Lumea Monahilor Nov- Dec2012

47
www. Ii br ariasop hia. ro lfilm.S[irid0nos togothofis iNDELETNICIRE IUBITOARE DE DUMNEZEU oferte speciale ru 50% reducere reduceri or 20 Yo ncomenzi mai mari de 400 rei in G0i| mai mare ribrdrie on-rine de carte crestind Putere a ruqaciurrii coplllo|- fi i ')ll ..rl r' , ,:r,w erq-nJ +w

description

Lumea Monahilor Nov- Dec2012Nicodim din Kapsala-Despre adevarata alungare a singuratatii

Transcript of Lumea Monahilor Nov- Dec2012

Page 1: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

www. I i b r ariaso p h ia. rolfilm.S[irid0nos togothofis

iNDELETNICIREIUBITOARE DEDUMNEZEU

oferte speciale ru 50% reducere

reduceri or 20 Yo ncomenzi mai mari de 400 reiin G0i| mai mare ribrdrie on-rine de carte crestind

Pute re aruqac iu r r i icop l l l o | -

fi

i ' ) l l. . r l r ' ,

,:r,werq-nJ+w

Page 2: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

?md"ert#pl,George Crosneon, Prislop - lurlo clopolnilei

Vh invitim gi pe voi si participagi la rcalizareaacestei rubrici;trimifAnd pe adresa redaqiei cele mai griitoare imagini intilniteo,;

.&

Nagterea Domnului a schimbat din temelii intregul

Cosmos. De aici inainte Domnul va cunoaste Creatia

sa purtAnd-o aevea, cu carne si sAnge, cu dureri si

tristeti, cu foame si sete. Va fi imbricat si aliptat de o

mam1, va sti ce inseamna si ai un acoperis deasupra

capului gi va munci lemnul pentru a-gi cAgtiga pAinea.

Va pitimi, asadar, de pe urma caderii, purtind toata

povara pe care Adam gi Eva au dus-o in spate dupi ce

Edenul s-a inchis in urma lor.

Doar cl Hristos, Logosul intrupat, va fi fhra de

Nici macar umbra unui gind necurat

nu se va atinge de cugetul Sau senin,

adapat mereu de unirea cu firea dumnezeiasca.

lata de ce Iisus, omul-Dumnezeu, va fi mai mult

decit Adam 9i decit orice alta fhpturi care va trai

vreodata in acest lJnivers. $i tocmai de aceea va

mi.ntui tot neamul omenesc. Dar pentru asta va

trebui si asteptam primavara cu verdele Invierii.

Deocamdati si ne cufundim in albul omatului si in

curit ia de lumini a orazuicului Nasterii lui Mesia...

!d ! iu v re r ia rca i i r l i a i . r t , l nr 65-66,2O12 /

Page 3: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

B

243036

Intdlnireo meo cu pdrintele Arsenie. O omintire

duhovniceoscd de neuitot

Monarhi s i rnonahi i da secol 2O

5B

62

66

76

B2

Jertfo co pldmodd o vietii. Pdrintele Gherosim lscu

Despre infernef cu ,,plus" si ,,minus"

Duhu l Cu l t u r i i

Potriorhio de lerusolim)

Duhul Cul tur i i

,,Cu cdt e omul moi deporfe de lumind, cu ot6t vede moi putin"

20NdstqvniculObisnuinto omului cu Duhul Sfdnt (ll)

Mqnqhi i mi leniu lu i 3Duhul de isihie ol Poienii Brogov

Mori duhovnic iScrisorile pdrintelui Sofion Boghiu

O mdnEstire oe lundHod6mbu

Monqhi +i monqhi i de secol 2O 4 BNicodim, insingurqtul din Kopsolo

Monah i s i monoh i i de seco l 2O

B7

s w w l u m e o c r e d i n l e i c o m n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / | | \ i l \ \ l r , \ ' l I l ' ) l l / 5

Page 4: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

?Md*tilpJ,Toomna, de Crislion Curle

Piotra de grddind - Prislop, de George Crqsneon

vi invit5.m 9i pe voi s5. participati la rearizarcaacestei rubrici,trimigand pe adresa redacfei cele mai gri.itoare imagini intAlnite.

Page 5: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

In lerv iu cu pdr inte le loqn de lq Sihdstr iq Rqrdului

lsobelo Aivdncesei

Pdr in te le l oon v ine d in t r -o o l t 6 l ume . O l ume rdndu i t d , co re qveq s i ce rs i pdmon t s i dc r t i n i s t r6vech i s i c red in td nesmin t i t d . As tdz i e g reu sd mo ii n te leg i v i o to duhovn i cec rscd pen t ru c6 soc ie to teo s -o l epddc r t de cu l t u robiser ic i i , in locuind-o cu uno cct re se oxeozd exclus iv pe dreptur i le s i nevoi leimed io te o le omu lu i . Pd r i n te le l oqn e osezo t i n rdspd r cu oceos td epoc6pentru c6 is i bozeqzd invdtdturo pe cruce s i smerenie. Doud pr inc ip i i fdrdde co re c res t i n i smu l nu o r mo i f l dec6 t o o l t d re l i q i e .

Pirinte loan. este smerenia dinprimele veacuri desueti.? Avem nevoiede-o alti atitudine in zilele noastre?

Smerit este cel ce asculti pe Dum-nezeu s i nu de e l insusi . Smirenia nuse schimbi in esenga .i. To, ce a lisatDumnezeu in lume Dentru mintuireanoastra este valabil piste veacuri. Noi,ortodocsii, nu suntem schimbatori decredinti.. Suntem statornici pururea. La-sam in voia Lui Dumnezeu toate s i nerugam. Nu sunrem vrednic i de mai b inegi

"dim mulgumire pentru toate, {ira sa

cArtim. tebuie si rabdam pAni Ia capit.Zice Domnul: ,,Prin ribdarea voastri vaveti mAntui sufletele voastre" si ..cel ce varabda pAni la sfArsit. acela se va mdntui".

O 'problemi'mult

discutatS. estedaci piginii se vor m6.ntui. Stim ciprimul Jofl.t .".. a intrat in Rii a fosttilharul de pe cruce. SfAntul SiluanAthonitul spune: ,,Daci ai vedea pe cel

de lingi tine in fundul iadului, n-aiavea mili si-l scof? Si plAngi pentruel?". SfAntul Paisie ."1 Mari ,! .og"pentru un riticit si Dumnezeu i-a zis:,,Nu te mai ruga!", dar el a continuat,iar Dumnezeu i-a spus: ,rTe asemeniMie in dragostea ta!".

Noi ne rugim ca Dumnezeu sa mAntu-iasca lumea oE .".. a creat-o. Dar mintui-rea nu se da^cu sila. Cine nu-i vrednic, nupoate si se apropie de El. Iar vrednicia oda Dumnezeu celor smerigi, celor ce se in-credinteaza Lui. Noi n-avem puterea sa neapropiem de El, dar avem puterea si-L as-cultim. AtAt. Si daca ascultam oe Dumne-zeu si ne plecam inaintea Lui, Ei ne cheamala Sine. Celor nesmeriti le sti Dumnezeuimootriv5. intotdeauna..Celor smeriti le dahar. in ceea ce-i priveste pe pigini, ei nupot fi pomenifl lisfrnta Lirurghie.

Dar nu sunt ;i ei creatia lui Dum-nezeu?

/ n r 6 5 - 6 6 , 2 O 1 2 n r 6 5 6 6 , 2 O ] 2 / t \

Page 6: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

Ei nu sunt botezati. Nu sunt cre;tini.Nu sunt scriqi in cartea viegii. Pot fi po-meniEi la alte slujbe, dar e bine si lisimca Dumnezeu sa-i pomeneasci pe togi.

Si-i aduci la El.Da.Cum si intelesem cuvintele SfAntu-

lui Apostol P""eI: ,,impirigia Ceruri-lor se ia cu sild'?

... se ia cu nivali! Cel ce rAvneste,acela cfutigi.

Adici indrizneEte.indriznqte, si lup+i. Ccl"ec-lup-tise

incun-un-eazi. Cel ce doarme, acela se

impirtigim?Dupi cum are fiecare rivna. Zice

Domnul' ,,Pe cel ce vine la Mine nu-lvoi scoate afari'. Primii crestini au fostprigoniti, dar se impirtigeau gi-L aveau

ca/ ?, a'uru te/-arn ulqtu

Grija pentru trup pini unde trebu-ie si meargi?

Zice M6.ntuitorul: .,Nu va ingrii igi.Ciutali mai intii de toate impiriliaceruriior si toate celelalte vi se vor adi-

ca gi cum te-ai ruga gi si te rogi cu _os-teneala, muncind. Muncim - cici cel ce

biuturi, ci este darul lui Dumnezeu.Dragostea pentru Dumnezeu, riv-

na de care spuneali, cum se nagte insufletul omului?

Prin credingi gi prin lucrare. ,,Si viiubigi unii pe algii cum Eu v-am iubit pe

f o l i | \ l l \ \ l ( ) \ \ l l l l ( ) l i / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 w w w - l u m e o c r e d i n t e i . c o m www.lumeocredinlei .<om nr . 65-66 , 2012 / t t rN4[A NIONAI l l l ( ) l { / I I

Page 7: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

lumini, cu atat vede mai pufin. Cu catse apropie de lumini, vederea este maicIara.

Cum si facem si triim dupi voialui Dumnezeu?

5a piutim pe Dumnezeu in toate lu-

Dumnezeu gi sa ne impirtigim cu ini-ma de Dumnezeu permanent. Asa spunSIqf ri - Pif i q! i :. qitrd-,v:ei si- fe c i 6gva-";cerce_t_e_zicujnintea.=.Dumnezeuy,r,e-aagasau al.tfeli E de la Dumnezeu sau nu?

Jertfa e proprie omului? Noi, oa-menii, triim cu impresia ci suntemfericili daci deginem ceva, avem o pro-prietate...

Pentru scurti vreme, ne simgim tari...Fer-icirea este legltura omu.Lui cu Dum-rlezeu. Cu eit onul este mai apro.ape deDqmqezqu, estE mai fericit, mai blAnd,uia!. ltni;tit, mai ri.bditor,- ingi.duitorsi multumit. Nimic riu nu ooate si-lich imbe. Si cand e Flamand s i cAnd e sa-

I I ^ ' t

tu l . e l zambeste, se roagi s i mulgumestelui Dumnezeu Dentru roare.

Noi triim din f"ntas-e, din dorin-1e. Ne dorim ceva gi cind ajungem giirbgtr.-...1 ceta,'tot t.t totttE- f i-riciti.

Dorim din punct de vedere material,pentru viata aceasta scurri. care nu arevaloare. Valoarea acestei vieti este nimic.Nimicul este mai mult decit prelul vie-tii acesteia. Q singuri valoare are viala:ia ne-ap-ro,p-iem -de-Dumnezeu ca s.5-fimfir ai Lur cu adevirat. DaE-a--.t a-vem peDqq+qzsU 3g1 dobindit totul, nu nemai trebuie nimic. Daci nu-L avem peDumnezeu, nimic nu avem. Putem sistipAnim tot pimAntul si toate planetele

din lumea asta: zero. Zero la pitrat sau lacub are aceeasi valoare.

..11^dp s.e d,ur,o unoz.9€.t1Uu, c*_$;*z.a t szaiuL, dnd -V a.,z'u pe

A A /1 "Y) UIYU'|'8/Z,Q'U/ U'l/ W

Cum a1i aduce un tAnir necredin-cios spre biserici?

Ai putea si-l iei in bra;e ;i siJ duci,dar intrebarea este daci vrea si stea inbiserici... Daca nu s-ar uita oamenii Iatelevizor si nu le-ar trebui calculator siinternet ji

"tt. prostii, atunci o"rn..rii

s -ar apropia de Dumnezeu. Dar t inere-tu l este lnselat s l furat cu aceste lmagln l ,zbierd.turi,' strighturi, muzici pigineisci,driceasci, care ii scot credinga si linisteadin suflergi nu se mai poate'ru'ga. Cindvrea s i se roage. apar imagin i d in te lev i -zor - cd lucrul riu se lipegte de om maireoede decAt cel bun.-

Cine ar trebui si vorbeasci desprecel riu? Pentru ci nu prea se spune sio dati ce crezi in Dumnezeu, in modclar crezi ci existi.

Biserica ar trebui sa ia misuri. Darbiserica nu intervine.

A1i spus mai inainte ci diavolul lu-creazd. mult mai viclean, mai frlarnicin vremurile de astizi decAt altidati.

Da, el propagi binele, dar binelecel plmAntesc, pe care nu-l implinegte,ci numai il promite. Ci pe pamint nuexisti. bine. Nimic, orice ai avea in via-ta aceasta nu este bine daci nu-L ai pebtr-.r.r.u. N-ai bucurie. N-ai liniste.

Deci este bine daci egti cu Dumne-zeu.

AtAt.Si triiesti aici...baci tliiesti in Dumnezeu, si-n iad

voi." Dragostea se refera la sri ia lata debinele apioapelui, caci tot ?rrgori. d.Dumnezeu este gi aceasta.

Cum obfnem discernimAntul?Lugic.lu.qe. La;i. roate in voia lui

p_u_mnezeu, te rogi gi El igi lumineazi

Jnlntea pnn smerenie. Omului mA.ndruDumnezeu ii stl imootriva intotdeauna.Cel care iubeste trupul, lucrurile materi-ale niciodati n-o si aiba discernimAnt.El vede totul numai din perspectiva ma-teriali, cum era materialismul dialectic lacomunrstr.

Deci trebuie s5. te deta$ezi de tot ceeste matefial?

Da, de tot ce este plmi.ntesc. ,,Celce vrea sa v ina la mine, z ice Domnul ,sa se lepede de sine, si-gi ia crucea si sa-Mi urmeze Mie". Daci. ai leoS.darea desine si dragostea fagi de Dumnezeu, re-nunti... Daci iubesc ceva in viara aceastamai presus de Dumnezeu, inseamna cisunt un pigAn, ci nu mai sunt demn simi apropii de Dumnezeu sau si mai amvreo nadejde de mintuire pentru c5. iu-besc lumea aceasta, materiali, ma iubescpe mine insumi. Iubesc pe aproapele nupentru a-l mintui, ci pentru a-l imbo-s i t i , iar boeat ia este dusmanul mintu i r i iintotdeauna, este gri ja cea piminteasca.Noi trebuie si o leoidim. Si nu ciutimbinele pimint.r., ii binele ceresc.

E mai greu in vremurile noastre de-cit inainte?

Sunt grele vremurile. Ca intotdeau-na., Acum, vriimasul este fsarte viclean.Vine din partea dreapta, dar sub formimateriall nu spiriruala. it i recomandabinele cel material, viata cea de confort,mai u;oara, dgr.nl-se marcrjalizeezi ni-c iodata. Pentru c i numai cel ce-L cau-'-l

p.-O"-nezeu poate si aibi bucuriesi fericire pe pimAnt, pentru ci. acesteanu sunt Iegate de avere sau de placere,

de odihni sau de altceva. -B-u-cu4a p in

eJ:na9ina, n-u merge.

,,Qil,ci,0 et an4//L m,a,n

Gl ce are pe cele dinauntru are si pecele din aFara, intotdeauna. Bunaratea.credinEa, ahagostea din inrerior se ras-frane in afari.

Dar cum ati deftni Ortodoxia?_Dreapta slivire, drumul cel drept,

ortodox. Este invatitura cea adevS"ratisi sfAnti lisati de Du-.r.r..l oamenilorprin prezenta lui Iisus Hristos in lume.Dumnezeu este peste rot si peste toareStipAn si Atoatestiutor. Mai mare cinsrenu este in viaga aceasta decit si-L slivimpe Dumnezeu. Nu este mai mare iubiredecit si-L iubim oe Dumnezeu. Nu estemai mare dreptati in viata aceasta decAtsi facem voiaiui Dumneieu.

P5.rinte, dar si in Biserica OrtodoxiexistS. multe inseliri si riticiri.

in Ortodoxii .rr., .iirti.Noi, biserica luptitoare, oamenii

de rind, putem ft ingelali.Oamenii pot sa greseasci, dar Orro-

doxia niciodati. Ci"pelro"nel. din bise-rica noastri" ortodoxf gresesc este altceva.

Inlelegem greu ce vrea Dumnezeude la noi.

Pentru ci suntem departe de Dum-nezeu. Cu cAt e omul mai depirtat de

l 2 / I Ll ! l t.A Ilf )r.\.\t I I t ()R / nr. 6 5-66, 2O1 2 w w w . l u m e o c r e d i n l e i . c o m nr 65-66, 2O12 / | t ) l " I l : t \ N1( ) \ , \ r l l l ( ) l t / | 3

Page 8: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

daci te duci, fug dracii de tine. Unde seduce un crestin cu adevarat e raiul, daciare oe Dumnezeu in el. Pentru ca undeeste- Dumnezeu acolo este raiul. Omuldaci se spovedeste des, se imparta;e;teoes, e ln permanenta ln ral, ca tfalestecu Tisus Hr is tos neconteni t . Dermanent .Daca nu re spovedesti, nu re imparrasesti.esti departe de Dumnezeu, esti ca in pus-tiu. Strigi: ,;{jutor!", daca ai nevoie deuna, de alta, ,,Doamne, di-mil Doamne,di-mi!". Nu te aude Dumnezeu, nu e cutine. Deci apropierea de Dumnezeu selace prin deasa impirtisire.

Ce si-i cerem lui Dumnezeu?Iertare si mAntuire. ,,Di-mi, Doam-

ne, si fac voia Thl", ,,Doamne, faci-sevoia Th pentru minel".

Dar cum cerem pe acatist, nu suntmai frecvente cererile de felul: ajutorsi ajungem in striinitate, s5. lucrS.mnu stiu unde...

Astea-s rugaciuni piginqti, pentruviata aceasta. Cerem mAncare, bautura.

l . Iavere s i ;co l i mul te, c insre, d is t ract ie -astea nu sunt rugaciuni crestine. Ceremlui Dumnezeu hicruri d. ."r. noi ne la-sam in cAgiva ani, in citeva zile sau incAteva clipe. PlecAnd din viata aceasra,rr, ,r. t..buieste nimic. Alexandru Ma-cedon, impiratul, a cerut sa fie inmor-mAntat cu miinile afara, sa se vadi ci n-aluat nimic cu el. Omul, cAnd oleaca dinviata aceasta, pleaca cu faptele. Atlta.Fie bune, fi rele. Daci te-ai spovedit des,te-ai impartasir des. ai scapai de pacare,mersi curat ca o hArtie albi inaintea luiDurinezeu. Iar dacl mori nespovedit,neimpi.rtisit, cu gAnduri rele, cu ideirele, atunci mergi ca un cearceaf murdar,pe care-l arunci in foc oricine, sa ardi,si. nu se mai vadi.. Asta e: deasa imparti.-sanie, vedet i?

Orice lucru bun pe care il faci e

fapti buni in fa1alui Dumnezeu?Este lapta buna daci e f)cura cu gan-

dul de a f i c insr i t Dumnezeu r i . lc r f i info losul aproapelu i duhovniceste. ch iar q imaterial - sa zicem ci este o familie si-raci, moare de foame, ii dai sa se imbra-ce, i i hranesti, i l ajuqi. Dar sa nu-i oferiomului bogigii in viata aceasra, ca atunciil duci lesat in iad. SfAntul Ioan Guride Aur srr-une ca milostenia trebuie sa sefaci cu d-iscernimint. Una e sa dai unuicersetor si alta si ajugi mai mult pe unom care a slracit si are familie, greutitisi are nevoie mai'mult. Fieciruia dupacum se cuvine, dupa cat necesi ra.

SfAntul Serafim de Sarov spune cidac5. tu obtii pacea gi cei din jurul tiuse vor impirtigi din ea. E un egoism siiti cauti pacea?

Nu. oentru ci o transmiti si altora.CAnd omul e tulburat, tulburi pe rolid in jur . Cind omul are pace s i l in is te. petoti ii aduce Ia aceasti stare.

.. d* AnilAlnttl u.n, Ld.tnhn,d,e, B 7 de, aroi.,, c,ano nru ;t i,a.,c,a4,to, d,a,z, t,wLen rr r**L

d,,in 3 crvi,yt tu.t d,,"

Cum ob$i pacea?Gisesti pacea cind nu doresti nimic

altceva decAt ceea ce-ti di Dumnezeu,cand est i mul tumir permanenr cu ceeace ai gi nu-ti doresti nimic altceva decAtpe Dumnezeu. Am intilnit un bitrAn de87 de ani, care nu stia carte, dar vorbeanumai din Scripturi. Casitorit fiind, amurit fecior. Lt fel qi bitrAna, care, cucinci ani de zile fiind mai tAn5"ra, cAnd aajuns la vXrsta Ia care a murir batrAnul,si-a dat duhul si ea. Exact la aceeasi ora.i'.ntr.r ci a triit la fel. Era blAnd] cumzice Domnul : , . inv i ;agi de la Mine, ca

nr 65-66,2O12

Page 9: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

sunt blind si smerit cu inima". Daca secertau doi, irei oameni, ziceau ,,Hai samersem la badea Mihail". Pe atunci nuerau atatla ludecaton, oalnenlr nu aveauatitea inlesniri ca acum, fel de fel de lesisi oameni ai legii. Si cAnd ajungeau i-nfap bitrinului cipitau pace 9i liniste atAtde multa, ci se uitau: ,,Pentru ce-am maivenit? Ce aveam noi de eAnd? Nimica!"gi plecau. i l stiu pentru cimi-a fost vecinbadea Mihai . A st iu t cu 20 de ani ina inteceasul mortii. Oamenii toti aveau scris in

aceea a trimis batrAna: ,,Du-te si cheamlvecinii, ca si mi iert cu ei". $i i-a che-mat si s-au iertat;i a spus: ,,Aveti gri ja debabi, ca eu plec. Iata, vine!". S-a dus, aluat luminarea cu mAna lui, a aprins-o, apus-o intr-o cana de Iut, a flcui rrei ma-ienii cu fruntea la pimAnt - avea 87 deani si jumitate - si si-a cerut iertare. ,,Ier-tali-mi si Dumnezeu si vi. ierte. Avetigri ja de babi!" S-a urcat singur pe par, a7,f icut cruce de trei ori. s-a inrors cu fataspre perete, s-a intins gi a fost mort. Amurit un cregtin. Putini sunt cei ce-L ca-uti pe Dumnezeu. Daci. Diogene umblaziua in amiaza mare cu felinarul aprins sacaute un om; i nu gasea, se poare spuneci si acum e la fel. Nu pogi gisi un omadevirat, unit cu Dumnezeu, s5.-L cautepe Creator, cum copilul cel mic ii cautimereu pe piringi si-l apere.

Spuneli-ne un cuvint de folos pen-tru oameni.

Nu va gindigi dinainte ce veti man-ca, ce veti bea, cu ce vi veti imbrlca, ciacestea pigAnii le cauti. Daci Il ciutampe Dumnezeu avem de toate, suntem in-destulagi. Si ciutam ce e duhovniceste:

Treizeci de ani am avut meningiti cro-nici. Dumnezeu m-a vindecat. FerinteleIovan Ioan m-a vindecat, printr-o dez-legare, si stiu ce inseamni puterea luiDumnezeu. Toate sunt deserticiune inlumea aceasta, degertaciunea degertlciu-nl Ior ,

(-79 ll tl,,-<-Qt(, C,O tM't S't ft'etZ,at'Wt,uin tn, a,c,ea,stal'tu,, a.4,o

mh,ntt,ti.42r"Cum este rugiciunea curati? Nu

orice rugdciune ajunge la Dumnezeu?Dumnezeu este Cel ce socoteqte rugi-

ciunile fiecaruia. El este judecitor driptsi nu cere mai mult decAt poate omul.ioar si fie sincer pi si nu caute alte foloa-se decAt cele duhovnicegti. Si se roage sisa-L laude pe Dumnezeu neincetat. At6.tsi nimic altceva. Ci Lui I se cuvine toatislava, cinstea si inchiniciunea - nimicoamenilor, numai lui Dumnezeu. El acreat cerul si pimAnul, EI a zidit lumea,El mAnruiegte lumea, El hraneste lumea,dar pentru ci oamenii au inceput si con-duci ei - asa cum papa de la Roma zicecl e vicarul lui Iisus -, Dumnezeu se re-trage. Daca vrei neaplrat, pofriml Sa vedce-ai si Faci! La ripa! Copii care n-ascultade piringi n-ajung bine niciodati. Aga ginoi. Pirinti i nostri sunt in ceruri.

De ce ingiduie Dumnezeu riul?Pentru pacatele noastre. Meritam sa

fim pedepsigi pini la singe. Daci rib-dim, toate suferintele, greutaEile gi neno-rocirile sunt tratamente pentru sufletelenoastre care ne curatesc sufleteste. Cel ce

nu suferi in viata aceasta nu are mantu-ire. Sa mulgumim lui Dumnezeu in su-ferinli. N-avem voie si cdrtim, pentruci gtim ci suntem picito;i, netrebnici,nevrednici de a-L liuda pe Dumnezeu,de a-L cinsti, de a ne gindi la El, pentruci nu suntem merituosi. Dar EI este sin-qura nideide la care trebuie sa nizuim.f)e

"ceasta trebuie si invagam dreapta

credingi l isata de Iisus Hristos, Cel- cespune: ,,Eu sunt Calea, Adevarul gi Via-ga'. ,,MergAnd, invitagi toate neamurile,botezagi, in numele Thtilui qi al Fiului gial SfAntului Duh, amin! Cel ce va credesi se va boteza se va mentui, cel ce nu vairede se va osindi." Ast" . ri.spunsul cupiginii. Vrei si te mAntuiegti, fh-te creg-tin. Cauta pe Dumnezeu! Nu vrei sa teindumnezeiesti? Tieaba ta! Fiecare va fijudecat f ie dupa congtiinga lui rivna lui,dupa faptele lui. In casa Tatilui, in rai,sunt multe loca$uri, dar sunt multe loca-guri gi in iad.

$i dupi mila Domnului.Dumnezeu este milostiv, dar e gi

drept.Dar mila Domnului ne mintuieste

pini.la urmi, nu?Numai mila Domnului, ci. nu sun-

tem vrednici. Dumnezeu este Cel ce acreat cerul gi pimAntul, lumea nevizu-ti si vizuti. Noi suntem pamAnt. CumDutem noi si zicem ci suntem vreodativrednici? Am eisit scris intr-un ziar, inMonitorul de S"ucea,ra. am uitat eu auto-rul, un profesor universitar din Iagi parca,doctor in teologie: cel ce spune ci nu seimpirt\e;te ci e nevrednic dovedegte cae mAndru. Ci omul niciodata nu e vred-nic. Cum se Doate uni cerul cu oimAntul?Noi suntem'piminteni. Lut. Cum si neunim noi cu Cel ce a creat lumea? Cel cespune ci e vrednic acela e ca satana. Nusuntem vrednici niciodati. $i scria aqa in

acel articol: daci spui ci nu e;ti vrednic,te socoti ci ai fost odata vrednic: nu teimoirrasesti dei, 'din acest motiv. Adiciazi'nu-s viednic, miine nu-s vrednic, darpeste un an sau peste o luni, daci maifac trei acatiste, ma fac vrednic? Sau maiadun inca un motiv de picate? Mungi depicate? Mai bine spovedanie citeva mi-nute si, gata, hai la impartigit. De im-pirtiganie deasi nu suntem vrednici, dardaci adunam un munte de picate, vomfi vreodatl vrednici? Oricit s-ar pregitiomul, nu poate si se impirti.seascl cuvrednicie. Nu este demn! Orice ar face inviata aceasta, nu se poate ridica la nivelulexistengei celor ceresti. Numai mila luiDumnezeu mintuiqte pe om. ,,Pe cel cevine la Mine nu-l voi scoate afart', ziceDomnul. Asta este totul: alergim spreDumnezeu, iar El ne imbritiseazd, cape fiul cel desfrinat, ca pe fiui iiripitotNevrednicie este daci nu alergim la El,daci ne lepidim de Dumnezeu. Cei cese sinucid, de exemplu, s-au lepidat cu

Absolut nimic!Nici Dumnezeu nu poate?...Dumnezeu, daci vrea... dar nu, nu-i

demn, nu-i vrednic.Dar noi putem face o rugiciune

personali?Doamne, daci este voia Th, fie-Ti

mili! - dar cred ci e de prisos. NumaiDumnezeu gtie motivul pentru careomul si-a luat via1a. Dala-i nebun,daci... e greu de gindit. S-a sinucis odati un om si l-au dus Ia inmormdntare.S-a intAmplJt aproape, in judegul Sucea-va, aici. S-a spinzurat un om. L-au dusla inmormAntare. Era senin. N-a vrut si

nr . 65-66 ,2Ol2 / A i \ t ( )N , lH i l ( ) t i / t7

Page 10: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

I

spuni nimeni ci el e spinzurat. De lapoarta cimitirului si pini la mormintullui, s-a pornit o zloatl. atit de mare, lncAttoatl lumea a fugit de acolo, gi preogii,togi. N-au putut si-l mai bage in groa-pa. Au fugi t ; i gropar i i . nu mai era n i -meni. $i s-au dus iar a doua zi. Groapaera plina de gerpi. Plini de gerpi! Aratiasta destul de mult. A-lt om, paracliser labiserica, a vrut si se spanzure. S-a dus inpodul grajdului, a urcat pe un sciunel,a legat funia, a uns-o bine cu sipun, apus-o la git gi a fhcut: ,,Doamne, ajut5.l"si s-a aruncat de pe scaun jos. Si s-a ruptiunia. Tot atunci, avizut un'drac, c^-oaguci aga, sublire, gi a spus: ,,AtAta tre-buia, numai!" Ptiu! L-a scuipat. Nu s-amai spinzurat niciodata. Aici e mila luiDumnezeu. El a spus: ,,Doamne. ajuta!"qi Dumnezeu I-a ajutat si l-a salvar. Dacinu te rogi, cine si. te ajute?

Mai spui ,rDoamne ajuti!" si la spi-tal cind mergi.

Cere si ti se va da. Bate si ti se va des-chide. Obiinuinta e a doua'nlturi.

Unui cipil de doi ani care intreabicine e Doamne-Doamne. cum ii ex-

prrcrtU-nui copi l . . . e greu de raspuns. Cel

ce a flcut ceru[ si pa'minrul. Dumnezeu.Dar la doi ani?

ninge, chiar daci-i ger. Nu si zici: ,,Vai,saracul copil, ca e Frig, ci e mic, ca sa maidoarma". Nimic! Cum traieste copilulmic, asa este gi mare. $i si-i dai si post-easci de mic. Nu ci vai, si mi.nAnce, ca-icopil... parci mincarea de frupt sau deoost nu-i tot mancare?

Un gAnd pentru romini, vi rugim.Si-gi pistreze dreapta credinli, si. as-

culte de Dumnezeu, multumind pentrutot ce se intAmpli, pentru ci toate sufe-rintele sunt pentru picatele noastre. Sidea Dumnezeu ca romAnii s5. se trezeasci

;i sa imbratiseze Ortodoxia si pe Dum-nezeu cu toati inima lor.

Amin!

- . _ . - - * ' t l . i 1 , . a r : , : . : , , . *

O7,QX,e.4,eA/ p,41/n, Lt4,Of/U't4,'l/ :na, StaAn t e,l.u,f 7 -;* %orto* 11nn4np'

' . ',himandrit Ioan Larion Neasoe este staretul ministirii Sihistrialgul Suceava. S-a niscut pe daprilie l93l'Ia Cimpulung Moldo-urmat scoala primari., l iceul ;i o scoali. de aviagie. Dufi armatimAnistirea Rar5.u, unde era staret ieroschimonahul Daniil-Tudor,:va cilliuzi pe pirintele Ioan toati via1a. Se vindeci in mod mira-$,oli grave prin rugiciune. Dupi .. .ri. dat afara din mi.nistire cuf58 iace Seminaru'i qi apoi Teoiogia qi slujeqre in mai multe parohiipreot celibatar at6,i in'Ardeal .it qi in M6ldova. Este prigonit dei:e puscirie doi ani la Jilava gi Aiudi Iegit din inchisoare cof;struieq-i(una in Ardeal gi alta in Moldova) si in 7992 reconstruieste de Ia'

ir;arSjhistril Rariu, unde infiin;eazi o obgte si slujegte gi astizi ca .; , - : , r . ' . - - . : r . ' . 1

\ i t:A tr{( )N \H I I t) lt, / nr. 65-66, 2O1 2 w w w l u m e a c r e d i n l e i . c o m n n 6 5 - 6 6 , 2 O 1 2 / \ \ \ 1 1 : , \ \ 1 ( ) \ \ l { J l O l i / l 9

Page 11: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

r

{dS" ''

p

@1*c,lL uhul.,3b* UI)

Protosinghel Melchisedec Ungureonu

in numdrul onter ior om publ icot pr imo porte o confer intei pdr intelui Mel-chisedec Ungureonu, storetul M6ndst ir i i Lupso din Apuseni. Doc6 ocolo

ddnsul surpr insese trei t repte ole devenir i i omului intru Hristos, in oceostdo douo porte este onolizot formolistnul crestinului, core poote oveo un

dublu rol - ispi td, dor si poznic ol toinelor dumnezeiest i .

Tazrna,h,s*rlre'stpt,,Qpn lrBz,u,A' hoi,, 6 *

Dumnezeu in marea lui purtare degrlj| a lisat formalismul in calea duhov-niceasci ca pe un cerber sau qr pe un va-mes nemitarnic care opreste orice suflet cevrea si se apropie de tainele dumnezeiegti,insi nu este inci curatit de oatimile caretin sufletul si mintea 6-d"i. Sfrntul Si-meon Noul'Teolog spune ci Hristos esteusa Tlinelor, iar aceasta nu poate fi des-chisi de o minte necuri.titi., ci abia cindmintea se curigegte de citre Duhul Sfrntc:re este nimic altceva decit cheia ce des-chide usa, abia atuncanumite lucruri duhceaa este cheia cuncrul hea Sfd.nnlui tmijhcirei azdinpeimintea noastrd incuiaad gi inanecatdsi oricinuieste in ea cu adeudrat cunos-'tiigd

prin' luminanea ^&unnezaiascd.Uga esu Fiul prccuru fnsati zice: ,,Eusunt uSa"(In 10,9).hul9ftm... si casa,dcc*"dncd

"lrtio oo

deschidz. Sj dacd a

intrd. nirneni in casa Tatdlur, cu.m ziceHrisns insu+l: ,,Nitneni nu aine Ia ThtdlMeu dccit prin Mine"( cua. 59, Ed" IIneogreacd $tros 1866, p. 306). Acela estemomentul care di mirturie despre congti-inta noastri. ci este la iniltimea desavArgi-ti pe care o vedem la Hristos Dumnezeulnostru si abia atunci formalismul este de-p{it in.chip desivArgit.

Sunt totusi momente in care omul,tot prin purtarea de griji a lui Dumnezeu,gusti mici crimpeie de libertate, triiegtemomente de har, cand Duhul Sftnt il cer-ceteazi qi in acele momente formalismul sesuspendi si nu mai opregte pe omul incipicitos, de a gusta din bunitigile duhov-nicegti, bunitigi ciue atrag tot mai multsufletul omului spre lucrarea celor duhov-

%eaA.Arnrmtat,Pentru a putea omul si guste din tri.-

irile de har gi si se obignuiasci cu Duhul

2 0 / I t l \ 1 i - \ \ 1 ( ) N , \ l I l l t ) l t / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 w w w l u m e o c r e d i n f e i . < o m w w w l u m e o c r e d i n l e i c o m nr .65-66,201 2 / I t l \ l l

Page 12: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

Sfrnt trebuie si inceapi sI cunoasci legileduhovnicesti, si inteleaqa cum Iucreazlharul S{hniului Duh. CInd Duhul Sllntse inmulteste in inima omului, atunciacesta este atras de a-i urma lui Hristos ori-unde S-ar duce. Acum incepe pedagogiadumnezeiasci prin care harul povatuiestesufletul. El se face aritat sufletului si il in-dulceqte qi cind omul crede ci il de;ine,harul'se ascunde mai adAnc in inimi

'si se

face de neatins din pricina unui pacat saua unui gAnd riu fald de aproapele. Faptulacesta starneste sufletul spre o mai marepociinti, tinde si isi videasci si mai multurAciunea si oicatul inaintea Domnului.

Lucrul acesta ar fi cu neDutinti de tri-it daci Domnul la repejun'ile Iordanuluinu i-ar fi sous S{hntului Ioan Botezito-rul ,,Lasd cd ay te cuuine sa plinim toatadreptatea", daci nu ne-ar fi iritat atuncice inseamna dreptatea pentru Dumnezeu,dreptatea dumnezeiasca, omul pini ;i inziua de astizi s-ar fi ascuns de DomnulDrecum odinioari Adam in Rai si ar fi ca-utat cuvinte de indreptagire peritru pica-tele sale.

Dreotatea omeneascS. era in inimaSfrntului Ioan cAnd i-a sous ci el are tre-buinEa de Domnul ; i cum El vine la Ioansi se boteze? Dreotatea omeneasci mi.r-turiseste ci omul nu poate nimic, ci estet5.rAn5" inaintea felei Domnului si inci unagregalnici, iar Domnul vine gi spune,,,lasaca ay se cuuine sa plinim toail drEtarca",Eu asa doresc si iau asupra Mea toata uri-ciunia ra ;i rot picaruliau. ; i omul cAndvede ci. dragostea Domnului nu are in eanici un r.p.19, prinde curaj gi poate s5. seosindeasc5. inaintea Domnului chiar pAnila iad, aga cum ne-a dat mirturie despreaceasta Cuviosul Siluan.

E important ca si intelegem mAntui-rea omului, c5, ea are doui aspecte, unul,cel f inal, de odihna;i slava, ci element al

impirifei cerurilor, dar si unul dinamic,al ievenirii, atAt timp .ht omul traiegtepe faga pimAntului. Si inteleagi ci in lu-crarea de mAntuire omul are de luptat cuproprii le patimi ; i slabiciuni si ca daca seimpotriveste lucrarii picarului, prin insasisimplul fapt al impotriviri i esre l iber depicat intr-un chip paradoxal, chiar dacinu deplin, totusi este liber de lucrarea pi-catului ce lucreazi asupra sa prin faptul capicatul nu mai are eFectele mortale pen-tru vesnicie.

" In acest context, daci omul incepesa inteleaga ca pruncia duhovniceasca aconstiintei lui nu s-a incheiat. ci si con-gtiiriga lui trebuie si agoniseasci ndi inte-lesuri, sa creascd si si se l ireeasca, atunciformalismul nu are a;a de"mare putereasupra sufletului si in masura inrelegeriisufletul tri ie5te o l ibertate, sau mai binezis un crAmoei din adevdrata libertate.Formalismuf are insi mare Dutere atuncicand const i in ta omulu i crede ca a a iunspini la ciplt gi nu mai are in sine ictivprincipiul devenirii, nu mai este preocu-pati sI ajungl la misura ariltatl. noua deHristos.

Toate aceste aspecte sunt o parte a legi-Ior duhovnicesti oe care Pirintele Sofroniele cuprindea intrlun cuvAnt mult mai am-

cL,,Biericii noaslTe ii este dat in Duhul

o inyelcge in Duhul Sftnt, este dragostealui Hristos. Sfinta g,rtndire a Bisericii

r,it in astfel de cuainte: <Tbyi carii aoiescca bundcinstire a aietui intru HristosIisus, prigoni-se-uor> (Z fl*.5,t21. 157Siluan, p. 130)

Persoectiva aceasta duhovniceasci. atra-ge asupia omului Duhul SfAnt, gi asa cumspune Hristos in Evanghelia de la Ioan, cicel ce ML iubeste pizegte cuvintele Mele 9iiubit va fi de Thtil Meu si vom veni si Nevom face lacas in inima lui, asa ;i DuhulSIl.nt nu mai pirisegte o inimi care a alessi care s-a luptat gi cu ajutorul lui Dumne-zeu a si biruit in Iupta sa pentru dragosteaDomnului.

Ceea ce este important pentru noi estesi intelesem ca Domnul ne asteaota sidoresie .".r dot nesfhrsit sI se bucuie im-preuni cu noi, si intelegem ci nu fXrl deprimejdii.;i de poticneli este calea duhov-niceasca si ca noi avem posibilitatea sa gus-tam bunitilile ceresti inca rriind pe acesrpimAnt, dar triind'in Biserica Dumneze-ului celui viu, c5" Duhul Domnului viazi"impreuni cu noi si ne calS.uzeste la viatacea vesnici, gi ci nu este o mS.suri pe careomul s5" o atingi ci fiecare va trii in plini-tatea Duhului si a dragostei Lui.

22 / I t I \ ' 1 l r , \ \ lO \ / \ l l I I ( ) l t , / n r . 65-66 , 2Ol2 w w w , l u m e q c r e d i n l e i . < o m n n 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / i l l I I l , A \ 1 ( ) N A i l l i ( ) l { / 2 3

Page 13: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

ffl ttlrnl rfe, ist,{+ie, ot,Qaiea&i' tfl ruu,4 n*Interviu cu p. Hristofor Bucur

Mdddlin locob

Pdrintele Hristofor Bucur este un om core i t i inspird in pr imulr6nd liniste. Acest lucru pore extrem de controstont cu loculin core pdrintele trdieste zi de zi: Poiqno Brosov. Recunosccd om fost unul din cei core ou crezut cd rostul bisericii fru-moose, din lemn, din mi i locul Poieni i Brosov, este unul purornomentol, estetic. Md bucur, ?nsd cd m-om inselot. Md-ndst ireo din Poiono este chior un loc ol rugdciuni i , ior rolulpdrintelui Hristofor este unul poote mult moi importont decdtputem noi intelege.

Pirinte Hristofor, tri.im intr-o lumeimpr{tiatil Vorbim la telefon toatiziua, cind suntem in magini., ascultimradioul; cAnd ajungem acasi, ne uitimla televizor. Cum si facem si ne apropi-em mai mult de Dumnezeu, s5. ne adu-nim spre Dumnezeu?

Grea intrebare! Nu existi o solugiemiraculoasa, ca si ne faca pe noi maiadunali. Incercim, la mS.sura noastri, sane eAndim cit mai des la Dumnezeu. DeaceEa e bine si avem in preajma noas-tri obiecte sfinte, icoane, cruci, ca si ne

trebuie o altfel de apropiere de Dumne-zeu: o apropiere printr-o anumiti starede inchinare. Nu avem prea mari sansesi reugim si facem minre^a si taci, flind-ci nu mai sunt vremurile de aga natur5..

Dar incercAnd si ne rugim cu trupul, nuneapirat cu mintea. atunci poare reusimceva mai mult.

Cum este aceasti rugiciune cu uupul?Sa constientizam intr-un fel ca rot

ceea ce te inconioari este creatia luiDumnezeu si, prin creatie, si. vezi peDumnezeu. Deci orice lucru, orice fi-inra, poate fi o sansi de a-L vedea peDumnezeu dincolo de el sau de ea. Sivezi dincolo de corpul frzic, si-L vezipe Creatorul care a

-ficut toate acestea.

Thebuie si aici o anumiti munci, penrrua reusi ceva. Dar parci sunt mai multe

;anse'de reugiti in felul acesta.Cum ar trebui si fte aceasti munci?

Ce este aceasti munci prin care incercisi te apropii de Dumnezeu?

Prima metodi este asceza, adici si faciin asa fel, incit corpul sa nu mai fte o pie-dica sau o Dovara in incercarea de a-co-munica altfel cu cele duhovnicesti. Decisa postegti mult - nu numai alimentar, cisi din punct de vedere al gi.ndurilor saual sentimentelor, pentru a"deveni cAt de

cit permeabil Ia energiile dumnezeiesti.Dupi aceea, trebuie pusi Ia munci simintea, pentru a inlocui afluxul de in-formaEii din exterior prin rostirea cAt maides posibil a numelui Domnului. tebuiedupa aceea a te retrage, cind iEi permite

e . " t

t impul, in fata unui colt de rugaciune, inFata unui alrar mic, care poate fi constitu-it dintr-o icoani a Maicii Domnului cuPruncul Iisus, si cu o lumAnare aprinsi, siacolo si incerci si te rupi de lume pentrua fi singur cu.Dumnezeu..$i incercAnd siatacr pnn mar multe Partl, atuncl sunt slsanse de a obtine ceva.

&i vorbit de postul alimentar, depostul minqii, de postul sufletului -acestea gtim ce sunt. Dar postul senti-mentelor ce este?

Sa constientizezi cit mai reoede sen-tlmentele negatrve care aPar uneon sl sale alungi, sa le inlocuiesti cu altceva, sinu te mai eindesti la ceea ce te-a supirat,ci si te giridegti i" ..rr" frumos, care'sa i1ischimbe starea.

Vorbeam, pirinte, despre lumea

aceasta cu foarte multi informalie.Aceasti extrem de multi informalie l-aimpuginat sufletegte pe om?

Nu stiu daci putem spune asta. Vineispira in alt mod decit in alte epoci. Acu-ma, omul poate afla cdte-n luna si in ste-le, si aici i se cere discernimAnt. tebuiesi fie constient ca nu doar mintea esteimportanti pentru el, ci omul nu estedoar o fi inti ginditoare. mai este gi ofiinga simgitoare, si una lucritoare, gi sinu reduca complexitatea omului la ceva,fie acel ceva foirte mult marsat pe el ineDoca noastri. adici Ia minte.^

in ftecare epoci, cregtinul a gisitarma cu care si lupte impotriva ispite-lor timpului. Pentru omul contempo-ran, pentru aceasti avalangi de infor-matie, care ar ft arma cu cafe ar trebuisi lupte omul din lume?

Si profite de faptul ca Biserica este l i-bera si se exprime ;i si participe la viagaliturgica. Acesta este un avantaj fa;i dealte epoci. Si f ie cAt mai des prezent inbiserii i , la Sfanta Liturghie, sa posteas-

\ 1 1 ( ) N \ l l l l ( ) l i / n r . 6 5 - 6 6 , 2 O 1 2 w w w l u m e q c r e d i n l e i . < o m \ l i ' N \ H l l ( ) l i / 2 5

Page 14: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

ci, si se spovedeasci, si si se pregi.teasciDentru intAlnirea cu Hristos din biseri-li. Daci accesul nostru la Dumnezeueste oroblematic atunci cind se face deunul'singur - nu stiu daci eu reusescprin rugiciunea mea personali sI discutcu Dumnezeu, in schimb in rugi.ciunealirurgica din biserici, aceasti prezenta alui Dumnezeu este absolut siguri. $i deaceea oamenii si participe la slujbe, gi in-tirigi prin aceste slujbe, si continue acasicu rugiciunea lor personala.

Care rugiciune este mai buni: ru-giciunea cititi sau rugiciunea spusiaga, din suflet? Sau rugiciunea inimii?

Ele trebuie combinate. Nu intotdeau-na avem puterea de a ne ruga cu minteaasa, in mod continuu, si atunci, citindcuvintele sfinte rostite de unii Sfinti Pi-rinti, ooti si te aduni si si-ti revii la staree ' ' r . i -favorabil l rugaciunii. Aga ci e de folossi si citesti dintr-o carte de rugi.ciuni.ltr alegl, deslgur, ceea ce tt se potnveste

9ie, ruglciunea care simgi ci te misci, darsigur ci uneori e de dorit si te rogi cucuvintele tale.

Nu, asta o hotiri.gte fiecare in parte,in funcgie de starea lui duhovniceasci, pe-o-.rit. Important e torugi si se roage.A;a cum foaite ingelept au spus sfin;i i ,,,Roaga-te cum poti, pina vei ajunge sate rosi cum trebuie". Dar asta inseam-ni sI te rogi, si ii dedici acestei activitigi

o parte cit mai insemnati din timpultau. Altfel, a;a, pe fugd;i in zbor, nu veiajunge la mari rezultite... doar daci faceDomnul o minune...

Mitiniile, aceste rugiciuni ale tru-pului, cum de ajuti ele pi sufletul?'

Fiindci e*isti o legitriri intre corpulfizic si suflet. Ceea ..?..- cu unul areefect asupra celuilalt. Si de aceea esre spussi foarte'clar in ingelepciunea crestina, aFost mentionat inci de Domnul nosrruIisus Hristos, despre rolul impreuni al ru-gaciunii ;i al postului. Rugi.ciunea o faci,intr-adevir, cu sufletul - e de doritl - nufaci doar cu gura, iar postul, sigur ca se in-gelege in primul rind ca posr alimentar. Silucrind asupra acestor doui componenteale persoanei tale, ai perspectiva de a obgi-ne. IJna se intS.reste prin cealalti.

Si inleleg ciesie valabil gi vicever-sa: intr-un moment in care cu trupulfaci anumite lucruri negative, ele ln-fluengeazi si sufletul?

Sieur... nu numai lucrurile frumoase

"r, .6.t. Si lucrurile urAte pot influenta

- in mod negariv - toati fiinEa ta. $i deaceea sunt cAt se poate de binevenite me-taniile, si inchiniciunile; ele ne purific5..Si mintea reugeste, in timp, si se adune.

$i atunci este o pregitire pentru rugiciu-nea propriu-zisl. Iar dupi ce-gi obosqtemintea si vezi ci nu mai ai stare, atunci

in harul care l-a inspirat pe autor, decind a scris-o. Ca orice cuvent al Scriptu-rii. el este impregnar de har dumnezeiesc,cuvintele au putere prin ele insele. Dar giaici trebuie mare atentie, ci te pogi blocain in,telesul aparent al cuvintelor psalmi-Ior. Importanti este starea in care o spui,sl treci dincolo de cuvintele care uneoripoate par ciudare sau smintitoare...-

Crim este acel celebru Psalm 108,in care se blestemi diferili oameni.

Aici avem destule limuriri din parteaunor sfinti oarinti cum anume trebuie saingelegem acegti psalmi de blestem. Sunt,de fapt, metode de a lupta cu diavolulcare este in spatele oamenilor care par afi vizagi de citre psalmist. De fapt, noinu ne luptim cu omul, ci cu cel care ilinspiri in mod negativ. $i noi nu redu-cem omul la o anumitS. tr5.s5"turi urAtide caractel ci il vedem ca pe un semen alnostru, un frare al nostru.-

Cu ce diferi Psaltirea de un acatist,bunioari? Ce o face pe ea mai speciali?

Psaltirea este comDonenti a SfinteiScripturi. $i aceasta ii-di deja un statutaparle. Dar nu cred ci e bine si facemciasificiri, care e mai buni.... Fiecare siciteasci si osalmi si acatiste si s5. insistepe tipuriie ie rugaciune care i l mAngiie,.^r. i i ,,.rnt potri i i te Iui. Deci pi acati itelesunt cit se poate de binevenite, mai alesci ele au fost scrise in perioada harului,deci dupi venirea Domnului nostru l isusHristos. deci au, din ounctul acesta devedere, un avantaj f"gi de psalmii scrigiinainte de venire.

in popor se spune ci daci citegtiPsaltirea, 1i se pot intimpla lucrurirele. Poate citi Psaltirea orice om, chiarpi oamenii din lume?

Si-n domeniul rueiciunii trebuierf"t] Iat omul din lumE care doreqte siavanseze trebuie neapirat si se consulre

2 6 l I I \ l l : \ \ l ( ) \ ' \ l l l l ( t l l / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 nr 65-66, 201 2 / l-Li\1t'.A IVL)NAHll-OIt / 27

Page 15: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

cu duhovnicul lui ;i, cu binecuvintareaacestuia. ooate citi. Daci sunt lucruricare il tulbura pe moment, sa sari pesteacei psalmi care ii provoaci nedumeririgi sa citeasci pe ceilalgi. Dar asta se facesfltuindu-se cu duhovnicul.

in privinla rugiciunii lui Iisus, inprivinfa rugiciunii inimii, aceea;i in-trebare: omul din lume o poate spune?Cum si o spuni el?

Si o spuna asa cum poate. . . impor-tant e si o spuni cAt mai mult, apa, cAnd ,are el t imp:^si pe drum, gi cAnd iucreazaceva manual. Totusi, mentionarea aceas-ta ins is tent i a numelu i Domnulu i vaavea in timp gi rezultate favorabile.

E nevoie 9i de un program specialdupi care si fie ea spusi, de la un anu-mit nivel incolo?

Asta il va invS.ta pe fiecare Dumne-zeu. El si inceapi cu rostirea ei gi in ge-nunchi in faga icoanei, incercind si lasetotul, orice altl preocupare, in lituri, darqi in alte momente, cind are altceva defhcut si in schimb mintea ii esre liberi qiatr'rn.i sa-i dea de lucru cuvintele ruga-ciunii. Ci altfel, mintea, a$a cum.rtei",flimAndi de informatii, o va lua pe alrecii si se va umole cu lucruri in cel maib un' caz nefolos'itoare.

in Filocalie se vorbeqte foarte multdespre rugiciunea inimii spusi pe res-piragie sau cu degetele puse in drep-tul inimii ftzice. Este nevoie ca omulsi aplice aceste metode sau sunt maimult unele pentru cei mai avansafi inale duhovniciei?

El poate si incerce ;i lucrul acesta,insi ele sunt doar adjuvante. Respiratiasau mina ousi intr-un anumit lel te aiu-ta ca sa ig i menEi i mai usor mintea con-centrati. asupra cuvintelor rugiciunii.

Despre ce inimi gi despre ce min-te este vorba in rugiciunea inimii sau

in rugiciunea mintii: Doamne, IisuseHristoase, Fiul lui' Dumnezeu' milu'ie;te-md pe mine, pdcdtosuk

Aici eite o discutie mai ampli de fh-cut . Nu s-a in te les ' in tordeauna acela; ilucru pr in min ie s i pr in in ima. Exis taupareri diFerite despri cenrrul persoaneiumane, centrul prin care se face legi-tura cu Dumneziu. Dar aici existi si odiferenEi intre popoare. Unele sunt maiintelectuale si acordi mai multi. impor-tanti isihiei mintii, oe cind altele suntmai sentiment"l. 9i'acordi importangimai mare inimii, iar altele pun mai mareaccent pe asceza trupeascl. Dar pAni siaflim noi care este calea oe care trebuies-o urmim, noi t rebuie s i act ionam petoate aceste cai, qi atunci ni se va llmurice anume ni se potriveste.

Cum vede un om sporul duhovnicescin urma rugiciunii? Cum il simte el?

Ar trebui si urmeze o anumiti paceinterioara, care si fie si observabili inexterior. Deci omul rugator se enervea-za mai greu, devine mai ingiduitor cuceilalti, ii transmite in jurul-siu o starede bine, care nu poate fi foarte ugor ex-plicitata. Dar lingi omul duhovnicesc tesimti bine.

Thebuie si-gi propui o finti in pri-vinla rugiciunii? Si-$ faci un scop,si ajungi la un anumit numir sau siajungi la anumite rezultate?

Nu trebuie si ne edndim acuma civom ajunge noi la ci"ne stie ce perfor-mante. Datoria noastri este si ne rugim,cit mai mult qi... saltul calitativ nJ de-pinde de noi. Noi depunem sudoare, iarHristos Dumnezeu, la momentul opor-tun, cind va socoti El de cuviinti,va'facesi o schimbare duhovniceasca in noi. Noine rugim flra si ne gindim la rezultate.

2 8 / I t \ 1 1 \ \ l ( ) \ \ l I l l t ) i i / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 w w w , l u m e o c r e d i n l e i c o m n r 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / I t r i \ " 1 1 , \ \ l ( ) \ , \ l l l t ( ) l { / 2 9

Page 16: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

!.!

Cris i iqn Cur le

PARINTELESOFIAN

DUHOVNICUL

Edituro Bizont ind, lo core ou opdrut de-o lunguloni lor moi multe cdrt i scr ise de pdrinteie Sof ionBoghiu, ne surpr inde ocum cu un volum de textecu totul inedi, te - scr isor i ole pdrintelui cdtre uce-nici i sdi . Int i tulot , ,Porintele Sof ion, duhovnicul" ,purtdnd sugest iv subt i t lu l - , ,bdtrdnul cel f rumos",volumul cuprinde scr isor i core vdd pentru pr imooqrd lumino t iporului s i core ne dezvdluie o lotu-rd o storetului de lo Ant im ol tminter i inoccesibi ld.Despre cum s-o oiuns lo publ icoreo ocestorq sidespre importonto genului epistolor pentru bise-r icd om discutot cu pdrintele Constont in Comon,cel core ingr i ieste din punct de vedere teologicedit i i le Editur i i Bizont ine.

Este o relatie duhovniceasci a osteni-tori lor Edituri i Bizantine gi a colabora-tor i lor Edi tur i i B izant ine. Si -n temeiu lacestei relati i duhovnicesti, ' intr-adevaram avut bucuria sa-i pubiiclm tezadin.sului de licenqi, Chipul Mintuitoruluiin iconografir. Am avut bucuria noi, darn-a mai apucat-o dAnsul, si i se publiceo monosrafie inchinati. Ministirii Tir-turor Sfingilor si sfAntului intemeietor,Antim Ivireanul, intr-un album gAndit,scris de dinsul, foarte frumor, .Ir. .r-prinde si schigele porrrer ale SfAntuluiAntim

.Ivireanul, personajelor biblicevecnr Qr nou-testamentare, un manus-cris caie se afli acum in striini.tate, inUcraina. A adus, cu osteneala dinsului,fotografii, bineinteles, si dupi aceea,

cAtiva ucenici apropiati ai pirinteluiau lucrat la o carte cuprinzitoare, asa,un fel de icoana a pS.rintelui, unde s-austrAns mS.rturii ale multor ucenici, fiedin jurnalul dAnsului, predici - foartemulte predici, scoase de pe casete audiosi tot ce s-a putut, pentru a se constituio mi.rturie, o icoani a pirintelui. Si cumare bucurie a fost scoase si cu foartemare bucurie acea carte ciicuh acum

\ \ t a r \ \ { l J l ( ' t r / n r 6 5 _ 6 6 , 2 O 1 2 w w w l u m e o c r e d i n l e i . < o m w w w l u m e o c r e d i n l e i c o m n r 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / l t \ l l \ \ l r ) \ \ i l l l ( l l l / 3 l

Page 17: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

putut si adunim. Am aflat, dupi aceea,ci mai sunt detinitori de coresponden-tI, in gara si in stri initate. Sperim ca in-tr-o a doua edigie, care se poate implinicAt de curAnd oosibil. si adunam simaimulti corespondengn.

A scris mult, degi a fost un om ocu-

bucurat si am fost pur si simplu depl-siti in agteptirile noastre descoperindin corespondenta di.nsului scrisori de laun pusci.riag, scrisori de la un fost sa-

foarte cuprinzitor, chiar, pentru ci unaeste sa spui cuiva ceva prin vorbe rostite$l alta este sa spul curva ceva prln scfls.Scrisul rimAne. Genul epistolir e biblic5i a fost folosit in toati istoria l i teratu-r i i s i am in minte acum, recent , penrruca am tot discutat cu diferite prl lejuri,si cu dumneavoasrrl, despre literaturamir tur is i toare a par inr i lor , mar i lor pa-rinti duhovnici din veacul al XX-[ea.Au apirut mai multe, dar eu sunt foartelegat de un volum de scrisori al pirin-telui Iosif de la Sfintul Munte, GheronIosiflsihastul, o lucrare care a devenit o

ci in corespondenta dintre pirinteleduhovnicesc'si uceriici i si i sau' f i i i du-hovnicesti sau pur si simplu monahi sau

credincioEi, se descopera acolo o foarteadAnci indrumare duhovniceasci. Aces-ta a fost si indemnul care ne-a condussi. culegem scrisorile pirir-rtelui Sofian,pentru ci mai mult decAt marturi i lel i i lor duhovnicesti, cel mai mult des-coperi cuprinsul relatiei sau raporririidinsului la f i i i sai duhovnicesti scrisori-le. Sunt marturi i le vii ale felului in care

dAnsul si ucenicii dAnsului. DAnsul eraun om'foarte discret. N-ai f i zis ci. sea;eazi intr-o relatie ati.t de diruit, atAtde atasat, atat de pirinteste, incit simtenevoia si. relateze impresiile de cili.torieunui partener de corespondenti, uneifiice dlhovnicestir descrie ami.nunte ab-solut de fapt divers: de stradi, de mun-te, de lucruri de acestea care trimit la oasezare foarte apropiati dintre dAngii.Nu mai vorbesc, dupi aceea, continutulextrem de dens in ceea ce priveste indru-marea duhovniceascl, atinci tend .r,.vorba,de o corespondenga bogat i in t reqansul s I un tanar care urma sa devlnamonah, 'g i dupa ce a deveni t monah, petema rugaciuni i in imi i -ext raord inar deimportant! - in care reiese un PirinteSofian foarte cunoscaror al detali i lor pecare nu le poate n imeni depr inde deci rprin practica acestei rugiciuni desprecare, iati, se vorbeste ast;.zi atat de multsi cred ci se si practici foarte mult.

Dupi aceea, corespondenga dinsuluicu cireva maici, unde are aga o daruire,are o asa asumare a paternitagii sale du-

hovnice;ti, incAt vi-l puteli inchipui peoarintele mustrAnd in scris? Mustra cu,,tn ton atAt de ferm, incit aproape ci tesperia: ,,Maici, dar nu se poate, maicll"- cu judecata, cu toate ale ddnsului, pecare le stit i si dumneavoastra.

Sigrir,'poate face cineva foarte usoro lista, un catalog al temelor predilec-te ale dAnsului, ceea ce am putea spuneca preocupa in mod specific pe fiecareoarinre duhovnicesc.

'dat f i ind carac-

ierul dAnsului, firea dAnsului, a$ezareadinsului, sunt teme predilecte. La unulgisegti preocuparea, cum gisim la din-sul, si nu judeci; pe prim plan, smere-nia si constiinta limitelor. De care o avea

;i dAnsul, 9i ie indemna'foarte mult;iati, preocuparea pentru ruqiciuneain imi i , dat f i ind s i ixper ienta i insulu icu Rugul Aprins, cu toati generagia re-spect iva. In p lus, in tAln im, de; i foar tesmerit, reflexe - daca vreti - ale unuigAnditor, ale unui teolog foarte adincI.i fo"rt. rafinat. N-a Jpucat si scrienimic sistematic, dar coiespondengi 9imai ales intr-un capitol de note de lec-turi, de comentarii pe care le adiugimin cea.de-a treia parte a lucririi, aga, cao completare, poate cineva sa obser-ve accesul dAnsului Ia un discurs gi lao problematici teologici foarte adinci.Toate le-am pus sub genericul Parinteduhounicesc, pentru ci, indemnat, desi-gur, ; i de geniragia mare a piringilor du-hovnicesti romini ai veacului al XX-lea- inceputul veacului al XXI-lea, cred cie necesari. o dezbatere pe acest subiectsi dusi chiar si in directia unei consi-ieriri eclesiologice a IoJului qi roluluioar inte lu i duh# n icesc in b is i r icn. F i -indci eclesioloqia noastri academici, degcoali, nu-i inilude, nu-i aminteste caavind - deqi ei, in fapt, iati, au un rolextraordinar gi polarizeazi foarte mult

credlnclosl, Preoll, lerarnl, care mergla dAngii nu p€ntru ci au o diplomi pecare le-a dat-o o qcoali, sau o anumitipregitire, ci merg la dAngii in temeiulunei in tu ig i i sau at ract i i c i respect ivu lparinte este un exponent fidel al voii luiDumnezeu. Pentru ci mergem spre pi-rintii duhovnicesti nu pentru a gisi cevao-Lr.r. foarte derrroitat, ci pEntru ciavem incredintare ci prin dAnpii se ma-ni festa - mai iurAndtau mai mul t de-cat or in a l t i i - Dumnezeu insusi , datafiini smerenia dinqilor, dati fiind im-bunititirea dinsilor duhovniceasci si,o"r. .dl.l"l,e. in fond ;i la urma trr-.i,iata, to;i r ivnim la o cit mai apropiatas i in t ima raDortare la Dumnezeu Insusi .Si , s ieur , ex is ta s i raDorter i inst i tu t io-' ' , . a

nallzate toarte concrete, prln lnterme-diul cirora Dumnezeu, indiscutabil, Iqimanifesta puterea Ei lucrarea, dar existigi manifesiir i spontane, ad-hoc, haris-matice, daci vregi - de ce n-am vorbisi noi folosind aceasti terminologienou-testamentarS., paulini. Iar pirinte-le este. indiscutabil. un astfel de oirinteduhovnicesc, asupra ciruia noi, iei caream stat un timp mai scurt sau mai lungin preajma dinsului sau ne-am bucuratde oarecare relatie cu dinsul, am dori sinu-l lisim si plece prea repede dintrenoi, sl-i prelungim, daci vregi, prezen-ga, contribuEia dinsului in zona aceastaduhovniceascS. si bisericeasci.

Pirinte, daci l-a1i cunoscut pePirintele Softan, ag ft curios si vi in-treb de ce v-afi apropiat de el gi ce v-aatras anume la el. In timpul siu tri-iau foarte mulf din pirinlii mari aiOrtodoxiei.

N-am rAvnit la oameni mari, dar amrivnit la cineva care putea si reprezin-te pentru mlne, Inoraznesc sa spun, unreflex sau un ecou cit mai f idel, in per-

3 2 l I L : \ l l r , \ \ l ( ) \ / \ l l l l r t l t , / m 6 5 - 6 6 , 2 Q 1 2 w w w l u m e q c r e d i n t e i c o m wwwlumeocredinlei ,com nr . 65-66 , 201 2 / I t rN i f iA l \4 ( )NAl l l l -O l { / 33

Page 18: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

+ * .

bine l ing i dAnsul . Nu m-as ' f i s imgi t

niciun fel. Astea cred ci au fost morive-le. $i faptul, cred, al apropieri i, ci l-amgasi t a ic i , aproape de noi , in Bucurest i ,l a Manas r i r ea An t im . E ra s i bun , e ra s iaproape, inchipui r i -v i l Dupa aceea, aminte les ce a insemnat Par inte le Sof ian,ciird, dupe trecerea dXnsului la Dom-nul, a trebuit si alergam si ne gasim unduhovnic in afara Buturestiului, i.r ron.mai apropiare sau mai indepartate, s i aminre le i arunci ca Par inre le Sof ian or i .u-nu putea fi inlocuit, dar dim slavi luiDumnezeu ca, in cele din urmi, rAndu-iegte Bunul Dumnezeu pentru toti si unduhovnic si un fiu duhovnicesc micar.

Dar ce-ar trebui si aibi un pS.rinteduhovnicesc bun?

pflmlm o leftare omeneasca, sa-1 spLt-nem; sa primim o iertare dumnezeiasca.De asta mergem la duhovnici: si primimo binecuvAn"tare dumnezeiasci si^daruri-le Bunului Dumnezeu. Eu cred'ca acesta

niste criteri i exterioare: curatia vieti i,,sfintenia vieti i, delicategea vieti i, bunata-tea vietii - toate acestea ne dau garantii,semne externe cum ca acest om se aseaziintr-o relatie cu Dumnezeu foarte inten-sa. De altfel, aflim chiar din marturiiledAnsilor - ale Pirintelui Sofian, ale Pa-

. ' t

. n ,r inre lu i Cleopa, a le Par inre lu i Pais ie, a lePi.rintelui Iachint, ale Pi.rintelui Dome-

se roaga pentru asta, se pistreazi intr-oanume asezare duhovniceasca. Nu pogisa te asezi in scaunul spovedanie i s i sa in-drumi 'pe c ineva duhovniceqre dupa ce cuo ori inainte sau cu mai multe ore inain-te, eu stiu, ai fost intr-o relaxare oarecare- sa folosesc un eufemism. Ci un parinteciluglr si un pirinte care di semne cisti in chilia dAnsului qi-gi face pravila gi

. | . t -sta ln t r -o randula la aproape neincetata stintr-o osteneali neincetata prezinti ce-lorlalgi stimuli foarte puternici si creadici este mai aproape de Dumnezeu gi deaceea este cautat.

/ n r . 65-66 , 2Q1 2 n r 6 5 ' 6 6 , 2 0 1 2 /

Page 19: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

thdn*rlr*George Crdsneqn

Mult i oomeni vin lo Hoddmbu cdutdnd minuni, ui tdnd cd Hoddmbu insdsieste o minune o Moici i Domnului . Cdci ocum oproope un secol gd-

seoi oic i door , ,o biser icd veche in ruind, cu zidur i mori incuniurdtoore,strdpunse de metereze, si cu o clopotni td grosolond, dor core-t i impune

respect" si ,,totul intr-o store din cele moi de pl6ns; si door mongolo-gi i i de pr inpreiur, cdnd pornesc cu corul incdrcot spre t6rg sd-si v6nddmorfo, de-si moi oruncd pr iv ireo cdtr6 corpul biser icei , s i-s i foc c6te o

cruce, murmurdnd un Doomne-oiufd!" (N.A. Bogdon). lor ostdzi totul este?n bund 16nduiold, mdndst ireo o spori t s i in cele moter iolnice si in celeduhovnicest i , biser ic i le sunt pl ine de oomeni cu credintd, ior Moico lui

Dumnezeu fdptuieste minuni oici, pentru drogosteo si rdvno pelerinilorce ne-ncetot se-nchind icoonelor ei.

Aceasti sfrnri ministire a fost ziditi inpidurile vechi ale IeEilor, in virfirl Dealu-lui Mare, ,,in zilele lui lo Ghiorghe GhicaVoievod, in anul 7169 (1659), sEptembrie8", de ciffe,,dumnealui Iani Hidemb'.i',boier eunuc de neam grec, de la Curteadomneasci. in cei pestJtrei sure cincizecide ani peste Hadfuirbu au venit mulre ia-furi, pustiiri gi misuiri de flicari dar, tu

un arhondaric - ce face cinste arhitecturiieclesiale moldoveneqti si adiposteste pAnila cinci sute de pelerini tdati^-, uria[ri"r-matar si trei ftntAni, precum qi un idevi-rat parc indestulat culebede qialte felurite

Dumnez€u si una a sfrntului inaintemer-gitor 9i Prooroc, Ioan Botezi.torul. Sunticoane care au virsat lacrimi pentru pica-tele noastre multe si au izvoiit (gi inci omai fac!) mir bine-mirositor. Sunt icoaneinaintea ci.rora s-au intAmplat mulre si mi-nunate timiduiri de boJe erele celbr ce

1q pl*_s cu credinti si nidejtre in ajutorulMaicii lui Dumnezeu.

Desi indeobqte toati lumea incepe sipomeneasci acelti sfrnti manistire'oda-ti cu anul 1659 Si leaEi numele ei de celal chelarului eunuc af voievodul Gheor-ghe Ghica - pre numele siu grec de laniFladimbu (boier ce stipinea [este cAteva

mogii din ginuturile Iagilor gi Vasluiului,dar gi peste cdteva case, pivnige 9i douizecigi doua de dughene din tArgul Ia;ului) -mS.ni.stirea aceasta striveche trebuie si fiexistat cu mult timo mai -nainte din doui

t . a i

Pnclnl. Lea clrntar se sPrurna Pe rnsa;lpisania monastireasci. carc zice ci ,,dum-nealui lani Hadimbu a innoit si a ftcutaceasti biserici in anul 1659", lucru careinseamni neindoios ci" intr-acel loc fiingadeia sflnt licas de-nchiniciune. Ci va fifost din piatri'ajunsi in ruini., ori poatedin lemn ce trebuia reinoit. numai bunulDumnezeu si Iani HadAmbu gtiu. Obice-iul neamului acesta insi, era ca atunci cAndimbi.trAnea prea tare lemnul unei biserici

slove grecesti din veacurile al XV-lea ori al

Nicolae al Mirelor Lichiei - cireia i seftcea o danie la 4 august (in acelasi an).Cum Dealul Mare nu e intr-atAt de mareincit si-ncapi nestinjenit doui ministiriapropiate, gandul cel mai intelept ne-arspune c5.lica;ul cu hramul din 6 decem-brie este cel pe care I-a reinoit dumnealui,chelarul Iani.

lga stAnd lucrurile, credem cu indrep-tigire ci mi.nistirea Hadd.mbu are maimult decit cei 353 de ani pe care-i pome-nesc, de obicei, istoricii. A6a cum se maipS.streazi astlzi insi, Iavra aceasta moldo-veneasci a luat nastere odati cu dania luiGheorghe Ghica voievod (domnitor alMoldovei - iar mai pe urmi gi al Valahi-

36 / LUI\l h.\ Nl ()NAl l l I Ol{ / nr 65-66, 201 2 www lumeocredinlei .com www.lumeocredintei .<om nn 65-66, 201 2 / t L INI I i / \ l ' { ( )NAf l l l ( ) l l / 37

Page 20: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

le de la Locurile Sfinte si beneficieze doar

tate in veacul al XIX-lea de citre mona-hii greci, care se instalaseri de mulgi aniin Moldova qi Valahia si care, profitAnd de

veniturile ce le obtineau din tirile romAne(in special fanariotii Mavrocordati, dar ;iGhiculestii, Ipsilangii gi Calimahii). Camacesta era modul de administrare al mona-hilor elini in vremea lui vodi Cuza (1859-1866), a celei mai mari pirti dintr-un sfertdin suprafata arabili a llii 9i multor pi-

dufl ce erau proPnetail manasurestl - cacrcele 75 de monastiri inchinate LocurilorSfinte (44 din'Wallachia gi 31 din Molda-via) instipaneau;i peste 560 de moqii. Ne-gliiind

"i.r,.", eg,imenii elini jefuindu-le

iupi bunul lor plac. in secolul XIX, luAndin considerare ibuzurile cilugirilor greci,care aduseseri in paragini mai toate me-toacele rominesti, administrAndule ilegalproorietati le si in virtutea clauzelor din'hrisoavele

de' afierosire ale domnitorilorromini, in ziua de 17129 decembrie 1863,guvernul lui Alexandru Ioan Cuza, con-dus de Mihail Koealniceanu (cu aiutorullui Dimitrie Bolinineanu si al lui Cott"-che Negri). a nationalizat toate aceste averi,,inchinite", adoptind,,Legea secularizariiaverilor ministiregti", care spunea clar ci:,,toate averile ministiregti inchinate si ne-inchinate, precum;i aJte legate publice saudaruri frcute de diFeriti testatori si dona-tori din Principatele Unite la SfAntul Mor-mAnt, la Muntele Athos, Ia Sinai, precum

ei - niscut pe Ia 1600 Kiopru Albaniei,este intemeietorul dinastiei Ghika in rarileromAneqti si tot lui i se datoreaza mutareacapitalei Ungro-Vlahiei de la TS.rgoviste laBucuresti), care i-a daruit slujbasului siucredincios, Iani Hadimbu (ce se trigeadin neamul elinilor). un loc ,, in paduiealagilor, la Dealul Mare", ca sa inalte acolo obiserici spre pomenirea ,,Nasterii Precisteisi Niscitoarei de Dumnezeu". Se intAmplaaceasta in anul Domnului 1659, anul denastere al manastirii ce avea si se alcatuias-c5. in iurul acestui sfint locas si care aveasa ia numele boeatului .urt."n'H^da-b,r.Drept mirturielentru aceasta sta 9i asrizipisania slavoneasci de deasupra intririi invechea biserica: ,,Cu voia Thtalui, cu aiuto-rul Fiului si cu si.varsirea Sflnrului Duh, areinnoit si fbcut aceasti biserici dumnea-lui Iani Hadimbu in pldurea Iasilor dinDealul Mare, unde esie hra-ul'Precisteigi Niscatoarei de Dumnezeu, in zilele luiIo Chiorshe GhicaVoievod, in anul7l69(1659), sEptembrie 8".

6"-* kaglrl re"-u^L*Doi ani duoi ridicarea sft.ntului licas

acesta avea sl fii dela pradat pentru primioara; acest lucru intamplAndu-se ,i ,...ani mai tirziu, in 167I. Datorita unor ait-fele de vremuri, ci.nd turcii si titarii erau

de fiecare data Dumnezeu purta de grijasllntului Iocas si acesta renistea in istorie.

. t t '

. l

fua s-a intdmplat qi la 1780, cand bisericaa fost refbcuti mai inainte de a fi ousa subascultarea unei epitropii. Manasrirea aveasa f ie inchinata 'Patr iarh ie i Ierusal imulu ipini Ia 1863, fiind subordonati din 1737,

ministirii Sfhntul Sava din Iaqi (care ad-minisrra averile Moldovei), apoi, trei animai t i rz iu, manast i r i i Calata-(c t i tor ia lu iPetru $chiopul fiind inchinaci SfAntuluiMormAnt de catre Radu Mihnea, care eracunoscut pentru filo-elenismul siu).

HadXmbu a adapostit de-a lungul ani-lor, ca mai toate mi.nistirile inchinate Lo-curilor Sfinte, o multime de calugiri grecice-si liceau veacul administrAnd, intr-unmod nu prea ortodox, averile metoacelormoldovenesti. Pentru mai buna intelegerea acestei situatii in care aiunsese nu numaimi.nistirea HadAmbu, Ji 9i alte vreo sap-tezeci si cinci de asezaminte monahale ro-mA.nesti, trebuie spus ci orice danie fbcuta

lui $tefan cel Mare din 10 mai 1466 spreexemplu, prin care acorda Zografului f00galbeni unguresti, dar obliga monahii si-lpomeneascl, dimpreuna cu doamna saEvdochia si pruncii Alexandru si Elena, petot timpul vietii la Proscomidie si Laude;agijderea si la Paraclisul de sAmbiti seara;martea zografiEii rrebuind sa l irurghiseas-ca numai Dentru sfantul domnitor. Hri-sovul mai preciza foarte exact parastaselece trebuiau si i se faca dupi moartea sa,precum si termenele lor. Cele mai muheacte de inchinare a manastirilor si schitu-rilor ca metoace ale altor aseziminte de laLocurile Sfinte (Athos, Mereore. Palestina,Sinai, etc) cuprindeau insi capitole speci-ale care reslementau modul de adminis-trare al ^.E.tor". Maioritatea interziceaumonahilor greci si-;i' gospodareasca me-toacele statornicindu-se in lirile romAne(vezi acte de danie ale voievozilor MihaiViteazu, Miron Barnovschi, ConstantinBasarab, etc). Apoi stabileau ca manastiri-

3 8 / r l ) \ t t f n r . 65-66 ,2Ot2 w v ' , , i u f l e o c r e d i n t e i c o n l n n 6 5 - 6 6 , 2 Q 1 2 / I t \ i l

Page 21: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

si la mitropolii, episcopii si la metoaceleIor de aici, din gara si la alte ministiri sibiserici din orasi sau'la asezaminte de bi-

r . r t , r .

nefacere si de uti l i tare publica, se proclamadomeni i a le Statu lu i RomAn, iar veni tur i leacestor aseziminte vor fi cuprinse in buge-tul genei.J al statului". Legea despigufeatotusi pe greci cu 82 de milioane de lei,dar acestia trebuiau si.-si achite mai intAidatoriili ce le aveau caire Principate. da-tori i ce ajungeau la peste cincizeci de mili-oane de lei. Eliniii n-au mai ajuns insi inposesia acestei sume compensatorii pentruca parriarhul Sofronie ai lll-lea a[ Co.r-stantinopolului a refirzat banii nidijduindintr-un sprijin turcesc sau rusesc pentrurecipi.tarea metoacelor romi.nesti. Legeamai obliga pe egumenii greci sa intoaicistatului romin toate odoarele bisericesti siobiectele de arti., precum si documenteieistorice minastire;ti - lucru pe care acestianu s-au prea grabir sal indeplineasca.

aU/l/ I,htLlUl/

Dupi plecarea secatuitoare a grecilor,ministirea avea si ri.mAni in paraginSvreme de peste saprezeci de ani, ajunglndintr-o stare de mare degradare. De ruina-

prinse una de alta. A fost aici pe uremuri o-bisericd de lemn, in ice* codit care se zice

,,al la;.ilor",f indrd mergea pt)na in preajmaoraylui, pe acest Deal Mare, (tsemener cu

tari pe care el insu5i e pus sa le zica, letopise-1ul iimpului. El a' .,iinoit" insti din temelii,cu aceeasi criramidri noua din care sunt ridi-cate ;i zidurile, uechiul schh dc lemn pardsitin codru. Puyini cdlugdri se oplo/ra atci, inpacea racoroasd a ropacilor prin cAre numai'pasul

lor ;i al celoi ctipiua'sdteni deschidea

mare paragini, ingelepul istoric s-a ganditsi fa o alti menire a locului: ,,Ce b:un locde yoala arf acesta; k cite n-ir putea slujiinca marea- curte plini de flori irt t taril,ziduri negre! Dai uremea noud nu numaicd nu inyelege pe cea ueclte: ea nu urea saprimeasca nlci'binefacerile pe care aceea le'intinde

cu miinile aminloua". Lucrurileaveau si se schimbe abia in 7937, atuncicind cilugarii ieromonahului Iov Mazilu(1891-1974) au inceput s5. refaci vecheaminasrire reparAnd acoperisul bisericii siintarind zidurile imprejmuiroare cu cara-mida. Din picate, la scurti vreme (1959),

f.G

\ N 1 ( ) N A l l l l ( ) l i / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 www lu meo(red inlei . (om wwwlumeocredinlei .com nr 65-66, 201 2 / l -L i \ l [ , \ \ IONAl I l l ( ) l i / 4 l

Page 22: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

monahii de aici au fost obligagi de Decre-tul 410 sa paraseasca ministirea din Dea-lul Mare aI Iegilor.

Vremea noui avea s-o ingeleagi pe ceaveche dar mult mai tirziu cici si peste sap-tezeci de ani (1976) lucrurile nu se preaschimbaseri - ba poate ca ruina cuprin-sese ;i mai abitir ctitoria lui Iani HadXm-bu. Despre aceasti stare di mirturie giistoricul de arti Vasile Drigut intr-al s5.uDictionar enciclopedic de arti medievaliromineasci (aparut in 1976 la Editura

$tiingifici si Enticlopedici din Bucuregti):,,Scbitul Had,Lmbul, ctitzrie a lui lani Ha-d.4mbu, din 1659, exe in fapt un complexfortificat, reprezentatiu piniru arbiteitura-mo[doueneaica

din sec. al XWl-lea. Biserica.

ruind".

WpttnetptpnAbia peste algi treizeci de ani mS.nisti-

rea HadAmbu avea si fie redeschisa, oda-ti cu numirea protosinehelul NicodimGheorghigi ." stir.; de citre mitropolitu-lui Daniel Ciobotea al Moldovei si Buco-vinei (actualul patriarh al Rominiei). Subplstorirea acesiui intelept egumen mi.-ni.stirea a cunoscut o adevirati inflorire,construindu-se in Dealul Mare un mare sifrumos arhondaric, o noui stiretie si unagheasmatar, un muzeu, un mare pangar,Jfermi zootehnici. trei frntini si uir brii.tde apl; toate imprejmuite de un aI doileazid de incinta. Averea obqtii s-a extins pevreo cinci hectare insi noua podoabi de laHadimbu o constituie cea de-a doua bi-serici construiti in stil moldovenesc mu-gatin, cu hramul ,Acoperimintul Maicii

Domnului". $i vechii biserici i-a fost frcutun nou acoperig, in stil moldovenesc gi afost imoodobita cu o noua catapeteasmasi un nou baldachin pentru icoana MaiciiDomnului. Tlei clopote, turnate Ia Cer-niugi gi donate de cigiva dreptcredinciogiromAni din Crasna ucraineani (o localita-te din vecinitatea comunei Bilca), cheamila rugiciune cre;tinii ce pot urca drumul(asfaliat ac.lm) care duce catre sflntul lo-ca; de inchinare. Aceleagi clopote au anun-

, tat insi si o mare primejdie ce s-a abitutasuDra manistirii in ziua de 22 ianuarie2063, ciLnd, la ora 19.30, un foc nipras-nic a mistuit 28 de chilii si pe un iAnirdin Vicovu de Sus - Nicugor Leuca - careiubea ascultarea de paracliser, dorindu-sidin toata inima sa imbrace haina monaha-Ii. intreg corpul de chilii si o magazie auars, precum si casa care adipostea odoarelede preg ale minastirii, din fliciri scipindneatinsi (!) doar icoana fb.citoare de mi-nuni a Maicii Domnului. Monahii de laHadAmbu au trecut insi. si peste acest ne-caz, 6a mai mult, la 8 septembrie 2008,IPS Teofan Savu, mitropoiirul Moldovei siBucovinei, Calinic BotosS.neanul, episcop-vicar al arhiepiscopiei lagilor, PS IoachimBlciuanul, arhiereu-vicar al episcopieiRomanului si PS Corneliu Birlidea-nul, arhiereu-vicar al episcopiei Hugilor,inconiurati de un sobor de patruzeci qicinci de preogi, diaconi si peste zece miide creqtini, au sfingit noua biserici., cu hra-mul,yA.coperimintul Maicii Domnului",construiti cu osteneali multi si oardositS"cu marmuri de Ruqchiga si impoiobitl cu- rfresce de citre proFesorul Vasile Buzuloiudin Bucuresti dimpreuni cu ucenicul si.u,Vasile Gheorghigi. Pentru ostenelile sale,staretul Nicodim Cheorghiti a primit cu

".."r,e ocazie ,,Cruc." filoid"#" penrru

clerici, alte distincgii riplitind eforturileunor mari binefhcdtori ii ministirii. La

4 2 / t t \ l l r \ , \ l ( ) \ - \ l l l l r ) l \ / n r . 6 5 - 6 6 , 2 O 1 2 w w w l u m e o c r e d i n l e i . ( o m w w w . l u m e o c r e d i n l e i c o m n n 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / l l \ l l \ \ 1 ( ) \ \ l l l l ( ) l i / 4 3

Page 23: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

lui ;i Pruncului Iisus, amAndoi avind pri-virile indreptate intr-aceiasi direcgie.

Ca gi prototipul ei ;i icoana MaiciiDomnului de la HadAmbu a fhcut gi face

s-au rusat la icoana Maicii Domnului dela HadImbu, au lisat de multe ori citevarAnduri scrise mi.nistirii care au umplut,in timp, citeva caiete.

Inafari de aceasti slhnti icoani fici-toare de minuni, Ia mindstirea HadAm-bu se mai afli inci alte doui ale MaiciiDomnului qi una a sfXntului Ioan Pro-dromos, toate izvoretoare de mir. Sabin siGabriela Drinceanu au diruit bisericii dela Hadimbu - atunci cAnd aceasta s-a im-podobit cu o noui catapeteasmi - icoanasfrntului Ioan Botezi.torul, care a izvoritmir prima oari dupi Liturghia Bobotezeianului 1999, apoi iarisi dupi alte rrei zile.Icoana InaintemergS.torului are acum un

sorocul a 350 de ani de la prima pomenirea ministirii lor, calugirii de la Hadimbuau resfingit, la 11 octombrie2009, strive-chiullicag de cult inchinat Nagterii Maicii

mAntuirii celor cei zece monahi din obgtedar qi de frumuseqea acestui sfrnt loc.

?cnn 4p,lp' lanauanp' de'milulni/ dB/ t*g(ndn ,aLu,Renasterea si ..inflorirea' ministirii

HadAmbL n-ar'fi fost niciodati posibilifh.ri purtarea de griji a Maicii Domnului,care are aici mai multe icoane prin care asivXr$it nenumirate minuni. Cea aflati lainchinare in biserica noui a fost inchiouitlde citre mesterul zugrav Octavian Zmiudin Roman, la anul 1938 si adusi in mo-nastire de citre vrednicul de pomenireegumen lov Mazilu. Ferecitura din argint.ir",

" fost lucrata laTArgu Neamg de dtre

mesterul lon Contfas, iar safirele, rubinelesi smaraldele celor doui coroane au fostdiruite de familia Amarinei (Constantin,Roxana si Elena), din Piatra Neamq. Maibine de treizeci de ani - cAt ,,schitul dinDealul Mare" a fost inchis - icoana aceastaa fost pastrati ascunsi intr-o ladi, in altar

9i abia dupi anii '90

a fost scoasi la in-chinare. Evlavia credinciogilor la aceastiicoani a Maicii Domnului a fost cu atAtmai mare cu cAt ea a licrimat in duminicaBobotezei anului 1992 iar in anul urmi.-tor, inainte de praznicul sfintei Parasche-va, a inrorit mir pentru intAia oari. Maipe urm5., la22 februarie 1995, a curs mir9i din mitra Preacuratei, mir ce a stat la

vedere vreme de vreo doui saptamAni. $iveqmintele Niscitoarei de Dumnezeu auizvorit mir frumos mirositor, la anul 1998- in acea toamni curgind mir gi din chi-pul sfhnt al Pruncului.

Aceasti icoani a Maicii Domnului estedintre cele numite,,Eleousa-Kykkotissd',aseminarea cu cea fbcitoare de minuni dela biserica Protathonului, ,rAxion Estin',fiind izbitoare. Existi insi si citeva deo-

d6.mbu, Maica i9i tine Pruncul pe parteadreapti, pozigie ce difera de cea in care es^tetinut in icoanele Precistei ..Eleousa'. Inichimb, acest mod de infrgigare este iden-tic cu cel intAlnit la toate icoanele ,AxionEstin" si,,Kykkotissa'. Chipurile sfinte dinicoana de la Hadimbu insi, nu sunt pic-tate in manieri bizantini, ci seamini maimult cu cele intAlnite Ia icoanele ruse$tiale Bogoroditei Kazanskaia (in special celezugravite dupi anul 1908). Existi citevaparticularitigi care di ferentiazi intotdeau-na o icoanl'a Maicii Domnului Kykko-tissa (sau Axion Estin) de o alta icoaniEleousa: in orimul rAnd intr-aceasti in-ft.tisare picioirele Pruncului atirnl pestebragul Maicii Sale iar EI gine intotdeau-na in mina dreapta - pe care I-o sustinePreacurata cu dreapta ei - un zapis care, decele mai multe ori, este fhcut sul. La repre-zend.rile mai t?Lrzii - cum e cea pictati deSimon Ushakov la 1668 (aflati in bisericaBolshaya Polyanka, din Moscova), sau ceagreceasca de la 1845 (aflati astizi intr-oIolecgie particulari in landul Wesfallia),ori chiar cea de Ia Hadimbu - hrisovuleste desfrcut. Stilul iconografic este diferitla aceasti icoani qi prin f'aptul ca se evitauititura .fati citri Atf' a Maicii Domnu-

4 4 l I t \ l l . \ \ 1 ( l \ . \ l l l l t t l l / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 www.lumeocredinlei .com wwwlumeocredinlei .com n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / I t . \ 1 1 : A \ 1 ( ) \ ' \ H l i ( ) l { / 4 5

Page 24: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

proschinitar separat de biserica, intr-uncolg al zidului imprejmuitor.

76 in",ric*,,71n61.e,ryi)Tnnirrr6on*i,l*i,,"

Biserica purtAnd hramul,,Na;reri iMaicii Domnului" este ctitoria lui IaniHadAmbu de la 1659 gi face parte din-tr-acele ctitorii boieregti care n-aveau turlipe naos (spre deosebire de cele domnegti).Este o constructie trainici. simpla si ele-ganta (ca multe alte zidiri sfinreie la carear trebui si tragem 9i noi invigiminte cindridicim mari li.casuri de inchinare din be-ton si termopan!). Stilul moldovenesc au-tentic este vizibil in forma bisericii, in con-

intr-acelr$i stil cu mulurile ce striiuiescintrarea iir biserici. Ocnigele oarbe de subcornisi intregesc ornamentatia exterioari,tipic moldoveneasci. Acest lica5 sacru esteinconjurat de un zid gros din piatra, care aalut mult de furci in istorie ba cu musul-manii, ba cu catolicii - uneori chiar qi cupravoslavnicii - gi care, pentru buna pizirea monahilor, mai avea gi turnuri rotundede aparare in colturi sale. Clopotele dinturnul de intrare mai cheami qi astizi creq-tinii la Liturghie, ori vestesc -'Doamne fe-regte! - vreo noui primejdie (cum au Fostflicirile din 2003). Toare acestea formeazioartea veche a HadAmbului.

73 i"nni.*,, dcnnpzi^,A^n L%nn Lilr$o ^r,(oi"

Stt ce,[e,lnho dhz)

Mlnistirea are ins5. gi multe qi frumoaseconstructii noi, Prin daniile credinciosilor

si sub ingeleapta pistorire a staregului Ni-codim, rl" i.telt"i in Dealul Mar! o nouasi impuni.toare biserici. cu hramul ,$co-perimAntul Maicii Domnului", in caresi-a flcut loc multi marmurS. de Ruqchita(prelucratd la Holboca-laqi) gi care mai aiela demisol un paraclis inchinat sfrntuluiierarh Nicolae. De impodobirea cu pic-turi a acestui inalt edificiu - ce s-a voiia fipi.strS.tor al stilului arhitectural moldove-

s-au pictat ambele biserici si s-au inzesuatcu odoare si toate cele trebuincioase. Unparc;i trei fhntini intregesc peisajul acesteifrumoase ministiri din Dealul Mare. LasS.rbi.toarea ,,inaltirii Sfintei Cruci", dinl4 septembrie 2012, Preasfingitul Calinic

te in comuna Mogosesti gi gase pe culmeaDealului Mare, pE p#rtt..itJ comuneiMironeasa.

Despre HadAmbu si minunile intAm-plate in fata icoanelor Maicii Domnului,poate ci nu se cuvine a spune mai multedecAt cele ce le scria, intr-unul din caieteleministirii, un bun cresdn - pre numelesiu, Bogdan: ,,Doamne Iisuse Hristoase,Dumnezeul nostru, iti multumim ci. aiadus raiul pe pimAnd". Restul e tacere...

w w w l u m e o c r e d i n t e i c o m w w w . l u m e o c r e d i n l e i < o m n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / I l l \ l l \ \ 1 ( ) \ , \ l l l l ( ) l t / 4 7

Page 25: Lumea Monahilor Nov- Dec2012
Page 26: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

cind voi muri: de ce n-am flcut vreominune, de ce n-am fost vizitor cu du-hul, sau de ce n-am teologhisit, da' osi. trebuiasci si dau socoteili c5. n-amplAns pentru roate cAte le-am flcur. Side fIcut... slavi. Domnului! - doar sti i

aici.

ingroape picatele.- Se spune cd atunci c,ind ti-aduci

ayinle le pAcatele tale ;i pLingi pentruele, Dumnezeu li le uitd...

- Numai si nu uit eu vreunul ne-p lAns. . .

9anhirz,lp, dp, !n,9zar/*r/"rna6,

Un cilugir e un cilugi.r. El nu poa-te si dea di pomani cFiar daci une-ori ar vrea, pentru ci a lisat toate si aurmar lui Firistos. Pirintele Nicodim

Liturghie, de la Sarray - negresit o si-ivezi qi straiga romineasci purtati ,,ar-ceste", precum si nelipsirui si.u ,,caiet

50 / I L : \1 t r^ \ l ( )N , \ t l l I OI \ / n r . 65-66 , 2Ot2 www.lumeocredinlei .com www.lumeocredi ntei .<om nr 65.66, 201 2 / l-t lN.Il iA \.IONAI l l l Olt / 5l

Page 27: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

de mintuire". Pentru gheron Nicodimlumea nu poare fi atit?e mare inci.t si

se intorcea in gari. si.-si reinnoiasci pa-saportul expirat de ceva vreme. CAndvamesii greci au vizut de cAti" vreme ii

pomelnice gi pAni nu l-au miluit si cu

cAtiva bani de druml Ci. ,,mult poaterugic iunea dreptu lu i " .

Zhr*AttIn Athos e bine

tru ci intAlnesri grerintele Nicodim-ii inoapte de noapte 1de la bordeiul-siu'Pantocrator, ori la- asta pentru ca duce viata pustniceascisi ca si nu-l tulbure duhul ikediei, nu selipseste niciodatl de Sfintele Thine. Sitotusi spune ci, daci. din gregeali ii sti-ruie vreun cuvint elinesC in memorie,i i trebuie cam doui zile si-gi deprindimintea ca si-l uitel intAi m-am'miratde lucru l is ta, dar pe urma am inre lesc i de- fapt^bi t r inu l nu vrea s i se g in-deasca decir la cele sfinre si sa-gi piitre-ze smerita cugetare - ca de se va vedeamintea pe sine nesripaniti de nimic, se

' &

t

-- "*{c * f*

.'- -ild , *,.ff ' .*

I

* \ * * r

t* -q*

5 2 / l t t ] , 1 1 \ \ 1 ( ) \ : \ | i l O i i / n r 6 5 _ 6 6 , 2 0 1 2w w w N u m e o c r e d i n t e i . c o m www.lumeocredinlei com nn 65-66, 201 2 / I t , r t I iA \ t ( ) \ , \ f l j t OR / 53

Page 28: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

- v w l u m e o c r e d ; n f e i - ( g m N. 65-66, 2O1 2 / I t . t i \ \1 , \ \ l ( ) \ , \ l I I | ( ) l i / 55

Page 29: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

egumen al schitului - o,-.gu viali aleasi,respectat de tot neamul elinesc gi cipriot- care isi petrecea oaspetele de vazi, citreKarves. S-a intAmolat atunci un lucrude mare mirare p.ntr.r mine - gi pentruceilalgi privitori agijderea - cici staretulEfrem, la vederea pirintelui Nicodim, l-alisat deoparte pe ierarhul grec, a venit citrebatrAn si l-a luat in brate cu bucuria multaa intdlnirii cuiva-drag inimii sale! I-a spuscdteva vorbe apoi l-a prezentat despotuluiin cuvinte miscitoare. Si privind eu la aceasceni de tainici oretuiie am inteles atuncici in suflete ,-.iit.' ."'*esta si odihneqteDomnul. (Ci nu pentru ostenelile noastre,ci mai degrabi pentru smerenie si inimicurati se aiati D'umnezeu sufletului)...

r { i*) e/5,t24,8/ U'U,Q,C0,4'OIU S'l/

n I t . I f&Sa./uUl7,e0,/ afnne[z0ULtt

Acum cigiva dni, intr-un noiembriecu soare, fiind noi mai multi adunati

la si.rbltoarea unuia dintre hramurilelavrei Grigoriului, la pomenirea sfinteiAnastasia Romana (ale cirei moaste seafli in ministirea athoniti), am avutvreme gi prilej de taifas in tihni. cugheron Nicodim despre cele duhovni-ceqt l . . . .

- Cdnd iubepte Dumnezeu, parinte:ctind iarta sau c'indfac( dreptate?

-Totdeauna iubeste, ca nu estescidere la El in dragoste. $i cind facedreptate tor din dragoste o face, ca sicurme picatul. Dar Dumnezeu e mi-lostiv, mai

'nainte de a fi drept. Daci

ar f i fost altfel eram pierduti de mult!- $i eu trag nAdeide sa faca cu mine

' t . ' . t u

mila sl nu areDt4te.

56 / t L ' l \1LA I l ( )N ' \ l i J I ( ) l \ / n r . 65-66 ,2O12 www.lumeocredinlei com * w w l u h e o c r e d i n l e i . c o mnn 65-66, 2012 / I t r \ .1 i rA \1 ( )N, { f . i l l ( )R / 5z

Page 30: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

- Daci n-ai dragoste n-ai nici in-

prin El, lumea" - Ioan III, l7).Iar celcare ia jugul Lui ajunge la iubirea devrijma;i si nu la judecigi cu frarii lui.Asta ins5. nu se poare fir5. smerenie. Sisi gtii ci inima smeritS. se umple de

dragoste dar cea impietriti, doar demanone.

- Noi n-avem voie si-l r ipim iude-cata Iui Dumnezeu. Daci El i l ineiduiepe aproapele meu sa faci ceea .E f"..,

- ,,$i duhul Tiiu cel Sftnt nu-l lua dela mine"...

- Daci ai izgonit harul, tu singurnu. te vei putea ridica. Pogi doar si-gid.ar seama de asta si si pui inceput bunprin pociingi 9i l icrinii. Tieb,.i ie fhcu;ce spunea Isus Sirah: ,,Adu-ti amintede cele de pe urmi ale tale ii in ,reacnu vei greqi". $-atuncea poate vine dinharul..."

.- Pt fopt, tpunea cineua cd, prinosdndtre

.ne,nedreptalim pe noi in;ine /nu pe cetlaryt, pentru cii atunci Dumne_zeu $i intoarcefata de la noi.

\ ' 11 : r \ \1ON' \ l l l l t )1 \ / n r .65-66 ,2Q12 . , w w - l u m e d c r e d ; n l e i . < o mnr . 65-66 , 201 2 / I l r \ i t r ' \ f l ( )N / \ l l I I ( )R / 59

Page 31: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

c t 't

- Asa-i.- Dar pe eretici pArinte? Pe ei ned ca

putem sd-i judecai; auem si pilda aceea-din Paterii...

- Da. Chiar mai mult: sfAntul IoanHrisostom zice c5. ,,pe eretic cXnd ilauzi hulind pe Dumnezeu, si-l lovestipeste guri, ci 9i se sfingeste mAna".

- A mai rdmas ceua neiudecat de noidelpye i.udecTre pdrinte? Cd i-am judecar

Pana tt Pe Aract...- Da. Ui te de ce nu e b ine s i jude-

c im pe n imeni . . .- Ca s,i nu fim judecayi (cf Matei

wr, 1)...- Nu numai pentru asta ci mai de-

mai zis pl si nu judeci pe altii ".- Amin!

r+(Y%,[2nA

- in zilele nolstre uorbim tare mult

lui. $i mai spunea, textunl: ,,familia meanu-mi d,4 nici o atentie!". De ce ramh-nem totusi mereu atdt de singuri?

- Pentru ci noi ne povestim uniialtora singuritigile fhri ii le alungim.Numai Domnul poate face asra penrru

ci... ,,Dumnezeu este iubire". in plus,Hr is tos a spus- ca n imenea nu-s i poatecita mAntuirea si viata de veci neglijin-du-l pe aproapele sel. H nici nu"vioiasI fie cS.utat orin ceruri

'nalte ci in fra-

tele tiu. Nu-ne zicea c5...flimind amfost si nu Mi-ati dat si minAnc; insetatam fost gi nu Mi-ati dat si beau; stri inam fost si nu M-agi primit; gol, si nuM-agi imbricat; bolnav gi in temniEi,gi nu M-agi cercetat". (Matei ff i l ,42-

insugi.- Dar aici, in Kapsala, nu tot de in-

singurare e uorba pdiinte?- Nu pogi grii de insingurare cA.nd

te retragi de la cele vremelnice, penrruci singur cu Dumnezeu inseamna deiao lumi intreagi... insingurarea faEi delume si cele trecitoare ale ei e buni, darnu gi fagi de cele sfinte ale lui Dumne-zeu.

$i drept este ci aici in singuritateel nu aud-e cele ce nu sunr de f5los, nuare cui grii cuvinte desarte, pe nimeneanu neci.jeste si nu vede cele ce varimiprivirea. Asa indepirtind pricini ale pi-catului isi dobAndegte nerispAndirea larugiciune, atunci cAnd sti de vorb5. cuDumnezeu. Doar si sfrntul Isaac Sirulzice c5, nimeni nu se va apropia de Dum-nezeu daci nu se va depirta de lume.

Si aga, depirtat de,,lume" si de toa-te vit imiri le ei, bitrinul Nicodim lau-di mereu pre Domnul si pre Maica Sa

9i spune ci agteapti si moari in f iecarezi. Dar eu cred ci el a murit demultvieti i acesteia...

6 0 l I f l \ l t f \ \ i ( ) \ ' \ l l l t t ) l i / n r 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 w w w . l u m e q c r e d i n l e i , c o m nr . 65-66 , 201 2 / I U l \ { l . i \ \ ION. \H l l ( ) l { / 6 l

Page 32: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

*ie. r{* r *uzi a: era,sa:&, #e, g a'#t g,{.'{. {d. &Arhimqndr i f Vqsi le Prescure

Pr is lop , ougus f 2012

,,Domnule Crosneon,

Vd tr imit oldturot un ort icol ,cu rugdminteo de o- l publ ico inrev is to , ,Lumeo Monoh i lo r " .

in ocest orticol sunt cuprinse,intr-o descr iere simpld, monren-te sfinte pe cqre le-om trdit inombionto duhovniceoscd o Sf in-tei M6ndst ir i Brdncoveonu si incomuniuneo sfdntd cu PdrinteleArsenie in scounul spovedonieisi in olte momente sfinte trdite ?noceqstdmdndst ire.

Tipdrind revisto, vd rog sdret inet i pentru mine un exem-plor - core cuprinde ocest or-t icol - ; i cdnd vet i foce un drumpe meleoguri le hunedorene,obotet i -vd, chiqr s i pentru moiput in t imp ( in cozul in core ovet iin plon si v iz i toreo ol tor mdnds-t i r i ) s i focef i-mi bucurio de o neintdlni si de o intro ?n posesioocestui ort icol .

Cu multe multumir i ,Arhimondri t Vosi le Prescure"

e loc fiind si eu din Thra Figi-rasului, am auzit de'pirint?le

Arsenie la scurt r imp dupi ie sf inEiasa si-a inceput lucrarea duhovniceas-.3; S._vorbea deia despre un parinrecalugar lacator de mtnunl , care cu-nostea gAndurile gi sufletele oameni-lor - cirora le mai spunea si faptelelor.

s i nu puteam pr icepe cum se putear id ica un monah la 'asa inalg imL du-hovniceasci, peste tagma preotilor deparohii. Se ciease inire noi o armo-sfera apropiara de cea de ev lav ie pr incugereii le^noasrre cucern ice (atAi cAtse putea realiza la vArsta noastri., fi-

intrebat: ,,Care din plrintii tii a fostla mini.stire?". I-arn rispuns laconic:,,Mama".

Dupi alte citeva luni, in aprilie,cAnd toate qcolile si-au inrrerupi cur-surile din i",rr" t' on.trlui de'risirit

care se apropia de granita tirii noas-tre, am plecat acasi si apoi in pele-rinaj la minlstirea SAmbita de-Sus,pentru a petrece sirbi.toarea Sfinte-lor Pasti intr-acel licas. Acolo fiind,l-am rugat pe pirinteleArsenie si miprimeasci la spovedanie si mi-a ris-puns ci ,,ceva mai incolo, cAnd voiincepe sa spovedesc, re voi lua s i pet ine" . AsrFel , acesr peler inaj - s i ce lecare-au urmat - Ia minast i rea Br in-coveanu, a insemnat apropierea meade pirintele Arsenie Bbca dar a fostsi un moment de riscruce al vietiimele. Aveam doar saisprezece ani'siiumatate. T imp de'pai ru ani , panain 1948, am f lcur ucenic ie duhov-niceascS. Ia Pirintele si m-am lisatindrumat intru toate de sfintia sa.

tre minS.stire, cu vreo zece ztle inain-

ta mea de pini atunci. tecusem depulin timp peste virsta de douizecide ani . Mi-aduc aminre c i am int ratin biserici cu mai mult decAt emotiasfinti cu care te duci la spovedanie,pentru ci starea sufleteascf era deose-

w w w , l u m e a c r e d i n l e i . < o m irJww lumeocredinlei com n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / i t r N J l l \ , \ J O \ A I I I I ( ) l i / 6 3

Page 33: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

biti: ma mi.rturiseam oarintelui Ar-sen ie i S t i am ce se spunea desp re e l caduhovnic: ci stie totul si ca nu potisa-i ascunzi nici-un eind, ci uneori

^ ' . 'osebi s t iam cae ma l asp ru , oa r l no (

eram in faga unui sfint!CAnd m-a vazut cu ci.t i emotie

am intrat in biserici, mi-a spus cA-teva cuv in te de i ncu ra ia re , apo i m-achemat : , , v i no f r a te , ha i l a ' spove -daniel". Dupi ce am ingenuncheatsfintia sa m-a cautat intr-un carnet -

t ' .unoe-l avea lnscrlsr pe cel cafe-l spo-vedea gi care erau mai multi de o sutic inc izeci - s i negis indu-ma repedem-a intrebai' ..e. numar ai fratePrescure?" si i-am raspuns cl eram alI45-Iea. MS.rturisirea n-a durat maimult de cincisorezece minute iar lasf6.rsit oarintele m-a chemat la Sfbntaimpiritganie. Am ficut ascultare gia doua zi am adiusat harului ThineiSpovedaniei si pe iel al Euharistiei.Au fosr clipe de neuitat acele zilepetrecute la Simbita de Sus: serile,dupi Vecernie, le petreceam in plim-biri pe malurile lacurilor ministir i i .Intr-acele apusuri, cAnd ziua se plecacitre noapte, n-auzeam in peregri-n i r i le mele decAt c l ipoci tu l va lur i lorce comoleta adieri le vAntului ce fos-nea crengile brazilor de la Simbita.Era l inistea ce completa frS.ntura deoace haiica daruiti de SfAntul Duh...Dupi ce anii au trecut si viata mi-a

"d,rs .,.r. sine destule -t-.t,. nr.-

Ie, aveam sd rechem de multe ori inmemoria mea afectivi frumuseteacereasci a acelor c l ioe ce mi-au mAn-gAiat sufl etul tinere-tii!

In acel an avea sa fie qi ultimasirbitoare a Pastilor la care a luatparce si parintele Arsenie Ia Simbatade Sus. Intre cei care au participat la

sirbitoarea invieri i a fost si pirinte-l e S tan i l oae cu fam i l i a . o recum s i omultime de studenti de ia facultati ledin !ara. intre acestia fost gi ,-" '..-marcat atunci si vi itorul arhiman-drit. oirintele Dometie Manolache- ciruia pirintele Arsenie i i spuneaCucuzel, pentru vocea sa placuta ;icunostintele sale intr-ale muziciipsaltice (la care adauga evlavia gi dra-gostea sa Fagi de cele duhovnicesti,dar si viala sfinti in care petrecea).TAnarul l\4anolache

",r." ,i fie calu-

gdr i t la Pr is lop dupa terminarea stu-diilor - la sase iulie 1949 (in aceiasizi si luna in ca.e avea si treaci la ceievesnice!) - 9i, dupa ce a slujit acolocAtiva ani, avea si. fie mutat la ma-nistirea Afteia gi mai tirziu la RAmeg- unde avea si si moara neasteptat,in anul 1975.

^ Atunci, la sfirsitul sfintei slujbe aInvieri i, oarintele Staniloae a rostit un

^ i . t ^ |cuvant p l in de in te lepciune duhovni-ceasca prileiuit de acel moment sfint,apoi pirintele Arsenie a citit o ruga-ciune de dezlegare - rostiti, de obicei,de catre ierarhii Bisericii la hramuri,ori in alte momente deosebite. SfAr-situl acestei rugaciuni a fost miscitorpini la plAnset, mai ales atunci cAnd arosrir cu ochii inllcrima[i acel ,,Iartl-iDoamne!" . Au p l ins cu toSi i a tunci ,gAndindu-se la despi4irea, ce avea sise petreaci, de pirintele Arsenie. Siintr-adevir, dupi. cAteva luni, acestaa vea si fie strimutat Ia manistireaPrisloo - unde avea sd-si continueltr.r"r." sa duhovniceasci'inceouti IaSambata - dar mai apoi avea si-ncea-pi. calvarul inchisorilor, Canalului 9ial multor altor suferinte provocate deurmirirea permanenti a autoritltilorde atunci.

6 4 / I t - ' N l i . A \ l ( ) \ i \ l l l l ( ) l t / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 www.lumeocredinlei .com w w w l v m e o c r e d i n l e i . c o m n r 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / | | \ l l r . \ \ l ( ) \ , \ l i l l ( ) l i / 6 5

Page 34: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

F .a,ft.{.dd&,,{d,

,v,{E,si,fi'P't

Viofd. Adicd iertfire. Asemeneo indlfdrii treptelor unei clddiri. Sou plontdrii

unui pom. Sou osezdrii rugdciunii. Toote ocesteo, multe oltele, sunt door cdrd-mizi ole implinirii. Cu ot6t moi importonte devin otunci cdnd din ele se croiestenevointo unui monoh. Pentru core nu existd renuntore si nici elogiu. Core nu sezideste ocestei lumi, ci door coutd, smerit, sd ofere vietii ocesteio omintireo

bucurieii celei vesnice. Devenind, elinsusi sdmdnf6 ocelei neuitdri.

re Pirintele Gherasim Iscu, vred-ul de oomenire Patriarh Teoctist

;i-a dat sufletul pentru uedinya,dlnd marturie prin moartea tn temniyacomunista penffu a apdra Legea. Pemrua salva credinta. Aoaiind-o. Dincolo deaceste cuvint.,'r.

"di un drum. Greu

de spus cit de greu atAta timp citceea ce Doate conta astazi estemodul in care noi il descope-rim nu neapirat ca o pildl,nici ca prilej de omagiere, cica parte, chiar mirunti., din

a ^nor rnfrne.

N5scut in zona Baciu-Iui, Ia 21 ianuarie l9I2,infamilia lui.Grigore si ElenaIscu, [aranr cu oarece stare,la 12 ani intra in ministireaBosdana ca frate. Din 1925urrieazi cursurile Seminaruluimonahal de la Neaml, iar cAndacesta se desfiinleazi, continui sI

rul prlm rePer este numrrea castareg al Ministirii Arnota.Ce inseamni noua ascultare?Refacerea locasului de cult,afectar de

"n incendiu.

$lefuirea vielii obgtii prinrea$ezarea la locul firesc aregulilor monahale. Dupido'i ani, lucrurile fiind pusein zigazul lor, demisionea-

za, r&enind Ia Seminarulmonahal de Ia Cernica ca bi-

bliotecar-contabil. Despirgindsimplu cele trecitoare de cele de

folos, refuzi in 1940 si se alitureMigclrii Legionare. Doi ani mai ti"rziu,slujirea sa capiti o noui verig5.. Este trimisin Thansnistria ca preot-misionar. Slujqtein Catedrala din oragul Balta. ContribuieIa intemeierea Ministirii Bersad si a Schi-

tului Pisigel. Predi religia in scoli.fiind, cum mirturisea, un sluii-tor jdra tobe si surle, imbracitin nen,e, pe care nu are cu

- : l ^ ^ l - l - - ^ - ^ - Y 1 , . , - - ^ : :ce si Ie cirpeascl dar strA.n-qAnd, dincolo de Nistru,Iele mai frumoase imagini

fructul muncii sale, permanenttriind cu grija neizbinzilor

sau a celor aflate inci in fazi, de crochiu.

Vremurile devin rotmai tulburi o datl cuinstalarea regimului co-munlst. \_/ grupare an-ticomunisti din zonaOlteniei i i cere sprij in.Membrii sii orimesc la

ministire gizduire si hra-ni. Departe de a fi gest de

sfidare aiistemului sau ceda-

ale viegii sale.Dovada: scrisorile ori-

mite la Tismana dupirevenirea acasa. Oameniicare au vazut in el pe pre-otul lor, impresionati atAt dedevotamentul fati de credin-ciosi, cAt gi de indrazneala sa dea indepS.rta zgura erorilor adminis-

' re in faga presiunilor, ajutoruloferit de Pirintele Gherasim con-

stituie noui verigi a slujirii sale. De aceea,degi oferi gizdire, nu accept; si devinimembru activ a.l rezistentei din eriia fatade obgte. O probeaza predica aii i : au-gust 1948, cAnd, inaintea credinciosilorveniti la hramul mdnS.stirii, nu eziti. sddenunge aspru, asemenea vlidicli NicolaePopovici al Oradiei, abuzurile celor care,invocdnd grija faga de om, cauti, prin ori-ce mijloc,"sa i l transforme in parre a uneiturme indobitocite. Peste putinl vremeeste arestat. Purtat din ancheti. in anchet5.,din inchisoare in inchisoare. Suous chinu-ri lor, refirzi si denunte pe cineva. Acuzatde crimi de unelrire imootriva ordinii so-ciale, este condamnat Ia l0 ani de temni-ti grea si dus Ia Aiud. Unde isi continuislujirea, incurajA.nd pe cei frinti si propo-viduind dreapta credinli. In centrul cu-vAntului siu - valoarea jertfei. Rostul siu,de plamadi oricarei vieti. Sursa necaderiisale - Rugiciunea inimii. Acelasi cuvAnt ilseamini"gi la Pitesti, ca gi la P6arta Albi,inchisori unde este mutat. In ultima tem-niti.. este supus umilintelor crAncene deciire delinuii i de drepr comun. Dar nucedeaza.'Caci, de fiecire dara, nu e vorbadoar de predici. Nici de firescul incuraji-

tratiei civile, nu puteau si il uite pe acelmi.runt monah Dentru care iubirea fati desemeni, curati, bnesti si caldi, nu gt'ia sise imputineze. Cu atit mai mult cu cAt,con;tient de arsurile profunde produsede teroarea sovietica, Parintele Gherasimnu pune hotar celor carora li se adreseazS..Invatl limba ucraineani, slujind gi predi-cXnd in aceasti limbi, rimAnAnd doar curegretul ci nu s-a invrednicit a aprofundasi rusa. Dupi doi ani petrecuti in Tians-nistria, este chemat la Tismana de citre

pentru legionari. Reface anexele, instalati-ile, organ izeazi. colecte, gizduiegte ierarh isi monahi refugiagi. poarta grija tezauruluiBancii Nationale aflat aici intre anli 1944

politului Vsarion Puiu, trece cu vederea

6 5 / I l 1 \ 1 1 r , \ \ l O N ; \ t l l l \ ) l \ / n 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / l l \ l l \ \ l ( ) \ . \ l l l l t t l l / 6 7

Page 35: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

rii. Apisat de chinuri, se imbolniveqte. Sestring pe ribojul trupului siu gi TbC-ulintestinal, si cel pulmonar, alituri de ulce-rul cavernos. Este mutat la Tireul Ocna.Aici il intAlnegte pastorul Richaid \7urm-brand, care, mai t3.rziu, ali.turi numelestaretului de la Tismana celui al lui Vale-riu^Gafencu drept pildi de implinire prinsufeflnta.

Noaptea de Cri.ciun a anului 1951.Pirintele Gherasim se apropie de unuldinre fratii de suferinti aflat inaintea tre-cerii la ceie vegnice. ii'spala faga. il spove-degre. $i ii spune: Ti" iert din toara inima !.la fel ca mine. si ceilahi restini. Iar daca noite'iertdm, t, iigrroria c,i'Hristos, Care estemai bun drctit noi, ua ierta i El. Se ua gasi

$ p^entru tine un loc in cer. Apoi, ii de Sfln-ta Impirtisanie. Se intoarce la locul si.u. I

. i n

se citesc rugaciunile. Privqte cerul printregratii. $i, cu un rest de luminare aprinsain mXna, adoarme intru Domnul. Ca gicel ale cirui picate au fost sterse si care,la Canal, a fost unul dintre torlionarii Pi-rintelui Gherasim. Este miez de noapte.Hristos se naste si colinde prind a se inaltain case. Colihdele unei tiri inchise intieziduri de olumb.

Istorii unui mucenic al vremii teo-retic apuse. Ori doar cursul unei vieti incare imourititile nu si-au aflat loc. O pil-

I - | '

t . ' -

c . I r + .oa oe creolnla. )au, pur sl srmpru, ellgraunui monah. Un caz Dentru un dosar decanonizare. Ori, simplu si firesc, un modde afirmare a iubirii. De fapr, acesrea sunrdoar firimiturile slujirii. Ne pot hrini su-fletul si intrema credinta. Ne oot isca ad-miratil si respect. Dar ieea ce conteazi, intot mai mare misuri, este felul in care potsa fie descoperite, de catre ceilalgi, in ges-tul si cuvAntul nostru. Cici, pina la urmi,martirii sunt doar seminqe. Ri.mi.ne si. necercetim mlsura in care noi insine am pu-tea izbuti si oferim rod.

6 8 / I t \ 1 1 r . \ \ 1 ( ) i \ , \ l l l l r . ) t \ / n r . 6 5 - 6 6 , 2 O 1 2 www. lumeocredinlei ,com

Page 36: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

tAe"Crist ion Curle

Internetul o schimbot rodicol nu numoi comunicoreo umon6, ci s i felul incore relot iondm, in core ne cdutdm iubir i le, ne trotdm de depresi i sou,

fopt moi ror deocomdotd in ortodoxie, cerem sfotur i duhovnicului . Evident,internetul ore cdtevo otuuri incontestobi le - ropidi tote, ef ic ientd (pentrucd e ief t in) s i ocoperire globold. Dor ce pr imim ,, lo pochet" cu oceste

benef ic i i? Comportd el r iscur i? Se cuvine sd ne fer im de el? Si docd do, Tnce fel? Lo toote oceste intrebdri si lo olte cdtevo, nerostite, mi-ou rdspunsun preot si un iurnol ist . E vorbo de pdrintele Constont in Comon, profesor

de Noul Testoment lo Focultoteo de Teologie Ortodoxd o Universi tdt i i d inBucurest i s i de Cloudiu Tdrziu, directorul revistei , ,Rost", core opore ocum

door pe internet, s i iurnol ist lo revisto , ,Formulo As".

9anirr.tp,h,

,,Q,aea, cet tne,l,ooip sd,,t4tuosn"if,eru e6tp/ d/ilu/,l,,. tu,t/

Pirinte Constantin Coman, pen-tru multi lume internetul este vii-torul. Aga cum a ftcut-o tiparul, inurmi cu sute de ani, acesta revolufo-neaz6. modul de a comunica al oame-nilor. Credeli ci in bine sau in riu?

Cred ci internetul esre un comDro-mis. E un compromis pentru c i est i unintermediar care - Daradoxal! - mirestedistanta dintre cei care comunici, nu-iapropie. Eu am impresia ci suntemcaptivi unei culturi care mizeazi. foarte^ t

. f . rmult pe in formar ia d is tanta, pe fo lo-sirea ei intr-un interes personal sau degrup, si cd miza majori in comunica-

Cred cI ne afl5"m pe vArful unui val careduce omenirea intr-o anumiti directie,cireia Biserica, in mod special, ar rre-bui si-i reziste. Pentru ci. Biserica, cuEvanghelia MAntuitorului Iisus Hris-tos in mAnL, nu poarti semnalmentelecaracteristice unei astfel de culturi, cicontrariul ei. Cultura Bisericii esre oculturS. a liuntricului. a introsDecriei.Cultura internetului este o .r'ritl'rA

"exteriorului, evident, ca toat;. culturacare domini astlzi, a imaginii, a infor-matiei materiale etc. Cultura Bisericiieste o culturi prin excelenti a nevoin-gei, a ciii celei stri.mte, este o culturi.a crucii. Crucea nu inseamni facilitate.Internetul inseamni facilitate: apegi pe cat intens de-a lungul vielii. Credeli

c5., daci ar ft triit astilzi, ar ft folositinternetul?

Pe lAngi acrivitatea lui misionariur iagi , g i pe l inga d iscursul lu i , care afost extraordinar de bogat, ce ne-a rd-mas scris de la SfAntul Alostol Pavel nureprezinti nimic! Nici zero virguli unula suta! Inchipuiq i -va t re izeci Je ani demisiune, de cilitorii, de predici, de dis-curzuri, gi ne-au rimas, iati, paisprezecetextisoare - mi rog, unele mai consis-tente. Nici vorbi, miza lui n-a fost scri-sul. Mai mult decXt atAt, stim sigur ci.MAntuitorul n-a scris nimic, dar a Fa-giduit apostolilor Duhul SfAnt - deciceea ce trebuie si transmitem noi este

7 0 l I I \ l l . / \ \ l ( ) \ A l l j i t ) l i / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 wwwlumeqcredinlei .com r y w w . l u m e o c r e d i n l e i . c o mn r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / I t r \ l l r ^ N t ( ) \ A I I i l ( ) l i / z l

Page 37: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

a fost retinuti in a adopta foarte repedeofertele acestea care faciliteazi comuni-carea. Ea recunoaste insi ca le foloseste,incercind sa le increstineze, si spunemaga. Dar dintotdeauna Biserica a recu-noscut ci acestea reprezinta un compro-mis ltcut instrumentelor lumegti. DaciBiserica ar avea forga sa le imbisericeas-ca, sa toarne in ele Duhul Iui Hristos...Dar mi tem ci. este foarte greu si torniDuhul lui Hristos intr-un"astfel de in-strument! Ma tem ca este foarte greu!

Ce este internetul in fond? 6 posi-b i l i ta te extrem de lac i la de a pr imi in-formagie g i de a t ransmite in format ie: ocaredri sau un amvon de la care poatevorbi or ic ine carre toata lumea. Poatevorbi oricine, controlat sau necontro-lat, cu criteri i sau fbri criteri i. Totul searunci intr-o usuritate, intr-o frivolita-

l . - ! . .

te cumpl l ta . l ' e ace lasr In te rne t Pe carenoi transmitem icoane, pe acelasi ecrande computer , poate ca aceea; i persoana

. , i t -

.

vizioneazi f i lme pornografice. Lucruriles-au amestecat de aqa manieri, incit eucred - dar pot si gresesc - ci Bisericatrebuie si f ie foarte circumspecti in aadopta aceste instrumente.

Si atunci, ce rimAne pentru mi-leniul trei? Ce le rimine adolescenli-lor? Ce le propune$?

Eu nu pot si f iu profet in ceea ce pri-veste aceasti dezvoltare nemaiintAlnita atehno log ie i comun ica r i i s i i nFo rma t i e i ,dar cred 'c I reorezinta var fu l decadent

al unei culturi. Pentru ci toaca lumea,orice om, rivne;te dupa inti lnirea re-ala, suflet citre suflet, dupa inti lnireain duh. nu dupa cea d in Fala ecranulu i .care esre o intAlnire artif iciala. Eu amavut copii i plecati, imi aduc aminte, cuunul dintre ei vorbeam in fiecare searioe internet... Rezultatul a fost ca atunciiend a venit acasi mi s-a pirut ci nu-mi fusese dor de dinsul. M-a; f i bucuratsi-mi f ie. A fost absent si totusi prezentp r i n comun ica rea m i j l oc i t a de i n te rne t .i)",

".." orezenti a lui nu a Fost sufici-

ente. A fost un inlocuitor, un surogat.Eu nu sunt pentru surogat in viati, inniciun domeniu. Autenticitatea viegiieste in simplitate, in tri. irea directi. Lu-crurile, sigur, suporta foarte multe dis-cuul .

Eu, personal, folosesc ca profesor,mijloacele internetului pentru studiu.Am roata biblioteca mea de specialistin computer. Sute de volume, sute deprograme de cercetare. Apas un buton,fac figiere rapid, gisesc fisiere rapid. Pevremea studengiei noastre fhceam totulpe hirtie, ciutam in carti, {lceam fi;ede lectura. InsI aceasti facilitate din zi-lele noastre are si un,revers negativ foartemare, sl anume acela c nu te mal su-pune la nevointa, la straduinti. $i min-tea cedeazl.. Cedeaz| in ceea ce privesteantrenamentul ciutirii. In Rasaritulnostru ortodox, spiritualitatea este ca-racterizatl de aceasti nevoingi. Ma in-torc de la SfAntul Munte, repet, si acoloam fost in preajma cAtorva cilugari caretin cu tot dinadinsul si se nevoiasca, giasta inseamni inclusiv nevoinqi fizici.Ar fi putut sa renunle la instrumente-le primitive, pentru ..le .".. facrliteazalucrurile, dar fac totul pentru a-;i pistranevointa. N-au adoptat telefonia mobi-la, peniru ci aceasta ar fi un atentat la

lepidarea de lume. CAnd ai un telefonmobil, esti conectat Ia lume, nu mai estilepidat de lume. CAnd ai un internet inpustie - exista si astfel de cazuri - ai defapt toat5. lumea cu tine. Este un non-

gostea care i se cuvine. Ceea ce inseamnaFoarte mult. Cred ci este o bitilie mare,crunti, cosmologici. Cred lucrul ista.Din picate, ne-a prins suficient de nevi-gilengi, netreji. N-avem trezvia necesari.Iati., si eu imi caut atitudinile. Pe de oparte, iati, simt ci nu e ceva bun, darpe de alti parte, beneficiez, folosesc in-rernetul in prolesiunea mea si in srarurulmeu civic. Ma informez de pe site-uri,

,,@tzi,co carrtp/ fzze*qwwe aru,tlnild, lLe Jrrilt/td/,a, at'u'Llnit d, mahtn{i"

Ce sfat i-ati da unui tAnir?Unui t inli i-ag da sfatul sa se lup-

te, aga cum Ie spun tutror: ,,Fit i atentici bitilia este deschisi. Aveti acces laorice, orice vi dorigi. Dar nu orice, ca

\ l l \ \ 1 , , \ \ t I I I , ) l i / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 w w w l u m e o c r e d i n l e i c o m nr. 65-66, 2012 / | \

Page 38: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

Micar de se confrunti, pe de o parte,cu facilitigile oferite de internet, si nurenunle la cele mai elementare nevo-inge. Si facl. ceva, si compenseze oa-recum aceasti avalangi, cdreia, din pi-cate, ii rezistim cu greu. $i de ce si nuspunem lucrurilor pe nume? Ne con-fruntim cu o puternicS" ofensivi. secu-Iarizatoare asuDra Bisericii. Noi vorbimde secularizarea lumii - piJ, lumea esteseculara, ci aga e lumea. Problema estedaci aceste lucruri lumesti produse deo lume flri Dumnezeu, evident, suntadoptate in Biserica - asta se cheamisecilarizarea Bisericii. Cu discerni-mAnt sau, mai ales, Iir5. discernimAnt,sub oresiunea acelorasi calcule si ace-lorasi irrterese care

"L p.odu.'"..rt.

instrumente si care le rispAndesc pepiagi. Noi mizi.m si ne facem. imagine

Prln aceste lnstrumente - par Dlsencatrebuie sa se lupte pentru imagine, asane sDune MAntuitorul Hristos? Si nefacem imagine sau si facem lucrurile inascuns? Si atunci , ia ta cum se contra-zic lucrurile! Sigur ci acum ne putemf-ace imagine, si eu imi pot face imagi-ne, pot sa am blogul meu, s i scr iu , sama dau mare, am bib l io tec i , q i aqa maideparte. si-mi fac notorietate - dar lace-mi Foloseste toate asta?

Eu tri iesc deseori criza aceasta a co-mun ica r i i i nu t i l e . Ca s i un i i avem se teade a spune, gi algii au setea de a auzi, darnu se intAmpli nimic nici cu cel carespune, nici cu cel care aude.

Si cartea credeti ci nu avea o astfelde iroblemi? Cariea tipiriti.

Dac5. o avea, o avea la o scari multmai mici pentru ci orice carte presu-pune o anumiti nevointi., o anumitimeditatie. Nu e atd.ta grabi, stai, con-templi un pic cuv6.ntul, e ceva... E o altiraportare!

( - ) / l t l . ",, ('1.,/1., A4n'q/ /U,l/ Q U/n/ A'4.7/

Domnule Claudiu Tdtziu, sun-te{i jurnalist 9i lucragi in presa scriside 20 de ani. Cu toate acestea, presatipiriti, cea in ciue ati strins atita.r.lhi-.. nu y-a fort ..ifici"nti la unmoment dat 9i v-agi infiingat un blog.De ce? Ce nu vi ajungea?

pin5" lavinuri si politici), in care poli si co-mentezi anumite aspecte ale realitigii - de-oinde de cum vrei sI ti-l construiesti. Unii^fac

un bloe ca si"vorbeasci. nimicuril Eu mi-am ft.cut

-un blos unde si cultiv anumite

valori (cele pro-faitili., de pildi) gi pasiuni(cea pentru tlon sr cea pentru totografle. casi mi refer doar la doui) 9i si impirti;esccelor care mi citesc diferite trairi - cum estebucuria participirii Ia o miezonoptici intr-o ministire din mungii Moldovei sau cume tristegea amestecati. cu nidejde, pe c:re oresimt tind o persoani dragi mie,'dar cu oanumiti notorietate, se muti Ia cele vesnice.Sigur ci in principal am construit un blogin care sI dau un punct de vedere ortodox giromAnesc cu privire Ia anumite evenimenteintAmplate la noi sau in striinitate, punctde vedere pe care nu avearn unde siJ publicin alti parte.

Dar nu puteagi si scrieqi, pur gisimplu, in ziarele unde colaborali?

Ba da, ag fi putut si scriu si am siscr is , de

- -L1, . 'or i , daru iare ie au 'o

anumitl politici ediroriali care uneoriinghite un punct de vedere, alteori nuil primeste. Pe de alti parte, un bloginseamni. o reactie ,,la cald", foarte ra-

pidl, zilnici ;i care nu mai are impactuneori nici daci e tioiriti intr-un coti-dian, pentru c5, e tiizie, darimite intr-un saptiminal sau intr-un lunar. Pe vre-ma cand mi-am fhcut b logul . in 2007.conduceam revista ,,Rost", Iunari, tilucram deja la siptimAnalul ,,FormulaAs". Insi, atunci;i cotidienele aveau oal tFel de prezente pe in ternet . pentru canu actualizau informalia decdt o dati pezi gi numai cu informatii le care fuseserapubl icate in ediEi i le t ipar i te .

Deci la dumneavoastri internetulechivaleazi cu doui lucruri: liberta-tea, pentru ci nu depindeli de nimeni

9i de nimic 9i putegi si spuneli totceea ce credeti. si - ista as zice ci e defapt un defec't - cu efe-elitatea.

Efemeritatea numai in cazul in careexprimi puncte de vedere care nu au bi-taie lungi, despre evenimente si probleme

trecitoare. Dar eu m-arn ocuDat de su-biecte perisabile rar (cum suntl de exem-plu, campaniile electorale), preferAnd si leatac, pe cAt posibil, pe cele care presupunadeviruri valabile si astizi, si miine, sipeste o suti de ani. M-am oprit mai alesIa ceea ce inseamni viata Bisericii si viataneamului, dintr-o perspectivi -Ji

""9i-onal-crestini. E bine sI fie gi pe internetanumite informalii, pentru ci, in timp,au o circulatie mai mare decit in publica-ri i le riparite'si pot f i gasite mai ugor.

,,9(d,,r,ti,o an cd,lz.eat et,in4/ a !01,il'l,lrt'te,cn,

e/ m'Ai/ *U^,Lf,decAh u,tu LArd/ d,o n{rnni,,"

Dumneavoastri, pe lAngi acestblog, sunteti si directorul unei publi-

7 4 / t \ \ I l \ \ l r \ \ \ l r l l , \ l ; / r 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / I l . ; \ l l l \ l l l ) \ \ l l l L ( ) R / 7 5

Page 39: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

cafii care a apirut ani de zile in va-rianti printati, iar acum existi doarin varianti electronici: revista Rasf,o revisti cunoscuti deja. Cam asta seintimpli cu majoritatea publicafilor:treptat, printul moare si trecem cu to-tul in domeniul electronic. Pentru cidumneavoastri agi ftcut deja pasul viintreb: se pierde ceva?

Da, se pierde... In primul rAnd, nu-iacelasi lucru si citegti pe un ecran de.o*pu,., sau pe o blcatn de hirtie.

De ce? Eu am tot auzit lucrul aces-ta, dar vi mirturisesc - mai ales ciexisti acum foarte multe tipuri de ta-

blete care-gi permit o lecturi plicuti.Care-i diferenta?

t

Mie^mi se pare ci lectura e super-ficiali. In momentul in care cite;ti pecomputer, totul se petrece la suprafagi.Iti aluneci privirea, nu congtientizezi demulte ori adAncimea a ceea ce citesti.Esti gribit. Totul este pe repede inain-te. O bucati de hArtie deja presupuneo anumitd a;ezare, o relagie personali:pipii obiectul i la, ai t imp si-l lagi deo-parte, si revii la el, nu te gribegte nimic.Hirtia inci.lzeste, iar o biblioteci e maimult decit un un rind de rafuri oe caregise;ti informagie. O carte sau o-revisti

iri poate fi prieten si motiv de reverie. Pecind computerul, telefonul sau tableta

pot concentra mai bine. Uneori chiar ilprintez, ca si pot cit i mai cu atenrie, si-iingeleg subtil i t igi le, si regin datele im-DOrtante.

Asta-i fantastic! Sunteti chiar demodi veche: vi printagi textele finonline!

Da, nu toate, ci numai pe cele careau o,lungime considerabil l-gi care punprobleme fundamentale, care se ocupade lucruri chiar de substanti! Dar cucelelalte, pur 9i simplu, proiedez exacrcum mi indeamni inrernetul. Suntsuperficial cu ele. $i de multe ori s-arputea ca intr-o notigi" de cAteva rAndurisi. se ascundi ceva important, dar miesa-mi scape pentru ci nu am timp si i idau suficienii atentie. O vid si trec...Diferenga dintre

" li.i p. inteinet gi a

citi pe liirtie este aceea'dintre "

-Jrg.intr-un tren de mare vitezi. cAnd tot"ul

$ocanti comparafie, daci e si negindim ci, in ultima vreme, Biseri-ca sau, cum e cazul dumneavoastri,organizagii laice sau doar oameni aiBisericii, intri in mediul online 9iincearci si faci acolo misiune. Cumsi faci misiune intr-un tten de marevitezil?

Eu nu prea cred c5. functioneazi. mi-siunea intr-un astfel de mediu. Pe inter-net gisegti informagii, de multe ori de ocalitate indoielnica. Pogi gisi; i sfaturi gitexte chiar substanEiale, dar, inci o dati,trebuie si te retragi asupra lor, trebuiesi urmezi un protocol al cititului, dacivrei si pitrunzi dincolo de coaia litere-lor. Mf indoiesc ci poti face asta pe oplatformi online. Internetul it i est^e de

"it.rtor ca sursi de informare,' dar lec-

tura trebuie si fie fbcuti pe hArtie sau,pe computer, dar numai atunci cAnd airigaz gi rabdare si intri in profunzimilelui., Ecranul computerului sau suprafalatabletei nu sunt foarte prietenoase si it iva fi destul de greu.

Ca si reuqeasci un act de misiu-ne ar trebui si existe un ecou in urma

Ca s5. rodesti in rugiciune, trebuie siingenunchezi, si te concentrezi asuprata, si te gindegti bine Ia cel ciruia terogi gi si-i spui ceva cu cuvintele talesau cu cuvinte pe care le-ai primit de

76 / I L l \1 l fA \1 ( )N ' \H l t . ( ) l i / n r . 65-66 , 2O12 www.lumeocredinlei .com www.lumeocredinlei .com nr. 65-66, 2012 / t t jMF.A N'I()NAI-l lt ()R / 77

Page 40: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

:,,--.@*

cum o si ti-o pistreziin fata calculatoru-lui sau in fata iPhone-uluii

Deci internetul e superficial, tedistrage 9i e efemer. Ce o si faci Or-todoxia in mileniul trei?

Ceea ce face de doui milenii. Vorexista in continuare oameni care se vor

ruga cumsecade, care vor trii dupi ve-chea invitituri ortodoxi. Pentru ci asacum asti.ri avem diferite provociri - in-ternetul, dar si altele -, care vin cu o anu-mita comoditate. cu ispite, au fosr pro-vociri la adresa sti lului-de viara ortodox

rimAi pe Cale, te ajuti gi Dumnereu.

7 8 / I I l , l i \ \ ; r ) \ \ l l l l i \ l l l n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 * w w l u n r " o c r c d i n l e r c o m l u m e q c r e d i n l e i c o o n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / 1 \ . \ 1 1 1 ; 1 0 \ \ l l i l ( ) l { / 7 9

Page 41: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

Ior. prin care au legitimat propovldu-irea iui Pavel si Bariaba carre neamuri

auforitate principala a primilor crestinidin oras. Clement al Alexandriei (c. 150-215) i l 'numea episcop al Ierusalimuiui,iar Hegesippus - un scriitor bisericesc dinveacul al Il-lea - a dat mS.rturie ci Sanhe-drinul I-a martirizat in anul 62.

Patru ani mai tirziu evreii s-au riscu-lat impotr iva Romei g i , dupi un asediude a lEi parru ani (70) , Ierusal imul a fosrcomplet distrus qi, odati cu el si TemplulIui Solomon. Sinhedrinul s-a mutat la

si, cu precidere, impotriva evreilor con-verdgi gi acvzati de prozelitism. Din acestmotiv si mai ales dupa disrrugerea lerusa-l imulu i d in anul 70, ce i mai 'mulr i d inrreevrei au ales sa plece din tara Canianului.Unii dintre ei se vor mai intoarce in AeliaCapitolina - ora;ul pigAn construit decitre Hadrian lAnei ruinele Ierusalimu-lui, in 130; dar tot-el a fost cel care a decissI steargi intreaga Iudaea de pe harti., re-denumind-o Siria Palestinei in 135, dupirevolta lui Bar-Kochba (care s-a crezuradeuaratulMesia).

In felul acesta Ierusalimul a scS.zut inimportanta in Biser ica pr imelor veacur i .pil ind in fara Alexandriei. Antiohiei siapoi in fata

"Noii Rome", Constantind-pbl. Totugi, in epoca sfhntului Constan-tin cel Mare, Ierusalimul avea sI reviniin actualitate, in special datoriti peleri-najelor care luaserS. amploare - mai alesdupi ce mama basileului, sflnta Elenaa descoperit, dirimAnd impreuni cu

Georoe Crosneon

Vecheq Pentorhie ortodoxd o pr imului mi leniu crest in ero formotd dinEpiscopio Romei - condus6 de Popd, primus infer pores (primul intre egoli)core oveo si t i t lu l de , ,Potr iorh ol Occidentului" , lo core o renuntot in onul2006 si cqre dupd schismo de lo

. |054 s-o rupt de biser icd - Potr iorhio

ecumenicd de Constontinopol - pdstoritd din 199.| de primus inler poresBortolomeu | (de; i moi existd si un potr iorh ormeon ol Constont inopolului ,Mesrob l l ) - Potr iorhio de Alexondrio - ceo ortodoxd f i ind condus6, din2OO4, de Theodoros ol l l - leo, ior ceo coptd, de Shenoudo ol l l l - leo, din1971 - Potr iorhio Ant iohiei - core i l ore, din 1979, pe lgnot ius ol lV- leo

Hozim drept potr iorh ortodox - s i de Potr iorhio lerusol imului , core e con-dusd d in 2005 de Theoph i l o l l l l - leo , deven i t ce l de-o l l4 l - leo ep iscop

si ,,potriorh ol Sfintei Cetdli o lerusolimului 9i ol intregii Polestine, ol Siriei,dincolo de r6ul lordon. ol Conei Gol i le i i s i ol Sfdntului Sion".

Termenul de patriarhie 9i patriarhprovine din limba greacl: ncirreg - tati gidrqXov - conducitor gi desemneazi o au-toritate autocratici. A existat qi o epocd apaniarhilor in vremea lui Avraam, isaac ;iJacov, dar in era crestini termenul a ci-pitat o alti conotagie, desemnAnd pe aceiepiscopi care conduc Bisericile ortodoxe.Biserica din lerusalim poate fi considera-ti ,,Biserica-mamf' a intregii cregtinititipentru ci aici S-a pogorAt Duhul SfAntpeste apostoli in ziua Cincizecimii si totde aici au pornit aceqtia si propovidu-iasc5. in lume Evanghelia, dupi cuvi.ntulMlntuitorului: ,,Ci ueyi lua^putere, uenindDuhul Sfint peste uoi, ;i fmi uegi fi Miemartori in lerusalim si in toata ludeea siin Samaria ;i p,ind ia marginea pamdn-tului'. (Faptele Apostolilor 1,8). Primulpatriarh al Ierusalimului este considerata fi apostolul Jacov, ,,ruda Domnului",birbat sfbnt, respectat chiar;i de iudeiiinecrestini. (,,De toyi a fost numit sjhntul

Iacou dreDt, caci toti uedeau uiata lui ceat - l t - - r . ' ^bund 5i placuti lui Dumnezeu, f ind nu-marat in ceata celor saptezeci de apostoli...si au,ind mare cinste de la toyi, nu numai'de

la credincioli, ci ;i de la'n:ecredincio;i,

din nou luminata. Acesta a alcatuit mai

prezidat primul sinod al Bisericii tinut decitre apostoli la Ierusalim, in primul se-col (Faptele Apostopilor 6:I-7). Atunci,prin anul 50, Barnaba gi Pavel au mers IaIerusalim pentru a se intAlni cu ,,stAlpiiBisericii": Iacov, Petru, si Ioan, iar sfatul

80 / I L r \41- :A l l l ( )N i \H l l O l l / n r 65-66 , 2012 www.lumeqcredinlei ,com w w . l u m e q c r e d i n l e i . ( o m nr 65-66,201 2 / I l iN l l rA i i1 ( )Nr \ l l l l ( ) l { / 8 l

Page 42: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

episcopul Macarie al Ierusalimului untemplu al zeitei Venus, crucea pe care afost rastignit Mi.ntuitorul (326-328). lnurmitoarele secole (lV-\4) va creqte im-Dortanta scaunului Romei si cel al Con-itantinopolului, dar cAnd'se va formaPentarhia, Ierusalimul va face parte dinrindul acesror patriarhii istorice, data fi-ind si calitatea ei de ,,Biserici apostolici'.Lucrul acesta avea si se intAmple desrulde tArziu fiindci abia in anul 451, la si-nodul de la Chalcedon, Ierusalimul a fostridicat la rangul de patriarhie - dupl cein 325, prin canonul al Ml-lea al pri-mului sinod ecumenic de Ia Nicaea, i seatribuia doar o onoare soeciali. Ordineacanonica a Pentarhiei (-iaxis'), ca qi ceadin diptice, a fost precizati prin canoa-nele: 3 de la sinodul II ecumenic (381),28, de Ia sinodul IV ecumenic (451) qi36 al sinodului M ecumenic - care spu-nea: ..Reinnoind rinduielile date de catrecei o sutd si cincizeci sfinyi parinVi care s-Auadunat in de-Dumnizti--pa";ti cetate im-periala, gi de catre cei pasi sute ;i teizeci, a'acelora

inr, ,-o, int,ilnit la Chalcedon, noi

Tot Ierusalimul a fost si cel care a datprimul crezla acest sinod, invatatura lorde credingi fiind preferati celei'a lui Eu-sebiu din Nicomidia (un episcop adept alunui arianism moderat) pentru acel cele-bru termen ,,omoousis" - ,,deofiinti' (deaceea;i esen!e). Un alt Eusebiu, cel dinCezareea, di o succesiune neintreruptide treizeci 9i gase de episcopi de IerusalimpAni in anul 324. Pe arunci, ierarhii Ieru-

salimului erau numiti de catre PatriarhiaAntiohiei dar, treptai, ,,Biserica Apostoli-lor" a trecut in sfera de influent5. a NoiiRome.

Dupi 313, cind s{bntul basileu Con-stantin a dat libertate creqtinismului, Ie-rusalimul si Palesrina au revenit mai alesin atengia monahilor, care s-au srabilit in-tr-un numir tot mai mare in acele locurisfinte. Acestia au fost ;i cei care au fondatcelebra ,,Frigie a Sfhntului MormAnt" cuscopul de a proteja acele locuri sacre, dargi pe cregtinii ce se nevoiau in pelerinajein^1"r" Sfdnti. in 451, dupi r'inodr.rl

'rl

patrulea de la Chalcedon, aceastS. Fri.tiegi-a adjudecat rolul conducitor al viegiicresrine din Palesdna, iar Patriarhia Ieru-salimului avea s-o protejeze pini la anullll4, drnd cruciagii i-au inlocuit pe mo-nahii ortodocgi cu cilugiri latini, trans-formAnd, patiu ani mii tArziu, aceastiFrlt ierate in Ordinul mil itar al loaniti lor(r"ir rl Ospitalierilor), cunoscut mai'tar-ziu sub numele de Ordinul Cavalerilor deMalta (izgonigi in 1187 in cetatea Akko,apoi in Cipru si, in 1306, in insula Rho-dos - de unde s-au mutat, in 1523, inMalta. Celebra ,,Diplomi a CavalerilorIoaniti", emisi la 2lunie 1247 de cltreBela al IV-lea al Ungariei confirmi. exis-tengei primelor formagiuni statale romA-negti pe teritoriul dintre Carpati si Duni-re). Ioanigii erau italieni, dar mai tArziu,in 1119 gi-au format si francezii OrdinulTemplierilor - numigi astfel pentru ci igiaveau salagul lAngi vechiului templu dinIerusalim (alungaf din Palestina de citremusulmani in 1187, ei s-au refugiat inCipru gi mai apoi in Franta - unde aveausi fie desfiinlagi de catre Philip cel Frumosin 1307-1312. Ei sunt cei care au luat ce-lebrul giulgiu din Tbrino, in 1204, de lanigte cruciaEi, care-l Furasera din Constan-tinopol) - iar germanii pe cel al Teutoni-

\ l l \ \ i ( ) \ \ l l l l r ) l i / n r 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 w w w l u m e o c r e d i n l e i c o m v l u m e o c r e d i n l e i . c o m n r 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / l \ \ i l \ \ l ( ) \ \ l l l l ( ) l i / 8 3

Page 43: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

lor, in 1190, laAccra (mutat in 1211 in

lhra Birsei, de citre regele Ungariei, An-drei al ll-lea, pentru a intiri catolicismulin Thansilvania 9i a-i apira-regatul de cu-mani. In 1225 teutonii au fost expulzagi gide aici gi s-au stabilit in Prusia).

Dupi cucerirea arabi din secolul \{II,musulmanii au recunoscut Patriarhia Ie-

nesiingherit. insa in veacul al XIll-lea, inurma Iquirii cruciadelor, patriarhul leru-salimulli a fost nevoit si ie strimute vre-me indelungata la Constantinopol (din1099, cind cruciati i au impus un patri-arh latin gi pini in 1187). In timpurile

care au urmat Frilia Sfrntului Mormdntsi Patriarhia aveau si lupte adesea ba cumusulmanii, ba cu evreii, ba cu misiunileprotestante qi cele catolice, penttu pistra-iea drepturilor asupra Loiuri lor Sfinte.Au fost ajutagi de multe ori gi de dom-nitorii romAni. care n-au fost vreodatizgircigi in milostenii clnd a fost vorba deapi.rarea drepteicredinge. Stau mirturienumeroasele danii in bani, mogii si me-toace ficute si Patriarhiei Ierusalimuluivreme indelungati. Asdel, la anul 1863,Tirile RomAne aveau inchinate Patriarhi-Ji Ierusalimului: douizeci gi una de mi-nistiri, noui schituri qi trei biserici; 195de mogii - ce cuprindeau atit pimAntarabil cit gi citeva sute de mii de hectarede pidure -365 pogoane de vie; opt case- gase in TArgoviste si doui in Craiova -

car amintirea atator dirnicii ale acestuineam, si. aducl binecuvintarea fiintiriicanonice a asezimXntului romAnesc de laIerihon!).

Vitregiti de soarta, puginii crestini desub Patriarhia lerusalimului ce rezistau in

si iasi de sub ocupalia otomani abia in1923, cirnd Turcia a renuntat definitiv la

Palestina, dupi Thatatul de la Lausanne.ONU a doriisi infiingeze un srar evreiescgi unul palestinian insi, un an mai t|rziu,evreii au si proclamat Israelul srat inde-pendent. Cum era si de asteptar palestini-enii i-au declarat razboi, confl ict incheiarin 1948 - provizoriu - printr-un armis-tigiu care stabilea granira noului srar cuIordania. futfel si Ierusalimul s-a divizar.iar o parte a locurilor sfinte musulmane

8 4 l I | \ 1 1 \ \ l ( ) \ \ H I l t ) l i / n r 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 w w w l u m e o c r e d i n l e i , c o m n t . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / I t . r . \ 1 t i ; \ \ 1 ( ) N A I l l l ( ) R / 8 5

Page 44: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

q:) rrtotLe,, c{t,v.E, p,{.6,0tE,

George Crosneon

motto: ,,Co Bisericd gi co popor sunfem vrednici

de pldns nu numai de uno sou doud icoone, ci de

foofe icoonele din ford" (episcopul MelchisedecStefdnescu ol Romonului)

De vreme ce o minune nu poote f i expl icotd - pentru cd otunci n-or moi

f i minune docd minteo noqstrd or puteo-o pr icepe - ne vom mdrgini moi

mult o ordto cdtevo intdmpldr i minunote cu icoone din toot6 lumeo, decdt

o trooe concluzi i desore ostfel de lucrdr i sf inte.

ea insigi sivirgegte lucruri peste misurapricepeiii omeneqti, cici multe tamidu-iri d6 boale trupegti gi sufleteqti s-au fi-cut inaintea

"..rto, icoane ."rJ

",, izvodit

,,lacrimi". Dar cei credinciogi n-au nevoiede dovezi, iar pentru necredinciosi nicio.*oti.".i. nu vi fi plauzibill. Cel mai ade-,.i l". i i- i l . Maii i i Domnului, ori chiarale Mintuitorului, intiresc convingerea

vestesc nenorociri, in acceptiunea gene-rali. cele care varsi mir sunt considerateca aducAnd pace sufleteasci qi vindecaretruf."r.n -,ilro, bolnavi .. Jin la el. c'.,credingi gi nadejde cre;tina. Bineinteles

explicalie satisfhcitoare a licri-mirii icoanelor inci nu s-a gisit

ca necredinciogii gi scepticii pot explicaaceste in t implar i , ,minunate" at r ibu in-du-le cauze naturale, ori acuzind preogisau monahi de folosirea unor tertipuripentru a ,,produce" lacrimi icoanelor. Celmai adesea icoanele sunt cercetate pentruca si nu aibi o sursi de lacrimi artificalein spatele icoanelor. Altii susgin ci ele sunt,.r,-ilr"t'.rl condensului p.o''b.", de aerulrece din bisericile de piairi. Daca gi acesteipoteze cad atunci esie verificati manierain care a pictat iconarul acel chip. Aceastadeoarece^in vechime s-au intAlnit cAtevacazuri in care pictorul, atunci cAnd infr-qiqa ochii, ameiteca in vopsea gi nigte prafde sticli care, fiind mai rece decAt p6.nza,aduna o mai mare cantitate de condens.

sulmanci, care ficea curigenie in bisericaNaqterii Domnului din Betleem, a vlzur

s 6 / I L \ l l ' \ \ l ( ) N \ l l l l ( ) l { / n r 6 5 - 6 6 ' 2 0 1 2I u m e q c r e d i n t e i . c o m n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / l t \ l l \ \ 1 , r \ \ i l l l ' , l r / 8 7

Page 45: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

o lumini iradiind din icoana MAntuito-rului si aooi cAteva lacrimi de culoare ro-sie picurind din ea. De atunci, alte miide pelerini - indiferent de religie - aumirturisit ci au vizut acele lacrimi. Totcu lacrimi .,de singe" plange din 1995 ;io staruie a Madonnei din Civitavecchio,in Italia - originari din Medjugorie.Chiar daci este rar, miracolul acesta seintAlneste totqi peste tot in lume. Astfel,Toronto Sun relatac|in 1996, o icoani aMaicii Domnului (o copie a unei ,,The-otokos Hodigetria", pictati la anul 750)'aflat5. intr-o biserici ortodoxi ereaci dinToronto, a vi.rsat din abunden"gi lacrimiintr-o duminici duoi-amiazi. Ieromona-hul Jeronimos Katseas a permis multorcredinciogi si vadi aceasti,,minune a zile-lor noastre". Aceeasi minune este regisititot in Canada, la Montreal, unde icoanaMaicii Domnului Iverskaya izvoragte mirdin anul 1982! Pugin mai inspre sud, laNew York plAnee si icoana Maicii Dom-' . " - i r 'nulur cea numlta ..Indurerata .

in emisfera sudici, in Australia, insuburbia Mt. Pritchard a Svdnev-ului,la o biserica ortodoxa inchinata MaiciiDomnului gi aparginitoare de PatriarhiaAntiohiei, o icoana inflgigAnd Ristigni-rea Domnului a exudar picaturi de mircu miros de trandafir. Icoana mare de un

anilor. De pildi, in 1991, icoana MaiciiDomnului ,,Kazanskaya", aflati in altarulcatedralei din Smolensk, a pli.ns cu la-crimi. Dar nu a izvorAt lacrimi doar ea, cigi copii ale sale, ba chiar gi chivotul de sti-

cli a slobozit umezeali! in anii -20, cindse instala satanicul comunism in Rusia, inguberniile Petrograd ;i Pskov, sudul Rusi-ei, in Ucraina gi pini in Extremul Orientse intAlneau zeci de cazuri de asemeneaicoane care plingeau, unele chiar pini lareinoirea Ior prin baia lacrimilor... Mai in-coace, adici in martie 1998, la Moscova,icoana din biserica ,,Nicolae Bersenev",a prelins o quvigi de mir, iar la manasri-rei Nikolo-Odrinsk, din Oriol, cu un anmai -nainte, icoana sfhntului Nicolae s-areinnoit prin lacrimi. A;i jderea s-a intAm-olat si cu icoana "Acoperaminrul Maiciibomnului" - dar in va)ul oamenilorl - laministirea ,,SfAntul Ioan' din Sankt Pe-tersburg. Tot intr-aceeaSi vreme - dar laKaluga"- in doui biseriti, icoanele picu-rau mtr...

Icoane care au plnns au fost destul demulte qi in tara noastri, unele gtiute detoati lumea I cum sunt cele de Ia Hadim-

de la'Hotin care zilnic aduna o tipsie plinide lacrimi!). Peste treizeci gi unu de ani, lainceputul veacului al )X-lea lista lui arataprecum urmeaza:'

1. Icoana Maicii Domnului ,,inchinl-toarea", de la ministirea Neamtului.

2.I'coanaSfintei Ana de 1" -"n"sti.ea

8 8 / l - t l N 4 l l A N ' { ( ) N A I l l l O I { / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 l 2 w w w . l u m e o c r e d i n l e i . c o m , l u m e o r r e d i n l e i . c o m n r 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / t t \ l l \ i l ( ) \ \ t i l t ( ) t t / 8 9

Page 46: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

dosarelor fostei securititi din tara veci-ni a dezvS.luit ci, din cJi 15 membri aisinodului orrodox bulgar, I I au colabo-rat cu fostele servicii secrete comunisre.Printre necolaboratori se numira gi pa-

l9l4. inue anii 1929 9i 1935 a invigat laSeminarul din Sofia, iar intre 1938 ;i l9!2a urmat cursurile Universititii din Sofia. Inanul 1941 a devenit -ottth i.t Ministireadin Thoian, sub numele Maxim. in anul196O a'fost uns Mitropolit al Loveciului,iar in anul l97I a fost ales patriarh.

reunigi la Bucuregti, pe 29 octombrie' cain aceasti perioadi prioritatea Bisericii este

de o pane ca evlavia p^oporului.nostru estetoarte mare, dar sl suterlnta lul este foartemare. Sunr foarte mulgi oameni bolnavi,sunt foarte mulgi oameni suferinzi", a spusparintele patriarh Daniel.'

Patriaihul Bisericii Omodoxe Romine a

rugaciune mai intAi penffu ci aceasta estecea dintAi lucrare a Bisericii. De asemenea,in pastorali se face un apel ca in perioadaPostului Criciunului si. se realizeze colectede bani, de haine si de alimente pentru ceicare sunt bolnavi si mai ales pentru bol-navii bitrXni care nu se pot migca 9i caretrebuie si simti din partea Bisericii ci ier-arhii, preogii, monahii, credinciogii gi cre-dincioasele sunt mAinile iubirii milostiveale lui Hristos fati de cei care au nevoie deajutorul nostru",'precizat Patriarhul Danielal Bisericii Ortodoxe Romine.

Sinodul Bisericii Ortodoxe RomAne adecis ca la nivelul Patriarhiei si fie organi-zate in apropierea Criciunului colecte debani, alimente gi haine pentru Famili i lenevoiase si oentru aiutorarea bolnavilor.Patriarhul'Daniela spus in faEa sinodalilor

Biserica Sfrntului Mormint al MAntu-itorului de la Ierusalim ar putea fi inchisi

eanrnillour{'utu.

'zifn'U,IP,

.lin cauza datoriilor, compania israelita de

.1pa ameningind Patriarhia Ierusalimuluicu executarea daca nu plitqte 9 milioanede shekeli, adlcl 2,1 milioane de dolari.fuhiepiscopul Isihios a spus ci PatriarhiaIerusalimului nu a plitir niciodati aceas-ra tax5. pe api, nici pe timpul otomanilor,nici pe timpul iordanienilor, si nici recent.Israelul incearca sa anuleze aceste privilegiimilenare ale Patriarhiei Ierusalimului. Ierir-

pelerini din intreaga lume", a spus acesta.,,Daci. reprezentantii companiei israelienene ignori, atunci vom inchide biserica, cacinu putem exista fhr5. bani". De asemenea,fuhiepiscopul Teodosie al Sevastei a spus cIBiserica Sfrntului MormAnt are de vremuri

aceasti crizi continui., se vor lua diferitemisuri, pAni la inchiderea Bisericii Sfin-tului Mormint" a spus acesta. ,,Suntemintr-o pozitie foarte complicat;", nu ne pu-tem achita salariile, nu putem si acopeiimcosturile de intreginere ale acestei biserici".

71r i* u.a/ acnndn,

Rusia va aiuta Patriarhia Ierusalimuluiin litigiul apei. Patriarhia Ierusalimului gi aPalestinei a trimis o scrisoare in care cereaajutorul citorva cabinete prezidengiale din

ajuns gi la Kremlin, iar Presedintele rus vaexamina cererea de ajutor financiar al Patri-arhiei Ierusalimului.'Dimitri Peskov, Secre-

cererea oficiali a Patriarhului de Ierusalim.

Organizatia penffu Eliberarea Pales-tinei gi Franga au semnat, in luna ocrom-Drle, un prolect comun pentru restaura-

francezi.Un com i ret p reziden gial s-a stabili tpentru restaurarea acoperisului celei maiifinte Biserici din lume, cu acordul deno-minatiunilor care au drept de proprietatein aceasti Biserici: ortodocsii, catolicii, ar-menii si coptii. Autoritatea palestiniani aajutat cu I milion de euro la acest proiect.u/n/ a/i//t 04/ t inalwinz/

9 2 l I t r N l l f A \ 1 ( ) \ r \ l l l l t \ l \ / n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 www.lu meocred inlei .co m n r . 6 5 - 6 6 , 2 0 1 2 / I L r \ l l i A \ 1 ( ) N A F I I L ( ) R / 9 3

Page 47: Lumea Monahilor Nov- Dec2012

Ai acum mai mul te var iante de a te abona la rev is te le Lumea Credin;e i 9 iLumea Monahilor, atat din tarA cet si din straindtate. Alege metoda care !i seootriveste!

Plateste a bona mentu I d i rect pe site-u I revistei : www.l umeacredintei.comLivrarea e posib i la in or ice loc d in lume, iar pre lur i le sunt s tabi l i te in func-

l ie de tar i fe le pract icate de Pogta Rom6nd la t ransport , pentru cele 3 dest inal i i :1 . Rom6nia 2. Europa 3. Restu l dest inal i i lor (Amer ica, Asia, Austra l ia etc . )

Mul t mai s implu: t r imi l i un s implu sms gi te abonezi !Tr imi l ide pe te lefonul tdu mobi l un sms la numSrul 7575in re le le le Vo-

dafone g i Cosmote 9 i la numiru l7470 in re leaua Orange, cu textu l LM insol i tde nume, prenume ; i adresa completS.

Dupd ce a i t r imis sms-ul , ve i pr imi rev is ta la adresa speci f icatS, in cut ia tapogta la.

Costu l unui abonament pentru 12 luni este de 10 euro + TVA.

Exemplu de sms: LM Bogdan lonescu, str Zorilor, nr 3, Bl A43, 5c B, Ap 98,Brasov, judet Brasov, cod 500051

Dacd ut i l izez i un abonament de te lefonie mobi lS, contravaloarea abo-namentulu i rev is te i ( . |0 euro +TVA la cursul BNR din z iua emiter i i factur i i ) vaapdrea pe factura emisd de operatoru l de te lefonie mobi lS. Dacd ut i l izez i o car-te la prepl ; t i t5 , contravaloarea abonamentulu i rev is te i se va scddea d in credi tu lcar te le i pe care o ut i l izez i . Pentru deta l i i , po l i apela numdrul de te lefon 1808,la tar i f normal , de luni p6nd v iner i in t re ore le 10-18. L ivrarea rev is te i incepe d inluna imediat urmdtoare, daca SMS-ul de abonare este t r imis p6na pe data de20 a luni i in curs.

in oceqstd loomnd.lq un qn de lq qdormiregi I OO de qni de lo noglere

Beneficiar: SC Lumea Credinlei SRL [societatea care editeazd revista]Cod f iscal : RO 301 51757Cod IBAN: RO 95 INGB 0000 9999 02997374 deschis la ING BankDupd efectuarea plali i prin ordin de platd/mandat poqtal, o copie a docu-

mentului de plati trebuie trimisd impreund cu datele personale 9i adresa de l ivrare

[nume, prenume, numdr de telefon, email, adresa completd] prin email (redactia@

lumeacredintei.com), prin fax: (004)021 310 71 81 sau prin pogtd/firma de curierat:pe adresa Str. Pictor $tefan Luchia n nr. 12, sc. C, et. 3, ap.7 , Sector 2, Bucuregti, cod

O23g58,cu precizarea ?bonament Lumea Credinlei/ Lumea Monahilor' i