Siha;trii Mitii Egee

Doar teoretic poli vedea,ca pelerin poposit acolo cumaqina. Cdci, de fapt, trebuiesd vii tiptil numai pe mare, pe16ngd stdnca abrupt[, specta-culoasd. alb6. indiferenti. Laooalele ei. acolo unde cer-neala Egeei se preschimbdin stropi gi spumd, sfredelulrndrii a sdpat cAteva alveole,

cAteva cuiburi de piatrd locu-ite de pdsdri qi de... sihagtri.Neqtiuli, nevdzuti, aceqtiavieluiesc intre stihii. Pe ceicAliva metri pdtra{i, av6ndtorugi la picioare nem[rgini-rea apelpr gi necuprindereacerului. In fala lor, prinzdpu-qeala mediteraneand, se intre-zdreste silueta Athosului - oadevdratd stea polard a celorcare navigheazd pe apele tu-multoase ale rugdciunii. Co-coaqa de animal strdvechi aMuntelui Sffint pare cd se tA-r6gte undeva, spre amurgulistoriei, spre linigtea absolu-t6; sau, dimpotrivd, cAteoda-td dd senza{ia cd se cabreazddin apele mdrii spre a ardtalumii, infricog[tor aproape,azimutul ei spiritual, faptulcd e noul Sinai al legdmAntu-lui etem. Acolo sus, in vArfulAtonului, stau alli asceli carese lupt[ cu soarele dogoritorsau cu frigul muqcltor al ier-nii, la peste 2000 de metri.Aici, jos, sihaqtrii de la Sffin-tul Arhanghel Mihail se ne-voiesc intre nelinigtea mdrii,

furia ei gdldgioasi 9i perete-le de stdncS. Acest perete destdncd este aidoma perete-lui la care sunt puqi cei adugiin fa{a plutonului de execu-!ie, 9i inddrStul cdruia nu semai pot ascunde. Acela estepunctul terminus al vie,tii lor,acel zid la poalele cdruia seprdbugesc pentru totdeauna.Tot aEa Ei cdlugdrii nevoitori:stau cu spatele la perete, deaici nu au unde pleca. Pluto-nul de execulie este.marea,gloanfele sunt stropii necon-tenili, iar vina lor este aceeade a-L iubi pe Domnul. Dar qiDomnul ii iubeqte pe ei gi letrimite pe funiile care coboa-ri de sub mAndstire sau prindiferi{i creqtini, pe poteci ab-rupte, periculoase, cdteva me-rinde 9i o ploscd de ap6.

Trebuie sd mai spun cdam alut gansa de a vedea toa-te aceste lucruri de pe mareprin bun[voinla prietenuluimeu, Cristian Tivig, gi a so!i-ei lui, Alina, care ne-au pro-pus o cdldtorie cu ambar-ca{iunea lor in jurul Insulei

LUMEA CREDINTEI / septembrie 201s 3l

t li lt1: l

! lt l

l !I:

REPORTAJ

Thasos. Aga am putut vedeaspectaculosul peisaj, j ocul delumind dinhe st6nc[ria sdlba-ticd qi marea de cleqtar, dar qidistan{a antropologicd dintrenoi, turigtii, qi ei, nevoitoriistihiilor!

0 unghie... sfintilstoria mdndstiri i inchina-

td Arhanghelului Mihail estelungd, complicatd gi dureroa-sd. De fapt. cred cd nu exis-td mAndstire rbsbriteand caresd nu fi avut Darte de sufe-r intd. de jafui i . de pusr i i re.Cdci ce este mdndstirea dacdnu o crucificare in vdzul lu-mii? Or, dac[ nici pe Mdntui-torul, pe Cruce fiind, nu L-aucrulat cu batjocura, cu mbs-cdrile gi cu migtocdreala, da-r[mite pe monahii urmdtoriai Lui? I-au schingiuit sauchiar omorAt, i-au brutalizat,i-au jecmdnit, i-au alungat,i-au luat in ras. Tot aga gi pecalugar i i care s-au statomici tpe acest pisc, deasupra md-r i i . N-au avul parte de l in ig-te, deqi bogdlii nu aveau, nust[teau in calea nimdnui (badin contral) . nu lbceau misi-une printre cei de altd religie.

Racla continind unghia si lemndin Sf6nta Cruce, gisite deimpdrdteasa Elena la lerusalim

Dar Hristos deranjeazd oriun-de ar f i. i i ir i ta pe ceilall i . i iscoate din min(i. Aga se facecd din 1287 (cAnd apare pen-tru prima oard in cronici) gipana azi . multe au fost sui-qur i le gi coboragur i le acestuiaqezdmint. Mai exact: apar-{inAnd de lavra athonitd Filo-theu, laolalti cu numeroasepropriet6!i din Insula Tha-sos, a avut totugi un destin di-ferit fa!6 de aparfinitorul dedrept. Pentru cd aici a popo-sit o relicvd sfAnta. mai preciso unghie. Impdrdteasa Elena,

mama Sf6ntului Constantirc6nd a pornit in cdutarea urmelor gi evidentelor legate ccruci f i carea Vanruitorului.descoperit in timpul sdpbfLrilor din Ierusalim, aldturi dCruce qi piroane, o bucatd cunghie. Aceasta a fost consderatd sl?nrd, gSsitd fiind laclaltd cu celelalte relicve exatin acelagi loc Ei, dupd cestat secole intregi in Constart inopol la loc de mare cirste, a luat drumul MunteliAthos. f i ind un dar imperr:pentru MAndstirea FilotheL

. ' . rg

septembrie 20l5 / LUI\4E^, CREDINTIii

Dupd cdderea sub turci a Im-oeriului Bizantin. valoarealoarte mare a taxelor imou-se de galvaragii i-a l lcui pec6lugdrii aghiori{i sd incer-ce induplecarea lSrilor orto-doxe spre un grabnic ajutor.In acest sens au trimis doi c5-lugbri cu odorul sffint in cdl6-torie de strdngere de fondurispre Rusia. Serbia Ei . evi-dent, Jdrile Romdne. Cdlu-gdrii insd au fost surprinqi deo fuitund chiar la plecare, inaqa fel incdt au equat in Insu-la Thasos, chiar pe locul undeera capela ridicatd in cinsteaSfdntului Arhanghel Mihail.$i, de la acel naufragiu, un-ghia consideratd sfdnta nu amai pdrisit locul, chiar dacdau fost nenumdrate incercdriale monahilor de la Filotheude a o recupera... Dar si neintoarcem la c[lugdrii nau-fragia{i: aceqtia au fost ata-cali la scurtd vreme de pirafi

www.lumeacredintei.com LUMEA CRED{NTEI / septembrie 2015

qi uciqi, bie{ii de ei. Inainteinsd au apucat sd ascundd ra-cla de argint cu unghia gi cuo buc6licd din lemnul Sfin-tei Cruci in peretele de pia-trd al vechii capele. Acolo astat neqtiutl de nimeni, darnu mult[ vreme, pdnd cdndun creqtin pe nume Iovans-a timdduit de o boald sreain chip miraculos la izv6ru1Sfrntului Arhanghel. Acesta,in chip de mullumire, a hot[-rdt si rezideascd din temeliicapela, insd muncitorii au gd-sit racla cu odoarele de pre!.Bucuria a fost mare. insd mo-nahii de la Filotheu au prins

vis sd nu treacd la fapte, aceg-tia - fiind sub ascultarea sta-refului - au luat unghia qi audus-o in Sfhntul Munte. DupdcAteva avertismente qi apariliiin vis ale arhanghelului, aces-ta p6nd la urm[ a luat in chip

tainic odorul gi l-a aqezat ina-poi in Insula Thasos, spre ve-selia duhovniceascd a cregti-nilor de aici. Momentul esteslrbdtorit printr-un mare pe-lerinaj anual fhcut in primamarti de dupd Pagti (atuncis-a pehecut minunea), peleri-naj intre localitatea Teologos(un foarte frumos qi vechi sat

de munte, fostd capital5 a in-sulej) qi mdndstire.

In 1835 au alut loc repa-ralii substanliale, insdin 192ilocagul a fost deposedat abu-ziv de terenurile agricole, ast-fel incdt 72 de tdrani au fosrimproprietdri!i cu foste mogijmAndstireqti gi imperiale... Cutoate acestea. in 1974, aici adescins un desant hotirdt: eravorba despre cateva maici giun duhovnic, tot de la Filo-theu. Aceqtia au pus mAnbsti-rea pe picioare la propriu, austatornicit rugdciunea con-tinud laolaltd cu ospitalita-tea fireascd gi sfarul duhovni-cesc prompt. Aga se face caacum, in sudul Insulei Tha-sos, se ridicd o mare gi impu-nltoare lavrd care balizeazdvizual fie cdrbrile mdrii, fie -concret - potecile mirelei fa-leze, afinAnd calea navigatorilor, pelerinilor ori simplilorturiqti. Dacd ajungeli in Tha-sos. e musai sd mergeli sd vainchinali gi in aceasti mdnds-tire atdt de greceascdl

Rizvan BUCUROII

de veste qi au trimis imediat . -

To delegafie sd recupereze ra- ,t,:. -J-cla. Deqi au fost avertizali in :

septembrie 2015 / LUMEA CREDINTEI

TU $TII CARE ESTE VARSTA REATA

ATIXANDRU35 ani

ALNGNDRU63 ani

ffiRrr|vJicat for t i f icat .u FCRTIFIKAT'r,,/ut

mfikal lor ! r , cu cea nrxi rsarr ' ronrci l r ra l je de forfol jp idr

(sent ia le din Rominia, , ont , ibuic la ' r r rD( inerea

\AnarJ{ i i

celslei hepatice pedtr! {a fi.at fsrtiiicat.SC Terapia SAi SUN PffARMA company$1I' Fabricli ff. 124, Cluj-Napoca 400 632, Romania

REPORIAJ

Biserica Sfantului Nicolaedin Beit JaIaPentru toli cei care au vizitat de mai multe ori Locurile Sfinte un lucrueste cert: de fiecare data simli fiecare pas intr-un fel anume, de fiecaredatd descoperi alte gi alte locuri binecuv6ntate. in primdvara acestuian, pe cdnd o mare de flori invadase Pdmdntul Sfdnt, in decorul acelade pace qi l inigte, am ajuns pentru a nu ;t iu cdta oard in Betleem. De;iimi creionasem mental un traseu anume, am ficut popas la un ldcagde inchinare mai pulin cunoscut pelerinilor: biserica ortodoxi SfAntulNicolae. AgezdmAntulin sine, dar gi pegtera deasupra cdreia acesta a fostin5l1at, totul se contureazd intr-o noti spirituald'aparte. PSgind prin gale-riile de sub sfdntul licag, ai senzalia ci in sfdrgit ili poli striga nevoinla intaini, doar tu ;i Dumnezeu. in locul acela, f iecare rug6ciune este binecu-vintati de har, dar 9i de duhul Sf6ntului Nicolae, mare ficitor de minuni.

Mar Nicola, mareficitor de minuniFiecare dimineald trdi-

td in Palestina are o lumin[distinctd. Ne-am trezit de-vreme, pentru cd aveam infald o zi de pustie, urmdndsi plecdm la Hozeva. Pirin-tele David, care ne-a rdsfr-lat cu tot felul de bucurii du-hovniceqti, ne uimegte qi deaceastd dat6:

,,M-am gdndit cd inaintede a infrunta drumul prin de-gert, ar fi bine sd primim bi-necuvdntarea Sfdntului Ni-colae. Aceastd bisericd nueste inclusd in programe-le de pelerinaj gi nici nu sedeschide decdt foarte rar.Ea este dest inatd cu pre-cidere creqtinilor din BeitJala, pentru care Mar Nico-la a devenit patron spiritu-al qi totodatd sfdntul protec-tor al localitdfii. Biserica incare ne afldm se afl5 de fapt

deasupra unei pegteri. AiciSf6ntul Nicolae s-a nevoitgi s-a rugat mult[ vreme, in-tr-o perioadd a tinerelii sale,c6nd, venit aici intr-un pe-lerinaj, nu a mai plecat dinBeit Jala timp de patru ani.

Cum sd poposegt i inacest l6cas binecuv6ntat

Biserica Sfdntul Nicolae seafld destul de aproape de bi-serica Naqterii Domnului.ceea ce le conferd localni-cilor un sentiment de alea-s[ binecuvdntare, dar gi deproteclie. Pe lAngd minu-nile din viald ale sfdntului.pe care noi toli le cunoag-tem, locuitorii din Beit Jalafbr[ a simti duhul sfintului?!

36 septembrie2ol5/LUMEACREDINTEI www.lumeacredintei,con

povestesc despre multe alteminuni De care Mar Nicolale-ar fi isvArgit dupd trece-rea sa la Domnul, incepdndcu vindecdri ale unor bolifoarte grave qi pind la aju-torarea celor aflali in greleincercdri existenliale. B6tr6-nii locului povestesc cum peoarcursul celor doud rdzboa-ie mondiale, Sfdntul Nicolaear fi flnut departe mullime debombe care se indreptau c6-tre cele doud biser ic i . ca gicum ar fi stat cu bralele in-tinse intru apdrarea acestorlocuri sfinte".

Biserica ortodoxidin labirintularabDacd parcurgi cu ma-

qina drumul cu strddu-!e extrem de inguste ceduc la biserica orto-dox[ Sfbntul Nicolae,

aisenzaliacd in orice clipb aiputea rdmAne prins intre ele,fhrd posibilitatea de a mai iegide acolo. Noi insi am mers pejos 9i din dorinla de a admiraspecificul locului, dar gi pen-tru a respira aerul proaspdtal diminefi i. Crede{i-md cd oastfel de olimbare la ora 6 di-mineala, prin labirintul strd-du{elor inguste din Beit Jala,i1i da energie, dar gi bucuriaunui altfel de inceput de zi.inedit! De departe, cupola au-rie qi turnul care parcd !6qneq-te dintre zidurile vechi, totulemand cdldurd qi binecuvdn-tare. Ajungdnd ins[ la intra-rea in bisericb, in desdvdrqitcontrast, te trezeqti incon-jurat de clddiri extremde solide ca structu-

16, cu uqi gi ferestrei,*, ferecate de grila-

je grele, iar pentruun moment poli 16-mdne ugor derutat.

f'ff Totul revine insd Ia* normal odatd cu

prlmll pa$ll pe carei i faci

in incinta bisericii Sfbntul Ni-colae. O mare de lumind co-boarb dintr-o cupold imensdqi simfi mdngdierea sfhntului,ale c6rui icoane sunt a$ezatecu grijd in mai multe locuride rugdciune. Cea mai vene-ratd este icoana ftcdtoare deminuni a Sfbntului Nicolae,icoand din care, incepdnd cuanul 201I. per iodic izvordq-te mir. Pelerinii care au maifost aici spun cd toate aces-te icoaneau o

www.lumeacr€dintei.com LUMEA CREDINTEI / septembrie 2015

REPORIA'

putere timdduitoare rar intdl-nit5. Am vdzut chiar qi cdte-va verighete ldsate la una din-tre icoane, in semn de ofianddadusi Sfbntului Nicolae, pen-tru cregtini de nu se gtie unde,care in urma rugdciunilor laaceastd icoanS au dob6nditcopii.

Pe;tera nevoinlelorSfintului NicolaeBiser ica cea mare a

Sfbntului Nicolae a fost con-struitd chiar deasupra pegte-ri i in care sfdntul s-a nevo-i t in t impul celor patru anide rugdciune trditd aici. V5-zdnd un basorelief cu iooa-na Sfdntului Nicolae, m-amapropiat sd mi inchin, pentruca imediat sd imi dau seamacd scara din spatele aces-tuia cobora chiar in peqte-ra despre care tocmai afla-sem. Pdrintele David ne-a

explicat cd actualul ldcaq decul t a fost r id icat ne ruine-le unei alte biserici dedica-te Sfdntului Mare MucenicGheorghe. Aga se explic[gi existenla altarului carese af fA cu un nivel mai jos.un altar pe a cdrui catape-teasmd sunt expuse pe l6n-gd icoanele impdrdtegti giicoane reprezentAnd mo-mente din via{a Purt[toruluide Biruinli. Fald in fald cuacest altar, dar qi in parteadin dreapta acestuia se afl6cdteva tuneluri subterane gipe$tera propriu-zisd in careSfdntul Nicolae s-a nevoit.Dupb inc6ntarea pe care amsimlit-o admirAnd specifi culbazilicii subterane, am sim{itfiorul rece al unui gAnd carem-a tulburat: Cdt de iertdtoreste Bunul Dumnezeu, dacdunei phcdtoase ca mine i seingdduie sd atingd locuri de

rugdciune unice, urme ne$ti-ute ale sfin(i lor?!Trdiri le ab-solut personale rdmdn doarale mele, dar ceea ce a$ vreasd transmit tuturor celor careajung in Palestina este faptulc5, pe l6ngi locurile cuprin-se in programele de peleri-naj, este minunat s5 desco-periji gi Peqtera SfdntuluiNicolae. La capdtul fiecdruitunel se desdvdrqegte o ru-gdciune. iar mirul care picu-rd din icoanele aflate acoloeste mir de duh, aducdtor dealinare a suferinfelor, a ne-dreptd{ilor, a bolilor. Dupdce m-am strecurat in ee-nunchi (a l t fe l nu se poaie).printr-un mic tunel, la loculde rugdciune al sfdntului.am rdmas ldngd icoana careddinuie in locul acela sacru.ldcrimAnd in semn de mul-fumire pentru o atAt de pro-fundd binecuvdntare.

septembrie 2015 / LUl,4F;A CREDiNTEI www.lumeacredintei.rotr

Apiritor al 0rtodoxiei,l-a pilmuit pe Ariela Sinodul lecumenicDespre SfAntul Nicolae

se qtie cd s-a ndscut in Pa-tara, o local i tate din AsiaMicd (Turcia zilelor noas-tre). intr-o fami l ie de bunicregtini. Dupd moartea pd-rinfilor, care fuseserd foar-te bogali, sfrintul. f i ind sin-gurul mogtenitor al acestora,imparte averea oriunde eranevoie, devenind cunoscutin intreaga lume pentru ne-numdratele sale milostenii.Viitorul episcop al Mire-lor Lichiei a fost atras incdde t6n5r de studiul SfinteiScripturi, fiind un apdrdtorconsecvent al dreptei cre-din{e. Astfel , in anul 325,fi ind prezent la Sinodul Iecumenic de la Niceea, inapdr ar e a convingerilor salereligioase, l-a infruntat peereticulArie, pe care se parecd l-ar f i 9i pdlmuit. De aicis-a imodmdntenit obiceiulca de iiua sfdntului copiilors5 li se ddruiasc[ legendare-le jordile de ,,Moq Niculae".Cdt desore numele Sf6ntuluiNicolae (r ike. , ,v ictor ie i ' +lads,,,popor"), acesta a fosttdlcuit ca,,biruitorul popo-rului", pe considerentul cdel a fost cel care a induple-cat mintea poporului spre aimbr[liga adevdrul despreHristos sau cel care a co-vdrgit lumea prin bundtateasa. Sffintul Nicolae amarcatqi influenlat pozilia Bisericiiin cele dintdi secole de dupdHristos, ajutdnd la formareaspirituald a cregtinilor dinintreaga lume. Reprezenta-rea iconograficd a sfAntului

este de asemenea relevantd,in sensul cd acesta este deobicei reprezental in ipos-taze de apdrdtor fie al mari-narilor, fie al copiiloq fie altinerelor fete, fie al condam-na{ilor pe nedrept. lmagineape care am su{prlns-o $r lnacest [aca$ sfdnt din in imaPalestinei este insd cea careii contureaz[ portretul deapdrdtor al Ortodoxiei, ace-ea in care strdnge la piePtSfdnta Evanghelie.

Dup[ aceast[ m6ngdie-re duhovniceascd trditd ininima Palestinei, cred c[cel mai nimerit ar fi sd ne

reamintim Condacul 1 alAcatistului Sf6ntului IerarhNicolae, intru desc[tugareasufletelor impovlrate:

,,Cel ce vergi mir de multpre! la toatd lumea, gi mie,celui nevrednic qi mai multdecAt toEi pdcdtos, ddruieq-te-mi ca s6-!i aduc lie cAn-tare, Pdrinte Nicolae! Tu, caacela ce ai indrdznire cdtreDumnezeu, slobozeqte-mIdin toate necazurile, ca sdcdnt {ie: <BucurS-te, SfinteIerarhe Nicolae, mare frcd-tor de minuni!>".

Mariana BORLOVEANU

Lt \4EA (-REDINT[ l / septembrie20l5

@ ff i****H f f i * &#* eq€ H f f i f f i f f i#@ f f i@ €.9eff i@ff i f f i f f iH # #f f i f f i f f i f f i f f i f f i €#f f iBre#€Hff iw ff i wwff i wff i w€ff i f f i%'%ff i f f iwFCe este Venelia? Pentru majoritatea miilor de turigti este CI plinnbare romanticdcu gondola, pentru uniieste carnavalul cu mdgti multicolore, iar pentru allii estepatria cristalului de Murano. Eu arn perceput-o ca pe o alti versiune a pegterii luiAli Baba, incircatd pdna la refuz cu bijuterii arhitecturale, cu odoare gi giuvaieruriscumpe de toate felurile ;i din toate vremurile, cdrate eu cordbiile gi adunate inacest ostrov sute de ani" Strdlucirea at6tor frumuseli m-a cople;it ;i ostenealamea a fost sd bat in lung 9i in lat, ore in ;ir, labirintul de canale gi strddule gi sariscolesc intre at6tea bogalii cdut6nd smeritele racle e u sfinte moa;te, icoanelefdcdtoare de minuni ;i prelioasele odoare jefuite cAndva din Bizant"

f lotul a pornit de la o oferta .. last minu-I t"" de ..city-break" ce pdrea de nere-

L fuzal. Am plecat deci din tard in maregrabb cu o cursd iow-cost. Lucrurile s-au de-rulat cu asemenea repeziciune cd ag puteaspune ci am ,,aterizat" la Venelia qi la pro-priu qi la figurat.

De la aeroportul Treviso p6nd in lagundam cbldtorit vreo 30 de kilometri cu un au-tobuz, iar cAnd acesta ne-a ldsat in fala unuicanal cu zecr de ambarcatiuni am avut unblocaj total . Abia in c l ipa aceea mi-am datseama cd nu avusesem timo sd md documen-tez deloc. Nu era pr ima datd cdnd p5leam

40 septembrie 2015 / LUMI r\ URFIDIN1-Ij]

aqa... Ce te faci insd intr-o metropol6 ciudatiaicdtuitd din peste 100 de insulile despbrlitede canale cu apd, {br[ metrou gi ldrd strdziiSolutia salvatoare r[m6nea gi de data asta

www.lumeacredintei.coP

f,ffi-hw

telefonul mobil cu GPS gi Google maps...Am introdus localia hotelului gi am desco-oerit cd acesta era la numai 1500 de metridistanld in linie dreapt6, dar la o ord $i cevade mers pe jos pe un traseu extrem de in-tortochiat. Dupd o experienld tra.umalizan'td de acum c61iva ani in care pela2 noapteaam pierdut semnalul GPS prin spatele unorblocuri inalte din Sofia qi m-am r6tdcit, amhotdrAt sd nu mai imi asum astfel de riscuri.

Am luat deci varianta 1oca16 de ,,auto-buz" numit[... vaporetto pe ,,bulveradul"principal cunoscut drept Grand Canal. Injurul nostru o forfotd continud de bdrci detoate felurile de la gondole de lux la barjelecare cdrau gunoi. De-o parte qi de alta a ca-nalului, construcfii vechi, rafinate, cu cite 2sau 3 etaje. f iecare cu poveslea ei gi aproa-pe fiecare avdnd ceva de spus ca qi arhitec-turd. Aflat la fala locului, pdrea incredibil cecitisem cd sutele de construc{ii ale Venefiei,atdtea palate qi biserici sunt toate ridicate pefunda{ii din trunchiuri de zaddbdtute addncin solul nisioos.

Vaporetio mergea incet qi oprea des instal i i apropiate. Pr intre acoper igur i ieqeauici- colo uriage cupole de biserici. Soarelestrblucea cu putere qi lumina lui se reflecta inscdnteieri ca de blitz pe suprafaia apei. Ammers aproape un kilometru qi am fost atAt deentuziasmat de ce vedeam in jur incAt pur gisimplu am uitat sd fac fotografii. Am cobo-rAt din vaporetto ldngd podul Rialto qi, in-tocmai ca orice turist ignorant nu i-am datnicio atentie, neqtiind cdt era de celebru. Gri-ja mea era sd imi gdsesc drumul spre hotel.

Am parcurs oarece distanld cu ochii inharta de pe ecranul telefonului gi, dupS ceam traversat un mic canal, am ridicat privi-rea qi pdrea cd drumul se termin6 brusc in fa-tada ternd de cdrdmidd a unei biserici de se-iol 18. S-a dovedit a fl biserica ,,Santa Mariadella Consolazione", adicd a Maicii Domnu-lui MAngdietoarea, cum am spune noi. lm-pulsul a fost s[ intru qi am avut de-a face cuprima surprizd. Intr-un mic altar lateral dindreapta. se pdstra ascunsd. prea pu!in cunos-cutd qi parcd strivitd de arhitectura din juro micd icoan[ bizantind, numitd Mdngdie-toarea. Reprezentarea. deosebit de fiumoa-s5, frapa prin aceea c6 qi Maica Domnuluigi Pruncul purlau amdndoi veqminte de cu-loare rogie. M-am inchinat bucuros 9i mi-amreluat drumul spre hotel printr-un gang in-gust pe ldngd bisericd.

Numai 3 zile in Venelia insemna foar-te pulin. M-am cazat qi am pornit imediatin explorare. Inbaza unor informaJii cule-se superficial de pe internet, am pornit cuGPS-u1 sd gisesc bisericula San Giuliano.

I t \ l r - \ ( l {Hl) l \ I LI lseptembrie2015

REPORTAJ .q

&1' rr"- &--'1i

1,I '

Pe un site ap[rea infbrma{ia cd acolo s-arfi. pdstrat racla cu moaEtele SfAntului MareMucenic Teodor Stratiiat. Dupd citeva mi-nute prin labirintul de trotuare 9i canale,am ajuns. Am intrat qi pe peretele de rdsd-rit al altarului am zdril imediat o racld cucapacul aur i t . De unde puteam sta cel maiaproape nu am deslugit vreun detaliu. Amincercat sd primesc confirmarea cd aceeaeste racla Siantului. Am intrebat in stAnga

42 septembrie 2Ol5 i l. l i l l l i ::! {111t: l) i\ - l i : i

Aharul Bisericii 9an Giulianb- ' -

.rr+qf4r&r!r{j

qi in dreapta. Nimeni nu gtia nimic. Am g5-sit oAnd la urmd o doamnd in vdrstd care seinqr i iea e biser icS. Mi-a spus: --Ntr . Nu eSfAniul Teoclor Strat i lat . Moagtele lu i suntaldturi, la Biserica San Salvador. Aici avemmoagtele SfAntului Pavel Tebeul!". Am r5-mas blocat. Habar nu aveam cd pe la in-ceputtt i secoh.rlui 12, moaqtele CuviosuluiPavel Tebeul fuseser[ aduse la Constanti-nopol din porunca impdratului Manuel I q

aqezate in Mdndstirea Maicii Domnului Pe-ribleptos, iar de acolo le luaserd vene{ieniiin1204. Era a doua surprizd. O,,intAlnire"pe cAt de neaqteptati pe atAt de fericitd. Amluat-o ca pe o m6ngdiere din partea Cuvio-sului Pavel oentru cd imi dorisem mult sdajung la mdndstirea lui din pustiul Egiptu-lui, dar nu am reuqit.

Dupd cAteva minute petrecute cu SfdntulPavel Tebeul, am fugit, desigur, la biserica

www.lumeacredintei.com

San Salvador. Am gdsit imediat racla cumoagtele Sfdntului Teodor Stratilat intr-unaltar lateral, tot pe peretele de rdsdrit 9i la felde inaccesibild. M-am inchinat de la distanldcu mare bucurie qi am petrecut qi cu SfAntulTeodor cAteva minute. De aici am pornit cd-tre Basilica San Marco.

(va urma)

SiIv iu- Andrei VLADAREANU

f,Ui\ '{EA CRFIDINTEI / septembrie 2015 43

ceaste miculd icoa-nd a Maicii Domnu-lui a fost dintotdea-

una consideratd de veneJienio icoani lhcStoare de minuni.Nu qtim exact originea ei. Pic-twa este evident de factur6 bi-zanlind, iar icoana este foarteveche. Poate fi din cele adusedin Constantinopol duPd Cru-ciada a 4-a, poate fi originarddin insula Creta, care mai binede 400 de ani a fost Posesiunevenef;an6.

Oficial, aceastd icoand aMaicii Domnului se nume$te..Santa Maria della Consolazi-one" care s-ar traduce ,,MdngA-ietoarea", darin lirnbaj PoPularvene{ienii o numesc,,Madon-na della Fava", adic[ ,,MaicaDomnului a fasolelor". Acestnume, chiar dac6 Poate suna

amuzattl, nu este nicidecumweo formd de adresare ireve-rentioas[. Cel mai Probabil, nu-meie i se trage de la o Prdvdliesituatd cAndva in preajma bise-ricii si care vindea fasole. DuP[o alta opinie, pravdlia se sPeci-alizase in produclia prajinrele-lor din fiind de migdale Pe carevenetienii le folosesc la Pome-nirea rbposafilor, Prdj iturele Pecare ei le numesc ,,fasolea mor-tilor". in fine, unii considerd c6numele icoanei qi al bisericii afost dat de familia Fava, origi-nard din Fenara, care locuia inaceastd zon[ in secolul 14.

Dupd o legendd local[, uniconar pe nume Gregorio nu s-aDutut CasAtori cu Fata Pe care oiubea oentru cA tatal acesteia,un negustor bogat. a lo(at-osa se irarite cu un alt barbat.

Duod 3 ani de cdsdtorie nefe-riciti, fata ar fi murit gi s-ar fiardtat fostului sbu iubit, Gre-sorio, care pich anurci aceastiicoand a Maicii Domnului. Camultumire lui Dumnezeu. Pic-torul ar fi daruit icoana bisericiiin curtea cdreia era inmormAn-tatd fosta sa iubitd.

Istoricul bisericii consem-neazd cd,la sf[rqitul secolului15, s-a construit un mic Paraclispenhu a addposti aceasl5 icoa-nd consideratd de atunci ca f[-cdtoare de minuni care stdteaagaLata pe un zid din aProPie-rJ. La incepurul secolului 18,s-a constnrlt biserica actuald,iar icoana a fost aqezatd infr-unaltar special ridicat Pe laturadin dreapta, unde se Plstrea-zd $i acum.

SiIviu-Andrei VLADAREANU

ORTODOXIA BAT(ANICA

adipost al libertatii li sfinlenieiMergAnd pe drurnul E85 de la Ruse c5tre Veliko Tirnovo, pe la jurni-tatea distan!ei , dupi Byala, se deschide drumul E772spre Pleven. Cudoar eAliva kilornetri inainte de Fleven se face la st6nga spre Lovech,iar de aeolo se l ine dnumul pAnd in f rumosul or igelTroian. Nu dupinrult t imp de cind arn intrat ln el, am rnai f icut de douS ori la stinga,urn"rAnd goseaua ee gerpuie;te pe valea rAului Cherni Osam vreo l0kilornetni. eu voia lui Dumnezeu gi cu bucurie, am ajuns la blagoslovi-ta a$ezare rnonahalS Troian, una dintre cele mai importante ministir iale Bulgariei, incon.!urati de o pSdr"rre virgina, ea insdgi adipostindlue ruri de nrare pre! pentrlr Lin neanl: credin!5, duh 9i multd istorie.

septembrie 2015 / LUNIEA CltEDlfi f It l

II

tt

inceputuriConform unei cronici

ce se afl6 inc6 la MdndstireaTroian, ldsatd aici de cdtre unautor anonim, pe la sfArqitulsecolului 16 sauincePutul se-colului 17, la mai mult i anidupd ce statul bulgar a cdzutdin nou sub domina{ia turceas-c6, un monah refugiat a venitin aceastd zond, construindu-gio chilie in care sd viefuiascd.Duod o vreme, localnic i i auinceput sdJ vi ziteze Pentru a fr'ajutali cu rugdciunile cdffe Bu-nul Dumnezeu si astfel mona-hul le-a cAqligat increderea 9imilostenia. Incetul cu incetul,in iurul lui s-a strdns o obqtesi ihiar dacdvremurile in careiraiau erau pline de Primejdii(nu de putine ori monahii f i-ind pringi de turci. torturatisi ucisi, nevrdnd sd se lePedede Hristos), au reuqit s6 ridiceimpreund o bisericd sub hra-mul Adormirii Maicii Dom-nului. La scurt timP, intregulagez6mdnt a fostrevendicat

de cdtre mitropolitul grec aleoarhiei Lovech de la aceaui.t., confi scandu-l imPreu-nd cu toate terenurile, Pddurilesi bunurile, cu scoPul imbogS-iirii oersonale. MAndstirea dis-bunea. din mila lui Dumnezeuqi a credinciogilor, de vaste te-ienuri qi pbduri. O altE Proble-md era aceea cd, sub ocuPa-

lia turceascd, Pentru reParareasfintelor ldcage orlodoxe tre-buia oblinuiun permis sPecialdin partea autoritililor ImPe-riului Otoman. Vremurile erauunele extrem de dure qi Penhuc6, nu de puline ori, ldcaqul adevenit tinta tAlharilor. Astfel,tot greul pentru inffelinerea.qisupiaviehrirea sfintei m6nbstirirevenea in totalitate monahi-lor din obgte, localnicilor cre-dincioqi ce contribuiaucu donalii qi ajutor. :dar gi peleri-

' , q ! - .nr tor

care veneau in numdr tot matmare.

in anul 1830, duPd o lungdperioadd de jurisdictie oPresi-va din partea EpiscoPiei deLovech, Mindstirea Troianreuqeste sd-gi cAgtige autono-mia. O delegalie de monahi afost trimisl la Patriarhia dinConstantinoPol Pentu a cerein mod insistent aceasti au-tonomie, atat administrativd,cit si economic5, mult nece-sarl dezvoltdrii durabile a ld-casului. Ei cereau Patriarhieistatut stavroPegic, adic6 de aiegi de sub jurisdictia ePisco-pului local qi de a trece sub au-ioritatea Patriarhiei Ecumeni-ce de ConstantinoPol. Astfel,printr-un hrisov sPecial al Pa--triarhatului

de Constantino-pol. exffem de detaliat 9i mo-iivat, datat 4 decembrie 1830si semnat de cdtre PatriarhulEcumenic Constandios imPre-und cu toli mitroPolilii, se dd

www.lumeacredintei.com t.UMF-A CREDINTFTI / septembrie 2015

ORTODOXIA BAT(ANICA

M6ndstirii Troian statutul multdorit de cdluglrii locului. Prinacest hr isov se garanteazdunanim autonomia, datori-td serviciilor aduse qi virtuli-lor monahilor de la MAndsti-rea Troian qi totodatE datoritijustificatei cerinfe a 1or, cicifralia monahald ducea atuncio viafi de mizerie gi suferin-f5, existAnd pericolul ca insdqim6n[stirea sd fie abandonat5.Sub protectoratuI stavropegic.M6ndstirea Troian trebuia inschirnb sd ol[teascd Patriarhieio taxd de f00 de piaqtri pe an.Aceastl suml r epr ezenla o fa-voare, cdci in acea weme altemdndstiri pldteau sume multmai mari. cum ar fi Mdndsti-rea Rila, care pl[tea o taxl de4000 de piaqtri anual.

Maica Domnuluicu treimiiniAm descoperit aici, in rn-

teriorul bisericii, o frumoasiicoand fbcdtoare de minuni aMaicii Domnului, copie dupdcea de la Mdndstirea Hilandar

din Sf6ntul Munte Athos, su-pr anumitd P an a g hi a TVi h e ro -usa. Aceastd icoanb are marecdutare printre credinciogiibulgari, dar nu numai, pen-tru ajutorul pe care-l dd ftrdintdrziere celor ce se roagdcu evlavie Maicii Preacura-te. Icoana a fost adusd in se-colul al l7-lea de un monahcare fusese trimis special decitre membrii unei comunitSlibulgare de la nord de Dundre(!ara Rom6neascd), pentru aaduce aceastd icoand in bise-rica din mijlocul lor. Pe dru-mul de intoarcere, monahul apoposit la Mdndstirea Troian.gdsind ca viequitori numai doicdlugSri. De cum a fost adusdla Troian, icoana Maicii Dom-nului a inceout sd facd minunicu cel cafe vengau sa I se m-chine, minun6ndu-se de fru-muse{ea ei. Icoana, in acea pe-rioadd, a redat vederea orbilorcare s-au rugat la ea gi a vinde-cat mulli bolnavi de ciuml qiologi. Celor care erau bolnavide cium5, lainceput, cdlugArii

nu le dddeau voie in mdn6sti-re, dw vdzdnd c5 numdrul lorcreqte la po(ile mandstirii. pe-rintele egumen a hotirdt sd fieldsali sI intre la icoan6. Mareminune s-a sSvArqit cdnd nunumai c[ to]i au fost vinde-cali pe loc, dar nici cei care seaflau in mdndstire nu s-au mo-lipsit. Oricare om care se infi-flqa inaintea icoanei primea indar rezolvarea problemelor giapdslrilor pentru care venea.Cdlugdrii de la M6ndstireaTroian, aldturi de mulli cre-dincioqi, l-au rugat pe mona-hul cdldtor slrdmdnd definitivla ei la mdndstire, intrucdt eranevoie de intdrirea obqtii, darmai ales de astfel de minunisdvArqite de sfinta icoand.

Degi drumurile erau peatunci preslrate cu numeroa-se primejdii, monahul, dupdmai bine de o luni de grea cu-getarc, a hotdrdt sd igi conti-nue drumul spre Jara RomA-neasc6, la cei care l-au lrimisin acest lung drum 9i dificildmisiune, vr6nd sd-gi tinb cu-vAntul dat. A doua zi, gi-a in-hdmat caii la ciru!5 dis-de-di-mineafd. a suit gi sfrnta icoandinvelitd intr-o pdturd qi, dupdce [e-a multumit fralilor pen-tru gdzduire, apurces la drum.A ieqit pe porfile mdndstirii, iardupd trei-patru sute de metricaii s-au oprit, s-au ldsat pegenunchi qi nu au mai rznrt sdinainteze. Vreme de trei ores-a rugat monahul de cai in za-dar, ca acegtia sI se ridice gi simeargd. Vdzi.;ld, acestea, bie-tul monah, cu intristare, a in-leles cd voia Maicii Domnu-lui era de a r5mAne icoana laM6ndstirea Troian. De atunciincd multe alte minuni a sdv6r-git, iar in zilele noastre vin fbrl

4a septembrie 2o15 / LUMEA CREDINTEI www.lumeacf edintei.con

1.

iqE*

contenire pelerini din intrea-ga Bulgarie qi din toate colfu-nle lumii pentru a cere ajutorMiicu{ei Domnului GrabnicAjut[toare.

(artier GeneralalComitetuluiRevolulionarMAndstirea Troian a fost

strins legatd de miqcarea re-volufionar6 de eliberare de subdominafia otoman6, Pentru cdaici, pentru o perioadd, a fostlocuinfa de refugiu a marelui

www,lumeacredintei.com

luptdtor bulgar pentru libeta-te Vassil Levski. In ultima Pe-rioadd a vielii sale, acesta a vt-zitat frecvent mAndstirea, undea gi format un comitet revolu-tionar. atdt in micul orbsel Tro-iun, .At qi in incinta MdndstiriiTroian. Din acest comitet fb-ceau oarte inclusiv monahi caPdrintele Maximus, PdrinteleParlenius gi Pdrintele Kirillus,impreund cu a$ aproximativ80 de tineri neinfricaii. Co-mitetul a fost legat prin jur6-mdnt de insuqi Vassil Levski,iar ca pre$edinte a fost numit

Arhimandritul Makari, ce eraconsiderat o persoand de mareincredere. inperioada Rdzbo-iului de Eliberare Ruso-Turcdin anii 1877-1878, PdrinteleMakan a transloffnat mAnds-tirea in spital de rdzboi pen-tru trupele ruseqti, ajutAndu-lecu orice mijloace posibile. Unalt apropiat colaborator al luiLevski a fost diaconul Ma-xim. in toamna anului 1871,diaconul mergea la qcoal5 sdpredea in localitatea Klissou-ra, dar sub aceastd fafadd, camembru al comitetului revo-lulionar local, avea dese intAl-niri secrete cu Vassil Levski.in acele zlle zbuciumate, cd-lugdrii erau preocupaii chiar

$r cu procurarea afinelof, careerau numeroase: pu$t i . s6-bii, pistoale qi ranile pline cumuni l ie. Totodatd. la Cape-la Sfdntul Nicolae Fdcdtorulde Minuni exista o icoand ceavea o tamd falsi in partea dejos, in care se transporta cores-ponden{a cu scrisorile secreteale Comiterului Revolulionar.La MAndstirea Troian se afldp6stratl intr-o stare imPecabil[camera oe care Levski o folo-sea ca ascuntdtoare. Peleriniipot vedea aici qi un minunat 9ibosat in relicve muzeu al mA-naltirii, ce addposteqte obiecte

t.UL4LA Clll: l l i f . l l ' l / septembrie 2015

\

tII

fr

!\

ORTODOXIA BAt(ANICA

extrem de interesante din pe-rioada revoluliei, perioadd dezbuciumatd istorie bulgard.

Locde odihnipentru un patriarhDupd terminarea regimu-

lui comunist din Bulgaria, inanul 1992, chiar in sAnul Bi-sericii Ortodoxe Bulsare s-a

petrecut un lucru neobiqnuit qinedorit totodata. Aceastd larda devenit peste noapte o fardcu doi patriarhi. Pe lAng[ celcare era de dreot. PreafericitulMaxim. oatriarh ales de S{bn-tul Sinod Bulgar la data de 4iulie 1971 (la care a participatoatriarhul de arunci al BisericiiOrrodoxe RomAne Just in ian,

aldturi de Preasfinlitul Epi-scop al Aradului Teoctist. r i-i tor patr iarh romdn). Bulga-ria s-a mai trezit cu un pretinspatriarh Inochenti. Acesta dinurmb, cu ajutorul unor inaltefele biserice$ti. dar qi cu aju-torul instituliilor statului Ei alSecuritilii, a fost propulsat caIntAistdtdtor al Bisericii Orto-doxe Bulgare.

Cu multe greutdli gi for-!e ale rdului a trebuit s[ lup-te adevdratul qi mult inldcri-matul Patriarh Maxim. Cdcis-au folosit tot felul de pd-cdtoase gi pbguboase pentrusuflet arme cum ar fi: ana-tema, presiunea, ameninla-rea" apelul la Biser ica Rusao hot[rAre CEDO, ameste-cul politicului, al procuratu-ri i, al poli l iei gi al servicii lo:secrete. aga incat totul pa-realard iegire. Prin acea ho-tdrdre a Cur{ii Europene .

iiii.+

€

seDtembrie 2015 / i .U h4 [:,4 {i l t l ]Dl1',1'f h l www.lumeacredintei,cc -

Dreoturilor Omului de a tn-terv-eni in problema religioa-sd a Bulgariei s-a stabilit cdstatul bulgar a incdlcat drep-tul la libertate religioasd, iarguvemul bulgar qi-a depdqitatribuliile prin numirea Pa-triarhului Maxim ca Intdi-stdtdtor al Bisericii Ortodo-xe Bulgare. Aceastd decizieCEDO. in realitate. nu a fr-cut decdt sd alimenteze crizaqi sd creasc[ influenla Patri-arhiei Ruse in zond. Impotri-va deciziei CEDO s-a {inuto gedin!6 de lucru la Sofia inzilele de ll-12 martie 2009,unde s-au ridicat vocile au-toritare arhiereqti ale parti-cipanlii Bisericilor Ortodoxeautocefale. Ei gi-au motivatpozil ia plecand de la premisacb Biserica se conduce dupd

dreptul canonic, iar statul nuare voie sd se amestece inviata ei internS. Astfel, acu-zalr1le de incdlcare a dreptu-lui de l ibertate religioasd nuse sus{ineau. Biserica Orto-doxd Bulgard a lui Hristos,condus[ de Patriarhul Ma-xim, a rdmas neclintitd incdo datd qi poate mai intdritdca inainte. mergand pe prin-cioiul Ceea ce nu te omoardte face mai puternic.

Dupd multe lupte, umilin-1e qi ispite indelung indurate,bl6.ndul gi smeritul patriarhales al Bulgariei. PreaFerici-tul Maxim, sprijinit nu de pu-

line ori de bunul sdu prietende la nord de Dundre, Palriar-hul Teoctist, dar gi de actua-lul Patriarh Daniel, a reuqit sdtaie acest cap al himerei, care

_t

*

rt

*:-t;*

ir

indbuqea de prea mulli ani Bi-serica Oftodoxd Bulgar[.

In anul 2010, PreafericitulMaxim a trecut la cele vegniceimpdcat, dar gi cu dorinla dea avea loc de odihnd pAnd laMarea Judecatd a Mdntuitoru-lui Hristos la Mdndstirea Tro-ian. Patriarhul a fost mult legatde acest loc, mai ales pentrucd s-a ndscut nu departe deporlile m6ndstirii, in localita-tea Oreshak, la data de 29 oc-tombrie 1914. Cu hotdr6reaSfdntului Sinod, dar qi cu p6-rintii din obqtea de la Troian,in fiunte cu sfinlia sa starelulSioni, av6nd mare dragostepentru patriarhul mult incer-cat, au mijlocit ca mormdntulsdu sd fie chiar in incinta bi-sericii mari, in partea dreapt[,in soatele icoanei licdtoarede minuni a Maicii Domnuluicu trei mdini, ca un vrednic,dar smerit slujitor al lui IisusIlristos, unde astdzi credincio-gii vin cu flori gi sd se roagePreafericitului Maxim pentrua fi mijlocitor al rugdciunilor1or cdtre Domnul.

Laurenliu COSMOIU

www.lumeacredintei.com LU\l [ , \ ( RI DIN i l . l / septembrie 2015 51

ORTODOXIA STAVA

Minunea de la Kievleoana Maicii Dornnului,,Cautd la snlerenie" aajuns eunoscutd astdziin lntreaEa lume orto-doxfr. in nur"nele acestei ieoane se ?nali5 bise-rici 9i parae l ise, ir"raintea acestui chip al MaiciiDonnnului se sXvdrgesc rurgSciuni pentru sAnd-tate gi acat iste de slavd ; i mul lunr i re. . . e ul tu laeestei vechi icoane a rendseut la ?nceputulani lor '90, pnintr-o minune ee a eutrernurat?ntreaga ob;te a e redinciogi lor d in Kiev. . .

fauti la smerenie"Pe data22 noiembrie 1995,

laLavra Pecerska de la Kiev afost sdrbdtoare...

Printr-o reuniune solem-nd a Sfrnhrlui Sinod al Biseri-cii Orlodoxe din Ucraina, con-dusd de Mitropolitul VladimirSabodan al Kierului qi al in-tregii Ucraine, s-a luat act deraportul Mitropolitului Nico-dim orivitor la semnele minu-

' nate qi vindecdrile ardtate laicoana Maicii Domnului ..Ca-utd la smerenie" de la Mdnds-tirea lnhdrii in Bisericd a Maicii Domnului (Vvedenski) dinKiev. S-a hotir6t cu acest pri-lei ca icoana Maicii Domnului,,Cautd la smerenie" sd fie cin-stita ca lhcdtoare de minuni,stabilindu-se ca zi de prdznui-re a acesteia dalade 16129 ssl-tembrie. Tot aturci s-a luat, deasemenea, decizia ca in fieca-re an, pe data19 iulie/l august- in ziua oomenirii SfAntuluiSerafim de Sarov - ca m6nds-tirea sd marcheze sdrbdtore$teuna dintre marile minuni aleicoanei...

Numele icoaneilcoana iqi trage numele de

la cAntarea de laudd a Preasfil-tei Ndscdtoare de Dumnezeu,incununatd de Cel Preainaltcu mdreap slavd: ..... cd a c5u-tat sore smerenia roabei Sale"(Luia l, 48). Dumnezeu a cd-utat, a luat aminte la curdliaFecioarei gi i-a {druit acesteiamare indurare - Intruoarea Cu-vAntului lui Dumneieu -, de-venind orin aceasta izvor im-

; rbelqugat de milS pentru toli cei

www.lumeacredintei.conseptembrie 2015 / i,UMt,A CI{l lDfNTF.l

care au trebuinld de ajutorul ei. unde s-a petrecut un semn: de cu osebitd evlavie vreme deO a doua talcuir-e datd de laicoanaPreasfinteiNAscAtoa- aproape trei veacuri in aceas-

teologi acestei icoane reiese re de Dumnezeu a curs sAnge, td c'etate, icoanei iqi va pierde

din^in*sdqi compozilia aceste- in luna septembrie, 16 zile". In- mai apoi urma, nici un cerce-ia. in icoanA, fltisto's cuprinde tr-o a doua insemnare din ace- tdtor nereuqind sd afle pAn_6 as-cu palma un obraz al Maicii lagi letopise! despre icoand in- t[zi ce s-a intdmplat cu adevd-Domnului, ca qi cum iar spu- talnim o mai deplind ldmurire rat cu icoana.ne: ,,Cautd la smerenia acelo- a celor petrecute: ,*A fost semn r -^^--ira care se roagd !ie. la amin- de la icbana Pt""tfr;t.i N;;;- lcoana martitului

te cu dragoste"gi'ddruieqte-1e toare de Dumnezeu pe iezerul Cuq dupd mglte icoane fb-lor bucurii, liniqte qi timddui- Kamemoe, la mogia lui Vasi- gdtoare de minuni s-au Ibcut, inre; fie-1i miid 9i idu rug[ciunile lie: a izvorit sAnge din ochiul decursul veacuriloq mai mul-

toi cate Vti"e qi Eu iiioi milui drept, iar pe locul unde stdtea te copii, qi de la icoana Maiciiqi ii voi mdntuipe ei". Iar Mai- picura sAnge; qi pe cale s-a pre- Domnului ,,Cautd la smerenie"ia Domnului, cu puterea sa, ii iins sAngele, luAnd icoana Prea- au rdmas doud reproduceri:miluieqte pururea pe cei care o sfintei Ndscdtoare de Dumne- una de la sfirqitul secolului alcinstesi pe ea cu ad6nc de sme- zeu la Pskov, luna septembrie 17--lea, ce se pdstreazd astlz_ilarenie, dupd cum qi ea s-a ardtat zinl6,indatapomenirii Sfin- MAndstirea Florovski din Kiev,odinioard plind de umilinfn... tei Mari Mucenlle Eufimia". qi o a doua la Catedrala MAn[s-

tcoanadintetopisele *"'ti,;',?l jJ#h:"i,J.J;"H :11'rt3ffi11iii#i;'XiHlAr6tarea icoanei, dupd cum care s-au petrecut in acei aii la Timpul zugrdvirii celei

-de-acitimin cel de-al doileiletopi- Pskov: fo-amete, incendii, nd- doua icoane nu.poate-fi deter-se! de la Pskov, a avut loc la vdliri gi jafuri ale tdtarilor... minat cu exactitate, in docu-aiul6934 (1426) ,jn vechiul Aqezatd in Catedrala Sfintei mentele de arhiv6 de pdnd laKoleje, pe iezerui (umennoe, Tieimi din Pskov 9i cinstitd Revolulia bolqevicd neputAnd

LU\4EA CRF-DlN:f : l l / septembrie 2015

a

ILI

ORTODOXIA sIAVA

fi intAlnite date desore aceas-ta. Se qtie doar cd ic-oana ,,Ca-uti la smerenie" a fost ddruitiMAndstirii Intrdrii in Bisericd aMaicii Domnului in anul 1992,odat[ cu renaqterea aqezdmdn-tului, de cdtre schimonahia Te-odora, aceasta aparlinAnd, inanii '20. preorului Boris Kvas-nitki, ce a slujit la aceastd md-n6stire mai inainte de a-gi sfhr-gi viala muceniceqle in Siberia.

Minunea de la Kievin anul 1993, egumenul

Damian, intdistititor al mAnls-tirii, a observat cd icoanei, afla-tE sub o veche ram[ de sticld, is-au schimbat subit culorile. Vafi luatd atunci hotdrdrea che-mdrii a trei restauratori, caresa constate pricina prelaceriistratului de vopsea. Fiind ridi-catdrama icoanei, tofi cei pre-zenli auvdzulinsd cd vopseaua

nu era deloc schimbatd, ci pepartea dinspre icoand a sticleise intipdrise, in chip minunat,cu nuanle argintii, chipul Mai-cii Domnului gi al dumnezeies-cului Prunc.

Vestea s-a rdspindit cu iu-fime in oraq, sosind aici mql-lime de pelerini qi curiogi. Inlumea academicd s-a vorbit inacel timp de qarlatanie, con-siderdndu-se cd totul este unfals ordinar. Cu binecuvdntareaPreafericitului Vladimir (Sabo-dan), Mitropolit al Kierului gial intregii Ucraine, s-a declan-qat atunci o ancheti...

Alituride icoani...Vreme de un an, icoana a

fost suousd unei analize aten-te de cdhe cercetitori de la In-stitutul Nalional de ExpertiziLegald, de la Politehnicd qi dela multe alte institute kievene.

In acest scoo. la bisericd a fostadusd o aparaturd specialb.Concluzia generald a fost cdqtiinJa nu putea explica in acelmoment cum s-au reprodusimaginiie pe sticlS, ampren-ta argintie a culorilor icoanerfiind consideratd o reflectaremiraculoasd a chipurilor Mai-cii Domnului qi Pruncului (pefundalul intunecat apar in ne-gativ. iar pe cel deschis in pozi-tiv). f i ind vorba de una din mi-nunile secolului 20.

Sticla cu chipurile pece-tluite pe aceasta este aqezatdastdzi inh-un chivot special, inbiserica MAndstirii Vvedenski.al6turi de icoan6, cunoscutulregizor A. Lesovoi reahzdndchiar un film despre ,,minuneade la Kiev", pehecuti in 1993.de oraznicul Sffintului Serafirnde Sarov.

Gheorqhitd CIOCIC

septembrie 2015 / LtiMEA LIIfEDINTEI

ffirH

ffiffi

r(Ducem (asa cu noi tn Bisericfr_!11l . . - 4- !s

gl diserica ln casi.., DINTERVIU CU EPISCOPUL MACAN ONACOI

PS Macarie (din botez: Marius-Dan)Drigois-a ndscut la9 mai 1977,\ncdia-

nu-Mic, jud. Bistrita-N;stuJ,i'i9 ."1 ot-i't treilea :"?i:,lijytifff itl",*l;ffi3;;;;it" ;il; di n loca I itatea spermezeu, j ud' Bistrila-Nasaud' A u rmat

Sem i na ru I Teol ogic il;";;Si Mitropol it Dosoftei" di n Suceava (1 991 -1 996)'

upoi Fu.rftutuu i"r"otgiu"OttoAg"'; qu la Universitatea,,Babe;-Bolyai"din

Cluj-Napoca (19g6-Z00Ol,-pi".r* ;i studii de perfeclionare.sau specializare in

Franla 9i Marea Britanie (vorbeqte curent engleza ;ifr-anceza)',in 2008 a oblinut

titlul de Doctor ir r.orogl", cu teza ortadocSi 9i greco-cato.licifnTransilvania

(t 874-t gt 6). Corurrjir;i;i divergenfe. A fost iuitJtut de cabinet al iPS Bartolo-

meu Anania, redactor la Radio Renagterea ;i profesor d.e religie la $coala,,loanBob,,din cluj-Napoia.eclesiarh al catedralei Mitropolitane din cluj-Napoca

5i profesor-Arf,ovnic ia SeminarulTeoloqlc Ortodox din metropola Ardealu-

lui.Tuns ln monahis-.u numele Macaiie, de cdtreiPS Andrei al Alba luliei

i;;r; tuitropolit Ir ii;J);"t de cSlusdrie fiindu-i PS Vasile Someganul' la 5

martie 200g a fost alesin iruntea Episcbpiei ortodoxe Romane pentru Europa

de Nord, la 2 mai zoog - de lzvorulTam5duirii - a fost hirotonit arhiereu in

a#;;i" MitropolitanS din cluj-Napoca ;i la 6.iulie 20^08,? fost intronizat in

iui"Jruru rpiscopaii iaiUa ain itockholm. A publicat p6nd in prezent 10 cirli

;;;ilg i* rt,iaii p.luru t"otog,ice^, istorice 9i etnologice, in limba rom6nd

siin limbi de circulafiini"tnulioni5,in diferitereviste de specialitate givolu-

;,.'"';;ilil;;;i;;, ;idin striinitate, precum 9i peste 100 de articole, recenzii

si interviuri in diferite'periodice biserice;ti ;i culturale.

Praasf in. t iavoa:t f* .psrtsr i l i r6sp6nditegeograf icpeter i-rdmAneinmarepartedato-a cor*unitate de rem&ni atfa$ ia toriul DanJmircei, Suediei ria Bisericii Ortodoxe str6-

mare dist*n1* geagrane* radji qi N"*"g*i rilnd in stujta moqegti. sentimentul de in-

H$;ii-ftt.va*m6E'im" iurl"1"it5*tui.Hr.istos qi a singurar% atdt de pronunlat

vasringhwirfutopa*et*aracJn- ilti;tsaj ;;i,mici, nu'am pentru orice rom6n plecat in

**n;ic*ndoxt cum sa md siml.iti,ngher, ci ittainatate' nu dispare total'

prin mila lui Dumne- "o -irio"ur

aflat int?o per- Legiturile foarte frumoase

zeu, pastoresc tiumoase- manentd lucrare. cu atat mai 9i fl lne de substanld duhov-

f . .",irii iatl ,tran"ttiain mult cu cdt nevoia de pds- niceascd stabilite intre mem-

Scandinavia, aflare departe trare Ei afirmare u ia.ntiratii brii aceleaqi parohii.- iar.mai

at6t de lard, dargl intrelili ,"^ti" cutturate qi spirituale nou, am v6zut in ultimii ani

LUMEA CREDINTET / septembrie 201s 57

i i

:I\

INTERVIU

ai misiunii noastre, chiarfrumoasele legdturi stabili-te de membrii unor comu-nitdji din diferite orage sauldri - ajung s[ compensezelipsurile inerente indep6rtd-r i i de cei apropial i g i dragi .Nu ne simlim singuri, at6tavreme cat streaqina Biser ic i ine of,era odihna sufleteasca,pentru noi ca romani gi or-todocqi. Vorbesc la plural,pentru cd acolo trdiesc toatebucuriile si intristdrile romA-nilor qi de aceea nu ne per-mitem luxul de a simfi altce-va decAt simt ei. Ca ierarh siurmag al Apostol i loq t rans-mit in aceast[ parte de lume,domicd de lumind qi cdldurbin per ioada nopl i lor polare.indemnul SFanrului AoostolPavel ; . .Acum sunrel i lumi-nd intru Domnul; umblafica f i i a i lumini i l " (Efeseni5, 8), pentru ca asifbl toti

sd devenim lumindtor i pr incredinld gi viefuire in aceas-td parle de lume.

l.jir*+**tir nu pi*rcieci *e*si* d+e p*i"t;{6pm -- {# t*t s*{ieti*l - E* fur+-ts. ; : . " , : " . . " i , " , . . i l : " .1, . , ""- . .

+n+a.r€*$c irep+$**t+ *ic *;:{3+s:ei, ?n#itiil::i! iJi'*$t*, {&N* *e.c frJst tii+n{**i

Cred cd accentul ar tre-bui pus un pic diferit, nu citatez ev vreun eveniment, cicd, or i de cate or i sunt invi-tat qi pot veni, o fac cu mul-td bucurie. Cu adevdrat, par-t ic iparea la evenimentele desuflet 9i zidire duhovniceascddin {ard reprezintd. un popasde incdrcare spirituald apar-te, cu care md intdresc pen-tru misiunea scandinavb. A{ipunctat bine cd aceste eve-nimente nu sunt numai aleunor comunit[{i, ci ale intre-gii ecclesii (Biserici), pentrucd bucur ia pe care o t ra iescprin prezenla mea in tard e

recrprocd pentru bucuria pre.zenlei a l tor ierarhi la evbnrmentele din eparhia noastrdIn tarl am fost prezent la diferite evenimente duhovnrceqti qi culturale, atdt la invitalia confralilor ierarhi, cAt -qa unor comunitdti monahal;sau de enorie, unde. tot cu bi.necuvAntarea chiriarhului 1ocului, am slujit Dumnezeias.ca Liturghie. Dintre slujirilrdin ultima vreme amintesicele din zona mea natal6, drpe Vdi le Tiblegului . precurgi cele in peni tenciarele sagezdmintele f i lantropice sde t ineret d in eparhia 'Clujului. De asemenea, amintes,gi salba de slujir i din zon;Bucovinei, unde, la invitalirInal t Preasf i n l i tu lu i pdr inte Arhiepiscop Pimen, arslujit in aceastd vard, incep6nd cu fiumoasa sdrbdtoare a Sdnzienelor din 24 iunie

septembrie 2015 / l_UMITA CR tjDl r-t ' II www.lumeacredintei.cs

a Draznuirii Aducerii moaqte-lor Sfdntului Mare MucenicIoan cel Nou in cetatea Su-cevei. La toate aceste slujir im-am intdrit duhovniceqte,aldturi de oamenii frumogiaflali pe cdtatea mdntuirii.

F**{r$ c*! n ve$it v*rb* derPr*lxoidova hinecredineicasi. d+;i sunteti *rdelean, v* leag* nenumata'ie ;u{rilfi de atealta trurnoaii reql-*** e S*m*niei" {ar* siriit e{q$t**?

Sunt multe lucruri caremd leae6 de Moldova, ins6as aminti Pe cele ale formd-ri l mele duhovnicegti 9i teo-losice. in primul rand. laprulca"am studiat la SeminarulTeologic,,sfdntul MitroPo-lit Dosoftei" din Suceava re-prezintd incePururile acesteiiesdturi. Acolo nu am gdsitdoir profesori bine Pregdti{i-c i mai ales oameni la umbracdrora m-am format duhov-nicegte. inalt PreasfinlitulPErinte Pimen, ArhiePisco-oul Sucevei 5i Radauli lor' ahost oentru mine modelul 9ireoerul statorniciei in lucra-rei pastorald qi a slujirii litur-eice. Nu se uiti atAt de uqor[ramurile de la MdndstireaSfdntului Mucenic Ioan celNou de la Suceava, de SAn-ziene. unde simleam cum ro-mAnii din toatd lara vibrau inrusdciune intr-un singur su-flei. Acolo se adunau qi mara-mure$enii, ndsdudenii qi alliardeleni cu f ra l i i lor megi-esi moldoveni. Md simleamca acas6, intr-un chiP Plenar'

Nu oot s6 nu ammtesc alclde chipurile Parinli lor din ma-ndst i r i le Moldovei . [n Pert-oada studi i lor mele semina-riale sucevene. PoPoseam in

sfat qi indemn de la cdlugd- vreme era Mitropolit al Mol-

iiiJ,l "i"i.

Astfel l-am "n

t"ot- dovei.qi Bucovinei' eufiind

""iiip" t""rele duhovnic, atunci secretlrul de cabinet

n iririri',iAiriiJ Cleopa lie d6 al inalt Preasfinlitului Pdrin-

i""Nie;rtt*; Sihasiria, de la te Bartolomey ll Clujului

""i" ti-t"utn cb primesc pu- Tot in Moldova am qi

#;;;ifi;ta.i*qit"u .',",t- foarte mulli colegi' care

ir."fi."i"gi.a, dut 9l aoftou- acum pdstoresc frumoase-

;;;;; F intele'cleopa a le satebucovinene' Ne leagS-f";;;i

"ur" --u incurajit in 9i aceste p-rietenii ale gcolii'

rr.l"ii.. "i.ti i

monahaie qi a pentru ca in perioada studii-

5i;j;l i;;;;l ioiuL- iu' tuln- ior ei m-au primit' deei eram

mormintareasamr-atostrdn- ardelean, ca pe unul "de-ald"li

"-ii"tarti pe cel Qatem-a casei"' Mi leagd' aqadaq oa-

"ftl-"ti"

-Jf"Jiiea episcopald, menii. 9i -locurile

binecuvAn-

"" p."ui".i"ittl Parinte dani- tate ale Moldovei' cu firele

:i P;i;;ili efu"ti.ii otlo- nevazute ale bucuriei qi for-

il;;ffi;i "ut"

la acea mdrii duhovniceqti'mdndstirile bucovinene qt rncele nemlene Pentru a Primi

www.lumeacredintei.comLUlvlEA CRllDIl\ l lEl / septembrie 20l5

INTERVIU

Prin ee erede{i e* se remarciier*dinfa msldsv*nil*r fa{d de, sSsSililerlr, {ee & ard*lenilor?

Credinta mqldovenilor nue distinctd de cea a ardeleni-lor, ci este egalS in intensita-te gi. poate. putin nuanlard inspecificitate. Dacd privim is-toria zbuciumatd a ardelenilorin ultimele trei secole, in careafirmarea identitdtii gi mdrtu-risirea credinlei ortodoxe erainterzisa. in[elegem poate maibine felul lor de a fi. ln Mol-dova, prezenla mdndstirilorgi a marilor duhovnici era gieste ceva natural, firesc. astfelinc6t regulile sociale qi cutu-mele satului conduceau cdtreo atitudine liberi qi deschi-sd pentru afirmarea credin{ei.Aceasta ar f i d ist inct ia, insdcredinla este la fel de valoroa-sd qi lucrdtoare in ambele re-giuni tradilionale.

am fost primit in colegialita-tea sinodalS cu toatd drasos-tea de cdtre toli ierarhii. insaeste firesc sd se cultive uneledintre acestea. fie orin natu-ra proiectelor pe care le-amdezvoltat. fie prin sfaturileqi ajutorul de iare am bene-ficiat pe parcursul formlriimele din partea unora dintreierarhi. Preafericitul Danielreprezintd un model in slu-jirea pastorald contempora-n6. In Pdrintele Patriarh re-gdsesc ingemdnate virtulileteologice: inteligenla cre-dinfei g i bucur ia mdrrur is i -r i i intruchipate in real ismulduhovnicesc atent Ia semne-le vremii. Inalt PreasfinfitulPdr inte Pimen. Arhieoisco-pul Sucevei Ci Raddutilor,este cel care m-a cunoscut giincurajat inca din per ioadaform[rii mele in Scoala teo-logicd suceveanS, iar ulteri-or al{i mulfi ierarhi de acumai Bisericii noastre. Senti-mente de prefuire am fa{d detofi ierarhii SfAntului Sinod.Cu tofii suntem in acelagiduh al slujirii de Bisericd qineam, pentru mAntuirea gi

ui nostru

dreptmdritor, in firescul vie-{ii in Hristos.

Unde u-ati forslrat duhovnices.tei 0ar teolcgiei

Dupd cum am amintitceva mai devreme, a te for-ma teologic implicd qi forma-rea duhovniceascd. Pentru ate forma duhovnicegte trebuiesd inveti sd te cunogti pe tinegi pe Dumnezeu. sd te rogineincetat. Nu intdmpldtorspunea Evagrie: ,,Dacd eqtiteolog. roagd-te; iar dacd terogi, egti teolog". Agadar, nupot disocia perioada formdriimele duhovnicegti de cea teo-logic6. Recunosc insd cd for-marea mea duhovniceascd ainceput la Mdndstirile Sihds-triaNeam{ului si Sfintul Ioancel Nou de la Suceava, iar ceateologicd, in stricto sensu,laSeminarul Teologic de la Su-ceava gi la Facultatea de Te-ologie Ortodoxd de la Clui.unde am avut parle de dai-c51i deosebiJi.

Ati i;fttit vresdnta {a vdrsrd td.*&rS pe cere * *vsii a r*Fr*rentatun E*sj**s, * Fiitr* de p*tir*ir* inlurr*ree de p**ter Ei *drilisistret*r?

La momentul h i rotonieimele intru arhiereu, ierarhii

(u care di*tr* aqt*alii ierarhiavegi o lagSta;ri mai sp*dald. d*r&fiind gi dkt**ga fa{ii +l* tr*r$? intrebasta deoare<e v-am iiltalnit 0n mait*ate ep*rhiife, l* csariile ntari- {u{set* mstee, tr€huie si aveli ** l*rde ruflet, mri oprapr*t de lninra...

Nu ag vorbi de relati i saulegituri speciale, pentru cA propaqlrea

septembrie 2015 / LUME,A CREDINThi www.lumeacredintei.con

LU ilnenl lntabi16 dinMunlii Apuseni,localitateaRogo.jel(1 2 august

hirotonisitori mi-au rostitcuvintele Sfintului APostolPavel adresate tdndrului sduucenic Timotei . agezat epi-scop in metropola Efesului:, ,Nimeni sd nu disPreluias-cd tinerelile tale" (1 Timotei4,12).Eu le-am mullumit qile mul lumesc cd mi-au Pre-lu i t t inerel i le. Pentru misiu-nea mea. tineretea a fost unmare atu, pentru cd mi-a Per-mis cdldtor i i lungi q i obosi-toare. s lu j i r i dese in locur iindepdrtate. precum 9i lu-crare misionard PAnd la oretdrzii din noapte, fbrd a simlioboseala. Nu m-am simlit ni-ciodatd privit altfel doar Pen-tru cd eram tandr. Pentru cdresponsabilitdlile slujirii qimiiiunii erau aceleaqi, indi-ferent de virst[. Am invilatgi incd invd! permanent de lacei care imi oferd sfat qi in-demn. Asta s imt ca inseamnd

wwwlumeacredintei.com

t inerelea pentru mlne. dlspo-nibi l i tatea de a te adaPta 9i abirui provocirile lumii aces-teia, fird a te schimonosi iniuregul greutdl i lor Pe care leintAmpini.

A{E p*s p* Pia!**a+. d* Es e*s*. *rpa* hre ;nFe*td ef lpta enr" c ?{r*3 i i - i

nl6i 61$trqr lo,ft;hl! i5 rtt tr pocu!;.aie

*qrltqrhtc+n* ecrati-*sscrclti$aq*' &qi

?r*{ilt S*5t* g*e€e *fosgs{*ie;€. {* vfr

tloriti **a*srt e* pe#*rtx*s aF vrednt-eie! c!#+dai*, i$ m*e{ *s**{i:tt?

E,ste foarte adevdrat cdam porni t aceastA misiunecare avea foarte Puline Pa-rohii, doar in Suedia, iar inNorvegia si Danemarca aminfiintit parohii gi misiuninoi, inmultindu-le qi Pe celedin Suedia, cu mult entuzi-asm si ndzuinla de a lumi-na pr in s lu i i re suf letele Pu-l in i ior romini impragt ia l i Peintinsele tdrAmuri scandi-nave. in s lu i i rea misionard

ducem casa cu noi in Bise-ric6 si Biserica in cas6, Prtncredinla sffintd qi Prin idealu-rile sfln{eniei Pe care le im-part6$im in lupta cea bund.'cu

timp 5i Jard timP. Imi do-resc din tot sufletul ca Dum-nezeu sd binecuvAnteze totceea ce eu, cu Pulina meapricepere, dar cu toatd rAvnaam sembnat, ceea ce PreoFlimpreund-slujitori gi credin-cioqii rAvnitori cultiv6, Pen-tru ca atunci cdnd Dumnezeuva c6ntdri roadele, acestea sdfie mullumitoare.

Fre*sfi*l{ia v*nstrai, v* ***l!u'mirx p*ntrr: gE*d*r'iX* i*tpiirtiig!"te ll*ar* eu at*t* gefititeg€ Fi $;! d*-rim :p*r dath+:v:rie+t* ?x t**t*' sPr*h**a €:tt*cmFre * {reb*tir*t*l*r p*pa:'r*lui deepter*di*eiE:s, eri$fitl* :-sre{l* E{sstsi

A consemnatRizvan BUCUROIU

LUMLA {l l{FlDlNTIll / septembrie 2015

HOMO BAI.(ANICUS

Suntem - din fericire - at6t de diferit iuni i de al ! i i . . . Chiar; i intru dreaptacredinla - f ie ci e vorba despre per-soane oridespre neamuri. La toateacestea se adiugi insd, adeseori, operceplie eronati atdt asupri-ne, cAt 5iinprivinla aproapelui nostru... Ceva ne une$-te, totugi, in chip tainic, fari a ne anula firea.insugiri le omenegti cele mai profunde...

Eu;iaproapele meuOamenii se percep in chip

di fer i t . . . Ag porni de ia unexemplu personal. La adre-sa ..oddi1ei" mele ..de pe pa-che". din mijlocul Bucuregti-lor, unde_locuiesc de aproapeun sfert de veac, au venit. pela jumdtatea anilor'90. cdlivateologi. trimigi de noul preorparoh, cu un soi de ..recensd-mdnt de enorie". Dupd vreo10 ani, aveam sd consiat insd,cu stupoare, cd in listele derecenzare in drepful numeluimeu era trecutl o confesiunepe care n-am impbrtdgit-o ni-ciodatd: protestant.

Nu-mi dau seama nic ipAnd astdzi cu cine au discu-tat recenzorii ( neaff 6ndu-mdin acea zi acasd)... Poate cdvecini lor mei evrei . greci ,bulgari. tbtari ori poatJchiar,,majoritarilor" din imobil lise va fi p5rut nefiresc ca du-minica dimineafa sd plec sprebisericd, salutdirdu-i respec-tuos, ori cd nu iucam tablegi nu participam la ..agape-le" postdecembriste cu- mu-zicd ! ipdtoare. . . Am invinu-it, in sinea mea (pe nedrept,

poate), la aflarea,,veqtii" de-spre apartenenf a confesiona-15, mai cu seam[ pe cel ce atlnut o vreme cartea de imo-bil: un bdtr6n colonel, iritatpumrea de faptul cd in 1990am luat parte la protestele dinPiala Universitdlii.,,Dumnea-lui m-a trecut la protestanfi",mr-am spus ahrnci. cat pe cesa-i prind in uqd certif icatulde botez.

Din fericire, noul pa-roh, care l-a inlocuit oe vred-nicul de pomenire pdr inteAthanase Negoifd, avea sduite chiar de-a douazi de..da-tele recenslmdntului"...

Evlavie gi etnicitateIar dacl la nivel de paro-

hie, intre vecini, lucrurile stauastfel, cine ar putea sd se pundchezag in privinla unei rapor-tdri exacte la dreapta credin{ia romdnilor. bulgarilor, greci-lor, rugilor. sdrbilor ori geor-gienilor? Cine ar putea sd ju-dece ..f i letismul" unora, orivirtulile cregtine ale altoraa$a cum se cuvine?

Despre,,faima" rugilor- de mari nevoitori intru ale

dreptei credin{e - Dostoievskirelateazl cu sarcasm o int6m-plare grditoare din vremea saUn tdlhar a fost adus in fatatribunalului pentru ucidereaunei tinere. SdvAr$ise odioa-sa crim[ - in timp ce fata du-cea un cos de oud laniatd-pentru cdfiva grogi. iirtrdUatpentru ce nu a m6ncat oudledin cog, acesta a rispuns ju-decdtorilor: ,,Dar nu putearqclci era zi de post". eazul insine reflectd atitudinea super-sti{io_asa fafi de credinti a pGporul rus, sensul duhovnicescal postului fiind trecut cu ve-derea, cel mai adesea, de sla-vii rlsiriteni.

O privire mai atenti arun-catd asupra acatistelor,pa-triotice" de astdzi inchinateicoanelor ficdtoare de minuniori sfinlilor din Rusia (tipbritecu inaltd binecuvdntarq arhi-ereascd) ar putea confura tot-odatd o imagine mult diferiEasupra a ceea ce cunoastemp6n5- in .prezent in privinlaortodoxiei muscdlesti. Asi-fel, cdntlri ale icoselor pre-cum: ,,Bucurd-te, cd ai {b-cut ca fralii rugi, despdrlili de

septembrie 20l5 / LUMEA CREDINTEI www.lumeacredintei.con

:

jugul cel strdin amar de vre-me, sd fie iarlqi imPreund" arputea fi continuate cu ugurin-!5, {indnd seama de context,in acest chip: ,,Bucurd-te,cd ludnd noi locul mongoli-lor, de veacuri dezbinim alteneamuri, mullumindu-li lieacum pentru aceasta!". Cinesd bage insd de seamd, chiarsi la traducerile in romdneg-ie. rdfuielile mesianice aleruqilor?

La,,minunile" Petrecutede rugii cu stea roqie in frunte,care, avAnd-o chiPurile alIturioe Maica Domnului-ce-i se-cer[, pur gi simplu, cu mitra-liera pe nem(i. romdni ori ita-l ieni -. ne vom referi insdintr-un viitor articol legat depropaganda taristd, comunis-i5 qi postcomunistd in Biseri-ca Rus6...

Poate ci nu ttiali (umsunt vecinii nottri...

Sd revenim insd maiaproape de granilele (9i devremurile) noastre. DesPrecum percep vecinii nogtri de

la sud de Dunire credinla caneam am adus aminte ade-seori in paginile Lumii Cre-dintei,ldsdnd insl de fieca-re datd la o parte chestiunilestrict legate de caracterul et-nic. Cum sunt, prin uffnare,bulgarii credincioqi, ori bul-sarii in seneral?..." Etno-losii de la Sofia con-statS intdi

-de toate o exacer-bare a sentimentului nalionalin r6ndul acestui PoPor. Bul-sarii se socotesc Pe sine buri-iul-pdmAntul ui. multot n inaei ai celei mai teribile civil i-zalji dn istoria omenirii. . . Peacegtia, in ciuda aPrecieri lormai degrabd negative ale ve-cinilor, studiile americane (?)ii situeazd - aldturi de evrei -pe primul loc in lume in ceeace privegte gradul de inteli-eenF (Tomislav Diakov, .Bdl-iarskiat harakter. Ed. Acade-iriei Bulgare de $tiin!e, Sofia,2001,p.217).

Viziunea diferiti desPrepatrie a minoritarilorSuspic iunea bulgar i -

lor fa!6 de vecini l ine 9i ea

ffirysffide gradul de inteligbnld alacestui popor. Celdlal1. strd-inu[, in geheral. e consideratun inamic incurabil al nafi-ei, fie acesta cregtin, fie mu-sulman. Minoritarul care aconvie{ui t t imp de veacur ialdturi de bulgari rdmdne undu$man mai de temut decdtcel din afard, viziunea aces-tuia despre patrie fiind multdiferitd de cea a etnicilor bul-sari. gata fiind el nu doar sdie infiupte din bogdliile larii'ci sd qi pactizeze, dac[ s-arivi pri leiul, cu toti cei carear dbri riul natiei. Folclorulbulgat contemporan reline o,,confruntare Pe teme Patrio-tice" intre un bulgar qi un mi-noritar rom Pe tema .,viziu-nii diferite asupra viitoruluipatriei": ,.Ai crede tu. Kosto,cd existd pe lume o tarA maifrumoasd decdt a noastrd?".,,Cred cd nu", a rdsPuns mi-noritarul. ,,Avem aPe ca innici o altd parte?". ,,Avem.Ca nicdieri". ,,Avem P6-mAnt bun?". ,,Avem Pdmdntbun, bun". ,,Sd ne mdndrimcd suntem bulgari". ,,Sd ne

www.lumeacredintei'com LUMEA CREDINTEI / sePtembrie 2015

HOMO BALCAl{ICUS

m6ndrim. Dintr-un p6mAntat6fi de frumos gi cu ape atAtde bune o sI iasd o cdrdmi-dI ca nicdieri altundeva"...

(redinla la bulgariinpostcomunismAutoironia bulgarilor in

ceea ce privegte credinta o in-tdlnim la fiecare pas in aceas-td [ar\, vecinii de la sud deDundre considerAnd cd suntin numdr de 18 de milioane(deqi ultimul recensdmdnt ddnumdrul de doar 6 milioanede locuitori): 6 milioane creq-tina{i de larul Boris, 6 mili-oane pro-Hitler, inAl DoileaRdzboi Mondial, qi 6 milioa-ne care au intdmpinat cu uraleArmata Roqie dupd termina-rea rdzboiului (op. cit., p. 86).

Dupd ce au aplaudat perdnd. in interbelic pe lar. iarin comunism pe GheorghiDimitrov qi Todor Jivkov,bulgar i i . l ie acegt ia sdraciori bogali, se apropie astdzi,dupd cum constatd TomislavDiakov, in chip mercantil decredin!d. in mediul urban cir-culdnd nenumifate anecdote

legate dg acest subiect.Intr-una dintre

acestea. se sDune ca un omde afaceri bulgar, consta-tand cI o bdtrAnici sdracd

+, . ... l l tot l lnea ocupat pe uum-nezeu cu nimicuri", rugdn-du-se aceasta cu glas tare inbisericd, ii oferd 100 de do-lari doar-doar sb fie ldsat..sInegocieze" nestAnjenit cuDumnezeu intrarea in {ard amai multor TIR-uri cu mar-fh de contrabandd (op. cit.^n 194\Y, - . ' / ,

Ilomobalconicusgi credinlaBulgarul, in general, nu '

este iubi tor de peler inaje.ci mai degrabd de cdldtoriiin scop de negof, un vechiproverb de Ia sud de Dundreamintind pdnd in zilele noas-tre oricdrui oravoslavnic cd,.in hagealdi merg 9i mdga-rii qi tot mdgari rdm6n". Lun-ga perioadi de robie turceas-cd gi scdderile clerului grec

limba slavonS, in Bulgariaslujbele s-au linut aproapejumState de mileniu in limbagreacd) au niscut, de aseme-nea, in folclorul literar bulgarnen umdrate moti ve antibise-ricegti, bulgarul de rAnd ne-considerdndu-se un om cre-dincios, dar nici ateu.

Este Homo balcanicus,pr in urmare. un credinciosmai aparle, prin comparaliecu pravoslavnic i i d in Rusia,Ceorgia. lerusalim ori pur qisimplu este vorba la mijlocdoar despre o perceplie ero-natd asupra credin{ei acestu-ia? Un rdspuns la aceste in-trebdri - intr-un numdr viitoral revistei noastre...

GheorghilS ClOClOl

(prin comparafie cu spaliullatinofon de la nord deDunire, unde veacuride-a rAndul Litur-ghia s-a l inut in

septembrie 2015 / LIJMEA CREDINTEI

ITITUDIT{I

S.O.S. episcopalpe Ceahl[u gi la PutnaCapricioasa varS romAneasci a acestui an, in l ipsa altor teme,,fierbin!i",a fost marcatd pe scena publica ;i mediaticd de disputele ?n jurul Legii217 /2015 (in iunie votati in Senat, iar in iulie promulgati de pre;edin-tele Klaus lohannis), numiti de unii,, legea anti legionarS'| 5i in jurul pro-iectului * suslinut de premierulVictor Ponta - de ridicare la Bucuregti,in spatele fostei Case a Sc6nteii, a celei mai mari moschei din Europa:doui demersuri oficiale,,bifate"in pripi gif ird nici o prealabilS dezbaterepublici de clasa noastrd polit icS, dar pe care mulli reprezentanti ai soci-etali i civile le considerd diunitoare pe termen lung tradil i i16r nouttt"nalionale;i demnitSli i cre;tine rom6negti (a se vedea ;i editorialul numd-rului de fa15). Printre atitea pireri particulare mai mult sau mai pulinautorizate, exprimate uneori vociferant, se fdcea simiitS nevoia unorludri de pozil ie mai echil ibrate 9i cu greutate institulionald, iar inaintede toate se simlea nevoia unei atitudini clare din partea celei mai vechigi creditate instituli i din Rom6nia: Biserica Ortodoxd. $i iata ci vocea ein-a intArziat si se facd auzitd prin PS Ambrozie Meleacd, Episcopul deGiurgiu, intr-o predanie mirturisitoare ce - amplu rdspinditi pe inter-net j a ldsat o puternici impresie in rindurile largi ale credincio;i lor'

Mitropolitul Moldovei gi Bu-covinei, a numeroase oficia-litdli romdnegti qi chiar euro-pene, precum $1 a unul marenumdr de credinciogi. Episco-pul de Giurgiu a oferit, cumobserva un ziarist nem{ean,,,oadevdratdleclie de istorie, dedemnitate, de durere qi de spe-ranla pentru acest neam greuincercat. [...] Cuvintele saleau fost un dug rece Pentru tolicei care au fost atenli la vorbe-le <<ascu!'ite>>, care, aga cum aprecaat episcopul, nu au alutmenirea de a st6rni o revolti,ci, mai degrab6, de a-i face peoameni sd fie interesaf, sd aflein ce fel de Romdnie triim".

imbo'lic parcd, la celemai de seamd praznicebisericeqti ale lunii au-

gust, cuvAntul Preasfinlitu-lui Ambrozie s-a frcut auzit

intdi pe Ceahldu (adevdratdinimd geograficd qi legenda-rd a Rom6niei), apoi la Put-na (,.lerusalimuI neamului ro-mAnesc"), in fafa IPS Teofan,

rtt.lumeacredintei.com LUMEA CREDINTSI / septembrie 201s 65

ATITUDINI

Ierarhul dundrean a schi-!at, cu accente critice foartedure pe alocuri, dar qi cu dra-goste pdrinteasc5,,o radiogra-fie generald a lumii romAnegtide azi gi acizei noasffe identi-tare, generate de o propaganddinhelinuti de cercuri interesatedin lard sau din afara ei. S-auatins aspecte foarte variateale realiti{ilor noastre curen-te (politice, sociale, cultura-le. morale). dar accentul a cd-2t, qi in Ceahl6u, qi la Putna,pe cele doub probleme ,,1a or-dinea zilei": Legea 217 /2015gi megamoscheea de la Bucu-reqti. Reproducem aici cAtevafragmente:

,uA.m sd vd spun cdteva lu-cruri foarte simple, pentru c6,pdni laurmS, adevirul de cre.din!6 este unul simplu. gi sdnu ne apucdm acum sd teolo-ghisim qi sd facem o filoso-fie inaltd, pentru cd bundoa-rd Pdrintele Paisie Aghioritul,cunosc6tor cu duhul, vorbeafoarte, foarte simplu. $i-l cA-utau oamenii incd din timpulv ie l i i . q i - l considerau inain-te-vdzdtor. Tot ceea ce a sDusSfdntul Paisie Aghiorirul seimplineqte astdzi,tot ceea cea spus Pdrintele Justin PAnuse implinegte astdzi. Tot ceeace au profelit Pdrintele Procluqi ceila(i mari duhovnici, P5-rintele Teofil Pdrdian, cu multdiscerndmdnt, la Sdmbita deSus, Pdrintele Arsenie Papa-cioc... Pdrinli care au frcut^anigi zeci de ani de temni!5 greapentru convingerile religioasecare i-au animat gi care le-audat putere lor, sfin{ilorinchi-sorilor, cei care sunt persecu-ta[i asIlni de cdtre autorit5.tileigtorante...".

,,Noplile trecute au fost

PS Ambrazie: ,.1{u sepoate sd condamni in-telectualitatea romd-ne1scd ce a pdtimit

atdt de nxult $i desprecare Petre {ulea spu-nea cd nu poate de-scrie atrocitdlile pe-trecute fn tnchisorileromfine$ti pentlu re-educare. [...J l{u pu-

tem sd repetdw istoria ,pentru niqte epigoni!"

condamnati din nou cei careau pdtimit prin inchisorile qitemnitele comuniste. qi noi numai avem voie sd vorbim de-spre ei, desprejertfa lor, de-spre <<sfAntul inchisorilor>[Valeriu Gafencu], despreMircea Vulcdnescu, desprecei care au pdtimit la Aiud, laGherla, la tdiat de stuf in Bal-ta Brdileil Nu mai avem voiesd ne pomenim intelectualii, cdsuntem pasibil i de pedeapsdconlorm legilor in vigoare gihotirdrilor de Guvem, care sescot peste noapte. $i tot la Fa-nar. unde, pe wemwi, domni-torii nogtri - care erau spaimaInaltei gi Sublimei Porfi, cumera numitii in epocd - pliteaubiruri qi dljdii ca in Jara Ro-mAneascd sd nu existe mos-chei qi sd nu se islamizezelar4tatacolo au semnat noap-tea hotirdri [...]. Se riscolescin mormdnt voievozii noqtri,Bogdan I, $tefan cel Mare,Brdncoveanu - a cdruibaladdam cdntat-o, Neagoe Basarab,ei, cei care erau primifl ca nigte

imperatori bizantini. [...] Ausemnat noapte a hertii, pe carenu le-au acceptat alfli in Euro-pa, qi auhotdrAtpentrunoi, in.!ara voievozilor. .. Se constru-iegte cea mai mare moschee in{ara voievozilor!".

,,Este bine sd gtiti ast?izi ciavefl o Bisericd pe care o for-mali dumneavoastrd, cu preo$care-gi pun via{a pentru pdsto-rifli 1or. Ne-am siturat de cu-vinte din astea corecte politic,cum se spune in limba engle-zd! Ne-am sdturat sd tot facemobedienp! Trebuie sd spunemlucrurilor pe nume! [...] gi noinu avem curaj sd spunem lu-crurilor pe nume! Noi nu v[indemndm niciodatd la re-volt5, dar hebuie sI gtili in celume trAi|! t...1 SA aveti ati-tudine, sd avefi demnitate, sivd cregteli copiii in fricd deDumnezeu!".

,,Iubi1i credincioqi, Nico-lae Steinhardt, dupd ce a de-venit ortodox, a vorbit, printrealtele, despre primejdia mdr-'turisirii. Da, e o primejdie. Simori din culpd medicald, sImori din negrija medicilor, site duci sd te operezi in shdi-ndtatelarotula de jos sau desus, sI vinzi {ara, sd faci mos-chee ldngi Catedrala Mdntui-riiNeamului, sd faci Universi-tate islamicd... qi ce sdmai facidin lara asta frumoasd qi pitoreasc5?! Cd au vAndut-o, rdndi

au respectat credin{a popc$rului! Pofi sI fii strXin defneamo dar nu pofi sn fii stri-$in de {ar5! Pofi sI fii de alti$

wwulumeacredintei.com lseptembrie 2015 / LUMEA CREDINTEI

irffi;irireligie, dar nu poti si promo-vezi o lege ficuti noaptea,necititi. nestudiati. nedatila comisii de specialitateo gisI nu consulti o Biserici cese cheami prin sintagma Bi-sericd nationald. $i daci sun-tem Bisericd nu{ionuld, tre-buie si f im consulta{i! Ciniciodati Biserica n-a mersimpotriva neamului".

LdsAnd la o parte proble-ma moscheii (cdreia i s-a do-nat terenul, dar nu i s-a puspiatra de temelie), vom ob-serva, in continuitatea ce-lor de mai sus, cd asa-numita,,lege antilegionar6", preva-ldndu-se de anumite exceseconjuncturale - ;i desigur re-probabile - ale defunchrlui le-gionarism, creeazd cadrul in-chizitorial pentru discreditareapublicd ,,1a pachet" a unor va-lori intelectuale qi duhovnr-cegti care legitimeazd cultu-rai-artistic si moral-spiritual

secolul 20 romAnesc (dincolode orice asociere - realS sauinchipuitd cu o ideologiepoliticd sau alta). Or, un se-col 20 romAnesc ,.epurat" demiqcarea g6.ndirist[ a lui Ni-chifor Crainic, de ,,gcoala" luiNae Ionescu, de guparea Ru-gului Aprins animatd de Da-niil Sandu Tudor, de literatu-ra inchisorilor comuniste (dela Radu G1r la N. Steinhardt),de figuri culturale de talia luiLucian Blaga, Ion Barbu, Mir-cea El iade, Constant in Noica,Emil Cioran etc., sau de figuriduhovnicegti de talia lui Ar-senie Boca, Dumitru Stini-loae, Arsenie Papacioc, JustinPArl-r. Gheorghe Calciu etc..sau de figuri eroico-martiricede talia lui Valeriu Gafencu,Mircea Vulc6nescu, GeorgeManu, Aurel State, lon Gavri-ld-Ogoranu etc., rdmdne un se-mideqerl istoric qi identitar, incare igi poate face mendrele.

ca in lara nimdnui, orice pro-fitor abil.

in fine, nici vorbd aici depretinsa,,negare a holocaustu-lui" (pe care toatd lumea il de-pldnge) sau de pretinsa,,apo-logie a legionar ismului" 1decare ale cdr-ui excese cu to-1ii ne delimitdm principial),ci doar de exerciliul demn alunei liberld{i critice care nunoate eluda. in numele unordogme ideologice de t ip in-chiz i tor ia l . nuanlele unei re-alitdli complexe, ce se impu-ne judecatd corect, de la cazla caz,nu cu teamd de oameni,ci cu teamd de Dumnezeu. Le-gea nu este rea in sine, ci esterea in iipsa ei de precizie, carepermite generalizdri di screfio-nare, ca 5i in absenta unei in-criminiri legale echivalentea ororilor deloc mai mici alecomunismului ateu (cu urmdriinfinit mai grave in prezentullumii romdne qii). (Reductiu)

C redinteil=@,

Acum, in libririi gi pangare!Aceastd carte unici in felul ei, scrisS. de autor lanumai 18 ani qi publicatd la 2O a ar,rrt sansa de aapdrea mai intAi laEditura Humanitas (Bucuresti,1992). O a doua edilie a vizut lumina tiparului subegida Editurii Deisis (Sibiu, 2002). Editia atrei4asumati de Editura Lumea Credinlei, aduce, peIangi o seami de mici indreptdri si adaosuri ta-cite, un interviu la zi cu autorul (,Posteritatea luiPetre Ttrtea"), realizat de directorul editurii,jur-nalistul Rdzvan Bucuroiu, si, in loc de postfafd, oscurti introducere general5 in g6ndirea lui PetreTutea (Rdzvan Codrescu, ,,Esecul <omului auto-nom>"). Ea ndzuieEte si reinvie in conqtiinla citi-torilormaitineri de azifigura legendari a lui PetreTutea, de la a cdrui plecare dintre noi se va impliniin cur6nd un sfert de veac.

t :itI rt :

l '

RAilDUIEI.I oRToDoxE

Scurte ldmuriri despreSfintele Taine (i\

)7(

in limba romdnd, folosirn cuvintele secret sau enigma mai ales cu referire launiversul laig cuvintul rnistermaiales cu referire la universul religios pdg6n, iarcuv6ntul taina mai ales cu referire la universul religios cregtin. in inleles larg, tai-na este un adevdr sau o realitate ascuns;, care scapi total sau parlialinlelegeriiplionah curente gi se asumi rnai ales prin credin!d, in virtutea revelaliei divine.Intr-un inleles mai precis, in cadrul slujirii biserice;ti,Taina (grafiatd cu majuscu-15) este o lucrare sf6ntd prin care credinciosul este relalionat cu Dumnezeu prinharul Duhului SfAnt. Nu existi cre;tinism autentic in absenta impdrtdgirii celor;apte SfinteTaine ale Bisericii (Boiezu!, lMirungerea, impirtd;ania, spove-dania, Maslul, Preofia, cununia), drept care ne-am propus si le trecem aiciincd o datd in revistd, lSmurindu-le pe scurt originea, inlelesul si importanta,pe care uneori credinciogii nu le cunosc sau nL, le con;tientizeazit pe deplin.

Taina Nunfii

inaintea nunlii se oficiazdlogodna. cdnd mirelui qi mi-resei li se pun inele in dege-te, ca semn al leglturii de dra-goste qi al fidelitdfii reciproce.Uzanla este astizi ca slujba delogodnd si se facd deodatS, capreludiu al Thinei propriu-zisea Nunfii. Din picate, cel maiadesea logodnicii sunt neatenf;la rugdciunea prin care preotulTi cere lui Dumnezeu sd le deaun inger care sd-i ajute s[ ducdo viald sfhnt[ impreund. Pen-tru a primi Taina dupd toatdcuviinfa, mirii ar hebui in pre-alabil sd fie mai atenr instruili.dacd nu de preot. ahrnci ma-car de pdrinli sau de nagi lcareau rdspunderea de pdrin(i spi-rituali, de aceea recomanddn-du-se sdfie mai vdrstrrici dec6tcei pe care-i cunund gi apro-pia{i de cele bisericegti). Naqiinu trebuie aleqi Ia intdmplareqi dupd criterii mondene, ci cu

bund cumpdnire qi dupd crite-rii duhovniceqti.

Taina se sdvArgegte in mij-locul bisericii, dinaintea uneimese (tetrapo@ pe care sunta$ezate crucea gi Evanghelia.Prin Taina Nunli i lCununiei,Cdsatoriei) se sfintegte legd-tura solilor in fa,ta lui Dumne-zeu qi se cere de la El har qi bi-necuvdntare pentru naqterea qicre$terea de prunci. Momen-tul esenlial al Tainei este cel incare Duhul Sfint lucreazd uni-rea mirilor pe ale cdror creqte-te s-au pus cununile kununii-le). Iatd rugdciunea central6 a

ritualului incununirii gi scena-riul sacru care o insofegte:

Dumnezeule cel sfdnt.Care din trdrdnd ai Jdcut peom Si din coasts lui ai JdcutJemeie Si ai insolit-o lui spreajutorl penfru cd aqa a pldcutslavei Thle, sd nufie omul sin-gur pe pdmdnt, Insuli Ei acum,Stdpdne, intinde mdna Th dinsJiintul Tdu locas Si uneqte perobul Tdu (cutqre) cu roabaTa (cutare). pentru cd de cd-tre Tine se insoleEte bdrbatulcufemeia. UneSte-i pe ddnSiiin! r-un gand : incununeazd-iintr-un trup; ddruieSte-le lorroadd pdntecelui, dobdndirede prunci buni. Cd a Ta estesldpanirea Si a Ta este Impd-rdlia Si puterea Si slava, a Th-tdlui Si a Fiului Si a SftntuluiDuh, acum Si pururea Si in ve-cii vecilor Amin.

Cdnd preotul zice: UneS-te pe robul Tdu (cutare) curoaba Ta (cutare), el apucddreapta mirelui gi o unegte

www.l u meacredintei.col68 septembrie2015/LUMEACREDINTEI

cu dreapta miresei. Iar dupdterminarea rugdciunii, preo-tul ia cununia mirelui qi facecu ea semnul crucii pe fnrn-tea lui, rostind de trei ori: Secunund robul lui Dumnezeu(cutard cu roaba lui Dumne-zett (cutare), in numele Tatd-lui qi al Fiului qi al SfdntuluiDuh. Amin. $i s[rutAnd mire-le cununia, preoful, asistat denaq, i-o pune pe cregtet. La felqi in cazul miresei, asistat denag5" iardgi rostind de trei ori:Se cunund roaba lui Dumne-zeu (catare) anrobul lui Dum-nezeu (cutare), in numele Th-tdlui Si al Fiului Ei al SfantuluiDuh. Amin. $i-i binecuv6ntea-zd pe am6ndoi tot de trei ori,cintAnd: D o amne, Dumnez eu Inostru, cu mdrire Ei cu cinsteincunun ecu d-i p e ddn4 ii.

Dupd incununare, urmeazdritualul numit Paharul mdntu-inl, cdnd preotul le di mirilorde tei ori pdine qi vin, semn alunirii lor pe calea bucuriei giajerffei, cdci cdsdtoria este ocruce pe care o vor purta im-preun6, la bine qi la rdu. Ime-diat dupd acee4 preotul cideg-te imprejuml mesei, dind ocolacesteia cu cei cununali qi cunaEii, cu frcliile de nuntd aprin-se, cdntindu-se, Jsaia dlnluieq-te..." $i,,Sfinfilor mucenici..."(deci amintindu-se inc[ o dat?icI unirea conjugald este cale aveseliei, dar gi a muceniciei,rdnduitii gi binecuvintati defkistos, Mirele suprem).

Binecuvdntarea finald secdre de cdte preot de la llris-tos (Cel ce-a ardtat nunta cin-stit^d la Cana Galileii), pen-tru rugiciunile PreasfinteiSale Maici, ale mdrifilor qi in-tu-tot-l6gdaf lor Apostoli, aleSfi nlilor Impnraf Constantin

gi Elena, cei deopotrivd cu Catolicd) se roagd lui HristosApostolii, ale Sfhntului Mare sd ?ngdduie binecuv6ntarea inMucenic Procopie (tradilional Bisericl qi a perechilor consti-ocrotitor al cununiilor) gi ale tuitedupdunulsaudouddivor-tuturor Sfinflor. Asumatd asl- !uri. Slujba pentru a doua sau afel, in dimensiunea ei sacr6, treia cdsdtorie (apata nu maifamilia este o micd bisericd este ingdduitd cu nici un chip)vie (,,biserica de acasd"). Ea nu mai e insd o Sfrnti Taind,nu este, cum se spune in mod ci doar o ierurgie (despre ie-curent, doar ,pelula debazd a rurgii vom scrie intr-un numdrsocietitii", ci estp celuld mis- viitor), mai degrabd cu carac-ticd aBiseiciicelei mari, ce-L ter de ,pogordmdnt'," Situalii-are drept cap pe lkistos Dom- le umane sult extrem de felu-nul (cf. Efesini 5, 32). Dupd rite qi de complexe, iar de doritCununie, cei doi vor fi doud arfi ca, pentru o noud cdsdto-persoane, dar qn singur trup rie a unor penoane viduve^saq(cf. Facerea2,24, dar Si Ma- divorfate, sd se ceari 9i sfatultei 19,5. sau Marca 10, 7-8). preotului-duhovnic, dacd celorEventualul adulter alungd ha- ce se unesc le pasd cu adevdratrul unificator gi de aceea sin- de Dumnezeu 9i de BisericS.guml motiv de despirlire ad- Dupi vechea rdnduia-mis de Lkistos qi de Bisericl 16, nunfile se fac duminica.este acesta. Altrninteri; ,,ce a Nu se fac nunli in zilele rdn-impreunat Durnnezeu, omul duite penku post^ nici in aju-sd nu despartS" (Matei 19,6). nul Praznicelor Impdr[teqti,

Taina Nunlii este unic[, nici in Sdptimdna Lumina-irepetabild. Dar, pentru sldbi- te, nici sdmbdta (zi destinataciunea dovedit[ de oameni, parastaselor).Biserica Ortodoxd (nu qi cea Rizvan €oDRESCU

LUMEA CREDINTEI / septembrie 2015 69

Ne-a parvenit cu intArzere- gi o semnalam ca atare - Iru-moasa editie in limba germandacelor $apte cuvinte citre tineriale pdrintelui Gheorghe Calciu(1 9 2 5 -200 6), r ealizatb, anul tre-cut sub tutela gi cu binecuvin-tarea I.P.S. Dr. Serafim Joantb.M itropolirul romdnilor oflodocsidin Germania, Europa Centraldqi de Nord: Sieben Worte an dieJugend, Edition Hagia Sophia,Wachtendonk, 2014.

Este vorba de o altd tradu-

{.1# pq":.{8 Ed{{,{,{e,*#,g#.#"ffi,f'ParihteleCalciu

cere dec6t cea din 1984 a lui Johannes Zultner (Sieben Wortean die jungen Freunde). noultraducdtor f i ind Nicolae Ro-bert Geisler. Textele odrinte-lui sunt precedate de iuvinte-le inainte semnate de prreot dr.Mihai Valica si de ieromona-hul Seraphim i{ose, precu* grde portretul biografic -,,VaterCalciu: ein biographisches por-trait" (pp. 23-58 ) - preluat depe blogul lui Rdzvan Codres-cu (cu mici adaosuri sau modi-fi cari con juncturale ). Figureazdin volum cele $ap te cuvinre dn1978 (dar nu, din pdcate, qi cu-vAntul suplimentar clhe tineriiteologi, la care pdrintele {ineaatat de mult gi care se regdseg-te in edilia germanb ain 1=SS+).precum gi noul cuvant din1998: ,,Hristos a inviat in ini-ma tat,' (solicitat pdrintelui detinerii din A. S.C.O.R.). Textelesunt insolite de note de subsolcare vin mai ales in spriiinul ci-titorului gerrnan nelamil iarizarcu realitd{ile romAnesti. Ilustra-1ia lotogafica este bogati gi debund calitate, incluzand si cA-teva fotografii inedite leditoriin-au gdsit de cuviinli s6 indicesursele acestora, dar multe suntrealizate de Lucian D. Popescusauprovin din arhiva familiei sid in arhivele C.N.S.A.S.) .

Este imbucurbtor c6 uninalt ierarh bisericesc a oa-tronat acest demers editori-al, aqa cum tot un vlddicd dindiaspora, I.P.S. Iosif Pop, pa-tronase mai demult, la Paris.evocarea festira a pdrinteluila St. Jean de Beauvais (undeau mai fost evocati, in anii dinurm[, 9i alti,,sfinti ai inchi-sorilor": Mircea Vulcdnescu.Valeriu Gafencu, loan lanoli-de 9i N. Steinhardt). (R. C.)

in limbagermana

.Aduse cu

l3,ifi

www.lumeacredintei.com LUMEA {lRFll l iNTI]1 i septembrie 20'l 4

I

Tabira de vari gi de picturi,,sf6ntul Sava Brancovici,,de la Mdnistirea Moisei la a gasea edilie

acest an sd organizeze aceastd tabdrd de vari-dovedind incd o datd grija pe care aceasta oare pentru generatiatdnbrd de crestini. acestgest constituindu-se gi intr-un indemn pentrutofi cei responsabil i de aceasta de a se inerii imai mult de sufletele inocente ale tinerioi.mai ales in aceste vremuri care, prin diferitemijloace, incearci sd le fulbure curdlia sufle-teasca. Astfe[. organizatorii acestei tabere auldcut tot posibilul ca pe parcursul ei partici-panli i sd beneficieze de cele mai bune condi_lii de cazare qi masd, dar qi de o gamd variatide activit5li educative gi mai ale-s recreative.aqa incdt copiii si se simti c6t mai bine. sdse recreeze. dar sd qi rdmdnd in suflet cu cevafolositor in urma acestei experiente.

Activitatea principala a iaberei a fost in_vdtarea tehnicii pictdrii unei icoane pe sticld_aceastA activitate dorindu-se a fi si 'un Iianrpeste timp intre micii picl.ori de astdzi si ceicare,cu peste 400 de ani in urmd, deprindeautainele zugrdvirii icoanelor in scoala de zu_gravi care a functionat o perioadd in cadrulacestei mdndstiri. lcoanele pe care participan_tii le.au pictat pe parcursul acestei tabere avemnidejdea cdvor fi^pentru aceqtia un semn spreamintirea zilelor frumoase petrecute in aceas_titabdrd ahfuri de ceilalli c-olegi, dar mai alesun semn spre intdrirea credinfei in Dumnezeucdci cu siguranld cd ori de cdte ori acestia 0vor privi, gdndul se va indlta in rugdciune soreCel zugravit chiar de cdtre ei.

Alte activit5li dedicate vietii lor spiritua_le - la care elevii au parricipat cu drag. chiardacd acestea au fost oplionlte - au fdit par_trclparea la programul l i turgic al mdnAstiri i(Sfdnta L iturgh ie. Vecernia, Maiezonontica )gi primirea Sfintelor Taine ale Maslutui. Soo_vedaniei gi Impirtdganiei. Acestea au avut sirolul de a-i pregdti pe copii pentru perioadadeosebitd a PosruluiAdormiri i Maii i i Dom_nului, post linut cu mare evlavie de mara_muregeni, tineri sau batreni, prin particinareaacestora in fiecare seard la paraclisul Mai_cii Domnului, dar mai ales prin organizarea

qasea edilie a Taberei de vard si depicturd,,SfdntuI Sava Brancovici,,.organizati la M6ndstirea Adormirea

Maicii Domnului Moisei, judeful Maramureg,s-a desfdgurat qi in acest aninperioada20_2'5iulie. cu binecuvantarea preasfinlitului parin_te Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vic ar al Eoi_scopiei Maramureqului qi Sdtmarului gi cupurtarea de grijd gi sprij inul preacuviosuluiPdrinte Arhimandrit Teofil pop, sraretul ma_ndst i r i i . d impreuni cu obstea be aic i . '

Aceastd tabdrd se vrea a fi o smerita rds_platd a,dragostei pe care tinerii qi copiii dinzona Viqeu-Bor$a o au fatd de bumnezeu.Maica Domnului , Biser ica qi credinta stra_mogeascd. dar gi fatd de disciplina Relisie.precum Ei fa(d de celelalte aciivitali exira_gcolare.cu specific religios, pe care le indrd_gesc gi la care participa de fiecare datd bene_vol. mAnafi doar de imboldul sufletesc de a fimai aproape de Dumnezeu si de a-si cunoastegi practica mai bine credinta ortodoxd in cares-au ndscut gi au crescut in sAnul familiei lorgi al neamului romdnesc din care fac oarte.

Pentru acegti minunati elevi. aceasiA stre_veche mdndst i re din fara Maramuregului ,care a fost qi este in cohtinuare un far iata,rjzitor spre mdntuire pentru cei care locuiesctn aceastd qarte {9 !ari, qi nu numai pentruacegtia, dgli se afld inh-un amplu proies deinnoire gi sistematizare, s-a itt^gri.lit ca qi in

72 septembde2ot5/LUMEACREDINTEIwww.lumea(redintei.cotr

procesiunii de Sfrnta Maria, prin care fieca-re sat qi parohie iqi trimite mesagerii ruglciu-nii, coconii cei cu sufletul.curat gi cu glasuripure, cristaline, in Grddina Maicii Domnuluicare pentru acest colf de tpr\, de peste 400 deani, este M6ndstirea Moisei.

De asemenea, pe parcursul taberei, tine-rii prezenli au al'ut ocazia de a purta diferi-te disculii in care au fost abordate teme actu-ale care vizeazd via{a 1or sufleteascd, precumqi alte subiecte din sfera spiritual5. S-a remar-cat dezbalerea iniliati de cStre Pdrintele VasileTomoiagl de la Parohia nr. 1 ,,Sfrnta Cuvioa-sd Parascheva" din Moisei, care a lansat tine-rilor provocarea de a descoperi efectele bene-fi.ce, dar qi negative ale tehnologiei modeme,intemetul cu re{elele de socializare qi diferi-tele site-uri, televizorul care prezinld o gamdvaiatd de emisiuni, dependenla de telefonulmobil, tabletd qi jocurile pe calculator, ardtdn-du-le acestora cum ar trebui sd se raoorteze unt6ndr cregtin la acestea. pentru ca utilizarea lorsd le fie spre folos qi nu spre pierzare.

Activitdlile recreative au fost dintre celemai diverse, de la jocuri de interior gi in aerliber, drume{ii, filme, foc de tabdrd, plimbdricu hidrobicicleta p6nd la participareala ate-liere de impletituri, de picturd pe piatrd qi degastronomie, cu tolii inv[!6nd cum pot sd-gifoloseascd timpul intr-un mod util qi pldcuttotodatd, fbrd a-l pierde comunicdnd virfualore nesfhrgite in fa{a calculatorului sau al te-lefonului, ci cdgtig6ndu-l alSturi de prietenii

adevdrati, reali, impreun[ cu care sA se poatebucura din plin de anii copildriei qi de zileleminunate ale vacan{ei de var6. Coordonato-rii acestor activitlfi au fost Pdrintele dia-con Emilian Moldovan, profesor de Religiela $coala Gimnaziald nr. 1 Moisei, doamnaprofesoard Raluca Moldovan, profesor de In-formaticd la Clubul Copiilor Vigeu de Sus qidoamna educatoare Claudia Grec de la Grd-dinila nr. 2 Borga, un aport deosebit aducdn-du-l qi doamna Ioana Tomoiagd, bibliotecarla Biblioteca Comunald Moisei.

DAnd slavd Bunului qi Milostirului Dum-nezeu cI ne-a ajutat ca gi in acest an sA putemoferi tinerilor noqtri minunali cdteva zlle maideosebite din perioada vacanlei lor de vardin care sd se simtd birre qi sd gi dobdndeascdanumite cunogtinle qi deprinderi folositoa-re vie{ii lor, mu[umim Preacuviosul PdrinteStarelArhimandritul Teofil Pop gi tuturor ce-lor implicali in aceastS activitate pentru efor-tul depus, rugAndu-L pe Milostivul Dumne-zeu sd le rdsplSteascdjertfa qi s[le ajute sdorganizeze in continuare astfel de activitdlibenefice pentru formarea gi educarea tinerilornoqtri ca buni cregtini, dar mai ales ca buniqi de nddejde oameni ai societd{ii 9i ai ldriinoastre romdneqti.

Diacon Prof. Emilian Moldovan, $coalaGimnaziali nr. 1 Moisei, Maramureg

Prof. Ra I u ca Mo I dova n, .':::i::fi:i:,J:t:

www.lumea(redintei.com LUI\4EA CREDINTEI / septembrie 2015

Mesajeprin e-mail

$i scrisoriprimite laieda(ie

(e inseamni si fii fericit?^

Ce este fericirea? Cum o putem dob6ndi?Incercdnd sd dau un rispuns potrivit acestor in-trebdri aparent simple. inni viir in minte vorbelesoacrei luiGhild,din Moara cu noroc alui IoanSlavici: ,,Omul sd fie multumit cu s[rdcia sa.9Fgi, lacd e vorba, nu bogllia, ci linigtea coli-bei tale te face fericit". t....l Daca ar fls6 inhe-bam printre oamenii zileloi noastre ce inseam-nd pentru dAngii fericirea, cum ar descrie-o side ce ar avea nevoie sd fie fericigi, ne-am crucide rdspunsul ce l-am primi. Conform unor sta-tistici, nu foarte vechi, nou6 din zece rom6ni-la intrebarea ,,Ce v-ar trebui ca sI fili fericiti?,;au rdspuns: ,,Bani". Da, da, bani! O veche vor_bd romAneascd spune cd ,,banii n-aduc ferici-rea!". Cine gregegte atunci: inlelepciunea shd-mo{lo.r ori romdnii de astnzi?! [...]

Balzac spunea cd,,banul e zeul la care se in-chind toli". Avem nevoie qi de bani, mai ales inzilele noastre, c6nd trlim intr-o societate de con-sum. Avem facturi de achitat, cheltuieli de aco_perit cuimbr[c[minte, transport, hran6 gi cAteqi mai cdte. Dar de aici p6nd1a ane pierde ori-ce urmi de luciditate gi de a ne lega viala qi su-fletul de ei, in aqa mdsurb incdt sl-i fa6em in-di:pe.nsabili_li sd facem din inar,ufire un scop, ecale_lung6. Cdnd nu-i ai e foarte greu, mai ilesin zilele noashe, le duci dorul, te iba1i, ilipierzilinigtea, t6deqti 4lpa"l. C6nd ai prei muigi, iarnu e bine, rot neliniqtit egti. le po4i de grijd, senu se tmpufineze, sE nu ti-i rdpeascd oarecine.Oricum o dai, tot nu e bine! De aceea nu e binein nici o parte, ci hebuie sd existe o mdsurd deqijlg", aqa cum trebuie s6 fie in toate aspectelevielii noashe. Nici si nu le duci doruL dar nicisd nu le duci grija! Nici intr-o extreml, nici incealalE, ci undeva pe mijloc. cu mdsurd. Cu c6tvei avea mai mulli bani. cu atdt i1i vei dori maimulti. niciodata nu ifi vor fi de ajuns. $i ce faci

apoi? Shdngi, sfiAngi, iarintr-o clipd se incheietotul qi tot ce-ai agonisit pierzdndu-gi timpul vardmdne pradd fi.rilor gi ruginii. Ia gdnditi-vd unpic la bogatul cdruia i-a rbdit larinat t...1 ,,t t _bunel In aceastd noapte vor cere de li tine su-fletul tau. $i cele ce ai pregdtit ale cui vor fi?"(^Luca 12.20). Ve spun eu:ile furilor gi ruginiiiDe aceea sti scris in Sfhnta Evanghelie: ,,Nu vaaduna[i comori pe pdmdnt, unde molia si rusinale stricd gi unde furii le sapd 9i le fura.'Ci idu_nali-vd comori in cer, unde nici molia, nici ru_gina n_u [e stricd. unde furii nu le sapd gi nu lefur5. Cdci unde este comoara ta, acolo va fi siinima ta" (Matei 6, 19 -21).

Banii pot cumpdraunpat, darnu--ti pot cum_pira gi somnul: pot cumpdra o casd, dar nu porIace dtn ea un clmrnl pot cumpdra camea (e deiao practice din ce in ce mai rdspdnditi si incuraii_ti. iar multe dintre romance aieg o asifel de cilefacil5 de a-qi cdqtiga traiul, fhr61 fne cont cd-Lmdnie pe Dumnezeu cdlcdndu-l poruncile gi v6nzdndu-qi trupul doritorilor de pldceri), dar nu-!po1 aduce iubrea. gi exemplele pot continua muLgi bine. Pot cumpdra aproape orice banii, dar fe-ncrea NUI $i arunci, dacd nu cu aiutorul baniluajungem Ia fericire, cum o putem face?

Simplu. vd voi rdspunde. O bdtrdnicd, lao vdrsti venerabil[, mi-a deschis gi mie ochiiVnzand-o mereu mulgumitd, zdmbitoare. nici_odat^d tristi ori ingrindurati, mereu cu fata strd-lr.rcind de fericire, am inffebat-o qi eu, ca'un ne-gtiutor, care e secretul. M-a privit bl6nd gi mi-aspus zdmbind: .*Fii pe pace cu Dumnezeu si pa-cea lui Dumnezeu va fi cu tine". Dragilor. aqa-icum zice bdtrdnica! Ce exemplu mai bun pu_tem avea dec6t al ei? Doar a respectat ace-as-ti releti in peste opt decenii de viaF 5i a cdsti-gat fericirea pe care inci ;i-o trdieste. Sa-i cjeaDumnezeu sdndtate multe gi zile indeluneate.Cum putemfi pepace cu Dumnezeu? implinindu-I poruncile! ,.Cduta(i mai int6i impdritia luiDumnezeu qi dreptatea Lui gi toate icesiea sevor adduga voud" (Matei 6. 33). Aceasta estccalea spre fericire, dragii mei! Simplu, nu?l $afunci, daci e aga de u$or... de ce nu suntemfericifi?! (Nicolae Matei, prin e-mail)

www.lumeacredintei.colseptembrie 201s /LUMEA CREDINTET

Scoala de variile la Florestiinceput de august in Ardeal.

La marginea Clujului, marele satFloresti nu vrea sd doarmd, chitcd este etichetat dormitor demetropol6.Tocmai ce s-a inche-iat un festival de nespus, care i-adeterminat pe tineri si faci ale-geri intre paraclis gi gazon, intrebr5lari gi metanie. Acuzat de ob-tuzism, nu dezvolt acest aspect.Mi intorc pe strada mea, la oilenoaStre.

Localia aleasd a fost Biseri-ca Soborul Maicii Domnului depe Strada Flori lor. Ne adresimcopiilor de 8-1 5 ani. La inceput,ne-am ficut gri j i cd nu vor venicopi i i (caniculS, bunic i , conce-dii). De fapt, adevdrata proble-mi a fost cererea mai mare de-c6t oferta in i t ia ld. Am mdri t

Speranli printre ruine

oferta. Am incercat si nu rimd-ni nimeni pe dinafard. Au venit35 de copii, dornici sd socialize-ze in mediu curat sufletegte. Ac-tivitSlile au fost multiple, astfelincAt fiecare s-a reg;sit in mun-ca desfi;uratd pe ateliere: pictu-ri pe sticlS, modelaj, breleri, quil-ling sau prim-ajutor.

Copii i au fost interesali decontinentele lumii, prezentatepe r6nd, geografic;i religios. Au

aflat multe lucruri interesante gis-au sudat ca o echipd de tinericregtini. Ultima seari a fost dedi-cate tradiliilor rom6negti, cu de-gustdri de m6nciruri tradilionalede post. Au fost multe jocuri, s-aulegat prietenii. La final, in fiecareseard, copiii au dat rispunsurilela Paraclisul Maicii Domnului. Auprimit tricouri, diplome, premii 5imulte dulciuri. Singurul regret afost cd s-a terminat prea repede,ca orice lucru frumos.

Cu siguranld, a fost un suc-ces. Acum ne pregitim de noiprovocdri, ateliere de picturi gimodelaj, pelerinaje gi intdlnirispeciale, pe trei categorii de v6r-std diferite.ln cea mai mare co-mund din !ard, Flore;ti, copiii seint6lnesc cu drag sub streaginaBisericii. (Preot Marius Matei)

Oraqul sirian Homs, muit timp controlatde rebeli, inainte de a reveni, in mai 2014,sub controlul regimului de la Damasc, esteunul dintre locurile in care s-au dat cele maigrele lupte dintre forlele siriene qi rebeli, fi-ind distruse mai multe biserici cregtine strd-vechi, intre care qi Biserica,,SfAntul Gheor-ghe" din carlierul Al-Hamidiyah.

In ruinele acestei biserici, sub cerul liber,iatd cd doi tineri creqtini din Homs, pe numeFadi si Rana. au luat hotdrdrea de a se uni infala lui Dumnezeu, gestul lor reprezentAndun simbol al speranlei cregtinegte trium{E-toare intr-o lard rdvdqitd de url qi rdzboi. C6-sdtoria a tbst oficiatd de insugi MitropolitulGeorge.\bu Zakhm.

Fadi i lS de ani), dupd ce gi-a terminatstudiil: rn ltl 10. a lucrat la o mic6 uzindfar-maceul:.-r de lAngd Homs, dar in2012,fi '-indu- i crst : :sA casa, s-a vdzut nevoi t sd

www.lur:r : * : r ie.<om

pardseasca oragul . El a urmat cursur i le or-ganizate de Inal tu l Comisar iat a l ONU pen-iru Refugiali gi acolo a intdlnit-o pe Rana.Iar mai nou, intre zidurlle ndruite ale bise-ricii cu hramul Purtdtorului de biruin!6, auintdlnit impreund SPERANTA, miri qi nun-taqi, sub semnul sfintei cruci (In hoc signovinces\. U. V)

i . lJM EA tIREDINTII / septembrie 201 5

I

l r

Iabiri de crealiela Mindstirea DerventLa MAndstirea Dervent, judelul

Constanla, s-a desfd;urat, in perloa-da 13-23 iul ie 2015, o noud edit ie aTaberei Interna!ionale de Crealie,,Du-ndrea gl Dobrogea Crettin;': Edilia dinacest an a reprezentat un proiect cul-tural desfi5urat in parteneriat de ci-tre artigti rom6ni de pe ambele ma-luri ale Prutului sl coordonat de cdtre

pdrintele arhimandrit Andrei Tudor,starelul manestir i i , ; i Al ice Dincules-cu, critic de artd.

,,Aflat intr-un moment aniversar,proiectul cultural al Mandstir i i Der-vent, ce are loc anual cu binecuvinta-rea iPS Teodosle, Arhiepiscopul Tomi-sului, implinegte 10 ani de existenle.Edilia 2015 este dedicati romdnilorde pretutindeni cdtre care seindreap-td semnifi caliile complexe generatechiar de t i tulatura evenimentului, gianume <Dun6rea ; l Dobrogea Crelt iner ' i Evenimentul aniversar,,sem-nif icd, pentru Mdndstirea Dervent

; i pentru sfera cultural i a contem-poraneitdlii artistice din lard ;i zonaest-europeani, suslinerea unui parte-neriat creator romAno-moldovenesc'ja specificat Alice Dinculescu.

Artigtii plasticl care, la finalul ta-berei, au imbogdlit coleclia Mendsti-rii Dervent sunt in numdr de 22, dupicum urmeazd: Daniel Divrician, Ghe-orghe Mure;an (sculpturd), monah

Efrem Binddricd, Gelu Costea, Mir-cea Costea, Elena Dinu, Nlcoleta Drd-gan, Eugenia Frigioiu, Sorln lenules-cu, Elena Martinov Victor Rddulescu,Eusebio Spinu, loana Lavinia Streinu,Daniela Turcanu (picturd) gi lon BAr-lddeanu (9raf icd), iar din RepublicaMoldova: Valentina lachim, llie Lupu,Mihai Mireanu, Tatiana Novac, Mi-hai Prisicaru, Ana Tarasiuc;i Dumi-tru Lungu.

Expozilia va putea fi vizitatd.laparterul muzeului d in cadrul M6-ndst i r i i Dervent. (Monah EfremBinddrici)

nu contenegte sd ne-o arate nou5, celor mereu greSili.Totodate a reamintit faptele de curaj ;i credinli aleSfinlilor Martiri B16ncoveni, pentru a-i avea ca mode-le in viala de zi cu zi, dar gi pentru a inlelege mai binece inseamni credinta noastrd strimogeasca. G, C')

fin*hea Brtncovenilorla Ministirea Caraimanin dimineata zilei de 16 auqust 2015, mare alai

arhieresc;i Duh 5f6nt r-u pogo-rat la m6ndstirea dela poalele Muntelui Caraiman, ctitoria vredniculuidepomenire pdrinte Gherontie Puiu, pentru a se sdvdrgiSfdnta gi Dumnezeiasca Liturghie, cu ocazia pomeni-rii Sfln!ilor Martiri B16ncoveni (Constantin voievodul,impreund cu fiii lui Constantin, $tefan, Radu gi Matei,;i cu ginerele siu, sfetnicul lanacheVicdrescu). A slu-jit insu;i Preafericitul Perinte Patriarh Daniel, iar aldturii-au stat inalt Preasfintitul PSrinteTimotei Prahovea-nul gi un sobor important de stareli, preoli ti diaconi.Mull ime de credinciosi au asistat cu inimile sus la mi-nunata slujbS. Preafericitul Pdrinte Patriarh Daniel a !i-nut f i o frumoasd predicd despre pilda Evangheliei dinaceasti duminicd, a unsprezecea dupd Rusalii, a Da-tornicului nemilostlv, explicdnd cu blindele credincio-;ilor cAt de importante este iertarea pe care trebuie sio aritdm necontenit semenilor nostri. asa cum Hristos

septembrie 2015 / Ll, lvt[A (]l{EDlNl!: l

in acest numlr pute{i citi:. Cristian Curte - 40

de anifdrd PdrinteleDometie de la Rdmel

. Marius Vasileanu - PovesteaSfantului loan cel Strain

. George Crasne an -Mandstirea de la,,marea vlahilor"

. Preot Alexandr Mazirin -Cum s-a ajuns laRevolulia bolsevicd?

,,Miresme de Rai"ruor.4-DVDI in premieriSpectacollive,poezie gi muzici bizantini,cu Manuela Golescugi Dimitrie VoicescuIn memoriam: Sf. Pr. Arsenie Boca

DVD realizat de Fundatia GOLESCUin parteneriat cu Asociblia PRODROMU - Sf. Munte ATHOS

Cu binecuvAntarea les munfru1u,Mitropolitul Ardealului

in

;IiI

CwxxWpeffiWaMma?fut.i

Beneficiar:5C Lumea Credinlei SRL [societatea care editeazd revista], CUI 30151757, Cont IBAN:RO 95 INGB 0000 9999 02997374 deschis la tNG Bank

- , , , fupa efectuarea pldliiprin ordin de plati/mandat pogtal, o copie a documentuluide platd trebuietrlmlsa lmpreuna cu datele,personale gi adresa de livrare [nume, prenume, numdr de telefon, e-mail,adresa completdl prin e-mail (redactia@iumeacredintei.com), prin fix (oo+)oj I izs .zl .lt sauprin postdifirma de curierat: pe adresa Oficiul poStal 20, Bucuregti, cdsula pogtala 08, cu precizarea,nbonimbntLumea Credinlei'1

PldtiJi abonamentul direct pe site-ul revistei: www,lumeacredintei.com

, L\4ult mai simplu:trimiteli un simplu sms givd abonali, la numdrul 7575 valabil in retelele Voda-rone' orange giretekom, cu textul LC insolit de nume, prenume gi adresa completd.

: I irlt i : ,rr: ..i, : ,: rr:: i:ri.ii:ir :,i il i l::i:, iiPedoadar l8 septembde - 07 octombde 2015

Pnt 4&X+150runlpenoaniKRETAN T0UR orqanizeaza. cum v-a obisnuit infiecare an, acest felerinaj in semn de multumi-re si recunostinta la principalele licaguri sfin-te din Grecia.Pelerinajul va cuprinde vizitarea urmatorelorobiective religioase gi anume: Sfantul Dumitru- Salonic, Meteora iManastirile Marele Meteorsau Metamorfosis,Varlaam, Sfantul Stefan siRoussanou), Kalambaka (cu vizitarea atelieruluide icoane ZINDR0S). Manastirea Katoxenia cuBnul MaiciiDomnului,ManastireaCuviosuluiDavid cu mormantul Fericitului lacob,Sfantulloan Rusu - Insula Evia, Sfantul Efrem cel Nou,Sfantul Nectafie - lnsula Eohina. Sfanta The-odora din Vasta - Peloponez, Sfantul Andrei-)atras, Sfantul Spiridon si SfantaTheodora -'sula Corfu.' irmpul pelerinajului, nu vor fi uitate cultura gi:ad:tiile tr se vorvizita siorasele Atena (Mitropo-: cu Acropole si vestigii antice, Salonic cu obiec-

: .: r: igiose (Biserica 5f.Sofia), Canalul de Co-rin! Nafplio (biserica Sf Spiridon)-fosta capitala

greaca, Patras, loanina (5fGheorghe protec-torul evzonilor). Paralia Katerini - o frumoa-sa statiune estivala la poalele Munteluiolimp.

' : : r - : , : r j i i r i r l i I i , i , t i t i l i l , i i : j l t j i i i i l i j l r r , , , r i

Perioada:25 - 29 ortombrie 201tPrefl245 gpers

Sfarsitul lunii octombrieesteo perioada de marebucurie in Grecia,cu precadere in Salonic, unde laBiserica Sfantul Dumitru, care adaposteste moas-tele Sfantului,ziua de 26 areo insemnatate apar-te. Cu ocazia Zilei lui"0Hl"(28 octombrie), greciide pretutindeni serbeaza cu fa$ si comemoreazaa doua zi nationala a Greciei. Cu acest prilej, ampregatit o excufsie de 5 zile, bogata in obiectiveturistice religioase si nu numai:VelikoTarnovo inBulgaria, Manastirea Agios Dionisios, satele Lito-choro si Palio Panteleimonas. comolexul Mona-hal l\,1eteora, orasul Metsovq Cascada Edessa, si-tul arheologic de la Vergina. De asemenea, vomlua parte la slujba in Catedrala Sfantului Dumitrusi la defilarea din centrul orasului.

i i i i i i i i i t i , , i i i i i i r i t r i l , i : i i ! i i i t i j l l I , i i l i i

l: i '!i i:fil

Pedoada: 612 noiembde 2015Pret 195 € + 350 R(}N

Cu ocazia sabatorii Sfantului Nectarie pe 9 no-iembrie, Kretan Tour va propune o excursie de7 zilel6 nopti in Grecia, pe insula Eghina, undese afla Manastirea si Biserica Sfantului Necta-rie. ln cele 7 zile ale excursiei veti avea ocazia savizitati Biserica Sfantul Dumitru din Salonic,

Monahal Meteora, Manastirea 5f. Efrem dinNea Makry,orasul Atena si bineinteles sa des-coperiti indeaproape insula Eghina(turul insu-lei,templul Afea, sate pes(aresti etc), Pe dru-mul de intoarcere trecem pe la Sfantul loanRusu din Evia,Pretul include:Transportcu autocar 3*,2 caziri cumic de.lun la hotel 3* in Paralia Katerini, 1 cazarela Hotel in Atena,3 caziri cu mic dejun la hotelDanae 3*+, cel mai bun hotel de pe insula Eghi-na, 2 travesari feribot Pireu-Eghina, Eghina-Pireu,insotitor de grup cunoscator de llmba greaca.

ir: i:i: i, i'ii il:j itrliiii.i,ii,"1ii , Suntem

singura agenlie din lari care nuanuleazi excursiile programate.De asemenea nu se ciHtoreste

noaptea cu autocarul,Ne stau marturie sutele de credinciosi

care au participat la pelerinajeleorqanizate de noi.

*

Inscrieri si informatii ia SAHA TRAI/FL, $os, Giurgiului nr 334, secior4, Bucuresti: Tel/fax: 021 ,450.90,26. I\/obil: 072 i.1 34,i20; 0766,409.1 86;Siie: www,peleririajieftin.ro, E-mail: office@saratfavel.rc

#sFi/rJfrf# t*, f r'*difir, .vgll rilil{{r!

-S-#l{ffiL

Fe'mgrffiffi*ft#HS& Toate programele sunt afisate detaliat pe site-ul agenliei: www.pelednajieftin.ro

Pelerinaj ltalia - Grecia 03-1 2 o(t.201 5, 685 euro . Ca-zare cu mic dejun +pranz pe ferry boat, '10 zile. Bari: 5fNicolae; Pompei; Roma: Muzeele Vaticanului - Ca-pela Sixtina - San Pietro - Colloseum - Fontana diTrevi - Piata Spania - Piata Navona; Monopelo: SfantaMahrama (Voalul Veronicai)care este prima lcona aMantuitorului, minicroaziera pe Marea Adriatica, Pa-tras Grecia- Biserica 5f Andrei ocrotitorul Romaniei,Canalul Corint Mega Spilaeq Lutraki, Atena, Mete-orele, Salonic, Manastirea Rila Bulgaria.: : :' j naj Turcia si lnsula Patmos 1 7-28 oct 201 5:1 2 zile: ' a . - i1. Cazare cu mic dejun : lstanbul - Insula Pat--'x - Cappadocia - Mira Lyciei,Troia-Pergam-5mir--,a-€fus-Pa mukkale-Mira Lyciei-Cappadocia- Ancyra- lcnslantinopol- Konia- Anicra.:: 6rr irij Grecia 5f, Nectarie si Corfu Sf Spiridon 04-1 2

noiembrie 2015; 6 nopti Cazare cu mic dejun 295euro/pers, taxe ferry incluse. Saloni< : Catedra-la 5f. Dimitrie-Sf Paraschevi,Trikala-Complexu-lui Meteora-Atelierul de lcoane-Egina -BisericaSf.Nectarie (procesiune de ziua Sfantului)-Sf EfremCef Nou-lnsula Ev:a: Sfantului loan Rusul - SfPartenie;Manastirea Kato Xenia - Briului MaiciiDomnului;Paralia;Manastirii Sf Efrem Sirul- Ma-nastirea Sf Dionisie;Corfu 5f Spiridon-BisericaVlaherne.

. Peferinaj complet lsrael :16-22 noiembrie 2A15,710euro Cazare cu demipensiune, bilet avion, taxe aero-port incluse.Se Viziteaza toate obiectivele religioasedin lerusalim, Betleem, Hebron, lerihon, Marea Moar-ta, Carantania, MunteleTabor, Cana, Nazateth, MareaGalileii,Tel Aviv.

Ghidul tiu terapeutic =ffiI(auti noulnumirla chiogcurilede presidin lari !Cea maicompleti,serioasi gidocumentatipublicalie de profil

Pelingd,Ieacuri,Ie cucdreu-arnobignait,relatdminacestmtmdrpwesteadeosebi,td,aunuipreotcare,fiinddiagnosticatcuotumord,malignd,,a reugit s d,- gi reca,p etesdndtateausoeiind,tratamentuluialopatunregimstrictdeui,atd, gi, diaersetratamentenahffiste.

llijtpggU-,{t; O Scoicile ne ajuti si linem departe radicalii liberi o Sunitoarea,cel mai bun antidot al afecliunilor nervoase I Jintaura invinge hepatitele viralegi detoxifici organismul b Salcemul, inmiresmat $ tamiduitor o Mirarul,ajutorde mare pretin dezechilibrele hormonale O Din cuhnia MinistiriiArnotao Savuroasele minciruriale maiciifipriana de la Ministirea Sfinta Ana -0rgova O Prof. Univ. Dr. Mircea Penescu: Sfaturipentru pistrarea sinititiirinichilor o Diaconila lrina, medkul caseiMarkovs-ki O Minunila icoana n|aiciiDomnului de la Nicula o (osmetice naturale preparate rhiar de tine