Lunea incepe sambata - Libris.ro incepe...IO ARKADI & BORIS STRUGATKI Al doilea, cu barb; rogcarl,...

16

Transcript of Lunea incepe sambata - Libris.ro incepe...IO ARKADI & BORIS STRUGATKI Al doilea, cu barb; rogcarl,...

  • ARKADI & BOR,IS

    STR,UGATKIIT LUNEA INCTPT SAMBATA

    Traducere din limba ruslVereRraN StorcBscu

    NEMIRA

  • Cuprins

    Prima istorieAgitalie in jurul divanului... ...... 7A doua istori.eDegertdciunea degerticiunilor ..........A trei.a istorieTot felul de de9ertdciuni,............ ..................173

    PostfaS,i Si cometarii.......

  • Primo istorie

    AGTTATTE iN JURUL DIVANULUI

  • i

    "PROFESORUL: Copii, scrief propozilia:

    "Pegtelestitea in copac".

    ELEVUL: Da'pegtii pot sta in copac?PROFESORUT: Pai... Asta era un pette dement."

    Glumi gcoldreasctr

    Mi apropiam de locul destinagiei. tmprej.rr, strans fipita dedrum, pidurea inverzitdldsa rareori loc poienilor ndpidite de bu-ruieni galbene. Soarele ar fi trebuit se apune de muit, dar inci maiatdrnajos, la linia orizontului, chinuindu-se si dispari ln intre-gime. Magina goneape drumul ingust, acoperit cu pietrig mirunt,trosnitor. Nu mai ocoleam pietrele mari gi, de fiecare dati cAnd leizbeam,in portbagaj zdngdneau gi huruiau canistrele goale.

    Din partea dreaptl, doi tipi ieqirl din pidure qi se opriri larnarginea drumului, uitAndu-se in direclia mea. IJnul dintre eiridicd mAna. Am incetinit qi i-am studiat cu atentie. Dupd cumi-amvdzut,pxreau a fi vAnitori, tineri, poate un pic mai vArstnicidecAt mine. Mi-au pldcut feple lor gi atunci am oprit. Cel careridicase mina igi strecuri in magini nasul coroiat qi bronzat, apoiintrebe, zAmbind:

    - Nu ne luagi qi pe noi pAn5la Soloveg?

  • IO ARKADI & BORIS STRUGATKI

    Al doilea, cu barb; rogcarl, fira mustala, zlmbi gi el, uitAndu-sepe dupd umirul primului. in mod sigur, erau oameni placuf.

    - Hai, urcali, le-am spus. Unul in fage, celelalt ln spate. Amacolo nigte vechituri, nu e loc pentru amAndoi.

    - Binefecetorule! se bucurd coroiatul, luAndu-gi arma de peumdr gi agezAndu-se aleturi de mine.

    Bdrbosul, uitAndu-se nesigur la portiera din spate, spuse:- Dacd-mi permiteli, a$ putea un pic aici si...M-am ltuat pe spate gi l-am ajutat sd, degajeze locul ocupat de

    sacul de dormit gi de cortul flcut sul. Se agezd arent, punlndu-giarma^intre genunchi.

    - Inchidepi uga mai bine, i-am spus.Totul se desflguri ata cum se intAmpltr de obicei. Magina se

    puse ln migcare. Coroiatul se intoarse spre locul din spate gi spusetnviorat cd esre mult mai plecur sd mergi cu automobilul decAt sao iei pe jos. Blrbosul aproba nedeslugit tot trAntind portiera.,StrAngeji-vd'balonzaidul", l-am sfetuit, uitAndu-md la el prinoglinda retrovizoare. ,,S-a prins in ugi". Dupd vreo cinci minutetotul era aranlat. Am intrebat:

    "CAt si mai fie pind la Solovel,

    vteo zece kilometri?" ,,Dao, rlspunse coroiatul. ,,poate chiar unpic mai mult. Drumul, ce-i drept, nu este prea bun, e pentruautocamioane": oDrumul e acceptabil", am protestat, ,,degi amfost asigurat ci, in general, nu am si pot trece pe aici". ,pe drumulista pogi trece chiar gi toamna." ,A, pe aici, mersi, dar sd vezi dela Korobeq cum e, ceva de groazd.." "Anul dstavara a fost sece-toase, s-a uscat totul." ,,Se spune cd a plouat laZatoni*, remarcldin spate barbosul. ,,Cine spune?" intrebd coroiatul. ,Merlin,,.Nu gtiu de ce, au izbucnit in rAs. Mi-am scos pigdrile, mi,am aprinsuna gi le-am oferit gi lor.

    "FabricaClaraZetkrn",spuse coroiatul,cercetlnd pachetul de ligdri. "Sunteli din Leningrad?,, ,Da".,,Excursionist?",,Excursionist. Sunteqi localnici?",,Mda, begti-na9i", rispunse coroiatul. ,,Eu sunt din Murmansk.,, ne comuniciberbosul. ,,Probabil ci, pentru Leningrad, ce mi-e Solovep, ce mi-eMurmansk, totuna: Nordul", spuse coroiatul. ,,Ei, nu, de ce.,, amprotestat politicos. ,,Ve oprili in Solovel?" md intrebi coroiatul.

  • I LUNEA iNcEpr SAMBATA ll

    nBineinleles. Chiar tntr-acolo mergeam.' "Ave1i rude sau cunos-

    culi?" ,,Nu. Pur gi simplu a$tept nigte amici. S-au hotirAt s-o iade-a lungul rAului, iar Solovelul este punctul nostru de tntAlnire."

    Am zdrit tn fali o aluviune mare de pietre, am frAnat gi amspus: ,,fine1i-vd bine." Magina se scuturd gi facu un salt. Coroiatulse lovi cu nasul de leava puttii. Motorul mugi silbatic ai in podearicogarl pietre. ,,Biata maqini", se plAnse coroiatul. ,Pii, ce era sIfac..." m-arn justificat eu. ,Nu oricine ar fi pornit cu magina per-sonale pe un astfel de drum". ,Eu af fi pornit", am spus. Aluviunease termini. ,,Ah, deci nu-i magina dumneavoastrd", ghici coroia-tul. ,,Pdi, de unde sI am eu maqini!? Este inchiriati.." ,Injeleg",spuse coroiatul, dupd cum mi s-a pirut, cam deceplionat. M-amsimlit jignit. ,,$i ce motive a$ avea sl-mi cumpir maqinx? Ca sIcilitoresc pe asfalt? Acolo unde este asfalt, nu-i nimic interesant,iar unde este ceva interesant, nu-i asfalt." ,,Da, firegte", aprobdpoliticos coroiatul. ,,Dupi mine, este o prostie sn-1i faci idol dinmaqini", am declarat. ,Da' chiar, ce prostie!" mi suslinu coroia-tul. ,,Dar nu togi gindesc aga." Am discutat apoi despre magini gi

    am cdzttt cu totii de acord cd,, dacd ar fi si cumperi ceva, atuncinumai GhZ-69 putea intra tn disculie, dar, din Pdcate, modelulnu era devinzarc. Apoi coroiatul md intrebi: "$i unde

    lucrali?"

    I-am rispuns.,Formidabil!" exclamd coroiatul',Programator!Tocrnai ci ne-ar trebui 9i noui unul! $ti1i ce, abandonagi Institutuldumneavoastri gi venili la noi!" ,,$i ce aveli?" ,,Ce avem?" intreblcoroiatul, intorcAndu-se.,,IJn Aldan-3", rispunse birbosul.

    ,,Valoroasl magini", am spus. .$ilucreaz1'bine?" ,,Da, cum si vd

    spun.."" ,,8 iimpede", am zis. ,,La drept vorbind, inci nu am re-glat-o, se justificd berbosul. Mai rimAnegi pe la noi, o reglagi..."

    ,,Iar transferul vi-l aranjem noi tn doi timpi gi trei miqcIri", adi-ugtr coroiatul. ,,$i cu ce vi ocupali?" am intrebat. ,,Ca 9i intreagagtiin1i", spuse coroiatul.,,Pentru fericitea omeneascd".,,Ingeleg.Ceva cu cosmosul?" ,,$i cu cosmosul", admise coroiatul, ,,Omulnu fuge de colac, ci de ciomag", am spus. ,,Fosti capitall gi salariu

    barosan", murmurl berbosul, dar am reugit sil aud' ,Ei, nicichiar aga, am zis. Nu trebuie si md judecagi dupd bani." ,A, nu,

  • I2 ARKADI & BORIS STRUGATKI

    glumeam gi eu", se scuzl berbosul. ,,A;a mai glumegte el, se blgagi coroiatul" Nu veli gdsi nicaieri ceva mai inreresanr decAt la noi.",Credegi asta?" ,,Fi1i convins." ,,Dar eu nu sunt.* Coroiatul zimbiin betaie de joc: ,,O si mai vorbim noi despre asta", spuse el.

    "RimAneli mult in Solor.e!?" ,,Cel mult doudzrle.,,,Atunci, maivorbim in a doua zi." Bdrbosul interveni gi el: ,,Eu, personal, vidaici mAna destinului - mergem prin pddure qi intilnim un pro-gramator. Am impresia ci suntepi predestinat." ,Chiar atit dernult avegi nevoie de un programator?' ,,Ne arde buza, nu alta.,,

    "Pei, si vorbesc cu bniegii. $tiu eu cAliva nemulEumiqi.. ,,N-avemnevoie de orice programator", spuse coroiatul. ,,programatoriisun-t un popor deficitar, capricios, iar noud ne trebuie un progra-mator serios." ,,Mda, asta e ceva mai compli c tn ) amrecunoscut.Coroiatul tncepu si i;i indoaie degetele: ,,Avern nevoie de unprogramator: unu - integru, doi * voluntar, trei - si accepte sdlocuiasci lntr-un cdmin..." oPatru, relud birbosul, pentru o sutldoudzeci de ruble." ,,Nu cumva sd aibd qi aripioare? Sau poare cr:nirnb in jurul capului? PXi, din dqtia sunr unul la o mie!,, "Chiarde ala gi avern nevoie', spuse coroiatul. ,,Si elacd sunt numai nr:udsute in total?" ,,Ne mulgumim;i cu noui zecimi.,,

    Pedurea se rdri, am rraversat podul gi ne-am nipustit printrecAmpurile de car-tofi. -E ora nouI", anuntd coroiatul. ,,Llnde vdpregdtigi sd innoptali?" ,fn magin{. pAnI la ce orI sunt deschisemagazinele aicil" ,,A, deja s-au ?nchis,,, rdspunse coroiatul. ,,Sepoate qi la cdmin", propuse barbosul" ,,La mine in cameri este unpat liber." ,,De cd.min nici nu te pogi apropia,,, spuse gAnditorcoroiatul.

    "Mda, probabil cd da", zimbi misterios barbosul.,,Magina o putegi lesa UngI postul de mili1ie", me sfetui coroiatul.,Asta deja nu mai are nicio impo rtanta, interveni barbosul.vorbesc prostii, iar ru te iei dupn mine. cum o sr intre in cimin?",,Da, da, fir-ar sd fie, se neclji coroiatul. Ca sd vezi, nu rnunceqtio zi ;iai gi uitat de chestiile asrea.o, ,,Ce-ar fi seJ teleporrlm?..'Hei-hei, protesti coroiatui. Doar nu-i divan. Nu e$ti cristobalJunta, iar eu nici atat..."

  • t LUNEA iNcEpr SAMBATA

    - Dar nu vi facegi probleme, am incercat eu sd-i impac.lrroopt.t in magini, doar nu-i prima dati.

    Pe neagteptate am simlit o dorinla nebuni si dorm in ceargafuri.

    Era dela apatranoapte pe care o petreceam'in sacul de dormit.

    - Ia stai, siri coroiatul. Ho-ho-ho! Colipiga!- Corect! exclamtr birbosul. La Golfulel cu ei!- Ce Dumnezeu, innoptezinmagind.- O sd innoptali intr-o casi, spuse coroiatul, intr-o lenjerie

    oarecum curate. Trebuie curnva si vi mulpmim'- Doar n-o si vi dim 50 de copeici, zise bdrbosul.Am intrat in orag. De-a lungul drumului se intindeau garduri

    strivechi qi trainice, constructii solide din bArne gigantice, inne-grite, cu ferestrele tnguste, cu ancadramente sculpkte gi cocogi de

    lemn pe acoperiguri. Se mai nimereau qi construclii mizerabiledin chirpici, cu uqi metaiice, a cdror infaligare imi scoase dinmemorie un cuvAnt pe jumitate cunoscut: ,copmelii". Stradadreaptd gi largi se numea Calea Pncii. Inainte, nu departe de cen-trul ora;uiui, se zdreauscuarurile largi din faga caselor cu un etaj,construite din prefabricate u$oare-

    * lJrmitoarea strada Ia dreapta, spuse coroiatul.,\m semnalizat, am incetirrit gi am ftrcut la dreapta. Drurnul

    era complet nipndit de iarba, totuqi, infalaunei portile oatecare,$erca propt it un Zaporojel nou-noui. Numerele caselor atirnatdeasupra po4ilor, iar cifrele erau abia vizibile pe tlblilele de fierruginite. Strada se numea elegant ,Str. Golfuleplui". Nu era prea

    largi, strecurAndu-se sugrumati printre gardurile masive gi vechi,

    ridicate, dupl toate aparenpele, incn din acele vremuri cAnd peaici mai rdtlceau piralii suedezi gi norvegieni.

    - Stop! spuse coroiatul. Am frAnat ;i din nou se lovi cu nasulde qeava armei. Deci aga, zise el, frecAndu-gi nasul. Mai stali un

    pic pAnd aranjez totul.

    - Zau, nu meriti! am incercat Pentru ultima oard.- Se n-aud o vorbtr! Volodea,lineJ in citate.Coroiatul ieqi din magini qi, aplecAndu-se' se strecuri prin

    portilajoasi. Casa nu se ztrrea dincolo de gardul inalt, cenuqiu.

  • a4 ARKADT & BORTS STRUGATKTPoarta era cu adevdrat fenomenala, ca a unei remize de rocomo-tive, iar balamalele de fier ruginite cantireau fiecare cel pudn unpud. Am citit cu surprindere firmele. Erau trei. tr, ,tArrj" po4ii,avAnd o strrlucire austere, se zrreao firmi impunitoare di" sticlagroasi, albastrl, cu litere argintii:

    CANCIcoliba pe picioare de giindMONUMENT ISTORICSOLOVETIAN

    . in dreapta, in panea superioari a po4ii atirnao tlbligi rugi-niti: "Str. Golfuleplui nr. 13, N"K. Gortnicr"t, iar sub ea frrr.-r.

    expusi o bucati de furnir scrisi alandala cu cerneale:

    Motanul nulucreaziADMINISTRATIA

    - Care MOTAN? am intrebat. MinisterulTehnicii de Apdrare Nagionala?

    Birbosul chicoti.

    Organizd,rti

    - Important este sd nu vi nelinigtigi. Este cam ciudat aici lanoi, dar totul va fi in regula.

    Am coborAt din magind gi am inceput si gterg parbrizul.Brusc,ceva incepu si-mi joace deasupra capului. M-; uitat imprejur.Deasupra po4ii se ficea cAt mai comod un gigantic -or"r, ""rrrr_qiu-inchis, pestrip, de cAnd sunt n-am maivdzuta$a ceva. Leneveasitul, uitAndu-se nepi.sltor la mine cu ochii lui galbeni. ,,pss_pss_pss", m-am pomenit chemAndul din reflex. Motanul cfuca poti_ticos gi distant, aritAndu-9i coltrii, scoase din gAtlej ,rr, ,irrr.,rdgugit, apoi se lntoarse gi incepu sd priveasci in curteainterioarr.De acolo, de dincolo de gard, se auzi vocea coroiatului:

    - Vasili, dragul meu, ingdduie-ne sI te deranjdm.

    l Zmeul Gorinici (din basmele rusegti), similar Zmeului Zmeilor (n. r).

  • I I"UNEA INCEPE SAMBATA 15

    Zdvoniincepu si scrAgneasci. Motanul se ridici 9i disparu fardzgomot in curte. Poarta se clinti greu' scoland trosnete 9i gemete

    tngrozitoare, ;i canatul stAng al po4ii se deschise incet. Se ivtfaqacoroiatului, congestionatd de efort.

    * Binefacetorule! strigi la mine. Intrali!M-am intors in magiia gi am intrat tncet tn curte. ln fundul

    cu4ii spalioase se glsea o casi din bArne solide. Acoperfuul eracomplet ascuns de coroana stufoasl a unui steiar imens, scund,

    lrt, .*trr* de compact. trrtr. poarte qi casi se intindea un dru-rnulel pardosit .r, lerpeti de piatrl, ce ocolea stejarul. tn dre"ptadrumuleplui fusese o gridind de legume, iar in stAnga, in mijlocul

    rrnei pajigti, rdsdreao fAntAnI din bArne, cu roatd 9i scripete, in-

    negriti de vreme 9i napnditn de muqchi.Am tras magina intr-o Parte, am oprit motorul 9i am ieqit.

    Volodea berbosul cobori qi el pi, sprijinindu-gi arma de portierS,

    incepu si igi aranjeze rucsacul.*Iatd-vdqi acasI, spuse el.Coroiatul tnchise poart^intr-un vacarm de trosnete 9i scA4Ai-

    turi, iar eu, simlindu-mi deja destul de penibil, mi uitam de jur

    imprejur, nqtiind ce si fac.- Dar iat-o gi pe stipAnn! strige barbosul. Sinetoasd-sinitoasi,

    luminilia voastrd, mltuqi Naina Kievnal?StapAna avea probabil peste o sute de ani. Se tndrepti inceti$or

    spre noi, sprijinindu-se tntr-un toiag noduros gi tArAndu-gi picioa-

    rele in nigte pAslari cu galogi. AveafalapdmAntie, iar din releaua

    compactl de zbircituri plonja nasul, incovoiat gi asculit ca untatagan,dintre ochii palizi gi stinqi, acoperili parcd de cataractd'.

    - Buni ziua,bundzita,nepoate, pronunfe cu un glas neatteP-tat de risundtor, de bas. Deci Ssta va fi noul Programator? Buniziua, tdiculule, bine ai venit!...

    Am fdcut o pleclciune, inlelegAnd ci trebuie s6-mi 1in gura'Capul babei era acoperit cu un qal din lAni neagrd, innodat sub

    berbie, iar deasupra qalului purta o basma nostimi' din capron,

    t tn folclorul rus,Nainainseamni ,vrdjitoare, ursitoare" (n. tr).

  • 16 ARKADT & BORIS STRUGATKT

    cu simbolul multicolor al Atomului Ei cu inscriplia ,ExpozigiaInternagionala - Bruxelles" in diferite limbi. pe barbie gi sub nasti rlsireau fire de pir cdrunte , rare. Bdbuga mai purta o vestivituiti, fare mAneci, gi o rochie din postav negru.

    - Deci aga, Naina Kievna, spuse coroiatul, tn timp ce mergeagi-gi gtergea palmele de rugini. Trebuie si-l instalim pe noul nos-tru colaboraror, penrru doutr nop{. Dapi-mi voie si vil prezint...Hm-m-hm.

    * Nu-i nevoie, spuse betrAna, uitAndu-se fix la mine. Vad gi sin_gur5. Privalov Alexandr Ivanovici, 1938, masculin, rus, membruUTC, nu, nu, nu a participat, nv afost, nu are, gi vei avea frumo-strle cale lungi gi interes in casa statului, dar sn-gi fie teamd, odorule,de un om ro$car qi riu qi ia hai aureqte-mi palma, nestematule...

    - Hm, fdcu tare coroiatul pi baba amupi. Se aqternu o ricerepenibila.

    - Puteli si-mi spunepi simplu, Saga... am srors din mine {razapregittirii din timp.

    - $i unde si-l instalez? se interesi baba.- tn rnagazie, firegte, spuse u$or iritat coroiatul.- $i cine tqi asumi rispunderea?- Naina Kievna.". scoase coroiatul un urlet de tragedian pro_

    vincial, o prinse de brag pe brtranicd qi o tari spre casi. se ^iz*^cum se ceartdz oDoar am vorbit!..." ,...$i dacd gterpelegte ceval....,

    ,Mai tncet! Doar e programaror, pricepil Utecist! Savant!..." ,$idaci lAgiie?..."

    M-am intors jenat spre Volodea. Acesra chicotea.* E cam penibil, am spus.- Nu v6lngrijorali, totul va fi in reguli...A vrut si mai zicd, ceva, dar tocmai atunci baba incepu sd urle

    silbatic:

    - Dar divanul, divanul!...Am tresirit gi am spus:- $trti ce? Mai bine plec, nu?

  • ll r IJNIEA incrpr sRt"ieaia ,7

    - Nici vorbe! se opuse hotdrit Volodea. Totul se va aranja.ll.rlxr are pur gi simplu nevoie de un ciubuc, iar eu cu Romann ;rvern bani gheagd.

    - Pldtesc eu, m-am oferit. Acum doream foarte mult si plec:rrrr mai suportam aceste aga-numite conflicte cotidiene.

    Volodea chtina din cap.- Nu gine figura! Uitel cl deja vine. Acum totul este in regula.(loroiatul Roman se indreptd spre noi, md lud de mAna;i spuse:

    - Ei, totul s-a aranlat. Si mergem.- $ti1i ce) e cam nepldcut, am ezitat eu. La urma urmei, doar

    rrrr-i obligatd...I)ar deja ne indreptam spre casd.- Ba-i obligatd,ba-i obligatd, insisti Roman.Ocolind stejarul, ne-am indreptat spre intrarea din spate.Roman impinse uga capitonate cu dermatini. Ne-am pomenit

    intr-un vesdbul incipdtor gi curat, dar slab luminat. BltrAnica neirgtepta cu mAinile incrucigate pe burtd qi buzele strAnse.VtrzAndu-ne, spuse rdzbwdtoare, cu vocea ei de bas:

    - Iar chitanla, chias acum!... Deci, aga qi pe dincolo: am primitcurn s-ar zice cutare qi cutare de la respectivul, care a predat cele

    rrrai sr.rs mentionate subsemnatului...Roman mArAi incetigor gi intrardm in camera ce imi fusese

    repartizatd,. Era o inclpere rlcoroasi, cu ull singur geam, acoperitrle o perdelujd din stambd. Roman spuse cu o voce incordatd:

    - Aranjagi-vn gi simgilivd, ca acasd..Bdtrina, geloasi, se interesi imediat din vestibul:

    - Da' n-o se lAqAie cAnd iqi va suge mdselele?Roman urle ferd, a se intoarce:

    - Nu va 1A1Ai! V-am mai spus - n-are mdsele.- Atunci, haideli si scriem chitan1a...Roman ridicd sprAncenele, dndu ochii peste cap, t""li li cletina

    din cap, dar iegi. M-am uitat tn jur. tn camertr nu era multe mo-bile. LAnge fereastri era o masi masivi, acoperiti cu o fa1tr demasi veche, cenugie, cu ciucuri, iar in f.a1a mesei, un taburetgchiop. LAngI peretele din bArne se gisea un divan spaqios, iar pe

  • 18 ARKADI & BORIS STRUGATKIcelalalt perete, acoperit cu bucigi diferite de tapet, se zdrea uncuier cu multe vechituri (pufoaice, gube roase, cdciuli cu urechi,gepci rupte). tn interiorrrl ca-erei impresiona uriaga sobe ru-seascl, proaspit vIruit5 qi strilucitor de curari, iar vizavi,lnrr-uncolg, atdrna o oglinde mare gi tulbure, cu o rami decolorati.Podeaua, axdgatd. gi rdzuitd,, era acoperitl cu prequri vdrgate.

    Dincolo de perete bombdneau doud glasuri: bitrAna, cu voceaei de bas, unitonale, gi Roman, a cdrvivoce urca gi cobora. ,,FagIde masi, numlr de inventar 245...",,Mai lipseEte sd scriegi fiecarescAnduri din dugumea!..." ,Masa..." ,Da, soba n-o notapi?,, ,Enevoie de ordine... Divanul..."

    M-am dus la fereastre gi am indepinat pugin perdeaua. Dincolode fereastrd se vedea stejarul gi nimic ahceva. Am inceput sr mr uitla el. Perea un arbore exrrem de betrln. Avea coajacenrrgie gi parcdmoartd., iar redacinile lui monstruoase, ieqite din pdmAnt, erau aco-perite de licheni albi gi rogii. ,Sd treceji gi stejarul,,, spuse dincolode perete Roman. Pe pewaz zAcea o carte stufoasa gi pltata cu gri-sime. Am risfoit-o absent catva timp, m-am indep ertit defereastragi m-am a+ezat pe divan. $i brusc mi s-a fecut somn. M-am gAnditcd.astdircondusesem magina timp de paisprezece ore, ci nu meritaatitagrabd,,ci mI doare spinarea, cd in cap mi se invilmlqesc toate,ci la urma urmei nici nu imi mai pasr de baba asta plictisitoare, des-ar termina totul mai repede, si md pot culca qi adormi...

    - - Deci a$a, spuse Roman, ivindu-se in prag. Am incheiat giformalitdlile. igi scuturi mana, ginandu-$i degetele rdsfirate, man-jite cu cerneali. - Degeleleie noastre au obosit: noi intruna amscris, intruna am scris... Culcaji-vl. Acum noi plecdm, iar dum-neavoastri culcaji-vi linigtit. Ce faceli mAine?

    - O si a$repr, am rispuns ferevlagd,.- Unde?- Aici... gi lAnge po$re.- Probabil cd nu plecagi mAine, nu-i aqa?- MAine... pulin probabil... Mai degrabe poimAine.- Atunci, ne mai vedem. Dragostea noastrd se va implini. imi

    zimbi, igi scuturi mAna gi iegi. M-am gindit nepasitor cd, ar fi

  • I r (Jr.rEA incrpr SAMBATA 19

    t rcbuit si il conduc, si-mi iau rimas-bun de la Volodea, dar m-amr'rrlc:at. BStrAna intre iute in cameri. M-am ridicat gi bltrAna serritil o vreme 1int6la mine.

    - Me tem, tiicuguie, cd ai sd 1A1Ai din misele, spuse nelinigtiti.- N-am sd $14i, am protestat istovit. Am si mi culc.- N-ai decAt se te culci qi si dormi... Pl5teqti doar benigorii qi

    poli si dormi. '

    Arn begat mAna dupi portofel in buzunarul din spate.

    - CAt rnd costd?BtrtrAna igi ridici privirile spre tavan.- Punem o rubla pentru locuinqd... Juma' de ruble pentru nr-

    lrtria de pat, i mea personale, nu a statului. Pentru doud nopqilirce trei ruble... lar citte lasd inima, adicd pentru deranj, astadeiarru mai gtiu...

    I-am intins o hArtie de cinci.- Deocamdati ml lasd o rubli, am spus. Iar pe urmi mai vedem.Bdtrina ingf;ca vioaie banii ;i se tndepirti, bomblnind ceva

    tlcspre rest. A lipsit destul de mult, deja intenlionam sI renun! gil:r rest, gi la ruferie, cAnd se intoarse gi agezi pe masi un pumn dernonede murdare.

    - Uite-1i 9i restul, tiicugule, zise ea. Exact o rubligoar5, poli sinu-i mai socote$ti.

    - Nu-i mai numir, am spus. Cum rdmAne cu ruferia?- Acum a$tern. Du-te-n curte, plimba-te, iar eu t1i voi ag-

    terne patul.Am iegit gi mi-am scos o lrgarddin mers. in sfArgit, soarele

    apuse gi incepu noaptea alba. Undevaletau cAinii. M-am ^;ezat

    pe o binculi inridecinati in pimAnt, sub stejar, am fumat gi aminceput sI mi uit la cerul palid, neinstelat. Motanul aptrru deundeva, fdre zgomot, se uiti la mine cu ochii lui fosforescenli,apoi se cdgdrd. iute in stejar gi dispdru in frunzigul tntunecat.Imediat am qi uitat de el gi am tresirit cAnd, de undeva de deasu-pra mea se auzi un fognet. itt ."p imi cdzurd murderii. ,,Ptiu,lua-te-ar...", am injurat cu voce tare gi am tnceput str mI scutur.Dorinpa de a dormi era neobiqnuit de puternici. BdtrAna iegi din

  • 70 ARKADT & BORTS STRUGATKT

    cas5, nu mtr observi gi o lul agale spre fAntAna. Am inleles clpatul era gata gi m-arn tntors in cameri.

    Baba, riutxcioasi, imi agternuse pe podea. Nu, pentru nimiein lume, m-arn gAndit, am incuiat u;a cu zivorul, am mutat atter-nutul pe divan qi am tnceput si m[ dezbrac. Prin fereastra rezba-tea o lumini sumbri, iar motanul se foia zgornoros in stejar.Mi-am scuturat capul, aruncAnd murdtriile din pnr. Era o mizerieciudattr, neobignuita: solzi mari gi uscali de pegte. Cam tare cul-cugul, tn'am gandit 9i m-am prnbugrt pe pernd, adormind imediat.