- la Canonica, cea care a fost timp de câţiva ani prim- vicepreşedintă a BPW pe plan mondial, prin Sabine Schmelzer, coordo- natoarea europeană a BPW şi Giuseppina Seidita, şefa de proiecte a Comitetului BPW Internaţional. România a fost prezentă la această con- ferinţă printr-un grup de cinci membre ale BPW Arad, asociaţie condusă de Prof. dr. Dorina Ardelean, care s-a implicat şi de această dată în reuşita acestui demers mul- tinaţional. S-au purtat discuţii interesante, s-a făcut schimb de bune practici, au fost iniţiate sau consolidate relaţii de colabora- re în vederea unor proiecte viitoare con- crete care să contribuie la un statut imbu- nătăţit al femeii în lumea de azi. Proiectul BPW Danube Net, coordo- nat la nivel internaţional de Marion Volk, se desfăşoară anual într-o ţară riverană Dunării; vă reamintim că pentru ediţia din 2008, foarte apreciată de staff-ul euro- pean, rolul de gazdă i-a revenit clubului BPW Arad. Forumul BPW Danube Net, la a VI-a ediţie „Până în vara anului viitor, toate drumurile vor fi asfaltate” Interviu cu Şerb Militon, primarul comunei Livada

Transcript of macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Page 1: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

DirectorDaniel Albu Anul IV - Nr. 129 21 noiembrie 2011 Ziar săptămânal regional - Arad, Timiº, Caraº-Severin, Hunedoara, Bihor Se distribuie gratuit

EUROPEANULUVVG a organizat Simpozionul Naţional ASTRA – 150 de Ani(1861 - 2011) de la întemeierea „Asociaţiunii Transilvanepentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român”

În perioada 11 – 13 noiembrie 2011 aavut loc, la Belgrad, cel de-al şaseleaForum BPW (Business and ProfessionalWomen) Danube Net organizat de Clubu-rile BPW din Nis (Serbia) şi BPW Pola(Croaţia), cu tema WOMEN’S NET-WORKING – A NECESSITY FOR SUC-CESS AND EQUALITY.

Dintre personalităţile cu funcţii impor-tante, care au participat din partea gazdelor,amintm: directoarea pentru egalitatea şan-selor din Ministerul Muncii şi ProtecţieiSociale, preşedintele Camerei de Comerţ

Sârbe, o membră a Comitetului Economicşi Social European şi membre ale AgenţieiNaţionale pentru Dezvoltare Regională.

Conducerea internaţională a BPW afost reprezentată la nivel înalt prin Gabriel-la Canonica, cea care a fost timp de câţivaani prim- vicepreşedintă a BPW pe planmondial, prin Sabine Schmelzer, coordo-natoarea europeană a BPW şi GiuseppinaSeidita, şefa de proiecte a ComitetuluiBPW Internaţional.

România a fost prezentă la această con-ferinţă printr-un grup de cinci membre aleBPW Arad, asociaţie condusă de Prof. dr.Dorina Ardelean, care s-a implicat şi de

această dată în reuşita acestui demers mul-tinaţional. S-au purtat discuţii interesante,s-a făcut schimb de bune practici, au fostiniţiate sau consolidate relaţii de colabora-re în vederea unor proiecte viitoare con-crete care să contribuie la un statut imbu-nătăţit al femeii în lumea de azi.

Proiectul BPW Danube Net, coordo-nat la nivel internaţional de Marion Volk,se desfăşoară anual într-o ţară riveranăDunării; vă reamintim că pentru ediţiadin 2008, foarte apreciată de staff-ul euro-pean, rolul de gazdă i-a revenit clubuluiBPW Arad.

Forumul BPW Danube Net, la a VI-a ediţie„Până în vara anuluiviitor, toate drumurile

vor fi asfaltate”Interviu cu Şerb Militon,primarul comunei Livada

Page 2: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Noiembrie 2011 Actualităţi

- Ce ne puteţi spune desprecolaborarea cu edilii adminis-traţiei publice din comuna Liva-da?

- Colaborarea pe care Consi-liul Judeţean Arad o are cu admi-nistraţia publică din Livada, con-dusă de dl. primar Militon Şerb,este foarte bună şi are ca scop rea-lizarea, cât mai repede şi cât maibine, a unor obiective de pe razacomunei.

- Cum comentaţi dezvoltareacomunei Livada?

- Consider că, în ultimii ani,comuna Livada s-a dezvoltat foartefrumos, atât din punct de vedere alinfrastructurii sociale cât şi urba-nistic. Practic, cele două localităţide pe raza comunei – Livada şi Sân-leani – s-au unit, iar rezultatul esteîn favoarea cetăţenilor şi a celor caredoresc să se stabilească în aceastăfrumoasă comună arădeană.

- Ştim că şi dvs. deţineţi ocasă în construcţie în comună.

- Aşa este. Am început aceastăconstrucţie în urmă cu doi ani şisper ca în primăvara anului viitorsă reuşesc finalizarea ei. Atât eu,

soţia dar şi copiii ne dorim foartemult să ne mutăm cât mai repedela Livada. Este o comună frumoa-să, foarte bine poziţionată în raportcu Aradul, cu oameni gospodari şiospitalieri.

- Comuna Livada puneaccent şi pe partea culturală. Cene puteţi spune din acest punctde vedere?

- Vreau să-l felicit pe domnulprimar pentru că a înfiinţat unansamblu de cântece şi dansuripopulare, dar şi pentru faptul că seapropie de finalizarea nouluicămin cultural de care comunitateaare mare nevoie. Cred că este dedatoria noastră, a celor care sun-tem în administraţie, să facem totce putem pentru ca moştenirea atâtde frumoasă, pe care părinţii şibunicii noştri ne-au lăsat-o, să otransmitem mai departe către tână-ra generaţie.

- Ce le promiteţi locuitorilorcomunei Livada?

- Că vom continua împreună,cu încredere şi optimism, să con-struim comuna Livada şi judeţulArad în folosul cetăţenilor. În ceeace priveşte comuna Livada, în vii-torul apropiat ne vom concentrape finalizarea căminului cultural,dar şi pentru asfaltarea a 5,7 km destrăzi de pe raza comunei prin pro-gramul derulat de Ministerul Dez-voltării Regionale.

Anamaria Marc

– Am observat că v-aţi con-struit o casa în Livada. Cum afost, greu sau uşor?

– Destul de greu.– Terenul l-aţi primit de la

primărie?– Da, terenul l-am primit gratis

de la primărie.– Cum aţi primit acest

teren?– M-am încadrat în condiţiile

legii care a fost dată privind atri-buirea locurilor de casă şi anumeam fost căsătorit, avem un copil,am obţinut acel punctaj care eranecesar pentru a beneficia de acestteren.

– Soţia, familia, sunt bucuroşică aveţi acum o casă a d-voas-tră?

– Bineînţeles pentru că noi amstat în casa părintească, unde mailocuia o soră de-a mea, practiceram trei familii într-o casă, daracum totul este foarte bine.

– În ce stadiu vă aflaţi culucrările şi cam cât aţi investitpână acum?

– Mă apropii de finalul lucrări-lor de construcţie, mai am de lucrula finisările interioare şi exterioare.În privinţa preţului, eu am prinsperioada în care mâna de lucru eradestul de scumpă, iar la un calculestimativ, până acum am investit25.000 de lei.

– Cam câţi bani estimaţi cămai aveţi nevoie?

– Eu cred că aproximativ încă5.000 de lei pentru a o termina.

– Munciţi şi d-voastră lacasă?

– Sigur, am făcut lucrări şi înregie proprie pentru a mai scădeadin costuri.

– Ce suprafaţă de teren aveţialocată şi în ce a constat con-strucţia?

– Am alocaţi 300 de metripătraţi, iar casa este compusă dindemisol, nivelul întâi şi mansardă,aproximativ 260 metri pătraţi.

– În ce an aţi primit terenul şicine era primar?

- În anul 2008, iar primar era şieste dl. Militon Şerb.

Comuna Livada are oameni har-nici şi lucrul acesta se vede încă de laintrarea în fiecare localitate care apar-ţine acestei comune arădene. Prima-rul Şerb Militon şi-a dorit o comuni-tate modernă, iar investiţiile îninfrastructură, drumuri, şcoli, ilumi-nat, se văd la tot pasul. Cetăţenii dinLivada sunt foarte mulţumiţi şi auţinut să ne spună şi nouă impresiile lor.În rândurile de mai jos, vă prezentămcâteva declaraţii ale locuitorilorcomuni Livada, referitoare la realiză-rile administraţiei publice locale:

Sara Kadar, 64 de ani, admi-nistrator: „Eu m-am mutat înLivada în anul 1992 şi de atunci

lucrurile s-au schimbat foarte multîn bine. Aici am găsit o viaţă liniş-tită şi ne-am acomodat foarte repe-de. De atunci s-au introdus multeutilităţi şi domnul primar se impli-că mult în viaţa comunităţii.”

Beniamin Gligor, 65 de ani,pensionar: „Comuna este foarte

bine organizată. S-a dezvoltat foar-te bine, mai ales că suntem aproa-pe de oraş. Consider că ar mai tre-bui asfaltate câteva drumuri, darsunt sigur că se vor face şi acestelucruri, după posibilităţi.”

Mihai Scarlaciuc, 40 de ani,sondor: „Am venit în comuna

Livada în anul 1986. Pot spune căeste o comună bine dezvoltată, cuoameni harnici şi cu o conducerecare luptă pentru binele cetăţeanu-lui. Cu toţii ne dorim mai multedrumuri asfaltate şi introducereacanalizării şi sperăm că se vor rea-liza curând.”

Elisabeta Puf, 20 de ani, stu-dentă: „Eu sunt doar în trecere prinLivada, am rude aici. Îmi placecum arată comuna şi nu am ce săreproşez. Şi şcolile arată destul debine, eu nu am fost înăuntru să văd,dar am auzit că sunt curate şimoderne”.

„Vom continua împreună să construim comunaLivada şi judeţul Arad în folosul cetăţenilor”

Interviu cu Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad

Pulsul străzii: „Domnul primar se implică mult în viaţa comunităţii”

„Mă bucură că vom avea o casă nouă”Dialog Nicu Păiuşan, 36 de ani

Nicu Păiuşan va avea în curând o locuinţă nouă

Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad

Adrian Ţolea a ales comuna Livada pentru a-şi construio locuinţă

Cartiere noi din comună dau un aspect modern localităţii

Page 3: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Pagina 3 - Noiembrie 2011 Interviu

– Aş vrea să vă rog să enume-raţi cele mai importante realizăridin comuna Livada?

– Eu cred că toate lucrările efec-tuate pe raza comunei noastre suntimportante, începând cu moderniza-rea iluminatului public, cu atribuirealoturilor de casă pentru tineri peLegea 15, construirea a două capeleîn cele două cimitire, construirea unuicămin cultural, extinderea reţelei decurent electric în centrul civic şi zonarezidenţială inclusiv în cartierul detineri, construirea în aceleaşi zone a 7km de drumuri, extinderea reţelei deapă cu 7 km, construirea unei bazesportive şi începerea construirii unuiteren sintetic pe care sperăm să-l fina-lizăm până la sfârşitul anului.

– Unde este amplasat terenulsintetic?

– Terenul sintetic este amplasatîntre cele două localităţi – Livada şiSânleani, lângă terenul de sportactual.„Am efectuat aceste recepţii lafoarte multe locuinţe construite

în cartierul tinerilor”

– Ştiu că în urmă cu câteva zileaţi efectuat recepţia construiriicaselor construite pentru tineriicăsătoriţi.

– Într-adevăr, am efectuat acesterecepţii la foarte multe locuinţe con-struite în cartierul tinerilor şi ne mân-drim de faptul că aceştia au reuşit să-şi finalizeze construcţiile, însă vreausă vă spun că nu doar tinerii şi-auconstruit case, ci şi alte persoane cares-au stabilit la noi în comună.

– De aproximativ o lună şijumătate a început şcoala. Ce rea-bilitări aţi făcut şcolii în aceastăvară?

– În această vară am făcutlucrări de termoizolare la cele douălocaluri ale şcolii şi am făcut lucră-rile de igienizare la sălile de clasăunde a fost necesar acest lucru. Noi,practic, de anul trecut am începutlucrările de modernizare a claselor,s-a schimbat parchetul, s-a schim-

bat sistemul electric şi de iluminat,s-a construit un teren de sport lacorpul de clădire ce adăposteştecopiii între clasele a V-a şi a VIII-a,precum şi schimbarea acoperişuluila cele două clădiri componente aleşcolii.

– Ţinând cont că a venit vre-mea rece şi se apropie iarna, cumstaţi la capitolul încălzire la celedouă clădiri ce compun şcoala?

– La şcoală avem încălzire cu gazîn teracote iar la grupurile sanitareavem încălzire pe gaz în calorifere, cutermotecă, aceasta producând şi apacaldă, conform normelor europene.„Suntem prinşi în proiectul dela Ministerul Dezvoltării cu 5,4

km pentru asfaltare”– Ce ne puteţi spune despre

lucrările de reabilitare a drumuri-lor în comuna Livada?

– Suntem prinşi în proiectul dela Ministerul Dezvoltării cu 5,4 kmpentru asfaltare, licitaţia s-a desfăşu-rat acolo şi noi aşteptăm să vină con-structorul ca să-i predăm amplasa-mentele şi să se apuce de treabă,totuşi, noi în această săptămână vomîncepe să facem câteva asfaltări dinbugetul local.

– În ce procent sunt asfaltatedrumurile din comuna d-voastră?

– În proporţie de sută la sută toate

drumurile sunt reabilitate prin pie-truire, iar până în vara anului viitornoi sperăm ca tot în acelaşi procent săfie asfaltate.

– Aveţi în plan şi reabilitareatrotuarelor?

– Bineînţeles. Şi această lucrareeste în vizorul nostru însă am consi-derat ca prioritare lucrările de asfal-tare a drumurilor şi celelalte investi-ţii pe care le-am enumerat mai sus,dar în timp vom face şi reabilitareatrotuarelor.

„În faţa primăriei se va faceparc”

– În faţa primăriei am observatcă este un teren liber, ce se vaîntâmpla cu el?

– Aici se va face un parc care vafi mărginit şi de o parcare pentru

maşini, investiţie ce va fi făcută dupăterminarea lucrărilor la căminul cul-tural. Eu am mai avut o iniţiativă deacest gen, privind crearea unui parcfrumos dar, din păcate, ne-am lovit delipsa banilor, sperăm însă ca în anulviitor să găsim resursele de finanţare

şi să definitivăm şi acest proiect.– Ce relaţie aveţi cu cultele exis-

tente în comună, v-au solicitat aju-torul?

– Avem o relaţie bună cu toatecultele din comună, au existat astfelde solicitări din partea lor în anii pre-

cedenţi şi fiecare cult a beneficiat deajutorul nostru în funcţie de numărulde credincioşi şi de posibilităţile pecare le-am avut, iar acest lucru sevede şi din modul în care arată clădi-rile bisericilor, indiferent de denomi-naţiune.

– Cum se prezintă iluminatulpublic în comuna Livada, ţinândcont că se apropie iarna şi ziua estemult mai scurtă.

– Noi prin acţiunea de moderni-zare a iluminatului public am făcutînlocuirea becurilor de 125 şi 250 de

Waţi cu becuri economice de 37 şi 70de Waţi care funcţionează în procentde 85-90 la sută, în această săptămâ-nă efectuând ultimele înlocuiri alebecurilor arse şi am făcut şi extinde-rea iluminatului public în cartierultinerilor. De când am efectuat aceas-tă operaţiune de schimbare a becuri-

lor cu consum mare cu unele cu con-sum mic, plata iluminatului public ascăzut la jumătate ceea ce reprezintăun mare avantaj, atât pentru adminis-traţie cât şi pentru întreaga comună.Noi am avut o solicitare pentru ampla-sarea unui parc fotovoltaic, dar amîntâmpinat o problemă legată de lipsaterenului necesar, pentru că prin legearetrocedărilor, Legea 247, planurilenoastre au fost puţin date peste cap.„La noi nu au fost probleme pe

Legea 247”– Legat de această lege, vă con-

fruntaţi şi d-voastră, la fel ca pri-marii din alte localităţi, cu existen-ţa mai multor titluri de proprietatepe aceeaşi suprafaţă de teren?

– Noi nu avem probleme de acestgen. Comisia de Fond Funciar şi-afăcut bine treaba, toate cererile peLegea 247 au fost finalizate chiardacă Legea 247 modificată dă posi-bilitatea şi celor din alte comune sădepună cerere acolo unde mai existăterenuri, însă la noi nu este cazul. Cadovadă că la noi nu au fost probleme

pe Legea 247, am avut posibilitateasă vindem câteva terenuri şi locuri decasă pentru tineri iar aceştia şi-au con-struit locuinţele care schimbă în bine“faţa” comunei.

– Ce planuri aveţi pentruperioada următoare?

– Aş dori să finalizăm lucrările lacăminul cultural, să asfaltăm drumu-rile apoi să ne ocupăm de trotuare,acestea în prima fază pentru că maiavem un proiect câştigat prin BancaEuropeană de Investiţii, prin Ministe-rul Educaţiei, este vorba de construireaunei grădiniţe cu program prelungit.Pentru că fosta grădiniţă cu programnormal a funcţionat într-o casă retro-cedată, iar în anul 2011-2012 ea func-ţionează în localul şcolii cu clasele I-IV, în anul şcolar viitor sperăm cagrădiniţa cu program prelungit să-şidesfăşoare activitatea într-un local nou.Noi am dori ca imediat după termina-rea licitaţiei, firma constructoare careo va câştiga să vină ca să le predămamplasamentul, iar din primăvara anu-lui 2012 să se apuce efectiv de lucru.

– La finalul discuţiei noastre,ce mesaj doriţi să transmiteţi locui-torilor comunei Livada?

– Le doresc multă sănătate, feri-cire şi să treacă biruitori peste toateproblemele cu care ne confruntăm cutoţii.

„Până în vara anului viitor, toatedrumurile vor fi asfaltate”

Interviu cu Şerb Militon, primarul comunei Livada

Page 4: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Noiembrie 2011 - Pagina 4Local

- De când sunteţi consilierPRM în cadrul ConsiliuluiLocal al comunei Livada şi cev-a determinat să candidaţipentru această funcţie?

- Încă de pe băncile şcolii,fiind o persoană dinamică, m-amimplicat cu succes în diferiteacţiuni educativ-culturale, iarmai târziu după 1989, avândposibilitatea să călătoresc înafara graniţelor României, amobservat standardul de viaţa pecare îl au cetăţenii altor ţări euro-pene. Mi-am dat seama de lucru-rile pe care le putem dezvolta şila noi, fiind un bun întreprinzător.

Prima propunere de a candidaa venit din partea membrilor dela organizaţia PRM Livada, undeactivez de mai mult timp pescena politică, considerând căsunt persoana potrivită să repre-zint interesele comunităţi şibucurându-mă de sprijinul fami-liei, ca o fiică a satului în caretrăiesc, mă bucur că pot să-miaduc aportul în dezvoltareacomunităţi. În anul 2008, amhotărât să candidez la alegerilelocale, pentru funcţia de consi-lier, dar de ce nu, chiar şi pentrucea de primar. În administraţiapublică este nevoie de iniţiative,idei şi multă energie pentru asprijini o bună implementare aacestora, şi de aceea fructific fie-care oportunitate să-mi reprezintcât mai bine concetăţenii, saumai bine spus, nevoile lor. Încadrul şedinţelor de ConsiliuLocal încerc să mă implic înorice activitate în care pot săaduc, prin contribuţia mea, unplus de valoare şi să lucrez înfolosul comunităţii.„Fiecare dintre noi contri-buim la o mai bună admi-

nistrare, prin votul nostru”În timpul vieţii, indiferent de

preocupări, de statut social, pro-fesional sau de orice alt criteriu,omul se întâlneşte cu adminis-

traţia şi cu serviciile prestate deea şi de aceea trebuie ca funcţio-narii, împreună cu consilierii, săfie cât mai pregătiţi profesionalşi receptivi la nevoile fiecăruicetăţean. Unul dintre drepturilefundamentale înscris în Tratatulde instituire a unei Constituţiipentru Europa, este dreptul la obună administrare. Iar, la alege-rea şi constituirea unor autorităţiadministrative locale sau centra-le, fiecare dintre noi contribuimla o mai bună administrare, prinvotul nostru.

- Ce înseamnă pentru dvs.să faceţi administraţie?

- Una dintre cele mai fru-moase definiţii date administra-ţiei, şi totodată una dintre celemai încărcate de semnificaţii şimesaj, am regăsit-o în doctrinafranceză şi potrivit ei: „adminis-traţia înseamnă sacralizarea inte-resului public”. Administraţiapublică reprezintă ansamblulactivităţilor desfăşurate de auto-rităţile administrative de stat,cele autonome locale, sau maisimplu, îndeplinirea sarcinilorcotidiene, adică rezolvarea pro-blemelor cetăţenilor.

„Reprezint fiecareconsătean”

Prin propriul exemplu dorescsă transmit ceea ce, în opiniamea, reprezintă valoarea misiuniiadministraţiei publice, adicăsatisfacerea nevoilor sociale deinteres public, de interes gene-ral.

- Cu ce iniţiative aţi venit încadrul şedinţelor de ConsiliuLocal?

- În cadrul Consiliului Local(CL) Livada fiecare dintre noivenim cu iniţiative şi, lucrândîn echipa, dorim ca hotărârilenoastre să afecteze, în bine,viaţa cotidiană a locuitorilor dinLivada. În cadrul CL, reprezintfiecare consătean şi spun cu oconvingere puternică faptul că

locuitorii comunei sunt egalipentru mine, privind nevoile lor.Îmi doresc în fiecare zi să con-tribui la o dezvoltare şi ridicarea comunei noastre la cele maiînalte standarde. Niciodată nuam ascuns o idee, care ar fi fostbună pentru comunitate, pentrua mi-o însuşi. Trebuie să neîmpărtăşim ideile, de aceea măbucur foarte mult când comuni-tatea înfloreşte.

„Vreau să îmi duc la bunsfârşit programul electoral

abordat în 2008”- Ce planuri aveţi în viitorul

apropiat?- Îmi doresc să pot în conti-

nuare să particip activ la viaţasocial-culturală, dar şi politică a

comunităţii. Vreau de asemeneasă îmi duc la bun sfârşit progra-mul electoral abordat în 2008,care vizează îmbunătăţirea vieţiiadministrative raportate la nevoi-le reale ale cetăţeanului. Bineîn-ţeles trebuie să ţinem cont şi deposibilităţile pe care le avem. Laalegerile viitoare îmi propun onouă candidatură pe lista de con-silier local, dar şi pe cea de pri-mar.

- Cum vedeţi progresulcomunei Livada?

- Anul 2007 a fost istoric pen-tru România, pentru că la 1ianuarie am devenit membrii cudrepturi depline în UniuneaEuropeană. A fost un demersanevoios pentru ca ţării noastre

să i se recunoască un loc şi unstatut pe care le merită pe deplin,nu numai din raţiuni de ordingeografic sau istoric, ci şi princontribuţia pe care am adus-o de-a lungul timpului la ceea ce for-mează patrimoniul comun alvalorilor bătrânului continent.„Avem un drum lung pânăsă ne aliniem cu cerinţele

UE”Asistăm din nefericire la per-

vertirea valorilor în toate dome-niile vieţii noastre private şipublice. Îmi exprim speranţa căeste vorba despre o perioadă tre-cătoare şi că, în timp, ne vomîntoarce la adevăratele valori, lacultură, la ştiinţă şi la nevoia dea învinge indiferenţa prin res-ponsabilitate.

Am avut şi continuăm săavem mult de suferit din cauzamodului anevoios şi lent cu careadministraţia publică s-a adaptatexigenţelor impuse de UE. Din1990 încoace, trăim într-o conti-nuă reformă. În ciuda eforturilorduse cu mai multă sau mai puţi-nă forţă de convingere, avem undrum lung până să ne aliniem cucerinţele UE. De asemenea, suntconştientă că avem posibilităţi şiputem conlucra pentru a ne dez-volta şi mai mult decât suntemacum.

- Ce mesaj transmiteţilocuitorilor comunei Livada?

- Vreau să le doresc multăsănătate. Aş dori să le mai trans-mit că, prin eforturile noastresolidare, încercăm să facem totceea ce ne stă în putinţă pentru casperanţa să devină realitate. Sănu uităm că omul sfinţeşte locul.

Carte de vizită:Alexandrina Florincuţa, 46

de aniConsilier local în comună

Livadă, femeie de afaceriStudii: Licenţiat în Ştiinţe

AdministrativeCăsătorită, 3 copii

Pentru ca elevii să se apuce dinnou de citit, ei trebuie să intre în con-tact direct cu cartea. Dimineaţa trebu-ie să le pui o carte în mână, iar seara sănu se culce până când nu au trecutprin mâini o altă carte. Abia atuncivom putea spera că elevilor noştri leva veni în minte întrebarea: Oare la cesunt bune toate aceste cărţi? În acestmoment putem spera că ei, măcar, voravea curiozitatea să le deschidă.

Pentru ca elevii mei să intre încontact direct cu cărţile, m-am gânditsă organizez o vizită la BibliotecaA.D.Xenopol din Arad şi trebuie să vămărturisesc că a avut un impact foar-te puternic asupra elevilor clasei a

VII-a. În momentul când au intrat însala de împrumut şi au fost lăsaţi să seuite printre căţi, au fost de-a dreptulfascinaţi. Din sala de împrumut carteadulţi, elevii au fost conduşi de doam-na Lucia Bibarţ în sala de împrumutcarte copii. În mediul plăcut al lumiicopiilor au poposit câteva minute,după care ne-am îndreptat cu toţii spresala Artă şi multimedia. În aceastăsală, elevii au poposit aproape douăore, timp în care au vizionat un filmfoarte interesant despre viaţa celuimai mare sculptor, pictor şi arhitect:Michelangelo Buonarroti. Dupăvizionarea filmului, elevii au avutocazia să vadă palatul Versailles în

cele mai noi şi mai impresionantealbume.

Elevii au avut ocazia să vadăexpoziţia de carte Mihai Eminescu şiIoan Slavici. După expunerea istoricăa bibliotecii A.D. Xenopol, doamnaLucia Bibarţ a explicat elevilor moda-litatea de înscrie la bibliotecă.

La finalul acestei lungi călătorii,elevii au hotărât să mai poposim puţinla pizzeria La Pergola. Până cândcomanda noastră a fost onorată, ele-vii au discutat despre cărţi, despreviaţa ciudată a lui Michelangelo Buo-narroti, dar şi despre planurile lor devacanţă care e la doar un pas de ei.

Prof. Turcaş Cristina

În acest weekend, douăzecişi patru de elevi de la ŞcoalaGenerală Livada-Arad, însoţiţide doamna director HrenciucCarmen, doamna învăţătoareMaxim Mariana şi doamneleprofesoare Alda Cristina şi Tur-caş Cristina, au petrecut douăzile foarte frumoase la Căsoa-ia.

Odată ajunşi la destinaţie,elevii şi doamnele profesoare auplecat în pădure pentru a strân-ge lemne. După ce focul a fostfăcut, elevii au încins nume -roase jocuri, iar doamnele pro-fesoare au pregătit micii şi

cârnăciorii la grătar. Dacă foa-mea a fost potolită, setea devoie bună şi veselie s-a încins înjurul focului de tabără, care s-a prelungit până târziu în noap-te.

A doua zi, elevii au avuttimp suficient pentru joacă şirelaxare. În veselia jocului aufost antrenate chiar şi doamne-le profesoare. Cu părere de rău,elevii au părăsit Căsoaia, dar îndrumul spre casă, ei au promiscă altă dată ei „o vor face şi mailată”.

Prof. Turcaş Cristina

„Să nu uităm că omul sfinţeşte locul”Interviu cu Alexandrina Florincuţa, consilier PRM

în cadrul Consiliului Local al comunei Livada

Relaxare şi distracţiela Căsoaia

Călătorie în lumea cărţilor labiblioteca A.D.Xenopol, Arad

Alexandrina Florincuţa, consilier PRM în cadrul ConsiliuluiLocal al comunei Livada

Page 5: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Pagina 5 - Noiembrie 2011 Interviu

– D-le viceprimar, ce ne puteţispune despre realizările comuneiLivada, de când d-voastră ocu-paţi această funcţie?

– În cei 4 ani de mandat s-a for-mat o echipă foarte bună compusădin consilieri – viceprimar – pri-mar şi împreună am hotărât şi amcontribuit la demararea unor lucrăricare se văd în comuna noastră. Aicimă refer la trasarea străzilor, lanoile cartiere, la extinderea reţeleide apă potabilă, introducereacurentului electric în aceste cartie-re noi, construirea celor două cape-le din cimitire precum şi construi-rea căminului cultural – o realizarefoarte frumoasă care la finalizareaei va fi prevăzută cu sală de spec-tacole şi sală de nunţi, dotate lacele mai înalte standarde – lucrarepe care am finanţat-o atât cu banide la buget cât şi cu bani din buge-tul local. Lucrările menţionate suntatât din Livada cât şi din Sânleanipentru că noi nu am făcut nici o

deosebire între cele două localităţi.De altfel, prin atribuirea acelorlocuri de casă putem spune că celedouă localităţi sunt acum unite, iarnoul plan urbanistic general la careacum se lucrează prevede o dez-voltare echilibrată a acestora.

– Din ce fonduri s-au ridicatcartierele noi de care aminteaţi?

– Terenurile au fost vândute fiede primărie fie de unii cetăţeni. S-au făcut planuri urbanistice zonaleşi apoi cei care au cumpărat aceleterenuri au trecut la construireacaselor, urmând ca, la final, primă-ria să facă o aşa-zisă lucrare derecepţie prin care să se stabileascănivelul de impozitare a acelor con-strucţii. Toate casele au o arhitec-tură modernă şi vor fi dotate cutoate utilităţile necesare unui traiconfortabil, încă din această fazăde construcţie ele contribuind laschimbarea în bine a imaginiicomunei noastre.

– Ştiu că d-voastră sunteţicoordonatorul lucrărilor efec-tuate pe domeniul public. Cucine efectuaţi aceste lucrări, cuoamenii care beneficiază de aju-torul social sau cu angajaţi aiprimăriei?

– Avem un angajat la serviciulde gospodărie comunală din pri-mărie care beneficiază de o cosi-

toare mecanică şi el asigură cură-ţenia spaţiilor verzi. În aceastăperioadă se ocupă de curăţeniacimitirelor, pentru că, dacă pânăacum ele au fost confesionale acumau fost trecute în administrarea pri-măriei. De restul curăţeniei încomună se ocupă populaţia pentrucă eu în fiecare zi circul prin comu-

nă şi dacă văd ceva ce nu este înregulă discut imediat cu omul,încercând să-l conving să remedie-ze cât mai repede situaţia.

– Acordaţi şi amenzi celorcare nu vor să se conformeze?

– Eu cred că prin amenzi nupoţi să convingi omul pentru că oamendă îl poate demoraliza sau îlpoate ambiţiona aşa că eu dau doaravertisment. În primul rând discutcu cetăţeanul respectiv pentru a-lconvinge să facă de bună voie ceeace trebuie.

–Prin funcţia pe care o ocu-paţi sunteţi, practic, un om delegătură între primărie şi cetă-ţean. Cu ce probleme vin cetăţe-nii la d-voastră?

– Problemele sunt diverse,începând de la săpatul şanţurilordin faţa caselor, desfundatul pode-ţelor sau lăsarea animalelor liberepe stradă, până la parcările autoca-mioanelor mari care blochează cir-culaţia, etc.

– Care este situaţia în comu-nă în privinţa iluminatuluipublic?

– În urmă cu doi ani am începutschimbarea becurilor de puteremare, de 250 sau 300 de W, cubecuri economice de 35 sau 70 deW. În prezent pot să spun că avem

un iluminat corespunzător mai alescă el este asigurat şi pe porţiuneade drum dintre cele două localităţicomponente ale comunei – Livadaşi Sânleani.

– Ce fel de activităţi cultura-le şi sportive se desfăşoară încomuna Livada şi cum încercaţisă le promovaţi? Activitatea cul-turală şi cea sportivă sunt dome-nii importante pentru adminis-traţia locală?

– Aş începe cu răspunsul la adoua întrebare şi vreau să vă spuncă activităţile culturale şi sportivese bucură de un interes major dinpartea administraţiei locale. Lanivelul comunei îşi desfăşoară acti-vitatea ansamblul folcloric “Floride mai”. Avem echipe de dansuricare participă la toate spectacolelela care sunt invitate, au fost asigu-rate costume şi tot ce este necesarpentru buna desfăşurare a activită-ţii lor. În plan sportiv avem o echi-pă de judo, echipa de fotbal FCSânleani care activează în Liga aIV-a şi echipa Şoimii Livada cares-a înscris şi ea în competiţii. Amterminat construirea unui teren cugazon sintetic pentru echipa de fot-bal, ne ocupăm de stadionul dincomună precum şi de organizareaunor manifestări sportive prin care

să atragem copiii şi tinerii spresport.

– Relativ de puţin timp aînceput şcoala. Cum aţi întâm-pinat, din punctul de vedere aladministraţiei locale, noul anşcolar?

– Noi am făcut reabilitărilenecesare la şcoli în cursul anului.Am schimbat acoperişurile, amrefăcut izolaţiile termice, ne-amocupat de zugrăvirea sălilor declasă precum şi de dotarea acesto-ra cu tot ceea ce era nevoie pentruo bună desfăşurare a procesului deînvăţământ, iar în viitor intenţio-năm construirea unei săli de sport.

– Care este prioritatea numă-rul unu a administraţiei localedin Livada?

– La noi toate lucrurile suntprioritare, dar ca o investiţie majo-ră aş aminti lucrările la sistemul decanalizare unde suntem cuprinşiîntr-un master-plan al Regiei deapă-canal şi a Consiliului Judeţeancare sperăm să demareze într-unviitor cât mai apropiat. Pe planuldoi se situează lucrările de reabili-tare şi asfaltare de drumuri.

– Care este atmosfera încadrul consiliului local Livada?

– Înainte de fiecare şedinţă noiavem o consultare prealabilă încare discutăm proiectele de hotărârice urmează a fi discutate, fiecarevine cu propuneri care să fie îninteresul comunităţii, astfel că lanoi în proporţie de aproape sută lasută proiectele de hotărâri se apro-bă în unanimitate. Vreau să subli-niez faptul că în Consiliul LocalLivada toţi consilierii locali suntconştienţi de menirea lor precum şide faptul că trebuie să lucrămîmpreună pentru binele cetăţenilordin comună.

– Ce mesaj aţi dori să trans-miteţi cetăţenilor din Livada şiSânleani?

– Fac un apel pe această calecătre toţi cetăţenii să participe laefectuarea curăţeniei de toamnă înfaţa caselor sau proprietăţilor pecare le au. Le mulţumesc pentruîncrederea pe care ne-o acordă şi săaibă convingerea că tot ceea ce noiîntreprindem este pentru binele lor.

Comuna Livada este una din-tre cele mai prospere din judeţ.Se pare că primarul MilitonŞerb, dar şi viceprimarul Ghe-orghe Urzicaru şi întreaga echi-pă a Administraţiei PubliceLocale îşi dau interesul pentrucomuna Livada, incluzând aici şisatul aparţinător Sânleani. Înacest sens, am întrebat cetăţeniidin comună ce părere au despreprimar şi viceprimar, dar şi des-pre investiţiile pe care Adminis-traţia le-a realizat:

Savu Boanta, 61 de ani, pen-sionar: „Avem o comună foartefrumoasă. Ceea ce ne mai dorimeste introducerea gazului şi a cana-

lizării. Suntem mândrii că am avutnumai primari gospodari la condu-

cerea comunei, iar rezultatele sevăd.”

Constantin Aslău, 64 de ani,pensionar: „Suntem mulţumiţi decomuna noastră, dar avem nevoie

de canalizare şi drumurile ar tre-bui asfaltate. Şcolile au fost reno-

vate, datorită domnului primar,ceea ce ne ridică din punct de vede-re al învăţământului. Din păcatesunt tot mai puţini copii.”

Rodica Cumpătă, muncitoa-

re: „Comuna Livada s-a dezvoltatfoarte mult în ultima perioadă şi

suntem mândrii de acest lucru. Aufost investiţi foarte mulţi bani înşcoli, fapt ce ne mulţumeşte avândîn vedere că eu am 12 copii. Pri-marul este un om foarte bun”

Arsineta Dobrea, 56 de ani,casnică: „Eu sunt venită la Livada

de mai mulţi ani şi pot spune că suntmulţumită de viaţa care o duc aici.Comuna s-a dezvoltat foarte bine şia evoluat în ultima perioadă. Dom-nul primar este un om gospodar.”

Pulsul Străzii: „Comuna Livada s-a dezvoltat foarte mult”

„Prioritatea noastră o reprezintă introducerea sistemului de canalizare”Interviu cu Gheorghe Urzicaru, viceprimarul comunei Livada (PSD)

Gheorghe Urzicaru, viceprimarul comunei Livada

Şcolile de pe raza comunei Livada arată foarte bine

Page 6: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Noiembrie 2011 - Pagina 6Interviu

– Ce proiecte aveţi cu ŞcoalaGenerală din Livada şi dintre eleo să vă rog să ni-l detaliaţi pe celmai important.

– Cel mai important proiect pecare l-am avut pe parcursul anuluitrecut şi care se desfăşoară şi înacest an până în luna decembrie l-am câştigat alături de asociaţia“Împreună suntem viitorul”, proiectcare este finanţat cu suma de 5.000de lei de către Centrul CulturalJudeţean Arad. Proiectul este peteme literare, el cuprinde 5 activităţicare se vor finaliza cu o revistă acercului de lectură care a ajuns dejala al doilea număr. Aceasta a fost orevistă care a avut un impact foarteputernic şi la concursul naţional des-făşurat la Cluj, chiar şi în revista d-nei Monica Onojescu, care se ocupăde această activitate, pe prima pagi-nă a apărut un articol despre aceas-tă activitate a cercului nostru. Pelângă revista cercului, mai avem încadrul şcolii o altă revistă intitulată“Clopoţei” din care realizăm şi dis-tribuim în fiecare an câte un numărîn care sunt prezentate activităţileelevilor, poeziile pe care le scriu,.Fiecare cadru didactic face o infor-mare în care punem poze cu copiii,prezentăm activităţile desfăşurate,etc. O activitate foarte interesantă aavut loc în timpul verii în cadrulunei şcoli de vară care a ajuns la atreia ediţie. Aceasta a constat într-oexcursie împreună cu 16 copii însatul Iercoşeni, comuna Şilindia,unde am mers la casa în care s-anăscut Lică Sămădău, personajuldin “Moara cu noroc”.„Copiii înţeleg foarte greu ce

e cu personajele”.Am văzut că unul este perso-

najul lui Slavici şi altul este omul

de atunci. Am făcut această activi-tate pentru că la nivelul lor, copiiiînţeleg foarte greu ce e cu perso-najele, ce e cu lumea ficţională, iaratunci prin discuţii, prin jocuri,prin vizitarea acelor locuri descri-se în nuvelă au putut să-şi îmbo-găţească cunoştinţele. În cadrulaltui proiect avem o activitate pecare eu o îndrăgesc foarte mult şianume desfăşurarea în cadrul şco-lii noastre a unui concurs online, ocompunere fără un titlu predefinit.Copiii au fost solicitaţi să ia ofoaie, un creion şi atunci fiecaresă pună restul. Fiecare copil a făcutîn felul lui, dar cel mai mult le-aplăcut faptul că pot vota pe site, şi

chiar dacă nu înţeleg foarte bineacest lucru, au văzut însă că aufoarte multe vizualizări. Un altproiect a fost denumit “Şcoli pen-tru un viitor verde” unde am parti-cipat cu copiii, cu d-na director şid-na Carmen, proiect în care amfăcut diferite activităţi, am reali-zat “Colţul verde” unde am pusdiferite informaţii despre perico-lele pe care le întâlnim în ziua deazi la tot pasul, am mai avut o acti-vitate artistică dacă o pot numi aşa,a fost vorba despre un filmuleţdespre viaţa unor floricele încon-jurate de pet-uri, hârtii, ambalaje,etc.

„Am făcut schimb de experienţă cu o şcoală din

Pecica”– Aveţi şi proiecte în parte-

neriat?

– Anul trecut nu am mai ajunssă facem atât de multe parteneria-te câte am fi dorit, dar am avut,

totuşi, un parteneriat cu o şcoalădin Pecica care a constat în vizi-te unii la alţii, întreceri pe temeliterare sau matematice. Am pre-gătit împreună tot felul de jocuridistractive – unul dintre ele aconstat într-o transpunere pe unplatou din şcoală a jocului “Nute supăra frate!” – copiii s-auîmprietenit, au făcut schimburi dee-mail-uri, de id-uri de messengerşi probabil că unii mai păstreazălegătura. A fost o activitate foar-te interesantă şi pentru noi, cadre-le didactice pentru că şi noi amfăcut un aşa-zis schimb de expe-rienţă.

– În şcoala d-voastră, puneţiaccent şi pe activităţi extracur-riculare?

– Da, fiecare diriginte facelunar câte o astfel de activitate sausunt activităţi pe care le desfăşu-

răm împreună, ca de exemplu“Let’s do it”, activitate care s-adesfăşurat la nivel naţional.

„Avem colaborări foartebune cu biserica”

– Aveţi colaborări şi cu dife-riţi reprezentanţi ai comunităţiilocale?

– Da, avem colaborări cu poli-ţia pentru că mulţi copii circulă cubicicleta şi am pus accentul peechiparea copiilor cu vesta reflec-torizantă apoi echiparea bicicleteicu sistem de iluminat, s-au făcutactivităţi de cunoaştere şi învăţarea semnelor şi regulilor de circula-ţie. De asemenea, avem colabo-rări foarte bune cu biserica undecopiii sunt duşi la sărbătorileimportante şi în domeniul sanitarcu un cadru medical care vineperiodic şi discută cu copiii dife-rite aspecte ce ţin de igienă sau desănătate.

– Ce planuri de viitoraveţi?

– Planurile mele de viitor suntdestul de mari pentru că mai vreausă aplic pentru încă două proiecte,unul dintre ele se referă la proiec-tul “Şcoala lui Andrei” unde inten-ţionăm să participăm în cursul luniimai a anului viitor, apoi am dori săfacem şi o excursie, dar din păcatevremea nefavorabilă din ultimelezile ne-a amânat planurile poatepentru la primăvară, vom aveaacele activităţi extracurriculare dinpartea fiecărui diriginte.

„Părinţii nu au multtimp să participe la activităţile noastre”

– La aceste activităţi contri-buie într-un fel şi părinţii?

– La nivelul claselor V-VIIIsunt unele activităţi la care contri-

buie şi părinţii, de exemplu la Hal-loween, dacă avem nevoie de plă-cintă cu dovleac mămicile imediatne ajută. Nu toţi au timp să vină laaceste activităţi pentru că majori-tatea lucrează de dimineaţa pânăseara, sau pe schimburi dar atuncicând pot participă alături de noi.

– Am înţeles că aveţi şi o zi,prin care vă sărbătoriţi şcoala.

– Într-adevăr, ea se desfăşoară înultima sâmbătă din luna mai a fie-cărui an, din păcate în anul şcolartrecut nu am putut avea aceastămanifestare pentru că în aceaperioadă am avut foarte multe pro-iecte şi, efectiv, nu am mai avut tim-pul fizic pentru a o desfăşura. Lanoi, implicarea cadrelor didacticeeste foarte mare deoarece copiii suntde vârstă mai mică. În schimb, vomavea o activitate literară, tot într-o zide sâmbătă, pe care am numit-o“Parada proiectelor pe teme litera-re” care se va desfăşura în cadrulproiectului amintit mai devreme, încare va exista cel puţin o piesă deteatru, vom avea prezentări din par-tea unor invitaţi iar mai apoi diferi-te jocuri sportive şi voie bună.

– Ce mesaj doriţi să trans-miteţi copiilor şi părinţilor?

– Copiii trebuie să înveţe foar-te bine pentru că şcoala îi va salva.Dacă nici şcoală nu se va maiface, viitorul va arăta cumplit.Părinţii trebuie să-şi susţină copi-ii şi să încerce să păstreze o câtmai strânsă legătură cu cadreledidactice.

„Planurile mele de viitor pentru şcoaladin Livada sunt destul de mari”

Interviu cu Cristina Turcaş, responsabil de imagine în cadrul Şcolii Generale Livada

Cristina Turcaş, responsabil de imagine în cadrul ŞcoliiGenerale Livada

La şcoala din Livada, se pune accent pe activităţi extracurriculare

Cristina Turcaş, responsabil de imagine în cadrul ŞcoliiGenerale Livada se implică în multe proiecte

Copiii din Livada învaţă în condiţii moderne

Elevii din Livada sunt foarte receptivi la fiecare activitate

Page 7: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Noiembrie 2011 Social

– De când sunteţi consilier încadrul consiliul local al comuneiLivada şi cum v-aţi hotărât săcandidaţi?

– Sunt consilier local din anul2004, iar intrarea mea în politică s-a făcut pe baza nemulţumirii pe caream avut-o faţă de unele lucruri.Atunci m-am hotărât să mă implic şim-am înscris în PD unde am activatpână în 2008 când am trecut la PNL.

– Ce aţi realizat pe perioadacelor două mandate împreună cucolegii d-voastră din consiliullocal?

– Eu am sprijinit întotdeaunalucrările care au vizat interesul cetă-ţeanului de rând. Ca reuşite majore,în cele două mandate, pot să amin-tesc atribuirea a peste 300 de locuride casă pentru tineri, s-au rezolvatpeste 80 la sută din problemele lega-te de terenuri şi grădini care din pro-prietatea statului au trecut în pro-prietatea cetăţenilor, s-au renovatşcolile, s-a asfaltat o mare parte dindrumurile comunei, s-au construitdouă capele la cimitire, s-a făcut unteren sintetic de sport, s-a renovatcăminul cultural, etc. În cadrul con-siliului local noi nu lucrăm politic cifacem totul în slujba cetăţeanului, acelui care ne-a trimis acolo.

– Care este atmosfera încadrul consiliului local Livada?

– Atmosfera este una bună pen-tru că aproape toate proiectele sevotează în unanimitate, după cumam mai spus, totul făcându-se în

interesul cetăţeanului.– Cu ce probleme vin cetăţenii

comunei la d-voastră?– Printre problemele prezentate

au fost cele legate de groapa degunoi de la Sânleani, apoi cea atransportului gunoiului menajer încomună. S-au schimbat reţelele debranşament la apă, iar aceste pro-bleme au fost rezolvate. O problemămai recentă a existat în această varăşi ea a fost legată de praful existentpe unele străzi, pe fondul secetei cucare ne-am confruntat, o problemăcare va fi rezolvată prin asfaltareaacelor străzi.

– Simţiţi în cadrul consiliuluilocal că se face vreo diferenţă întreLivada şi Sânleani?

– Nu! Eu locuiesc în Sânleani,dar nu pot să spun că s-a făcut vreodiscriminare între cele două locali-tăţi.

– Care este relaţia d-voastrăcu ceilalţi colegi consilieri?

– Avem o relaţie bună, ne întâl-nim în comisii sau ori de câte orieste nevoie şi discutăm problemeleapărute, încercând să găsim o rezol-vare cât mai rapidă a lor. Eu cred căfiecare dintre consilieri poate săspună şi să se mândrească cu faptulcă în comuna noastră s-au realizatmulte lucruri bune în ultimii ani.

– Din ce comisie faceţi parteîn cadrul consiliului local şi ceatribuţii aveţi ?

– Fac parte din comisia juridică,iar printre atribuţiile mele se numă-

ră şi cea legată de păstrarea curăţe-niei în comună. La noi, spre deose-bire de alte localităţi, neexistând pro-bleme majore legate de păstrareamaterialelor de construcţie în faţacaselor sau de neîntreţinerea spaţiu-lui verde.

– Nu aţi amendat niciodată penimeni?

– Nu a fost cazul deoarece înurma discuţiilor sau a somaţiilor pecare le-am trimis persoanelor res-pective, ele au remediat imediat pro-blema, depozitându-şi acele mate-riale de construcţie în curte.

– V-aţi hotărât să candidaţi şila alegerile de anul viitor?

– Dacă voi fi solicitat să fac acest

lucru probabil că o voi face, chiardacă eu sunt genul de om care dacăvăd că un lucru nu merge bine amcurajul să ies şi să caut soluţii pentrua remedia situaţia chiar cu riscul dea fi în contradictoriu cu unii din cole-gii mei.

– Ce planuri de viitor aveţipentru comunitate?

– La livada de duzi aş dori săputem construi un parc, eventual şiun ştrand termal pentru că în pre-zent avem o relaţie de colaborare cuo localitate din Ungaria, iar la eiam văzut că aceste proiecte demediu au un mare succes, lucrucare îl doresc şi pentru comunanoastră.

– Există interes pentru mişca-rea culturală şi sportivă în comu-nă şi credeţi că sunt importanteaceste activităţi?

– Da, există acest interes. În plancultural avem ansamblul folcloric şide dansuri, iar în plan sportiv avemo echipă de karate, două terenuri desport, la Sânleani există o echipă defotbal, la Livada la fel, lumea mergela meciuri, oamenii se duc cu drag şimai discută. Eu cred că aceste acti-vităţi sunt importante pentru că înele se pot implica tineri care se întâl-nesc, se pot cunoaşte, apoi existăparticiparea părinţilor la aceste eve-nimente, astfel că eu cred că toatălumea are numai de câştigat.

– Ştiu că la un moment datexista intenţia construirii uneipieţe agroalimentare.

– Da, a existat o discuţie în con-siliul local legată de acest subiect,dar lucrurile au trenat pentru că nu s-a găsit nici terenul disponibil pentruaşa ceva, cât mai ales datorită faptu-lui că nu am găsit un investitor dor-nic să se implice în acest proiect.

– Ce mesaj aţi dori să trans-miteţi locuitorilor comunei Liva-da?

–Locuitorilor comunei Livada letransmit să păstreze în continuarelegătura cu noi şi să aibă încredere înadministraţia locală comunei. Înceea ce mă priveşte pe mine şi pecolegii mei vom face tot ce putem casă le rezolvăm toate problemele cucare se confruntă.

Pentru ca elevii să se apropiecât mai mult de cărţi şi reviste cul-turale, ca în fiecare an, ŞcoalaGenerală Livada a marcat într-unmod mai special Ziua internaţio-

nală a lecturii. Cu ocazia acesteizile, elevii au fost anunţaţi că sin-gura elevă câştigătoare din judeţulArad, la concursul De la Jurnalulunui/unor puşti la Primul/Prima... carte citită, primulsărut, prima întâlnire..., organi-zat de Asociaţia Profesorilor deLimba şi Literatura Română

„Ioana Em. Petrescu”, Cluj esteStoia Alexandra, elevă în clasa aVII-a, care va participa la o tabărăde creaţie literară în perioadavacanţei de vară. Câştigătorii îi

puteţi vizualiza pe adresa http://www.anpro.ro/html/index.php, linkulhttp://www.anpro.ro/html/index.php?pag=cercuri&stanga=meniu_cer-curi&dreapta=c_dreapta&nrcrt=3.

În cadrul activităţii Ziua inter-naţională a lecturii, elevii au des-făşurat o paradă a genurilor litera-re. Elevii Blaj Daniel, Brojban

Bianca, Stoia Alexandra, AlmaşiRenata, Dregan Sorina, FaluşiAnca, Micuiţ Laura, HerdeuţDorothea, Crainic Ligia, BăiţucAndreea, Ţîna Claudia şi Ioja

Emanuela au prezentat lucrărilelor, care au avut ca temă trăsături-le speciilor literare a genurilorepic, liric şi dramatic. În conti-nuare, elevii au citit lucrări reali-zate de ei pentru concursul Înlumea basmului, organizat laBeclean.

Prof. Turcaş Cristina

„Avem datoria de a nu uita pe ceicare au slăvit pământul, neamul şiistoria a tot ce este românesc. Poetulardelean, George Coşbuc, pătrunde,ca şi Octavian Goga, în toate unghe-rele vieţii poporului român, cântând,,bucuria şi amarul” celor aflaţi înseculară umilinţă sub apăsarea nemi-loasă a pripăşiţilor pe meleagul nostrusfânt, moştenit de la vrednicii înaintaşiprin tăria braţelor şi-nălţarea sufletu-lui.”

Pornind de la această afirmaţie,elevii din cadrul clubului de lectură Înlumea cărţilor, de la Şcoala GeneralăLivada, Arad s-au gândit să promo-veze lectura într-un mod aparte. Înfiecare zi a săptămânii trecute s-auîntâlnit pentru a pregăti activitatea. Laînceput au confecţionat pliante şi aucitit numeroase poezii, pentru a leselecţiona pe cele mai frumoase şi a leciti locuitorilor din comuna Livada.După ce poeziile au fost învăţate, aapărut o mare problemă: cum neîmbrăcăm? Din rândul elevilor a venitideea să ne îmbrăcăm în port popular.După multe ore de repetiţii, sâmbătă,în jurul orei 12.30 am pornit princomună pentru a citi sau a recita locui-torilor cele mai frumoase poezii alepoetului George Coşbuc.

De aceste minunate poezii s-aubucurat domnul primar, doamna

director, domnii profesori care locu-iesc pe raza comunei şi numeroşilocuitori ai comunei care ne-au primitcu zâmbetul pe buze şi ne-au lăudatactivitatea. Din păcate, seara s-a lăsatmult prea repede şi a trebuit să între-rupem activitatea, care a ţinut până laora 18.30. Pe o beznă totală ne-ammai plimbat pe la unii localnici, darrupţi de oboseală (spun doar de obo-seală, pentru că de sete şi de foame nuam suferit, pentru că gazdele noastrene-au servit cu ce aveau mai bun) amhotărât să ne întoarcem la casele noas-tre. Până la finalul zilei, elevii clubu-lui de lectură În lumea cărţilor aureuşi să împartă peste 150 de pliante.

Prin activitatea nostră am urmăritca măcar pentru cateva minute să văfaceţi timp să ascultaţi poeziile luiGeorge Coşbuc. Am pregătit şi plian-te pentru ca, uneori, seara, poate veţiavea timp să aruncaţi ochii peste el şi săcitiţi poezii, sau fragmente din poezii-le poetului, copiilor sau nepoţilor dum-neavoastră. Sper ca activitatea noastrăsă fie primul pas pentru ca dumnea-voastră să vă puteţi,uneori,debarasa deproblemele cotidianului şi să vă întoar-ceţi la operele scriitorilor noştri.

Mulţumim tuturor celor care ne-au primit şi ne-au încurajat ! Vă dorimlectură plăcută !

Prof. Turcaş Cristina

„Am sprijinit întotdeauna lucrărilecare au vizat interesul cetăţeanului”Interviu cu Onuţ Petrişor Petcuţ, consilier PNL în cadrul Consiliului Local Livada

Onuţ Petrişor Petcuţ, consilier PNL în cadrul ConsiliuluiLocal Livada

O zi, doar pentruGeorge Coşbuc !

La Livada, Ziua internaţională a lecturii

Page 8: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Noiembrie 2011 Interviu

– Aţi reuşit să definitivaţi aceleteste iniţiale care trebuiau datepentru o evaluare a fiecărui elev şia fiecărei clase?

– În cadrul şcolii noastre acesteteste iniţiale au avut loc. În cadrulconsiliului profesoral am discutatrezultatele acestor teste şi se vor luamăsurile necesare. După aceea fie-care profesor va răspunde la clasă detot ceea ce va face pe parcurs. La felcum s-au dat testele iniţiale se vorda testele de final, rămânând de văzutprogresul pe care-l vom înregistra,per total şi per elev, individual, pen-tru că acestea sunt progrese indivi-duale, la fiecare copil, să vedem deunde a pornit şi unde va ajunge.

– Ce părere aveţi despre ideeaacestor teste?

– Ideea testelor este foarte veche.Orice dascăl care ţine cât de cât laprestigiul său întotdeauna aşa a pro-cedat – când a intrat la o clasă, fie căa fost dascăl la clasa respectivă înanul anterior sau nu – a dat un testpentru a vedea de unde pleacă, de lace nivel preia clasa pentru a vedea ceare de făcut. Practic, acum este ace-laşi lucru dar înconjurat cu mai multăhârtie, deci sunt lucruri pe care ori-cum noi le făceam. Tot aşa, pe par-cursul anului se dădeau testele deprogres, iar la final se făcea recapi-tularea finală urmată de evaluareafinală. Sunt de fapt aceleaşi lucruridoar că acum se fac mai ştiinţific,dacă pot spune aşa. Pentru unii estemai simplu, iar pentru alţii este maigreu, pentru că este mai multămuncă. Acele matrici de specificaţii,

noi, cei de la real le facem repede pecând ceilalţi colegi se plâng de fap-tul că este mult de calculat, e omuncă în plus.

– Aceste rezultate de la testevor fi centralizate?

- Da, noi păstrăm aceste teste înbibliorafturi, pe comisii metodice –una pe arie umanistă, una pe ariereală – pentru că avem mulţi colegiprofesori care sunt şi la alte şcoli şidorim ca dacă cineva va veni să neceară aceste documente, noi să leavem la îndemână.

„Nu am avut niciodată proble-me cu absenteismul la ore”

– Printre reglementările adusede noua lege a educaţiei naţionalese numără şi aceea privind o maibună securizare a elevului. Aţi dis-cutat cu administraţia locală pen-tru introducerea unui sistem deacces pe bază de cartelă care sălimiteze practica chiulitului de laore?

– Nu am discutat această proble-mă pentru că în cadrul şcolii noastrenu putem vorbi despre aşa ceva. Noinu am avut niciodată probleme cuabsenteismul la ore. Copiii vin laşcoală, lipsesc o zi, două sau treicând sunt bolnavi, aduc adeverinţăde la medic sau sunt învoiţi la cere-rea părinţilor. În cei 9 ani de cândsunt în această şcoală nu am avutcazuri de absenteism. Cred că estemeritul cadrelor didactice şi a fosteid-nei directoare Carmen Hrenciuc,care a impus nişte reguli în aceastăşcoală şi copiii le-au respectat. Lanoi nu este haos nici în pauză, când

este vreme bună elevii ies în curte, înaer liber, nu se pune problema ca înclasă să fie gălăgie pentru că au fosteducaţi să aibă o atitudine civilizată.

– O altă reglementare apărutăîn această lege este aceea legată detrecerea clasei a IX-a la ciclul gim-nazial, or acest lucru presupunesăli de curs în plus. Aveţi suficien-te săli de clasă în şcoală?

– Da, săli suficiente vom aveapentru că la şcoala mică, cea cu cla-sele I-IV, momentan avem grădiniţainclusă şi ea ocupă două săli pentrucă sunt grupe mixte la aceeaşi edu-catoare, dar numai pe perioada aces-tui an şcolar. Din toamna anului vii-tor ele se vor elibera, iar copiii caresunt acum clasa a V-a şi vor ajungepeste ani în clasa a IX-a cu siguran-ţă vor avea sală de clasă.

– Cum comentaţi aceastămăsură, aceea a apariţiei claseizero?

- Poate că este o idee bună în sen-sul că anul pregătitor care era înain-te de clasa a I-a ţinea cam tot de gră-diniţă şi atunci copilul la grădiniţămai mergea sau nu mergea. Acumfiind în sistemul şcolar este obliga-toriu şi va duce la acelaşi nivel dedeprinderi şi cunoştinţe pe copiii careintră în clasa întâi. În ceea ce priveş-te includerea în ciclul gimnazial aclasei a IX-a cred că este o măsurăbună, pentru că în alte locuri au exis-tat cazuri când un copil la 14-15 aniintra în câmpul muncii ceea ce numi se pare un lucru înţelept. Eu credcă oricât de puţin ar învăţa acel copilîn şcoală este benefic pentru el ca săstea cât mai mult în sistem, să fie

cineva care să se ocupe de el, să-iasculte problemele, să fie persoane lacare să se poată adresa în momentulîn care are probleme, iar prin aceas-tă măsură eu zic că nu are decât decâştigat dacă este ţinut cât mai multtimp în şcoală.

„Sprijinind şcoala, părinţii îşisprijină proprii copii”

– Întâmpinaţi vreun fel de pro-bleme în desfăşurarea actului edu-caţional?

– Nu întâmpinăm nici un fel deprobleme. Şcoala este foarte binepusă la punct, este ca şi nouă. Toţicolegii sunt profesori calificaţi, uniidintre ei sunt cu gradul I sau II.

– Ştiu că nu demult aţi primitaceastă funcţie de director. Aţiavut vreo întâlnire cu consiliul deadministraţie?

– Da, aşa este, de puţină vremesunt pe postul de director şi încă nuam avut nici o întâlnire cu consiliulde administraţie. În zilele următoarese va întâmpla acest lucru. Pentruînceput încerc eu să identific proble-mele existente, iar mai apoi voi dis-cuta aceste probleme cu dl. primar,dl. viceprimar şi comitetul de părinţipentru a fi rezolvate în cel mai scurttimp cu putinţă.

– Din postura de director alşcolii ce mesaj aţi dori să transmi-teţi elevilor, părinţilor.

– Mesajul meu către elevi esteacela de a veni la şcoală cu drag,să înveţe, iar părinţii să ne ajute,să ne sprijine pentru că dacă nesprijină pe noi îşi sprijină şi pro-prii copii.

Elevii Şcolii Generale Livadaînscrişi în cadrul proiectului Eşti întrend şi dacă citeşti, finanţat de Cen-trul Cultural Judeţean Arad şisprijinit de Consiliul local al comu-nei Livada şi Asociaţia Împreunăsuntem viitorul, au plecat, în urmăcu câteva luni, pe urmele lui LicăSămădău. Primul popas a fost lamuzeul Ioan Slavici de la Şiria. Aici,elevii au avut ocazia să vadă nume-roase fotografii şi manuscrise aleomului şi scriitorului Ioan Slavici.

După ce s-a realizat „o fotografie– pentru veşnicie”, elevii au pornitspre satul Iercoşeni. Satul Iercoşeni afost atestat documentar în anul 1533.Aşezarea, situată la marginea de norda ultimelor creste împădurite aleMunţilor Zărandului, aparţine decomuna Şilindia. Acest sat, numit şiFundureni în opera lui Slavici, esteuitat printre copacii înalţi care ascundîn prezent aproximativ 60 de suflete,majoritatea oameni în vârstă carepoartă pe „brânci” dovada vremurilorgrele prin care au trecut.

Dr. prof. Ioan Godea spunea căIercoşeni „este o parohie cu puţinilocuitori din cauza solului nu preaproductiv, în comparaţie cu satele dinjur. Nici pădurea satului nu era atât demare încât să satisfacă integral nevoi-le locuitorilor. Din acest motiv multecase erau făcute din chirpici şipământ bătucit.” În acest sat a fostpăstrată o biserică mică, dar frumosîngrijită, din lemn, declarată monu-ment istoric.

Preotul Vasile Frenţiu a mărturi-sit lui dr. prof. Ioan Godea că „încuprinsul hotarului satului, la locuri-le numite Gaguriţa, Săliştioara şiUngheţ ar fi fost o cetate romană.Până astăzi plugurile scot cioburi deceramică de epocă romană. Dincuprinsul acestui hotar, începe gra-niţa Daciei romane, aşa-numitul Tro-ian (adică valul lui Traian) ce se pier-

de în hotarul localităţii Archiş.”(IoanGodea, Horia Medeleanu, Biserici delemn din judeţul Arad) În acesteîmprejurimi, în Valea Cocriş îşi aveauascunse lotrii traistele cu merinde.Lângă via lui Vasii, la locul numitViezuri, lotrii aveau o ascunzătoaresubterană. Mai jos de această ascun-zătoare era o moară pe apă, mai târ-ziu părăsită, iar mai jos de ea se aflabirtul lui Vanu, numit şi Birtul lotrilor.Pe lângă acest birt trecea drumul lotri-

lor ce venea dinspre Banat, peste Bâr-zava, Nadăş, Miniş, Camna şi duceaspre Ineu, peste Pipirig. Acest loc sepresupune că ar fi fost Moara cunoroc a lui Ioan Slavici. În satul Ier-coşeni, numit în Moara cu noroc,Fundureni, este atestat documentarCristea Nicolae, numit Lică Sămă-dău. Cuvântul sămădău provine dinmagiară „számadó”, care este tradus

„a da seama”. Cristea Nicolae, fiu debirău (primar) îşi îngrăşa turmele deporci în pădurile cu ghindă şi jir dinîmprejurimi.

În valea satului, sub umbra deasăa unui nuc bătrân, microbuzul şi-aîncheiat drumul. De aici, grupul deelevi, însoţiţi de doamna directorHrenciuc Carmen şi de prof. TurcaşCristina au urcat spre biserica dinlemn din Iercoşeni. Însemnări arhi-vistice păstrate la Arhivele Statului

din Arad ar putea conduce la conclu-zia că biserica ar fi fost construită înanul 1786 fără ca data respectivă săfie considerată certă. Preotul VasileFrenţiu spunea „Fiind săraci şiducând o viaţă fără stabilitate, ierco-şenii abia în anul 1752 şi-au pututprocura biserica actuală din lemn,cumpărând-o din Chisindia.” Aici,elevii au putut admira arhitectura spe-cifică bisericilor din lemn şi câtevaceasloave din sec al XVIII-lea.

La două dealuri distanţă, se aflăcasa în care s-a născut Cristea Nico-lae sau Lică Sămădău, sursa de inspi-raţie a lui Slavici pentru personajulsău. Am fost întâmpinaţi de CristeaMiron, actualul proprietar al casei şitotodată descendent al lui CristeaNicolae. Ospitalier, ne-a primit încasa bătrânească, deschizându-ne„tinda podită de pe vremea când avenit un domn mare, care a stat câte-va luni şi a scris la noi în casă” (sepresupune că a fost însuşi Ioan Sla-vici). Elevii au avut ocazia să vadănumeroase poze cu întreaga familie şicu fratele lui Lică Sămădău, CristeaŞofron, povestindu-ne diferite întâm-plări ale haiducului Lică, care se pare„că nu a fost chiar aşa de rău ca tâl-harul lui Slavici.” De aici am fostîndrumaţi să mergem în casa în carea trăit Lică Sămădău, dar nu înaintede a fi serviţi cu mere, deoarece dincasa unor „cristeşti” nu se iese cumâna goală !

Întâmpinaţi de familia CristeaGheorghe şi Maria am fost poftiţi

într-o altă tinda răcoroasă pe perete-le căreia stă un portret mare cu LicăSămădău şi soţia acestuia. Pentru arespecta acelaşi obicei străbun, copi-ii au fost „omeniţi cu pancove” deli-cioase. Masa de prânz am servit-o laumbra deasă a unui stejar vechi admi-rând peisajul de poveste din apropie-rea Munţilor Zărandului.

În urma acestei activităţi am vrutca elevii să înţeleagă că scriitorii au casursă de inspiraţie diferite aspecte alecotidianului, dar opera literară rămâ-ne ficţională, iar elevii trebuie să facădistincţie între persoană şi personaj. Însăptămânile trecute elevii au desco-perit personajul Lică Sămădău, citindMoara cu noroc, într-un cadru orga-nizat, la şcoala de vară Zile de dis-tracţie la... Şcoala Mare (ediţia a III-a),iar pe parcursul excursiei au cunoscutomul Cristea Nicolae, zis Lică Sămă-dău. Sper că în urma acestei activităţi,elevii nu vor mai uita istoria lui LicăSămădău. Pentru ca elevii să înţelea-gă nodul acţiunii, ei au realizat afişedespre personajele nuvelei şi chiar aurealizat o machetă cu Moara cu noroc.Toate aceste lucrări le puteţi admira laPrimăria comunei din Livada, parte-ner al acestui proiect.

Proiectul va continua în lunaaugust cu un concurs online, la careputeţi să trimiteţi compuneri avândca titlu O foaie, un creion şi un/o..., peadresa [email protected]. Toatelucrările vor fi publicate pe siteul şco-lii http://scoala-livada.net/

Prof. Turcaş Cristina

„Şcoala noastră este foarte bine pusă la punct”Interviu cu Valeria Mihok, directorul Şcolii Generale Livada

Lică Sămădău – literatură sau istorie ?

Lică Sămădău

Colectivul Şcolii Generale din Livada

Page 9: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

ACTUALITATEAdeLivada

Ziar de atitudine Director Daniel Albu Anul I - nr. 2 Noiembrie 2011 Apare lunar Se distribuie gratuit

PP uu ll ss uu ll SS tt rr ăă zz ii ii :: „„ CC oo mm uu nn aa LL ii vv aa dd aass -- aa dd ee zz vv oo ll tt aa tt ff oo aa rr tt ee mm uu ll tt ””

Pagina 5

Primarul Şerb Militon,alături de oameni

Cu toţii ştim că pen-tru dezvoltarea unei lo-calităţi este foarteimportant ca primarul săfie alături de cetăţeni.Fără un primar gospodarcomuna nu se dezvoltă.Din acest punct de ve-dere, Livada îl are peŞerb Militon, care esteun foarte bun edil. La

baza afirmaţiilor mele stau proiectele şi lucrărilede infrastructură realizate de când primarul ŞerbMiliton se află în fruntea comunei Livada.

Am discutat cu mai mulţi cetăţeni din co-mună care mi-au mărturisit că sunt foarte mu-lţumiţi de activitatea primarului. În primul rândîşi face timp să discute cu fiecare locuitor de fie-care dată când este abordat şi rezolvă problemelecetăţenilor în cel mai scurt timp, bineînţeles încondiţiile legii.

Se ştie foarte bine despre demersurile pe carele face primarul Şerb Militon pentru dezvoltareainfrastructurii. Exemplele sunt numeroase şi mărefer aici la investiţiile făcute la grădiniţe, şcoli,drumuri etc. Astfel, observăm că, la cârma co-munei Livada se află un om capabil, implicat înrezolvarea problemele cetăţenilor. Primarul ŞerbMiliton este interesat să ridice comuna Livadadin toate punctele de vedere: economic, cultu-ral, administrativ – urmărind totodată înlătura-rea birocraţiei.

Un lucru foarte important este ca primarulsă fie susţinut, deoarece orice mare proiectpoate fi realizat doar în echipă, necesitând toto-dată multe sacrificii, dăruire şi seriozitate. Defapt, echipa primarului Şerb Militon este for-mată din cetăţenii comunei Livada. Fără conlu-crarea acestora, nici un proiect nu poate fi dus labun sfârşit. De aceea, vă invit pe toţi, să fiţi al-ături de primarul Şerb Militon în toată activita-tea pe care o desfăşoară pentru a ridicaprestigiul şi nivelul de trai al tuturor locuitorilorcomunei Livada.

Daniel Albu

„Să nu uităm că omul sfinţeşte locul”Interviu cu Alexandrina Florincuţa, consilier PRM

în cadrul Consiliului Local al comunei Livada

„Până în vara anului viitor, toatedrumurile vor fi asfaltate”

Interviu cu Şerb Militon, primarul comunei Livada

„Am sprijinitîntotdeauna

lucrărilecare au vizat

interesulcetăţeanului”Dialog cu Onuţ Petrişor Petcuţ, consilier PNL în cadrul

Consiliului Local Livada

„Prioritateanoastră o

reprezintă introducerea sistemului de

canalizare”

Pagina3

Pagina4

Interviu cuAdrian Ţolea,

vicepreşedinteleConsiliului

Judeţean AradPagina 5 Pagina 2Pagina 7

Page 10: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

21 Noiembrie 2011 Învăţământ Europeanul

Aula „Ştefan Cicio Pop” dincadrul Universităţii de Vest „VasileGoldiş”, a găzduit, vineri, 18 noiem-brie „Simpozionul Naţional ASTRA– 150 de Ani (1861 - 2011) de laîntemeierea „Asociaţiunii Transil-vane pentru Literatura Română şiCultura Poporului Român”, organizatde UVVG în parteneriat cu AcademiaRomână, ASTRA Sibiu şi CJA.

La lucrări au participat Arhiepi-scopul Timotei Seviciu, AdrianŢolea, vicepreşedinte CJA, OctavianBologa, vicepreşedinte ASTRASibiu, prof. univ. dr. Iovan Marţian,prorector al UVVG, profesori uni-

versitari, istorici, studenţi ai UVVG.Moderator şi preşedinte al comitetu-lui de organizare a fost conf. univ. dr.Marius Grec, decan al Facultăţii deŞtiinţe Umaniste, Politice şi Admi-nistrative, director al MuzeuluiMemorial „VASILE GOLDIŞ”.

Conf. univ. dr. Marius Grec,decan al Facultăţii de Ştiinţe Uma-niste Politice şi Administrative, dincadrul Universităţii de Vest „VasileGoldiş” a declarat: „SimpozionulNaţional ASTRA – 150 de Ani (1861- 2011) de la întemeierea „Asociaţiu-nii Transilvane pentru LiteraturaRomână şi Cultura Poporului

Român” este un eveniment de marcăal culturii noastre având în vedere căeste realizat în parteneriat cu Acade-mia Română, cu Asociaţia ASTRASibiu şi cu alte asociaţii ASTRA dinţară. Ne bucurăm că la această mani-festare au participat cercetători dinArad şi din întreaga ţară. AsociaţiaASTRA a avut un rol deosebit deimportant în realizarea unităţii tuturorromânilor, care a continuat şi după1918 şi continuă şi astăzi. De aseme-nea, nu trebuie să uitam că unul din-tre preşedinţii ASTREI a fost şi Vasi-le Goldiş, în perioada 1927-1932. Aufost vernisate şi o expoziţie de artăfotografică Aradul, „ASTRA şiMarea Unire” a lui Virgiliu Jireghie şio expoziţie de carte ASTRA ARA-DEANĂ, ASTRA TRANSILVANĂşi influenţele culturale efectuate întipăriturile din colecţia lui VictorMiuţescu”.

Octavian Bologa, vicepreşedinteASTRA Sibiu, a precizat că, „anulacesta se împlinesc 150 de ani de laîntemeierea ASTREI, o organizaţieromânească care a avut şansa să seconfigureze la Sibiu. În anul 1861 laSibiu s-a înfiinţat asociaţiuneaASTREI, iar primul preşedinte a fostmitropolitul de atunci al Ardealului

Andrei Saguna.ASTRA s-a mul-tiplicat, prindespărţăminteadică prin filiale întoată ţara, deatunci Transilva-nia, Banat, Biho-rul care aparţineaumonarhiei Austro-Ungaria, ulteriorîn alte provinciilocuite de români.ASTRA a militatpentru unitatearomânilor şi pen-tru aceasta a con-tribuit la realizareaunităţii naţionale aRomâniei”.

Adrian Ţolea,vicepreşedinteCJA, a precizat:„Evenimentul estefoarte important şivreau să îi felicit pe organizatori pen-tru că au realizat un simpozion careau marcat 150 de ani de la înfiinţareaASTREI. Acest moment este o exce-lentă prefaţă la manifestările care sevor realiza cu ocazia zile de 1 Decem-brie la Arad, Ziua Naţionala a Româ-

niei, cât şi anul viitor când se vorîmplinii 200 de ani de la Preparandiaarădeană, prima şcoală pedagogicaromânească, dar şi 150 de ani de lanaşterea unui dintre corifei MariiUnirii, Vasile Goldiş”.

Biroul de presă al UVVGDaniel Albu

UVVG a organizat Simpozionul Naţional ASTRA – 150 de Ani(1861 - 2011) de la întemeierea „Asociaţiunii Transilvanepentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român”

Incubatorul de Afaceri „ITAGOLDTECH”, din cadrul Universi-tăţii de Vest „Vasile Goldiş”din Aradşi AJOFM Arad au susţinut, la sfârşi-tul săptămânii trecute, la UVVG, oconferinţă de presă în care a fost pre-zentat evenimentul „Tineretul în miş-care”. Evenimentul va fi organizat deUVVG, AJOFM Arad şi Eures - Por-talul mobilităţii europene pentru ocu-parea forţei de muncă, în data de 24noiembrie, în Campusul Universitar„Vasile Goldiş” (str. Liviu Rebreanunr. 86).

La lucrări vor participa oamenide afaceri, angajaţi în poziţii de mana-gement din cadrul companiilor, elevi,studenţi, masteranzi, doctoranzi şipostdoctoranzi, cadre didactice, con-sultanţi în finanţare, reprezentaţi aiAsociaţiei Absolvenţilor Universită-ţii de Vest „Vasile Goldiş” –ALUMNI, AJOFM, EURES şi auto-rităţi locale. Întrunirea are ca scopinformarea tinerilor în legătură cuopţiunile de dezvoltare a carierei. Deasemenea, se vor analiza avantajeleantreprenoriatului, se vor prezentacazuri de succes şi modalităţi efi-ciente de finanţare pentru start-up-uri.

Despre programulYouth@Work

Horia Ocolicean, director execu-tiv adjunct AJOFM Arad, a declarat:„La nivelul judeţului Arad nu avem oproblemă legată de rata şomajului înrândul tinerilor, dar datorită faptuluică Aradul este un centru universitar,în plină dezvoltare şi suntem la gra-niţă cu alte ţări europene, am consi-derat că este important să organizămacest eveniment în Arad. De aseme-nea, există o mobilitate ridicată a for-

ţei de muncă din zona această cătrecelelalte ţări din Uniunea Europeană.Portalul EURES este un serviciu încadrul Agenţiei Naţionale pe care îladministrăm în fiecare judeţ în parte.Prin acest portal putem să ajutămorice persoană care doreşte să lucre-ze în spaţiul uniunii Europene. Amales Universitatea de Vest „VasileGoldiş” deoarece considerăm căcolaborarea pe care agenţia noastrăjudeţeană a avut-o cu UVVG este ocolaborare foarte bună şi dorim săfuncţioneze în continuare. Orice eve-niment avem ne adresăm universită-ţii. Horia Ocolicean, director execu-tiv adjunct AJOFM Arad

Ing. Adrian Cotoraci, director alIncubatorului Tehnologic şi de Afa-ceri „ITA – GOLDTECH”, dincadrul Universităţii de Vest „VasileGoldiş” a subliniat: „Suntem bucu-roşi că „Tineretul în mişcare”, seadresează tineretului, deoarece tine-retul nu înseamnă numai studenţi, cişi elevi. Am avut în vedere să invităm

la eveniment liceele care lucrează cufirme de exerciţiu. Elevii vor puteadobândi, în cadrul acestui seminar,cunoştinţe legate de accesarea fon-durilor europene destinate tinerilor,deschiderii unei noi afaceri, relaţiaangajator-angajat. Avem invitaţi spe-ciali de la IMM-uri, investitorilorromâni şi străini din judeţul nostru. Vafi un seminar foarte bogat care vacuprinde inclusiv două workshop-uri,unde acţiunea va fi dinamică, totulpentru a le deschide tinerilor ochiispre un nou loc de muncă sau spere oafacere”.

„Tineretul în mişcare” este unadintre „iniţiativele emblematice” aleUE din cadrul Strategiei pentru creş-tere Europa 2020. „Tineretul în miş-care” este o iniţiativă care îşi propu-ne să revigoreze sistemele de educaţiedin Europa şi să sprijine intrarea tine-rilor pe piaţa muncii. Peste cincimilioane de tineri cu vârste cuprinseîntre 15 şi 24 de ani se află în prezentîn căutarea unui loc de muncă în UE.

De asemenea, tinerii au adesea unnivel foarte scăzut de calificare şinu dispun de competenţele necesare,ceea ce face şi mai dificilă găsireaunui loc de muncă. Aşadar, estenevoie de măsuri pentru a stimuladezvoltarea competenţelor tinerilor

şi pentru a mări capacitatea lor deinserţie profesională în vederea uneitranziţii mai uşoare de la sistemuleducaţional sau de formare la piaţamuncii.

Biroul de presă al UVVGDaniel Albu

Proiectul „Tineretul în mişcare”, implementat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” şi AJOFM Arad

Primăria comunei ŞiriaNr 9109/18.11.2011 ANUNŢ

Data anunţului:.21.11.2011Etapa 2 - elaborare a

propunerilor de P.U.Z.

Primarul comunei Şiria anunţă publicul, autorităţile interesate şi pro-prietarii terenurilor din zona despre elaborarea propunerilor de PUZ şiRLU - Zona nouă de locuinţe – Şiria est

Beneficiarul PUZ-ului este COMUNA ŞIRIA, proprietar al terenu-lui în suprafaţă de 17127 mp, situat în intravilanul localităţii Şiria, stra-da Ion Rusu Şirianu, FN, identificat prin CF nr.301858 Şiria şi CF nr.301847 Şiria.

Proiectantul PUZ-ului este SC ESTATE DEVELOPING GROUPSRL, prin specialist cu drept de semnătură R.U.R. - arh. Ioan Darida.

Telefon:0357432795;Publicul este invitat să consulte documentele privind propunerile de

PUZ şi să transmită observaţii şi sugestii asupra acestor documente lasediul Primăriei Şiria , în perioada 21.11.2011 – 05.12.2011

Se organizează dezbatere publică, ca metodă de consultare, în data de05.12.2011 ora 10:00, la sediul Primăriei Şiria.

Răspunsurile la observaţiile şi sugestiile transmise precum şi rezulta-tele informării şi consultării se vor posta pe site-ul primăriei şi afişa lasediul acesteia în termen de 15 zile de la încheierea perioadei de consul-tare.

Persoanele responsabile cu informarea şi consultarea publicului sunt:Berghian Gabriela Mihaela – secretarul comunei ŞiriaPetcovici Emilia - responsabil cu activitatea de urbanismAdresa: Şiria, str.Reg.85 Infanterie, nr.184, telefon:

0257531101/0257531449e – mail:[email protected]

PRIMAR,ing. BOT VALENTIN

Page 11: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Pagina 11 - Noiembrie 2011 Religie

Zona geografică în care este aşe-zată ţara noastră, România, este bine-cuvântată de Dumnezeu cu cele patruanotimpuri: Iarna, Primăvara, Vara şiToamna. Fiecare anotimp în parte areimportanţa şi frumuseţea lui. Iarnaacoperă totul cu mantaua ei albă denea, viaţa plantelor şi a arborilor fiindîn odihnă. Plapuma de zăpadă prote-jează culturile de plante păioase pen-tru anul vegetal care urmează, iargerul aspru ucide anumiţi viruşi şiinsecte dăunătoare.

Primăvara vine cu soare şi zilemai lungi când natura renaşte la viaţă.Este anotimpul florilor, totul fiind plinde armonie şi frumuseţe. În aceastăperioadă se pregătesc culturile prinînsămânţare.

Vara este anotimpul cu tempera-turile cele mai ridicate şi zilele celemai lungi ale anului. Este perioadaîn care roadele pomilor şi ale plante-lor încep să apară şi să se maturizeze,acest anotimp având farmecul lui.

În cele din urmă vine şi toamna,anotimpul roadelor, când muncaoamenilor care au trudit este răsplă-tită. Acest anotimp aduce mulţumireşi satisfacţie pentru cei care au mun-

cit în timpul anului.Avem toate motivele şi în aceas-

tă toamnă să fim recunoscători şi multmulţumitori lui Dumnezeu pentrurecolta acestui an şi trebuie să recu-noaştem că noi, ca oameni creaţi deDumnezeu, suntem, în totalitatedependenţi de Dumnezeu, aşa cumspune David, împăratul lui Israel, înpsalmul 65 verset 9:13: „Tu cercetezipământul şi-i dai belşug, îl umpli debogaţii şi de râuri dumnezeieşti, plinecu apă, Tu le dai grâu pe care iatăcum îl faci să rodească. Îi uzi braz-dele, îi sfărâmi bulgării, îi înmoi cuploaia şi binecuvântezi răsadul. Încu-nunezi anul cu bunătăţile Tale şi paşiiTăi varsă belşugul. Câmpiile pustieisunt adăpate şi dealurile sunt încin-se cu veselie. Păşunile se acoperă deoi şi văile se îmbracă cu grâu: toatestrigă de bucurie şi cântă.”

Dacă noi, ca oameni, ne bucu-răm de binecuvântările lui Dumnezeuprin roadele pământului, ca buni creş-tini, fiecare dintre noi trebuie să ştimcă şi Dumnezeu se bucură de noidacă aducem roade bune.

Este cunoscut faptul că pomiifructiferi dau roade bune, dorite de

oameni pe când pomii sălbatici facroade rele. La fel şi oamenii se cunoscdupă rodul lor, adică după gânduri,vorbe, fapte, trăiri.

În Sfânta Evanghelie de la Matei,Domnul Isus spune în capitolul 7 ver-setele 16-19: „Îi veţi cunoaşte dupăfaptele lor. Culeg oamenii struguridin spini sau smochine din mărăcini?Tot aşa orice pom bun face roadebune, dar pomul rău face roade rele.

Pomul bun nu poate face roade rele,nici pomul rău nu poate face roadebune. Orice pom care nu face roadebune este tăiat şi aruncat în foc. Aşacă, după roadele lor îi veţi cunoaşte.”

Noi trebuie să ştim, mai cu seamaacum, în anotimpul recoltelor, că roa-dele noastre bune îl satisfac pe Dum-nezeu, căci Domnul Isus spune înSfânta Evanghelie la Ioan capitolul15, versetul 8: „Dacă aduceţi multă

roadă, prin aceasta Tatăl Meu va fiproslăvit şi voi veţi fi astfel uceniciimei.”

Aşadar, Dumnezeu doreşte şiaşteaptă de la noi să avem roadebune, adică fapte şi trăiri care să necalifice ca buni creştini şi de careDumnezeu să se bucure. Prin noinumele lui să fie onorat.

Sfânta Scriptură ne prezintă fap-tele sau roadele bune pe care trebuiesă le facem. Astfel, în epistola apos-tolului Pavel către Galateni în capi-tolul 5 cu versetele 22-23: „RoadaDuhului Sfânt, dimpotrivă este: dra-gostea, bucuria, pacea, îndelungarăbdare, facerea de bine, credincio-şia, blândeţea, înfrânarea, poftelor.Împotriva acestor lucruri nu estelege.”

Suntem în anotimpul toamna,anotimpul roadelor şi aşa cum noi nebucurăm de roadele cu care Dumne-zeu ne binecuvântează zi de zi, totaşa se bucură Dumnezeu de noi dacăaducem roade vrednice de numele decreştini pe care îl purtăm. Îl rugăm peDumnezeu să ne ajute să avem toţiroade bune.

Pastor Simion Vădean

„Toamna” – Anotimpul roadelor

Obişnuim să ne gândim cătotul este gratis sau dacă trebuiesă facem un efort, acesta esteminim. Însă pentru fiecaremoment irosit, pentru fiecare deci-zie iresponsabilă trebuie să supor-tăm consecinţele. Iar aceasta nueste o problemă de etică persona-lă ci o chestiune morală.

Ori de câte ori suntem igno-ranţi faţă de oamenii de ştiinţă, faţăde cei ce scriu despre rolul nostruîn viaţa planetei, faţă de cei ce tragun semnal de alarmă că ne îndrep-tăm pe un drum greşit, ne este asu-

mată o vină morală. Ignoranţa nueste o opţiune, este un păcat. Poatene gândim că suntem prea mici,fără importanţă în ce priveşte aces-te chestiuni mondiale cum ar fi:încălzirea globală, defrişările, pes-cuitul excesiv, poluarea chimică,însă cuvântul nostru poate schim-ba impresia unui om apoi a unuialtuia… şi tot aşa, într-un lanţ con-tinuu de influenţă. Iar aceastapoate face o diferenţă. Ne-am gân-dit că oamenii mari trebuie să facăschimbările astea. Şi uite că neim-plicarea noastră a creat locuri libe-re în rândul celor care pot lua deci-

zii, locuri ce au fost ocupate deoameni… oameni mici ce au deve-nit mari dar care continuă să gân-dească contextual, în funcţie denecesităţi şi interese. Principiilemorale au devenit prada unuisubiectivism ieftin, fondat pe odemocraţie de paiaţă. Ne infatuămspunând răspicat că avem dreptulla opinie însă de atâtea ori aceastăopinie se evaporă când se nasccontraargumentele. Opinia trebuieformată, educată şi apoi enunţată.Aceasta este un argument solid,înrădăcinat în particularitatea fiin-

ţei noastre. Însă, exact cum ne-ampermis să manipulăm genetic totfelul de lucruri, uite că am meta-morfozat şi opinia într-o chestie degust. Iar „de gustibus non dispu-tandum.” Ne-am imaginat un coşde gunoi virtual pe care să îl putemumple cu toate lucrurile stânjeni-toare, persoane antipatice sau pro-bleme nerezolvate, şi apoi i-am datviaţă. Ziua de naştere a acesteicreaturi – indiferenţa – e sărbători-tă din ce în ce mai des, aproape zil-nic. Oare până când mai trebuie săîndurăm mofturile ei?

B.P

Refrenul acesta poate fideseori auzit în familii cu ado-lescenţi, da nu numai. Deşicunoştinţele în domeniul tehno-logiei i-a adus mai aproape decontemporaneitate, moralitateanu este de îmbunătăţit prin şti-inţa ce călătoreşte prin Internet.Expresia din titlu poate fi folo-sită şi de oamenii mari, cu scaunla cap, în momente critice saucând au fost prinşi cu musca pecăciulă.

Nimeni nu se simte în largullui să admită că a greşit, a jude-cat lucrurile în pripă sau l-afăcut pe un altul de râs penedrept. Lăsarea în pace poate fiun sinonim pentru vezi-ţi detreaba dumitale. Însă când etreaba mea şi când nu e treabamea? Se poate observa că socie-tatea ne delimitează unele res-ponsabilităţi şi atribuţii iar a nuţine cont de ele sau a fi rău

intenţionat se plăteşte. Şi tribu-nalele sunt pline de neînţelegeri.

Ştirile despre dezastre,accentuarea crizei economice,dezmăţul moral, violenţa ram-pantă, abundă pe toate posturilede televiziune. Omul însă, nu sepoate ascunde în spatele acesteiaparente păci, învăluit în igno-ranţă şi dispreţ. Trebuie să îţipese, trebuie să faci ceva. Desi -gur, nu să întorci lumea pe dossau să dai din coate şi să faci

reflexii răutăcioase despreincompetenţa altora. Ceva maimult se aşteaptă de la un creştin.

Omul cu frică de Dumnezeu,când îl vede pe celălalt în neca-zul, disperarea, nepăsarea lui, nuîi întoarce spatele ci îi oferă unajutor. Acesta s-ar putea să fiebrutal, asemenea curăţării uneirăni însă vindecarea implicăuneori suferinţă. Aici se găseşteesenţa fiecărui demers religios,

creştinesc, pentru trezirea con-ştiinţei oamenilor cu privire lalucrurile cu valoare infinită. Decidacă discutăm despre religie,moralitate, Biblie, mântuire şialte adevăruri eterne, o facem nupentru a ne afla în treabă, a nepotoli setea de afirmare sau a văbâzâi cu ceea ce credem noi a fiimportant; discutăm despre toateacestea pentru că nu vă putemlăsa în pace. Moare lumea înjurul nostru dând vina pe Dum-nezeu pentru răutăţile cotidiene.S-ar putea să fim incluşi în cate-goria celor ce se agită conside-rând că toţi sunt greşiţi şi numaiei au dreptate. Se poate să fimcomparaţi cu multe din expe-rienţele voastre nefericite dintrecut, referitor la dialoguri petemele amintite mai sus. Nu nepropunem să vă luăm la rost, săvă anatemizăm sau să ne exer-săm prozelitismul. Atragem însăatenţia asupra unor problemevitale cu care se confruntă socie-tatea modernă şi omul contem-poran.

Tot ce voiţi să vă facă vouăoamenii, faceţi-le şi voi la fel;căci în aceasta este cuprinsăLegea şi Prorocii.(Evangheliadupă Matei 7:12). CuvinteleMântuitorului sunt revelatoare.Nu a sta pasiv şi savura declinullumii ci a te implica în restaura-rea relaţiilor rupte, a face bine, aiubi, a ajuta. Cine citeşte SfântaScriptură nu poate rămâne pasivla nevoile celuilalt. Un creştinnu va spune niciodată, când i seva cere un favor sau va fi tras larăspundere: lasă-mă în pace! Teprovoc să cântăreşti bine vorbe-le şi alegerile pe care le faci. Osă vezi că merită să oferipace altuia mai mult decât săceri pentru tine pace.

Paul Balaban

Lasă-mă în pace! Eşecuri planificate

Page 12: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Noiembrie 2011 - Pagina 12Reportaj

O localitate mică, aşezată înapropierea unui mare oraş este înpericol de a fi înghiţită cu totul deacesta din urmă. Orăşenii aunevoie de produsele agricole alesatului din apropiere, de refugiulla ţară pentru liniştea şi desfăta-rea pe care le oferă natura încon-jurătoare la fel cum sătenii bat şiei drumurile oraşului spre locuri-le de muncă şi pentru aprovizio-narea cu produse industriale. Înacelaşi timp însă, apare şi tentaţiasatului spre individualizare, sprepăstrarea şi definirea unei perso-nalităţi proprii, el ţine la tradiţii-le sale, la sărbătorile şi bineînţe-les, la propria autonomie,refuzând integrarea oricâte avan-taje i s-ar oferi. Cele două ten-dinţe coexistă şi se alimenteazăreciproc, conferind localităţilorrurale din apropierea oraşului oconfiguraţie, o înfăţişare aparte,iar oamenilor caracteristici ames-tecate, de săteni şi orăşeni, greude definit din perspectivă socio-logică, dar oricum tipologiaumană nou creată este deosebitde interesantă, conferind perso-nalităţii valenţe spirituale speci-fice.

Întemeierea satelorÎntre marginea cartierului

Grădişte şi comuna Livada nu

sunt mai mult de 4 kilometri, dardistanţa aceasta pare chiar maimică pentru că “golul” ce ar tre-bui să acopere distanţa aproapecă nu există, el fiind acoperit deconstrucţii ale diverselor firmeaşa încât aproape că nici nu îţidai seama când ajungi la sensuri-le giratorii, (în construcţie, n.n.)de pe şoseaua spre Oradea, careindică drumul spre Sânleani şiLivada, cele două localităţi geme-ne care formează unitatea admi-nistrativă Livada. Spunem că suntdouă localităţi gemene pentru cădistanţa dintre ele este insigni-fiantă şi tinde să dispară cu totulşi apoi aproape că nici nu ştii,dacă nu eşti de al locului, când teafli în una sau când te afli în alta.Diferenţa dintre ele apare doaratunci când te uiţi mai îndea-proape la oamenii care le popu-lează. Pentru că Livada este loca-

litatea fostă germană, astăziromânizată, iar Sânleanul estelocalitatea rămasă în mare măsu-ră maghiară.

Istoria prezintă şi ea asemă-nări mari, ambele localităţi fiindde dată recentă, printre cele mainoi din judeţul Arad. Până spremijlocul secolului al XIX-lea,Aradul era un târg ceva mai răsă-rit, iar câmpia înconjurătoare,deşi fertilă, era slab populată, deexemplu, până la Şimand şi pânăla Şiria nu se mai aflau alte loca-lităţi. Dar pentru că populaţia totmai numeroasă a Imperiului Aus-triac cerea tot mai multe produseagricole, iar relaţiile capitalistese impuneau încetul cu încetulErariul (oficiul care administrapământurile imperiului), a înce-put să vândă sau să concesionezepământul statului şi să încurajeze,în consecinţă, colonizările. Eranecesară mai ales cultivarea pro-duselor industriale precum tutu-nul, sfecla, cânepa etc. pentrucare trebuia folosită munca sala-riată. Astfel în anul 1843 a fostîntemeiată Livada, pe actualulteritoriu, în care a fost adusă opopulaţie germană, care trebuia,conform contractului, să steaacolo pe o durată de cel puţin 20de ani. Coloniştii erau obligaţi săcultive câte două iugăre de

pământ cu tutun anual, iar pro-ducţia să o predea oficiului derăscumpărare a tutunului contraunor preţuri ce se stabileau anual,

cu obligaţia de a presta domeniu-lui cameral o arendă redusă. Înacelaşi fel a fost întemeiată şilocalitatea Sânleani în anul 1853,cu specificaţia că în localitateadin apropiere au fost aduşi colo-nişti maghiari din Nagyer-Tot-komloş.

Colonizarea s-a dovedit pânăla urmă benefică ambelor părţi,coloniştilor şi proprietarului,numărul locuitorilor crescândcontinuu, iar oamenii şi-au înte-meiat gospodării prospere. Astfeldacă în anul 1857 la Livada senumărau 781 locuitori, în 1910numărul lor s-a ridicat la 2186.La fel a crescut şi Sânleanul, dela 664 în 1857, la 1325 în 1910.Şi oraşul Arad a cunoscut, dupăconferirea privilegiului de oraşliber regesc în 1832, o dezvolta-re rapidă care a tras în siajul săuşi comunele din apropiere. Oame-nii s-au împământenit, adică aucăpătat conştiinţa apartenenţei lalocurile de adopţiune, au creat

şcoli, instituţii de cultură şi admi-nistrative, devenind de sine stă-tători.

Românizarea localităţilor Evoluţia nu a fost, din păcate,

lineară, pentru că evenimentedramatice, precum războaielemondiale, au produs răsturnări

decisive în istoria celor douălocalităţi. După primul războimondial alipirea la RomâniaMare a creat condiţii favorabileromânilor de a se aşeza în boga-ta Câmpie a Aradului şi totodată,a reorientat afacerile economiceşi comerciale spre alte centremari consumatoare de bunuriagricole. După al doilea războimondial au intervenit importanteschimbări din perspectiva com-ponenţei etnice şi sociale a celordouă localităţi aşezate lângă Ara-dul devenit între timp un impor-tant centru industrial.

Tot mai mulţi locuitori s-auangajat la firmele din oraş deve-nind salariaţi timp de 8 ore şiţărani în restul timpului, apoi aînceput un amplu proces migra-toriu al românilor din toate pro-vinciile care căutau un trai maibun în localităţile din vestul ţării,în timp ce germanii îndeosebi aucăutat acelaşi lucru în patria lorde origine. În acest proces istoric,ceea ce s-a statuat timp de 100de ani s-a schimbat esenţialmen-te în următorii 50 de ani, celedouă localităţi devenind în acestinterval majoritar româneşti şi cucei mai mulţi locuitori salariaţiîn diverse firme şi instituţii.Revoluţia din decembrie 1989 aaccentuat fenomenul emigraţio-nist în aşa fel încât germaniiaproape au dispărut, în prezentmai existând doar vreo 4-5 per-soane în vârstă, din estimărileprimarului Militon Şerb. Prezen-tul a dus însă la apariţia unei rea-lităţi pe care puţini au putut-oanticipa, şi anume migraţia ară-denilor în comuna suburbanăLivadă, lucru care se observăfoarte uşor la marginea satelor,unde au apărut noi cartiere decase, de fapt adevărate vile.

Înnoirea comuneiCasele noi se observă bine

încă de cum pătrunzi din şoseauaArad-Oradea pe drumul spreLivada. Unele sunt terminate,altele, destul de numeroase,aşteaptă constructorul să conti-nue lucrarea. Din păcate criza astopat terminarea lucrului aşa căpeisajul general apare dezolant,

mai ales că nici verdele pomilornu a apucat să confere aspectulplăcut şi odihnitor de localitaterurală, ospitalieră. Dar de cum aipătruns în sat aspectul se schim-bă şi străzile largi şi drepte, cura-te, fără păsările ce se plimbă nes-tingherite prin alte sate maiîndepărtate, casele mari, bineîntreţinute dau o imagine plăcută,de loc civilizat. Totul şi toatevorbesc despre gospodari adevă-raţi, harnici şi cu simţul ordinii şial frumosului. Majoritatea clădi-rilor sunt noi de maximum câte-va decenii, doar ici şi colo câte o

Livada, pe drumul

Biserica catolică din Livada

Casă veche nemţească

Primăria comunei Livada

Căminul Cultural din comună va fi ultramodern

Page 13: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Pagina 13 - Noiembrie 2011 Reportaj

veche casă nemţească, lungă şicu târnaţ. Casele mari (vile cuunul sau două etaje, nu mai mult),noi, cu aspect modern prefigu-rează deja o localitate urbană,modernă. Trecem pe lângăvechea primărie, pe lângă nouabiserică ortodoxă, pe lângă bise-rica catolică şi, după ce parcur-gem tot satul, pe strada ce duce laSânleani ajungem şi la noua clă-dire administrativă a comuneiconstruită pe terenul liber dintreLivada şi Sânleani. Parcă într-adins a fost aşezată acolo pentrua arăta legătura puternică ce exis-tă între localităţi şi imparţialitateace se vrea a fi conferită autorită-ţilor.

Primarul Militon Şerb esteplecat să recepţioneze nişte caseparticulare. Am înţeles că estevorba despre stabilirea valorii lorde impozitare. Prin urmare doam-na Paula Dagău, bibliotecara cu onormă cum ne dezvăluie, îl chea-mă la întâlnirea cu ziariştii peviceprimarul Gheorghe Urzicaru.Între timp aflăm că bibliotecacomunală este deocamdată pedrumuri, evacuată de la şcoalădin cauza unor reparaţii la pri-

mărie, urmând a reveni la şcoalăpentru ca într-o perspectivă cevamai îndelungată să îşi afle loculdefinitiv în clădirea căminuluicultural care se construieşte înimediata apropiere. Iată deja câte-va informaţii interesante şi utilepentru locuitorii comunei. Cămi-nul cultural va cuprinde, pe lângăo sală mare de spectacole şi încă-peri pentru conferinţe, bibliote-că, discotecă, diferite jocuri şi osală la subsol destinată unor eve-nimente familiale: nunţi botezuri,aniversări diverse etc.

De la etajul viceprimaruluiUrzicaru privim spre răsărit pânădeparte unde se zăresc munţiiZarandului cu străvechea cetatedin piatră. Aproape de noi suntzidurile vilelor neterminate, darcare vor da o faţă nouă centruluicivic ce se profilează între Liva-da şi Zimand, formând astfel olocalitate cu un singur trup, laadministraţia unică. Viceprima-rul ne mai trimite şi spre viitorulapropiat când sunt prevăzute a sefinanţa lucrări de canalizare, tro-

tuare, parc şi parcare în faţa pri-măriei, curent electric pe noilestrăzi etc. Am răspuns astfel şiunor cereri adresate administra-ţiei de locuitorii cu care am statde vorbă şi care puneau canali-zarea pe primul loc.

Pe un teren din apropiere stro-pitoarele irigau neostenit un terenpe care iarba se încăpăţâna sărămână verde în mijlocul unui

câmp ars nemilos de seceta toam-nei. Era terenul de fotbal pe carejoacă F.C. Sânleani, echipă defotbal din Divzia D, şi ŞoimiiLivada. Ei da, aici există încăconcurenţă!

Oamenii de ieri şi de aziNu departe de terenul de fot-

bal este cimitirul şi interesaţifiind de trecut, ne-am deplasat săprivim îndeaproape crucile dinpiatră şi marmură care ne dezvă-luie, precum o carte, cine au fostaceia care au fondat şi construitcele două localităţi. În mijlocullocului unde îşi duc somnul deveci atâtea generaţii se află ocapelă nouă, care deserveşte eno-riaşii tuturor cultelor existente înLivada. În partea dreaptă a cimi-tirului citim pe crucile care parde dată mai recentă nume ca:Lupău Ana, Bolcaş Floare, MateşMihai, Suli Ianoş, Rus Lazăr,Cszismadia Istvan etc, adică celemai multe româneşti pe lângăaltele, mai puţine, ungureşti. Este

reflectată astfel noua realitate dincomună. În parte stângă, adică încimitirul vechi, descifrăm cu greupe crucile înnegrite de vremenume nemţeşti: Johann Trosto-wilsch (1879-1942); Anna Raifer(m 22 dec 1932); Josef Thomann(1864-1941) etc. O altă realitateistorică, alte vremuri care vorbescdespre o populaţie întemeietoa-re, harnică şi credincioasă. Încimitir l-am găsit lucrând peTazlo Iosif, de 48 de ani, care s-a declarat originar din Livada, cumoşi strămoşi îngropaţi acolo.Este singurul dintre cei cu caream vorbit în ziua petrecută în sat,care declara cu mândrie că estelivădean get-beget. Pentru că iată,Berindei Beniamin este după tatădin Gura Sohodolului şi dinspremamă din Curtici, Aslău Con-stantin este originar din Timiş,Scarlaciuc Mihai a venit dinRoma, judeţul Botoşani. Oameniveniţi din Apuseni, Maramureş,Moldova, Banat, Arad şi chiar dinTulcea! Adică din toate provin-ciile României, cum preciza dom-nul viceprimar Urzicaru. Şi totdomnul viceprimar ne-a mai spuscă majoritatea şi-au găsit de lucrula cele trei asociaţii agricole, lafabrica de confecţii, la sera deflori, la fabrica de betoniere,roabe şi cărucioare, în comerţ şialte unităţi de pe raza comunei.Un caz special este cel povestitde doamna Kadar Sara care avenit de la Arad să găsească un

loc de odihnă pe timpul verii şi i-a plăcut aşa de mult încât s-a aşe-zat definitiv în sat, unde a şi des-chis un mic magazin cu mărfurigenerale. Naveta la Arad s-aredus foarte mult, deşi posibili-tăţile de transport, cu autobuzul,tot la jumătate de oră, ar favorizalucrul la Arad. “Mai mult eleviifolosesc acest mijloc de transportşi călătorii ocazionali.”, ne-a s-aspus de doamna Kadar.

Creştere demografică şi oportunităţi de dezvoltare

Între particularităţile comuneiLivada, datorate în principalapropierii de Arad, se află conti-nua creştere demografică, pusăpe seama imigraţiei şi nu numai.Populaţia tânără se află într-unrelativ echilibru cu populaţiabătrână: 8 la sută peste 59 de anişi 17,3 la sută până la 18 ani. Iatăde ce şi şcoala generală, cu cele

două clădiri recent renovate, esteplină de larma copiilor, iar Pri-măria stimulată de numărul naş-terilor a decis să construiască omodernă grădiniţă. Am întâlnit şio mamă cu 12 copii, CumpătăRodica, cu toţi copiii la şcoală şicare se mândreşte cu faptul că“nu am cerşit niciodată, cresccopiii fără să mă plâng.”

Deşi sunt veniţi din atâtearegiuni, cu atâtea obiceiuri, deetnii şi confesiuni diferite oame-nii, viniturile cum li se spune, s-

au integrat şi şi-au asumat spiritulcomunitar, iar certurile, furturile,conflictele sunt foarte rare.“Aceia care fură vin mai ales dela Zimand”, explica unele abateride la regula convieţuirii TazloIosif, “pentru că cele trei familiide ţigani sunt perfect integrate!”.Diversitatea se observă şi în celeopt biserici cu credincioşi de con-fesiuni diferite: ortodocşi (65 lasută), romano-catolici (5,6 lasută), reformaţi, (7,9 la sută),penticostali (18 la sută), grecocatolici, baptişti. “Dar asta nueste înspre învrăjbire, ci dimpo-trivă, spre buna înţelegere princunoaşterea reciprocă”, ca săcităm din ceea ce ne-a spus dom-nul primar Şerb atunci când, învară am participat la Ziua Comu-nei pentru că Livada are şi o zi aei, stabilită nu de mult, dar sun-tem siguri că vor urma numeroa-se alte sărbătoriri pentru că cele

două localităţi au o singurăinimă, una tânără care pulseazăviaţă spre devenirea înspre un vii-tor prosper.

Concluzia generală este că,deşi comuna Livada a trecut prinatâtea prefaceri, într-un timpextrem de scurt, şi-a păstrat spe-cificul, a integrat diversitatea, apromovat ataşamentul la valorilecomunitare locale, valorificândoportunităţile de dezvoltare ofe-rite de marele oraş din apropiere.

Ioan Tuleu

de la sat la oraş

Cimitirul din Livada

Locuinţă nemţească în Livada

Capela din Livada deserveşte enoriaşii tuturor cultelor exis-tente în comună

Cartierele noi vor moderniza faţa comunei Livada

Page 14: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Şcoala Generală Livada-Arada participat la concursul naţionalÎn lumea basmului organizat de

Colegiul Naţional Petru Rareşdin Beclean, în colaborare cuAsociaţia Esentza Becleanreprezentaţi prin: prof. NiculaVasilica Nelia şi prof. NiculaMircea Cristian, coordonatoriiproiectului.

Copiii au dat dovadă că falii-le imaginaţiei lor sunt fără limi-tă, deoarece la acest concurs auparticipat peste 170 de lucrări.Basmele elevilor claselor I-XIIau fost diversificate, valorificândatât basmul modern cât şi cel tra-diţional. Astefl, eroii au trecutnumeroase probe, ajutaţi fie decerbul cu coarne de aur, fie dede piatra fermecată, ca în finalacesta să îşi găsească perecheapotrivită cu care a fost fericit

până la adânci bătrâneţi şi „poatetrăiesc şi chefuiesc şi acum”.

Toate lucrările participante la

concurs au fost publicate în cule-gerea intitulată În lumea basmu-lui, editată la Editura SfântulIerarh Nicolae, Beclean. În pagi-nile acestei cărţi se regăsesc lucră-rile elevilor Piroş Marius (CerbulStelar), Brojban Bianca (Feciorulunui tâmplar), Faluşi Anca (Sim-paticul balaur) şi Miculiţ Laura(Narcis şi cea mai specială fată).Am avut plăcuta surpriză ca bas-mele Cerbul Stelar şi Simpaticulbalaur să fie premiaţi cu menţiunela secţiunea gimnaziu.

Pentru a intra în lumeaminunată a basmului şi a copi-lăriei, vă invităm să citiţi, în fie-care nr. a publicaţiei „Actuali-tatea de Livada”, basmeleelevilor noştri !

Noiembrie 2011 - Pagina 14Învăţământ

A fost odată ca niciodată unîmpărat care trăia într-un tărâm devis: unde cerul era tot timpul senin,iar animăluţele erau atât de priete-noase că parcă zâmbeau tot timpul.

Minunatul său palat era construitpe un deal, lângă un pârâu. Deoareceacest împărat iubea deosebit de multflorile, la curtea sa exista o grădinămare cu flori, însă dintre toate, floa-re lui iubită era crinul.

El avea trei fii, cărora le-a datnume de flori, deoarece îi iubea foar-te mult. Pe cel mai mare fiu îl chemaFlorin, de la flori, pe cel mijlociu îlchema Viorel de la viorea, iar pe celmic îl chema Narcis de la narcisă. Eierau frumoşi, viteji şi neînfricaţi. Înfiecare dimineaţă, împăratul şi fii luiîngrijeau plantele şi plantau câte ofloare nouă.

Fiincă împăratul era bătrân, le-aspus fiilor săi că acela care îi va aducecea mai frumoasă floare, aceluia îiva da împărăţia.

Băieţii au pornit în căutarea celeimai speciale flori. Pe drum ei au întâl-nit o creatură uriaşă şi înfricoşătoare.S-au luptat cu acea creatură, iar dupăce au omorât-o au luat bucăţi din car-nea ei pentru a o folosi pe drumul pecare îl aveau de parcurs. Pentru a găsiceva deosebit, ei au hotărât să mear-gă pe celălalt tărâm. Tot mergând, auîntâlnit un dragon înfometat care avrut să-i mănânce, dar Narcis l-arugat să-i ducă spre celălalt tărâm,timp în care el şi fraţii lui îi vor dabucăţi din carnea luată de la creatura

pe care tocmai au omorât-o. Drago-nul a fost de acord, luându-i pe spi-narea lui. În timpul zborului, l-au hră-nit, dar după un timp le-au mai rămasdoar trei bucăţi de carne, ceea ce i-ausperiat foarte tare. Cu toate acestea,mergând doar câteva ore, spre feri-cirea tinerilor, dragonul s-a sătu-rat.

Când au ajuns pe celălalt tărâm,cei trei fraţi au fost foarte miraţi de ceau văzut acolo. Animalele aveau câtetrei ochi, patru mâini şi erau foarteînfricoşătoare. Feciorii s-au speriatîngrozitor de tare când animalele auînceput să vină spre ei. Fiii de împă-rat au luat-o la fugă, până când auîntâlnit-o pe Zâna Cynthia. Aceastaavea 170 ani, fiind îmbrăcată cu foar-te multe haine şi având o linişte denedescris pe chipul ei blând. Aceastale-a dat fiecăruia câte o pereche depantofi zburători, săbii şi bumeran-guri fermecate. Ea le-a spus să mear-gă prin pădure, apoi să treacă un râupe malul căruia vor întâlni un zmeu,mare şi înfricoşător, dar care nu va fifoarte puternic. Florin, Viorel şi Nar-cis i-au mulţumit acestei gingaşe per-soane fiindu-i foarte recunoscători.

Tot mergând, au găsit pădureadespre care le-a povestit Zâna Cyn-thia, şi râul pe care l-au traversat.Când au ajuns pe celălalt mal, auvăzut un zmeu imens, care avea nouăochi, trei capete, dar şi-au adus amin-te că Zâna Cynthia le-a spus că nueste foarte puternic. S-au luptat cu elfolosind armele fermecate şi în final

l-au învins, dându-i o lovitură cubumerangul fermecat. După cel-au omorât, au văzut în pădureo luminiţă. Acea luminăvenea de la nişte licuricicare se învârteau în jurulunei flori. Au alergat la ea şiau văzut că în stânga, îndreapta şi înaintea floriise porneau trei cărări.Văzând aceste cărări,feciorii au decis cafiecare să o apucepe câte o cărare,înţelegându-seca după trei zilesă se întâl-nească toţitrei la floa-rea deasu-pra căruiazburau licu-ricii.

La început, Florin şi Viorel aualergat spre găsirea minunatei flori.La sfârşitul zilei, aceştia au obosit,întrucât fiecare a crezut că nu maigăseşte capătul cărărilor. După ce şi-au tras sufletul, şi-au continuat dru-mul, iar nu după mult timp au găsit lacapătul fiecarei cărări câte o grădinăminunată. Peste tot, erau flori, fluturimulticolori care zburau din floare înfloare ceea ce le dădea impresia că augăsit paradisul. Parfumul florilor le-aadus aminte de casă şi motivul pen-tru care se aflau acolo, ceea ce i-adeterminat să caute cea mai frumoa-să dintre florile grădinilor.

După ce au ales floarile pecare urmau să le ducă tatălui lor,aceştia s-au întors la floarea careîmpărţea cele trei cărări, dar nul-au găsit pe Narcis la loculunde şi-au dat întâlnire. Mezi-nul familiei nu a găsit nicidupă două zile de căutaregrădina de la capătul cărăriipe care a mers. Tot mer-gând, a zărit un gard foar-te înalt, în spatele căruia se

afla o cabană din lemnînconjurată de florinemaivăzute şi fluturi

care păreau rupţidintr-o lume ireală.

Din acea caba-nă, a auzit

vocea sublimă aunei fete. Înacel moment,

Narcis a hotărât săsară gardul pentru a vedea chipul feteia cărei voce o auzise. Însă mare i-afost surprinderea când în cabană avăzut o dominişoară foarte speriată, acărei frumuseţe se asemuia cu gingă-şia unei flori.

Cum te cheamă? a întrebat-o Nar-cis.

Mă cheamă Crina, spuse fatazâmbind.

Povestind cu ea, Narcis a aflat căea era de fapt prizoniera zmeului pecare el şi fraţii lui l-au omorât. Amin-tindu-şi de fraţii lui, Narcis s-a gânditcă dintre toate florile din acea grădi-nă, cea mai frumoasă şi cea mai spe-

cială ar fi Crina, ea fiind ca o floare:parfumată, frumoasă, specială şi iubi-tă, având chiar şi numele unei florispeciale.

Narcis a încălţat pantofii ferme-caţi, zburând cu Crina în braţe până lalocul unde trebuia să se întâlnească cufraţii lui. S-au întâlnit toţi la locul pro-pus, însă mare a fost surprinderea fra-ţilor mai mari când au văzut „floarea”alesă de fratele lor mic. Rapid s-auîncălţat cu pantofii fermecaţi şi auzburat până pe tărâmul lor la palat.

Împăratul a fost tare fericit săvadă florile aduse de cei doi fii maimari, acestea fiind într-adevăr nemai -întâlnite de împărat; însă a fost şi maifericit când a văzut că măcar unuldintre fii săi a ţinut minte că floarealui preferată este crinul. Gândindu-se că pentru a deveni împărat ai nevo-ie de o împărăteasă şi că fiul cel maimic a adus cea mai specială floare, ofată pe nume Crina, împăratul i-a datîmpărăţia fiului cel mic ca moştenire.

Narcis şi Crina au făcut o nuntămare, iar palatul lor a fost împodobitcu multe flori şi petale, dar dintretoate cea mai frumoasă floare pentruNarcis a fost floarea îmbrăcată în alb:Crina. Ei au trăit fericiţi, înconjuraţifiind de toate florile minunate până laadânci bătrâneţi. Şi eu vă spun că aşanuntă nu am mai văzut şi probabil cănu voi mai vedea câte zile oi avea. Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spuspovestea aşa.

(Miculiţ Laura, clasa a VII-a,Şcoala Generală Livada, Arad)

Narcis şi cea mai specială fată

În urmă cu câteva luni, Cer-cul de lectură În lumea cărţilor aavut o zi specială. Elevii cerculuide lectură s-au deplasat în libră-ria Cărtureşti din Atrium Mall,Arad.

În prima parte a activităţii, ele-vii au călătorit în Indonezia, înarhipelagurile Maluku şi Sulawesi.Această călătorie ... fotografică,bineînţeles, a avut loc cu ajutorullui Mircea Gherase care ne-a con-dus pe potecile acestei minunateţări, dar şi în apele oceanului şi ne-a vorbit despre viaţa indonezieni-lor îndemnându-ne să mergem şinoi prin jungla şi pe întinsele plajeale insulelor menţionate.

După ce am servit un ceai, ne-am aşezat în cerc şi am început oaltă călătorie, dar de data aceasta,o călătorie în lumea poeziilor luiMihai Eminescu. Luna ianuarie

este foarte importantă pentru lite-ratura română, şi de aceea, timpde două săptămâni, elevii cerculuide lectură au realizat numeroaseşi interesante proiecte despre viaţaşi opera lui Mihai Eminescu. Fie-care elev a citit, cel puţin, o poeziedin opera poetului, iar la sfârşitulîntâlnirii, elevii au realizat că aucitit şi au discutat numeroase poe-zii ale „luceafărului poeziei româ-neşti”.

La finalul activităţii, elevii auvorbit despre experienţa lor dinaceastă zi, concluziile fiind nume-roase, dar chintesenţa acestei expe-rienţe fiind următoarea: trebuie săcălătorim atât în lumea reală cât şiîn lumea ficţiunii, deoarece Dum-nezeu ne-a dăruit o lume minuna-tă, care trebuie descoperită maiales de copii.

Prof. Turcaş Cristina

Şcoala Generală Livada a fostîntotdeauna interesată să dezvolterelaţii de parteneriat cu alte şcoli cuscopul de a-i implica pe elevi în câtmai multe activităţi extracurriculareşi de a face schimb de experienţăcu elevii din alte şcoli. În acest sens,în urmă cu ceva timp a avut loc oîntâlnire între elevii claselor a V-adin şcoala noastră şi Şcoala Gene-rală Şofronea.

Pentru început, am încercat săne cunoaştem mai bine şi să aflămdacă avem interese comune care săpoată sta la baza unei viitoare cola-borări. Elevii noştri le-au prezentatmusafirilor şcoala şi după aceea audiscutat despre hobby-urile lor şidespre activităţile pe care le organi-zează la şcoală.

Am continuat să ne cunoaştemmai bine dar de data aceasta pe tere-nul de sport. Am provocat ŞcoalaGenerală Şofronea la un meci defotbal. Băieţii din clasa a VI-a li s-aualăturat celor din clasa a V-a şi auformat o echipă imbatabilă avândîn vedere că scorul a fost de 4 la 1 înfavoarea noastră. Meciul de fotbala fost arbitrat (imparţial) de domnulînvăţător Mircea Matiş iar susţine-rea galeriei formată din elevi dincelelalte clase au contribuit la vic-torie.

La final, copiii şi-au exprimatimpresiile despre această întâlnireşi au oferit sugestii pentru realizareaunui parteneriat. Elevii Şcolii Gene-rale Şofronea ne-au invitat la ei pen-tru a-şi lua revanşa pe teren propriu.Colaborarea continuă...

Prof. Cristina Alda

Activităţi extracurriculare

Literatură şi călătorieÎn lumea basmului

Page 15: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Noiembrie 2011 Învăţământ

Elevii clasei I de la Şcoala Generalădin Livada, au planuri mari de viitor

Raluca Ioja: „Aş vrea să fiucoafeză.”

Emanuela Ţîna: „Îmi dorescsă devin make-up artist.”

Cora Precup: „Eu aş vrea sămă ocup de grădinărit.”

Eliza Rus: „Îmi doresc să fiuprofesoară.”

Cristina Cîrlig: „Vreau săfiu doctor.”

Sebastian Rus: „Eu vreau săfiu antrenor de fotbal.”

Ionel Şandru: „Aş vrea săfiu constructor.”

Valentin Luca: „Îmi dorescsă devin agent secret.”

Flavius Gligor: „Eu aş vreasă fiu jandarm.”

Toma Precup: „Vreau să fiuun bun poliţist.”

Abel Cumpătă: „Eu aş vreasă devin poliţist.”

Andrei Costea: „Îmi dorescsă fiu mecanic auto.”

Radu Rotar: „Aş vrea să fiuantrenor de fotbal.”

Mădălin Popescu: „Eu vreausă fiu pilot de curse.”

Cezar Bran: „Vreau să fiuun bun poliţist.”

Copiii de astăzi reprezintă viitorul de mâine. Tocmai acestaeste motivul pentru care am stat de vorbă cu elevii clasei I de laŞcoala Generală din Livada. Cei mici, îndrumaţi de domnulprofesor Mircea Martiş, au fost foarte deschişi şi ne-auîmpărtăşit planurile lor pentru viitor. Iată ce ne-au spus:

Page 16: macheta noua eu 129:Layout 1.qxd

Noiembrie 2011 Divertisment

ŞCOALA DE ŞOFERI ASOferă şcolarizare pentru

categoriile A,B,C,CEARAD, str. GEORGE COŞBUC nr. 33

TEL 0724-255554; 0357-432870DOTARE: VW GOLF V, FORD FOCUS, OPELASTRA, VW BORA, MATIZ, LOGAN, MOTOCICLETA YAMAHA, CAMION IVECO

Simulare examen teoretic: TOUCH SCREENwww.scoala-soferi-as.ro

BerbecTrebuie să renunţaţi, pentru un

timp, la individualismul şi egoismulcaracteristice şi să începeţi să acordaţimai multă atenţie colaborărilor şimuncii de echipă. Veţi găsi persoa-nele cu care vă completaţi perfect şiîmpreună sunteţi capabili de realizărifoarte frumoase.

TaurE nevoie de o nouă împărţire a

sarcinilor domestice între dumnea-voastră şi partenerul de viaţă. Suntlucruri pe care nimeni nu se simteîndatorat să le facă şi de care, tocmaidin acest motiv, nici nu se ocupă cine-va. Ori nu pot fi lăsate la infinit în sus-pensie, deoarece se creează o dezor-dine totală.

GemeniTrăiţi poveşti de dragoste fru-

moase. Şi, cum puţine lucruri fru-moase durează mult, şi aceste poveştise limitează la câteva zile. Dar ce zile!

Preocupările legate de copiiocupă şi ele un rol important în pro-gramul dumneavoastră, pe parcursul

acestei luni.Rac

Aşa cum îi stă bine unui Rac, încentrul preocupărilor dumneavoastrăse va afla, pe parcursul acestei luni,propria familie. Chiar vă face plăce-re să vă ocupaţi de problemelefiecărui membru al familiei, să vedeţicât de dependenţi sunt cu toţii deîngrijirea pe care le-o oferiţi dum-neavoastră.

LeuOrice călătorie e bine-venită pen-

tru Leu pe parcursul lunii octombrie,deoarece fiecare deplasare va aduceun profit. Activităţile intelectualesunt, de asemenea, bine aspectate peparcursul acestei luni. Leii care au deînvăţat sau de dat examene nu trebu-ie să îşi facă prea multe probleme.

FecioarăE rost de bani, care vin datorită

faptului că vă aflaţi la locul potrivit,în momentul potrivit. De exemplu,se nimereşte să fiţi în echipa careobţine un rezultat excelent la serviciuşi, deşi nu aţi avut o contribuţie extra-

ordinară, sunteţi răsplătit şi dumnea-voastră, odată cu toată lumea.

BalanţăComunicarea şi colaborarea sunt

cele două cuvinte magice, pe par-cursul acestei luni. Lucrul în echipăîşi va dovedi eficienţa şi eforturilecomune vor fi mult mai binerăsplătite decât cele izolate, făcuteexclusiv pentru confortul propriu.Într-adevăr, un grup reprezintă maimult decât suma persoanelor care îlcompun.

ScorpionLumea vă ajută fără să cereţi aju-

torul şi, de asemenea, primiţi sfaturi

excelente fără ca măcar spuneţi cevreţi să ştiţi. Vă face mare plăcerecând lucrurile se întâmplă aşa.

Intrarea planetelor personale însemnul dumneavoastră solar văajută să vă puneţi în valoare perso-nalitatea şi să vă îndepliniţi scopuri-le fixate pentru această perioadă.

SăgetătorŢineţi foarte mult la indepen-

denţa dumneavoastră şi nu acceptaţica oricine să intervină în problemecare ţin de viaţa personală. Spresfârşitul lunii octombrie, această ten-dinţă se accentuează şi aveţi unelemomente în care chiar vă doriţi să

puteţi petrece mai mult timp de unulsingur.

CapricornApropiaţii sunt hotărâţi să vă

scoată în lume şi nu veţi putea să văîmpotriviţi. Aşadar, scoateţi de lanaftalină hainele frumoase, dar şireplicile politicoase, deoarece va finevoie de ambele, la evenimentelemondene la care veţi participa!

VărsătorPrima parte a lunii noiembrie vă

găseşte pe drumuri. Călătoriţi destulde mult şi vă face plăcere, deoareceputeţi să îmbinaţi utilul cu plăcutul.

În a doua parte a lunii, serviciulocupă din ce în ce mai mult timp.Sunt o serie de proiecte care trebuiefinalizate şi vă veţi înhăma la muncăcu multă seriozitate.

PeştiPentru dumneavoastră, octom-

brie va fi o adevărată lună a cadou-rilor. Veţi avea parte de mai multesurprize frumoase, din partea per-soanelor alături de care vă petreceţicea mai mare parte a timpului.

Spre sfârşitul lunii octombrieeste posibil să faceţi şi o călătorie,alături de persoana iubită.

IngredientePentru blat: - 500 gr. unt de masă - 400 gr. faină albă - 100 gr lapte dulce - 300 gr. zahăr tos - 2 ouă - 3 linguri miere de albine - 1 praf de copt - 1 praf de sare Pentru cremă: - 200 gr unt de masă - 10 linguri lapte dulce - 300 gr zahăr tos - 3 linguri cacao - esenţa de rom după gust - nucă măcinatăMod de preparare:- Se amestecă foarte bine untul

cu zahărul până devine pufos, apoise adăugă faină şi sarea, iar după 5-6 minute laptele cu praful de coptdizolvat în el.

- Se ia o tavă pătrată şi se ungebine cu unt, iar în ea se pune com-

poziţia, care se dă la cuptor 45 deminute la foc mediu, până devineaurie.

- Se lăsă la răcit apoi se taie înpătratele de 3 cm lungime şi 2.5cm lăţime.

- Se amestecă bine untul cupraful de cacao, zahăr, lapte şiesenţa de rom, la bain-marie, la foc

mic, amestecând mereu, până seîngroaşă bine.

- Se lăsă la răcit cremă, apoi secufundă pătrăţelele de blat în ea,se scot, se lăsă pe un platou pânăse întăreşte puţin crema de pe ele

apoi se tăvălesc prin nucă măci-nată.

Tips:Prăjitură se taie numai după ce

s-a răcit complet, cu un cuţit culama umezită.

La un restaurant pescăresc:- Serviţi şi moluşte?- Servim pe toţi clienţii…

- Alo ?- Da !- Institutul internaţional de astro-

fizică, spectroscopie nucleară, pros-pecţiuni intergalactice, studiul qua-sarilor şi determinarea universurilorciclice cu structură toroidală ?

- Da, noi suntem !- Cu Gogu de la cazane, vă rog.

- Care e asemănarea dintre unemo şi o maioneză?

- Dacă nu e bătut cum trebuie, setaie!

Bărbatul către Dumnezeu:- De ce ai făcut femeia să fie aşa

frumoasă?- Ca să o iubeşti.- Dar de ce ai făcut-o aşa proas-

tă?- Ca să te iubească şi ea pe tine.

Un bărbat sună la emisiunea demuzică a unui post de radio şispune:

- Tocmai am găsit un portofel cuo sută de mii de coroane în el. Maierau şi numele şi adresa numituluiJan Ziegler, de pe Strada Seifertnumărul 3, din Praga.

- Bine. Şi cum te putem ajutanoi?, întreabă gazda emisiunii.

- Mă gândeam să-i dedicaţi omelodie.

Doi pensionari stau de vorbă:- Azi am fost la doctor şi a zis că

mai am de trăit două luni! Din ce, bă,Vasile? Din ce?!

Doi bebeluşi la creşă:- Tu ce eşti, băiat sau fată?- Băiat.- Dar de unde ştii?- Dacă iese infirmiera îţi arăt.Iese infirmiera, la care acesta îşi

ridică păturica:- Uite, am şosetuţe albastre.

Horoscop

Hai să râdemPrăjitură Delicia