TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M....

16
•;•..>"* & Acest» foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate ^ 1 galbenu cu porto P o s t e i - <SJ itfSVi/- -^S-oţ. TRANSILVANIA. Foîa Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur'a poporului romanu. Ci.-), amentulu se £ ^ Abon face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. Nr. 19 si 20. Brasiovu 15. Octombre 1876. Anulu !\. S,timar iu: Roruanulu in poesi'a sa poporale. (Urmare.) Cuventarea dlui aseşs. cons. Zach Boiu la parastasulu aran- giatu de asoc. pentru metrop. A. bar. de Siaguna. — Procesu verbale. — Documente historice din 1848 et 1849. Seri'a a 2-a. (Urmare.) — Agricultur'a si comerciulu in Romani'a. (Fine.) — Concurse. — Consemnarea, Romanulu in poesi'a sa poporale. Studiu aBupr'a toturoru ramiloru poesiei popularie romane. (Urmare.) II. Speciele si colcctianile poesiei poporali romane. „Romanulu e nascutu poetu."*) Acestu asertu se adeveresce nu numai in privinti'a intensiva, ci si estensiva a literaturei ndstre poetice poporali. Fara a ne magul! preste mesura, potemu afirmă, ca poesi'a poporale a altora genţi pdte se fia asisîdere mai multu au mai pucinu frumdsa, a unora chiaru se se asemene cu cea romana; dara se-o intrdca, abia ne vine a crede. Nu mai pucinu in respectulu esten- siunei, ddra nu se afla o a doua literatura poetica poporana, carea se posiddia atâta varietate, se aiba atate specie si soiuri, se imbraciosiedie atate — ba mai ckte tdte — referentie ale viatiei, ca cea roma- ndsca. E una adeverata mina de aura acdst'a, cu cele mai varie pietre pretidse, una gradina feerica cu cele mai pompdse, mai plăcute si mai suavu mirosi- tdrie flori. Se intrkmu in aedsta gradina si, spre demustra- rea asertului nostru, se facemu intr'insa una privire, fia macaru cktu de rapede! îndată la primulu pasu dkmu preste „cante- c i l e b e t r a n e s c i , " aceste in parte mare admirabili balade si romantie poporali, testimOnie eclatanţi de spre imaginatiunea viua si poterile spirituali eminenţi ale poporului nostru, cumu si suveniri venerande de- spre trecutulu nostru mai gloriosu, a cărui splenddre in decursulu tempului si cu man'a de plumbu a sdr- tei, ce apesk alesu in cele doue centenie dein urma asupr'a romanimei, micsiorandu-se dein ce iu ce si intunerecandu-se, eroicele cântece betranesci cu că- derea natiunei devinu substituite prin „cântece haiducesci sdu d e f r u n d i a , " cari dinpreuna cu m a i m u l t e „ c â n t e c e ostasiesci" completedia cla- sea baladeloru romane poporali. Dela pietatea cktra înaintaşi si patria treciindu la pietatea cktra Dumne- dieu, cari ambe însuşiri apăru asia de marcate iu totalitatea insusiriloru caracterului romanu, ne ocuru *) V. Alesandri. Doine si lacrimi6re. Paris 1854, pre- euventare. poesiele poporali r e l i g i u n ar ie. In clasea acestora vinu inainte de tdte c o l i n d e l e , pre cari dela ro- mani si preste totu dela popdra romaneşti le impro- mutara si alte ginţi, anume slavice;*) dra. alăture cu aceste curidse monumente ale luptei ideilorn religiu- narie pagane cu cele creştineşti stau remasitiele an- ticeloru concepte religidse etnice, adecă descante- c i 1 e sdu b o s c d n e 1 e, caroru se mai potu adaoge apertienutdrie acestei clasi unele salutatiuni nuntali si alte ckte va p o e m e mai ndue deve- nite poporali. A trei'a clase o fdrma c h o r i e l e sdu cântecele de bucuria ale poporului romanescu, in speciale chiuiturile de saltu, ditirambii poporali, poe- mele satirice si afini, gojirile si mai multe poesii de amdre. Dara chiaru dein poesiele de amdre una parte fdrte însemnata, vine a se înşiri in clasea a patr'a a d o i n e l o r u , cari desdmna cântecele poporali de cuprinsu mai de jale, mai dorerosu, cumu suntu cele mai multe poesie amordse, canturile preficali, apoi versurile la morţi si altele. Ast'a inse numai luandu poesi'a poporale in sensu mai restrinsu; de-dre-ce in sensu mai largu ea ne oleresce relativu la vidti'a spirituale a poporului ro- manu unu terenu cu multu mai vastu. Ck-ci au nu suntu totu asia producte ale spiritului, feti genuini ai fantasiei poporului romanu, uimitdriele. si fantaste- cele mituri si naraţiuni m i t e c e sdu povesti, cu atragatoriulu loru cuprinsu străvechii! mitologicu? Caroru adauge spusele sdu vorbele dein be- trani, cari sub scdrti'a palida a unei naraţiuni tra- ditiunali ne pastrddia adese unu simbure, unn ade- veru fdrte momentosu dein trecutulu nostru istoricu; adauge si ni i 1 i t u r e l e , p r o v e r b i e l e si i d i o t i s - mii poporali; adauge chiaru unele jocuri-de ale copilasiloru romani, cumu si c o n n u m e l e ro- mane proprie ori de b a t j o c u r a ^ numele de persdne, vietăţi, locuri, munţi, vali sci., si vei avea un'a suma respectabile de lămuriri pre terenulu poe- siei ndstre poporali. Se nu ni se obiecte, ck prin asemenea estindere *) Fr. Miklosich Worterbuch der slav. Sprachen, sub cuv. c o l e d a cfr. Dr. Grreg. Krek Einleitung in die slav. Literaturgeschichte. Gratz 1874. 37 ©BCU CLUJ

Transcript of TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M....

Page 1: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

•;•..>"* & Acest» foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a s o ­ciatiunei, era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

^ 1 galbenu cu porto

v » P o s t e i - <SJ itfSVi/- -^S-o ţ .

TRANSILVANIA. Foîa Asociatiunei transilvane pentru literatura romana

si cultur'a poporului romanu.

Ci.-), amentulu se £ ^ Abon

face numai pe cate 1 anu intregu.

Se abonedia la Comi­tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii c o ­

lectori.

Nr. 19 si 20. Brasiovu 15. Octombre 1876. Anulu ! \ .

S, ti m a r i u : Roruanulu in poesi'a sa poporale. (Urmare.) — Cuventarea dlui aseşs. cons. Zach Boiu la parastasulu aran-giatu de asoc. pentru metrop. A. bar. de Siaguna. — Procesu verbale. — Documente historice din 1848 et 1849. Seri'a

a 2-a. (Urmare.) — Agricultur'a si comerciulu in Romani'a. (Fine.) — Concurse. — Consemnarea,

Romanulu in poesi'a sa poporale. Studiu aBupr'a toturoru ramiloru poesiei popularie romane.

(Urmare.)

II. Speciele si colcctianile poesiei poporali romane. „Romanulu e nascutu poetu ."*) Acestu asertu

se adeveresce nu numai in privinti 'a intensiva, ci si estensiva a literaturei ndstre poetice poporali . F a r a a ne magul ! preste mesura, potemu afirmă, ca poesi'a poporale a a l tora genţi pdte se fia asisîdere mai mul tu au mai pucinu frumdsa, a unora chiaru se se asemene cu cea r o m a n a ; dara se-o in t rdca , abia ne vine a crede. Nu mai pucinu in respectulu esten-s iunei , ddra nu se afla o a doua l i teratura poetica poporana , carea se posiddia atâta var ie ta te , se aiba atate specie si soiuri , se imbraciosiedie atate — ba mai ckte tdte — referentie ale viatiei, ca cea roma-ndsca. E una adeverata mina de a u r a acdst 'a , cu cele mai varie pietre pretidse, una gradina feerica cu cele mai pompdse, mai plăcute si mai suavu mirosi-tdrie flori.

Se intrkmu in aedsta gradina si, spre demustra-rea asertului nostru, se facemu intr ' insa una privire, fia macaru cktu de r a p e d e !

î nda t ă la primulu pasu dkmu preste „ c a n t e -c i l e b e t r a n e s c i , " aceste in parte mare admirabili balade si romantie popora l i , testimOnie eclatanţi de spre imaginatiunea viua si poterile spirituali eminenţi ale poporului nostru, cumu si suveniri venerande de­spre trecutulu nostru mai gloriosu, a cărui splenddre in decursulu tempului si cu man'a de plumbu a sdr-tei, ce apesk alesu in cele doue centenie dein urma asupr 'a romanimei , micsiorandu-se dein ce iu ce si in tunerecandu-se , eroicele cântece betranesci cu că­derea natiunei devinu substituite pr in „ c â n t e c e h a i d u c e s c i s d u d e f r u n d i a , " cari dinpreuna cu mai multe „ c â n t e c e o s t a s i e s c i " completedia cla-sea baladeloru romane poporali . Dela pietatea cktra înaintaşi si patr ia treciindu la pietatea cktra Dumne­d ieu , cari ambe însuşiri apăru asia de marcate iu totalitatea insusiriloru caracterului romanu, ne ocuru

*) V. A l e s a n d r i . Doine si lacrimi6re. Paris 1854, pre-euventare.

poesiele poporali r e l i g i u n a r ie . In clasea acestora vinu inainte de tdte c o l i n d e l e , p r e cari dela ro­mani si preste totu dela popdra romaneşt i le impro-mutara si alte ginţi, anume slavice;*) dra. alăture cu aceste curidse monumente ale luptei ideilorn religiu-narie pagane cu cele creştineşti stau remasitiele an-ticeloru concepte religidse e tn ice , adecă d e s c a n t e -c i 1 e sdu b o s c d n e 1 e , caroru se mai potu adaoge câ apert ienutdrie acestei clasi unele s a l u t a t i u n i n u n t a l i si alte ckte va p o e m e m a i n d u e deve­nite poporali . A trei 'a clase o fdrma c h o r i e l e sdu cântecele de bucur ia ale poporului romanescu , in speciale chiuiturile de saltu, ditirambii poporali , poe­mele satirice si afini, gojirile si mai multe poesii de amdre. Dara chiaru dein poesiele de amdre u n a par te fdrte însemnata , vine a se înş i r i in clasea a patr 'a a d o i n e l o r u , cari desdmna cântecele poporali de cuprinsu mai de ja le , mai dorerosu, cumu suntu cele mai multe poesie amordse, canturile preficali , apoi versurile la morţi s i altele.

Ast 'a inse numai luandu poesi 'a poporale in sensu mai res t r insu; de-dre-ce in sensu mai largu ea ne oleresce relativu la vidti'a spirituale a poporului ro ­manu unu terenu cu multu mai vastu. Ck-ci au nu suntu totu asia producte ale spiritului, feti genuini ai fantasiei poporului romanu, uimitdriele. si fantaste-cele m i t u r i s i n a r a ţ i u n i m i t e c e sdu povesti, cu atragatoriulu loru cuprinsu străvechii! mitologicu? Caroru adauge s p u s e l e s d u v o r b e l e d e i n b e -t r a n i , cari sub scdrti'a palida a unei naraţiuni tra-ditiunali ne pastrddia adese unu simbure, unn ade­veru fdrte momentosu dein trecutulu nostru istoricu; adauge s i n i i 1 i t u r e l e , p r o v e r b i e l e si i d i o t i s -m i i poporal i ; adauge chiaru u n e l e j o c u r i - d e a l e c o p i l a s i l o r u romani, cumu si c o n n u m e l e r o ­m a n e p r o p r i e ori de b a t j o c u r a ^ n u m e l e de persdne, vietăţ i , locuri , munţ i , vali sci., si vei avea un'a suma respectabile de lămuriri pre terenulu poe­siei ndstre poporali .

Se nu ni se obiecte, ck prin asemenea est indere

*) Fr. Miklosich Worterbuch der slav. Sprachen, sub cuv. c o l e d a cfr. Dr. Grreg. Krek Einleitung in die slav. Literaturgeschichte. Gratz 1874.

37 ©BCU CLUJ

Page 2: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 218 —

amu fi t recendu marginile poeziei, pentru-ck tdte aceste producte spirituali poporale numai luateIa : olal ta si considerate ne deş'velescn cumu se cade geniulu, firea, uaturelulu poporului. Unele dein ele ne arata mai bine sborulu fantasiei lui , altele starea-i culturale, deintru unele ni se ivesce mai pe facia profundimea judecatei si filosofiei poporale, deintru altele ne schin-teedia sarcasmulu si umdrea lu i ; ceste ne manifesta aplecările si aspiratiunile ce nutresce, celea poterea-i de vidtia spirituala, si tdte deinpreuna suntu florile mintiei lui. De alta par te luandu si numai unu r amu dein cele înşirate si confruntandu p. e. la cân­tecele betranesci variantele, cu cari de multe ori unulu si acelasiu canteru se cânta in diferite districte, vomu pote adese conchide la gradulu mai inaltu sdu mai scundu de cultura a acelui districtu in conipa-ratiune cu altulu, la moral 'a poporatinnei de acolo, la nuantiele gustului si alte asemeni. De aci necesi­tatea de a se păstră productele poesiei poporali asia, precumu esu ele dein creerii si gur 'a poporului , in-trege intregutie, si de a se suscepe si variantele lo­cali in colectiuni.

Colectiuni? Asia ; ck-ci suntemu de părere, cumu-ck poesi'a poporale romana inca numai de aci în­colo are se fia culdsa si adunata in modu sistema­t i c a la ce in p r i m ' â linia ar fi chiarnatu areopaguln nostru scientifieu, societatea academica romana. De­parte se fia a vrea cu acdsta se derogkmu sdu măcarn se a t ingeam meritulu necontestabile alu culegatori-loru de pana acnmu, intre cari atitaietatea si cunun 'a se cUvjne laureatului nostru Alesandr i , .carele par te acumu in „Doine si lacramidre" , Par i s 1854, dara mai virtosu in „Poesiele populari ale Romani lo ru , " Bucuresci 1866, darul natiunei si literaturei romane, ba chiaru literaturei si culturei universale, unu te-sauru nepretiuitu de balade, doine si hore populari culese cu precepere de lucra si cu mana de adeve-ra tu artistu. Mai de a dou'a mana ne păru „Poe­siele pop. romane bucovinene," Cernăuţi 1873 — 75, 2 toto., de Simeone Flor ianu Mar iann , si „Baladele poporali rom.," Iasi 1870, de Mirohe Pompiliu, cumu si „Poesi 'a pop. rom., balade," Pest 'a 1859, de Atan. M. Marienescu, care ultimu spre daun 'a . colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture neologice in l imb'a poporala a canteceloru adunate de densu. De vomu mai memora câteva piese populari intre poe­siele lui Victoriu Rusu intitulate „Suspinele selbe-lo ru , " Carlsruhe 1 8 7 2 , si alte sporadecu restirate prin „Albin 'a," „Fdi 'a societatei bucovinene Roma-nulu," „Column'a lui T r a i a n u " si alte fdie periodice; de vomu adauge horele si chiuiturile împărtăşite in „Famili 'a ," apoi „Colindele," Pes t ' a 1859, de Atan. M. Marienescu, cu aceste amu terminata numerulu colectiuniloru pentru poesi 'a propr ia a poporului no­stru. Ce numeru micu facia cu unu materialu a ta tu de opulente!*)

*) Poesi'a poporala romana, in varie traduceri si apre-

Inca si mai reu stamu in privinti 'a celoru-alalti rami. V o r b e l e d e i n b e t r a n i uu-su adunate de locu , spre destula dauna chiaru si a istoriografiei r o m a n e ; n a r a ţ i u n i l e m i t i c e cele la Romani asia de rtumerdse si însemnate, le a v e m u , afara de un'a doua publ icate in „Convorbiri le liter.," numai ger-manesce de fraţii Ar turu ' si Adalbertu Schott sub tit­lul u „Walachische "Măhrchen," Stut tgar t 1844; ck-ci „Sndvele seu poveştile si dîcatorile popul.," Bucu­resci 1873 , de unu t ipografu, suntu un'a amestecă­tura de anecdote de ale toturoru popdraloru. P r o -v e r b i e l e ne suntu cei dreptu in drecare parte de­puse in „Povestea vorbe i , " Bucuresci 1 8 5 2 — 3 , adi de totu rara" a lui Antoniu P a n u ; ba si in „Antici-tatile limbei romane," Bucuresci ed. I I . 1872, de Baronzi se comuheca proverbie romanesc! proprie si romanesci comune cu cele francese, cumu si cativa idiotismi clasici si dicatdrie; iuse „quid hoc ad tan-tam s i t im?" Astragendu dela acea, ck in indegeta-tele opuri proverbiele ndstre nu-su culese dupa dre­care s is tema: ce e acea mana, acea must ra de p ro ­verbie romanesci in asemenare cu limb'a venjdsa, poterdsa dela natura, poetica si inflorilata a unui poporu de douasprediece mi l idne?! In fine credin-tiele si datinele poporal i romane par te abia incepii a le adună unu Gr. Teodorescu in opulu seu „Cre-dintiele, usantiele si superstitiunile Romaniloru," Bu­curesci 1875 , parte dein ignorantia si tendentia nea­mica gentei ndstre, numai le intortock germano-sla-vulu Guilelmu Schmidt in scrierea sa „Das J a h r und seine T a g e im Glauben der Siebenbiirger R o ­manen , " Hern ianns tad t 1866.*)

E asia dara inca mul tu , fdrte multu de facutu pre acestu terenu. Cu tdte aceste, pre bas 'a emime-rateloru, cumu si a colectiunei, scientiei si oserbatiu-niloru ndstre proprie, se tentamu un ' a a'pretiuire mai detaliata a poesiei ndstre poporal i , si acdst'a mai cu sdma dein aieptatele p u n c t e : isţorico-.mitologicu, psi-chologicu si limbisticu. Ddieu ajute !

CAPU ANTA IU. M O M E N T E P S I C H O L O G I C E .

, III. Preliminarie; virtuţile cardinali in caraclernln Uomanilorn aulici.

Estravechiu si — dupa cumu ne invdtia istori 'a si esperienti 'a — de un'a etate cu insasi omenimea

tiuiri mai multu seu mai pucinu nimerite, o presentara si lumei literari e străine mai mulţi insi: M a g i a r i l o r u Car. Acs si Greg. Moldovanu; G e r m a n i i or u Kotzebue, Simigi-nowicz-Staufe, I. C. Schuller, Sehucliardt si Graf; A n g l i -l o r u Stanley; R u s i i or u Alesandru Puschin; Italianiloru Vegezzi-Ruscalla; F r a n c i l o r u insusi V. Alesandri si alţii.

*) In mancarimea sa de a ne face Slavi cu datine cu totu, se apuca si de scarmanarea filologica a numiriloru ro­manesci de locuri, dara cumu? asia, ca p. e. M u s c ' a , co­muna in comitatulu Albei inferiori, o deduce nu dela lat. m u s c a , ci dela slav. m u c h a ; P o m e t u , vale in comita­tulu Salinicului interiore, nu dela lat. p o m e t u m , ci dela slav. mesti = a matura scl. (pag. 63); Risum teneatis amici!

©BCU CLUJ

Page 3: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 2 1 9 —

acelu adeveru, cumu-ck spiri tulu, însuşirile sufletesci facu pre omu. Es tu adeveru nerestornabile sta de­spre individi singuiiti întocmai, precumu sensulu lui se pdte estinde la poporatiuni întregi. E lu are nu numai astadi in dilele ndstre ale luminarei si civili-sat iunei , valdre depl ina , ci avu mai multa ori mai pucina si baremi relativa cu împregiurari le de totu soinlu chiaru si in ndptea aceloru tempuri de deca deutia si ignorântia grdsa, candu in societate domnia dreptulu celui mai t a r e , dreptulu pumnului . Totu-ddun'a s'a pretiuitu dre-care superioritate spirituale, dre-care isteţime rnacaru reiaţivu mai m a r e , va se dica vreuna însuşire spirituale mai eminen te , pent ru ca fia individulu fia gintea, se ajungă intru una pri-vintia ori alta superiori altora.

De aceea cu dreptu cuventu se pune mare pondu in sterile si referiutiele desvoltarei omenesci pre stu­diarea psichologica atatu a individi loru, catu si a popdraloru, câ pre un'a, ce ne descdpere mai signru interidrele, asia dicundu ficatulu si renichii lori i , ce ne revelddia motori i celi mai ascunşi si c a m a se dice primo-primi ai toturoru misîcamenteloru loru culturali si sociali, Vechiulu si totuşi purure noulu „mens, spiritus agitat mollem" e in atari studia puntulu de manecare .

Inse de unde si p re care terimu de manifesta-tjune a spiritului omenescu se ne incue tam u noi a întreprinde in modu mai securu studiarea caracterului unui poporu in t r egu? Unde âiure, ddca nu pre teri-mulu poesiei lui poporal i? Poesi 'a e l imb'a fantasiei, g ra iu processu din fantasia si indreptatu catra fantasi'a lectoriului ori ascultatoriiilui; espresiunea starei sim-tieminteloru înfocate, a starei anormali a spiritului. Apoi scimu, ck omulu fiintia misteridsa ce e , numai in asia stare anormale produsa prin pasiunile înfo­cate se îndatina a-si deschide incuiatorile ânimei si a ne lasâ se privimu una clipita in internulu seu ; întocmai precumu marea numai sbieiulata de orcane ne arata stancele si alalta obiecte coperite al tâ-data de liniscitele sale unde.

Consecinti 'a acestei e cu respectu la tem'a ndstra acelu mer i tu , ce-lu are poesi'a poporale preste cea de salonu si preste alti rami l i terari , ck intru ins 'a totulu e realitate. Intru ins'a simtiementulu e aievea simtiementu, gustuln gustu, moral 'a morala scl., dupa c a m a le posiede si pricepe aceste poporulu respectivu. Si pentru ce d re? P e n t r u c k poporulu nu e , câ se graimu asia, poetu de profesiune, ci de ocasiune. E lu cânta atunci si numai a tunc i , candu starea emotiu-nata a sufletului seu , candu fluctele simtiriloru sale agitate de venturile favorabili ori adverse ale sortei 'Iu constr ingu aieve a si le reversă in vreunu can-tecu. Dreptu-ce atari poeme suntu de regula copi'a cea mai genuina si mai fidela, portretulu fotograficu alu internului seu , alu simtiementeloru si dorintieloru, aplicariloru si aspirari loru ce nu t resce , aceea ce a fostu, ce este, ce pdte fi; scur tu : alu caracterului a-celui poporu.

Amesuratu acesteiii pre candu ne incnmetamu a desemna caracteruiu poporului nostru romanescu, dupa cama ni se intaciosiedia t iu in. poesi'a lui poporale, u rmandu esemplulu si metoduln maiestriloru in ar tea picturei, ne caută se facemu inainte de tdte contur'*» aceluia prin traseturile sale generali . Dara cari suntu aceste t raseture generali si principali ale caracterului romanu dac ianu? L a acesta întrebare fia-ne iertatu a respunde .cu una reprivire la caracteruiu mariloru s t răbuni , alu Romani loru celoru vechi. Acest 'a nu numai pentru ck chiaru si proverbiulu scos-u din espe-rinti 'a de tdte dilele tiene, ck „asci'a nu sare departe de raiatoriu," si „pdm'a nu cade departe de -pomn," ci si pentru-ck e lege nest rămutata in natura, iu cea raţionale câ si in cea neanimata, dupa care calităţile bune ori re le , inca si cele produse prin cutare si cutare soiu de cul tura , se p ropaga dela părinţi la urmaşi pkna in cele mai depărtate genera t iun i , in chtu adese-ori diecenie, ba la poporatiuni intrege nici sute si mii de ani nu suntu de ajunsu se întunece si se stdrga de totu tipulu stramosiloru in strănepoţi .

„Fortes creantur fortibus et bonis. Est in juveneis, est in equis patrum . Virtus; neque imbellem feroces Progenerant aquilae columbam.*)"

Acui le , vulturi superbi au fostu cu adevera tu străbunii, cu alu ^cărora nume gloiiosu ne mundr imu! Aripele loru potinti umbrea td ta . Uimea pre, atunci cunoscuta. Ochii mintiei, loru ageri, câ «i vplturului privitoriu in edre cautâ in tdte lucrurile si intreprinr derile la cele ceresci, convinşi fiindu, ck religi.ositatea a -Jegatur'a cea mai poterds'a a . unei societăţi; , fupd^-mentulu celu mai solidu . alu prosperarei ei. Fiîc 'a legitima a acestei erâ puddrea, castitatea, moralur i le caste si curate in familia, in acestu : statu in minia­tura, ceea ce conditionddia bun'a ordine in Cprpora-tiunea familîeloru sdu .societate. Inse acdsta buna ordiue cumu s'ar si potd intipuf fara frugalitate, adecă fara una intieldpta precumpăni te a celoru de lipsa pentru traiulu vidtiei, fara crutîare in imbracamentu, m â n c a r e , beutura si petrecere si in tdte ckte sunt le­gate cu acestea? E r a apoi urmarea firdsca a to turoru acestoru care fu, care trebue se fia? Aceea , ck unu poporu cu credintia firma in ddieii sei, pretiuitoriu de fericirile gustate in familia si la vdtr 'a parintdsca, multiamitu in cktu pentru traiulu vidtiei cu pucine, si prin urmare preparatu si dedatu a supor ta ori-ce strapatie si g reu tă ţ i , unu atare poporu portk s ab i a invingatdria in tdte părţile lumei ; ori unde se ara ta „sabi'a romana, fulgera o m o r a , " ck-ci legiunile po­porului romanu dupa martur i rea scriitoriloru**) era pre campulu luptei si decktu Alpii mai nemisîcate. Cu unu cuven tu : religiositatea, puddrea, frugalitatea si virtutea belica erâ cele pa t ra virtuţi cardiuali ale

*) Horatius. Odar. lib. IV. od. IV. **) Theod. Mommsen. Rom. Geschichte, part. III. p. 263.

37*

©BCU CLUJ

Page 4: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 2 2 0 —

Romaniloru vechi si formă traseturile principali in caracterulu loru.*)

Se se reafle dre .aces te traseture cardinal i , îm­preuna cu ramurelii loru buni si — precumu nici se pdte altumintre — si unirei, in caracterulu descen-dentiloru asia de îndepărtaţi , ai Romaniloru daeiani? Se cercetamu „Sine ira et s tudio" si se vedemu!

(Va urma.)

Cuventarea dlui asess. cons. Zach. Boiu la parastasiilu arangiatu de asoc. pentru metrop. And. bar. de Siaguna

in Sibiiu 2 9 . Iuliu ( 1 0 . Aug.) 1 8 7 6 .

„Fericiţi cei reposati intru Domnulu, cari moru de acum, asia dice Duchulu, •— ca se odichnescu de ostenelele loru, er' faptele loru voru merge cu. ei!"

Apocalipse capu 14, versu 13.

D e cate-ori provedinti 'a divina iu neadormit 'a sa priveghiare asupra destineloru omenimei va se rădice unu poporu la stadie ndue ale desvoltarei si perfec-t iuuare i , totu-ddun'a i t ramite bărbaţ i estraordinari , inzestrati cu facultăţi distinse spirituali si morali , îm­brăcaţ i — dupa cuventulu s. scripturi — cu potere de susu , cari se i premdrga cu cuventulu loru celu potinte si cu esemplulu loru celu luminatoriu. Astu-feliu de bărbaţi vietiuescu adeveratu in presintele tem pul ui lo ru , inse ochiuln loru -spirituale pe t runde adancu in profundimea trecutului si departe in iaal-timek venitoriului; si asemenea pisc uri loru de munţ i eterni, ei vedu degiâ f radiele' sdrelui r e sa r indu , pre cahdu mii si milidne de alti moritori suntu inca in nd'pte si somnu aduncu. E i cu vidti ?a loru spirituale a ldrga adeseori cu dieci, cu sute de ani înaintea mas-sei celei mari a contempuraniloru lo ru , si ceea-ce multimei este acoperitu si invel i tu , ei prevedu cu chianta te profetica; ba venitoriulu face degiâ o par te esenţiala a vietiei loru. De aci esact 'a cunoscintia, ce au ei despre starea poporului loru in ra por tu cu alte popd ra ; de acf petrunderea loru la trebuintiele poporului l o ru ; de aci aflarea midiuldceloru salutifere cktra ajungerea scopuriloru celoru îna l te , spre cari nisuescu; de acf uneori si ajungerea — in totale sdu in parte — a aceloru scopuri, — dar si pkna atunci liniscea loru sufletesca, privirea loru plina de încre­dere in venitoriu, si aşteptarea dela tempu a rnatu-risarei i'deiloru semenate de densii.

în t rebaţ i istori 'a , magistr 'a vietiei , si ea ve va s p u n e , cine a fostu unu Moise pentru E v r e î , unu Licurgu pentru Spa r t ' a , unu Solone pentru Aţin'a. unu Num'a Pompil iu pentru Rom'a, unu Socrate pen­tru tdta anticitatea, câ modelu alu virtutei si prepa­ratorii! de departe alu calei lui Isusu Chr i s tosu!

Si poporulu romanu — câ se venimu cktu mai

*) Dr. Gruil. Corssen. Origines poesis romane. Berolini 1846, pag. 7.

curendu la densulu, carele este obiectulu predilectiu-nei ndstre — si poporulu romanu a fostu fericitu si onoratu de provedint ia , a produce din sinulu seu astu-feliu de genii binefăcători, astu feliu de bărbaţ i luminători, conducători si fericitori ai poporului lorii. Ck-ci pre candu elu in patri 'a sa stravechia se de-spoiâ prin fortia si astutia de drepturile sa le , ba chiaru credinti'a lui s t răbuna i se impută de crima, pre atunci de o parte Radu Negru, dr' de alta parte Ioanu Dragosiu i afla unu asilu siguru pentru amen-ddue, i pregatescu o patria ndua, unde se pdta rădică altare si se pdta desvolta liberu cultulu individuali-tatiei sale uat iunal i , alu independintiei sale politice si alu evlaviei sale eredite dela străbuni. Candu dr-dele barbare ale semilunei amenintiau c rucea , si cu ea împreuna civilisatiunea lumei, atunci vine unu Şte­fanii cehi Mare alu Moldaviei, unu Ioanu de H u n e -ddr'a si Mateiu Corvinu ai Ungar ie i , unu Mircea si Mihaiu Bravulu ai Românie i , a înfruntă sumeti 'a ei si a dâ lumei esemplulu celu maretiu, cumu ei lupta câ representauti ai Europei întregi pentru salvarea evangeliei lui Christosu, To tu asemenea se rădica la tempulu loru domnitorii Vasiliu L u p u l u , Mateiu Basarabu, Alexandru celu Bunu, Constant inu Bran-covanu, totu asemenea metropolitii Var laamu si Sava, Teodosiu si Veniaminu si Dionisiu, si mulţi alti băr­baţi r oman i , pent ru de a dâ poporulu loru scdle si tipbgrafii, sant'a scriptura si codici de legi, institute sciintifice, artistice .si. filantropice \ si • astu-feliu; a-lu chiamă la 6 vidtia e d u a spirituala. E r ' venindu mai

I aprdpe de n o i , p r e oandu poporulu romanii transil­vana se: proclama din par tea potintiloru dilei, numai de „misera plebs. con t r ibuens , " numai de 6 massa ' cruda, destinata a servi imbuibârei unei ca»te -privi*--legiate, pe atunci Georgiu Sincai, Pe t ru Maioru, Sa-muilu Miculu — Klein si alţii i aducu aminte de originea lui cea inalta, pogdra, ca noi Promethei , din ceriu foculu drepturiloru lui eterne, neprescriptibili omenesci , 'lu invetia a cundsee trecutulu seu si a speră intr 'unu venitoriu, Si candu chiaru in patri 'a mai propria romana strainîsmuîu intru atat 'a innecase consciinti 'a uatiunale, in catu numele de romanu de­venise nume de înjosire si umil i re , pre atunci Geor­giu Lazaru trece Carpati i si striga fratiloru sei cu tari 'a si energi 'a unei trambitie de a rchange lu : De-steptat i-ve! — apoi restitue poporului seu tipulu lui primitivu, si face modest 'a sa catedra profesorala ain-vonu alu apostoliei nationalitatiei r o m a n e ; dr' inve-tiaceii l u i , immediati si mediaţ i , cont iuuandu cu în­sufleţire oper'a acest'a, ajungu a vedd si invingerea si triumfulu lupteloru lui.

In seri'a acestoru genii luminători ai poporului nostru nu potemu a nu amintf si pre barbatulu a-cela, alu cărui nume de bărbăţia — Andreiu -— câ se retacu alte nenumerato ale lui fapte nemori tdre — este nedespart i tu si nedespartibile de asociatiunea ndstra t ransi lvana pentru literâtur 'a si cultur'a popo­rului romanu. Ba tiner'a ndstra societate literaria

©BCU CLUJ

Page 5: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 221 —

s'a onoratu pre sine insasi, oriorandu astadi amintirea acelui barbatu, carele cu demnitate ocupa loculu seu intre cei d'antaiu ai noştri eroi spiri tuali , carele din încrederea generala a facutu primii pasi prepara ti vi pent ru innintiarea acestei asociatiuni, a condusu prim'a ei constituire, a oeupatu scaunulu ei presidiale in cei siese ani d'antaiu ai vietiei, crescerei si conso l idam ei; si prin spiritulu seu petrundiator iu , manilestatu in fapta si in cuventu, i a aretatu calea si direcţiunea pentru toti terapii. Da, evlavidsa adunare festiva, nu este o lauda vana, carea fatia de celu esitu din vieti'a pamentesca aru fi fara folosu, dr' facia de santieni'a acestui locu profanat iune, ci este o mărturisire pu­blica a insei asoeiat iunei , ca episcopulu, mai tardiu archiepiscopulu si metropolitulu Andreiu are o par te distinsa, câ se nu dicu partea prima*) de meritu la infiintiarea asoeiatiunei. „Se o ramu" — dicea vene-ratulu nestore alu literatileru romani transilvani**) la constituirea asoeiatiunei, 23 Octobre 1 8 6 1 , — „se u ramu si acelui mare barbatu alu nat iunei , carele dela inceputu cu căldura a cuprinsu la sinu'si si fara pregetu a condusu pana in momentulu de acumu idei'a acestei asociatiuni, carea astadi din ideia trece in real i tate!"

Da, ilustra adunare festiva, asociatiunea ndstra a da tu pentru presente si venitoriu o proba strălucita de ge­nerozitate si nobilitate de s imtieminte , onorandu cu atatfa solenitato memojri 'aiprimului j s e a representante si presiedinte; si demintiandu prin 'acdst'a imputarea ce ni se face adeseori, d e catra s t răini , ' ck romanii aruj-fi- nerecunoscători i facia d e binefăcătorii loru, ne inspira totu-deodata o încredere vesela ini venitoriulu seu. Ck-ci fara indoidla cei-ce conserva cu reverentia amintirea bihefacatoriloru trecuţi din vidtia ^ prin a-cdst 'a dovedescu, ck sciu apreturi vîrtutile lo ru ; dr' celu ce scie apretiuf v i r tu tea , dovedesce , ck si elu insusi este vir tuosul

I d e i ' a c e a c o n d u s u atatu pre metropolitulu Andre iu , catu si pre ceilalţi bravi conlucratori si conluptatori la innintiarea asoeiatiunei, a fostu a-ceea, ck midiuloculu celu mai sigurn pentru de a prepara poporului romanu o sdrte mai buna, mai demna de densu lu , e cul tur 'a , dr' conditiunea pr ima pentru propagarea culturei e literatur'a. Ck-ci este unu adeveru constatatn prin istoria, ck nici unu poporu nu se pdte urca la o cultura superidre, fara de a avea o literatura, si inca o literatura a sa pro­pria, in limb'a sa, in modulu seu de a cugeta si de a simţi, in traditiunile, datinele, credintiele sale. „Ce e strainu, dice poetulu limbei romane, — nu se li-pesce de sufletulu m e u ! " O li teratura inse, câ si o limba, nu o pdte crea unu singuru o m u , ck-ci ele suntu espres iunea, chipulu si asemenarea spiritului

*) Este cunoscutu si o marturisesce metr, Siagun'a in cuventulu seu dela 9/21 Martiu 1861, câ primulu impulsu la crea­rea asoeiatiunei l'a datu dlu Septemviru Ioanu cav. de Puscariu.

**) P. Canonicu Timoteu Cipariu.

totale, ce viuidza si lucrdza intr 'unu poporu, din care individulu pre langa tdte distinsele facultăţi ce aru possede, face numai o mica parte, unu a tomu; ci a-cdst'a este problem'a poporului^ in t regu , si mai de aprdpe problem'a intrunirei multor 'a spre acelaşi scopu. Ck-ci ceea-ce unui 'a i este cu nepotintia, devine po­sibile prin concursulu tuturoru sdu celu pucinu alu mul tora ; ceea-ce nu scie unulu, este cunoscutu celui-la l tu; ceea-ce gresiesce cest'a, cel'a corege si iudrdpta ; ceea-ce unui'a lipsesce, altulu aldrga a deplini. Acestu adeveru l'au recunoscutu si l'au aplicatu in vietia tdte popdrale care tindu la civilisatiune; acestu ade­veru l'au imbracisiatu cu tdta "caldur'a si s'au gra-bitu a'lu realisâ catu mai multu metropolitulu Andreiu si toti onorabilii bărbaţi , cari impreuna cu densulu au pusu pdtr 'a fundamentala la acestu nobile edificiu alu spiritului. De aceea incaldirea tuturoru ânimeloru romanesci pentru acdst'a întreprindere salutifera; de aceea cererea concursului tuturoru spre ajungerea sco­pului ; de aceea lăsarea la o parte a pr ivinloru de confesiune, de politic'a dilei, de stare sociala, — de totu, ce ar ' potea tienea si mai departe isolati si des­părţiţi pre fii poporului nostru, si adunarea cu scum-petate a tuturoru momenteloru, ce potu apropia , i n -trunf si consol ida, — concentrarea dupa cuventulu scripturei a tuturoru feliuriteloru darur i intr 'unu sin­gurii spiritu. „^Omenii". , — dicea metropolitulu A h t x dreiu*)' „dmenii câ. făpturi rat iunale numai prinj referintiele loru reciproce positive, prin comunicarea ideiloru, pareriloru si a iscusintjei (esperiintiei),,.pre-) cumu s i prin împrumutarea poterei loru moral i , in-ş telectnali si fisice, cu privire la tempu ai la locu, pdtU deveni la ajungerea destinatuvnei loru, si la desvoL-, tarea mai deseversita a poteri loru, ce le suntu < lora^ înnăscute." Si idrasi: „asociatiunile desvdlta princi-piulu celu mai inaltu alu vietiei si destinatiunei :©me-, nesci, spiritulu comunu si isvorulu a to tu ce este bunu si folositorul." Originea ndstra este un'a, -un!a ' dorerea trecutului, un 'a starea presintelui , un'a pri­virea venitoriului nos t ru ; josu dar ' pe terenulu limbei,' literaturei, culturei cu tdte barierele despar t i tdre , si un'a se fia asociatiunea nds t r a , precumu unulu este ceriulu, ce ne cupr inde , unulu sdrele , ce ne incal--diesce, — unulu pamentulu, ce ne nutresce! Isolatiunea nasce slăbiciune, dr' întrunirea este mam'a poterei! — dta in doue cuvinte idei'a ce dete vidtia asoeia­tiunei, — ideia, alu cărei primn representante visibile a fostu metropolitulu S iagun ' a !

E r ' carea a fostu dela inceputu si este si are se fia pentru totu d'a un 'a p r o b 1 e m ' a a s o e i a t i u ­n e i t r a n s i l v a n e , spune insusi titlulu ei celu am­plu si statutele ei, la cari in rendu cu alti bărbaţ i si devotaţi binelui poporului nos t ru , dra aflamu lu-crandu si pre metropolitulu Andre iu , precumu pre-

*) Cuventarea metrop. Andreiu in conferinti'a prima consultatore dela 9/21 Martiu 1861.

©BCU CLUJ

Page 6: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 2 2 2 —

ste totu elu era omulu fapteloru, nu numai alu en-ventului. Problem'a si tient'a ei este inaintarea lite-raturei , si presta totu a cnlturei poporului romanu, va se dica inaintarea , nobilarea si perfeetiunarea vietiei lui materiali, iutielesuali si morali, — o tienta acest'a si o problema atatu de fruindsa, atatu de in-al ta , atatu de salutifera, incatu eu dreptu euventu inaugurarea asociatiunei a fostu pentru romani o di de bucuria generala si de serbatdre naţionala, si cu dreptu euventu adunările ei anuali suntu dile de a-celea, — dorere usioru de nurueratu in trecu tul u po­porului nos t ru! — cari dupa cuventulu profetului le a facutu Domnulu , " câ se ne bucuramu si se ne veselimu intr 'ensele. Ca-ci ce potea fi mai de doritu pentru poporulu nostru celu setosu de cul tura , de­catu crearea unei corporat iuni , carea concentraudu pre catu se pdte poterile respandite si isolate, se lucre pentru sternperarea setei aceleia, se deplinăsca lacun'a multoru secuii plini de amarat iune, si se a-ju te a trece poporulu romanu din sclavia la liber­tate si din ndpte la lumina! Ca-ci v a i ! care sclavia este atatu de amara câ ignorant i ' a , si care n<5pte atatu de grea, câ intunereculu spiri tului! Da, in ade veru la întrunire si cul tura! Peutru-ca .daca întrunirea e poterea, apoi cnltur 'a si libertatea spiritului e lu-min 'a omenimei, si fericirea unui poporu e condiţio­nata de ambe acestea! E r ' catu de adancu a fostu petrunsu metropolitulu Andreiu de tient'a acăst 'a. do-vedăsca faptele lu i ! Doveddsca concursulu lai celu considerabile materiale^ la inhintiarea asociatiunei, la carea elu împreuna cu veneratulu — Archiereu, fe-ricitulu metropolitu Alexandru Sterc'a Siulutiu se in scriseră câ primii membri fundatori, carei'a consacra o par te atatu de însemnata a osteneleloru sa le , si căreia, câ unui pruncu nou nascutu câ se nu stea pe strade, cu ospitalitate adeveratu romanesca i des­chide chiaru porţile seminariului eparchiale. Dove-dăsca interesulu lui eelu viu pentru realisarea aso­ciatiunei , despre care interesu îmi vine a dice cu Psalmistulu, ca n'a datu somnu ochiloru sei, nici ge-neloru sale dormi ta re , pana candu in restempu de 18 luni — Maiu 1860 pana la Octobre 1 8 6 1 , — dela turandu tdte pedeci le , n 'a aflatu locasiu , n 'a ri-dicatu unu Sionu santu pentru cultur 'a poporului seu. Doveddsca zelulu si devotamentulu, cu care a condusu afacerile ei in restempu de 6 a n i , spre visibilea ei creseere si înflorire! Dovedăsca conlucrarea lui la reintroducerea litereloru s t răbune, la spriginirea tine-rimei studiase, la incuragiarea agricul turei , a mese-rieloru, a industriei, a sciintieloru si a artiloru. Do­vedească preste totu nesuinti 'a lui intru desvoltarea tu turoru poteriloru de viătia, ce a aflatu in poporulu nostru. „Vreinu, — dicea elu*), vremu a . d e ş t e p t a prin midiuldce naţionali facultăţile, va se dica cuge­tările cele serine si seridse in poporulu nos t ru , câ

*) Cuventulu metr. Andreiu în conferinti'a preconsul-tativa din 9/21 Martiu 1861.

se cundsea fiinti'a si destinatiunea sa si se o scia intrebuintiâ spre totu binele!" Ca-ci „poterea mintiei si a geniului, sciintiele si artele suntu, cari iu dilele ndstre dau popdraloru tăria si le asigura venitoriulu! - '*)

In fine se arata inaltimea şpriţului metropolitului Andreiu prin direcţ iunea, ce s a silitu a dă asocia­tiunei dela inceputu. Purcedieudu dela idei'a cea sana-tdsa, recunoscuta astadi de toti bărbaţii l i teraţ i , ca tdta cultur 'a ndstra moderna trebuie se baseze pe cultur 'a cea vechia clasica, nobilata prin spintulu creştinismului, — ck calea culturei fia-cărui poporu trece prin Ellad 'a si I t a l i a , prin Aten 'a si Ronj'a —-metropolitulu Andreiu recomanda îndată la incepu-tulu asociatiunei studiulu clasicitaliei antice câ puuctu de mâneca te la cultur 'a ndstra. I n legătura cu acăst 'a recomanda apoi studiulu literatiloru noştri naţionali, cu deosebire alu istoriciloru, si tienerea iu oudre a memoriei loru, fiindu petrunsu de acelu adeveru con-statatu prin mii de esemple, si chiaru prin esetnplulu poporului nostru, ck precumu uuu individu singura-ticu, asia si o naţiune intrega pierdiendu cunoscinti 'a trecutului s e u , a perdutu totu deodată si directiv'a presentelui, si aspirntiunile venitoriului seu. Si in tine in connexiune cu acestu studiu alu trecutului pune la knim'a poporului nostru imbracisiarea tu turoru sciintielor.u, to turoru desteritatiloru, toturoru artiloru si lucrariloru oneste, ce au aflatu apretiuire si culti­vare la popdrale cele mai înaintate. Si precumu tdte actele acestui* barbatu esîtraordinariu se disttugu prin o vointia energica si prin o direcţiune ch ia ra , con­c re ta , reso iu ta , contraria feorieloru seci si nefrupti-fere, asia si la infiintiarea asociatiituei densulu tiude totu la resultate positive, practice, posibili, necesarie, folositdrie: la asecurarea ei prin legile patriei si re-cundseerea ei din partea poterei statului, la crescerea cktu mai curendu a fortieloru ei prin parsimoni 'a in-tielepta si ecuilibru imbucuratoriu intre intrate si ero-gate, la iubirea de lucru si de ostenela a membriloru ei, la conlucrarea ei in concertu cu nesuintiele omo­gene ale altoru p o p d r a , la desvoltarea vietiei ndstre natiunaîi romanesc i , la îndreptăţirea egala a hmbei romane cu celelalte limbi din pa t r ia , si prin acăst 'a la îndreptăţirea egala a poporului nostru cu popdrale sorori compat r io te , pentru care idea tocmai pe la anii 1860 se deschisese o era ndua, — t ien te , la cari tindu luptele si suferintiele seculari ale celoru mai luminaţi si mai buni Ui ai poporului nos t ru , si prin cari metropolitulu Andreiu devine demnu con-tinuatoriu alu aceloru lupte si nesuintie. Si in tdte acestea cunoscendu elu mărimea problemei, greutatea tempuriloru si angustimea poteriloru ndstre, ne reco­manda prin fapta si euventu perseverantia de feru si sacrificiu din inima. D a r mai presusu de tdte ur-mandu apostolului gintiloru, marelui Pavelu, ne ara ta dreptu calea cea mai inalta, dreptu conditiunea con-

*) Cuventulu metr. Andreiu la inchiaerea adunarei de inaugurare si constituire, 26. Oct. (7. Nov.) 1861.

©BCU CLUJ

Page 7: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 223 —

ditiuniloru pen t ru prosperarea asociat iunei , dreptu compasulu celu neminciunosu, carui'a totu-deun'a se-i u r m a m u : iubirea, caritatea intre membrii ei. Da* nu mai vorbesce aici presiedintele asociatiunei , ci vor-besce archiereulu , ce rădica manile spre a binecu-ventâ pre poporulu seu, vorbesce apostolulu evange-liei lui Chris tosu, candu elu la inchîaerea constitu antei djce: „Ne amu adunatu in caritate, ne despar-timu*in car i ta te ; dea Dumnedieu , câ pana la cape-tulu vecului se fia totu asia!" Dâ — repetiau atunci inimile toturoru celoru presenti, — d â , repetiau cu echo inmiitu inimile toturoru romaniloru, pana la ca-petulu vecului se fia totu as ia !

Acest 'a este in putiene si debili l iniamente o par te a vietiei marelui b a r b a t u , a cărui memoria onoramu prin acesta solenitate de doliu, — vietia plina de cugetări inalte si sa lu tar i , plina de inten-tiuni nobili, plina de fapte neperitdre, plina de lupte onorifice si de triumfuri perpetue Va i , ck-ci a tre­bui ta se se s t ingă atatu de curendu acesta vietia scumpa! Ca-ci a trebuitu se cadia atatu dein graba acesta cununa de ondre de pe capulu nostru! Ck-ci a trebuitu se dispară atktu de repede de pe cerulu natiunei ndstre o stea de a tare mărime, unu meteorii atktu de raru si pliuu de l amina ! Dar n u ! Se nu ne perdemu prin tânguir i si p lânger i , cari nu potu schimba intru nimicu cursulu ursi tei! „Pamen tu esti, si in pamentu te vei in tdrce! este cuventnlu prea in-tieleptului creatoriu dela inceputulu creaţi unei pkna la finitulu ei, — cuventu santu fkra macula, cuventu eternu fkra sch imbare! D â , partea mortala a muri -toriului odichnesce in sinulu mormentului ; dar faptele lui mergu împreuna cu densulu, spiritulu lui viudza si plandza asupra toturoru creatiuniloru sale de pre pamentu, planeza si asupra acestei asociatiunî. în te ­meiata p e ' base tari" si sana tdse , pusa in cale sigura si drdpta, incredintiata iubirei si ingrigirei poporului nostru, ea va lacra necontenitu la resolvirea nobi­lei sale probleme; ba de si — câ la tdte lucrurile pa­mentului a tâ rna si de aripile ei pondulu scaderiloru si neajunseloru omenesci, totuşi se vedu degiâ in cei 15 ani ai esist'intiei ei frumdse si nobili f rupte ; si fruptele acestea voru devenf din ce in ce mai co-p idse , cu cktu ne vomu petrunde mai multu de in-tentiunea ce a condusu pre intemeiatorii ei, de pro-blem'a, ce i-au p u s u , de direcţiunea, ce i-au datu. Dâ, spiritulu lui Siagun'a ne sioptesce din mormentu bărbăţia si statornicia neclintita in lupt'a cea sânta pentru cultur 'a poporului ; ne sioptesce devotamentu ei abnegat iune personala fatia de problemele cele inalte generali ale asociatiunei; ne sioptesce pestrarea legaturei de iubire intre n o i , carea cresce sisporesce poterile si garanteza succesele. „Aveţi" — ne dice spiritulu lui — „aveţi perseverantia de feru, aduceţi sacrificie din inima, si păstraţi intre voi charitatea tra-tidsca! — intru aceste trei semne veti invinge!" Si asia, spiritu fericitu, carele ti-ai pregatitu nemorirea aici si acolo, corpulu teu, vasulu celu fragile, t ierana

din tierana, partea inferidra a fiintiei tale, odichndsca in pace. in sinulu pamentului, in u m b r a scumpei tale biserici, in bratiale multu iubitului teu p o p o r u ! E r a tu, eliberatu de catusiele mortal i tat iei , urca-te din sfera in sfera in regiunile luminei, din trdpta in trdpta in imperinlu perfectiunei! Priimesce votulu de pietate si recunoscintia eterna, ce ti datoresce acesta asocia­tiune, si care 'lu depune astadi aici câ pre mormeu-tulu osementeloru t a l e ! Priimesce votulu nostru de incredintiare ca vomu past râ in ondre numele teu si alu toturoru nobililoru tei conlucratori si conlupta-tor i ! Priimesce votulu nostru de apromis iune , ca vomu urma urmeloru vdstre celoru luminase , con­vinşi fiindu, ca aedsta onorare va fi cea mai ddmna de vo i ! Binecuventa, precumu in vietia pamentdsea, asia si din lumea spiri teloru, pre poporulu t e n , si rdga pre părintele indurâriloru, se reverse daruln seu asupra acestei nobili plantatiuni a luminei , câ se viueze, se inflordsea si se frupţi tice spre prosperarea si fericirea multu cercatului. poporu romanu din ge-neratiune in generatiune. Aminu.

ad Nr. 296 - 1876. Procesa verbale

alu adunarei generale XV. a asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, tienuta la 10., 11. si I2. 1 AUgustu st. n. 1876 in Sabiiu, sub presidiulu

dlui Iacobu Bologa, presiedintele asociatiunei.

Siedinli'a I. din 10. Angliştii 1876.

I. Intrunindu-se membrii asociat iunei , in nu­meru frumosu, la 10 dre a. m. in sal'a ospetariei de „la cordna," se alege o comisiune pentru a invita, pre presiedinte la siedintia.

Presiedintele infaciasindu-se in midiuloculu adu^ na re i , in tempinatu cu eschiamatiuni de bucur ia , si ocupandu scaunulu presidiale, deschide siedinti'a prin alaturatulu discursu, in firulu.căruia, facundu isfori-culu asociatiunei dela urdîrea ei si pana as tad i , a-mintesce in termini caldurosi pre infiintiatorii ; ei^ a-rata sublimulu ei s copu , semnaldza progresulu care s'a facutu si felicita adunarea. ;• .

Adunarea aseultandu cuventuln presidiale cu în­cordata a ten ţ iune , 'lu primesce cu ap lause ; 'dra dr. Gregoriu Silasi respundiendu in numele adunarei , arata recunoscin t ia acesteia pentru intielept'a con­ducere.

I I . Presiedintele invita adunarea a alege 3 no­tari ad hoc. . _

Se alegu prin achiamatiune dr. Gregor iu Silasi, I . M. Moldovanu si Augus ta Horsia.

I I I . Presiedintele dk cetire depesrei de felicitare sosite dela comitetulu despart iementului I. dein Bra­siovu.

Se primesce cu plăcere si se aclude sub 2. IV. Presiedintele amintesce pre membrii asocia­

tiunei repausati in decursulu anului espiratu.

©BCU CLUJ

Page 8: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 224 —

Adunarea 'si esprime condolenti 'a prin şcolare, rost indu cu pietate „In veci pomenirea loru!"

V. Presiedintele at ingundu destinsele merite ale primului presiedinte alu asociatiunei, a ia tandu ck un'a dintre virtuţile romaniloru este recunoscinti 'a facia de binefăcătorii sei, invita adunarea a participă in cor-pore la p a r a s t a s u l u , ce se va celebră in biseric'a parochiala dein cetate intru memori 'a fericitului pre­siedinte archiepiscopu si metropolitu Andreiu bar. de Siagun'a.

Adunarea parasindu sal'a si infaciasiandu-se in biser ica, asiste la parastasulu celebratu de Escel. sa dn. archiepiscopu si metropolitu Mironu Romanu cu asistentia splendida, dra la finea celebrarei, dn. Zach. Boiu rostesce de pre catedra euventarea ascultata cu plăcere si alăturata procesului verbalu sub 3.

VI. Adunarea reintrunindu-se in sal'a de „la co rdna" presiedintele invita secretariatnlu a dâ cetire raportului generale despre activitatea comitetului aso­ciatiunei dela adunarea tienuta in Reghinulu sasescu pkna la cea presenta.

Secretariulu I I . subst. dn. dr. D. P . Barcianu ce-tesce raportulu generalii achisu sub 4.

V I L Presiedintele consulta adunarea, deca voie-sce a intră numai decktu in desbaterea rapoitului generale, seu a'lu trece mai antaiu la una comisiune?

Dupa desbatere mai îndelungata se decide a se ascultă mai antaiu si raportulu cassariului , care ce­tindu-se se achide sub 5.

V I I I . Presiedintele invita adunarea a alege co-misiunile prevediute in p . 6 — 9 dein program'a adu­narei generale.

Adunarea la propunerea presidiului, privindu bu-getulu pentru anulu venitoriu câ ceti tu, alege prin achiamat iune: a) in comisiunea pentru esaminarea so-coteleloru pre dd. I. D e a c u , I, C. Dragus ianu si T. Golbasi ; b) in comisiunea pentru înscrierea membri­loru noi si incassarea tacseloru pre dd. I, Popescu, E . Brote si M. Branisce ; c) in comisiunea bugetaria p re dd. Sini. Bal intu, Gabr . Marcu, S. P . Barcianu, Anania Trombit ias iu si Iul. Bardos i ; d) in comisiu­nea pentru moţiuni pre dd. dr. I. Hodosiu, Al. Micu, Al. Romanu , dr. A. Isacu, dr. II. Puscariu, I. Romanu si Gr. Mezei.

I X . Cassariulu asoc. dn . Const. Stezariu, provo-candu se la conclusulu luatu in adunarea generale tienuta la Gher i ' a , pentru a se ceti in totu anulu numele membriloru, cari au respunsu tacsele, 'si re-serva a-si implini acest'a datorintia in siedinti'a ur-matdria.

Se iea spre sciintia. X . Dn. dr. D . P . Barcianu face urniatdrea pro­

pune re : „Considerandu ck nru lu abonati loru fdiei asoc.

„Transi lvani 'a" si prin u rmare alu cetitoriloru este fdrte ne insemnatu , dupa cumu s'a potutu vedă dein raportulu generale alu comitetului; — considerandu ck sumele spesate de asoc. pentru productele sale

literarie depuse in fdia s'ar pote intrebuintiâ totu spre acelu scopu, inse cu mai multu succesu, decktu s'a poratu realisâ pana a c u m n ; — considerandu ck cu-prinsulu foiei prin impart irea lucrului spirituale s'ar pote acomoda mai bine gradului de cultura si lipse-loru poporului romanu ; — considerandu mai departe , ck adunările gem-rali, cari au incredintiatu pre unulu dintre cei mai destinşi bărbaţi de litere si publicişti a-i romaniloru dein Transilvani 'a , nu au facutn si despusetimiile de lipsa, pentru câ acelu barbatu, care si a implinitu cu celu mai lăudabile zelu oficiulu seu, se fia spriginitu dupa cuviintia in lucrarea s a ; — considerandu in fine ck uecesitatea de a află caii si midiuldce, cari cu mai multu succesu se realiseze scopulu pen t ru care s'a iufiiutiatu fdi'a asociatiunei, se simte totu mai mul tu : adunarea generala se bine-voiesca a alege o comisiune de bărbaţi de litere, cari cunoscendu mai bine starea intelectuale a po­porului nostru si studiendu lipsele lui, se faca o pro­punere mot iva ta , prin care se arate cklile si midiu-ldcele, prin cari s'aru pote" ajunge mai usioru şi cu mai multu succesu realu, scopulu asociatiunei: înain­tarea culturei si înavuţirea literaturei romane, care-lu inteutiondza prin edarea fdiei.

L a propunerea dlui dr. Ios. Hodosiu, moţiunea dlui dr. Barc ianu , se indruma la comisiunea pentru moţiuni.

Cu acestea presiedintele invitandu comisiunile a se constitui fara a m e n a r e , inchide siedinti 'a la 2 dre d. a., anunt iandu a I l - a siedintia p re diu'a ur-matdria deman. la 9 dre.

D . C. M. S. I a c . B o l o g a mp., Dr. G r e g . S i l a s i mp.,

presiedinte. notariu ad hoc. A u g u s t u H o r s i a mp . j

notariu ad hoc.

Siedinti'a II. din 11. Augusta 1878.

X I . Presiedintele infaciasindu-se la 9 *|a dre des­chide siedinti'a si invita pre notariu a da cetire pro­cesului verbale alu siedîutiei I.

Cetindu-se se verifica. X I I . Presiedintele anunt ia , ck au sositu depesie

felicitatdre dela Vien'a, Dev'a si Nasaudu. Cetindu-se acelea, adunarea le iea spre plăcuta

cuuoscintia. X I I I . Presiedintele anuntia propunerea dlui dr.

Iac. Brandus ianu , câ procsim'a adunare generala se se tiena in Blasiu.

Se decide a se luă in consideratiune Ia punctulu 6) alu programei pentru present 'a adunare .

X I V . D. Dem. Comsia face p ropunerea , a se modifica § § 6, 12, 13, 16, 17, 1 8 , 2 0 si 27 din re-gnlamentulu midiuldceloru pen t ru ajungerea scopului asociatiunei.

Se t ranspune comisiunei pentru moţiuni. X V . D . I. Popescu p r o p u n e , câ comitetulu se

©BCU CLUJ

Page 9: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 225 —

iea mesurele necesarii pentru infiintiarea stctiuniloru scientifice, prevediute in statutele asociatiunei.

Se relega la comisiunea pentru moţiuni. X V I . Presiedintele anun t i a , ck s a u insinuatu

urmatdrele diser tat iuni : a) „Romanulu in poesi'a sa poporala ," de dr. Greg. Silasi; b) „Inceputulu si des-voltarea sedleloni r o m a n e , " de dr. Iosifu Hodos iu ; c) „Despre instrucţiunea elementaria dupa starea de adi a scientiei," de I. Dina'a Petrascu.

Dupa ordinea insinuarei se admite cetirea diser-tatiunei dlui dr. G r Silasi, care este ascultata cu viu interesa.

L a propunerea presiedintelui siedinti'a se sus-pinde pre 10 minute.

X V I I . Redeschidiendu-se siedinti'a presiedintele invita comisiunile e s n i s e in siedinti'a de eri a-si face raportele.

D. T. Colbasi rapor tandu in numele comisiunei pent ru censurarea ratiocinieloru arata, ck comisiunea esaminandu-le cu de amenuntulu le-a aflatu in cea mai buna ordine si pent ru esact'a portare a acestei afaceri onerdse propune a se vota cassariului dn, Const. Stezariu multiamita.

Se iea spre plăcuta scientia, si cassariului , ale cărui merite destinse, câştigate facia de asociat, prin esactitate esemplaria si activitate neobosita, in decursu de atkti a n i , se releva din partea adunarei prin ro­stului d l u i , Georgiu BaritiUj i-se votăza multiamita protocolaria unanima.

X V I I I . Se pune la ordine raportulu comisiunei bugetarie. Raportorulu An. Trombi tas iu arata* ck in legătura cu bugetulu comitetulu t ranspuse comisiu­nei si unele petitiuni, dintre cari amihtesce mai an­taiu charti 'a adv. Aronu Dehsnsianu. pent ru ajutorirea familiei poetului And. Muresianu, in privinti 'a căreia comisiunea propune a n u . s e luă in consideratiune, pana nu se va instrue cu documentele necCsarie.

Adunarea hu pdte luă cererea in considerare. X I X . Urmăza petitiunea despartiementului cerc.

I . si a directiunei scdlei comerciale publice romane dein Brasiovu de a se prelimina in bugetulu asocia­tiunei celu pucinu trei stipendii de ckte 70— 100 fi. pent ru şcolarii romani dela scdlele comerc. secund, dein patria si u n u stipendiu camu de 300 fl. pentru unu t ineru care a absolvatu scdl'a comerc. secund, cu succesu si aru fi aplecatu a'si Completă studiele la o academia comerciala, cu îndatorirea de a se a-plica apoi câ profesoru la o scdla comerciala dein patria.

Comisiunea invoita in principiu cu crearea de atari stipendii, cari s'au si prevediutu in bugetu, pro­pune a se imparti acele stipendii numai eleviloru de pe la scdlele, in cari limb'a propunerei este cea ro­manăsca , cu esceptiunea scdlelom agronomice ; er' in cktu pentru propunerea subdespart iamentului I. de sub p. 5 privitoria la crearea unui stipendiu de 4 — 500 fl. pentru unu industriariu, care se se califice in artea sculpturei, acăst'a n'o afla la tempu.

D. vicepres.. I. V. Rusu face amendamentnlu de a nu se restr inge conlerirea st ipendieloru, ci a se observa usulu de pkna acumu. < H

Maioritatea adopta propunerea comisaiuhei cu amendamentu lu dlui I . V. Rusu. '

X X . Peti t iunea sub-despartiementului X I I lea, pentru subvenţionarea scdlei centrale din Lapusiulu ungur , cu 200 fl. la anu.

Comissiunea recomenda acăst'a subvenţionare din sum'a prevediuta in proiectulu de bugetu sub posit. 2 1 .

D; dr. II. Puscariu face amendamentnlu , câ sum'a prevediuta sub pos. 21 din preliminariu, se se ridice la 800 fl., ăra distribuirea ei se se incredintieze co­mitetului.

D. G. Mânu face istoriculu scdlei din LapiisiB' si insiste pent ru subvenţionarea ei.

Dupa discusiune v iua , la care part icipară mai mulţi membri , maioritatea decide câ distribuirea su -. meloru prevediute in bugetu câ ajutdrie, se se incre­dintieze comitetului.

X X I . Pet i t iunea d. T . Ciontea candidata de pro-fesura la universitatea din Vien 'a , pent ru unu aju-toriu de 150 fl. spre a potă depune eensur 'a de pro* fesoru.

Comissiunea in consonantia cu comitetulu, p ro­pune a i se acorda 100 fl. </<*.

Se amâna pana la pertractarea positiuner? Î0* din preliniinariulu bugetariu.

X X I I . In urm'a acestora raportorulu An. T r o m ­bitasiu vine la propriulu rapor ta asupr 'a a lăturatului preliminariu pentru anulu u rmator iu : -

Positiunea 1 cu 400 fl. câ onorar iu alu secret. I . , si positiunea 22 cu 700 fl. subvenţ ionarea foiei „Ţrans i lvani 'a" si positiunea 2-a cu 300 fl. remunew raţiune pentru secretariulu II-lea se recomanda din partea comissiunei cu acea adaugere, câ numit 'a. foia pre venitoriu se se estinda asupr 'a toturoru r ami lom de scientia si se fia. redactata in stilu catu mai po^ p orale. ' , .

L a propunerea dlui Visarionu R o m a n u , se re-, lăga aceste 2 positiuni a se pertracta cu ocasiunea: _ respectivei moţiuni a dlui dr. Danila Popoviciu Bar-cianu, fiindu in legătura.

X X I I I . Posit iunea 3 cu 200 fl. remunera t iune pentru cassariu, se recomenda din pa r t ea comissiunei spre primire. . . 1

Se adopta in unanimitate. X X I V . Asuprea positiunei 4 remunera t iune de

60 fl. pentru bibliotecariu, comissiunea e de părere a se incredintiâ acestu oficiu secretariului I I lea, ăra sum'a de 60 fl. v. a. se se subsume sub posit iunea 21 pentru ajutorirea scdleloru lipsite.

D. Zaeh. Boiu propune sustienerea positiunei, conformii preliminariului.

D. I. M. Moldovanu inca partinesce păs t rarea oficiului cestionatu, inse cu modificarea câ ' remune-ratiunea se remana 50 fl. câ in anii trecuţi.

38

©BCU CLUJ

Page 10: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 2 2 6 -

Maioritatea adopta propunerea dlui Z. Boiu cu amendamentulu dlui I. M. Moldovanu.

X X V . Positiunile 5 cu 150 fl. spese de cance­laria, 6 cu 150 fl. remunerat iune pentru unu scrie-tor iu; 7 cu 100 fl. pentru localitatea cancelariei, 8 cu 80 fl. câ dotatiune bibliotecei; 9 cu 300 fl. spese estraordinarie, couaissiunea le recomenda spre primire.

Se adopta in unanimitate. X X V I . Cu respectu la positiunea 10 de 500 fl.

pent ru tipărirea opului „Viti'a cult ivata" de Chi tu ; 400 fl. si 100 fl. câ adaos'u la remunerat iunea dlui Alesiu J a c a b , pentru opulu „A kir'âly foldi viz-szonyok i s m e r t e t d s e , " — comisiunea recomenda , câ din sum'a memorata se se creeze doue stipendii de cate 70 fl. pentru scdle rea le , patru stipendii totu de cate 70 fl. pentru invetiacei dein scdlele comer­ciale, dra restulu de 80 fl. se se subsume sub posi­tiunea 20 spre a se premia docenţi meritaţi in po-mologia.

D. G. Baritiu, in prevederea propunc-rei pentru infiintiarea sectiuniloru scientifice, pentru cari ddra acdst'a suma s'ar' potd folosi mai cu scopu, face mo­ţiunea , câ deciderea asupra acestei positiuni se se 'ntemple deodată cu a propunerei amentite.

Se primesce moţiunea dlui G. Baritiu. X X V I I . Posit iunea 11 cu 140 fl. dreptu doue

stipendii pentru realişti ; posit. 12 cu 140 fl. câ sti­pendii pentru 2 t iner i , cari cercetdza scoTa comer­ciala inferidra; positiunea 13 cu 300 fl. stipendiu pent ru unu comerciante, care a absolvatu scdl'a co­merciala secundaria si voiesce a'si completa studiele la o a.cademia comerciala; positiunea 14 cu 120 fl. stipendii pentru doi ascultători de pedagogia in pa­t r i a ; positiunea 15 drasi cu 120 fl. câ stipendii pen­t ru doi ascultători la scdle agronomice ; positiunea 16 cu 60 fl. stipendiu pentru unu gimnasistu din comitatulu Dobace i ; positiunea 17 cu 60 fl., câ sti­pendiu din fundatiunea Nicolau Marinoviciu senioru pentru unu gimnasis tu; positiunea 18 cu 20 fl. aju-toriu dein fundatiunea lui Basiota Motiu Dimbulu ; positiuuea 19 cu 400 fl., pent ru sodali calificaţi a se face măiestri si pent ru invetiacei de meser ia ; positiu­nea 20 cu 40 fl. câ premii pent ru doi invetiatori, cari se distingu in pomologia si instrucţiunea practica a pomari tu lui ; positiunea 21 cu 400 fl. ajutdrie pen tru 6cdle romanesci in patria si positiunea 23 cu 160 fl. pent ru servitoriuln cancelariei, — se reco­menda din partea comisiunei conformii prelimina­riului.

Se adopta in unanimitate. Cu acestea siedinti 'a se rădica la 2 dre d. a.

s tatorindu-se continuarea ei p re 4 dre d. a. X X V I I I . Cont inuandu-se siedinti'a d. a., dlu Ru-

binu Pati t ia interpeldza presidiulu asupr 'a testamen­tului Sabinei Tobias facutu in 1870 in favdrea aso­ciatiunei si doresce a scf, ca dre dupa mdrtea testa-tdrei intemplata la 1872, intratu-a ceva din lasamen-tulu ei in cass'a asociatiunei ori b a ?

Presidiulu promite a respunde in siedinti'a ur-matdria.

X R I X . D. Eugeniu Brote raportorulu comisiunei pentru inscrierea membriloru noi s i încasarea tacse-loru arata, ca au incursu la comisiune 400 fl. in obligaţiuni dela următorii domni : Amosu Francu jude reg. in Miskolcz, Sigismundu Borlea adv. in Bai'a de Crisiu, Georgiu Secula adv. in Bai'a de Crisiu, Servianu Popoviciu Bareianu asesoru la tabl'a reg. din Tergulu Muresiului, dela fia-care cate 100 fl. ca tacse de membri ordinari pe vidtia; pre cari in sen-sulu statuteloru comisiunea ii recomenda adunarei spre primire. Mai departe au incursu 40 fl. dela următorii domni : Nistoru Manciu elerieu absolutu din Ocolisiulu mare, Dr. Aur. Isacu advocatu in Clusiu, Dr. Ioanu Neagoe din Micasasa, Ioanu Orga v. rec-toru in Blasiu, Moise Boeriu direct, scol. in Sibiiu, Ioanu Stefanescu economu in Cujiru, Georg iu Mun­tean a preotu in Vistea inferidra, Par teniu Cosm'a adv. in Sibiiu si d. Idnu Mog'a medicu iu Sibiiu, dela fia-care cate 5 fl. câ taGse de membri ordinari , pre cari asemenea ii recomenda spre pr imire; mai incolo 150 fl. câ tacse restante dela membri vechi; in fine au incursu 50 fl. pentru fondulu academiei romane de drepturi dela dlu Pe t ru Mezei preotu in Ocolisiulu mare.

Propunerea comisiunei se admi te , membrii noi intraţi se saluta cu bucuria si daruitoriului Pet ru Mezei i se rostesce multiamita.

X X X . D. C. Stezariu, cassariulu asoc. în sensulu conclusului luatu la adunarea dein Gherl 'a . p ropune a se ceti numele membriloru, cari suntu cu solvirea tacseloru in regula.

Dupa desbatere mai îndelungata propunerea ga-sindu-se in colisiune cu unu conclusu relativu a lu adunarei generali din anulu trecutu, nu se admite.

X X X I . Cont inuandu-se raportulu comisiuuei bu-ge ta r ie , referinţele Anan. Trombitas iu pi o p u n e , câ opulu „Viti 'a cult ivata" de Chitu, se nu se tipardsea, pana ce publicandu-se dein elu 2 tractate mai mo-mentdse in fdi'a asociatiunei, nu se va dobândi pre bas'a acestora, părerea barbat i loru de specialitate me­ritulu lui, si nu se voru emendâ defectele-i formali. Dupa lămuriri mai îndelungate, avendu in vedere, ca tipărirea opului s'a decisu in adunarea generala pre­cedente , se votdza 4 0 0 fl. pent ru t ipărirea opului incredintiendu-se comitetului îndreptarea defecteloru lui formali.

X X X I I . Cassariulu asociat, Const . Stezariu cere, câ cele 200 fl. v. a. antecipate repausatului studente de filologia la univ. dein Grat iu Pet ru Deheleanu, cari in ratiociniele asoc. obvinu câ active, se se sterga.

Cererea se incuviîntidza. X X X I I I . Presiediutele anunt ia Q depesia de fe­

licitare venita dela romani i dein Fagaras iu si pro­vincia.

Cetindu-se se îâ spre placată cunoscientia. Presiedintele dechiara siedinti'a de închisa la 7

©BCU CLUJ

Page 11: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 227 —

<5re d. a., anunt iandu siedinti'a urmatdr- ia-pro-mane la 9 dre a. m. D. U. S. ' . " . , ; î •

Siedinti'o III. din 12. Augnsln 1876. X X X I V . Presiedintele deschidiendu siedinti'a la

9 dre a. m. dk cetire epistolei dlui Ioanu Croitoru Szabd din Tr ie , dto 7. Augns tu , prin care saluta adunarea si t ramite 5 fi. tacsa de membru.

Se iea spre scientia. X X X V . Presiedintele respunde la interpelatiunea

de eri a dlui Rubinu Pa t i t i a , ck din remasulu Sa­binei Tobias din Abrudu pan'acf n'a intratu nimica in cass'a asoeiatiunei.

D. R. Patit ia face in urm'a respunsului ddue propuneri , un'a la memoratulu lasarnentu alu Sabinei Tobias , — alt'a la unu asemenea lasamentu alu re-pausatului D. Telechi dein A b r u d u , cerendu a se îndrumă comitetulu se faca paşii necesarii pentru asecurarea intereseloru asoeiatiunei.

D. Macelariu se mira cumu pdte afirmă, dlu Patitia, ck in testamentulu acela ar ' fi ocurendu numele a-sociat iunei , pre candu elu in realitate suna despre scdl'a reala dein Abrudu.

Presiedintele promite, ck precumu in alte cause, asia si intr 'acestea va face paşii de lipsa pentru ase­curarea drepturi loru asoeiatiunei.

Luandu-se dechiaratiunea presiedintelui spre scien-tiaţ se trece la ordinea dilei. : ' . ; ^

X X X V I . Presidiulu' aduce la cunoscintia epis-tol 'a dlui T. Cipariu dto 2 Aug.' 1876, prin care da spreshrne profundei sale recunoscintie pentru scrisdrea ce i s'a adresatu dein par tea adunarei generale dela Reghin Uj

Se iea spre scientia. X X X V I I . Se da cetire epistolei dlui G. Baritiu

ddto 5. Aug. 1876, prin care'si cere demisiunea dein postulu de secretari u I. alu asoeiatiunei si dispensa­rea sa cu 3 1 . Dec. a. c. dela redactarea fdiei „T ran ­silvani'a."

Presiedintele in t r eba , ddca voiesce adunarea a intră numai decatu in desbaterea meritdria a lucru­lui , sdu doresce a o amanâ pana candu se va des-bate moţiunea relativa la fdi'a asoeiatiunei. Dn. E . Macelariu propune, câ dimisinnea dlui G. Baritiu se nu se primdsca, ci se fia rogatu a remand si mai incolo secretariu primariu alu asoeiatiunei.

Dn. A. Trombitas iu e pentru amânare , asemenea dr. Puscariu, dr. Barcianu si Comsia.

Cadiendu propunerea de a m â n a r e , se primesce cu votu nnanimu propunerea dlui E . Macelariu.

X X X V I I I . Presidiulu face cunoscutu dlui G. Baritiu conclusulu adunare i , rogandu' lu a remand si mai departe secretariu si redactoriu.

Dn. G. Baritiu dechiara , ca de-si a duce re-dactiunea in modulu de pana aci, ii este sarcina abia suportabila, totuşi se supune vointiei generale.

Se iea spre plăcuta scientia.

X X X I X . Se pune la ordine raportulu comisiu-nei pentru moţiuni. Rapor tor iu lu dr. Aur. Isacu.

Dispositiunile comitetului pentru întărirea ale-gerei membriloru onorari a dd. I. Riureanu si N. Ra-covitia dein Roman i ' a , câştigată dela gube rnu ; mai departe pentru câştigarea dreptului de t raducere alu opului „a kirâly foldi viszonyok ismertetdse" de J a k a b E l e k ; in fine dispusetiunile in privinti 'a distribuirei stipendieloru si a ajutdrialoru, — la recomendarea comisiunei.

Se iean spre scientia. X L . In privinti 'a dispusetiuniloru comitetului

centrale făcute in caus'a constituirei despartiemeţjte-loru, comisiunea propune, câ luanduse la cunoscintia, comitetulu se mai staruidsea a se constitui si despar-tiementele dein Zarandu , Siomcut 'a , Naseudu , Bi-striti'a si Mediasiu.

Se primesce. X L I . Comisiunea p r o p u n e , câ paşii facuti de

comitetulu cent ra le , pentru incassarea tacseloru re­s tan te , se se iea Ia cunoscint ia , subcomitetele inse se fia provocate a solicită de nou respunderea tacse­loru.

Se primesce. X L I I . In caus'a realisarei cunoscuteloru pro­

puneri ale dlui L . Vajda, comisiunea opiniundza, câ a ) in respectulu eternisarei memoriei barbati loru

binemeritaţi ai natiunei, comitetulu centrale, confbrmu midiuldceloru si impregiurariloru, se fâea dein teiriptt in tempu propuner i concrete si esecutabile;

b) cu privire la crearea unei literaturo popularie, dispusetiunile comitetului se se iea spre scientia; :

c) referitoriu la conclusele despre paşii ce aru fi a se face in privinti 'a imbunatatirei şdrtei poporu­lui romanu dein munţii apusen i , comisiunea propu-nendu a se luă la cunoscintia paşii de pana acumu ai comitetului, r ecomenda , câ in interesulu amelio-rarei sdrtei scdleloru r o m i h e alesu dein munţii apu­seni , se se doteze cu suma mai însemnata bugetulu scdleloru misere, si se se defiga onorarie pentru in-vetiatori i , cari demustra progrese invederate iu ori ce r amu amintitu in propuneri le dlui Vajda.

D. I. Popescu propune adausulu, câ comitetulu se faca pre venitoriu si propuner i de a se publica con­curse pentru cârti.

Se primesce. ;

X L I I I . D. R. Patit i 'a p ropune , in legătura cu acestea, câ se se decidă in principiu infiintiarea unei scdle de fetitie in Câmpeni sub auspiciele asoc. si ale reuniunei femeiloru rom. dein Brasiovu.

Se primesce. X L I V . Paşii facuti de comitetu spre a se pune

in relatiune reciproca cu alte societăţi l i terarie , la propunere*a comisiunei.

Se iau spre scientia. X L V . Dispusetiunile făcute cu privire la lega­

tele si lasamentele de nou câşt igate , specificate in raportulu generale alu comitetului.

38*

©BCU CLUJ

Page 12: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

Se iau spre plăcuta scientia. X L V I . D. R. Pati t ia a r a t a , ck unu juriştii cu

numele Snbesianu a pusu de erede eventualu asocia­tiunea si promite copi'a testamentului.

Spre scientia. X L V I I . încercarea comitetului de a dâ impulsu

productiunei literarie prin anunciarea de nou a doue premii, nnulu pentru unu opu de agricultura si altulu de igiena poporala, la propunerea comisiunei,

Se iea spre scientia. X L V I I I . Procederea comitetului facia de stipen-

distîi M. Munteanu si Al. Ga i ' a , cari nu au tramisu cuietantiele pentru ckte o ra ta dein stipendiulu loru, dein care causa acele ra te suntu retienute in cass'a asociat iunei; — apoi indemnitatea ceruta in privinti'a superogateloru fr.eute cu solvirea tacselorii de inser-tiunea a publicariloru asoc. in „Gaz. Trans .* si cu solvirea competintieloru dupa legatulu lui I. Piposiu, la propunerea comisiunei,

Se iea spre scientia si indemnitatea ceruta se aplacideza.

XL1X. Comisiunea recomenda, câ solvirea ante-cipatiunei de 343 fl. 99 cr. dati canonicului Vasil iu Popu, pentru depurarea unoru pasive ale lasamen-tului Ioanu Galianu, se se incuviintieze.

Se primesce. L . Comisiunea propune a se luâ spre scientia

par tea raportului generale alu comitetului centrale privitdriâ ia s tarea bibliotecei.

Se primesce. >' L I . In privinti 'a acelei parti a raportului gene­

r a l e , care atinge activitatea mărgini tă a subcomite-teloru, si iri legătura cu acdst'a facia de moţiunea de acelaşi obiectu a dlui profesorii Comsi'a, comissiunea afla pedec'a in § 20 alu regulamentului si p ropune alegerea unei comissiuni, care pan ' la urmatdrea adu­na re generala se revedia regulamentulu, si pre bas 'a decentralisarei, se faca propuneri modificatdrie.

D. Comsi'a motivandu'si propunerea doresce: a) ştergerea § 20 , 1 7 , 27 dein regulamentulu

ac tua l e , cari p re t indu , câ subcomitetele se t ramita . comitetului centrale procesele verbali si banii incursi in tdta lun'a.

b) păstrarea tacseloru la despart iemente si sub-sternerea loru comitetului centrale numai la finea anului, sdu candu ar ' trece preste 100 fl.; dr' sum-niele incurse dela membrii ajutători se remana la dis-positiunea despartiementeloru.

D. G. Baritiu sustiene alegerea unei comissiuni, care se prepare cestiunea atatu de momentdsa a re-visiunei regulamentului , pre adunarea procsima, si obiectulu se se puna in program'a adunarei , conformu repetiteloru concluse ale asociatiunei.

D D . Gaietanu si Secul'a p ropunu a sB îndruma comitetulu centrale se pre-sente adunarei generale ur-matdrie unu proiectil de modificare a regulamentului si spre acestu scopu a se preda comitetului si p ro­punerea dlui Comsi 'a.

D. Preda propune a se decide mai antaiu, ck dre adunarea afla necesaria revisiunea regulamentului ?

Punendu se la vo tu , ' adunarea recundsce necesi­tatea revis iunei , si spre acestu scopu alegerea unei comissiuni, care s.e conste dein trei membri si carea fara restrictiune, revediendu regulamentulu, se si faca propuner i le sale la tempu, peutru câ comitetulu cen­trale se le pdta suscepe in program'a. procsimei adu­nări generale.

L I I . D. I. Hanni 'a propune a se alege in co­misiunea revedietdria dd. Comsia , dr. Hodosiu si I. Popescu.

Adunarea ii alege prin aclamatiune. L I I I . Io privinti'a motiunei d. dr. Barcianu, pen­

tru emiterea unei comissiuni, pare se afle midiuldcele oportune pentru ajungerea mai usidra si cu mai multu succesu alu scopului intenţ ionata de asociat, prin edarea fdiei s a l e , comissiunea in legătura cu propunerea dlui I. Popescu (XV) propune a se ese-cutâ conclusulu adunarei generale dela Brasiovu p. 15, despre constituirea sectiuniloru scientifice; spre acestu scopu se se provdce membrii asociatiunei a se in-scrie, cei ce voiescu, in vreun'a dein secţiuni, si itfdata ce se voru fi inscrisu pentru o sectinne celu pucinu trei membr i , aceea se se si const i tue, dra pentru inlesnirea intrunirei înembriloru se se eldce in bugetu o suma anumita.

Adunarea primesce propuner i le comissiuuei şi spre scopulu realisarei loru, deschide, comitetului unu creditu d e . 5 0 0 fl. v. a. -•• .. r. .

LIV.Rappr to r iu lu comissiunei bugetarie An, T r o m ­bitasiu, propune a se vota cele 40Qfl. onorariu pen­tru secretariulu I. si 700 fl. subventiune peut ru fdi'a asociatiunei, a caroru votare se relegase la Heciderea asupra infientiarei sectiuniloru scientifice.

Se addpta mai in unanimitate. L V . To tu raportorulu comissiunei bugetarie pro­

pune a se v o t a 300 fl. remunerat iune pentru secre­tariulu II-lea, care asemenea se amânase.

Se primesce. L V I . Rapor torulu comissiunei bugetarie revine

asupr 'a cererei dlui T . Ciontea, spre a i-se incuviintiâ unu ajutoriu de 150 fl., pent ru a potd depune cen-sur 'a de profesoru.

Se decide a i se da 100 fl. ajutoriu si 50 fl. imprumutu .

L V I I . L a propunerea dlui dr. Gr. Silasi de a se dâ reuniunei sodaliloru romani dein Clusiu dre-care subventiune dein sum'a pentru ajutorie , comissiunea p ropune a se recomenda comitetului spre posibil 'a luare in consideraţiune.

Se primesce. L V I i l . Presidiulu arata, ck dein caus'a scurtimei

tempului disertatiunile dloru dr. Hodosiu si Petrascu nu se potu tiend, invita inse pre auctorii se le predea a se tipări in fdi'a asoc. Aceea'si propune dlu G. Ba­ritiu in privinti 'a cuventului tienutu de dlu Z. Boiu

©BCU CLUJ

Page 13: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

- 229 —

cu ocasiunea celebrarei parastasului pentru metropo-litulu de fericita memoria Andreiu br. de Siagun'a.

Se primesce cu observarea , ck d. dr. Hodosiu 'si reserva tipărirea disertatiunei sale, eventualu .pre­legerea ei in adunarea generala urmatdria.

L I X . Presidiulu arata, ck in urm'a abdicerei se­cret. IL dr V. Romanu, au substituitu pre d. dr. Dan. P . Barcianu, care inca si-a datu demissiunea, invita adunarea se iea in consideratiune propunerea comi-siunei pentru moţiuni, de a se alege secret. I I . defi-uitivu.

Adunarea incredintieza presidiului implerea acestui postu pre calea substituirei pana la procsim'a adu­nare generala, candu are a se re'nof intregu comitetulu.

L X . D. I . Popescu p r o p u n e , câ Emiliu Picot, eruditulu profesoru la scdl'a de limbele orientali in Par isu, in virtutea meriteloru cascigate prin scrierile sale relative la limb'a si istori'a Roman i lo ru , par te publicate, par te in cursu, de a se p u b l i c a , se se nu-mesca in semnu de recunoscintia membru onorariu alu asociatiunei ndstre.

Dlu G. Baritiu spriginesce p ropunerea , dandu lămuriri a s u p r a importanteloru scrieri ale dl ui Picot.

Adunarea primesce propunerea in unanimitate suscependu cu bucuria pre d. profes. E . Picot intre membri i onorari a-i asociatiunei.

L X I . Presidiulu anun t i a , ck a intratu o chartia dela dlu dr. Iao. Brendusianu, prin care se propune, câ adunarea generala prdcsima se se tiena la Blasiu.

Adunarea generala procsima se decide a se tiend la Blasiu in I a Domineca dein Augustu c. n.

L X I I . Presidiulu invita adunarea a alege o co-misiune de 5 membri pentru verificarea proceseloru verbali ale s'iedîntieloru II . si I l I - a .

Se alegu dd. Anani 'a Trombi tas iu , Zach. Boiu, I. Hanni 'a , I. Popescu si dr. Iosifu Hodosiu, invitan-du-se toti membri , cari voru mai fi in locu , a se presentâ, pentru verificare.

Cu acestea agendele adunarei generali fiindu finite, presiedintele dechiarandu adunarea generala de estu-tempu inchîaieta, multiamesee membriloru adu­narei pentru zelulu doveditu si cu acdst'a ocasiune intru înaintarea intereseloru asociatiunei; dra d. G. Baritiu respica presidiului multiamitele adunarei pen­tru b u n a conducere. D. C. M. S.

Iacobu Bolog'a mp. Dr. Gregoriu Silasi mp. presiedinte. notariu ad hoc.

Augustu Horsia mp. notariu ad hoc.

Cetindu-se procesulu verbale alu siedintiei I I . si I I I . se dechiara verificatu.

Datu in Sibiiu la 14 Augustu st. n. 1876. Iacobu Bolog'a mp. presiedinte.

E . Macellariu mp. Simeone Balinth mp . I. H a n ­ni 'a mp. Dr. II. "Puscariu mp. G. Baritiu mp . I. P o ­pescu mp. V. Romanu mp . Eugeniu Brote mp.

Dem. Comsi'a mp.

Documente historice din 1848 et 1849. Seri'a a 2-a. (Urmare.)

6. Alta proclamatiune a principelui Windischgrătz in contr'a Kossuthianiloru, scrisa in terminii cei asprii si hostili, in care 'i infera cu epithete de neruşinaţi, mincinoşi, insiela-tori, criminali, tirani, carii sunt decişi a omori pe celelalte naţionalităţi (die Nationalitătenvernichter), precumu in ade­veru asia a si fostu. O publicamu in ambele limbi in care o a v e m u .

P r o c l a m a t i o n . An der Spitze einer treuen und tapfern Armee, vor

welcher das Rebellenlieer nach empfindlichem Verluste allend-halben geflohen, bin ich in der Hauptstadt Ungarns eingezogen. Vor aliem will ich den biedern Landbewohnern der bis jetzt besetzten Gregenden, die mir die unzweideutigsten Beweise ihrer Treue und Anhanglichkeit an ihren Herrn und Konig an den Tag legjen, meine volle Anerkennung aussprechen. Sie haben den hohen Zweck meiner Sendung anerkannt. Nicht Unterdriickung ist mein Ziel, mein Wirken ist nur gegen das hochst Verbrecherische Treiben jener Rebellen gerichtet, die in ihrer Frechheit mic allen Mitteln der Liige, des Truges jind der Verfiihrung auf den Umsturz des mehr denn achthundert Jahre zum Ruhm und Wohl der Nation bestandenen Thrones hingearbeitet — die angestammten Rechte der in Ungarn wohnenden fremden Nationalităten vernichten — das so reich gesegnete Land durch Ueberschwemrnung mit grosstentheils ungesetzlichem Papiergelde verarmen wollen und dieses gesetzlose Verfahren durch Mitnahme der Banknoten*

' Presse im tollen Uebermuthe noch fortzusetzen beabsichtigenţ die heilige Krone St. Stephans mit f'recher Hand ra^bten und um das Mass ihrer Verbrechen voii zu machen, das seit drei Jahrhunderten mit Oesterreich im friedlichen Verbande lebende Ungarn — von Oesterreich durch die verwerflichsten Mittel loszureissen suchten, um iiber das zerrtittete Land nach Willkiihr herrschen zu konnen.

Ein so frevelhaftes Beginnen musste an der Treue und Tapferkeit der "Armee, dem gesnnden Sinne der Lândbewohner scheitern. Ich erwarte dieselben Gesinnungen bei den Be-wohnern von Ofen und Pest zu finden. Die Herstellung der so sehr gefahrdeten Ordnung und Ruhe, die Begrundung einer geregelten fiir alle Nationalităten gleichen Freiheit, das Aufbliihen und die Wohlfahrt Ungarns im innigen Bru-derbunde mit den iibrigen Theilen der Monarchie, ist der erhabene Zweck unseres a. g. Kaisers und Konigs, — Ver-nichtung der Rebellen, Schutz und Hilfe den treuen Unter-thanen Sr. Majestat mein Losungswort. Ich verheisse jedem Gutgesinnten Schutz und Sicherheit seiner Person und seines Eigenthums, doch erklăre ich eben so offen, dass ich die Rebellen mit unnachsichtlicher Strenge verfoigen werde.

Bewohner von Ungarn! Mit der Unterwerfung der Haupt­stadt ist der letzte Moment eingetreten, in welchem es den ubrigen Theilen des .Landes vergonnt ist, ihre Ruckkehr unter die gesetzliche Gewalt des Konigs freiwillig anzumelden.

Ich erwarte die Unterwerfungs-Erklârungen sămmtlicber Bewohner in kurzes ter Zeit und ermahne alle Bewohner des Landes, alle verfuhrten Streiter, die Waffen zu strecken, um unverweilt an ihren friedlichen Heerd zuriickzukehren und

©BCU CLUJ

Page 14: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 2 3 0 —

den durch raich zni erlassenden Befehlen des gesetzmăssigen Konigs willig zu gehorchen. Nur so wird es mir moglich sein, die Gnade des Konigs fiir die bethorten Werkzeuge der Rebellion anzuflehen.

Ich hofFe mit Zuversicht, dass die Mehrzahl der Be-wohner Ungarns zur Erreichung des hohen Zieles unseres a. g. Kaisers und Konigs pflichtmăssig mitwirken werde.

Hauptquartier Ofen, am 7. Janner 1849.

A l f r e d F u r s t zu W i n d i s c h - G r ' â t z , k. k. Feldmarschall.

P r o c l a m a ţ i o.

Egy hiv es vitez sereg elen, melly elott a lazadok cso-portjai, miutân tetemes csapâsokat szenvedtek, mindeniitt megfutamodtak, Magyarorszâg fovârosât megszâllottam. Min-denek elott az eddig âltalam megszâllott orszâg reszei la-kosainak, kik az 6 Urokhoz es Kirâlyukhoz viseltetett hiv-seg'iknek es vonzalmuknak ketsegtelen tanusâgât adtâk, tel-jes elismeresemet ez âltal nyilvânitom. Ok az en kiildete-semnek magas czeljât tokeletesen felfogtâk. Nem elnyomâs ^z en czelom: mukodesem egyedul a' lâzad6knak azon isten-telen vetkes merenye ellen van irânyozva, kik a' hazugsâg, âlnoksâg es csâbitâs minden eszkdzeivel a' tobb mint nyolcz szâz even at' a nemzet j avara es dicsosegere tenâllo kirâlyi szeknek megdontesere szemtelenul es vakmeron torekedtek, -— a' Magyarorszâgban letezo idegen nemzetisegeknek veliik sziiletett jogait megsemisiteni, — az olly gazdagon megâldott orszâgot a' tobbnyire torvenytelen papirpenzeli elârasztâssal tonkre juttatni igyekeztek, es ezen torvenytelen eljârâsukat, * a' bankjegyek sajtojât magukkal elyiven, bosziiltsegiikben meg folytatni is szâridekoljâk, — sz. Istvân koronâjât szent-segtelen kezekkel elraboltâk, — hogy gonoszsâguknak merteket betoltsek, a' mar hârom szâzadon ât Osztrâk biro-dalommal bâkes szovetsegben letezo Magyerorszâgot attol a leggyalâzatosabb modokkal elszakasztani torekedtek, hogy a felzavart orszâgon onkenyiik szerint uralkodhassanak.

Illy istentelen szândeknak a sereg vitezsegen es hiv-segen, 's az orszâg lakosainak jozan ertelmen hajotorest szenvednie kelle. Remellem, hogy Budapest lakoinâl ugyan-azon erzelmeket tapasztalandom. Az olly igen megbomlott rend es osendnek helyreâllitâsa — minden nemzetisegekre egyenloen kiterjesztendo szabadsâgnak megalapitâsa, — Ma-gyarorszâgnak a monarckiânak tobbi reszeivel legszorosabb testveri kapcsolatban leendo felvirâgzâsa es boldogitâsa — legkegyelmesebb Csâszârunk es Kirâlyunknak .magas czelja, jelszavam: a lâzadok rnegsemruisitese —: segitseg es v^delem o Felsege hii alattvaloinak. Minden jo erzelmueknek sze-mely es vagyon bâtorsâgot es oltalmat igurek — egyszers-mind azonban nyiltan kijelentem, hogy a lâzadokat legke-meletlenebb szigorusâggal iildozendem.

Magyarorszâg lakoi! a fovârosnak elfoglalâsâval azon vegso idopont beâllott, mellyben az orszâg tobbi reszeinek is a torvenyes kiralyi hatalom alâ leendo visszateresuket onkenyt feljelenteni meg szabadsâgukban âll.

Minden lakosoknak hodolâsi nyilatkozatukat a legro-videbb ido alatt elvârom, es felszolitom az orszâg minden lakoit, minden elcsâbitott fegyvereseit, hogy fegyveruket le-

teven, minden kesedelem nelkul bekes lakukba visszater-jenek, es az âltalam kiadando torvenyes kirâlyi parancsoknak minden keszseggel engedelmeskedjenek- Csak igy leend ne-kem lehetseges a lâzadâs elcsâbitott eszkozei szâmâra a Kirâlvi kegyelemert konyorogni.

Teljes bizodalommal remenylem, hogy Magyarorszâg lakâinak tobbsege legkegyelmesebb Csâszârunk es Kirâlyunk e magas czelja eleresere kotelessegiik szerint seged kezeket nyujtandanak.

Kelt Budai tâbori fohadiszâllâsomon Januârius 7-en 1849. H e r c z e g W i n d i s c h - G r ' a t z A l f r e d ,

csâszâri kirâly Tâbornagy.

7. Proclamatiunea cumplitului comissariu Lad. Csâny catra sasi si catra romani, emissa indata dupa esirea 6stei impe-ratesci dein Transilvani'a in Munteni'a. In acest'a elu ame-

nintia pe romani si cu furcile. A u f r u f a n d i e s â e h s i s c h e n u n d w a l a c h i s c h e n

D o r f s b e w o h n e r a u f d e m K S n i g s b o d e n . Der vereinte osterreichisch-russische Feind ist von dem

Konigsboden vertrieben, und so zeigt sich in Siebenbiirgen, an dem Sehauplatze so vieler Grăuel, nur noch auf dem kleiuen Raum der Karlsburger Festung ein Feind.

Sachsen, Walachen, die Ihr auf dem Lande mit dem Ackerbau beschăttigt, weder von den Geheimnissen der Um-triebe, noch von den Planen der Verrăther unterriehtet waret, daher Euch leichtsinnig durch hinterlistige Verfuhrer, auf Irrwege leiten liesset, — Ihr konnl jetzt sehen und erfahren, dass Ihr hichts als Werkzeuge der Stâdter, der reicheren ehrgeizigen Burger, eigennutziger ămter- und gewinnsuchtiger Abentheuerer, und der tiber den Verluşt der Zehnten rache-briitenden Geistlichkeit waret.

Sachsen, Walachen! Euere Schuld ist gross — sie ist jene der Un treue gegen das Vaterland, aber verzeihlicher als die Schuld Derer, die Euere Leidenschaften aufstachelnd, Euch verfuhrt haben. Kehret daher um auf den Pfad des Gresetzes — damit Ihr der Wohlthaten, die das vereinigte Vaterland iiber Euch in den heilsamsten Gesetzen verfiigt, je eher theilhaftig werden konnt. Diese Gesetze befreien Euch von den iiber Euch und Euere Kassen gewalteten driickenden Herrschaft der Stadte, betheiligen Euch mit dem nach billigem Massstabe festgesetzten Wahlrechte, und er-heben Euch zum Genusse der heiligsten Rechte der Menschheit.

Einige unter Euch, besonders Walachen sind aus Furcht vor der strafenden Gerechtigkeit entflohen. Sie werden hi er­mit zur Riickkehr ermahnt, und es wird ihnen, vermog ge-genwartiger Verordnung, zur Pflicht gemacht, um so gewisser riickzukehren, da sie sonst als treubriichige und wieder-spenstige angesehen und im Verhaftungsfalle die strengste korperliche Strafe, die von Einkerkerung bis zur Hinrich-tung ausgedehnt wird, zu erwarten haben, und ihre Giiter fiir den Staat in Beschlag genommen werden.

Hermannstadt, den 26. Mârz 1849. . L a d i s l a u s C s â n y ,

bevollmăchtigter Ober-Landescommissăr.

©BCU CLUJ

Page 15: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

231 —

8. Publicatiunea despre legea marţiala si stataria votata de conventulu revoluţionarii! iu 13 Febr.

Az egyesiilt haza torv6nybozo testuletenek foly6 ev Februar 13-ân hpzott hatârozâsâban foglalt — a rogton itelo hadi es polgâri birâsâgok itelete ala tartoz6 eseteken kiviil — meg oda soroltatnak a kbvetkezok, u. m. rablâs, • szânt-szândekos gyilkolas, gyujtâs. — Mi is az illeto birosâgoknak kello alkalmazâs vegett tudtul adatik.

N. Szeben Martius 25-ken 1849. C s â n y L â s z l d ,

Orszâgos teljhatalmu fd kormânybiztos.*) (Va urma).

Agricultur'a si comerciulu in Romanra. (F ine) .

C O N S U M A T 1 U N E A .

Consumatiunea anuala de bucate si alte fructe de campu se specifica precumu urmedia:

1. Grau . . . . 7 2 0 , 0 0 0 chile, 2 . Secara . . . . 3 1 0 , 0 0 0 „ 3. Porumbu . . . 1 ,700 ,000 „ 4. Ordiu ovediu si j Q ^ 5. Rapi t ia . ) " 6. Meiu . . . . 3 6 0 , 0 0 0 „ 7 . Fasole si linte . 1 1 , 0 0 0 , 0 0 0 ocale 8 . Cânepa . . . 1 ,700,000 „ 9. Sementia de inu 7 0 0 , 0 0 0 „

10. Tabacu (tutunu) 1 ,200,000 „ , 1 1 . Cartofi . . . . 10 ,000 ,000 „

Din comparaţi unea consumatiunei cu productiunea de mai gusu evine pentru exportu resultatulu urmatoriu:

1. Grau . . . . 1 ,600 ,000 chile**) 2 . Secara . . . . 6 0 , 0 0 0 „ 3. Porumbu . . . 1 ,300 ,000 „ 4. Ordiu . . . . 2 0 0 . 0 0 0 „ 5. Fasole si linte . . 2 ,000 ,000 ocale***) 6. Tutunu . . . 2 0 0 , 0 0 0 „

S A L I N E .

Salinele României producu anuale 5 6 , 0 0 0 , 0 0 0 ocale sare eu aproximaţia, din cari 4 0 , 0 0 0 , 0 0 0 ocale usandu-se in consu­matiunea dilnica, remanu numai 1 6 , 0 0 0 , 0 0 0 ocale pentru exportu, si acesta numai in Serbi'a.

O avuţia de sare iu tiara, atatu de imensa si atâtu de fa­cila esploatarea ei, precumu si cu o mare lipsa de sare iu tierile limitrofe e de mirare, cumu de nu deschide gubernulu intr'unu roodu utile acesta sorginte de avuţia pentru veniturile statului.

Dupa dictiouariulu statisticu geograficu alu României de D . Frnndiescu, aprobatu de ministeriulu de interne si alu instrucţiune! publice, valdrea obiecteloru ce se consuma anualu din productiu­nea tierei, se urca la 3 2 5 , 0 4 0 , 0 0 0 lei noui, adecă: Pentru bucate in totalu . . . . . . 2 0 0 , 0 0 0 , 0 0 0 lei noui.

„, alte fructe . . . • . . . . 3 3 , 0 0 0 , 0 0 0 „ „ beuturi (vinu, bere si rachiu) . 3 8 , 0 0 0 , 0 0 0 „ „ vite tăiate . . . . . . . 4 0 , 0 0 0 , 0 0 0 „ „ sare 4 ,000 ,000 „ „ lemne 1 0 , 0 0 0 , 0 0 0 „ „ cărbuni 4 0 , 0 0 0 „

3 2 5 , 0 4 0 , 0 0 0 lei noui.

*) In 1849 acestu Csâny inca fu spendiuratu de austriac!. •**) C h i l a (miie), mesura de greutate, in care intra 7 V 2

pâna la 8 galete (cubulus de Ardealu de câte 64 cupe, de grau, papusioiu si alte cerealie si legume pastaiose.

***) Oca = 2 ' / 4 punţi de Vien'a.

Adaogandu-se aci si obiectele importate din străinătate in totalu 90 ,788*000 „

Sam'a . 4 1 5 , 8 2 8 , 0 0 0 lei noni. Dupa aceste sorginti, valorea anuala a obiecteloru expor­

tate, se urca la 1 9 8 , 0 1 6 , 0 0 0 lei din bucate, v i t e , precumu si din fabricate de carne de vite tăiate (pastram'a), cari reparti-sanduse evinu:

a) Din bucate 146 ,432 ,000 lei. b) „ vite tăiate . . . . 13 ,800 ,000 „ c) „ carne uscata (medieluri) 21 ,156 ,000

Totalu . 181 ,388 ,000 lei. Comerciulu tierei cu statele învecinate cresce de câti-va

ani di pe di, la care inse au contribuitu esentialu midiuhScele de transportu mai bune si mai accelerate (drumuri de feru si siosele).

Situati'a geografica a tierei spre sudu, uude se marginesce cu Dunărea, o linia priucipala de comunicatiune pe apa spre Orientu, favoriseza asemenea comerciulu cu străinătatea, ceea ce se atesta prin cele 18 porturi, cari suntu împărţite pe Dunăre dela fruntari'a Austro-Ungariei pâna la marea negra si, repartite pe urmatâriele districte: *

1) Iu districtulu Mehedinţii: Verciorov'a si Turnu-Severi-nului cu staţi a liniei ferate, si Grui'a. ' , "

2) In distr, Dolju: Calafatu (vis â-vis Vidinu) si Bechetu. 3) In districtulu Romanatiu: Islasu. 4) In districtulu Teleormanu: Turnu-Magurele si Zimnicea. 5) In distr. Vlasc'a: Giurgiu cu stati'a liniei ferate. 6) In distr. Ufovu: Olteniti'a. 7) In distr. Ialomiti'a: Ştirbei (Călăraşi) si Gur'a Ialomitii. 8 ) In distr. Brail'a: Brail'a cu stati'a liniei ferate. 9) î n distr. Covurluiu: Galaţi. 10) In distr. Ismâilu: Reni, Ismailu, Chili'a si Vilcovu. Prin ambele porturi Brail'a si Galaţi se midiulocesce ecs-

portulii; producteloru pe nistre. (Notitie statistice). I. V. M a s a l o u p ,

ingineru civilu, exingineru alu oomisiunei europene a Dunărei.

Nr. 3 1 0 - 1 8 7 6 , C O N C U R S E .

Pre bas'a bugetului preliminatu pre anulu 187%, ie in partea adunarei gener. (a asociat trans. tienute la Sibiiu in 10—12. Augustu a. c. sub Nr. prot. XXVII, se publica prin acest'a concursu la urmat6riele stipendia:

1) La unu stipendiu de 300 fl. v. a. deştinatu pentru unu teneru, carele a absolvitu sc61'a comerciale şecundaria. si voiesce asiu completa studiale la vreo a c a d e m i a comerciala.

2) L a ' 2 stipendia de câte 70 fl. v. a. pentru 2 ascul­tători de scolele reali dein patria.

3) La 2 stipendia de cate 70 .fl. v. a. pentru 2. tineri, carii cerceteza sc61'a comerciale inferiora.

4) La unu ajutoriu de 20 fl. v. a. deştinatu pentru gim-nasisti si realişti dein fundatiunea studiosului de a V. clase gimn. Emiliu Dionisiu Basiota Motiu-Dembulu dein Abrudu, cu observarea, câ conformu litereloru fundationali, la obtie-nerea acestui "ajutoriu voru ave preferintia studenţii dein munţii apuseni ori dein fostulu districtu alu Naseudului-

Terminulu concursului se defige pre 31 Oetobre a. e. c n. Concurenţii la amentitele stipendia au se-si substerna

inc6ce concursele loru, pâna la terminulu ipdigitatu, prove-diute cu atestatu de botezu si de paupertate si cu testimo-niulu de pre semestrulu alu II-lea alu an. scol. 187%.

Dein siedinti'a ordinaria a comitetului asociatiunei trans. •tienuta in Sibiiu la 19. Sept. 1876.

Pre bas'a bugetului preliminatu pre anulu 187% dein partea adunarei gener. a asociat, trans. tienute la Sibiiu in

©BCU CLUJ

Page 16: TRANSILVANIA.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/7715/1/BCUCLUJ_FP_279996_1876... · M. Marienescu, care ultimu spre daun'a. colectiunei 'si iertk totu-odata mai multe corecture

— 232 —

10 - 12. Augustu a. c. sub Nr. prot. XXVII , se publica prin acest'a concurau:

La unu stipendiu de 60 fl- v. a destinatu pentru unu elevu dela vreo scola de agricultura dein patria, cu termi­nulu pâna in 31. Odobre c. n. L876.

Concurenţii la amintitulu stipendiu au se-si tramita con­cursele loru pâna la terminulu indigitatu, provediute cu ate-statulu de botezu si de paupertate, cu testimoniu despre ab-solvarea, celu pucinu a scolei elementarie, cumu si se dove-desca, cumu-câ sciu porta in genere economia, dupa cumu e îndatinata in tieYa n6stra. Se recere, câ concurenţii respe­ctivi se fia ajunsu alu 16-lea anu alu etatiei.

Dein siedinti'a ordinaria a comitet, asociat, transilvane, tienuta in Sibiiu la 19. Sept. 1876.

Pentru conferirea unui stipendiu de 60 fl. v. a. desti­natu pentru unu ascultatoriu de pedagogia in respectiyulu institutu gr. or. dein Sibiiu, se publica prin acest'a concursu cu terminulu pan' in 31 Octobre c. n. 1876.

Concurenţii la amentitulu stipendiu, au se si tramitia inc6ce concursele pana la terminulu indigitatu, provediute cu atestatu de botezu si de paupertate, cum si cu testimoniu scolastecu de pre semest. II. alu anului scolasticu 187%.

Dein siedinti'a ordinaria a comitetului asociat, transil­vane, tienuta in Sibiiu la 19. Septembre 1876.

Pre bas'a bugetului preliminatu pre anulu 187% dein partea adunarei generali a asociatiunei transilvane tienuta la Sibiiu in 10 — 12 Augustu a. c. sub Nr. prot. XXVII , se publica prin acest'a concursu la urmatoriele ajiitoria:

1) La 6 ajutoria de cate 25 fl. v. a. pentru sodalii de meseria cualificati de a s e face măiestrii.

2) La 20 ajut6ria,de cate 12 fl. 50 cr. v. a. pentru in vetiaceii de meserii.

Terminulu concursului se defige pre 31 Oct. c. n. 1876. Concurenţii la ajut6riele amintite au se-si substerna

inc6ce concursele loru pana la terminulu indigitatu, prove­diute incatu pentru sodali cu atestatu de botezu si de por­tare morala, cum si cu adeverintia despre aceea, ck suntu cualificati de a se face măiestrii, er in caţu pentru invetiacei, concursele respective pre langa atestatulu de botezu si de portarea morala, se fia provediute si cu adeverintia dela maiestrulu respectivu, despre desteritatea si diliginti'a in măie­stria, cu carea se ocupa.

Dein siedinti'a ordinaria a comitetului asooiatiunei tran­silvane tienuta in Sibiiu la 19. Septembre 1876.

Pre bas'a bugetului preliminatu pre anulu 187% dein

f)artea adunarei generale a asociatiunei transilvane, tienuta a Sibiiu in 10—12 Augustu a. c. sub Nr. prot. XXVII , se

publica prin acest'a concursu: La 2 premia de cate 20 fl. v. a. pentru invetiatorii

romani, carii se distingu in pomologia si in instrucţiunea prac­tica a pomaritului.

Terminulu concursului se defige pre 31 Octombre c. n. a. c. Concurenţii la amintitele premia au se-si dovedesca

progresulu si distinctiunea in specialitatea pomologica, prin atestate demne de t6ta credinti'a, atatu dela direcţiunile sco-larie, catu si dela oficiale comunale respective.

Dein siedinti'a ordinaria a comitetului asociatiunei, tran­silvane, tienuta la Sibiiu la 19 Septembre 1876.

I a c o b u B o l o g ' a , presiedinte.

pentru secret. V. R u s u.

ad. Nr. 305/1876.

Consemnarea membriloru ordinari vechi si noui, carii au solvitu tacsele prescrise, cu ocasiunea adunarei generale a asociatiunei tran­

silvane, tienuta la Sibiiu in 10—12 Augustu 1876.

M e m b r i f u n d a t o r i .

A) M e m b r i i p e v i e t i a . Dela dnii Amosu Francu, jude regescu in Miskoltiu 1

obligaţiune a bancei Trans. 100 fl. — Sigismundu Borlea, advocatu in Bai'a de Crisiu 1 obligaţiune a bancei Trans. 100 fl. — Georgiu Secula, advocatu in Bai'a de Crisiu 1 obligaţiune a bancei Trans. 100 fl. - Servianu P. Barcianu, asesoru la tabl'a reg. in M. Osiorheiu in 1 obligaţiune de stătu 100 fl. — In oblig. 400 fl.

B) M e m b r i i o r d i n a r i :

a) tacse restante si curente. Dela dnii Iacobu Brandusianu, advocatu in Blasiu pra

187 »/a si 187% 10 fl. - Nicolae Barbu advocatu in Alb'a Iuli'a pre 187% si 187% 10 fl — T. Moldovanu Bucsia, economu in Mediasiu pre 187% 5 fl. — Dr. Avramu Tincu, advocatu in Orestia pre 186% pana 187% 40 fl. — Ioanu Siandru, asesoru in Sighisiora pre 187% si. 187% 10 fl. — Simeonu Balintu, prot, in RosFa pre 187% si 187% 10 fl. — Augustinu Horsi'a, no i publicu in Sighisior'a pre 186% si lS6a/70 iO fl. - Ioanu Motiu, jude regescu in Dev'a pre 187% si 187% 10 fl. — Iustinu Adamoviciu, comerciante in Bai'a de Crisiu pre 187%, % si % 15 fl. - Mihailu Cirlea, concipistu in Aib'a Iuli'a pre 187% 5 fl. — Rubinu Patitia, asesoru in Alb'a Iuli'a pre 187% 5 fl. — Teodoru Popu, advocatu in Bai'a de Crisiu pre 187 4 / 5 5 fl. — Petru Fagarasiu, notariu in Zamu pre 187% si 187% 10 fl. — Victoru Rusu, profesoru in Clusiu pre 187% 5 fl.

b) membrii noui.

Dela dnii Dr. Ioanu Neagoe în Micasas'a pre 187% 5 fl. — Nistoru Manciu, clericu absolutu dein Ocolisiulu mare pre 187% 5 fl. — Dr. Aurelu Isacu, advocatu in Clusiu pre 187% 5 fl. — Ioanu Orga, vice-rectoru io Blasiu pre 187% 5 fl. — Moise Boieriu, directoru in Sibiiu pre 187% 5 fl. — Ioanu Stefanescu, economu in Cudjiru pre 187% 5 fl. — Georgiu Munteanu, preotu in Vistea infer. pre 187% 5 fl. — Parteniu Cosm'a, advocatu in Sibiiu pre 187% .5 fl.

P e n t r u f o n d u l u a c a d e m i e i .

Dela dn. Petru Mezei, preotu in Ocolisiulu mare 50 fl. Sum'a obl. 400 fl. si 240 fl. bani gata. P. T. Dela dnii dr. Ioanu Mog'a in Sibiiu pre 187% 5 fl.

— Ioanu Croitoriu Sabo paroehu in Trie pre 187% 5 fl. Sibiiu 21 Sept. 1876. .

D e l a s e c r e t , a s o c . t r a n s .

La fondulu acociatiunei nâstre au intratu dela 26. Iuliu pana la 19. Sept. a. c. taxe dela membrii precumu nu s'a vediutu de vreo trei ani inc6ce. Fiindu listele lungi, in câtu nu mai incapu in acestu Nr., remane câ se le publicamu in Nr. 21 pe t6te dint'ru-odata, inpreuna cu processele verbali alu comitetului luate in Sept.

Totu atunci vomu da si una bibliografia interessanta.

Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii! 6. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografia Bomcr & Kamner.

©BCU CLUJ