sfe ¿^B r- ̂ra*>ss«f»f f la p s g IŞ j f

^ ^ î g a i j j N i o î ' «

M. S. REGELE CARCL II Şl MARELE VOEVOD MIHAI, PRIMIND DEFILAREA TRUPELOR PE CÂMPUL DE MANEVRE ÎŢoŢŢŢŢŢ^

A N U L X N o . 5 0 9

21 OCTOM BRIE 1936

IO L E I

Jertfele făcut* pe altarul ştiinţei sunt cele mai sublime. In luptă cu natura, ale cărei taine vor să le smulgă, foarte adesea oameni de ştiinţă cad învinşi.O ultimă jertfă a acestei dcriîtţ© de propăşire, a fost echipajul vasului „Pourquoi pas", în frunte cu savantul doctor Charcot. Vasul „Pourquoi pas" plecase in ţinuturile arctice, şi a naufragiat în apropiere de coasta Islande!. Cele 22 de victime au fost aduse din Islanda la St. Malo şi înmormântate la Paris, cu pompa cuvenită.Fotografiile noastre înfăţişează :Stânga: convoiul funebru cu 22 sicrie, străbătând străzile din St. Malo, dela port până la gară. Dreapta: ceremonia funebră în faţa Catedralei Notre-Dame din Paris.

RENUMITA AVIATOARE Je K H BATTEN IN DRUM SPRE RECORDUL AUSTRALIAN La Paris >'a ¡M ugurat săptă

mâna trecută un monument în memoria regilor Patru I al Sar- biet ţ i Alexandru I ai .Iugoslaviei. In fotografia noastră : în fa ţa monumentului, dala stingă la dreapta, d-nii: Langeron, Dala- diar, generalul M a ritd i, ministrul de războiţi iugoslav, Raymond- Lauroet, A barf Labrun. Purici, ministrul Jugotlaviai la Pari*. Yvon Delbos, Gasnier-Duparc, asistă la defilarea trupelor.

Lumea a v ia tic i urmăreşte cu un deosebit infam * sborul aviatoarei Jaar Batten, în vârstă de 26 ani, cara vrea să j sta silească un nou racord pa calea aerului, d lr Anglia spre Noua Zee landă.Fotografiile noastre înfăţişează pe temerara evietoere si avionul e i in t - pul sborului.

S C M E R K

Director: N IC . CONSTANTIN

Apare săptămânal în 48 de pagini mari, tipărite la Heliogravură, in culori ţi suplimentul „De toate

pentru tofi” PREŢUL LEI 10.—Pudra

Redacţia şi Ad-ţia: Bucureşti. Str. Const. M ille 7. Tel. 3.84.30

C O N F E R IN Ţ A D -N E I TH IER RY

D-na T h ie rry , s o fia am basad oru lu i F ran ţe i la B ucureşti, a ţ in u t o in te re s a n tă c o n fe rin ţă in s a la D a lle s . F c to g ra fia n o a s tră o în fă ţiş e a z ă pe d istin sa c o n fe re n fia ră c itindu-si o re le g e re a .

TOATE TARILESE P R E G Ă T E S CD E R A S B 0 1

Ataşaţii militari străini primind defilarea trupelor in ultima zi a manevrelor.

¡M. S. Regele Carol al Il-lca, Marele Voevod Mihai şl d. General Prodan, trecând trupele în revistă.

MANEVRELE FR A N C E Z*

L« Bourge», in Frartf«, »'au făcut T iport»ftH> manevr* M r Ú M »i de aparar» pasivă. In fotografi« noastră o bateri« da artiiarie antiaeriană.

Avioanele defilează in formaţie la parada militară de închidere a manevrelor.

Delo d reap ta spre stânga: d. Gen. Samsonovtei, d. Gen. Mana. d. prim ministre G b. Tătărăscii ţi d. Gen. Pa«l Angelesc», defilând prin fa ta S«ve- rannlui in ultim a xi a manevrelor.

D-nii Genera! Pârăianu. Col. luca. ministru de Interne, şi Prjnţul Valentin Bibescu pe câmpul manevrelor.

MANEVRELE A M E R IC A N E

Artileria de coastă americană face exerciţi! cu tunuri de 35 cm. ţi ghiulele de 55 kg. Exerciţiile acestea se fac la o depărtare de 100 klm. de orice ora} mare, deoarece vibraţiile aerului sparg geamurile pe o rază foarte întinsă.

MANEVRELE DE TOA M NA ALE CELUI DE AL 9-LEA CORP DE ARMATA GERMAN:

C â in i-c e rc e ta ţ i- in ac ţiu n e .

M ANIVRELE FLOTEI ENGLEZE

Vasul port-avion ..Curogious", văzut de pe bordul crucişătorului „Rodney".

MANEVREL* ITA LIEN E :

In fan te ria ita lia n ă , înaintând la adăpostul unui perete de ceafă a rt ific ia lă .

MANEVRELE DIN C EH O S LO VACIA

Tunuri cu tracţiune m ecanică.

l / a c a s u t u u t o v e

s t i m a t a D o t w w t a

VISUL SOLDATULUI

La Sussex, în Anglia, au avut loc manevre ţi s'a da t o luptă care a durat petru zile. Un cavalerist după 24 ore de veghe, trage un pui de somn, în câmp. Şeaua îi slujeţte drept pernă ţi de bună seamă că visează le drăguţa pe care a lăsat-o acasă. Când se va trezi, va vedea că nu te te t inere îi păzesc somnul, ei caii o fiţerilor săi, ale căror căpestre le tine în mână, chiar tn somn.

atunci faceţi cât mai neîntârziat o gargara cu „ODOL". „O D O l” împrospâteazâ şi învioreazâ nu numai gura, ci şi starea generala şi întregul organism. Pe câldurâ, la sport şi la oboseala generala a corpului, eficacitatea înviorătoare a „ODOI/'-ului e neîntrecuta.

M ANEVRE SUEDEZE

Un eparat de reperat ţi de semnalizare a avioanelor, fo losit prima dată în manevrele suedeze. _

APA DE GURA PASTA DE DINŢI

\_J este semnul distinctiv al unui „OPOL“ perfecţionat, a cârui eficacitate anti septica a fost extrem de mult sporita. Cercetări bacteriologice şi clinice au dovedit ştiinfificeşte superioara eficacitate bactericida.

REAUTATUf SAPTAMÂNEIMOARTEA MAREŞALULUI KIAZIM. — CINE A FOST OSMAN - PAŞA ? — IULIU

VALAORI A MURIT — DESPRE MOSCOPOLE, CETATEA DELA PIND

luliu Valaorl, fostul subsecretar de stat al Ministerului Instrucţiunii, pe catafalc.

O telegramă din Ankara anunţă moartea „mareşalului K i a z î m - . Acest nume nu spune nimic nouilor generaţii. Dar bătrânul acesta, care se apropia de o sută de ani, fusese aghiotantul lui O s m a n-P aşa,

iar de Osman-Paşa, leul dela Plavna, cine n*a auzit ? Copilăria noastră a fost plină de amintirile războiului dela 1877. Poeziile lui Va s ! l e A l e c s a n d r i Curcanul, Sergentul, le învăţam cu to ţii la şcoală. Pe pereţi, gravur, înfăţişau scene din epopeea naţională, trăită pe câmpiile Bulgariei. Plevna, Gri- viţa, Rahova sunt localităţile prestigioase, de peste Dunăre, unde armatele domnitorului C a r o I se acoperiseră de glorie. O poză colorată ni-l înfăţişa pe Osman-Paşa oferindu-şi sabia principelui Carol, al cărui prizonier devenise, după ce-i predase Plevna.Astăzi, aceste nume de localităţi balcanice au devenit simple străzi bucureştene, căci cine-şi mai aduce aminte de războiul din 1877 ? Calea Plevnei, Calea Griviţei, Calea Rahovei._Marea epopee, trăită de noi to ţi la 1916, a şters amintirea luptelor de la 1877« O depărtată epocă, un bun şi mic războiu romantic, petrecut pe pământuri străine, iată ce ne evocă Plevna. Războiu cum se făceau toate până la 1914. Eroism, literatură; trâmbiţe de victorie, cuvinte, cari au rămas celebre fără să f i fost rostite vreodată.Una din marile melancolii ale copilăriei noastre a fost să nu găsim, în manualele de istorie universală, nici telegrama Ţarului către principele Carol .¿ rec i Dunărea cu drice p rep ', nici faimosul cuvânt dela Calafat .^Asta-i muzica ce-mi place“, nici eroismul maiorului Ş o n ţ u, sau al căpitanului V a l t e r M ă r ă c i n e a n u, pe cari îi socoteam celebri, ca luptătorii din antichitate, sau din epoca napoleoneană.Ne durea mai ales să auzim vorbindu-se de războiul „ruso-turc" şi niciodată de războiul româno-iurc, sau măcar ruso-româno-turc.Aceeaşi melancolie ne-o stârneşte azi telegrama din Ankara. Vestind moartea bătrânului mareşal K i a z i m, această telegramă îl numeşte „cel care îm-

No. 509 —

— Pag. 6

Moartea lui l u l i u V a l a o r i a lăsat un mare gol în învăţământul nostru şi mai ales la conducerea ministerului de instrucţie, unde şi-a cheltu it anii bărbăţiei cu o pasiune, credinţă, putere de muncă, metodă şi spirit de dreptate, rareori întâlnite.

preună cu Osman-Paşa, a dat dovezi de vitejie, apărând Plevna, în războiul ruso-turc de la 1877.“

** *

Pomenirea lui O s m a n-P aşa, cu prilejul morţii fostului său colaborator, ne

aduce aminte un vechi articol publicat în presa parisiana şi care căuta să lămurească obârşiile acestui misterios general turc.Publicistul francez pomenia pe creştinii mahomedanizaţi, cari au primit înalte posturi în administraţia sau oştirea sultanilor. Printre aceştia, cel mai ilustru a fost italianul albanez, de cinci ori mare vizir subt numele S i n a n-P aşa. Istoria

Românilor pomeneşte deseori pe acest falnic comandant otoman, pe care M i h a i - V i t e a -

u I l-a bătut la Călugăreni.Se pare că O s m a n - P a ş a dela Plevna nu e altul decât faimosul mareşal francez A c h i l Qaza i ne , cel care în războiul de la 1870 a vândut Germanilor oraşul Metz. Condamnat a moarte ca trădător de patrie, în 1873, el Şi-a văzut pedeapsa preschimbată in închisoare pe viaţă. A fost exilat pe insula Sfânta Eli- sabeta, de unde-a evadat. De atunci nu s'a mai ştiut nimic de el. Moartea sa în Spania în anul 1888 nu este bine stabilită. Din scrisori ale epocei, căzute pe mâini indiscrete, reiese că acel mareşal francez, cu alese însuşiri militare, a trecut la Constantinopole, unde şi-a schimbat numele şi a vrut să-şi spele onoarea de militar, apărând cu bravură cetatea de care şi-a legat numele.

Val aor î era macedonean de origină. S‘a născut acum 70 de ani, în localitatea Moscopole, din Epir.Oraşul Moscopole a fost, până la sfârşitul veacului XVII, când Albanezii mahomedani l-au - nimicit — un mare centru de cultură. El a dat românismului figuri mari, cum a fost mitropolitul Andr e i Ş a g u n a , al Transilvaniei.Cetate autonomă, conducându-se asemeni Venez- ziei şi Raguzei, după legile ei proprii, sub comanda unui duce, Moscopole a fost, la un moment dat, cea mai mare aglomeraţie românească, căci număra 80.000 de suflete, ceea ce niciun oraş, Bucureştii însuşi, nu cuprindea în acele vremuri.La Moscopole a fiinţat cea dintâi tipografie din împărăţia turcească.Noua Academie de acolo a dat Orientului creştin o mulţime de cărturari valoroşi, a căror activitate şi influenţă s'a resimţit până în depărtatele principate româneşti.Moştenirea de cultură, tradiţia Moscopole! a fost cu cinste reprezentată in România nouă, de mult regretatuî luliu Valaorî.

VICTOR EFTlMiU

1 « P a tr ia r h ie s*a o f ic ia t s ă p tă m â n a tr e c u tă o» serviete re lig io s , c» p rite ţa l sile« a n iv e rsa re a Suveranului, c a r e a im plinit 43 d e ani. F o to g r a fia n o a s tră în fă ţ işe a z ă p e m em brii guvernului ţ i rep rezen - ta a f i i a rm a te i, prim ind d e fila r e a tra p e lo r , după te rm in a re a serv i-

t â c e s h i e

PA N SA PLA STELASTIC

A o p ie i!

Se aplică uşor, închide rana higienic. După ce se îndepărtează tifonul de apărare, se aplică apoi emplasturele, uşor întins în lăţime, pe rană şi pansamentul este bine fixat, fără a se trage sau a se deplasa — şi ceeace este foarte important — nu împiedică libertatea mişcărilor.

S E O B Ţ I N E L A F A R M A C I I S I D R O G U E R I I

— Pag. 7

Şi femeile luptă dârz in Spania... iHiliţianâ spaniolă întâlnind o fântână işi astâmpără setea.

NU VOR TRECE I

P o p .lo ţia d i . M adrid face p r e ţ u r i U fr ig e ra te a p ăra rea o r« f «t«t îm p otriva tra p e lo r generale i« . Franco. D e a x p ra s*aa lega» lascrip t« de fe la l u rm ă to r: ..Nu vor t r e c * ! M adrid va « m orm oatal fascismalai .

Portarii« do pe coasta de răsărit a Spaeiei te oftă te maietlc gever — f t lW w ţi MUtt apărate de o flotă pa- terwcâ. la fotografia noastră, oe m ariear la postai sâa.

adridalai se aduc mari nai la primele liaii. cu i mâ «orilor.

— POP

T im p u l il£ * i* H O Îi6 t f l£ £ c il

T im p u f b u f e h U iţ e & i!

d a r

A S P I R I Nt . i i i f A \

v a v i n d e c ă i n s ă d e O u r e n ! B A Y E R

NOU PW O Tf o r \o u n q \n q P o jp m a s ,

o f u )h \c h\\^ cpesfor W IS

f t a x e s t a k e

^ ^ o fe v c r i i® ¿ v e n i n q G o w n

00

Cu condiţia: sâ fîe V IM veritabil

H u m a i î n £ iU ia

o riÿu tû Ê a

Spre a protesta împotriva impozitelor prea mari pe care guvernul Statelor Unite le-a pus asupra îmbrăcămintei feminine, un grup de doamne din New-York a organizat o demonstraţie. Ele au apărut în rochii rupte şi găurite, spre a arăta cât ar rămânea din acestea (in proporţie), dacă ar fi plătit preţul fără impozit. Aproape 20% revine statului. S’au găsit unii dintre cetăţenii masculini, ai Statelor Unite, cari, faţă de această demonstraţie, au regretat că injpozitele nu sunt de cel puţin 75%.Pancartele cuprind următoarele rânduri: Sus : „Plătiţi 10 dolari pentru pijamale, din care 1,98 dolari sunt impozite“. D edesubt: „Se iau 5 dolari impozit la fiecare rochie de scară, în valoare de 25 dolari“.

BN o i J 5 0 ^ ^

— Paa. 9

Cine a luat V IM odatâ, şi-a vâzut casa curata!In g o sp o d ă ria în care se în tre b u in ţe a ză VIM , C ură ţă ra d ic a l o rice urm ă de m u rdă rie de foa te sclipesc de cu ră ţen ie ! V IM cu ră ţă te- pe cuvete, cişmele, ob iec te lăcu ite , rogo jine , m einic şi totuşi fă ră de a sgărfa , o rice ob iec t, vase de bucă tă rie , cuţite si fu rcu liţe .

O DEMONSTRAŢIE CU EFECT CONTRARIU CELUI URMĂRIT

GREU SA DEVII SO ŢIE IN JAPO NIA /La T ok io se o rg an izează „seri d e d iscu ţie" in tre soacre şi v iito are le nurori şi se d esba t p ro b lem e le m ai im portan te a le căsn icie i.

tineri savanţi englezi au construit nişte dulapuri de metal, de o uimitoare simplicitate Proprietăţile fertilizatoare ale pământului sunt înlocuite prmtr'un lichid chimic, ce întruneşte calităţile celui mai bun sol şi care, pe lângă aceasta, mai are acţiunea unui admirabil îngrăşământ.In partea superioară a dulapului se află un rezervor închis, şi ziinic, timp de patru minute, cade de aci, o ploaie chimică, ce se scurge de pe o tavă pe alta, pentrucă fiecare dintre acestea este străbătută de găuri foarte mici, ce permit lichidului sa treacă mai departe, aşa că pătrunde în toate basinurile la fel. Diferitele tăvi iau atâta lichid cât le trebue pentru 24 de ore, în procesul des- voltării. Munca „agricultorului de dulap" constă în : deschiderea robi netului şi umplerea tancului, ceea ce-i

C ALEDONIAN ROAD este cel mai îngrămăd it cartier industrial al Londrei, o mare de clădiri vechi şi cenuşii, printre care trec tramvaie şi autobuse, făcând un sgomot de iad. Zi şi noapte, praful încarcă aerul, plutind în- fr'un nour des, deasupra acestor străzi, în care n'aî să întâlneşti un arbore şi niciun colţişor de verdeaţă. Ba, se pare chiar că n’ai putea găsi nici măcar un ghiveciu cu flori,’ îndărătul vreuneia din ferestrele înnegrite de fum.Şi tocmai în această parte a metropolei britanice, se face acum, între zidurile ruinate ale unei fabrici părăsite, o intensă agricultură I Dulapuri din fier galvanizat închid ferme, ce dau recolte bogate. Zilnic se coseşte câte o tonă de nutreţ pentru animale, din nişte basinuri, care au cel mult un metru lungime. Fiecare yard ¡0,33 m.) pătrat din fabrică produce cât Î.800 yarzi pătraţi de teren obicinuit. Şi recolta unuî an întreg este produsă zilnic, de cele zece sertare ale unui dulap de fier. in momentul de faţă se cultivă porumb. Ar fi putut tot atât de bine să fie ovăz, secară, orz sau chiar grâu. Agricultorul acestor miraculoase dulapuri poate să aleagă intre cânepă şi soia, sau să se decidă pentru o grădină de legume. Dulapul mag>c se transformă după dorinţă, in ogor, livadă sau grădină. Aceşti agricultori fără pământ s’au emancipat cu totul de climă. Nu le mai pasă de schimbările vremii şi nîci de calitatea terenului, după cum n’au nevoie să-şi mai chinuiască ochii, iscodind pe cer semnele vestitoare de ploaie sau apariţia binefăcătorului soare. Ba mai mult decât atâta, aproape că nu mai au nevoie să muncească.După ridicarea „recoltei", basinurile sunt etât de curate, încât şi un copil le-ar putea spăla, cu o perie obicinuită. Tot ce i se cere fermierului, este să mute zilnic basinurile numerotate.In fiecare dimineaţă, acestea trebuesc ridicate cu un raft mai sus, până'n cea de-a zecea când a ajuns în vârf. In momentul aceia cerealele s'au înălţat şi au făcut spic, iar rădăcinile s'au împletit strâns, într'un covor, care-a devenit mâncarea favorită a vitelor.Sămânţa se desvoltă dela o zi la alta şi grâul sau iarba, cresc cu adevărat, văzând cu ochii, in cinci zile, greutatea boabelor semanare in ba- sinul de jos s'a încincit. Dar recolta dulapurilor de metal nu atinge înălţimea bucatelor desvoitate pe câmp. Experţii declară însă că aceasta nu e ceva necesar. Ceea ce importă este că valoarea lor nutritivă, adică proporţia de vitamine se ridică deasupra mijlociei. Nu e nevoie de întocmiri speciale pentru încălzire, deoarece căldura necesară se desvoltă în mod automat, în dulapuri. In mijlocul dulapului se află o fereastră de sticlă, care lasă lumina să pătrundă în interior, atunci când sămânţa a încolţit. Acţiunea luminei este de absolută trebuinţă la producerea vitaminelor.Agricultura de sertar din „ C a l e d o n i a n R o a d " tace cu putinţă creşterea vitelor in oraş, cu cheltuială puţină. De asemenea pentru ţările care nu prea au pământ arabil, se deschide un nou orizont mai cu seamă în caz de războiu.Cu sistemul acesta, vitele pot avea nutreţ proaspăt atât vara cât şi iarna. Experienţa a dovedit că ele pot fî hrănite de minune cu recoltele sertarelor de metal, fără să mai simtă nevoia păşunilor. Nu vor mai trebui duse ta păscut. Se vor desvoltă cât vrem in curte, în grădină şî, teoreticeşte vorbind, chiar intre cei patru pereţi aî unei încăperi. Crescătorul de vite ar face astfel o economie de timp, de spaţiu şi de bani, ne mai punând la socoteală oste

neala sa. ta un porc, crescut pentru slănină, s'ar economisi suma de 300 lei, la un bou, 600 lei, iar producţia laptelui ar fi cu 20 la sută mai ieftină. Toate acestea nu sunt o simplă experienţă, sau o speculaţie abstractă de savant ambiţios. Englezii, cari s'au angajat în această activitate, nu se mulţumesc cu soluţii teoretice, şi nici nu se pretind c fi inventatorii procedeului. Ceea ce-au realizat acum doctorii H i t c h i n Tho- m a s şî V. C. D a i h w o o d nu este în ştiinţă o ,,terro incognito". Specialişti germani şi englezi au pregătit mai de mult drumul, demonstrând, în laboratoarele lor, că producţia agricolă se poate lipsi de vechiul ei fundament, pământul. Ei n’au reuşit însă să dea demonstraţiei lor o valoare economică. Aceasta i-ar fî costat prea mult, nu numai în bani. dar în timp şi muncă.Astăzi, după patru ani şi jumătate de experimentări, aceşti doi!

cere, în total, un sfert de ora. Dacă mai punem la socoteală cositul şi curăţirea, atunci, toată operaţiunea poate fi făcută de un singur om, într'un ceas.Acum în privinţa cheltuelilor: lichidul conţine o sare de compoziţie chimică specială şi cantitatea necesară pentru producţia unei tone de nutreţ costă şase pence (25 de lei), iar în afară de apă, nu mai e nevoie de nimic altceva.Compania „Intensive Cultivation Ltd.“ a luat fiinţă fa Londra fi va face instalaţiuni demonstrative pe toată întinderea Marei Britanii, pentru propagarea „a- griculturei artificiale". Dulapurile necesare au început a fi produse în serie, de către fabrici. Ele, ce-i drept, costă cam scump : 110 lire bucata (cam şase zeci mii lei. în banii noştri), sumă ce trebue învestită de către agricultorul, care vrea să recolteze câte o tonă de grâu în fiecare zi. Noul procedeu a şi dobândit un nume special: „cultura de cabinet".Am fost informaţi, făcând o vizită la fabrica londoneză a nouei companii, că în preţul de 110 lire se cuprinde nu numai costul dulapului, dar atât transportul cât şi instalaţia. „Colonişti** întreprinzători au şi început să înveţe cum trebue să lucreze. Că această inovaţie este într'a- devăr de o mare importanţă, o dovedeşte atitudinea pe care a luat-o Ministerul de Agricultură britanic. Experţii acestei autorităţi au declarat că procedeele „culturei de cabinei” pot revoluţiona crescătoria vitelor, punând agricultura pe baze cu totul noui.Miraculoasa sare va fi exportată în toată lumea, . dar compoziţia ei rămâne secretul brevetat al inventatorului său.Dulapurile lansate acum pe piaţă, se construesc repede şi lesne. Utopiştii din Caledonian Road prevăd o eră în care, case şi uzine întregi, vor f i consacrate agriculturii artificiale.Moşierul viitorului nu va mai poseda pogoane de pământ, ci sute de tăvi sertare.

Ziua de 9 Octombrie, implinindu-se doi ani dela asasinarea Regelui Alexandru al Iugoslaviei la Marsilia, regele Petru af Jugosîaviei împreuna cu Regina-văduvă Marioara, Regina Maria a României si prinţii Tom islav si Andrei (în fund) au făcut un pelerinaj ia mausoleul din Oplenatz.

Săpunul care vă înfrumuseţează!

I Câte mijloace exista pentru I înfrumuseţarea tenului, tot

/ atâtea sunt şi primejdiile / ce-l ameninţă prin înfrebuin-

/ tarea săpunurilor de calitate / inferioarâ. Nu uitafi niciodată

acest lucru, atunci când vetiflWrfW alege săpunul dvoastrâ! —* Orice îngrijire eficace a fru

museţii, presupune utilizarea unui sâpun de calitate. Săpunul ELI DA LILAS GRAND LUXE, — extrem de fin, — cu un parfum îmbătător, — cu

----------o spuma dizolvândorice urma de mur-

■ darie, — e o adevâ- \1 k ( I rata binecuvântare JJr=k\ I chiar pentru pielea

' . I cea m ar sensibila.

L RASKAY

Costumul n a fio n a l rom ânesc e f r u mos prin el insuşi, e şi m ai frum os când e p u rta t ca in fo to g ra f ia noastră de o fa tă f r umoa să cum e domnişoara Eugenia Met oxc .

V ânătoarea e un sport costis ito r, Nu şi-l pot îngădui de c â t bogaţii, cu domenii întinse, car! por fritreifinea h aite le de câini şi s lujitorii numeroşi.

VÂNĂTORILOR ILUITRI

Veevodul Mlhal fl domnul comandar H«dóteai> la vĂaâtoarea regali 1« Timişoara.

vreo două săptămâni încoace vânătoarea e în toiu şi, fireşte, prin hăurile pădurilor şi tufărişu! bălţilor numai puşca are cuvân-

fosf sportul detul. In toate timpurile, vânătoarea predilecţie al suveranilor, al principilor şi, în genere, al oamenilor iluştri. Totuşi, nu înseamnă că e destul să fii suveran mare, căpitan strălucit, muzician valoros, sau literat cu faimă, spre a fi, în acelaşi timp şi vânător iscusit. Căci de multe ori se întâmplă ca până şi cei mai curagioşi s’o scrântească, prilejuind câte o boroboafă, în locul cine ştie căror izbânzi visate, lată, de pildă, ce-a păţit G i a- como Puccini , celebrul compozitor italian care, orice s'ar spune, nu era un vânător nepriceput.După o serie de concerte, dirijate în America de Sud, un grup de seniori argentinieni îl invitară la o mare partidă de vânătoare. Ajunsese până la ei faima succeselor vânătoreşti ale maestrului. Astfel că e lesne de închipuit cu câtă nerăbdare îl aşteptau, ca să-i aprecieze experienţa şi, cum par-

Un vânător încercat, care greşit n ic iodată ţ in ta .

tida fusese organizată în cinstea autorului Bohe- mei, întâiul foc de armă se cuvenia să-l tragă el. lată o potârniche, stând sperioasă pe o creangă câţiva paşi de gazde şi musafir. Numai decât, o voce îî

strigă: „Maestre, gata"! Puccini, ia puşca la ochi... trage... şi potârnichea... sboară I In jurul lui, privirile se, încrucişează, nedumerite. Dar revanşa nu întârzie să se prezinte, lată o a doua potârniche... Ah ! de data asta... Maestrul ocheşte, descarcă arma... dar şi a doua potârniche se înalţă în văzduh, neatinsă. Vai I faima începe să apună... Noroc că se arată a treia potârniche care, de rândul acesta, cade trăznită la pământ. Atunci, Puccini , mândru de succes, se întoarce în juru-i, spre a surâde tovarăşilor de vânătoare, dar aceştia nu mai erau acolo. In chipul cel mai delicat, ca să nu-l umilească se împrăştiaseră to ţi!Autorul faimoasei cărţi, Scene

a r t i ş t i l o r , H e n r y M u r g e r, era vânător tot pe atât de nenorocos pe cât de pătimaş. Odată, un ţăran, înduioşat de atâta ghinion, îi

d in v i a t a

w6«»#*e «4*^ “ ’ i« »4*®

dărui un iepure viu, ca săsij de prieteni. Dar, tocmaiI omorît. M u r g e r îl lej copac, aflat la o distanţi trase în eL Ei bine, chiar şi tot nu se întâmpla un alice nu nimeri ţinta ci, frumuşel, au retezat sfosi care atâta aştepta, o lui Dar printre vânătorii Huşii tru gafele lui extraordina» N a p o l e o n .Intr’una din zile, marele C împrejurimile palatului Fon plar superb din aceste mu atrăsese pe urmele lui pti

*mâ Â

A

preună cu suita şi, cum câinii îl fugăriau fără milă, iată-l că se piteşte după un copac, hotărît să-şi vândă pielea cât mai scump. Ce era de făcut ? Gonacii nu îndrăzniau să-l omoare, vrând să rezerve această onoare împăratului, iar pe de altă parte nici nu voiau să-l lase să ucidă câinii, cari toţi erau de rasă... Şeful echipei se hotărî în cele din urmă şi doborî animalul cu un foc de armă. Dar în clipa aceea iată că se iveşte împăratul, în fundul unei cărări din pădure, Ce va zice, găsind cerbul ucis ? Un curtean are o idee: taie în grabă două crengi, le înfige în pământ şi reazemă animalul ca şi cum ar fi fost viu. N a p o l e o n soseşte în galop, des-

Inecpând »»ionul, vânătorul »l-a lua t câ lno l* f l puţca ţ i a început din nou «â b ată drumurile.

calecă, ia puşca la ochi, ţinteşte cerbul nemişcat şi... omoară cel mai frumos câine din haită.Altă dată, N a p o l e o n ieşise la vânătoare, împreună cu M a s s e n a şi B e r t h i e r . Aceştia, cu puştile întinse, mergeau la câţiva paşi în urma împăratului. Dintr'un tufiş, se înalţă un stol de potârnichi... Napoleon trage şi... loveşte drept în ochiu, pe mareşalul Massena .O a treia oară, D u r o c avu ocazia să facă cunoştinţă cu îndemânarea de ţintaş a împăratului: se alese cu un glonţ în părţile cele mai... posterioare.Dar N a p o l e o n avea bunul gust să răsplătească totdeauna asemenea nenorociri. De exemplu, M a sse na primi un bilet, care-l numia, pe negândite, Comandant suprem al armatei din Portugalia şi-i anunţa chiar un dar cu adevărat împărătesc...

G.R.

D in trjo îm p u şcă tu ră două r a t e tâ lb a te c o o i căzu t.

(¡li cu el, f a ţă ira viu, t re b u ia sfoară, d e un âjiva m e tr i şi Fâcut in tr 'a d in s l: niciunul d in livâ, o c o lin d -o el c i ie p u re le , toasa!lai vestit p e n - fără în d o ia lă ,

vâna ce rb i, în m. Un exem - s ale p ă d u r ii il ilustru, îm -

■ .) - r.v :/1— I------ -----------Mt» w 7i S S n R K f S « 7

g 5" " 1

i : o i t \ s

şi încărcată cu fireturi ce-mi sta prinsă cu două paftale de umeri, pantalonii bufanţi, roşii, pălăria cu penaj şi sabia grea pe mânerul căreia îmi încleştasem degetele __ toate acestea erau fidel reproduse de pe tablourile dela Muzeul Prada,din M a d r i d .„Cruciadele“ au fost o versiune mult idealizată a acelei epoci de frământări care a scăldat Evul Mediu în sânge, dar cuprinde şi o vastă cantitate de elemente autentice. Vorbind despre acest film, Cecil B. de Miile mî-a spus că numeroase muzee i-au cerut să le doneze diferite articole pentru colecţiile lor de arme şi armuri.Nu există maşină modernă care să poată fabrica asemenea obiecte şi executarea lor a reclamat aceeaşi muncă trudnică şi aceeaşî dibăcie cu care erau modelate în secolul al XII. S'a adus anume din Spania, un artist specializat în armuri şi sub indicaţiile acestuîa, atelierele studioului au confecţionat cămăşile de zale, coifurile falnice, lăncile, pumnalele şi iataganele, până la ghioage şi alebarde.Turnul asediat, având cincizeci de etaje şi cântărind cincizeci de tone este cea mai mare construcfie din câte s'au ridicat vreodată la Hollywood în vederea unui film şi e to t atât de complet şi de practic ca şi acelea clădite pe vremea cruciadelor. De M i i l e supne: „Ţiu ca filmele mele să poarte marca celei mai riguroase documentări istorice şi pasiunea mea pentru amănunte ne-a angajat într'o serie de meticuloase şi îndelungi cercetări, în jurul coroanei Regelui Cruciat al Ungariei. Un important detaliu al acestei coroane era crucea din vârful ei — un detaliu care pentru publicul obicinuit al cinematografelor ar f i trecut neobservat. Acest rege al Ungariei era atât de înalt încât nu putea trece pragul uşii cu coroana pe cap şi atunci, şi-a îndoit crucea care a rămas astfel de-a-Iungul secolelor. Şi mult ne-am mai muncit pentru a da crucii înclinarea necesară. La sfârşitul zilei de lucru coroana fu pusă de-o parte dar atrase atenţia unui lucrător care se întoarse din uşă şî o luă ducând-o la turnătorie pentru a-i îndrepta crucea înţepenind-o bine pentru ca să nu mai poată fi îndoită ! A doua zi dimineaţa, când am văzut-o, am amuţit. Nu ştiam dacă trebuia să-l concediez pentru hărnicia lui I"

IMPORTANŢA SONORITĂŢII

Majoritatea efectelor sonore întrebuinţate astăzi în filme sunt veritabile. Pentru reproducerea zăngănitului de arme, a ciocnirilor dintre lănci şi scuturi, in „Cruciadele", s'a făcut uz de lănci de oţel, excluzându-se imitaţiile de tinichea, iar când au vrut să ştie ce sgomot pot face 200 litrî de uleiu aprins căzând pe creasta unui zid de 15 metri înălţime sau să prindă şueratul unor bulgări de foc sburând prin aer, au trebuit să utilizeze cu adevărat uleiu aprins şi bulgări de foc.Acum cinci sau şase ani, sunetele erau încă imitate cu ajutorul unor mecanisme, dar astăzi, regisorii nu primesc să mar lucreze decât cu realităţi absolute.John P. Livadary este omul care a dobândit premiul Academiei pe 1935, pentru cele mai bune înregistrări sonore. El are în biblioteca sa „conservele" tuturor

No. 509— Paa. 14

r URNAREA fiecărui film este precedată de o perioadă de documentare, de amănunţite cercetări; chiar când cuprind poveşti imaginate, dacă ele sunt vechi, costumele, deco

rurile şi toate celelalte elemente, pană la cele mai mici detalii sunt fidel copiate, după realitate.Studiourile au în serviciul lor echipe de experţi, în toate domeniile, spre a-şî asigura autenticitatea a to t ceea ce se utilizează într un film, iar Hoilywoodul este o Meccă modernă a artelor şi a meseriilor. Publicul cinematografelor este în stare să suporte cele mai imposibile şi mai fade istorioare de dragoste, dar va bombarda studiourile cu scrisori de protest, dacă va observa că regina îndrăgostită nu poartă costumul epocii, sau că în „marele său moment" cand se întoarce dela războiu şi-şi regăseşte dragostea, medaliile sunt prinse pe pieptul ei eroîc într'o ordine inversă.Vă mai e desigur încă proaspăt în amintire filmul acela în care a fost reînviată pe ecran de către Greta Garbo, Regina Cristina a Suediei. _ _Versiunea cinematografică a acestui monarh androgin, a avut făra îndoială darul să indigneze pe arhivarii Curţii regale suedeze dar ne închipuim totuşi că aceşti savanţi curatori au încercat un sentiment de reală satisfacţie atunci când au văzut toaleta cu care Greta Garbo şi-a făcut apariţia în sala tronului.Rochia aceasta a fost confecţionată după îndelungi cercetări la care însăşi actriţa a luat parte activă şi a fost lucrată de 16 croitorese în decurs de şase săptămâni.întâmplarea a făcut ca eu să fiu unul dintre ambasadorii ce trebuiau si se încline cu o studiată veneraţie înaintea vedetei. Mantaua grea

Se pisează pietricele pe o masă anume construită, în timp ce se loveşte uşor o tobă şi avem sgomotul sonor al unei trăsuri trase de patru cai, pe un drum aş

ternut cu pietriş.

Se rostogolesc pietre mari pe o scândură, aşternută cu_glas-papier, şi se imegis- trează sonor un sgomot identic ru acel făcut de o clădire care se prăbuşeşte*.

Th®rfarAfan«iu4

FIGURI NOUI PE ECRAN

ANNE SHIRLEYVEDETA DE 16 ANI A AMERICA

O creaţie magnifica în filmul ei de debut „Casa Visurilor"

O nouă v e d e li, în vârstă de numai 16 ani. A N N E SHIRLEY, constitue actualm ente ultima senzaţie a ecranului am erica«. După cum se ştie , A N N E SHIRLEY va apare în curând şi pe ecranele noastre în film u l e i d e debu t „C A S A VISURILOR“ (Anne o f G reen Gables) care a ru la t la Paris cu mare succes sub t i t lu l „M iss C anro t” .B iografia acestei tine re vedete este neaştepta t de interesantă. In adevăr, deşi e considerată astăzi o „descoperire senzaţională*', a o a s tă a c tr iţă d e 16 anî e în rea lita te o adevărată veterana a cinem atografu lu i. De fa p t a debu ta t la vârsta de 3 ani şi de atunci a juca t fă ră încetare p a n i când a îm p lin it 12 ani. A jucat în nenumărate com edii de scurt m etra j a lă tu ri de a lţ i co p ii m inune a i HoHywood-ului, sub numele e i adevăra t d e Dawn O ’Day. A in te rp re ta t deasemeni ro lu ri frumoase şi în d ife r ite film e de lung m etra j.După ce a îm p lin it 12 ani, şi-a în tre ru p t cariera pentru a se putea consacra serios, tim p de pa tru ani, s tud iilo r secundare. Când s’a decis să-şi re ia ac tiv ita tea în c inem atogra f, regisoru l G eorge N ic 'io lls tocm a i căuta o in te rp re tă pentru ero ina ce lebru lu i roman al lui L . M . M ontgom ery „A n n e o f G reen G ables” , o ca rte to f a tâ t de populară in S tate le U n ita ca şi „C e le patru fiice ale doctoru lu i M a rch ". Romanul acesta î i plăcuse fo a rte m ult şi m icuţe i Dawn O ’Day şi era unul d in visurile ei s'o in te rp re teze cândva pe A n ne Shirley. In adevăr, eroina că rţii se numeşte Anne Shir- ley şi Dawn O 'D ay a adopta t acest nume pentru noua carieră pe care o începe acum in c inem atograf. De a ltfe l, numele e i adevărat este şi fo a rte greu de pronunţat pentru Europeni. Aşa dar, aceea care urma să f ie Anne

şi de fin umor, în care Anne Shirley se re levă ca c ac tr iţă de extraord inare pos ib ilită ţi şi p rom ite a-şi lua în curând locul p rin tre ste- ele Hollywood-uluî.Publicul bucureştean este în d rep t să aştepte cu m ult interes prem iera film u lu i. „C A S A V ISUR ILO R",

Un autograf al A n n e i Shirley [

Anne Shirley şi partenernl ei Tom Brown in „Casa Visurilor“(Foto RJCO.-Radio-Films, (Arta-Film).

Shirley in film şi în viaţă, c itind în ziare că se proiectează transpunerea pe ecran a lui „A n n e o f G reen G ables", îi atrase atenţia regisoruiui G eorge Nîcholls că n 'ar putea găsi o in te rp re tă mai potr iv ită decât ea.Şi G eorge Nîcholls a realizat acest film minunat, dând prile j Annei Shirley să facă o c rea ţie rem arcabilă în rolul m icei orfane cu pârul ro şu, care tră ia în im aginaţie o viaţă cu to tu l alta decât a- ceea mult prea p ro zaică pe care se re semnau s'o trăiască cei din jurul ei.Presa din m etropolele apusene a avut aprecieri din cele mai elogioase pentru acest film plin de farm ec, de p ito resc, de sensibilitate

SUB PLOAIAMILIOANELOR

Cum trâesc bogâ fâşii şi cum se fac averile. Câte ceva despre milionarii noştri. — Din viaţa lui Elias de ALEX> F> m ih a il

Chestia a fos t re la ta tă pe larg de ziare, în u ltim ul tim p .Fiica princ ipe lu i G rig o re Sturdza, nepoată de Domn, renum ită pentru frumuseţea ei, regina stră lucită a ba lurilo r dela începutul veacului, d in cap ita la M oldove i, s'a m utai

JACQUES M. ELIAS

M ilio n a r ii c e lib a ta r, întem eietorul Fundaţie i culturale ţ i filan trop ice „M e- nachem H . Elias".

Casa din s trada C orăbie i 2, (az i C le- m enceau), unde a t r ă i t ţ i a murit fondatorul m arelui sp ita l dela ţosea.

Ir SFEoare o fe r ic ire să f i i boga t ?De ob ice iu nu cunoaştem decât v ia ţa

superfic ia lă a re g ilo r banului. M ed ic ii spun că acei, soco tiţi ca cei mai fe r ic iţ i oameni de pe păm ânt, au fe l de fe l de boli grave ţ i în trebuinţează narcotice cu duiumul. In deobşte, somnul lo r este ne lin iştit. Insomnia esto un lucru curent în fam iliile bogate . Foarte multe doamne din ,,lumea bună" suferă de neurastenie, plângându-se de extenuarea nervilor. O b lig a ţiile mondene sunt în tr'adevă r fo a rte obositoare, uneori m ult mai is tov itoare decât multe ocupaţii, ale ce lor num iţi „desm oşten iţii soa rte i".S ta tistica dovedeşte că numărul d ivo rţu rilo r este p roporţiona l mai mare pentru cei ce riu au nevoie să muncească : o dovadă că nu to t deauna o căsătorie, în tre oameni boga ţi, este fe ric ită . Perna m ilionarului, adică a aşa zişilor tr iu m fă to ri în v ia ţă , este m ult mai frăm ântată decâ t grăm ăjoara de boarfe, de sub căpătâ iu l salahorului tru d it.Cu p rile ju l unui recent proces răsunător, s’a a fla t că un antreprenor cu fa im ă, luase o lucrare cu 50 m ilioane, pe care a lţii s'au o fe r it — în urmă — s'o execute cu jum ătate p re ţ. A rta de a deveni boga t are unele ta ine şi anumite liscu ri prim ejd ioase, necunoscute nouă m urito rilo r de râncţ. Iar ce i ce posedă aceste ta ine, nu au to tdeauna o v ia ţă senină.Sunt Cresuşi, carî se şi sinucid!

Nu ştiu care m ilia rdar american, fiin d în treba t cum de a ajuns să facă o avere a tâ t de mare, a răspuns : — Totdeauna m ’am înconjurat de colaboratori mai in te lig e n ţi ca mine.Se spune că m ulţi bogătaşi au a d o p ta t această excelentă re ţe tă .

C U M SFÂRŞESC U N II M IL IO N A R I

Se pare însă că nu acestea au fos t p rinc ip iile tă - băcaiului Sapatino, od in ioară fruntaş al industrie i noastre, care a ajuns să-şi trăiască u ltim ele sale zile, izo la t de to ţ i p rie ten ii, co labora to rii şi rudele ţ in tu it la p a t în tr 'o oda ie pustie, după ce s'a lăsat je fu it de o fetişcană nătângă.

acum tre izec i de ani la Bucureşt, A c i a locu it în m ăreţul pa la t dela şosea al p rinc ipe lu i, acum M in iste rul de Externe.A z i sălăşlueşte to t la şosea. Dar genera ţia de azi a u ita t că are de a face cu o fostă princesă. Ea e adăpostită , sub numele modest de doamne Târnoveanu, în tr 'o ch ilie a

0 » paravan din salonul cel arare. Pe mâţa««, încadra te de ghirlande aurite , se văd fo to g ra fiile , pase sub geam, ale p r in ţ i lo r ţ i rudelo r la i Elias.

N u a n ţa m a ţi este una d in marile ca lită ţi pe cari trebu ie sâ le îndeplinească o pudră bună. Ea trebu ie sâ se in tindâ un iform pe faţă, fă ră sâ formeze grăunţe v iz ib ile cari dau ob ra zu lu i un a s p e c t de mască. Pudrele opace ţ i dense vu lgarizează ch ia r pe fem eia cea mai frumoasă.Pudra En Vogue p repara tă cu o deosebită ingrijire , e de o fine ţă şi aderenţă inegalatâ, ce iace o face sâ fie a tâ t de a- p recia tă de fe m e ia cochetă.

OGUE

B L Â N U R I F I N E

¡ m po r t a f i u n e d i r e c t a

O VARIATA şi bogat» de blănuri selecţionate lucrate de cei mei buni trii specialişti, prezintă neul rrfagaun

S A I E 6 0 .M are asortiment în Nurci canadiene, Vulpi argintii, albastra, roşii) gris polare, estragan, breitschwantfc, aq- neau rasé etc. la preţuri extrem de avantajoase. Ţinem la dispoziţia onor.-noastre clientele mulaje originale din Viene.

SflBEGO( A L . V K T 0 R 1E I v i s ă v i s de prefectura politiei

Azilului de bătrâne . . . To ţi vechii e i cunoscuţi, din cari unii cu s itua ţii m ateria le bune, au părăsit-o,Este un lucru experim entat, că omul boga t

D. FtHi Staeger. funcţiona - rul cel mai vechi el lui Elin , căruia i-e cedat apartament»! : i i . Pe casa de fier se văd probe din recolta moşiilor foste ale lui Elias, azi aU Academiei Romane.

Un colţ al apartamentului lui Elias.Conform testamentului, mobila va rămâne neschimbată, aţa cum a lăsat-« el.

e adm ira t de to a tă lumea ca fiin d „d e ş te p t" , „frum os” , „p lin de haz“ , şi aşa mai de parte . De îndată insă ce p ie rde averea, î l ocolesc to ţ i ce i ce năvăleau la masa lu i, îl e v ită to ţ i ce i ce od in ioară căutau să îm prum ute para le dela dânsul.Nu to ţ i bogătaşii îşi administrează la fe l averea, astfe l, de p ildă , p rinc ip iu l de v ia ţă şi de îm bogă ţire al fam ilie i M iha il d in C ra iova, pare să f i fo s t economia. M ăre ţu l lo r palat, d in C ap ita la O lten ie i, nu avea nici oda tă fe res tre le lum inate. U ltim ul descendent al fa m ilie i nu s*a însurat. El nu avea p rie ten i, nu se ducea n ică iri şi nu prim ea pe n imeni. C ra ioven ii spun că nu l-a văzut nimeni, n ic iodată, la vreo co fe tă rie sau cafenea». Nu şi-a îngădu it n ic io m od ifica re în locuinţa m oştenită. Şi pe când a lţ ii îşi procurau autouri luxoase, ch iar pe d a to rie , e l s'a m ulţum it cu arhaicul cupeu şi cu caii bătrâni, rămaşi dela pă rin te le său.in vremea asta, averea nababului, d in cap ita la O lte n ie i, creştea în mod autom at. A c ţiun ile se fruc tificau , cupoanele tă ia te îngrămădeau aurul în cassele de fie r, ţă ra n ii de pe .moşii se străduiau, ia r lucră to rii d in fa b r ic i se întreceau în muncă, spre a m ări b o g ă ţiile unui om, care nici e l singur nu ştia c â t are.In c lipe le solemne, când a s im ţit că i se ap rop ie sfârşitul, acela care a fu g it to a tă v ia ţa de lume, a avut o s tră fu lgerare a conştiin ţe i, dăruindu-şi averea sta tu lu i român, im itând în această p riv in ţă pe un a lt Cresus bucureştean.

D I N V I A Ţ A L U I E L I A S

Jacques M . Elias — ca şi Dinu M iha il d in C ra iova — nu s'a însurat n ic ioda tă , perm iţân- du-şi de asemenea prea puţine bucurii în v ia ţă . Până la adânci bă trâne ţe — a m urit în vârstă de 79 ani — s'a considerat mereu ca un fe l de slujbaş al averii sate, un soiu de adm inistrator. Ia r când a fo s t aproape să moară, a crezut că e d re p t ca funcţionaru l său princ ipa l, d . Fr. S taeger, un e lveţian, să-i ia locul pe scaunul dela b irou l său şi chiar să locuiască cu fam ilia în apartam entul dela e ta ju l în tâ i, d in strada C orab ia 2, (azi C le - menceau), de lângă A teneu, casă în care a t r ă it şi a m urit Elias, şi unde se află azi, la parte r, adm in istra ţia fun d a ţie i „M enachem H . Elias” .Totuşi, chiar pe acest funcţionar ales d in tre to ţ i, el nu l-a cop leş it de prea multe avan- ta g ii. D. S taeger urma să răm âie acelaşi paznic m odest al averii, cum fusese şi testa toru l. Prin testam entul d in 1914 se prevede o leafă lunară de 600 le i pentru d. Staeger! Iar pentru m em brii com ite tu lu i de conducere, aleşi de dânsul, a fixa t, to t p rin testam ento re tr ib u ţie lunară de 1500 le i.A desemnat Academ ia Română ca legatară universală, da r n'a u ita t în testam ent pe sărac ii oraşului Bucureşti, cărora li se d is tribue în fieca re an de C răciun şi de Paşti, ajutoare din fondul special Elias. N 'a u ita t n ici de A zilu l de noapte, n ic i de Socie ta tea de Salvare, de S ocietatea pentru profilax ia tuberculozii, precum şi de d ife r ite sp ita le şi soc ie tă ţi de b inefacere. A lăsat lega te pentru facu lta tea de m edicină, Fundaţia universitară C aro! I, pentru mai m ulte şcoli evreeşti şi româneşti, apo i unor tem p le israelite, câtorva rab in i. A in s titu it bursa pentru s tudenţii m eritoşi, e tc .C hiar b irja ru lu i său i-a lăsat o sumă prin testam ent. Şi-a adus am inte până şi de serv ito ri, de câ ţiva funcţionari mai m ici...

R U D E L E .

Pentru rude a avut însă un tra ta m e n t excepţional.— trE u am numai rude bogate — spunea el. — Ce rost are să le las m oştenire

Fără să fíe vanitos, a v o it să răm âi« oare cum anonim în b inefaceri. Spita lu l, d in Bucureşti, care va costa peste o sută douăzeci de m ilioane, nu va purta numele lui, c i al ta tă lu i său. Iar averea lăsată A cadem ie i române se administrează sub t i t lu l: .^Academia Română — Fundaţia fa m ilie i M enachemH. E lias“, deşi — afară de dânsul — nimeni n 'a dona t, n ic i- un leu.— „Invit pe to ţi m em brii fa m ilie i m ele să coutribue la această operă culturală ş i lilau tropică“ — spunea el încă in viaţă. Rugămintea a repetat-o şi prin testament.Când a scris ultimele sale dorinţi, a pomenit pe un văr al său, „domnul I. I. Manoadt, care • bătrân ţi din nenorocire orb**. Şi-a mai adus aminte de o verişoară din Viena, dar nu-i ştia numele. Jacques Elias le mai dăduse ajutoare altădată. Acum işi exprima dorinţa ca ambii să primească o pensie, cât vor trăi. Totuşi, dacă s'ar întâmpla — spune prevăzător testatorul — ca vreun membru al familiei mele uitat de mine, rudă până la al optulea grad, bărbat sau femee, să fie lipsit de mijloace, atunci, se va aproba eventual şi acestuia o pensie lunară, ca să poată trăi, „cât vor crede de cuviinţă membrii comitetului". Ce au făcut rudele ?In primul rând, au dat în judecată Academia, cu gândul să anuleze testamentul. De contribuit la fondul ..fam iliei Menachem Elias*’, nici n'au visat. In schimb, s ’au iv i t 67 de persoane, ce se pretindeau a I i . ju d e sărace, până la al 8-lea grad", î /e d e fu n c tu lu i E l ia s !1 p ro f. d r. G r . A n tip a . membru în com ite tu l funda ţie i, d e le g a i il Academ iei române, a avu t m ult de fu rcă cu adversarii — .m oştenitorii b o g a ţi" — cari adoptaseră ca ta c tică în jus tiţie , ărăgănirea. Procesul a r f i p u tu t dura la in fin it, s tingherind oate bunele in te n ţii, dacă d . p ro f. A n tip a n 'a r f i prins un nomenf favo rab il, spre a sili pe m oştenitori să convie la o ranzacţie. Ei au p rim it, oda tă pentru to tdeauna, o sumă de reo zece m ilioane le i şi s'au astâm părat.n schimb, au mai rămas cele 67 d e „ru d e sărace" pe cari d . Ir. A n tip a nu le-a şicanat. Ele au încasat până acum, a p ro ri- nativ douăzeci şi c inci de m ilioane d in averea destinată pentru „scopuri cu ltura le şi fila n tro p ice ” , şi prim esc şi azi pensii lunare.

„S A CHELTUEŞTI M A I PUŢIN DECÂT C Â Ş T IG I"

Jacques Elias, deşi nu s’a însurat, to tuş i n 'a t r ă it prea retras, n fosta sa locu in ţă din strada C o răb ie i, se p o t vedea şi azi sed iile lui m obile, destu l d e frumoase. Primea des m usafiri şi-i primea bine.Printre in tim ii şi p rie te n ii lu i, cu ca ri lua uneori masa acasă, sau la restaurantul „C ontinenta l**, d in hote lu l cu acelaşi nume, p roprie ta tea sa, erau : Principele Barbu Ş tirbey, de functu l minishu libe ra l Emanuil Porumbarii, d . V ic to r Antonescu, actualul ministru d e externe, d . Emanuil Pantazi, avocat, p rie ten in tim şi s fe tn ic — mai târziu executorul său testam entar — d . Jean M itilineu şi a lţ i i.H o ie lu l „C o n tin e n ta l” , d in fa ţa Teatru lu i N aţiona l, era pe vremuri ce l m ai m are şi mai luxos d in Bucureşti. Lui Elias î i p lăcea să şadă în restaurant la o masă, în d re p tu l unei fe res tre ce da în C alea V ic to rie i.Totuşi Jacques Elias nu era prea che ltu ito r. D im potrivă, p rin cip iu l lui era a ce s ta : să ai tăria de caracter de a che ltu i totdeauna ceva mai p u ţin , decât î ţ i este ven itu l. Oricât de in fim ă ar f i economia, te po ţi considera om bogat. Cheltuind to t ven itu l, sau atacând capitalul, a tunci — chiar dacă ai posibilitatea de a duce o viaţă largă — te poţi num i sărac. R isipa e amăgitoare : duce Ia dezastru Acest p rinc ip iu l-au a d o p ta t şi m em brii de conducere d in com itetul fondu lu i Elias. S'au crea t, în ţe lep ţeşte , mai m ulte cap itole, cari ţărm uresc che ltue lile . A s tfe l s'a în f iin ţa t :1) Fondul pentru punerea în valoare a m oşiilor lu i Elias.2) Fondul pentru răscumpărarea datoriilor testam entare faţă de d ife r ite persoane şi com un ită ţi. 3) Fond pentru pararea fluctuaţiilor de curs a e fec te lor ş i prevenirea căderii valutelor. O d ife ren ţă favo rab ilă d e curs nu se adaugă la venituri, c i la acest fond . 4) Fondul de construcţii, d in care se clădeşte acum sp ita lu l dela şosea. 5) Fondul cultural, d in care se dă în fie ca re an. A cadem ie i, două m ilioane de le i. 6) Fondul de ajutorare a rudelor, cari — după cum am a ră ta t — au p rim it până acum vreo 25 de m ilioane, în afară de cele zece m ilioane da te „ru d e lo r bogate**.Totuşi averea d e fu n c tu lu i E lias a rămas întreagă, aşa cum a lăsat-o el. T o t ce s’a făcu t, a fo s t realizat numai din ven ituri, cu toate greu tă ţile ce a avut de în tâm pinat com itetu l conducător al funda ţie i, d in cari fac azi parte : principele B . Ş tirbey , ca preşedin te, fo s t prieten al lu i E lias, după cum am arătat. A p o i d -n ii : dr. Gr. Antipa ş i Em . Pantazi, v icepreşedin ţi ş i d -n ii pro f. David Em anuel, prof. dr. G. M arinescu, pro f. I . S im io- nescu ş i prof. D. Voinov, ca m em bri.„Academ ia română** s'a d o ve d it ca o excelentă adm in istra toare.

D IFICULTĂŢI NEPREVĂZUTE

Deşi Elias era om de a faceri ru tina t, to tuş i e l n 'a prevăzut scoboririle va lu tare vertig inoase, cari au m icşorat fo a r te m ult averea sa. N ‘a p u tu t prevedea n ic i măsurile, pe ca ri le-a h ia t

consiliul comunal socialist, insta la t după războiu ia Viena. Reformele dem ocra tice postbe lice au scăzut aproape la zero venitu l pa la te lo r iu i Elias d in cap ita la A ustrie i. El avea acolo nişte c lă d ir i monumentale, cu sute de camere şi cu numeroase apartam en te luxoase. A ceste pa la te s itua te pe cele mai p rincipa le străzi, de p ildă în fa ţa ce leb re i b iseric i Votivlnrche, abia aduceau a tâ ta ven it, spre a nu f i lăsate să cadă în ruină.O slabă fru c tifica re au adus şi depozite le în numerar a le băncii. Banca N aţiona lă a României nu numai că n’a b o n ifica t n ic io dobândă, d a r a ce ru t ch ia r un comision de conservare pentru e fe c te le depuse.Puteai spune că, p r in tr ’o energică f i p rudentă in te rven ţie a d-iu i pro fesor d r. A n tip a , d e le ga t de A cadem ie cu adm inistrarea averii lu i Elias în s tră ină ta te , au fo s t salvate m ulte bunuri ale acestuia. A s tfe l au fos t, d e p ildă , d ife r ite va lo ri de bursă, c irca vreo sută d e m ilioane le i, a fla te depoz ita te la unele bân d d in s tră ină ta te . D elegatu l A cadem ie i a mai reuşit să o b ţie , ia Viena, o reducere a taxe lo r succesorale, realizând astfe l o econom ie de aprox im ativ 64 m ilioane le i.Se p o a te spune că averea lu i Elias, este adm in istra tă în spir itu l tes ta to ru lu i, cu econom ie şi p ruden ţă .

C A S A D IN STR ADA C O R ĂBIE I

In fo to g ra f iile ce însoţesc acest a rtico l, c it i to r i i vo r pu tea exam ina apartam entul, în care a t r ă it Jacques M . Elias. Tablouri nu se p rea văd pe p e re ţi. M a i m ult og linzi. N ’a avut n ic i instrum ente m uzica le ! Elias nu se pricepea în a rtă . Era stră in şi d e „po litică **.Este in te resant un tr ip t ic , având fo to g ra fiile , sub stic lă , ale p ă rin ţilo r săi, f ra ţ i lo r ş i rudelor, d in anul 1832 şi până la m oarte a luL In special bă trân ii so ţi Menachem H . Elias, fo n d a to rii fa m ilie i, au ch ipuri caracte ris tice pe fo to g ra fiL Pe p e re ţi se m ai văd şi a lte ta b lo u ri m ari, reprezentându-i pe bătrânLIn camera d e consiliu, unde se întruneşte azi com ite tu l fundaţ ie i Elias, avea n işte fo to li i la rg i, căp tuş ite cu p ie le roşie. A ltă d a tă era aci cam era d e fum at.E im presionantă mai ales camera „te za u r" , cam întunecoasă, unde se văd case de bani aşezate dealungul p e re ţilo r. Dar azi „ fu n d a ţia " nu-şi mai ţin e banii în acest „ te za u r" , c i la Banca N aţiona lă .

M O A R T E A LU I ELIAS

Elias p leca des în că lă to rie : la V iena, la Paris, Berlin, unde avea a faceri.C ând au năvă lit nem ţii în România, ştiindu-se u râ t d e aceştia, s'a h o lă r it — de a ltfe l cu mare g re u ta te — să părăsească ţa ra . Prin laşi s’a dus la Petrograd şi de acolo la Stockholm.Totuşi, în to t tim pu l v ie ţ i i sale, fusese suspectat ca având simp a tii cu G erm an ii. Această u ltim ă că lă to rie i-a fo s t fa ta lă . S'a îm bolnăvit, fă ră să-şi mai poa tă reveni com p le t. A mai a c tiva t şi după războiu, p rin re în fiin ţa rea „Băncii G enera le a Român ie i" , fostă , până la războiu, bancă cu ca p ita l germ an şi care prezidase emisiunea bancnote lor d e tr is tă mem orie.După războiu, banca a fo s t reorganizată cu ca p ita l românesc, Elias p rim ind să f ie v icepreşedin te le consiliului de adm in istra ţie . Dar m arele bancher nu mai era în ape le sale. in p ragu l celui de al op tu lea deceniu, ia 13 M a i 1923, s'a stins în apartam entul său d in strada C o ră b ie i no. 2. După cum am m ai a ră ta t, e i a ceda t, p rin testam ent, apartam entu l cu to a tă mobila, vechiului său slujbaş d in anul 1883, d . Fr. S taeger, care nu La părăsit n id o d a tă . D. S taeger a fos t o b lig a t, p rin testam ent, să nu schimbe m obila, care a rămas ca un fe l d e expoziţie .Elias avea grozavă team ă să nu f ie înm orm ântat de viu . C ând a s im ţit că moare, a ce ru t ca tru p u l său neînsufle ţit să f ie păstra t şaptezeci de ore, nu ca la e v re ii habotn ic i, ca ri fa c înm orm ântări p r ip ite . A p o i, a pre tins ca, îna in te d e a f i înhum at, inima să-i f ie străpunsă de un s tile t.Aşa s'a şi fă c u t IDeşi a lăsat to a tă averea sa în România, lega ta r universitar f iin d A cadem ia Română, to tuş i a ce ru t ca trupu l lu i neînsufleţ i t să f ie transporta t la V iena şi înm orm ântat, după r itu l mozaic, cu cerem onie fo a r te simplă, a lă tu ri de fra te le său A b ra - ham şi cumnata sa Paulina, a fla ţi în d m it iru l israelit-spaniol din cap ita la A ustrie i.

C U V Â N T U L A C A D E M IE I R O M Â N Et,In num ele cu ltu rii române“, d . p ro f. d r. G r. A n tip a , vîce preşedin te a l fu n d a ţie i Elias, a ros tit, lâ p rile ju l cuvenit, o cuvântare, în Templul ce l m are a l ev re ilo r de r i t . spaniol d in Bucureşti, spunând in tre a lte le :„Viaţa, sen tim entele nobile ş i pa trio tism ul lu i Jacques E lias m erită în tr ’adevăr a serv i de p ildă tu tu ror cetăţen ilo r acestei ţă ri: a m uncit fără odihnă până la cele mai adânci bătrâneţi, a adunat ca o albină, fără a cheltu i pentru sine decât s tr ic tu l necesar al unui traiu de o m odestie exemplară ş i a destinat apoi to t fru c tu l m uncii sale realizării unui măreţ ideal, pe care l-a m edita t în lunga sa viaţă ş i care este, după E lias: „ înă lţarea patrie i prin crearea de instituţii de cultură, de preferin ţă de cultură practică şi în fră ţirea fiilo r ei prin tovărăşia de mâncăi de bucurie şi de suferinţă.“

ALEX. F. MIHAIL

M r i • A p i 4b M n u • Ito| • F*ri • ParfanariM te fa iq U produsele:

Ineeresfi-le! Sânt w w lw tţDe vânzare la cele mal bone farmacii, drogherii ţ i parfumerCL « ■ « w J M tta w r . B u cu r» ,H M M f.

Sclavi ai stomacului ! Liberaţi-vă de dureri!Stomacul vă împiedică să faceţi ce voiţi. — atunci când voiţi ? Sunteţi sclavii celui mai mic «• priciu al diges iei ?Cea mai mare parte a micilor tulburări digestive ca: crampe la stomac, senzaţie acidă sau a- creli sunt datorite unui exces de aciditate stomacală ce irită mucoasa delicată a stomacului. Nesocotirea acestor indispoziţii pot duce cu timpul la dispepsie, gastrită şi_ chiar la ulcer. Liberaţi-vă de jugul impus de stomacul Ov. luând, după fiecare masă. o mică doză de Mag- nesia Kîsurata. In trei minute durerile digestive nu vor mai fi decât o simplă amintire rea, căci Magnesia Bisurata, antiaci- dul binecunoscut, are o acţiune imediată neutralizând excesul de aciditate şi calmând pereţii iritaţi ai stomacului Magnesia Bisurata se află de vânzare în toate farmaciile şi drogueriile cu preţul de Lei 75 — sau în Jormat mare economic, cu Lei

Un copil care ţipă. şi suferă, se istoveşte!

Calmaţi repede suferinţele sale, după cum indică D-na Grapin:

.Micul meu Jean avea şoldurile Inflamatei Am încercat diferite

pomade. Iritaţia nu Înceta deloc: Copilul ţipa ziua şi noaptea. Am avut idea de a unge pielea copilului cu puţină Pomadâ Cadum în timpul când a ţ i p i s e , intr*o noapte. La deşteptare, şoldurile erau mai puţin roşii Am conţi' nuat să aplic Po-

mada Cadum. Acum pielea este albă, netedă şi copilul meu este superb*1

Acţiunea preventivă şi curativă a Pomadei Cadum In toate cazurile de iritaţii de afecţiuni ale pielii este garantată de către numeroase atestări autentice. Dv. care dezesperaţi, Intrebuinţaţi-o pentru a uşura eczema, pecinginea, coşurile, urticaria, herpes_

La farmacii şi drognieiii

lean Grapik Paris

LORZI. POLITICA ENGLEZA mJâ M avut zece zile în ţara noastră pe I o r-

I . I d u l L o n d o n d e r r y cu soţia şi f i ic a — ea va moşteni numai numele burghez al

fam ilie i, Stew ard (Cârmaciul) — iar doamna şi d-l Bibescu i-au găzduit în palatul brâncovenesc dela Mogoşoaia şi în castelul de marmoră dela Posada, de lângă Sinaia. Prinţesa M a r t a B i b e s c u ne reprezenta în fa ţa nob ililo r oaspeţi englezi de două o ri, odată — ca şi soţul ei, sportivul av ia to r — cu nobleţea de sânge românesc şi a doua oară cu spiritu l a rtis tic , g loria lite ra ră a M a rte i Bibescu fiind europeană.Un nepreven it care ar lua cunoştinţă de b iogra fia vicontelui şi marchizului de L o n d o n d e r r y s'ar mira că al şaptelea pu rtă to r al acestui t it lu n'a avut în ţara lui, dela început — cum ar f i cazul în altă ţară bunăoară — to a te onorurile şi prim ul loc în toa te a c tiv ită ţile unde s’ar prezenta. A debu ta t ca simplu depu ta t al pa rtidu lu i conservator, apoi în tim -

un veac o nouă nobleţă, numită de Suveran în v irtu tea servic iilo r aduse p a tr ie i, au observat ca l g ene ra ţiile nu rămân muită vreme în p icioare, şi dela a doua sau a tre ia cad pe brânci, din p ricin i pe care n icio ştiin ţă nu le-a lăm urit încă în destul. Şi au introdus un c o re c t iv : Fiecare genera ţie de nob ili lasă urmaşilor moştenire un grad mai mic de nobleţe, până la desăvârşita anulare, dacă m em brii ei nu izbutesc, prin rari fap te , să dobândească un rang superior. A ng lia n'a avut ne- voe de aceste suporturi a rtif ic ia le — şi prim ul născut care moşteneşte t it lu l şi averile se menţine de cele mai multe o ri — cum e însuşi cazul splendidului marchiz de Londonderry — până la a şaptea spiţă, şi uneori mai mult.Pricinile pentru cari aristocraţia engleză n'a decăzut — deşi are o vechime egală cu a istorie i A ng lie i — sunt mai cu seamă două, care se po- reduce, în ultima analiză, la una singură : In ex is tenţa aristocraţiei de fap t, adică a aristocrat ţie i de privileg ii anchilozate, aşa cum e con-

pul războiului a fost numai comandantul unui reg iment. După războiu s'a ocupat de a v ia ţ ie — fă ră să fie num it numaidecât Mareşalul Aerulu i, ci simplu contro lo r financiar şi mult mai târziu subsecretar de stat. C ând a in tra t în guvern, s'a prezentat cu o lege de instrucţie publică, a tâ t de meticulos şi de p rac tic a lcă tu ită , incât pare azi din totdeauna şi nimeni nu se gândeşte s'o schimbe — purtându-i numele, ...Londonderry Education A c t“. A lucrat cu aceeaşi modestie şi râvnă cu laburistul M acD onald, care l-a trim is la o conferin ţă a desarmării. Nu e străin nici de cărbunii englezi, fiin d administra to ru l d irec t al p rop riilo r sale mine, îar pentru a f i sigur că fam ilia şi p rie ten ii lui vor avea în fiecare iarnă spectacole de operă excelente, îşi îm parte tim pu l ocupându-se şi de adm inistrarea riguroasă a O pere i N aţionale din Londra.Când a fost numit preşedinte al C am ere i Lorzilor, funcţia cea mai 'onorifică a celei mai aristocrate aris tocra ţii~din lume, A nglia ştia că alesese nu un

Un p o rtre t al lordului Lon donderry.

Lordul Londond erry fo to g ra f ia t în avionul său.

bărbat de ceaţă, o fantom ă — cum se întâmplă de cele mai multe . ori dela a doua genera ţie de aristocraţi de pe a lte meleaguri — ci un bărba t p ractic , serios, ate cărui de lica te ţi a rtis tice n'au păgub it niciuna din rigo rile in iţia le ale rasei.Japonezii cari, a- temenea Englezilor, au introdus de

cepută de to a te cele la lte popoare, unde nob ilii, „g ranz ii" au p ie rit dela sine sau prin revo lu ţii sângeroase. A ris tocra ţia engleză, care a ajuns pildă în tre g ii lumi, in esenţa ei e mai curând o democraţie aristocratizată.Numeroşi f i i şi f iice ale fam iliilo r nobile engleze nu dobândesc, în

C onsilierii regelui părăsind Cam ero Lorzilor unde au depus ¡urăm ăntul.

A ristocratul Baldwin a dat concursul său guvernului c re a t de p artid u l muncitoresc al lui Mac Donald.

afară de primul născut, la m oartea pă rin ţilo r, nimic. Ei încep viaţa dela început, asemenea strămoşului care a în tem eiat seminţia : ca marinari colonizatori, oameni de afaceri, in dustriaşi — sau simpli funcţionari de stat, urmând a se r i dica pe scara ierarh ie i sociale, până 'n vârf, dacă îi ajută însuşirile ; a ltm in te ri se p ie rd în anonim at, în marea massă a cetăţenilor de rând. Aşa cum e firesc.Egalitatea în lupta v ie ţii e în A ng lia o tra d iţ ie multiseculară, de-aci lipsa surprinzătoare de cutrem ure sociale în acele Insule unde hrana trebue adusă de peste mări şi ţă r i. A co lo nimănui nu-i este închisă, prin bariere de netrecut, calea spre desăvârşire şi succes. Aşa se explică de ce a fos t cu putin ţă , ca în u ltim ele decenii, când s'au prăbuşit tronuri, im perii şi clase sociale care se credeau eterne, în Ang lia s i vie la putere şi să guverneze un partid m uncitoresc, al d -lu i M a c D o n a l d — căruia aristocratu l B a l d w i n i-a da t to t a ju toru l. Aşa se explică, in acelaşi tim p , de ce şefii acestui p a rtid au fost s iliţi, în momentele de răscruce ale p o lit ic ii engleze, să se despartă de pa rtid , fă ră a putea f i acuzaţi de „ tră d a re “ : Ei erau credincioşi, în prim ul rând, tra d iţ ie i v ita le engleze, de aristo-

cratizare a masselor, nu de vulgarizare a aristocraţiei. Există azi în Camera Lorzilor un fos t tin ich ig iu înzestrat cu un simţ al re a lită ţilo r care ia uneori form a de un mare com ic : La o d iscuţie asupra taxei pe tu tun care trebu ia scăzută, el a scos d in buzunar două ţig ă ri, una cumpărată îna in te şi alta după scăderea taxe i — declarând că ţig a ra „uşura tă" îl costase mai scump decâ t cea la ltă I A râs to t parlam entul — dar s'au fă cu t cerce tă ri şi s'a văzut că scumpirea tutunulu i se dato ra unor fo rm a lită ţi de vămuire care fuseseră introduse clandestin pentru anularea leg ii. Primul lo rd al A ng lie i, preşe

d in te le C am ere i Lorzilor, marchizul de Londonderry nu se sfieşte să stea a lă turi de fostu l repara to r de coperişurî, al cărui s p ir it îl adm iră şi-l urmează. Iar lo rdu l cu ciocanul de lemn care acasă to t se mai ocupă uneori cu tin ich ige ria fam ilie i şi a p rie ten ilo r, ştie bine că strămoşii co leg ilo r săi d in C amera Lorzilor au început dela meserii şi mai puţin aristocrate— uneori dela nicio a ltă meserie decâ t râvna de a face pentru A ng lia ceva mare.O rig inea a ris tocra ţie i engleze, mecanismul care o innoeşte şi o m enţine în tr 'o prospeţim e a tâ t de cuceritoare — : cuce ritoa re şi în înţelesul de farm ec — e o p ildă pe care, d in păcate, n'o urmează mai nimeni, d inco lo de fro n tie re le im periu lu i b ritan ic . O am enii ce ila lţi ai pământului se lasă duşi încă de p re judecata „ id e ilo r " , a „c o n c e p ţiilo r", a „p r iv ile g iu lu i” , a „no- b le ţi i" moştenită odată pentru to tdeauna — a „b e n e fic iu lu i" meschin, căci u ită legea esenţială a v ie ţii, care e energia— şi rezultate le se văd : războaie c iv ile absurde care se ţ in lanţ de m ilenii, asupriri r id ico le (şi trag ice), p ie d ic i ilu zorii (căci se răzbună c u m p lit !) în drumul fo r ţe lo r v ita le în desfăşurare... A .

îm bătrânirea tim puriese poate atribui deseori necurăţeniei cailor urinare şi renale. De săptămâni de ale vă simţiţi istovită, obosită, şi sunteţi palidă, iar în curând vor« urma încetul cu încetul, şi durerile. Nu lăsaţi ca lucrurile să ajungă atât de departe IPentru curăţirea radicală internă, luaţi imediat tabletele HELM ITOL, cari îndepărtează repede cu urina bacteriile, aceşti vrăjmaşi ai sănătăţii.

T A B L E T E » f to « e * «

„ 0 mlnJe /oduă/ocuci tok'om coip flăuxxh*”C o n s e r v a f î - v ă s ă n ă t a t e a şi s u p l e ţ e a corpului Dv.p u r t â n d 1t o c u r i l e

PALMA y ă /Numai ^marca PALMA garantează calitatea.

PLANTAREA DE T O A M N A A D U C E SUCCES SIGUR

P O M I F R U C T I F E R IArbori pentru străzi, ţo» le fi percuri, braii, tran. datiri, puefi du salcâmi ţ i glădice, VIŢE ALTOITE, • te - d u c u l i t a t u l u p i r i t i r i , fumixeaxâ :

Pepinierele ŞT IR BE Y , B U F T E AReprezentanţa generală în Bucureşti II, S tr. Banului, 2

C A T A L O G G R A T I S . L A C E R E R E

masca I n d i v i d u a l a PENTRUÎ N G R I J I R E A fEf8

P K O L U S £ AMERICANE- ULEIURI - P U D R E , . C R E M E

S L Ă B I R E l o c a l a s g e n e r a l a bAi de p a r a h n A. etc .

LA INSTITUTUL COSMETIC

J aX C 4 ^C CCALEA MOŞILOR 98, PARTER SCARA a TELEFON 318/72—ORE DE PRIMIRE 9 - t. 3 -7 •u p ra ro g h e a f d o u n ma

CUTIA PUDREI D’ARGY. ESTE O BIJUTERIE. MULŢUMEŞTE ŞI ÎNCÂNTĂ OCHIUL, ÎNTOCMAI (A îl CONŢINUTUL CARE SATlfKACE GUSTUL CEL HAI RAFINAT.

Institut medical cosmetic

Str. Brezoianu 9, Bucureşti III Telefon 3-5922. Consult. 11-1, 5-8 sub conducerea unui medic dermatolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi îngrijiri date de că tre specialişti in toate tărîmu- rile cosmeticei.înlăturarea radicală a perilor de prisos, prin diatermie, îngrijirea frumusetei şi a trupului etc.

La rec ru ta rea Sa legiune, nu se cere «ici numele adevăra t a l calai re c ru ta t, nici povestea trecutulu i său.

Tereio de Marruecos. C uvântul Tercio înseamnă al tre ile a şi o rig ina acestei vocabule e destui de curioasă.Vechile reg im ente de in fan te rie spaniolă se numeau Tercio. poa te fiindcă ţra u compuse din 3000 de oameni sau, după a lţii, fiindcă soldaţii aveau tre i fe lu ri deosebite de arm e ; suliţă, ar- chebuză şi carabină. Tercio a fos t pentru Spania, vrem e de mai m ulte secole, ceea ce legiunea fusese pentru Romanii din an tich ita te . Soldaţii lu i erau los mas mozos. aleatados, diestros y sufridos a ios continua» trabajos (ce i mai tine ri, mai vo in ic i, mai iscusiţi şi deprinşi cu oboselile continue). După o datină veche, legiunea are ca emblemă un ţa p negru.La început, Tercio, era fo rm a t din tre i batalioane, zise banderas; apoi cadre le sporiră, pentru ca în urmă şi până în ziua de azi, să cuprindă două com panii, a câ te pa tru banderas f ie c a re ; în to ta l, aproape 7700 oameni. Tercio era pus sub comanda unui colonel. Fiecare banderas prim i numele unui om celebru şi aşa se face că există unul în titu la t „ C r i s t o f o r C o l u m b “ . S o lda ţilo r l i se impuse o uniform ă caracteristică, de o culoare în tre castaniu şi verde, ch ip iu l cu un penaj roşu şi încălţăm intea albă. Plata lo r era destul de m u lţu m ito a re : minimum fusese fixa t la4 pesetas şi 30 pe zi, d in care, reţinându-se o pa rte pentru în tre ţine re , rămâneau 2 pesetas net. La izbucnirea actualului războiu c iv il în Spania, o bună p a rte d in Legiune s'a aruncat cu disperare în luptă, deoarece era convinsă că guvernul Frontu lu i Popular in ten ţiona s'o desfiinţeze, ceea ce-ar f i fos t o mare pagubă pentru co lon iile marocane, în care mocneşte neîncetat do rin ţa de răscoală a ind igen ilo r.

IfaUNEAREBELILOR/ N evenim ente le pe câ t de crâncene pe a tâ t de sângeroase, deslănţu ite de revo lu ţia spaniola, te legram ele ne-au a ră ta t, zi la zi, că un ro l de căpeten ie îl joacă Legiunea străină, care lup tă cu o bă rb ă ţie ne

asemuită a lă tu ri de ră scu la ţi; p rin urmare, e n im erit să cunoaştem mai de- aproape acest co rp m ilita r care, în p riv in ţa a lcă tu irii lui, nu-şi găseşte pereche în niciuna d in ţă r ile europene.Precum se ş tie şi Franţa posedă în M aroc o Legiune străină, în care au n ă vă lit ind iv iz i ve n iţi d in to a te co lţu rile pământului, m a jo rita tea aventurieri, cu tre c u t îndoeln ic şi în ro la ţi sub nume fa ls ; d a to rită acestui fa p t şi spre a se păstra ord inea în tr 'o adunătură de lume a tâ t de pes triţă , există un regulament, fa im os pentru străşnicia lu i, rezum at în aşa zisul „ liv re t galben" ce se d is tribue oricăru i leg ionar. Deosebit de aceasta, pentru elem entele îndărătn ice, s'a rezerva t te r ib ila C om panie de discip lină a lui Columb Bechar : de acolo, leg ionaru l iese sau m ort, sau s lu ţit, sau îm blânzit pentru to tdeauna.Insă Legiunea străină a Spaniei, cu to t numele e i, e compusă în cea m ai mare p a rte din Spanioli şi dacă în unele un ită ţi se găsesc câ ţiva Francezi sau G erm ani, numărul acestora e re dus. Legiunea e destul de tânără : ab ia are şaisprezece ani de existen ţă . G eneralu l M i 11 a n A s- t r a y, o figu ră fo a rte populară îh pa trie , a creat-o , în A p rilie 1920, când începuse să se a ra te p rim e le semne ale răscoalei d in R i f f .Propriu zis. Legiunea străină s'a num it Tercio de extranfe-ros ; mai târziu a fos t botezată «din nou şi de atunci i s'a zis

Legionari zentâad arm ele.

AUTOM OBILUL D IN M ĂRCI POŞTALE

Mr, Ed. Hodley, un negustor din C asper (A m erica ) a avut o id e * extrem de o rig in a lă . El a în treb u in ţa t to a tă co lec ţia sa de mărci poştale pentru a ta p e ta cu ea exterioru l caroseriei automobilului ian. 6 lucrătoare au lu c ra t tim p de 6 săptăm âni pentru a lip i c e l* 10.000 de m ărci p t caroserie . MYRNA LOY

Metro-ÇoMuy/?-f1ayer;

^^E LE B R E LE vedete dela Hollywood sunt mai pu ţin complicată şi totuşi eficace astăzi ze iţe le adorate ale m u lţim ilo r %

Graţia şi frumuseţea lor strălucitoare au I J f 1 ^ 1 I j V cuce rit in im ile tu turora şi le-au urcat ver-

tiginos pe cu lm ile cele mai înalte ale gloriei. Intr'adevăr. pentru îndepărtaiea farduluiTenul lor are ceva d in frăgezimea flo rilo r şi a tu tu ro r im purită ţilo r de pe obraz,de cireş şi gingaşele vedete. în dorin ţa de crema P O N D ' S este cea mai indicată,a-şi p ă s t r a i n t a c t ă această po- pentru întărirea muşchilor fe ţ ii, este ne-doabă preţioasă, au ceru t sfatul celor mai întrecută, pentru întreţinerea unui tende seamă specialişti, pentru a le indica fraged şi ca tife la t, E S T E S I N G U R U Lo m e t o d ă de î n g r i j i r e a te n u lu i, cât M I J L O C CU ADEVĂRAT EFICACE.

Cremele şi pudro POND'S sunt recomandotede cei mai de seamă dermatologi din America şi Europa pentru calitaţile lor higienice şi regeneratoare.

A M B E L E cîeme

si vi explic gratuit şi f ir i porto

D O A M N E L O R !Vopsitul pârulu i, In cele mei fru- moase culori naturale precum ţi on- duloţiual perm anente, execută ire. proţabil C oaforul Franţois, Strada Edgard Quinet, 7 Telefon 3-01-2

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICALBULEVARDUL CAROL, 3 * TELEFON 3 .5 2 -Ï3

D-NA Dr. M . RABINOVICI dermatolog specializată la Pari* f i Viena, tratează î negi, pistrui, coşuri, etc. îngrijirea fefei eu hormoni f i masage pneumatic*. Distrugerea definitivei şi fâ ro cicatrice a părului da prisos. Slăbirea loc aici o corpului prin masaj* electrice, curs de gimnastica.Consult. 1 0 - 1 2 şi 3— 7 p . m. Consult, g ra tu ite M iercuri I M 2 e. * .

Httiecdicala. Na « t costa decât o carie poeteU. v t tr ia ito carte Instructivă absolut

gratuit.k Eaet na puteţi scrie Imediat, pâ*timtl j

Citifi :„M A G A ZIN U L

R. Pag. 23

u lC Q A ^

lo a h u ic o ...

e poemul armoniei de culori şi melodii, de miresme şi de vrajă, de visări şi aduceri aminte, — e poemul necuprins în cuvinte şi tăinuit în fiecare picâturâ din c a p t i v a n t a şi incomparabila apâ de C olon ia Diavolo.

A P ADECOLONIA

o .c p e a ţ i eCu prile ju l aniversării fuziune!, fruntaşii pa rtidu lu i şi de lega ţiile d in provincie, coroană pe m ormântul Eroului Necunoscut. Se d isting, în fo to g ra fia noastre M adgearu, lu liu M aniu, M iha i Popovici, d r. N . Lupu.

au depus o V irg il

D -n ii lu liu M a n iu şi Ion M ih a la c h e , ce i d o i le a d e r i na- t io n a l- ţă t 'â n iş t i , in t im p u l a d u n ă r i i d e la A re n e le Rom ane.

(Foto Berman)

PARTIDUL NAŢIONAL-TĂRĂNESC A SĂRBĂTORIT ZECE ANI DELA FUZIUNEAPARTIDELOR, NATIONAL Şl ŢĂRĂNESC

D-na Elia Negruzzi vorb ind în numele fe m eilor din partidu l national-ţărănesc.

D. ion M ihalache ro$tindu-şi cuvântarea.