2 7 9 7 7 6 7 4 ANUL al XIIMea No. 15 DUMINECĂ 3 MAIU 189Ö.

.LUPTA PENTRU LUMINĂ' .LUMINA PRIN LUPTĂ'

R E V I S T A L I T E R A R A A P A R E O D A T Ă P E S Ë P T Ë M A N A

D I R E C T O R : TH. M. S T O E N E S C U —3*3 R e d a c ţ i a ş i A d m i n i c t r a t i a : S t r a d a A c a d e m i e i No . 12, — B u c u r e ş t i .

A B O N A M E N T U L : Pe a n : 20 leï. | P e 6 luuî : 10 leï. | P e 3 lunï : 5 leï.

CROMOGRAFUL-ALB Este un aparat ou care se poate tipări orî-ce scriere necesitată a se reproduce în maî multe exemplare. Poate tipări circu­lari, anunţuri, programe, eti­chete, conturi, facturî, adiese, buletine, planuri, desemnnrî Cărţi de vis ita şi orî-ce alti» seriei'), fără nici o greutate şi în oale maî eftin e conditimi!, aşa încât nu mai e nevoe să alerge cine-va la tipografie, de cât, pentru li.eriiî eminamente de mare tiragiü. Este indispen­sabil tutulor cancelariilor pu­blice şi particulare, posedând deja de la maî multe autorităţi certificate de mulţumire.

Se recomandă maî ales d-lor comercianţî, ingineri şi direc­ţiunilor de şcoli, care în lipsă da copisti pot găsi mare a-vantsj în Cromograful-Alb.

Cromograful alb.— producţie română, cel maî perfecţionat din câte saü inventat—se poate efectuaîn orî-ce mărime,—dupe comandă, şi se trimite imediat dupe primirea costului în ori­ce localitate a ţereî.

Pr ţul Formatelor : Form. No. 1 măr. 1 eoalăbărtie: 181.

• . S . 118 . > 10» > I 1 . l |4 > » 5 . O cutie pastă dereservă, păs- ;

tiată în cutie de tinichea, 5 L. \ O sticluţă de cerneală chimi- s

că, violetă, 80 bani. O sticluţă de cerneală chimi- •.

că, colorata, 1 leii. Sunt cerneluri de toste culorile : <

verde, galben, roşu, albastru, negru (

etc., a câte 1 leu sticluţa. Se poate Imprima cu ele orî-ce desemnuri in culori: ca bărţi şi planuri—Pastă de ( ••eservâ nu se vinde decât cumpără lorilor vre-uuuia din formatele No. 1 < sau No. 2. )

DEPOZITUL numai ia administra- ^ ţia -Revistei Literare., Bucureşti, < uude se trimit direct comandele şi j b anli. J

SUMARUL

poesie

Una Pentru. Alta Rochile cu l'rtnă Stroe Corbeavul Crima, poesie. Îndoială „ Nu da lama, E linişte . . . „ Invocare „ Orbi „ Ţiganul la Drum, snoavă Don Gulieă, comedie. . Una-Alto, culese . . . Serbările Fresti . . . Bulttin Bibliografic, .

de Th . M. S t o e n e s c u „ Em. A . F r u n z e s c u „ Al. L a z a r e s c u ( L . ) „ Ión S ă r ă ţ e a n u „ R ă d u l e s c u N i g e r „ Gr. L a z u „ A n a C i u p a g e a „ R ă d u l e s c u N i g e r „ T h . M S t o e n e s c u „ D u m . S t ă n c e s c u „ Al . D e p â r ă t i a n u „ Z e t t a „ Z e t t a ,, R e x .

WW ' ! *

Redaeţiunea „Revistei Literare" roagă pe onor. confraţi de la cele-l'alte reviste şi ziare care priimesc revista noastră, să aibă buna-voiiiţă a publica prezentul sumar.

Cine priimeşte dono numere conse­cutive din RevMa Literară, se consi­deră ca abonat, şi prin urmare este ru­gat a înainta costul abonării la admi nistraţie. — Persoanele cari nu doresc a se abona, sunt rugate a înapoia nume rile imediat la primire, câcï la cas contrariu li se va pretinde plata lor.

A dministra ţia.

e

« e -as

>g =2 2 _ § -S § ^ Sfa « 2 _. » o o -t-̂ -

'S S 3 * » fi s s T, sä - o

a B. » So a

•3 » —

S S 5 3

ça s .a s? s <-M O,

2 c9 <-* o V a>

S3 S 5 a> N S3

a ^ » • * ü fao 2 of *S> <x> ö

§T3 o5 cu o P i

"té " o *>

? N «

» .5

IU ««a C8 S O

C 1 o g o 3̂ ."S <* a >

S. WEISBERG

LEGATORIA de CÂRŢl — , M O D E R N A —

BUCURESCI Pasag' iu l B ă n c e i N a ţ i o n a l e .

Esecuta orï-ce lucrări de a-ceastă ramură cu preţuri mo­deste şi cu o acurateţa exem­plară.

D e v t n z a r e ^ r i -\oianu No. 25, avênd 100 metri adâncime şi 27 lăr­gime.

Doritorii se vor adresa la d-nul G. Sion în str. Regală No. 12, Bucureşti.

S® O a U t i n e reSan-

dat, cu ştiinţă specială pen­tru cultura plantelor şi în treprinderea comercială a u n e i florarii.

Se va adresa la d nul G. Sion, în strada Regală, No. 12 Bucureşti.

D-r ST. OLCHOWSKI — Calea Moşilor, 83 —

Peste drum de Bis. cu Sfiuţt. Consultatami pentru toate boalele interne, şi în spe cial pentru cele ne rvoas e

şi de stomach. De la 5 — seara.

Sern

i •

â I ! !

I N U N A T E I

• ± 4

Bijuteri i însufleţ i te şi cântătoare (excelente pen­tru cadouri).—Aceste bijatsriï, avênd forma onor ele» gamte ace de cravată pentru domai1, saü de frumoase broşe pentru doamne, prevëzute fie-care cu câta u n mecanism surprinzător, aü proprietatea d'a face dife­rite mişeărî saü de a cânta, dea lătra, etc.—Aü fost mult admirate la expoziţiunea din Paris.—Persoanele e i r e poartă aceste ace de cravată saü broşe, pot pro­duce o adererată sensaţie în mijlocul cunoscuţilor şi a cercurilor ce freeuenteasă.

Un ac de cravată cu o pasare cântătoare . . 4 leî > . cu o moară ce se învârteşte. & r * . c u cocoş cântător 5 . . . cu căţel* lătrător 5 . . . cucap de mortroişcând îâicile 5 .

O broşa de damă cu pasăre cântătoare . . 6 > . ' > cu moară invêrtitoare . . . 6 . . * cu pasăre eântăud tare . . . 8 *

A R T I C O L E : S U R P R I N Z Ă T O A R E 1) B r i c e a g American , coprir zei.d 7 unelte diferite:

1) un cuţit de oţel, 2) un ferăstrău, 3) o limbă de tă­iat, 4) us tir buton, 5) un decimetro cu indicatine! pe mi>iiuetre,6) o balanţă cântărind de la 1 pană la 5 *kilo, 7) un diamart pentru tăiat sticlă. Preţul : 3 leî.

Cerneala inviz ibi la , pentru corespondenţă secretă. Tut ce se scrie cu această cerneală nu se poate ceti decât dupe ce ss încălzeşte hârtia. O sticluţă: 80 bani.

2) Fulgerul . Un nou aparat ştiinţific da preciziune. Prodiice foc imediat şi pe or ce timp, fără întrebuin­ţarea nicî unu! produs chimic. Aparatul e mic şi se poate purta în buzunar cu cea mai mare înlesnire. Na maï e nevoe nicî de chibrituri şi nicî de alt ex­pedient pentru aprinderea focului.

E cel inai trebuincios fumătorilor şi persoanelor cari sunt continuu pe drum. Preţul 4 lei.

3) Ghicitorul minunat . Un noüjoc magic, care ghi­ceşte versta oricărei persoane. Preţul : 50 bani.

4) Hârt ie magică . Această hârtie o ast-fel preparată că se întrebuinţează la o mulţime de combinaţii cu­rioase. Dseă oferï cuî va o ţigară făcută cu această hârtie, imeaiat la apropierea chibritului, hârtia dispare ca prin mimine, làsâod pe fumător cu tutunul pe buze,-Păcăleală foarte hazlis. Preţul unui pachet : 50 boni.

5) Ine l aruncând parfum, 2 lei. 6) A c d*» cravată , aruncând parfum, 2 lei. 7) Bros de damă, aiuncând parfam, 3 lei. 8) Maşină fotografică de buzunar.—Această ma­

şină este cea mal nouă invenţie a anului. Or cine poate fotografia cu densa, în câte-va minute, nu numai per­soane, dar şi grupuri saü peUage. O recomandăm cu deosebire. Preţul uno! maşini cu accesoriile el : 7 lei.

9) Maxi lare falşe, de porcelan, f >arte fin lucrate ; dacă le aşezi în gară îţi schimbă cu totul figura şi capeţi un aspect îngrozitor, cu care poţî să sperii pe ori-cine şi să-1 fad să nu te cunoască O pereche: 3 lei.

10). Mama ! O cuti&ţă misterioasă pronunţând forte distinct cuvêutul „man»'!" Acest strigăt de copil e-şind din bvzunar, pune pe toţi în mirare nsştiind de unde viee. 1 bucată: 4 lei.

11). Miorlăitorul l Aeelaş ajiaiat, imitând perfect miorlăitul pisicel : 1 bucata : 4 Leî.

12). Mama S o a c r a ! Un aparat eare produce un fgomot foarte supărător, obţinut prin frecarea cu un­ghia pe o sfoară a acestui aparat. 1 bucată ; 50 ban".

13). Pas t i l e l e Saraiulut, care când ard, parfu­mează şi îmbălsămează odaia. 1 cutie : 75 bani.

14). Pang l i ca fantast ică . Cu ajutorai acestui mic ruloü poţi uimi o adunare întreagă. Pref -te că suferi de o teribilă durere internă. Apoi, bagă sub limbă a-cest ruloü şi apucând căpătâiul trage afai'ă. Ve i scote din gură mal mult de 20 de metre de panglică de toate colorile. Bucata : 1 leii.

15) P a s t a de aur este o compoziţie păstrată în cuti! pe care daeă otopeştîşi mestici la foc, cu ajutorul u-neî pensule poţî auri or ce obieete de lemn, de me­tal şi ds orî ce altă natură, precum rame de tablouri şi de og'inzt, scaune şi mese de fantesie, obiecte de ornamentaţie, tablouri, vase de marmoră, de piatră, de tera cotă sau de porcelan, în fine or ce obiecte voeştl să capete o suprafaţă auriiă, nealterabilă, ce avt se şterge şi ce durează în timp de anî.

Persoanele care lucrează obiecte d» artă, le pot auri cu Pasta de Aur în mod foarte lesnicios şi eftin. Multe persoana îşî pot face o distracţie, lucrând o-bieete din lemn ordinar, pe care apoî la pot auri cu această pastă. Preţ'd unei cutii : 2 lei.

16) P r i v i g h e t o a r e americană. Cu acost mic in strument poţ< imita foarte le ne cântecul tutelor pa serilor.. Cutiuţa cu 5 privighetori : 1 leü şi 25 bani

17) Tabacheră secretă . Această tabacheră de nikel este foarte trebuincioasă fumătorilor «are sunt asal­taţi zilnic de prietenii care n'afi nici o dată tutun. în­cape într'ênsa un pachet de ţigări, care dispar ime­diat ce deschizi tabachera, aşa încât poţî să-o prezinţi cui-va goală, daeă nu vrei să-I dai o ţigare.

Preţul : 3 lei si 50 bani. 18) Termometrul amorezat i lor , saü arta de a cu­

noaşte imediat, printr'o experienţă uşoară, gradul ca­lităţilor saü al capacitate! amoroase ale persoanelor de orî-ce verstă şi de or ce sex. Preţul: 50 bani.

19) Ţ igare tă Magică. Fumând cu această ţigaretă, v e z i apărând intr'ênsa diferite tablouri femeeştî, foarte variate. Preţul unei ţigarete cu 20 de tablouri : 3 lei si 50 bani.

20) Baston de buzuuar, putênd a se strìnge pană la scuftimo de 10 centimetre, într'o cutiuţă nichelată. Foarte comod pentru locurile unde treime să intri fără baston. Se poate scurta şi lungi dupe voe ; e des­tul să'l ţii orizontal cu mâna stângă şi eu cea dreaptă sà'l resuceşti, puindu-I apoi mânerul şi întorcêndu-1 pană ce intră el înruşî. Preţul 5 lei.

21) Sula magică . Cu această sulă te poţi pre­face că'ţî găureşti falca, fruntea, nasul, fără să lase înse nici un semn pe unde a trecut. Preţul : 2 lei si 50 bani.

Toate aceste obiecte se pot comanda prin Admi­nistraţia Revistei Literare, strada Academiei No. 12 Bucureşti, trimiţendu-se costul prin mandat postai şi arătânduse sdresa cât mal clară, la care sevor expodia: comandele mal mari de 10 lei In timp de 12 zile de la primirea banilor; isr cele mai miei în tiin» de 15 zile.

Pentru port şi pentru vamă la comandă de la 10 lei în sus, nu se plăteşte nimic, fiind în sarcina fa­bricantului, care a prevezut deja aceste taxe în preţul fie cărui obiect. Pentru fie-care comanda mai mici de 10 lei se va adăoga plata transportului : 1 leü ş' 35 bani, vama plătindu-se de administraţie.

J)

305). Praful Nazareth. Umpli un pahar cu apă şi pariez! cu cine-va că poţî să bagi HIT tr 'ênsul, fie un deget, fie orî-ce alt obiect, fără să se ude. O cutie 50 banî.

308). Praßä lui Bel\ebuth, cu care se poate face artificialmente plante, arbori, stânci, peş­teri şi altele. O cutie 50 banî.

328). Foile misterioase. Punênd o carte în ultima foaie şi învelind'o bine în t rênsà , poţi s'o faci să dispară şi să reapară, dupe voinţă. Bucata 75 bani.

358). Oglinda minunată, arată pe orî-eine de-o sută de ort mai frumos decât este. Bu­cata 2 leî.

317). Termometrul Generaţiunei. Acest ter­mometru, ţinut în mâna stângă, arată primul copil ce vel avea (băiat saü fată). Foarte a-muzant... Bucata, 1.25.

371). Scdndurica hoaţă. Aşezend o moneta pe densa, poţî face să dispară şi să reapară dupe voie. Bucata leî 2.

372). 'Butoiaşul magic. Introduci o moneta în butoiaş şi nimeni nu poate s'o mat scoat,ă dacă nu'î ştie secretul. Leî 1.50.

380. Carnetul misterios. Cu ajutorul aces­tui portofoliu poţî să reconstitui o carte saü o scrisoare ce aï rupt, punênd bucăţile într'-ênsul. 2 lei.

381). Carte schimbată 'n sac. Amncênd una saü multe cărţî intr 'o pălărie, dispar pen­tru a se schimba în saci. Leî 2 .25.

383). 'Degetul Satanei. E î o pălărie gi din-tr 'o dată o găureşti cu degetul, care se vede străpuns pe dincolo; îl tragi înapoi', şi, pen­tru uimirea tutulor, pălăria mu se vede gău­rită nicăerî. Bucata 60 banî.

384). Cuiul Satanei. Cu acest cui îţi stră­pungi degetul fără să iasă sânge. Bucata 60 banî.

385). Tava cămătarului. Pui' pe acest taler câte va monete, apoi le restorni pe o farfurie saü în palma cuî va. Pen t ru mirarea tutulor, monetele sunt de doue ori mai multe de cât aï pus. Bucata 2 leî.

396). Ţigara jucătoare. Aşezi o ţ igara în echilibru pe o pălărie ; la comanda, ţ igara începe să joace .—Ţigara 3 leî.

412). Vasul miraculos. D in acest vas poţî face să curgă apă saü vin, după ce, cu toate astea, aï arătat că în vas nu era nimic. 2.25.

397). Cuţitul magic. Cu acest cuţit poţî să'ţî taî mâna fără să iasă sânge. Bucata leî 4.50.

467). Paharul multiplicator. Torni apă în acest pahar ; apoî, pui înăuntru 4 monete de câte 5 leî. Verşi apa şi în loc de 4 monete ies 8, pentru marea mirare a celor care vëd. Paharul 9 leî.

955). Păcălitorul. O jucăr ie care înţeapă degetul cuî nu ştie să o deschiză.—25 banî.

963. éMenageria în buzunar. Un mic apa­rat cu care se poate imita limbagiul tutulor animalelor şi a celor maî multe sgomote din na tu ră ; toarte util, 1.50.

4 3 8 ) . S a c u l cu bomboane. A r ă ţ i u n fulard; apoi aşez i o tfarfurie p e m a s ă ş i o acoperi c u fulardul; c â n d îl r id ic i găseşt i m farfurie b o m ­boane , saü d a c ă n'ai la î n d e m â n ă bomboane , m a l mul te m o n e t e . B u c a t a 6 lei.

3 1 2 ) . F o c I n s t a n t a n e u . P u l pe o bucată de hârtie puţ in p r a f d in a c e a s t ă cutie , apoi p ic i o p i c ă t u r ă d e apă sau de sa l ivă . F o a i a i a foc îndată . C a t i a 6 0 bani .

3 5 2 ) . L i v r e t u l D r a c u l u i . Poţ i tace să apară s a u să disipară une l e figuri s a u caractere, la p r o n u n ţ a r e a unul c u v e n t sau la facerea unul s e m n . 1 l e ö -

9 6 4 ) . I n i m a l u m i n o a s ă . P o ţ i face declaraţ ie u n e i domniş>oare, fără să aï n e v o e d e m u l t e -c u v i n t e , — c i n u m a i arătându-î această in imuţă , care l u c e ş t e c â n d o ţ i i în p a l m a manei, 3 0 b .

4 6 6 ) . G l o b u l cu b a t i s t a . A r d e în acest g lob o. bat i s tă . P e s t e puţ in o v e l scoate in­tactă . 7 leä.

9 7 5 ) . E v a n t a l i u l m a g i c . A c e s t evanta l iü se poate s fărâma ş i drege la loc dupe vo in ţă şi imediat , s u b ochi i spectatorilor. L e i 4 5 0 .

D I V E R S E 3 6 ) . Pieptene de g u s t . A c e s t pieptene, pus

p e m a s a unul l a c o m , î l face să 1 piară pofta d e mâncare . 5 0 bani .

6 8 ) . Ţ i g a r e t a a s v ê r l i n d a p ă . Cu aceas tă poţi să s t ing i ţ igara ace lu ia care î ţ i cere să 'şl aprinză ţ igara. 2 lei.

80) . Diapafon cu s u r p r i z ă . A c e s t d iapazon dă pe l a foarte jus t , dar în acelaş t imp a-runcă pudră în faţa cui îşî p l eacă urechia să i-1 asculte. 2 lei .

82) . SMueraticul. Mutra unuî babalâc al cărui nas se lungeşte dupe voinţă . . . . foarte mucal i t . 5 0 bani .

113) . T a b a c h e r a m i n u n a t ă . Oferă cu i -va o ţ igară d in această tabacheră ; dar ţ igări le d i spar şi în loc e se o mutră neplăcută . L e i 2 . 5 0 .

122) . C h i b r i t e l n i ţ a s e c r e t ă . A c e l care nu *î cunoaşte secretul apasă pe u n buton, v r ê n d s'o desch iză , dar v a l ! u n ac năpraznic îl în­ţeapă. 4 lei.

145) . C u t i a Dracului.—Această cutie par'că ar fi de la cofetărie. O trimiţi cui -va în chip de dar ; î n s ă când o desch ide , sare dinăun­tru u n drac. 2 . 5 0 .

9 8 1 ) . A r t i c o l e japoneze.. Mic i bibelouri ja ­poneze , foarte decorat ive , serv ind la împo­d o b i r e a etajerelor. O ser ie întreagă compusă d i n şase bucăţ i : 1] o cutiuţă ; 2) U n pe l ican j a p o n e z ; 3 ] O umbreluţă minuscu lă japonesă : 4 ) u n şoricel j a p o n e z ; 5 ] u n evanta l iü ; 6) o pasere fantast ică. 1 .75.

9 9 8 ) . ÎN^ecesarul c o m p u s dintr'o cut ie de l e m n în care se află un tampon, o p e n ­

s u l ă , o s t i c l u ţ ă de c e r n e a l ă ş i u n culegëtor pe care se aşează ini ţ ia le le dintr'un alfabet de 2 5 l itere d e c a u c i u c aflate în cut ie . E foarte util pentru marcatul albiturilor, pentru in i ţ ia le p e scrisori, pe pachete , etc. Cutia 3 lei .

2 5 6 ) . S e r i n g a d r a c u l u i . D u p e ce o u m p l i cu apă, o dai cu î -va ca să stropească ; se produce însă efectul contrariu şi apa săr ind îndărăt stropeşte p e experimentator . Foarte hazl ie păcă lea lă . 1 .50 .

FÂNTÂNILE LUMINOASE Lumea care a fost la expoziţia

din Paris n'a uitat încă impresia-nea ce i-a produs Fântânile lumi­noase. Dar de ce tocmai la Paris ? Cine n'a vëzut de 10 Maiü în Bu­cureşti, Fântânile luminoase delà Cişmegiu ? Aceea însă care nu le-aû vëzut niei-odată sau care ar dori să le maî vasă în miniatură, şi le pot face singuri în mic, dar tot aşa de reale şi de frumoase ca în mare.

Aparatul complect cu toate ne-cesariile şi instrucţie. 4.50.

Mipimti i§ Tmim® Aceste bijuterii de metalurî ce riti se oxi­

dează nicï odată, sunt toate nichelate, oţelate, galvanizate saü bronzate şi sunt ornate cu smalţuri, frunze, fiori artificiale şi pietre per­fect imitate dupe cele veritabile. Multe din ele reproduc argintul vechiü, sub formă de medalii, monete şi alte forme, alcătuind bră­ţări, lanţurî, broşe, etc. Aceste bijuterii nu se pot cumpëra de pe la .magazinele de aci fără 4, 5 şi 6 leî fie-care.

L. B. 1 Agrafă „Vieil Argent" . . . . . —.50

Broşa cracă diamante „ coroană Tref. diamante . „ Funtà auri tă cu petricele . „ Aurie format 4 inele piatră „ Argintată cu miniatură. „ Fluture de amestiste „ Pansea „ Cracă de pansele. . „ Cracă Miosotis . . „ Diferite cu pietre .

B r ă ţ a r ă formă inele . . . „ Sclavă „ Monete vechi . . „ Sistem a u r i t . . . „ Lan ţ m a t . . . „ Cinci-spre-zece rânduri „ À jour . . . . „ Cu lanţ şi g lob .

A c c r a v a t ă cap cal, opal „ plastron minia tură „ muscă de opal . „ pietre diferite .

fantesie . . .

echt

1 perechi cercei fantesie . . 1 „ cercei mărgări tar . 1 L a n ţ ceasornic pentru domni 1 „ „ pentru dame 1 „ „ Chatelaină . 1 „ „ Chat, monete ve 1 Pieptene de cap „Sapho" . 1 „ diamante „Sapbo" 1 A c d e c a p (fulie) . . . . 1 „ stea diamante . 1 „ fluture. . . . 1 A c d e c a p potcoavă de pietre. 1 „ fluture granate 1 „ coroană tref de pietre

2 .— 2.— 2 . -2 .— 2. 3 . — 2.— 3 . -2 .— 2 .— 2.— 2 .— 2 .— 2 . —

A — 2 .— 2 . — 1.50 1.50 1.50 1.50 1.—

—.75 2 . — 2 .— 2 . — 2.—

2. 2 .— 2 .— 3 . — 2. 2 .— 2.— 2 .— 2.— 2 .—

1 D i a d e m ă flori de crin 2.—• 1 „ de mărgări tare . . . . 2 .— 1 „ grenate şi cilic . . . . 2 .— 1 „ Creolă 3 . —

Toate aceste bijuterii se pot comanda prin administraţia Revistei Literare, care le va expedia cu portul plătit, la adresă. Pentru comandele înse mai mici de 10 lei a se adăoga lei 1 şi 35 b . pentru porto.

Bijutem Electrice Luminoase 1 Ac de cravată luminos . . . . 40 leî 1 „ cap „ . . . . 50 1 „ şal (cap de b u f n i ţ ă ) . . . 90 1 Pha r Electric . 5 0 1 Diademă electrică . . . . . . 70 1 Broşa electrică 60 1 Broşa cu oglindă reflectoare. . .• 70 1 Rozetă luminoasă . . . . . . 30 1 Buchet de corsagitt 40 1 Baston electric luminos . . . . 50 1 Pilă electrică de buzunar servind la

toate bijuteriile 25 „ Aceste bijuterii sunt foarte fine ca şi cele

veritabile ; pentru una saü maî multe este ne ­cesară şi o pilă electrică.

Decoratami, Insignii comice şi alte obiecte pentru cotilion, cât şi bib e l»urï pentru garnitul etagerelor în saloane.

Pentru aceste articole a se cere c a t a l o g u l

special, care se trimite în ori-ce localitate a ţereî. A se trimite un t imbru de 15 banî pentru francare.

ILUSTRAT BUCUREŞTEAN PE 1 8 9 2

 APĂRUT

E s t e cel maî b o g a t in m a t e r u f s i în gravur i , şi cel maî e l e g a n t ca ti­par şi hârt ie din toa te câte-au apă­rut până acum îu ţară.

D o i i t o r i î de a poseda aces t ca len­dar ne pot t r imi te cos tu l de / l e ü ş i j o banî, plus 30 banî pentru t r a n ­sport.

ARTICOLE DE LIBRÀRIE

CARŢT UTILE ŞI DE D I S T R A C Ţ I E , F R A N C E Z E :

616). 16 a n i din viaţa unei f e m e i ,

trăită în lume 1 voi. 1.75 625). A m o r u l , femeia şi căsătoria 1 „ 1.75 640). C ă s ă t o r i a şi datoriile eî. . 1 „ 5.25 701). Pasiunile,. în raporturile lor

cu sănătatea . . . . . 1 „ 3.50 730). Culegere de jocur i de fisica,

cu figuri 1 „ 2.75 731). Culegere de jocuri de cărţi,

cu figuri 1 „ 2.75 733). Arta de-a j u c a la c ă r ţ i . . 1 „ 2.75

736). O mie ş i una de secrete ale

toaletei. . 1 „ 2 . 7 5 738). Culegere de jocuri inocente

în societate 1 „ 2.75 379). J o c u r i de salon şi de răb­

dare 1 voi. 2.75 742). Danţul. Tratat asupra dan-

ţuluî şi a figurilor de co­tillon 1 „ 2.75

748;. Manualul veterinarului . . 1 „ 2.75

749). Manual al grădinarului şi floristului 1 „ 2.75

754). O mie ş i una de farse . . 1 „ 2.50

770). S e c r e t a r u l g a l a n t , conţinând modele de scrisori de ori­ce fel . . . . . . . . 1 „ 2.25

781). cMijloc de a trăi cu 10 bani pe zi „ „ 2 . 2 5

782). Viaţa pe preţ eftin . . . 1 „ 4 . — 786). Noua comptabilitate . . . 1 „ 2 . 7 5 801). O mie doué sute petreceri şi reerea-

ţiuni 1 voi. 2.75 802). Cariomanţia, saü arta de a

cunoaşte viitorul . . . . 1 „ 1 5 0 — Canţonete:

Seria I, 24 bucăţi diferite, bucata 50 bani. „ H, 24 „ „ 50 „ „ I Ï Ï . 24 „ „ „ 50 „

Nu se espedia\ă de cât cel p u ţ i n 1 / 3 s e r i e ,

a d i c ă 12 bucăţi.

D I F E R I T E U V R A G E , R O M Â N E Ş T I

T o e s i î de Al. Macedonski . . 1 voi. 4.30 „ de Carol Scrob . . . 1 4 30 „ de Veronica Miele . . 1 » 4.30 „ de M. de Bonachi, legate. 1 n 7.30

P u i d e L e i , de I. Neni ţescu . . 1 n 4.30 L i n i ş t e , de De la Vrancea . , 1 » 3 3 0

1 ii 4.30 Sultănica 1 n 6.30 L i t e r a t u r a p o p u l a r ă , dr. Gas te r . 1 n 5.30 Decepţii, de Th. M. Stoenescu . 1 3 . — T o e s i î „ „ 1 n 4 .—

„ în legătură de lux „ 1 6.— Petale, nuvele de Cat. Theodorian 1 2 . —

Colecţinne pentru copii in legătură de lux, eu ilustre ţii colorate, foarte frumoase

Oberon .... .1.80

P r i n ţ u l sparge alună . . . . . . 1.80 Guliver în ţ a r a p i t i c i l o r 1.80

Guliver în ţ a r a u r i a ş i l o r 1.80

Flautul magic 1.80 Céladin 1.80 C ă l ă t o r i i ' e l u ì Guliver 3.30

Basme vestite 5.30

I s t o r i a N a t u r a l ă pentru copii . . . 5.30 "Bi c u r i a copiilor . . . . . . . 10.30

A t l a s Z o o l o g i c 10.30

In ţaţa cinelor 20.30 l e n c u ş o r o c h i ş o r i . . . . . . . 2 30

Copii a s c u l t ă t o r i 2.30

SMimi ş i Titi la ţ a r ă 3.30

G r ă d i n a ş i Câmpul 3.30

Toate aceste cărţi se espediaz.i : cele franceze în 12 zile, cele româneşti în 3 zile.

Comande mai micï de cinci lei se primesc numai pentru cărţile româneşti.

•

R E V I S T A L I T E R A R I

•

I

i

F A R S E Pentru păcăleli la prânzuri, la supeurî şi In

ori-ce alte Împrejurări Aceste obiecte sunt osa de perfect imitate că ori-cine ar

jura că sunt veritabile.

22). Borcan de muştar . . . . Bucata 2 Lei 23). Brânză Camambert. . . . „ 2 „ 24). Cutie cu sarde l e „ 3 „ 25). Cireşi 6 Bacati 2 „ 26). Fructe , cu surprize în e le . . 6 „ 4 „ 27). Nuci, Migdale, A l u n e . . . »/4 Kilo 6 „ 28). Ouë fa l şe 1 oü 1 „ 29). Stridii Bucata 1 „ 30). Fruc te de săpun fine, precum: mere,

pere, prune, struguri, lămâi, mandarine. Un a-sortiment de 12 bucăţi . . 8 „

CHR0M0LIT0GRÀFII — Pentru distracţii in familii —

31). In bae. Introducêndu-se doue deget» în gău­rile practicate în această chromolitografie, se imitează întocmai pulpele unei femei în bae. Bucata : 50 bani.

32). Danţul Ombilicului. Aeelaş sistem. Bucata: 50 bani.

33). Sinul Palpit&tor. Ace'aş sistem. Bucata : 1 leü.

34). Gì esala soacrei , cu aparat complect. Te face să leşini de rîs. Bucata : 3 lei.

35). N o n e luni dupé cununie . Foarte hazliu. Bu­cata: 50 bani.

36). Jocu l Amorului . Se joacă în doi : o domni­şoară şi un cavaler. Bucata : 1 lefi.

37). Cine e mal neferic din t r e i ? Scenă conju­gală, foarte comică. Bucata : 50 bani.

CHESTIUNI Aceste che a ti ,nî constau în nişto obiecte de metal

saü de carton, construite într'un mod aşa de com­plicat ca nu le poţi deslega fâ-ă oare-care pătrundere şi dibăcie. — E tot ce poate fi mal distracţios pen­tru adunarne de familie.

38). Chest iunea Turn. Eiffel, cu instrucţie 1 L e u 39). Chest iunea del icată , cu explicaţie . 1 „ 40). A l ian ţa căsătorie i 1 „ 41). Fluturele Amer ican 1 „ 42). Chest iunea diso lvăr i l 50 Ban! 43). Deşteaptă copilul care doarme.

Copilul deschide ochii dacă ţii cartonul în-tr'o poziţie anumită 50 „

44). Chest iunea n e v e s t e i ş i a soacrei . 50 „ 45). Chest iunea ce lor tre i g â ş t e . . . 50 „

INSECTE ŞI ALTE ANIMALE ARTIFI­CIALE

Perfect imitate. — Admirabile spre a speria ! sexul cur-agioa.

52). Broască , cu agăţătoiie . . . „ 1.75 53). Şopâr lâ „ . . . „ 2.60 54). Broască ţestoasă , care se mişcă „ —50

D I F E R I T E 55). R e v o l v e r vapor isator , nichelat. Acest re­

volver, prea frumos, în loe de g'onţ, aruncă parfum. Poţi speria pe cine-va cu dénsu!, prefăcendu-te că '1 împuscl, şi când colo, sä'l parfumezi.

Un revolver : 6 lei.

56). Microscopul mărind obiectele de 800 de orî. Foarte folositor pentru a observa alimentele, liquide'e şi orî-ce substanţe şi obiecte. E cel mal bun, mal noü şi mal eftin diu câ f e s'aü inventat până acum.

Bucata, numai 3 lei.

57). Toc de meta l nichelat , cu condee de sticlă. Cea mal nouă i.ivenţinne. Nu ss» strică nici o dhtă şi nu pătează cu cerneală.

Cutia eu 6 condee : 2 lei şi 50 bani 58). Por tmoneul cu secre t . Acest portmoneü nu

se poate deschide de cât de stăpânul seü, care! cu­noaşte secretul. E foarte sigur pentru persoanele care aü servitori obicinuiţi să fure în fie-care zi câte câţî-v» leî de la stăpânii lor. Tot o dată poate servi ca un obiect de curiozitate în societate.

Preţul: 3 lei şi 60 bani.

59), Condeiul inepuisabi l . Acest toc cu peniţa lui, cocţine în interior un rezervoriü eu cerneală pen­tru 6 luni, cu toate că tocul nu este mai mire ca cele obicinuite. Dupe şase luni ss poate umple la loc cu cerneală. 11 recomandăm cn deosebire călătorilor, doctorilor, advocaţilor, elevilor care copiază cursurile profesorilor şi în genere tutulor persoanelor cire scriu mult şi vor să scaje de dificultatea de a tet muia condeiul în cerneală.

Preţul : 3 lei şi 50 bani.

Toate aces te se pot comanda prin adminis­traţ ia „Revis te i Literare", î n ace leaş i comliţ i -unl ca obiecte le anunţate pe contra p a g i n a a-ceste ia .

Pentru Piteşti si ptd. Arges, comandele se pot face prin D-niï M. Gheorghiu & Apostol loan, comercianţi, Pit

*m

H O O a , P h a r m a c i a n , s t r a d a , C a s t i g l i o n e , a , la P a r l a , | s i n g u r P r o p r i e t a r .

0L1Ü DE FICAT DE MORUN NATURAL De u i efficacitate sigură, constatată printr'uă experienţa de

mai bine de 25 annn, contra : Maladielor de pep» Phthiai», Bronchite , Cinturale, T a s s e tenace, Affectiuni Scrofu­lose, Tumori glandulare, Sïaladii de pele, » a r t r e , P o l e albe, «Slăbiciunea generala, etc., şi pentru a intări eopii •labi şi delicati; este dulce ţi lesne de luat. A se feri de Oleiurile commune şi mai ales de acelea a cărora

compositiuni, imaginate de speculatiune pentru a inlocui oliul oatural sub pretest de ai da uă efficacitate mai mare şi un gust aia! plăcut; elle nu fac de căt a irrita şi a obosi in zadar sto-icachul ba chiar pot fi şi periculóse căte uă data.

Pentru a fi sigur de a area adevëratul oliu de ficat de morun natural şi pur, a' fi procura OLIUL LUI HOGG care nu se Tind» d«cit in Bacone trianguläre (model depus).

A »»Ige numele lui Hass; precum şi atteştatiunea D—lui L E S U S D R , fef*l lucrărilor chimice al Faculţatei de medicină din Pari», care se găsesc*

• p« «tiquett« Se-cerai flacon triangulär. J | Deposits in principalele »roguer i l şi Pharma«!!.

AUGUSTE CXOUARD, Horticultor Antreprenor de parcuri şi grădini, fost g^ădinar-şef al oraşului Bucureşti.

B u c u r e ş t i , — S t r a d a Caro) , No- 5 8 — B u c u r e ş t i 2sA.a,xe c o l e c ţ i - u - n e d . e s e m i n ţ e d . e G l ' o r i

graininee, legame, fursge, t i c , et ,— Viţii americana, semenată de un an. O s>.tă specii florî cultivate în ghiveeiü pentru garnisit grădina.—Unelte

pentru grădinari şi amatori.—Capsule cu su-fat de carbon pentii, stârpirea insectelor.—Catalogul se trimite g-atis şi franco.

B a z a r u l „ R e g a l " ! Casă de încredere

% No. 28,—CALEA VICTORIEI—No. 28 In faţa poliţiei capitalei.

Eecomandă bogatul sëu asorti­ment de de baine bărbăteşti.

Un mare transport pentru iarnă: Sacourî, redingote, fracuri şi |

I costume complecte de toate cali-W tăţile, cele maî fine. Ş Pantaloni, desenurile cele maî „ § modeme. ^ S Pardesiurî şi baltoane dupé ul M tima modă. S Posedă un mare deposit de £ g stofe, efectuând orî-ce fel de haine g dapë comanda.

Preturi modérais S Se garantează serviciul cel maï n prompt şi acurateţa cea maï es-ö cesivä.

I l M T O i T n i ^ - DE DIFERITE S P E C I I - '

Din cele mai renumite calităţi si de diferite etătî se află de vânzare la

GEORGE IOANIl ) r

—Gradina— nu i i tă Brăslea

-JL A

Sub. Icoana Str. Polonă, 126

K A Pentru maï multe calităţi de diferite fructe, între cari şi noile varietăţi de pere

numite: Regele României, Regina României, MihaiBravul, Ştefan cel mare, etc., am prenante cu următoarele recompense de 1-a clasă :

2 Medalii de aur la Expoziţia de horticultura din anul 186S. 2 Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul 1881 fi 1882. 1 Ordinul Coroanei României ventru horticultura şi promolog, 1883. 1 Diplomă de onoare el. I-a de la Expoziţia Cooperatorilor Romàni din 1883. 1 Brevet de furnisor al curţei regale din anul 1885.

Sunt 28 de auî de când më ocup cu pom ilogia, desvoitând această artă, am avut şi am dorinţa statornică, d'a vedea întreaga Românie înzestrată cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea să ajungă a se mândri vis a-vis de aele-l-alte State îa pri­vinţa cautăţeî fructelor.

Pentru realizarea aceatuî scop, pe lângă ostenelele şi sacrificiile băaeştî ce am făcut, am hotSrît a reduce şi preţurile pomilor la jumôtate din cole prevëzute în catalog, ca prin această eftinătate să'şî poată procura orî-eine din toate speciale ce ar avea dorinţă.

Asemenoa am făcut o însemnată reducere de praţ şi pentru alte 15 specii de pere, productivii noivï, ce nu se vëd îti catalog, adică, Rege le României , Reg : aia Ro­mâniei, Mihal-Bravul, Stefan cel Mare, etc.—Acestea le vindeam maî 'nainte cu praţ de 10 Lei bucata şi acum vor fi numai cu 3 Lei.

D-niî amatori din capitală şi din districte, care vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adiesa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se vor trimite.

Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabile. Timpul plantatului pomilor pentru primăvară fiiud sosit, D-niî amatori sunt ru­

gaţi a grăbi trimiterea comanddlor D-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta maî de timpuriu cu atât este maî bine,

À NUL XÌÌÌ-lea No. 15. DUMINECĂ 3 MAIU, Ì892

.LUPTA PENTRU LUMINA" .LUMINA PRIN LUPTA'

R E V I S T A L I T E R A R A A P A R E O D A T Ă P E S E P T E M A N A

D i R E C ~ r O R T H . M S T O E N E S C U

U N A P E N T R U A L T A

I

C â n d lu i D u m i t r a c h e M ă m u l e a n u îî ven i ideia să păcălească pe c u m n a t ă - s a Săft ica, soţ ia fratelui s e ü m a l mare Gheorgh i ţă M ă ­m u l e a n u , era o iarnă de ce l e cu t ro iene de zăpadă, şi ancă ce zăpada, de cea albă ca zahărul şi l ip i c ioasă ca c le iu l .

— B u n ă idee 1 c u g e t ă el . D e m u l t o auz v o r b i n d că ar mânca o prăjitură d in ce le ce-a v ë z u t la ferestrele lui Capsa . Să- î î m ­pl inesc e ü v isul . O să-î fac u n a de zăpadă, şi am să'mi o garn i se sc uite-aşa cu scor ţ i şoa ­ră şi a l te miroden i i , d e - o să creazâ că e de la cel maî pr ima cofetar, adecă de la C a p s a c u m am z ice .

In d imineaţa z i l e î de sf. Vas î l e , cucoana Săftica primi darul c u m n a t u l u i , dar m u l t dorit , de şi neaş tepta t , aşezat cu d ibăcie p e - o tavă căptuş i tă cu hârt ie dante lată şi acope rit cu o basma roşie de mătase .

Băiatul care o adusese , spuse c u c o a n e i că prăjitura e făcută cu î n g h e ţ a t ă , şi că , prin urmare trebuie ţ inută la răcoare până la vre­mea mese i , şi p lecă frecând între d e g e t e francul ce pri imise bacşiş .

In contra ob ice iu lu i , D u m i t r a c h e , care era î n c ă ne însurat , nu ven i să facă anul n o ü la fratele mal mare, ci se s cuzase din ajun că afaceri n e p r e v ă z u t e îl c h e m a u până a d o u a zi afară din oraş.

— N u v ine , dar s'a g â n d i t să'mi facă sur­priză, z ise Săftica bărbatului eî, care se mi­

ra d e - o aşa atenţ ie din partea fratelui s ă u , pe care'l ştia foarte zgârc i t .

C u toate astea, l ipsa lu i nu era să fie tocmai s imţi tă . In z iua aceia, cea maî mare parte din famil ie era inv i tată la masa Mă" m u l e n c e î , între care şi maî m u l ţ i s trëinï ,

pr ieteni de afaceri aï luì G h e o r g h i ţ ă . D e la î n c e p u t u l mese î , Săft ica ves t i m i ­

nunata prăjitură ce avea să le servească la sfârşit. T o ţ î o a ş t ep tau cu nerăbdare; iar soacră-sa, o băbăt ie fără d inţ i , dar m â n c ă -cioasă n e v o i e mare , î î t o t şoptea , t răgend'o de m â n e c ă : «să'mî daî m i e o bucăţ ică m a î mare.»

In fine, v e n i şi v r e m e a prăjitureî. C o n m e -seni î ţ intiră o c h i î spre ea : avea în adevăr forma ce le î m a i desăverş i t e turte de c o f e ­tăr ie . *

Săftica vîră cuţ i tu l în ea ca s'o împartă . — E cu îngheţa tă , z i se ea sur îzênd cu

m u l ţ u m i r e .

— D e lămâie ? în trebă o d -nă , a l e căreî buze d e g u s t a u a acru.

- - Par'c'ar fi de ananas , uroiă un t e u e r din dreapta eî .

— Ba e curată zăpadă ! strigă u n r e s p e c ­tabil bătrân din capul mese î , pe care g a z d a , pentru oare-care c o n d e s c e n d e n ţ ă , î l s e r v i s e maî întâ i .

— Zăpadă ? e s c l a m a Săft ica tresărind, — Z ă p a d ă ? str igă G h e o r g h i ţ ă supărat . — Zăpadă ! z ă p a d ă !... repetară to ţ î d in

toate părţ i le , n ă p u s t i n d u - s e asupra înch ipu i ­te i prăjituri, luând 'o în furcul i ţe şi s c ă p â n -d'o care pe jos, care pe faţa de masă.

— O ! o l o ! g lăsuia soacra Săft ichi î ,

sculându-se de pe scaun , pe când ceî- l 'alţ î se s tr îmbau de rîs. Şi a v e a m o poftă. .

— Dar eü . , . — D a r eü . . .

— O păcăleală !.„ D e s igur e o păcă­leală. . . .

— Ba încă ce fel ! — Şi c ine a făcut'o ? Cine a făcut 'o ? — D u m i t r a c h e !... — D u m i t r a c h e ?... •-- Da , D u m i t r a c h e . A m să î - o p lătesc eu-Soacra tăcu, fra'ele se prefăcu şi el că

rìde, iar Săft ica cerca m e r e u să se s c u z e către m o satiri.

— Dar n u e n i m i c . . . — A avut haz . . . . — N u ' n c a p e nic î o supărare . . . . — N o s t i m de to t ! Repetară p e rend invi taţ i i până ce toţ i

trecură la alt şir de vorbă şi zăpada se ui­tă . N u m a i Săftica îşî zise în g â n d u l eî :

«Mi aï făcut 'o tu rece ; da o să ' ţ !-o fac eü fiartă.»

A d o u a zi , când D u m i t r a c h e veni să în­trebe dacă prăjitura a fost bună , ea îï rës-p u n s e cu o părere de reü prefăcută:

— Păcate am cu s lugi le astea; aü lăsat 'o la căldură şi s'a top i t î n g h e ţ a t a . N'am pro­fitat de ea .

— Păcălea lă fără e fect ! cuge tă c u m n a t u l în s ine şi-o uită , ca toţ î ceî-l'alţî . •

11

Era pe la sfirşitnl carnava iu lu î . Intre acel can'ş î luaü ad io de la v iaţa de

ho l t e iü , era şi D u m i t r a c h e M ă m u l e a n u L o ­g o d i t abia d'o săptămână cu o domnişoară cam de potr iva lu i , dar pre tenţ ioasă şi cu alte aspiraţii de cât aceia de a se mărita cu un arendaş ca v i i torul el c o n s o r t e , t enerv i se silea a se face p lăcut , şi m a l toa te serile le pe treceau împreună , când într 'o famil ie , când într'alta.

Intr'o D u m i n e c ă , to ţ i nuntaş i i eraü a d u ­naţi acasă la g inere , care l o c u i a cu m u m a sa, soacra fără dinţi şi mâncăc ioasă a Saf­f iche! şi a v i i toare i ei c u m n a t e ,

Se p lănuise că în seara aceia să se dea mosafirilor c iocolată . Săft ica ştia p lanul din ajun, şi, c u m sunt f emei l e v i ! la i m a g i n a ţ i e , repede î ! trecu prin gând o ide i e re sbună-toare .

V e n i n d la soacră-sa , î ş i luase pe sub hai ­nă o sticluţă, c a m de v r e - o litră, pl ină cu braga .

Ca noră m a ! mare şi m a ! p r i c e p u t ă în ale căsnic ie i , pr iveghlase s lugi le la facerea şi la turnarea c i o c o l a t e ! în cescî .

Intre toate ensă, pregăti una a n u m e p e n ­tru D u m i t r a c h e : curată braga, doar cu spu­mă pe de-asupra .

TênëruI s te tea lângă l o g o d n i c a sa Pr i -m i n d u ' ş ! ceaşca p e co l ţu l mese ! , observă că c ioco la ta lui era par'că m a l bună ca cea o-ferită mirese i . D in e x c e s de p o l i t e ţ e , o rugă să s c h i m b e între el. Ea primi .

T o ţ î îşî beau c ioco la t e l e , până şi D u m i ­trache îşî go l i ceaşca până în fund, pentru marea mirare a Saff iche! , care '1 observa d e departe , fără să fi v ë z u t însă s ch imbarea ceşci lor . Mireasa îngh i ţ ea cu no dur i şi par'că î a r fi v e n i t aci să p lângă, aci să rîză Ca stăpânită de-o ide ie ce'! l u m i n a calea către întreaga eî v iaţă v i i toare , îşi mască i n d i g n a ­rea şi m a ! îna in te ca serata să se sf îrşeas-că şopt i , tatălui s e u că se s imţea cam reü şi'l rugă să p lece .

Fără să deş t ep te bănuiala cu î -va , tènera se despărţ i de l o g o d n i c u l eî c'o răceală d e altfel ob ic inui tă . N e a m u r i l e m a ! depărta te plecară la rândul lor.

Săft ica nu 'ş! putea închipui c u m de - ï rë -măsese păcăleala fără efect . Căută să afle pricina. Alergă la cesc i le ce încă nu eraü adunate de p e la locur i le lor.

— C i n e - a băut din ceaşca as ta? î n t r e b ă , ea pe D u m i t r a c h e la o parte.

— E ü . — Dar din asta care a rëmas mal m u l t

de jumătate ? — D i n asta ?.. — Gustă puţ in . D u m i t r a c h e puse pe l imbă şi scuipă .

— Braga !,.,

— Bietul băiat ! strigă Saffica cu un ris iritat de părere de reü.

— C u m bie tu l băiat ? Dar din asta a băut ea.. . A ! î n ţ e l e g acum. . , î n ţ e l e g . . . A ï vrut să m ë păcăleş t i şi.. .

— Şi. . . — E ü am sch imbat ceaşca cu a eî. — Biata fată !.. — • Ce , b ie tu băiat ! Ce , biata fată !... Mi-

aï facut 'o fiartă !... T r e b u i e să fie furioasă pe m i n e . . . T r e b u i e să.. . Cine ştie, poate va strica chiar l o g o d n a . . . M'aî nenoroc i t , toc m a î când î n c e p u s e m s'o iubesc .

— N u te t e m e de asta, zise Săftica m i ş ­cată de starea lu ì . î m p a c eü lucruri le .

A d e v ë r u l e că resbunătoarea c u m n a t ă t r e ­bui să puie mari s tăruinţe până să c o n v i n g ă pe mireasă că ea s ingură era de v ină şi ast­fel s'o c o n d u c ă la împăc iu ire . Iî trebui chiar maî mul t de d o u e septămânî până s'o ho­tărască să nu strice l o g o d n a , maî ales că densa găs i se un m o î i v foarte puternic C3 să c o n v i n g ă pe tatăl s ë u că D u m i t r a c h e nu era pentru ea.

Dar în sfirşit, când împăcarea se e fec tua , carnavalul trecuse deja. R e m â n e a ca nunta să se facă dupe serbator i .

— Cam târziu, zise D u m i t r a c h e pl in de mâhnire .

— Aşa 'ţî t rebue , îï rë spunse Săftica cu ironie , să te înve ţ î m i n t e să maî facî pe co­fetarul, c â n d nu eştî bun nicî să d i s t i n g i braga de c iocalată !

Th. M S t o e n e s e u .

ROCHILE CU TRENĂ Cred că M - m e Paul , care ţ ine la no î în

capitală , cu atâta graţ ie şi cu atâta c o m p e -t inţă , sceptrul m o d e ï , î m i va permi te , n u m a î

pentru data aceasta , de a intra puţ in în d o ­m e n i u l s e ü , şi de a m ë o c u p a un m o m e n t cu toaleta . Şi aceasta o fac, din nenoroc ire , nu pentru a më distra.

V e d deja c u m gent i l e l e c l i ente ale d-ne î Paul vor face och i mari , dar nu e vina mea .

Orî-cât de e l egant poartă d-lor u l t imul

str igăt al mode?, rochia cu trenă, e de ab­so lută n e v o e , trebue , ca să afle nenumărate l e pericole la cari se e x p u n , a d o p t â n d această fut i lă codiţă . B ine în ţe l e s , ace leaş î per ico le Ie împărtăş im şi no î , nenoroc i ţ i i bărbaţî. Şi ori cât de puţ ină a tenţ i e ni s'ar da de c o ­c h e t e l e noastre d o a m n e , imî place to tuş î să cred, că d-lor s'ar res igna cu oare-carî difi­cu l tă ţ i pentru c o m p l e c t a noastră d ispar i ţ iune .

Iată în d o u e cuv in te de ce e vorba : C ine zice rochie cu trenă, z ice praf şi pu lbere , ar p u t e a chiar sa z i c ă : «foc şi pârjol».

N e n o r o c i t u l amorez care 'şî urmăreşte ido­lul in imeî sale . saü care, lucru maî s i m p l u , u m b l ă dupe o aventură vulgară , d e v i n e i n ­s t a n t a n e u prada b l e s t e m a t e i coz î a rochie i , care e un adevërat magaz in al i m u n d i c i e l o r străzeî .

N e n o r o c i t u l , plin de speranţă că va aspira parfumul subt i l şi engageant de peau d'Es­pagne, se p o m e n e ş t e cu nările sforăind ca armăsarii ce l mai de rasă, în norul de mi­crobi r idicat de trena infectată a f rumoase i sale i u b i t e .

Sunt a s e m e n e a microb i , p a t h o g e n ! saü ne* pa thogen i , chiar în aerul ce d-v. îl respiraţi , încântă toare d o a m n e ! P e calea Victor ie i , p e u n d e d o m n i e l o r voastre vë p lace a vë p l imba trena, nu sunt mai p u ţ i n de 400 000 de m i ­crobi la un m e t r u c u b ! D . d-r Babeş , s a ­vantu l n o s t r u b a c t e r i o l o g , ' ï-a numërat . V ë v o i ü arăca aceasta îndată şi sunt s igur d'i-na inte că ne ve ţ i p l â n g e de mi lă .

Dar aşa zisul nos tru C o n s i l i u d e ig ienă , t rebue să recunoaşte ţ i , a fost şi în această c e s t i u n e , ca în toate de alt- fe l , foarte g a ­lant . EI tace ca p e ş t e l e , el nu v o e ş t e să se at ingă de sexu l f rumos . Părerea sa este că mal bine să mur im de t i fos , de tubercu l o ză , de eriz ipel şi de difterie , de cât să se sacri­fice moda.

Moda şi n u m a i m o d a îna in te de toate ! N u însă , toate cons i l i i l e de h i g i e n a d in

E u ' o p a sunt to t aşa de ga lante ca al nos t ru .

N u . Barbarii de U n g u r i fac o n e n o r o . i t ă excepţ i e în această privinţă.

Auz i ţ î , më rog, sacr i leg iu ! Cons i l iu l de

ig ienă din Ungar ia a î n c e p u t o v io l en tă cam­panie contra m o d e i rochi lor cu coadă. El pret inde că rochi le lung i transportă toţ î ger meni i boale lor în oraşe şi că orî -ce f emeie la m o d ă este un agent pentru răspândirea febrei t i fo ide şi a tubercu loze i .

S'aü î n c e p u t deja a se lua în Ungar ia m ă ­suri de represiuni contra coz i lor de la rochi , şi în une le local i tăţ i autor i tă ţ i l e aü î n c e p u t a interz ice purtarea rochi lor cu trenă.

Şi or i -cât de barbari sunt unguri i , ori cât de d u ş m a n i le s u n t e m , n'avem î n c o t r o , tre-b u e să r e c u n o a ş t e m că revol ta lor contra coz i lor de rochï este nu se p o a t e maî l e ­g i t imă .

Ascu l ta ţ i şi judecaţ i .

# *

Maî întâiu, ştiţi d-v. , f rumoase purtătoare de trenă, ce e praful ? C u toate ve ţ i fi u n a ­n i m e în a răspunde, sunt s igur, ;ă e un l u ­cru foarte d isplăcut , de oare -ce vă s i leşte să Vă ascundeţ î bujorii obraji lor d-v., subt o voa le tă ipocr i tă şi adesea foarte ut i lă . Eî b ine , nu e n u m a i atât .

U n pract ic ian e m i n e n t , d. L. Manfredi , a anal izat , z i le le acestea , în m o d ştiinţific, această od ioasă pu lbere a stradelor, şi nu mai e nic î o îndo ia lă a c u m că ea conţ ine g e r m e n i i p a t h o g e n ! aï u n u î mare n u m ă r de bol i infecţ ioase

A c e ş t i m i c r o b i p a t h o g e n ! —adică microb i ! propri i pentru desvo l tarea une i m a l a d i i — s e r e î n o e s c în fie-care zi în i m u n d i c i i l e noastre , în «dever , n i m e n î nu poate opri pe tuber­c u l o s ! fle a se p l imba, n i m e n î n u poate îm-pedica ca c o v o a r e l e din case le noastre p l ine de b o l n a v i să nu fie scuturate în strade. E ! b ine , credeţ î d -v , că aces t ! m i c r o b ! mor , î n ­dată ce sunt s e m ă n a t ! p e s trade le pe unde n o ! u m b l ă m ? N u , eî n u mor, eî sunt vo i nicî, el rezistă b les temaţ i ! .

Microbi i o f t i ce ! trăesc trei luni în p ă m â n ­tul cel m a ! p u ţ i n p r o p i c e , ace! aï t i fosu lu i o lună, a ce ! a! d i f ter ie ! cincisprezece z i l e ! Şi în fie-care d imineaţă numărul lor se mă­reşte. A c e ! car! sunt t îrîţ î în cana le cu apă,

sunt repede , repede în locu i ţ i cu confraţ i proaspeţ i , proaspeţ i şi de o c o n s t i t u ţ i e si maî so l idă .

P ă m â n t u l pe care noî u m b l ă m este aşa dar s e m ă n a t de bacci l î o m o r î t o r î , inv i z ib i l ! şi v i !

Le sol que nous foulons est pavé de tombeaux.

Iată cu ce umple ţ i d-v. aerul, d o a m n e l e me le , a t u n c ! când , cu graţ ie , vă tîrîţî l u n g i l e dv. , trene , p r e u m b l â n d u - v ă când t i m p u l e superb , când florile se desch id şi z i m b e s c la soare, când un du l ce vânt de vară, un v â n t sec şi care vă gâd i lă în m o d p lăcut p i e p t ă n ă ­tura ridicată de la spate , suflă, saü m a ! b ine se p l imbă languros împrejurul nos tru . A l t ă dată când vă m u l ţ u m e a ţ i să purtaţ i puf şi fulg!, rochi i l e d-v. nu ofereau n i c l u n i n c o n . v e n i e n t , pentru că d-v. înmagaz ina ţ i a tunc î spec ia l şi e sc lus iv p u l b e r e a în aces t e părţ i pufoase şi fu lgoase ale p e r s o a n e i d-v. As tă z ! d-v. facet ! ca de pu lberea care o r idicat! să nu profite de cât vec in i ! .

* * Şi ia să vedeţ i , ge.ntile d o a m n e , pană u n d e

merg savanţ i ! în această foarte serioasă ches ­t iune a prafulu! după strade, la care eü am crezut uti l să ataşez coada rochi i lor d -v .

D . Manfredi , pe care l 'am c i ta t m a l sus , preconisează , în afară de trena d-v. a care! modă poate înce ta dintr'o zi în alta, supri marea abso lută a maturatu lu i s tradelor . P l â n ­ge ţ i v o î iub i ţ i măturători , eroică armată a Iu! Brătescu şi Orbescu ! A r m a voas tră le gendară nu va mal fi pe s t e un s eco l d e c â t un v e s t i g i u is toric , ca şi h a l e b a r d e l e din e-vul m e d i u , ca şi puşt i l e cu c r e m e n e ale stră­moşi lor noştri .

Muzeul din seco lu l 21 va construi de s i g u r o vitrină de onoare pentru a e x p u n e m ă tura l egendară a amic i lor de od in ioară a! m a r e l u i e l ec tor Pake .

Braţul care maniază mătura, este d u p ă z i ­se le aces tu î savant , un brat o m i c i d si e s t e o ruşine ca această pract ică barbară să fie încă în uz în z i le le noastre , când ig iena o-

cupă un atât de mare loc î n preocuparea o a m e n i l o r de şt i inţă. Jos mătura ! Trăiască p o m p a !

A mătura s tradele , fie cu mătura ordinară, fie cu această odioasă şi infectă maşină, care r o s t o g o l e ş t e praful în nişte adevërate valuri l u n g i şi groase , ca unde le de murdări i , este pur şi s implu a lua praful de p e strade şi a'l s e m ă n a în nasul , în gura, în p lămâni i , pe p ie lea şi p e v e s t m i n t e l e trecători lor . Mi­crobi i u m p l u b u z u n a r e l e noastre şi m o a r t e a nu î n t â i z i e de a n e vizita.

V e d e ţ i a c u m , de l i c ioase purtătoare de ro ­chi i cu coadă, că, prin s impla şi i recuzabi la teor ie pe care v'o e x p u s e i ü în scurt , d-v . jucaţi în real i tate , rolul n e n u m ă r a t e l o r şi mişcătoare lor mătur i , mături cr imina le , p ier­derea g e n u l u i o m e n e s c , dacă nu vë ve ţ i h o ­tărî să recurgeţ i repede la r e m e d i u . Jos ro­chi le cu coadă ! Jos măturătoare le !

D e a l tminter i , dupe m o d e s t a mea părere, coada de la rochï nu este nici un lucru e-l e g a n t , nici c o m o d şi câte o dată e chiar per icu los , probă ó d o a m n ă din z i le le t recute care, v o i d să treacă strada p e b u l e v a r d , s'a î m p e d i c a t în trenă, a căzut şi ş î-a rupt u n pic ior .

C u toate acestea , atât cât 'mî-e p e r m i s să vë doresc b ine le , eü nu vë urez , c o c h e t e purtătoare de trenă, nici cea maî mică n e ­norocire , nici cea maî mică pedeapsă , ori cât de infimă ar fi ea.

E m i l A. F r u n z e s o n .

STROIE CORBEANUL DE

A L . E X A N D R U L A Z A R E S C U L (LAERTIU)

PARTEA A DOA

II. Lectr i ţă amabi lă !,.. N u ! b u n u l rneü l ec tore . — N u m a î un

scri i tor i p o c o n d r u şi rău nărăvi t c u n o s c e ü , care îşi to t crea i lus iunî despre ar t i co la sëï de Cronica sëptëmâneï (maî gre ï de cât

teascuri le din cari ese foaia Românul) v ë -zêndu' ï alături cu pepteni ï , p o m e d e l e , a p e l e şi mul te alte une l t e de toa le tă a graţ ie lor bucureş t ene .

Şi are încă aspiraţium acest straniu şi bă-trân s i lean, măcar că osu l spinare! sale pre senta d'acum o inc l ina ţ iune de maî b ine de

I 90 grade. E ü , b i s t , n u p o t măcar pregus ta deii-

c ie le aceste i g lor i e e b d o m a d a r e , ceea ce ar fi un act de mare caritate .

Tr i s ta formă a scriereî m e l e stă rebelă la ; toate aromele de fraseologie ero t i că .

La mic i le cercări, ce am c u t e z a t să fac pe ici, pe co lea , mi s'a i m p u t a t mai ântê ï paterni tatea une i s p u z e de copi i , şi a p o î pleşuvia , ceea ce mărturisesc şi eü , este cu l ­mea disgraţ ie î la bărbaţî şi o e n o r m i t a t e pentru sexu l f emeesc . — Inch ipu i ţ i -ve p u . ţin o damă p l e ş u v ă

N u ' m ï a rëmas decï decâ t calea b iser ice î

J (pe care, m u l ţ u m i t ă D o m n u l u i , s u n t 'des tu l de îna intat ) şi scrierea aces te î opere de e v l a ­v i e , pe care am întrepr ins 'o pentru ispăşirea păcate lor .

A d e v ë r a t anacoret al sărbători lor a m o r u -luî, la cari a m fost invi tat n u m a î de c â t e - v a ori ( in trecut , b ine în ţe l e s ) , m'am r e s e m n a t la m o d e s t a aspiraţ iune către speculăr i le m e -tafisice, despre cari mi se pare că v 'am dat la î n c e p u t o mică p r o b ă .

D o r i n d însă să fondez o şcoală a m e a propie şi lăsând la o parte şi însuş î n u m e l e mari lor bărbaţî ce n'aü apucat a scrie încă n i m i c (din care cauză istoria păstrează asu-pră- le o venerabi lă tăcere ) , fie-cine î n ţ e l e g e că n u mă p o t servi de cât de material i n ­d igen .

A m d'acum la î n d e m â n ă ceva pentru psi-chologiă şt logică, precum Iacob N eg ruzz i , T . L. Majorescu, Michai l A n a g n o s t i şi G. T . Brăt ianu, (orator fluid şi impalpabi l al par lamentu lu i ) ; însă cât despre morală şi teodicea, d'abia es i s ta c â t e - v a î n c e p u t u r i în Trompeta Carpaţilor, Tresa şi Vocea Bise­riceî. N e v o i t sunt dară së maî aştept , or cât m ë tentează aureola acestui fel de g lor ie .

Pentru acum, më grăbesc a s p u n e d e m ­nulu i m e ü lec tor ce s'a î n t â m p l a t lui S t r o s dupe însurătoarea sa, care, precum se scie , nu a fost t o c m a i aşa de vo ioasă .

F i ind dintre partizani înfocaţ i ai l iberu lu i arbitru, n'am nic ï o îndator ire personală c u m şi ce fel se î n t ê m p l a s e ca această căsătorie să se facă în niş te cond i ţ iunt de favorab i l e păc i i conjuga l i , n ic ï daca ace le p o s o m o r i t e prevest ir i căta n e g r e ş i t să -aibă o înrîurire acupra încl inări i unuia către a l tul saü cât era să dure.

T o a t e acestea p o t da mater ie de p r e o c u -paţ iune numaî acelor spirite cari c u n o s c parţ ic ipaţ iunea fatalităţi i saü ursitei în nas-cerea o m u l u i şi în boldul fapte lor sale .

E ü mărtur isesc şi afirm această credinţă că o m u l es te aşa pentru că nu es te într'alt fel. Mi se pare decî că am stabi l i t într'un m o d p e r e m p t o r i u pl inul arbitru u m a n .

N u merg maî departe cu e x e m p l e l e , căcî ace ia cari nu vor să recunoască aces te ade vërurï in tu i t ive , p o t găsi mater ie de c o n t r o ­versă şi însuş î în ver id ica şi învedera tă u r ­care la cer a profe tu lu i E l i e , înăl ţare cu atât maî neconte s tab i lă cu cât se şt ie că profetul chiar 'şî-a aruncat de a c o l o cojocul d i s c i p o ­lu lu i seü E l i s e ü spre suvenir .

N u s'a aflat oare în Franţa un m e m b r u al ins t i tutu lu i , şi a n u m e E r n e s t R e n a n , care să cu teze a scrie lucrur i cu to tu l în contra ce lor ce crede la noî m a i o r u l P a p a z o g l u ?

V e d e ţ î ce va să z ică spiritul de c o n t r o ­versă !

S e în tâmplase dară ca n e m ţ i i să intre în ţară, fără ca S tro ie să fie el cauza. Se maî î n t ê m p l a s e ca patru d o a m n e din clasa b o i e rească, pentru petrecere numaî , să se lase înso ţ i t e la mănăst irea T i s m a n a d e patru ofi-ferï austriecï . S e maî î n t ê m p l a s e în fine ca între aceşt î ofiţeri să fie u n u l cu care Stroie avusese maî 'nainle o mică n e î n ţ e l e g e r e .

P â n ă aci s'ar putea z ice că toată astă strania co inc idenţă venia prin mij locirea fa ta l i tă ţ i i ; dar u n d e fatal itatea se dă cu totul la o parte spre a remane un s ingur cuv în t de v o c a ­bular, este în faptul c u n u n i e ï lui Stroie .

A c e s t fapt era al seü ; era resultatul unuî

act spontaneu de voinţă prin apercepţiune şi reflexiune în raport cu o a'tă fiinţă raţiona -bila şi despre care avea o consciinţă dobân­dită.

' ' C ine îl punea să se însoare ? Dec î , toate câte i s'aü î n t î m p l a t sunt con­

secinţă logică necesară şi virtuală a liberu­lui' arbitru.

încă o dată dară, n'am de ce expl ica c u m un. caracter concen 'rat , m e l a n c o l i c şî ap l e ­cat spre m â n i e ca al sëu , s'a p u t u t î m m l ă -dia la cer inţe le atât de contrare şi atât de i n c o m o d e ale căsătoriei : c u m , avênd de m u l t

format în capul seü p lanul une î conspira^

ţ iun î cutezătoare în care, spre a reuşi , a d e ­sea nu ajung întrege le noastre facultăţî , s'a maî p u t u t încurca într'o luptă de t o t m o ­m e n t u l deschisă în contra femeeî , care, ca şi A n t e u , de câte ori o culci la p ă m e n t , de atâtea ori se ardică maî forte de cât no î .

T o a t e astea le-a făcut Stroie pentru că aşa a vo i t , şi pentru că une -or î facem lu crurî de ace lea de cari maî târziu n o i î n ş i n e d ă m din umer i .

Se apucase de promise se Sofiei că o va face soţ ia sa, şi aflase de cuv i in ţa să 'şî ţie c u v ê n t u l . La acea e p o c ă , ţara noastră era înapoiată sub raportul egali i împărţir i a drep­turi lor în tre bărbaţi şi femei , şi un flăcăian­dru s ă n e t o s , b ine format şi v i g u r o s , o d u c e a reü de tot cu viaţa. N u era loc : căta saü să se însoare şi să rëmâie creştin saü să treacă Dunărea şi să figureze printre e u n u c i i S u l t a n u l u i or ai vr 'unui paşă cu trei tuiurî .

S tro ie preferise a r e m a n e în turma cre­d inc ioş i lor şi a se c o m u n i c a regula t în ce le patru posturi de peste an. Se însurase peratru că toţî se însurau, şi îşi iubia nevasta pe atât cât un caracter ca al său era pr imitor să as­cu l te o r i turnelă de a m o . cântată o v iată întreagă pe aceeaşi coardă.

III

La Drăgoeş t i , mal m u l t de cât or unde aiurea, natura a împrăşt iat cu l iberal i tate gra-ţ ie le pe i sage lor şi a pus armonia u n e i fericite

c o m b i n a ţ i u n î de de luşur î de toată forma care se desfăşură din pântece l e unui co losa l m u n t e din faţă.

Eraü v in i şoare de apă, şerpuind pe un pat de petr ice le , mărgin i t de o g ing ia de iarbă fragedă şi moale , ce te invi tă s'o pipăi . Eraü tufe mici cu o formă rotundă şi cu fol p ü n e de un suc v i g u r o s cari, aruncate icî , c o l o prin­tre verdele d e smaragd al dealuri lor , păreau atâtea buc le c o c h e t e încadrênd fruntea stră­luc i toare a une î t inere fecioare ce tresaltă la contactul une î pr ime sărutări ; saü , dacă voi ţ i maî bine , păreau atâtea a l u n i ţ e aşezate de g e n i u l frumuseţ i i , când lângă u n g h i u l graţ ios al une î gur i ţe de mărgean , când la vêrful une î sprâncene , de o arcuire del i c ioasă, când în fine pe un gât de o< a lbeţe şi o rătunjime de nedescr i s , ba însuş i s c o b o -rînd încă pe un s in de crini, sacrul locaş al îmbetăr i lor v i e ţ e î noastre şi s tâncă eternă a păcatulu i , u n d e s'aü prăvăl i t atâtea v ir tuţ i imacula te ale părinţ i lor Biser ice l .

E r a ü acestea şi încă alte m u l t e frumuseţ i ce n u m a î reg iunea muntoasă a ţereî c u ­prinde . Dar n imic nu reuşia să atragă aten­ţ iunea junei măritate : toată fiinţa eî in te ­lec tua lă era absorbi tă întru a c o n t e m p l a pe stăpânul ce'şî a lesese .

P e r z ê n d u - s e d u p e densu l , îl urma în toate mişcări le luì , aşa p r e c u m un copi l sfios se ţ ine de pu lpana m a m e i sale .

Sofia n u maî era în Craiova lângă m a m a sa, l â n g ă atâtea rude şi c u n o ş t i n ţ e U n vîr-tej o s m u l s e s e din mij locul p e n a ţ i l o r p r o ­tector i ; un şir de în templăr i n e a ş t e p t a t e trecuseră ca un joc de u m b r e pe d inaintea sa; o că letor ie penib i lă întrepr insese prin munţî , în care susp ine v i o l e n t e şi fără vr'o cauză v e z u t ă îî sugrumaseră de maî m u l t e ori respiraţ iunea : în fine, se c u n u n a s e în T i s m a n a — de aceasta îşî aducea bine a m i n t e — ş i a c u m se afla lângă un o m p o t e n t , care c o m a n d a la o sumă de alţiî, în faţa căruia n u se s imţia atât de mică , atât de s labă, în cât dacă nu era sdrobi tă la t o t m o m e n t u l , cauza era n u m a î că el nu vo ia una ca a-ceasta.

A p o î aces t o m era june şi a v e a pentru densa , când t impul î l permi tea , priviri a tât de dulci şi atât de b lânde , în cât, şi p ă g â n de ar fi fost, ea n'ar fi p u t u t rezista a t r a c -ţ iune î ce s imţia p e n t r u densul .

A c e s t s i m t i m e n t n u era un amor ca or-care ; ba încă susţ inea că nu putea fi un a m o r .

E l o lua d'o m â n ă , alte ori de a m ê n -d o u ë , şi o privia atât de în frăgez i t , în <~ât ea se s imţia că nu maî p o a t e vorbi , că se topeşte din ce în ce , că sufletul îî trece în -tr'al s ë u , şi că sboară de o dată în braţele luì , atrasă de o putere secretă , de u n d e nu s'ar maî des l ipi nicî o dată.

(Va urma)

C R I M Ă

Zice-o lege omenească, Lege veche şi 'nţeleaptâ :

Ventru crima cea mai mare Moartea e resplată dreaptă.

<Dar când cei ce nasc în viaţă Moartea rând pe toţi îî paste,

Poate fi maî mare crimă Ca aceia de a naşte ?

loan Sărăţeanu

I N D O E A L Ă Aşi voi să cred în t ine

T îneră c u m eşt î , frumoasă. . . Inima'mî să 'ndeamnă, u i te

Să t e 'n t împine vo ioasă .

Z îmbetu ' ţ î e-aşa de dulce , O p o e m ă 'ţî e privirea,

Intr'adins în t ine par'că îşî alese l o c iubirea !

Nuş 'ce farmec fără s eamăn , C u parfumul dintr'o floare,

D i n făptura ta pătrunde Şi te face robi toare .

O ! u i ta-m'ar suferinţa Care încă nu-î pîerită!

Aşi vo i să uit o carte D e atâtea ori cet i tă .

Dar e cartea a m i n t i r e ! ! Cât de v e c h e , are pagini

C e trăiesc neş terse 'n m i n e C o m u l ţ i m e d e i m a g i n i !

C u m să cred a c u m în t ine C â n d te v ë d într' însa par'că

O scrisoare ca s'ajungă T r e b u i e să 'î pui o marcă :

Ca s'ajungi pân'la iubirea In imeï ce se dă'ntreagă

T u ai marca de f emee , Ş i - o femee 'mi-a fost dragă !

A m iubi t -o ca p e v isul Cel m a i s c u m p al t inereţe i

S o c o t i n d u - m i - o tovarăş P â n ă la amurgul v î e ţe i ;

Dar nic i zorii b ine încă N u trecuseră p e zare

Şi s imţirea e i , — s c î n t e e , — S e p ierduse 'n depărtare !

Ea f e m e e , — t u f emee , C u m v o i e ş t i să cred în t ine ?

Dacă toate trec, 'mi e frică D e a c u m a şi de m i n e . . .

Ştiu e ü ? m'ai iubi s tatornic P o a t e t o c m a i tu , m i n u n e ,

Iar e ü amăgi t , cred inţa T o c m a ' n t ine n u m i - o i ü pune .

N u ! iubirea n u mai pr inde Rădăc ină nec l int i tă ,

într 'o in imă bo lnavă , D e ' n d o i a l ă otrăvită !

B ă d u l e s c u - N i g e r .

E linişte, doar nucul scoate Ca şi atunci freamăt din foï, Când umbra lui încăpea tojite Diu lumi ilusii pentru noi.

Te-ai dus, ş'a morţii tristă pace In jurul meu pe veci s'aşterne : Cadavrul dragostelor zace P'un pat de vestejite perne.

Iu pieptu-mi se ridică-o cruce ; Jeleşte doru-al morţii cânt, Ilusia-mî cernită duce Iubirea stinsă în mormânt.

E linişte, doar nucul scoate Ca şi atunci freamăt din foi, Dar morţii cine oare poate Aduce viaţa de apoi?

N'aud, nu ştiu, nu vëd nimica, De cât a dorului jelire, Ş'o cruce care se ridică, In pieptul meü p'a mea iubire !

A n n a Ciupagea.

P DA IAMA'N FERICIRE Et vous que flatte un sort prospère, Pour en jouir, modérez vous, Car même dans un grand verre Il faut boire à petits coups.

( Beranger)

N u da ï ama'n fericire, N ' o gus ta aşa de -odată , Căc i şi ora de mâhnire V i n e , v i n e nerugată . N u da iama 'n fer ic ire ;

Gura chee i n'o opreşte , N i c i fereastra ta închisă ; E a prin aer călăreşte N e v ă z u t ă , dar decisă. . . N u , n imica n'o opreş te .

G u s t ă dec i mai cu înce tu l A n o r o c u l u i tău parte ; Iată al v î e ţ e i t o t secretul , Iată c u m e scris în c a r t e : — G u s t ă , însă mai cu înce tu l .

Fată ai spre sărutare, Cred, căcî tenăr e-al t eü s â n g e ; T o t u ş i jarul de i prea mare , D o r u l repede se 'nfrânge Şi rëmâï c u - o sărutare.

N u bea v inul , dar îl soarbe Picărură-picătură ; N u m a i suf lete le oarbe, L a c o m i i îl toarnă'n gură. . . V i n u l hun înce t se soarbe .

EE VISTA

A ï avere , o păstrează, Dar sgârcenia o lasă ; P e sërmanï ajutorează, C u pr ie ten i stă! la masă. . . Jâtă-averî c u m se păstrează.

Şi din toate gustă , gus tă T o t încet ; căcî v ine o v r e m e C â n d mult dulce te desgus tă . De-aşa vremur i mi te t eme . T o t c u ' n c e t u l gus tă , gustă !

Pi: tra (A 7.) GBJGORE BT LAZTT

I N V O C A R E Ci u n d e eşt i ? Arată'ţ î z îmbirea 'nvietoare P u t e r n i c u l e Bine în vec i tr iumfător ! S t rëba te , ca prin nouri , o rază de la s o a i e , Ş i l u m i n e a z ă 'n ?uflet pe cel necrezë tor !

A j u n s - a m şovăe ln ic î in veacu l trist de luptă In care unii p'alţi u m b l î m să ne sdrobim, C r e d i n ţ a - n e în t ine a m e n i n ţ ă - a fi ruptă Arat-o l u m i n o a s ă , a c u m când ne 'ndo im.

Dev iza ' ţ î de pr inc ip iu nepier i tor susţ ine, Innal ţă-ne mora lu l , aproape sdrunc inat In veacu l trist de luptă când rîndul nu maî v ine Să rîdă şi aceia ce sufer n e c u r m a t .

V e d e m la tóte -un capăt , contras te apoi în to te , Şi dupe n o a p t e ziua c'un soare ca ld , v o i o s . In cartea m u l t o r traîurî, ace leaş i se socoa te In rîndurî dese , negre , ce fac v o l u m u l gros .

N ic î capë t suferinţ i , nicî un contrast cu densa; D u l c ï bucuri î de -o c l ipă , lucir i de ideal , Vr'o notă neaşteptată de cântec , pe restrânsă Potecă -a v î e ţe î noastre din codu l social !

P u t e r n i c u l e Tiine, pe calea strâmtă care C o n d u c e la speranţă, ne fă un iocuşor; N e desrădăcinează d e c e p ţ i i l e - a m a r e D e s l e a g ă - n e în parte p r o b l e m a vi i tor.

Va fi odată'n l u m e acea împăc iu ire Acea regenerare p e care-o to t dorim ? T r i m i t e - o rază n u m a i din sfînta'ţî s trălucire Şi ne va da credinţă a c u m când ne 'ndo im.

R ă d u l e s c u - N i g e r .

LITERARA 233

Ce orbi sunt oamenii din lire, Când Fireî vor să se opue ! Aleargă dupe fericire Acolo tocmai unde nu e : Se luptă zilnic până mor Averile ca să 'şl mărească, In loc ca 'n sufletele lor Dorinţele să 'si potolească.

Th.. M. S t o e n e s c u

ŢIGANUL LA DRUM — Snoavă —

Isî luase ţiganul ziua bună de la nevastă, de la danci, şi plecase la drum lung cu desaga cu merinde la spinare. Dupe ce făcu vr'o douë-treï sute de paşi, ce-î veni să se maî uite înapoi la casă pană n'o coti la dreapta pe cale.

Când îşî aruncă ochii, ce să vază ? Un român tocmai intra în casă la el. Se întoarse ţiganul repede înapoi să

vadă cum şi ce fel, şi ajungând lângă casă. se apropie de fereastră şi se uită pe furiş înăuntru.

Să-î vie ameţeală ţiganului şi maî multe nu când vëzu ce vëzu : românul îl săruta nevasta şi nevasta săruta pe român.

Lăsă ţiganul dăsaga jos ca să în­tre în casă şi să facă bătaie mare, dar, înainte de a pleca se maî uită odată, şi uitându-se dădu cu ochii la brîul românului de un cuţit mare.

Atunci îşî luă iar dăsaga de jos, o puse la spinare şi plecă la treaba luì zicênd :

— Aoliu ! fi-mi-r'aï tu al dracului, vere, mare noroc avuşî că am plecat la drum.

Dumitru Stäncescn.

DON GULICĂ SAU

P A N T O F I I M I R A C U L O Ş I Comedie- vodevilă în 4 acts si un tablou

— Manuscript inedit — d.e . A - l e s s a n c L n a . I D e p & x ă / t e a - n - u .

(Urmare)

S c e n a X V I I

GULICĂ cântă. Aria No. io

Sărman copil, ce prost maî eştî, Oe nerozii stai de vorbeşti ; Să nu pocixi eu e zice ba ? De nu voiü vrea a më 'usura??? O ! Mne-am zis, Gulică ştie, A sări sus peste prostie ! Vai de acela ce banî posede, Şi câte le vede toate le crede ! Eu să ain banî aş şti ce-aş tace, Aş şti ce mie şi lumi place.

(Zărind pantofii de lac aï lui Ghiocel).—A ! iată pantof i n o u î puşi n u m a î de d o u e orî, o ce frumoşî sunt ! şi ce bine mi-ar veni ! to t am jurat e ü ca sa 'mî agonisesc to t fără banî, vo iü lua aceşt î pantofi (î i iaşi'Îbagăsubgheroe) am cu ce să merg Ia ange lu l m e ü ! Suf letul m e ü , N e t a .

S c e n a X V I I I (Cor de zidari intrând ; înainte Ghiocel)

Aria No. u

Să bem să ne veselim, Toţi cu toţii să jucăm, Cerului să mulţumim, Pe Domnul să lăudăm, Carta noastră 'Ï căutată, 'N lumea 'ntreagă preţioasă, Prin şcoli nalte desvoltată, Oraşelor drăgăstoasă. Mistria să ne trăiască Şi ciocanu de la brîu, Ele fac să izvorască Banii cum curge un îîii ; Aî să bem să cheltuim, Ce astăzi am adunat ; Aide bine să trăim Să dăm tot ce-am câştigat.

Ghiocel.—Vë m u l ţ u m e s c , dragii mei meşteri , î m î pare b ine că merge ţ i aşa de iute cu zidăria.

Gulică.—Adio G h i o c e l , m ë duc fiind că astâ-zî n'am mâncat n imic .

Ghiocel.—La revedere , Cul ică , î ţ î p lace c u m cântă zidarii ?

Gulică.— La revedere , la revedere , î m î pare foarte b ine că m ë iubeş t i (ese).

(Cortina cade)

A C T U L II

S c e n a I (Teatru înfăţişează în stânga casa dascălului Pă­

truşcă, în dreapta se vëd ziduri ce oferesc planul ca­sei cea nouă, zidarii lucrează, salahorii unii duc var, alţii cărămidă. Toţi cântă aria următoare :

Aria No. i

Lucraţi, lucraţi băeţi. Cu grabă cât puteţi, Aici ca să sfârşim, Alt lucru să găsim, Mistria răzuiască Tesla ciocănească, Zidu să sporească, Să nu ni să urască ; Avem a lua bani, Să nu fim bădărani, A nu ne sili Curând a isprăvi. Lucraţi, lucraţi băeţi. Cu grabă cât puteţi, Zidu s'ardicăm Şi cinste să ne dăm. Diseară-o să jucăm, Să bem ş'o să cântăm C'aici e ospăţ mare, Logodna în serbare. Socrii şi cu nunii Poftesc toţi nebunii La ospăţul lor. Pe noi mai bine vor Să fim în veselie, Cu ei la nebunie ! Căci socru e zidar Şi nici n'avem habar Că n'o să fim chemaţi Prea bine ospătaţi !

S c e n a II

(Ghiocel alergând din casă să 'mpedică d'un lemn. Dascălul Pătruşcă îl urmăreşte. Toţi zidarii s'adună pe lângă dânşii.

Pătruşcă.-—Stăî aci, ido l e . Ghiocel.—Iartă-me, tăicul i ţă . Zidarii.—Iartă'l, iartă'l. Pătruşcă. — Să'l ert, vez î b ine , cu a s e m e ­

nea ertărî mi l'ara pus în cap; auzi ţ i d-stră vorbă ca asta să să 'mpotr ivească a lua de so ţ i e pe aceea ce păr inte le seü îî p o r u n c e ş t e .

Ghiocel.—Cine v'aü spus aces te n e a d e v ă ­ruri, tată ?

Tătruşcă. - Pr ie tenu l teii, fiul p o s t e l n i c u ­lui Scoarţă .

Ghiocel.— O ! G u l i c ă ! s ërmanu, el v o e ş t e să m ë scape de . . . . (plânge)

Păt; uşcă. — P o f t i m nu e adevărat vorba m e a ! a... copi l desfrânat, o î s coate eü la l u ­m i n ă iar falanga, de nu ţ î - o î trage taman d o u ă sute la tălpi , să nu maî fiü e ü dască­lu l Pătruşcă .

S c e n a III

Kir Mistrie (vine iute prin uşa din fund). Daţ -zor băeţt , lucraţi cu t e m e i ü (dă oeol zidurilor) în partea asta mi se pare că n'aţî mesurât bine , să n u ui taţ i l u n g i m e a şi l ă ţ imea .

Vătruşcă.—Mi se pare şi mie , vede ţ i fra­ţi lor ca lărg imea să fie cât l u n g i m e a , şi fe restrele să l u m i n e z e bine . (zidarii rid cu hohot)

Mistrie-.—Eî, n e n e cuscru le , diseară l o g o d im pe G h i o c e l , negreş i t .

Pătruşcă.— D e s igur, am p o r u n c i t să pre­gătească ce le t rebuinc ioase pentru ospăţ , să m o b i l e z e casa, să i n v i t e pr ie teni , să aducă o pereche de lăutari din cei maî bunî .

SMistrie.— Prea b ine , dar să v e d e m că ti­neri i n ic î nu s'aü v ë z u t până acum.

Pătruşcă.—Cât despre fiü m e ü , fiî s igur că pr imeş te cu braţe le desch i se această căsătorie-

Ghiocel. — Ca să m ë s u p u î vo in ţe i păr in­teşt i numaî .

Mistrie.—Care va să zică, d - ta n ic î n'aî avea gând de însurătoare , când părinte le nu te-ar îndatora .

Tatruşcă.-.—Lasă'l frate, ce intri în vorbă cu el.

SMistrie.—Më iartă, d-le dască le , el e orni c u cop i i î n'aş intra n ic î o dată în ast-fel de vorbă .

Ghiocel. — Om ! dar sufer frăţioare maî g r j z a v de cât u n d o b i t o c .

aMistrie. — T o ţ î suferim, frate. Ghiocel.—Ce fel ? V ë bate şi pe d-voastră

c i n e - v a ? (Pătruşcă necăjit se plimbă pe lângă zi­dari).

Mistrie.—Dar pe d-ta te bate ? Ghiocel.—Mie n u 'mî e ruşine să s p u n că

d'abia scăpaî din mâini le tatălui m e ü , (Se as­tupă la ochi).

Mistrie.—Maî auzi î şi asta. Aşa , D a s c ă l e , baţî pe c o g e a m i t e o m u de casă ? d - lu î copi l e?

Pătruşcă.—Ce asculţ i , măî frate, la v o r ­be le luì; n u vez î că e necăj i t?

Ghiocel.—Da de ce s u n t necăji t ? nu m ë căzniş i d-ta până a c u m pentru că ai auzi t de la Gul i că că e ü n u pr imesc a më î n s u ­ra ? In adevër , când ar fi despre m i n e nic î nu m'aşî maî gând i la această împrejurare .

Mistrie. — Despre t ine ? Va să zică eşt i îndatorat .

Ghiocel,—îndatorat, vez î b ine ! îndatorat cu dargale.

Mistrie.—Fii p e p a c e ; d'acum îna inte nu ţi se va maî face nic î o silă d'acestea.

Ghiocel.—Sărut mâin i l e , tată boerule ! Mistrie. — (către zidari) A i d e m , băeţî , c'a în­

serat, l u a ţ i - v e u n e l t e l e , că aicî n u m a î a-v e m nic î o treabă.

Pătruşcă.—(alergând de la un colţ al zidului). Ce ? ce ? nu rëmân aci ca să serbăm cu toţ î l o g o d n a ?

Zidarii. — N u m a î poft i ţ i să fim.

Mistrie.—Nu se va face nic î o l o g o d n ă ; contractu l căsător ie i nu este ca si al z idă-riei. E ü nu v o e s c să pr ic inuiesc î n s u - m î n e ­noroc irea fiicei m e l e . Sërmana ! fiica mea n'a luat o pa lmă până a c u m de la mine . Më mir, d-le Dască le , p e n t r u ce intrebuinţe2Î a-tâta rëutate nesoco t i tă ; fiî încred inţat că dacă nu te ve î lăsa d'această arîtă purtare, o să'ţî pierzî copi lu l , saü că '1 n e b u n e ş t i , sau că'l of t icezï . R ë m â ï sănetos .

Pătruşcă.— (către Ghiocel). G h i o c e l ! Ţ i - o î arăta eü ! (către Mistrie). D- le , n i m i c nu î n n e ­b u n e ş t e pe o m m a i m u l t de cât mânia cea peste mesura , aceasta pe î n ţ e l e p ţ i 'î face n e ­buni ! Depărtează , te rog , această p a t i m ă -s c u t u r ă - t e de acest v i ţ iu pr imejdios . T e pof­tesc că diseară să vi î negreş i t la mine . T e rog a s e m e n e a a porunc i zidari lor ca să gră­bească lucrul , m â i n e să v ie de d iminea ţă .

Mistrie.—Sluga, Dascăle; diseară v i ü d e si-gur cu fiî-mea.

Pătruşcă.—Mulţumim, (Mistrie ese).

Scena IV Dascălu Pătruşcă singur, apoî Ghiocel

Dască l ! învăţat ! ves t i t în toată m a h a ­laua ! lăudat de persoane le ce le maî n o b i ­l e !... O ! sânge le î m î fierbe prin v ine ! un n e a s t ê m p ë r g r o z a v m ë s tăpâneşte !.., un Kir Mistrie; un moj ic ne'nvăţat , un meş te şugar să dea p o v e ţ î unui dascăl ! unui c c g e a m i t e învăţat ! să s 'amestece el în felul traiului m e ü ! auziţ i a c u m a na ! să nu 'mî tratez e ü fiul după c u m m ë tae capul ! ce 'mî pasă mie dacă fata lu ì n'a mâncat până acuma nicî o palmă ! Şî ce asemănare p o a t e fi î n ­tre un fiü de dascăl şi între o fată de z i ­dar ? F i u l m e ü es te crescut cu ochi î pe fo­ile cărţilor, şi fiica lu ì es te crescută cu o-chiî pe m u c h i l e căramizelor !! Mare nepotr i ­vire, şi cu toate acestea , pare că nu p o t a 'mi sch imba hotărîrea ! Zidarul aces ta are bani , el are o s ingură fată, toată starea va fi a eî, va fi la G h i o c e l , va fi a luì Patru ş c ă ! ! l F r u m o s ! v o i ü lăsa dracului a tunc i această meser ie s g o m o t o a s ă ! E ü şi fluì m e ü

locu i tor i i u n u i apar tament măreţ ! v o m gusta fericirea, v o m adormi în desfătări ! v o m d u c e în sfirsit o viaţă al căreia suflet va fi ba­ni i ! T o a t ă mahalaua a tunc i va fi surprinsă de mirare pentru schimbarea soarte î m e l e ! D i n dascăl , Tot d'odată b o e r i ! din învăţător al copi i lor , to t d'odată porunc i tor al bărba­ţi lor ! ! ! Ce frumoase închipuir i ! ce fericite minute sunt ace lea când o m u l se află în ur zirea fericireî sale ! cu atât mai m u l t pe când este în stare a d o b â n d i ob i ec tu l dorin­ţe lor sale ! Dar iată d a m e l e inv i ta te v in; cel d' întâiu care aleargă, este Ghioce l . Sër -m a n u copi l ! tu iubeş t i învăţătura ! aşa o i u b i m to ţ i , până când a jungem a o întrebu­inţa şi la faptele ce le mal ur îc ioase !

Scena V Ghiocel.—Taică, te rog să 'mî dai ertare ! Pătruşcă.—Te ert, dar cu o condi ţ ie . . . . Ghiocel.— S u n t supus v o i n ţ e l o r păr inte lu i

m e ü .. Pătruşcă. —Să Ï cel maî vese l astă-seară,

să î n t rebu in ţez i o purtare de fiü de o m î n ­

văţat , auz i tu-m'a î ; ba nu , a fi vese l d o v e d e ş t e u n o m d e rînd ; fiî ser ios , v o r b e ş t e din când în când câte o vorbă cu ton îndesat şi bagă de seamă asupra ce lor ce ve î vorbi să facă intipărire o a m e n i l o r ! S'aducî în sfârşit to ta adunarea în stare a murmura ! a z ice uni i altora : adevărat o m învăţat , adevërat fiü de dascăl !

Ghiocel.—Prea bine , tată v o i ü face toa te după g u s t u l d-tals ; dar te rog să 'mî spui ce haine să pui ?

Pătruşcă—Fracu ce ţi-l 'am luat la Paştî , l egătura la gât , cu c ipic î de lac.

Ghiocel.—Vrei b ine , taică, v o i ü face toate după g u s t u l d-tale, dar te rog să 'mî spui , ce să zic când v o i ü intra pe uşe ?

Pătruşcă.—Më m u l ţ u m e s c foarte m ul t a-ces te întrebări , fiul m e ü , aceasta es te datoria u n u î copi l a 'ntreba despre toate pe păr in­te le seü ca şi ucenicu l p e mais tru său. A s -c u l t ă - m e tată : când ve î intra pe uşe , căută­turile să 'ţi fie a ţ intate la fata lu i Mistrie , auz i tu-m'a î , ia-ţî pălăria din cap, p l o c o n e ş t e - t e pe la toţ î , apo î aşează- te lângă uşe saü lângă vr'un pr ie ten .

Ghiocel.—EI bine , tată, când v o i ü intra, trebuie să zic b o n s o c ?

Pătruşcă.—Nu, nu, tată, această vorbă e franţuzească, no î s u n t e m R o m â n i , v e i z i ce cu t o n îndesa t şi serios : cu p l e c ă c i u n e la boer i .

Ghiocel.—Prea bine taică, v o i ü face toa te după gus tu l d-tale , iartă-mc taică pentru că te las ; iată v ine adunarea , mă duc să m ë pr imenesc (ese).

Scena VI Aria No. 2

Pătruşcă cântă :

D'aşî putea ca să '1 însor Neavênd cu ea amor Aş face o faptă sfântă Căcî dragostea nu më 'ncântă. Astă fată de zidar, Mâine më va da afar' Pe fi-mëfl va înveţa A nu më mai respecta ; Dar dacă n'o va iubi, ïtëu amândouï vor trăi.

BEVISTA LITERARA. 237

Şi eri voiü fi respectat, Intru toate ascultat, Voiü fi stăpân peste stare, Ca în casă csl maî mare ; Toate eü voiü rândui, La toţi eü voiü porunci ; Saltă dascăle Pătruşcă Că gândul nu te mai muşcă ; Ce-aï dorit aï câştigat Ca un dascăl învăţat.

O ! dar mare calabalâc ( s e văd dame, tineri, bărbaţi trecând prin fund) m ë duc să 'î p r i m e s - , (se duce iute).

S c e n a V I I

(Un salon iluminat, înveţaţî şed formând im semi­cerc, în centru căruia dascălii Pătruşcă şade pe un scaun cu mătăniile în mână).

Dascălu.— Crez că buna vo in ţă a c inst i ţ i lor boer i îmï va trece cu vederea cu tururüe . Dascăl i i şi toţ î învăţaţ i i , p o c i d z ice , petrec o v iaţă cu totul filosofică.

Un înveţat.—Prea adevărat, lucru ce n u m a î pe aceste persoane n'a moleps i t .

Dascălu.—Aşa şi trebue , buna cuvi inţă cere ca să ne d e o s e b i m de cea-1-altà l u m e şi prin ce le de afară, precum ne d e o s e b i m prin ce le din lăuntru. Mul ţ i m'aü c u n o s c u t , n u m a i de pe ha ine , că sûnt un o m înveţat . Să v e d e că to t D - z e ü a lăsat şi aceasta ; cea mai bună recomandaţ i e nu 'şî poate da u n î n v e ţ a t de cât prin haine le şi a trul său.

Alt înveţat.—-Ai dreptate neică dascăle , c u toate acestea şt i inţa unora nu stă de cât în desgol irea frunţi prin povârnirea pălării lor, sorbirea aeru lu i pe nări ca pui î de b ivo l , şi agăţarea u n o r c ine ş t ie ce s t ic le băbeşt i la bieţi och i fără a fi orbi .

S c e n a VIII

KIR MISTRIE, NETA fiica sa.

Neta.— B o n s o a r ! (toţi complimentează). "Pătruşcă. — O, p l e c ă c i u n e , p l ecăc iune , cu

p lecăc iune ne î n c h i n ă m şi d-tale Mistrie şi cocon i ţ i d tale .

oMistrie. — S l u g a dvs . , dar ce maî faceţî. s u n t e ţ i sănătoş i ?

Pătruşcă — Slavă d o m n u l u i , până acum s u n t e m bine (întinzéndu-ï un scaun) ia pof t im şezi; ori voeş t î pol i t ică?

C \ e t a . — D - l e Pătruşcă , dar d-1 fiul d-vs . , nu v o e ş t e a ne onora cu prezenţa d u m i s a l e în cercul nos tru ?

Pătruşcă.—De ce n u , draga mea , c ine ş t i e c e c o m p o z i ţ i i nu l'o fi er tând să v i e , c u toate acestea , ori cât de mare î i va fi l u ­crarea, pentru d-vs. va lăsa to t şi t rebue să v ie a c u m .

Neta.—Mersi, d Ie. Pătruşcă (aparte).—Ei, e l ! c u m mi se pare

mie , muke lea fa asta o să mă J o a c e na ! ca pe un urs, dacă o lua pe fiü-meü (tare). Më duc acum îndată să'l înş t i in ţez despre sos irea dvs. (întorcêndu-se către ceî-l-alţî) Cinst i ţ i i inv i ­taţi î m ï vor erta l ipsa pentru câte-va m i ­nute , (ese.)

S c e n a I X (Corul zidarilor se aude afară)

Aria No. j

Să jucăm, să chefuim Stăpânii să'nveselim, Vin rachiu ca să găsim Gâturile să lăţim. Să trăiascS kir Mistrie Piiceï noroc bun să'î fie. Tuturor poftim plăcere D'aicî scoasă-orî-ce durere.

CN^eta. - T a t u l e , calfe le noastre serbează maî b ine de cât no î această soarea, care pre c u m văd mi se pare a avea un aer foarte rece, un caracter p o s o m o r â t ce nu'mî prici-nueş te cea maî mică d i spoz i ţ i e d'à m ë lăsa dăsfătării , fie care. secundă, fie-care sch imbare de vorbe mă încarcă de desgus t .

oMistrie.—Şă vez î , fata mea , eü am făgă­duit dascălului Pătruşcă a te da soţ ie fiului său, şi această soarea a fost n u m a i pentru vederea voastră.

9

Neta (aparte) — O ! d'ar fi ace!a cu i am jurat credinţă . — Bine , tată, să '1 v e d e m .

(S'aude cor afară). S c e n a X

Pătruşcă.—Mă ertati , boier i i meî , pentru nesocot in ţa ce a m arătat a ve lăsa s ingur i un t i m p aşa de l u n g .

Toţî.—Nu e n imic , nu e n imic .

Pătruşcă.—(preumblându-se prin casă, caută ceva, dă din umeri, — a parte) I-a furat şi p a c e ; dar

cine, c ine să intre în casa mea cu aşa î n ­demânare ?

Mistrie.—Vine băiatu, n e n e ? Pătruşcă.—Vine, v i n e acum; când më d u -

se iü , îl găs iu c o m p u n ê n d o scrisoare către unchiü-seü ce se află căpitan în slujba Gre­ciei; t o c m a i o isprăvise, când un băiat de la l ibrărie veni să 'î ceară o carte tradusă de însuş i el din l imba grecească , şi pentru care a vorb i t maî alal tăieri să se t ipărească, ( a parte) Se v e d e că n'a maî găsit p a n ' o n ï Mi se pare că v i n e . - Da , d lor, trebue să vie .

Scena XI Ghiocel cu pălăria în cap, legat la gât cu un şer­

vet, în picioare cu papuci, intră ştergendu'şî fracu cu batista, apoi apărându-se).

Ghiocel.—(luându'şi pălăria face reverinţe) P le ­căc iune la boier i , (uitându-se la Veta îî face o re­verenţă. Toţî rid cu hohot).

Ghiocel.— (S'aşează pe un scaun lângă uşă) Şi nu'mï pare reü d'alt ceva de cât de ce să mi se î n t ê m p l e t o c m a i astă seară a c e s t p o ­c i n o g ?

Mistrie. — (ducêndu-se lângă Ghiocel îl apucă de mână) Dar ce ţi s'a î n t ê m p l a t , d- le Ghioce l?

Ghiocel.—Nimic. Pătruşcă.—Din trei perech i de c i sme d e

lac, no î , ne 'ncăl ţate , n'a găs i t o p e r e c h e barim.

Mistrie.—'I l e - o fi furat c i n e - v a .

Pătruşcă.—Nicî c u v e n t ; s l o b o d a intrare a t ineri lor în casă'î, î m i daü cele maî î n v e d e ­rate bănuie l i că această faptă s'a săverş i t de v r e - u n u l dintr'ânşiî ; B u c u r e s c i ü nos tru este pl in de a s e m e n e a şarlatani şi pungaş i ; el v in la băiatu a se folosi cu diferite î n ­văţături , şi in loc de recunoş t in ţă , iată ce roluri îî joacă. Sërmani ï b ieţ i înve ţa ţ î I aşa p a t t o t d'a una, s u n t g o n i ţ i şi p i s m u i ţ î pre­t u t i n d e n i ! !

Ghiocel.—Dar n ic î cravata pe care m i - a l c umpëra t o d'odată cu c ipic i l n'am găs i t -o de loc .

Pătruşcă. — Bine că nu ţi s'a furat şi minţ i le .

Ghiocel. — (Face un grimaz).

Un învăţat.—Numai aceasta nu se poate lua de n i m e n î .

Pătruşcă. — Şi când este m i n t e ce ne pasă, d-lor, de v o m perde niş te a s e m e n e a nimicuri .

Ghiocel.—Am m i n t e cât a s t ronomia de mare (toţî rid).

Pătruşcă. (către Ghiocel).—Du-te de conver­sează cu copi la neni Mistrie .

Ghiocel.—Conversai până a c u m cu m a m a N e a g a .

Pătruşcă, (încet).—Iţi poruncesc . Ghiocel.—Acum taică (alergă şi stând în dreptu

Neti, îî face o reverinţă). Neta.—D-ta eştî fiul d-lui D a s c ă l ? Ghiocel.—Aşa, cocoană , v o i ü să 'nve ţ a c u m

astronomia , m ë n u m e s c Ghioce l . Neta.—A ! ce frumos n u m e . Ghiocel.—Aşa, c o c o a n ă , ca şi m i n e , aşa e,

că sunt frumos ? ca G h i o c e l u când î m b o b o ­ceşte şi înf loreşte ?

Neta.—Ce să potr iveş te ! vë spui fără c o m ­p l i m e n t e că semănaţi' foarte b ine cu păr inte le d-voastră .

Ghiocel.—Aşa, c o c o a n ă , la toate 'î s emăn . Neta — M o n s i e u r G h i o c e l , ştii să joc i ? Ghiocel. — Şt iu cocoană , vrei să facem un

joc, să te bat eü cu basmaua împle t i tă până ţi s'o u m p l e palma de băş ic i .

Neta. - N u , n u , monşer , să danti v o i ü sä zic : po lca , cadril , vals .

"Pătruşcă, (care pân.;atuncî vorbise cu Mistrie a-lergă la Neti) .—Nu, nu , d'alde astea n o i nu o b i ş n u i m , aï v ë z u t d-ta vr'un dascăl jucând ?

U^Qeta.—Apoi d 1 nu e dascăl. Pătruşcă.—E fiü. Ghiocel.—Da, da, c o c o a n ă , s u u t fiü bun

dintr'o m u m ă . . . ah ! rëposata, D - z e ü s'o erte şi dintr'un tată (să şterge la ochi).

Aria No. 4

Ghiocel cântă. Scumpa mea mumă de ce murişi ? De ce aşa tenir më părăsişî. Tu de trăiai, astronomia Era 'nveţată, prin dărnicia Ce te făcea cea maî iubită. Tata voeşte să më însoare Aşa de ténër c'o fată mare Ce më iubeşte ca p'un bărbat Ce îî răpeşte un sărutat.

(Voind să sărute pe Neta, ea se împotriveşte).

Priveşte, tata, să 'mpotriveşte, Cu muncï amare ea më munceşte, Ziî să se lase, nene Mistrie, Frică de mine să nu'ïmaï fie. Că eu oî lua-o d'a mea soţie, Cu popi, cu nuntă, cu cununie.

Mistrie.—Neto, d- luî d'acum 'nainte este s o ţ u l d-ta le . Chiar astă seară preoţ i i m a h a la le î vor citi c u n u n i i l e , adu'ţ î a m i n t e că'mî-aî făgăduit 'o !

Invitaţii. •— Să trăiască, ce le dor i te dupe pofta in imei .

Pătruşcă.— P l e c ă c i u n e d-voastră , vë mul -ţ u m e t c pentru urare, rëmâiu îndatorat .

(S'aude corul zidarilor).

Aria No. j

NETA.—Taică, nu pot să më mărit C'un om ce-acum m'am întâlnit ; D-ta nu poţi a'mî porunci Pe d-luï eu a iubi ; Căsătoria nu e tocmeală E un nod sacru fără 'ndoială. Soţii petrec viaţa lor, Părinţii nu simt l'al lor amor. Dacă o fată are părinţi, EÏ nu'î posedă ş'a sale minţi ; Ba încă'î cer, casă cinstită Căsătorie nedespărţită ; Cum pot eu dară ca să primesc A minţi numai că îl iubesc, Şi-apoî virtutea când va sbura Voi cuteza à më apăra ?

Ghiocel.—Ştiţi că are dreptate , fireşte că nu p o t s'o iaü e ü p e d u m n e a î şi d u m n e a e i p e m i n e nevezuţ î , necunoscuţi, eî, c o m e d i e ! şt iţ i că'mî v ine să rîz.

Neta.—(a parte) O ! ce festă mi-a jucat ! o ! t rebue să'l în tâ lnesc negreş i t astă seară.

Mistrie — E î b ine , fata mea , pentru ce'mî aï făgăduit a îndep l in i vo inţa şi porunca ta­tălui t eü ?

Ghiocel. — (a parte) P e n t r u că nu chiama pe n i m e n î G h i o c e l . — (tare) Şi ţî-a făgădui t aï?. . . P t u ! ce păcat mare ! N u ' m î ajunge m i e tur-burarea ce'mî pr ic inui se p ierderea c ipic i lor ! De ! pof t im a c u m încurcătură ! Pe l egea mea , nu maî p o t de bucur ie !

Pătruşcă.—(încet către fiii-seu) Eşt î n e n o r o c i t dacă nu te veî înso ţ i cu această fată, (tare către Neta) Copi i i s u i t datori a ascul ta pe părinţi i lor , cu atât maî vârtos în a s e m e n e a împrejurări interesante 1

Neta.—Şi ce fericire şi dulceaţă a v i e ţe î

p o a t e nădăjdui bărbatul , când cele maî strân­se şi maî dulc î l egături , care sunt ale î n s o ­ţire! , se î n t o r c în amărăc iune ?

Mistrie.—Ce fericit eram şă fiü eü de n u te dam în p e n s i o n , aco lo mï -a ï î n v e ţ a t d ta filosofiile acestea ! Mumă*mea, moaşă -mea , s trămoaşă-mea , n'aü maî şt iut ce e p e n s i o ­nul acela, şi aü ş t iut prea bine să vază de soţ i i şi case le lor.

Ghiocel.—Pre l egea m e a dacă ş t iam, c o ­coană, că d-ta aï învăţa t în p e n s i o n , t rebuie să ştii t ipicul filosofîeî şi rênduiala as trono­mie i ca p e apă.

Pătruşcă. —înce tează c u pros t i i l e ! ( V a urma) .

Luï Bran de v i i tor nu- î pasă : îş î v i n d e şi moş i i şi casă. Şi ca să facă maî m u l t haz Chiar c instea 'şî scoate la vën.zare; Dar, în acest din urmă caz, El v i n d e ceîa ce nu are.

* U n che l tu i tor care 'şî v ê n d u s e toată a v e ­

rea şi apoî se o m o r î s e , lăsase prin t e s t a m e n t să i se pue la m o r m ê n t următorul epitaf.

„Aicea graţios se 'ntinde Acel ce n'are ce maî vinde".

L i h n e s c u mânca o b u c a t ă de caşcaval pl ină cu v îermî .

— D e ce '1 m ă n â n c î ? îl întrebă Inbui -bescu , nu v e z î că nu e bun ? E plin cu v iermi .

— T c 'nşelî. Dacă n'ar fi bun , v iermi i nu ar avea ce să caute într 'ênsul .

*

U n fiü de ţ i gan , care ajunsese cu cartea până 'n clasa 3 7 a l iceală , fu întrebat de profesor să î respunză ce ştie despre O i a i i u .

— S t i ü , z ise el , că dacă Oraţiu ar fi trăit în z iua de astăzi , ar fi făcut mu't mal bine să scrie în lirhba ţ igănească .

U n d o m n i ş o r făcea curte n e v e s t e i u n u î burtă -verde :

— O h ! D o a m n ă , ş t iu că eşt î v i r tuoasă şi că. . .

— E h e ! D o m n u l e , — ì l întrerupse e a , — e ü ca e ü , dar că vez î pe bărbatu m e ü ce vâr­to s e !

U n bărbat se p lângea unuî filosof că ne vas tă - sa îl înşea lă .

— Asta- î o boală a imag ina ţ i e i , îî z ise fi­losoful; din pricina eî puţ in î mor, mul ţ i trăesc.

*

P i e r d e - V a r ă era dator până 'n călcâie şi cu toate astea nu plătea la n imenî .

— C u m facî de scapî de datornic i ? îl î n ­trebă un pr ie ten .

— Şase z i le pe săptămână sunt invizibil. — B i n e ; dar a şaptea ? — A şaptea sunt incomprehensibil.

SERBĂRILE PRESEI Serbările ce „Societatea Presei" organizează în gră­

dina Cişmegiuluî, pentru zilele de 14, 16 şi 17 Maî, vor fi maï mult de cât strălucite : asemenea serbări nu s'aü văzut şi poate nu s'or mai vedea de când e-xistă şi, cine ştie, cât vor exista Bucureştii. Comitetul societăţi, care de aproape douë-zecï de zile se întru­neşte în fie-care zi, inventează mereu cele maî splen­dide şi maî originale petreceri, menite a distra publi­cul capitalei până la aşa grad, în cât să '1 tacă a uita toate necazurile din restul anului.

Grădina Cişmegiuluî va fi transformată într'un raiu pămentesc, presărat cu numeroase şi feerice chioşcuri în care vor trona cei mai gentili ângerî, dătători de farmec şi de încântare.

Afară de distracţiunile minunate care sunt ţinute ancă în secret, cităm numaî pe cele cunoscute deja;

ca : alergări cu velocipedul, alergări în saci, alergări simple, alergări cu obstacole, alergări pedestre, con­curs de urâţi, lupta navală pe lac, curse pe apă, regate, gondole cu cor de voci, acompaniate de mandoline, danturi naţionale, gimnastică şi scrimă, teatru, jăleata fermecată, bătaia halviţei, prăjina c'ectoralataH lupta cu chinoros şi alte o mulţime de jocuri pentru publicul d« toate verstele şi de ambele-sexe. Copiii vor avea jocuri speciale, între care neuitatul Musu Vasilache cu ila­rul mare. Se zice că societatea de gimnastică, al că­rei concurs a fost asigurat) prin d-niî profesori Mo-ceanu, Velescu şi Petrescu, va lua parte foarte ac­tivă pentru deplina reuşită a- acestor serbări. Intre al­tele, d. Moceanu ar fi propus să se construiască în mij­locul gradinei o prăjină demoutabilă, înaltă de 70 de metre, a cărei bază va fi de un metru diametru şi va merge descrescênd până la vârf. Este adeverat că până

Tipografia „Universul", str.

la Turnul Eifel, nu s'a maï vëzut un turn înalt de 300 de metre, dar ceea-ce este mai adevërat este că în toată lumea nu s'a maï vëzut prăjină de 70 de metre înălţime până la aceia ce d-nul Moceanu vo-eşte să facă în Bucureşti, care se va putea vedea de la o depărtare de doue zeci kilometri şi pe vîrful că­reia va fi arborat un steag cu inscripţia Frâjina Pre­sei. Pentru abilul gimnastic care se va putea urca în vêrful acestei prăjini, societatea va destina un frumos premiu. Se crede că mulţi curioşi de prin provincie vor veni înadins să asiste la acest concurs, atât de rar prin faptul înălţime! la care concurenţii vor tre­bui să se urce.

Grădina va fi decorată şi iluminată feeric; vor cânta maî multe muzici şi tacâmuri de lăutari, aceşti din urmă îmbrăcaţi parte în costumul naţional, parte cu şapca şi antereul tradiţional, trăgând şi ziua şi noaptea aghioase din cele de merg la inima.

Şi când te gândeşti că pentru nn leu de parale poţî petrece aşa de minunat !...

Dar nu e numaî atât. Vom ţine pe cititori în cu­rent cu tot ce se va face pentru aceste faimoase serbări.

r .S' .—-Cu ocaziunea serbărilor, comitetul Societăţii Presei va tipări un ziar special, numër unic, la care vor colabora cei maî distinşi scriitori şi bărbaţi emi­nenţi aï tëreï. Materia acestui ziar se va compiine din diferite rëspunsurï ce colaboratorii vor da la 24 ches­tiuni puse de către comisiunea de redacţie a ziarului. Pană acum, a doua zi de la expediarea circularilor relative la aceasta, aii trimis răspunsurile d-lor, d-niî B. P. Hasdeu, G. Danielopolu, G. Misail, D-r L. Piala, şi D-r N. Manolescu. Toate cele-alte persoane care aü priiniit invitaţiunî de a colabora, sunt rugate a tri­mite răspunsurile cât maî curând la sediul societăţeî.

Z e t t a

A apărut : Creditul Agrico l , cercetări asupra organizăreî luì

la noi şi în străinătate, de d-nul Rhedoredy. Preţul unuî exemplar : 3 lei.

Recomandăm cu insistenţă acest studiu cetitorilor noştri, maî ales acelora care se ocupă cu organizarea şi îmbunătăţirea iustituţiunilor noastre de credit a-gricol.

Direcţiunea ziarului „Economistul", ce apare în Craiova, a decis să scoată un supliment llterar-bimen-sual. In acest scop va reapare cunoscuta publicaţiune ,,Revista Olteană".

Ea va avea de prim-redactor pe d. Traian Deme-trescu, cunoscutul şi simpaticul poet ; iar ca colabo­ratori pe d-niî G. D. Pencioin, Locot. Vasile Petrescu, Sc. C. Moscu, Caton Theodorian şi alţi tineri de ta­tăl ent.

Urăm viitoarei publicaţiunî durată lungă şi succes. B e z .

Brezoianu Xo. 11, Bucureşti