M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL...

8
LP 13 ARTERA CAROTIDĂ COMUNĂ Artera carotidă comună 1.Origine. Artera carotidă comună dreaptă are originea din trunchiul brahiocefalic în dreptul articulaţiei sterno-claviculare drepte. Artera carotidă comună stângă are originea în crosa aortei. 2.Limite: proximală- în dreptul articulaţiei sternoclaviculare drepte; distală- în trigonul carotic, la nivelul unei linii care trece între vertebrele C3 şi C4 şi tangent la marginea superioară a cartilajului tiroid. 3.Traiect. Artera face parte din mănunchiul vasculo-nervos al gâtului împreună cu nervul vag şi vena jugulară internă. Ea străbate regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară) şi trigonul carotic. 4.Raporturi: a.în regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară) - anterior: -planul osteo-muscular- este format din articulaţia sterno-claviculară şi capetele de origine ale muşchiului sternocleidomastoidian, originile muşchilor sternohioidian şi sternotiroidian; -planul venos- este format din vena jugulară internă şi confluentul jugulo- subclavicular; -antero-medial: lobul glandei tiroide; -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale, muşchii prevertebrali, fascia prevertebrală ganglionul stelat, artera vertebrală, artera tiroidiană inferioară, nervul frenic; -lateral: nervul vag, vena jugulară internă şi artera subclavie (porţiunea prescalenică); b.în trigonul carotic. Mănunchiul vasculo-nervos al gâtului este învelit de teaca carotică. -antero-lateral: muşchiul platisma, rădăcina anterioară a ansei hipoglosului, pântecele anterior al muşchiului omohioidian; -antero-medial: laringele; -medial: muşchiul constrictor inferior al faringelui, nervul laringeu recurent; -posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale, muşchii prevertebrali, fascia prevertebrală; -postero-lateral: nervul vag; -lateral: vena jugulară internă, muşchiul sternocleidomastoidian; 4.Ramurile terminale ale arterei carotide comune sunt: artera carotidă internă şi artera carotidă externă. La nivelul bifurcaţiei artera prezintă o dilataţie numită sinus carotic. În pereţii acestuia se află baroreceptori cu rol în reglarea presiunii arteriale. MĂNUNCHIUL VASCULONERVOS AL GÂTULUI Mănunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din artera carotidă comună/artera carotidă internă, nervul vag şi vena jugulară internă. Artera carotidă comună 1.nervul frenic; 2. vena jugulară internă; 3. artera carotidă internă; 4. muşchiul constrictor superior al faringelui; 5. artera carotidă externă; 6. nervul XII; 7. ramura internă a nervului laringeu superior; 8. pântecele superior al muşchiului omohioidianş 9. ramura externă a nervului laringeu superior; 10. artera carotidă comună; 11. ramura descendentă a nervului XII; 12. lobul glandei tiroide; 13. istmul glandei tiroide; 14. venă tiroidiană inferioară; 15. capul sternal al muşchiului sternocleidomastoidian; 16. confluentul venos jugulo- subclavicular; 17. artera sublclavie; 18. muşchiul scalen anetrior; 19. artera tiroidiană inferioară; 20. nervul X; 21. hioidul; 22. cartilajul tiroid; 23. traheea; 24. nervul laringeu recurent drept;

Transcript of M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL...

Page 1: M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL I/Semestrul-I/Anatomie/Material LP... · -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele

LP 13

ARTERA CAROTIDĂ COMUNĂ

Artera carotidă comună 1.Origine. Artera carotidă comună dreaptă are originea din trunchiul brahiocefalic în dreptul articulaţiei sterno-claviculare drepte. Artera carotidă comună stângă are originea în crosa aortei. 2.Limite: proximală- în dreptul articulaţiei sternoclaviculare drepte; distală- în trigonul carotic, la nivelul unei linii care trece între vertebrele C3 şi C4 şi tangent la marginea superioară a cartilajului tiroid. 3.Traiect. Artera face parte din mănunchiul vasculo-nervos al gâtului împreună cu nervul vag şi vena jugulară internă. Ea străbate regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară) şi trigonul carotic. 4.Raporturi: a.în regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară) - anterior:

-planul osteo-muscular- este format din articulaţia sterno-claviculară şi capetele de origine ale muşchiului sternocleidomastoidian, originile muşchilor sternohioidian şi sternotiroidian; -planul venos- este format din vena jugulară internă şi confluentul jugulo-subclavicular;

-antero-medial: lobul glandei tiroide; -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale, muşchii prevertebrali, fascia prevertebrală ganglionul stelat, artera vertebrală, artera tiroidiană inferioară, nervul frenic; -lateral: nervul vag, vena jugulară internă şi artera subclavie (porţiunea prescalenică); b.în trigonul carotic. Mănunchiul vasculo-nervos al gâtului este învelit de teaca carotică. -antero-lateral: muşchiul platisma, rădăcina anterioară a ansei hipoglosului, pântecele anterior al muşchiului omohioidian; -antero-medial: laringele; -medial: muşchiul constrictor inferior al faringelui, nervul laringeu recurent; -posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale, muşchii prevertebrali, fascia prevertebrală; -postero-lateral: nervul vag; -lateral: vena jugulară internă, muşchiul sternocleidomastoidian; 4.Ramurile terminale ale arterei carotide comune sunt: artera carotidă internă şi artera carotidă externă. La nivelul bifurcaţiei artera prezintă o dilataţie numită sinus carotic. În pereţii acestuia se află baroreceptori cu rol în reglarea presiunii arteriale.

MĂNUNCHIUL VASCULONERVOS AL GÂTULUI Mănunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din artera carotidă comună/artera carotidă internă, nervul vag şi vena jugulară internă.

Artera carotidă comună 1.nervul frenic; 2. vena jugulară internă; 3. artera carotidă internă; 4. muşchiul constrictor superior al faringelui; 5. artera carotidă externă; 6. nervul XII; 7. ramura internă a nervului laringeu superior; 8. pântecele superior al muşchiului omohioidianş 9. ramura externă a nervului laringeu superior; 10. artera carotidă comună; 11. ramura descendentă a nervului XII; 12. lobul glandei tiroide; 13. istmul glandei tiroide; 14. venă tiroidiană inferioară; 15. capul sternal al muşchiului sternocleidomastoidian; 16. confluentul venos jugulo-subclavicular; 17. artera sublclavie; 18. muşchiul scalen anetrior; 19. artera tiroidiană inferioară; 20. nervul X; 21. hioidul; 22. cartilajul tiroid; 23. traheea; 24. nervul laringeu recurent drept;

Page 2: M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL I/Semestrul-I/Anatomie/Material LP... · -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele

Artera carotidă internă în regiunile gâtului 1.Origine. Artera carotidă internă are origine în artera carotidă comună în trigonul carotic. 2.Limite. Limita proximală se află în trigonul carotic, la nivelul unei linii care trece între vertebrele C3 şi C4 şi tangent la marginea superioară a cartilajului tiroid. Limita distală a arterei carotide interne este situată endocranian, medial de procesul clinoid anterior. 3.Traiect. Artera carotidă internă traversează următoarele regiuni: trigonul carotic, spaţiul retrostilian, stânca osului temporal (canalul carotic), fosa craniană medie şi spaţiul subarahnoidian. 4.Porţiunile arterei carotide comune: cervicală, pietroasă, cavernoasă şi cerebrală. 5.Raporturi : a. În trigonul carotic artera are un traiect ascendent spre postero-medial; ea formează împreună cu nervul vag şi vena jugulară internă mănunchiul vasculo-nervos al gâtului, cele trei elemente fiind învelite de teaca carotică ; nervul vag se află în unghiul diedru posterior dintre arteră şi venă. Din trigonul carotic artera carotidă internă trece profund de pântecele posterior al muşchiului digastric în spaţiul retrostilian Raporturile în trigonul carotic sunt:

-anterior: artera carotidă externă iniţial, face o buclă antero-medială faţă de artera carotidă internă, apoi o încrucişează anterior şi apoi se dispune antero-lateral. -posterior: nervul vag se află în unghiul diedru posterior dintre artera carotidă internă şi vena jugulară internă; lanţul simpatic cervical; procesele transverse ale vertebrelor C3 şi C4, muşchiul lung al gâtului, fascia prevertebrală; -lateral: vena jugulară internă, nervul hipoglos b.În spaţiul retrostilian: -anterior: diafragma stiliană -posterior: nervul vag, nervul hipoglos, ganglionul cervical superior; -medial: muşchiul constrictor superior al faringelui, nervul laringeu superior; -lateral: procesul mastoidian, muşchiul sternocleidomastoidian, pântecele posterior al muşchiului digastric, nervul hipoglos şi ramura externă a nervului accesor;

ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ ÎN REGIUNILE GÂTULUI

Artera carotidă internă trece din trigonul carotic în spaţiul retrostilian 1. muşchiul sternocleidomastoidian; 2. pântecele posterior al muşchiului digastric; 3. muşchiul stilohioidian; 4. procesul stiloid; 5. muşchiul stiloglos; 6. muşchiul stilofaringian; 7. glanda parotidă; 8. artera maxilară; 9. nervul XII; 10. artera carotidă comună; 11. artera carotidă externă; 12. artera carotidă internă; 13. ramura externă a nervului XI; 14. vena jugulară internă; 15. nervul vag; 16. mandibula; 17. ligamentul stilohioidian;

Artera carotidă internă în spaţiul retrostilian (vedere anterioară) 1. nervul XI; 2. ganglionul cervucal superior; 3. muşchiul lung al capului; 4. artera carotidă internă; 5. muşchiul constrictor superior al faringelui; 6. nervul laringeu superior; 7. nervul XII; 8. artera carotidă externă; 9. ganglionul cervical mijlociu; 10. artera vertebrală; 11. ganglionul stelat; 12. artera carotidă comună; 13. nervul frenic; 14. artera tiroidiană inferioară; 15. ansa subclavie; 16. artera cervicală ascendentă; 17. muşchiul scalen anterior; 18. nervul X; 19. ganglionul inferior al nervului X; 20. vena jugulară internă;

Page 3: M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL I/Semestrul-I/Anatomie/Material LP... · -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele

Originea reală 1.Pentru fibrele visceroeferente generale (VEG) originea reală se află în nucleul dorsal al vagului din bulb. Acest nucleu este cel mai important centru parasimpatic din trunchiul cerebral. El conţine primul neuron al căii parasimpatice de la care emerg fibre parasimpatice preganglionare (VEG) ce străbat nervul vag şi fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în plexurile juxtaviscerale şi intramurale. De aici pornesc fibre parasimpatice postganglionare care inervează musculatura netedă a tractului intestinal, a arborelui traheo-bronşic şi inima (ex. nodul atrioventricular). Fibrele VAG cu originea în tractul digestiv se termină la nivelul acestui nucleu (mai ales cele de la nivelul esofagului). 2.Pentru fibrele visceroeferente speciale (VES) sau branhiomotorii originea reală se află în nucleul ambiguu din bulb. De aici pleacă fibre visceroeferente speciale (VES) (branhiomotorii) pentru muşchii constrictori ai faringelui, muşchiul ridicător al vălului palatin şi muşchii intrinseci ai laringelui. Fibrele VES care se îndreaptă spre laringe se împart în două grupuri: primul grup străbate nervii vag, laringeu superior şi apoi ramura externă a acestuia pentru a ajunge la muşchiul cricotiroidian; cel de-al doilea grup străbate mai întâi nervul accesor (XI), ramura internă a acestuia şi apoi nervul vag şi nervul laringeu recurent pentru a ajunge să inerveze toţi muşchii laringelui cu excepţia muşchiului cricotiroidian. 3.Fibrele visceroaferente speciale (VAS) (gustative). Calea gustativă are 3 neuroni. Primul neuron se află în ganglionul inferior al nervului vag. Acest neuron este de tip pseudounipolar şi trimite prelungiri periferice şi prelungiri centrale. Prelungirile periferice aduc informaţii de la mugurii gustativi din mucoasa valeculelor şi epiglotei. Prelungirile centrale fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în nucleul tractului solitar din bulb. În partea superioară a acestui nucleu se individualizează o populaţie de neuroni numită nucleu gustativ Nageotte.Cel de-al treilea neuron al căii gustative se află în talamus în nucleul ventro-postero-medial. 4.Fibrele somatoaferente generale (SAG)(tactile, termice şi dureroase). Această cale aferentă are trei neuroni. Protoneuronul căi se află în ganglionul superior al vagului. Acest neuron pseudounipolar emite prelungiri periferice şi prelungiri centrale. Prelungirile periferice aduc informaţii tactile, termice şi dureroase de la nivelul zonei Ramsey-Hunt (tegumentul feţei mediale a pavilionului şi a peretelui posterior şi inferior al conductului auditiv extern şi a epiteliului feţei externe a membranei timpanului). Cel de-al doilea neuron al căii se află în nucleul tractului spinal al trigemenului din bulb. De aici pornesc fibre pe calea lemniscului trigeminal şi ajung să facă sinapsă în talamus (nucleul ventro-postero-lateral) cu cel de-al treilea neuron al căii. 5.Fibrele viscero-aferente generale (VAG). Au primul neuron în ganglionul inferior al vagului. Cel de-al doilea neuron al căii poate fi situat astfel: a.fibrele VAG cu originea la nivelul esofagului se termină la nivelul acestui nucleul dorsal al vagului; b.fibrele VAG gastro-intestinale, pulmonare şi sino-carotidiene se termină în nucleul tractului solitar. Originea aparentă: şanţul retroolivar;

NERVUL VAG (X)

Originea aparentă a nervului vag în şanţul retroolivar

Nervul vag în fosa craniană posterioară (vedere posterioară) 1. nervul IX; 2. nervul X; 3. rădăcina craniană a nervului XI; 4. rădăcina spinală a nervului XI; 5. artera vertebrală; 6. bulbul rahidian; 7. arcul posterior al atlasului; 8. gaura jugulară;

Page 4: M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL I/Semestrul-I/Anatomie/Material LP... · -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele

Traiectul şi raporturile nervului vag Nervul vag străbate următoarele regiuni: fosa craniană posterioară, spaţiul retrostillian, trigonul carotic, 1/3 inferioară a regiunii sternocleidomastoidiene, mediastinul superior, mediastinul posterior şi etajul supramezocolic al abdomenului. La nivelul gâtului nervul vag împreună cu vena jugulară internă şi cu artera carotidă comună şi/sau artera carotidă internă formează mănunchiul vasculo-nervos al gâtului. 1. Nervul vag în spaţiul retrostilian: a.traiect. Nervul X are un traiect descendente vertical în teaca carotică împreună cu artera carotida internă şi vena jugulară internă. Imediat inferior de baza craniului nervul X se află între artera carotida internă (situată antero-medial) şi vena jugulară internă (situată postero-lateral). Pe măsură ce coboară, nervul se dispune în unghiul diedru posterior dintre arteră şi venă. b.raporturi: - artera carotidă internă - este situată antero-medial; - vena jugulară internă- este situată postero-lateral; - nervul IX- trece între nervul vag (situat postero-lateral) şi artera carotidă internă (antero-medial); - ramura internă a nervului XI pătrunde în ganglionul inferior al nervului vag; ramura externă a nervului XI se află lateral de nervul X;

- nervul XII-trece între nervul vag (situat medial) şi vena jugulară internă (situată lateral); 2.Nervul vag în trigonul carotic: a.traiect. Nervul vag coboară în unghiul diedru posterior dintre artera carotidă internă/artera carotidă comună şi vena jugulară internă. b.raporturi: - artera carotidă internă - este situată antero-medial; - vena jugulară internă - este situată antero-lateral;

- nervul XII- trece între vena jugulară internă (situată lateral) şi nervul vag (situat medial); - lanţul simpatic cervical şi muşchii prevertebrali se află posterior;

3.Nervul vag în regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară): a.traiect. Nervul vag coboară în unghiul diedru posterior dintre artera carotidă comună şi vena jugulară internă. b.raporturi: -nervul vag drept- încrucişează faţa laterală a arterei carotide comune drepte, apoi trece între porţiunea prescalenică a arterei subclaviculare (situată posterior) şi joncţiunea dintre vena jugulară internă şi vena subclavie. La acest nivel se desprinde nervul laringeu recurent drept care face o buclă pe sub artera subclavie dreaptă. De asemenea nervul vag prezintă raporturi posterioare cu artera vertebrală, trunchiul tireocervical. Nervul frenic şi ansa subclavie se află lateral de nervul vag. -nervul vag stâng are raporturi diferite datorită faptului că artera carotidă comună stângă şi artera subclavie stângă au originea în crosa aortei. Artera subclavie stângă este situată postero-lateral de nervul vag care în traiectul său descendent încrucişează faţa laterală a arterei carotide comune stângi. Partea terminală a canalului toracic face o curbă spre anterior, lateral de mănunchiul vasculo-nervos al gâtului.

Nervul vag (traiect la gât) 1. artera carotidă externă; 2. nervul X; 3. ganglionul cervical superior; 4. nervul 12; 5. artera carotidă internă; 6. muşchiul constrictor superior al faringelui; 7. ramura faringiană a nervului X; 8. nervul laringeu superior; 9. hioidul; 10. muşchiul omohioidian; 11. muşchiul tirohioidian; 12. muşchiul sternohioidian; 13. muşchiul sternotiroidian; 14. artera carotidă comună; 15. nervul X; 16. vena jugulară internă; 17. pântecele posterior al muşchiului digastric;

Page 5: M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL I/Semestrul-I/Anatomie/Material LP... · -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele

Ganglionii de pe traiectul nervului vag 1. Ganglionul superior (jugular) este sferic şi din el se desprind ramurile meningeală şi auriculară. Primeşte filete de la nervii IX, XI şi ganglionul cervical superior. Ganglionul superior conţine neuroni pseudounipolari-protoneuronii căii somatoaferente generale. 2. Ganglionul inferior (nodos, plexiform) este cilindric şi prezintă conexiuni cu ganglionul cervical superior, nervul XII şi cu plexul cervical. Ganglionul conţine în principal neuroni pseudounipolari- protoneuroni ai căilor VAS (gustativă) şi VAG. În ganglionul inferior pătrunde ramura internă a nervului XI.

Ramurile nervului vag cu origine în ganglionul superior (jugular) 1.Ramura meningeală inervează dura mater din fosa craniană posterioară. Nervul conţine fibre aberante recurente din plexul cervical. 2.Ramura auriculară este singura ramură cutanată a vagului (conţine fibre somato-aferente generale SAG). Se uneşte cu o ramură omonimă a nervului IX şi trece posterior de vena jugulară internă. Ajunge în fosa jugulară şi pătrunde prin ostium introitus în canaliculul mastoidian din interiorul stâncii temporale. Încrucisează partea mastoidiană a canalului facialului la 4 mm superior de gaura stilomastoidiană unde i se alătură o ramura auriculară a nervului VII. Apoi ramura auriculară trece prin fisura timpano-mastoidiană, stabilind anastomoze cu nervul auricular posterior. Inervează tegumentul pereţilor inferior şi posterior al conductului auditiv extern şi epiteliul de pe faţa externă a membranei timpanului şi tegumentul de pe faţa medială a pavilionului urechii (din jurul conductului auditiv extern) (zona Ramsay Hunt).

Ganglionul inferior al nervului vag 1. ganglionul inferior al nervului vag; 2. artera carotidă internă; 3. vena jugulară internă; 4. artera carotidă externă; 5. pântecele posterior al muşchiului digastric; 6. muşchiul stilohioidian; 7. vârful procesului stiloid; 8.mandibula; 9. ligamentul stilomandibular; 10. ramura externă a nervului XI; 11. muşchiul stilofaringian;

Page 6: M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL I/Semestrul-I/Anatomie/Material LP... · -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele

Ramurile nervului vag cu origine în ganglionul inferior (nodos) 1.Ramura faringiană conţine fibre VES (cu origine în nucleul ambiguu). Ramura faringiană are traiect spre anterior lateral de artera carotidă internă, apoi medial de artera carotidă externă şi ajunge pe marginea superioară a muşchiului constrictor mijlociu al faringelui. Se împarte într-o ramură superioară şi una inferioară. Ramura superioară se anastomează cu ramuri faringiene ale nervului IX şi ale ganglionului cervical superior şi formează partea superioară a plexului faringian situat în raport cu muşchiul constrictor superior al faringelui. Ramura inferioară se anastomozează cu filete ale ganglionului cervical superior şi ale ramurii externe ale nervului laringeu superior participând la formarea părţii inferioare a plexului faringian. Acesta este situat în raport cu muşchii constrictori mijlociu şi inferior ai faringelui. Plexul faringian va inerva toţi muşchii faringelui şi ai palatului moale cu exceptia muşchiului tensor al valului palatin (nervul V). De la nivelul ramurii faringiene se poate desprinde ramura linguală a vagului care pătrunde în nervul XII. 2.Ramura carotică ajunge la nivelul sinusului carotic unde formează un plex împreună cu ramurile carotice ale nervului IX şi ale ganglionului cervical superior. 3.Nervul laringeu superior are originea la nivelul polului inferior al ganglionului inferior al vagului. Iniţial are un traiect posterior de artera carotidă internă. Apoi ajunge medial de aceasta în raport cu muşchiul constrictor mijlociu al faringelui (situat medial). Nervul laringeu superior vine în raport medial cu nervul XII, artera linguală şi trunchiul venos tireo-linguo-facial. Posterior de cornul mare al osului hioid nervul se bifurcă în ramurile sale terminale: nervul laringeu intern şi nervul laringeu extern. a.nervul laringeu extern are un traiect descendent în raport cu muşchiul constrictor inferior al faringelui. Nervul însoţeşte artera tiroidiană superioară, posterior de muşchiul sternotiroidian. Inervează muşchiul cricotiroidian. b.nervul laringeu intern ajunge pe membrana tirohioidiană, superior de artera laringiană superioară. Nervul laringeu intern perforează membrana tirohioidiană şi ajunge în interiorul laringelui. Aici nervul dă ramuri superioare şi inferioare. Ramurile superioare se distribuie mucoasei epiglotei, valeculelor şi plicilor glosoepiglotice. Ramurile inferioare coboară la nivelul peretelui medial al recesului piriform inervând mucoasa plicii ariepiglotice şi a feţei posterioare a cartilajului aritenoid. Se anastomozează cu nervul laringeu inferior (ramură a nervului laringeu recurent) rezultând ansa lui Galen.

Nervul laringeu superior 1. nervul laringeu superior; 2. ramura internă a nervului laringeu superior; 3. ramura externă a nervului laringeu superior; 4. muşchiul tirohioidian; 5. muşchiul sternohioidian; 6. muşchiul omohioidian; 7. muşchiul cricotiroidian;

Nervul vag în trigonul carotic. Ramurile nervului laringeu superior 1. nervul X; 2. artera carotidă comună; 3. vena jugulară internă; 4. tendonul intermediar al muşchiului digastric; 5. muşchiul stilohioidian; 6. muşchiul tirohioidian; 7. muşchiul omohioidian; 8. muşchiul sternohioidian; 9. artera carotidă externă; 10. artera carotidă internă; 11. ramura internă a nervului laringeu superior; 12. ramura externă a nervului laringeu superior; 13. artera tiroidiană superioară; 14. nervul XII;

Page 7: M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL I/Semestrul-I/Anatomie/Material LP... · -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele

Ramuri desprinse în 1/3 inferioară a regiunii sternocleidomastoidiene 1. Nervul laringeu recurent drept face o buclă pe sub porţiunea prescalenică a arterei subclavii drepte. Nervul laringeu recurent stâng se desprinde în torace şi face o buclă pe sub crosa aortei. Medial de nervul laringeu recurent drept se află bifurcaţia trunchiului brahiocefalic, iar lateral artera vertebrală, trunchiul tircocervical, vena vertebrală, confluentul venos jugulo-subclavicular, ansa subclavie şi nervul frenic. Nervul are apoi un traiect ascendent posterior de bifurcaţia trunchiului brahiocefalic şi de artera carotidă comună dreaptă, apropiindu-se de faţa dreaptă a traheei. Apoi urcă între trahee (situată medial) şi faţa postero-medială a tiroidei (situată lateral) venind în raport cu artera tiroidiană inferioară şi ramurile sale. Nervul poate trece anterior, posterior sau printre ramurile arterei. Nervul trece medial de marginea inferioară a muşchiului constrictor inferior al faringelui şi pătrunde în laringe. De-a lungul traiectului său ascendent nervul este însoţit de limfonodulii recurenţiali. Nervul laringeu recurent drept inervează toţi muşchii jumătăţii drepte a laringelui cu excepţia muşchiului cricotiroidian. a. ramurile terminale:

- nervul pentru muşchiul cricoaritenoid lateral - nervul pentru muşchiul tiroaritenoid - nervul pentru muşchiul cricoaritenoid posterior - nervul pentru muşchii aritenoidieni - ramura anastomotică cu nervul laringeu intern (ansa lui Galen) - ramuri pentru mucoasa infraglotică

b.ramurile colaterale:

- nervii cardiaci mijlocii - ramura anastomotică cu ganglionul stelat - ramuri esofagiene - ramuri traheale - ramura anastomotică cu nervul cardiac superior simpatic - ramuri pentru muşchiul constrictor inferior al faringelui - ramuri tiroidiene

2.Ramuri cardiace superioare (cervicale) sunt reprezentate de 1-3 ramuri care emerg din nervul vag în trigonul carotic imediat inferior de ganglionul inferior al vagului. Ele coboară anterior şi medial trecând lateral de artera carotidă internă şi de artera carotidă comună, apoi anterior de aceasta şi de trunchiul brahiocefalic (pe partea dreaptă) sau anterior de crosa aortei (pe partea stângă). Aceste filete ajung în plexul cardiac profund.

Nevul vag stâng la baza gâtului 1. trahee; 2. artera carotidă comună; 3. vena brahiocefalică stângă; 4. lobul glandei tiroide; 5. ganglionul stelat; 6. nervul X; 7. vena jugulară internă; 8. artera vertebrală; 9. trunchiul tireocervical; 10. artera subclavie; 11. canalul toracic; 12. ansa subclavie;

Page 8: M nunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din ...work.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL I/Semestrul-I/Anatomie/Material LP... · -medial: traheea şi esofagul; -posterior: procesele

VENA JUGULARĂ INTERNĂ

Vena jugulară internă *Vena jugulară internă drenează sângele venos de la nivelul encefalului, orbitei, feţei şi a regiunii anterioare a gâtului. 1.Origine. Sinusul sigmoid se continuă cu vena jugulară internă la nivelul părţii postero-laterale a găurii jugulare. 2.Traiect în următoarele regiuni: spaţiul retrostilian, trigonul carotic şi 1/3 inferioară a regiunii sternocleidomastoidiene. 3.Mod de terminare. La baza gâtului vena jugulară internă se uneşte cu vena subclavie la nivelul confluentului venos jugulo-subclavicular (confluentul venos Pirogoff) şi formează vena brahiocefalică. În partea sa terminală vena prezintă o dilataţie numită bulbul inferior al venei jugulare interne. 4.Raporturi. Vena jugulară internă are un traiect spiralat în jurul axului arterial format din artera carotidă internă şi artera carotidă comună. Iniţial vena este situată postero-lateral de artera carotidă internă apoi pe masură ce coboară trece lateral de artera carotidă comună pentru ca în cele din urmă la baza gâtului să se dispună anterior. Vena jugulară internă împreună cu artera carotidă internă (în partea superioară) sau artera carotidă comună (în partea inferioară) şi cu nervul vag formează mănunchiul vasculo-venos al gâtului. Nervul X se este dispus în unghiul diedru posterior dintre vena jugulară internă si artera carotida comună sau internă. 5.Afluenţi: a.sinusul pietros inferior trece prin partea antero-medială a găurii jugulare în spaţiul retrostilian şi se varsă în vena jugulară internă; b.venele faringiene provenind dintr-un plex venos faringian; c.venele tiroidiene superioară, mijlocie şi inferioară. Vena tiroidiană superioară se formeaza din ramuri omonime ramurilor arterei tiroidiene superioare. Vena se varsă fie direct în vena jugulară internă, fie prin intermediul trunchiului venos tireo-linguo-facial. Acesta se formează prin unirea venelor tiroidiana superioară, linguală şi facială. Vena tiroidiana mijlocie se varsă direct în vena jugulară internă dupa ce primeşte ca afluenţi vene laringiene şi traheale. Ea vine în raport cu muşchiul omohioidian şi încrucişează anterior artera carotidă comună. d.venele linguale. Vena linguală profundă are un traiect invers arterei linguale. Primeşte ca afluent vena sublinguală şi trece prin interstiţiul hiogloso-milohioidian sub denumirea de venă linguală sau venă comitantă a nervului XII. Se varsă fie direct în vena jugulara internă, fie prin intermediul trunchiului venos tireo-linguo-facial. Venele dorsale ale limbii se varsă într-o vena linguală care însoţeşte artera linguală profund de muşchiul hioglos şi care se varsă apoi direct în vena jugulara internă. e.ramura anastomotică cu vena jugulară externă f.trunchiul venos tireo-linguo-facial se formează prin unirea venelor facială, linguală şi tiroidiană superioară.

1.Localizare. Glanda tiroidă este localizată în partea inferioară a regiunii infrahioidiene. 2.Configuraţie externă. Este alcătuită din doi lobi uniţi între ei printr-un istm. În secţiune transversă fiecare lob are 3 feţe: laterală, medială, postero-laterală. Fiecare lob are o extremitate superioară şi una inferioară, o margine anterioară şi una posterioară. De la nivelul istmului se desprinde uneori lobul piramidal care are un traiect ascendent; pe acesta se poate insera muşchiul ridicător al glandei tiroide. 3.Raporturi: a.faţa laterală: muşchiul sternotiroidian, pântecele superior al muşchiului omohioidian, fascia pretraheală, marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian; b.faţa medială: muşchiul constrictor inferior al faringelui, esofagul, traheea, muşchiul cricotiroidian, nervul larigeu recurent, ramuri glandulare ale arterei tiroidiene inferioare; c.faţa postero-laterală: artera carotidă comună; d.marginea anterioară: ramura anterioară a arterei tiroidiene superioare; e.marginea posterioară: anastomoza dintre ramura posterioară a arterei tiroidiene superioare şi artera tiroidiană inferioară; glandele parotide; *istmul tiroidei raporturi: -posterioare: cartilajele traheale 2-3; -anterioare: muşchii sternotiroidieni, muşchii sterno hioidieni, fascia pretraheală, venele jugulare anterioare; -superioare: anastomoza dintre arterele tiroidiene superioare; -inferioare: venele tiroidiene inferioare; 4.Vase: a.arterele tiroidiene superioară şi inferioară; b.venele tiroidiene superioare şi mjilocii (drenează în vena jugulară internă); venele tiroidiene inferioare (drenează în vena brahiocefalică stângă);

GLANDA TIROIDĂ