.$*,

lursselll elnl rs rlla^lel ollauoal :lliellsnlluosur,{or snlJel/tl :}xal

BeunlI

{,7

:E

6-9

l0-ll

12-13

l4-ls

l6-17

t6-,l9

CUPRINS

20-21

22-23

32-33

34-35

36-31

52-53

54-55

56-57

56-59

60-6,|

iMsnAcnil in RnuunA

flnchilozauriDIN()ZRURI CU G()ARNE

Geratopsidei,tRREA D|SPAR|ItE

Extinctia Gretacic-Ter[iarDUPA DIN()ZRUR!

Incepe epoca rnarniferelorLUMINI. CRMERR. M()TOR!

flfaceri cu dinozauri62 INDEX & CREDITE F()T()

N\,!!

;1-;.-=". -

Cuaternar (in urmi cu 2,6m.a. - prezent)

Tertiar (in urm; cu os m.a.peni in urhi cu 2,6 m.a.)

Cretacic (in urmi cu 145 m.a.pin; in urm- cu 65 m.a.)

Jurasic 1in urmi cu 201 m.a.pen; in urmi cu 145 m.a.)

Triasic 1in urme cu 251 m.a.pini in urmd cu 2Ol m.a.)

Permian (in urmi cu 299 m.a.pini in urmi cu 251m,a.)

Carbonifer (in urmi cu 3s9m.a. pani in urmi cu 299 m.a.)

Devonian (in urmi cu 420m.a. peni in urmi cu 359 m.a.)

Silurian (in urmi cu 444 h.a.pani in urmi cu 420 m.a.)

Ordovician (in urmi cu 485m.a. pani in urmi cu 444 m.a.)

Cambrian (-h urmi Gq 541m.a. pani in urme cu 485 m.a.)

cENOZOTC

MEZOZOIC

PALEOZO!C

PRECAMBRIAN(in urml cu 4600 m.a. pini in urmi cu 541 m.a,)

Erele geologice

Oamenii de Stiinld au impdr-

lit istoria p[anetei noastrein unitdli de timp geologic.P[aneta PdmAnt s-a format

in urmS cu aproximativ4,6 miIiarde de ani, dar pri-mete vieluitoare au apErut

abia in urmS cu 500 demi[ioane de ani. Primele

patru mitiar:dede ani suntcunoscute ca su peieo n ul

P recambrian. Apoi, timpuIgeologic e impirlit in ere gi

peiioade. Dinozaurii au treitin Mezozoic, Triasic, Jurasic$i Cretacic. Acesta din urmS

este numit adesea epocade aur a dinozaurilor,'liindcd

in acea perioadi au triitcete mai diverse tipuri

de dinozauri.

\-o'.l()No

=oCIo\-'-oo_o(J@c)o

(, LUME R DIN()ZRURIL()RPasionafii de dinozauri trSiesc vremuri interesante.in fiecare an se gdsesc numeroase fosile care oriapa4in unor noi specii, ori pun [a indoia[d convin-geri indelung p;strate despre ce[e deja descrise.Paleontologii cu acces [a tehnologie performantdexamineazd gi compard foarte minulios atet acestedescoperiri, cdt 5i altete mai vechi, ajungdnd deseorila noi concluzii revolulionare. Astfel, s-a stabilit ce

inceputul erei dinozaurilor a avut [oc de fapt maitSrziu, adici in urm5 cu 245 de milioane de ani. inacela$i timp, disparilia acestor vieluitoare este incestabilitd ca avand loc in urmd cu 65 de milioane de

ani.

Un nou arbore genealogicin anut 2012 cercetitorii de [a Universitatea Cambridge au impresionatcomunitatea Stiinlifici revizuind arborete genealogic aI dinozaurilor.Timp de 130 de ani, aceste vieluitoare au fost impdrlite in doui mariordine. PrimuI este Saurischia, care inseamnd cu 5old asemdndtor celuial5op1rlelor, iar din acesta fac parte, printre altele, teropodele carnivore(T. rex) gi sauropodele uriage. A[ doilea ordin este Ornithischia, careinseamni cu 5old asemdndtor celui al pdsdrilor, din acesta fic6nd partespeciile cu coarne (Triceratops) gi cele cu p[5ci osoase ca nigte armuri(Stegosaurus). Ei bine, gata! Teropodete fac acum parte din ordinulOrnithischia. Pentru cei care nu se pricep atSt de bine, seamdni pulincu a spune ci pisici[e nu sunt pisici, ci c6ini. Degi e revolulionar5, firegteci nu toat5 lumea este de acord cu aceastd teorie.

$tiinla numiti paleontologie (studiutfositelor) a avansat foarte repede in ultimete doui decenii. Oamenii de Stiinlefolosesc tehnologie avansati - micro-

\\scoape cu electroni, scannere fluorescente etc. - pentru a cercetafosile. Astfet, acegtia au descoperit, de exemplu, ci numerogi dino-zauri aveau pene; in multe cazuri, au reugit si-gi dea seama gi ce

orloare aveau acestea. in plus, au gdsit ti au cercetat bucdli de lesutgi vase de singe. Sunt vremuri bune pentru cei care au ales si devinSpaleontologi.

> -- -'- _ -,2

0 lume in voia valurilorin perioada Triasicului, cdnd au inceput si evolueze

primii dinozauri, nu exista dec6t o singuri bucatbimensd de pim6nt. Astfet, dinozaurii erau risp6ndili

pe intreaga suprafali a acestui supercontinent,numit Pangeea. Apoi, dupi 200 de mitioane de ani, Ecuator

Pangeea a inceput si se descompune treptat in doudnoi continente: Condwana in sud gi Laurasia in nord., Migra!ia a devenit imposibitS, iar dinozaurii de pe. fiecare continent au evoLuat separat. PAni [a,- sf6rgitutperioadeiCretacicu[ui,continente[ei,1.,.,, incepeau deja si semene cu cele din

zilele noastre, cu toatecE se gdseau in pozilii

destul de diferite faldde cele actuale.

Ecuator

Americade Nord

Afr ca

Amerrcade Sud

Antarctica

-.. targi 5l mici umftituri in. loc de cornite. Pe misur5. ce c'e5teau, acestea se

I tr-ansformau in temuteLe

' 8tn'l{'

-q

Pui... mariLa fel ca to]i puii de

dinozaur, 5i Triceratops\ ie5ea din oui mari, pe

care femelele obignuiausi [e depuni in cuiburi,

pe so[. Din cauzd ci ou5[eerau uriage, femete[e nu

;A [e ctoceau, ci doar p6zeau

l cuibut. C6nd iegea dingSoace, Triceratops aveacapuI foarte mare, ochii

ra\rf:

TRIASIC

JURASTC

CRETACIC

S\\iL'.L["

s*.i

Reptile pe cer!Prime[e repti[e zburdtoare se numeau pterozauri $au apirut in TriasicuI t6rziu. Acegti Eudimorphodonse numir5 printre primii pterozauri Tr5iau undevain norduI ltaliei gi aveau o [ungime de 1 m. Formadinlitor indici faptuI c5se hrdneau cu pegtigi nevertebrate cu :carapace dur5, cumar fi motugtele gi metciide mare.

Aici, pe sotu[ arid a[ Americii de Nord dinperioada Triasicului t5ziu, unde [unilorde precipitalii abundente [e urmeazi veri

[ungi, calde Si uscate, o haiti de Coelophysisftdm6nzi atace un Postosuchus. Coelophysisera feroce, agiI gi puternic, gi supravleluiasecetei din fiecare an v3n6ndorice ii iegea in cale.

Coelophysisinseamn5, in [imbagreacd, formd goaldpe dinduntru, 5i facereferire [a vertebrelegoate pe interiorale animatutui

Vandtor agil

Coelophysis este unuI dintre cei mai vechi dinoza-uri. Deoarece au fost descoperite c6teva scheletefosilizate intregi, oamenii de 5tiin!5 cunosc destuIde mu[te lucruri despre aceasti specie. Coetophysisavea in jur de 3 m [ungime gi 1 m in5[!ime. Oaselegi dinlii indici faptuI cd era un v6nitor carnivor iute

5i biped (care se deptasa in doui picioare).

L="-:-: L--_;

PericoL in Triasicin perioada Triasicului, dinozaurii abia incepeau

sd stipdneasce planeta. in acea perioadi nu

domina un anumit grup de animate;in schimb,

intre vieluitoare se dddea o adeveratd batdtiepentru hrani $i resurse. Pe uscat dominau catevagrupuri de reptite. La sf6rgitulTriasicutui, crocoditii, 1.:.1

pterozaurii gi dinozaurii erau cele mai rispdnditetipuri de reptile de uscat.

Crocodiliprimitivi

Postosuchus a fost cel maimare gi mai puternic vdnitor

din TriasicuI t6rziu. Avea in jurde 6 m [ungime gi putea si se

ridice pe picioarele din spateca si se nSpusteascE asupraprizii. Ce[ mai probabi[, atacaluAnd prin surprindere animalemai mari, cum ar fi Pacerias,

apucAndu-[e cu dinlii inainteca acestea s5 poati avea vreoreaclie. Postosuchus este inruditcu strimo5ii crocodilitor de

astizi.

.L

l(oNo

=c:-E

.L

o_

*a

s

>-..l\

L, Plante din TriasicPerioada Triasicutui a urmat celei mai mariextinclii in masi din istoria Pim6ntului:Marea Extinclie din Permian, care a [dsatptaneta aproape goa[5, dar 9i pregititd pentruaparilia unor noi forme de via!5. in Triasicau inceput sd se inmutleascd foarte mult

. coniferele 5i cicadofitele, numeroase formeale acestor plante evoludnd apoi din acestea.

ReptiLe zburAtoareVreme de milioane de ani, insectele au fost singure-

le vieluitoare capabite sd zboare. Din c6nd tn c6nd,

anumite reptite evotuau in a;a felincAt puteau p[ana

pe distanle scurte. Apoi, in Triasic, s-au dezvo[tat

nigte animate cu totutdeosebite: pterozaurii' Acegtia

puteau nu doar sd ptaneze, ci ;i sd zboare, prinz6nd

insecte din aer gi inha!6nd pe;ti din mdri 9i [acuri.

Dimensiunile pterozauri[or erau foarte variate - de [a

miculut Anurognathus pdnd [a uria;ii Quetza[coat[usgi Hatzegopteryx, care se numird printre cete mai

mari vieluitoare zburdtoare din toate timpurile.

Pterozaurii au fost stdp6nii vizduhutui vreme de

mitioane de ani, pdnd [a sf6r;itu[ Cretacicutui, dar au

pierit in aceeagi perioadi cu majoritatea dinozauritor.Denumirea de pterozaur inseamni SopArldzburdtoare. Uneori, aceste vieluitoare suntnumite dinozauri zburdtori, dar acest lucru

nu este corect din punct de vedere Stiinlific;La fel de incorect este si spunem ci eraup5siri. Chiar daci au un strSmo5 comun

cu dinozaurii, pterozaurii erau repti[edestuI de diferite fald de ace;tia.

Nu-s dinozauri zburitorili

;{Q 0uetzalcoatlus \Acesta este unul dintre cei mai tmari pterozauri, cu anvergura aripilorde aproape 16 ml in zilele noastre, pasireacare deline recorduI este atbatrosuI cititor,care poate ajunge abia [a o [ungime de 3,5 mde [a un capit al unei aripi [a capitul celeila[te.

Quetzatcoatlus era st5pinul ceruritor de deasupra

Americii de Nord in Cretacicu[ tdrziu, iar atdturi de

pterozaurul denumit HatzegoPteryx, se numdri printre

cele mai mari vieluitoare care au zburat vreodatS.

-!-

f(()Nos-c)+)o_

.,

Ce[ de-a[patrutea deget,devenit os

Structura corpuluiToti pterozaurii aveau o structurE comund a corpului. Picioare..te din fa!5 ale strimogilor lor au evoluat, transformindu-sein aripi, iar cel de-aI patrulea deget era suficient de [ung in,s;1sd suslini aproape intreaga arip5. BraluI era scurt 9i se pnr-dea de sternul foarte mare cu ajutorul unor mugchi pute.. c

Acegtia ajutau animaluI si dea din aripi gi si se mentina ir :=-Trei dintre degete erau previzute cu gheare, iar o excresc=-:=mirunti a oaselor de [a incheietura bralului !inea o b-:::.de piete in fata aripii, aceasta fiind folositi, probabit ,B . i=-:mici. Picioarele din spate erau zve[te gi relativ scurte Pe s:pterozaurii pdgeau pe toate cele patru membre gi, in ir::surprinzitor, reuteau astfel si se deptaseze mai eficie":

Pterodactglusin Europa din perioada Triasicu[uit6rziu, o pereche de Pterodactytus

se n;puste$te spre mare inciutare de hran5. Acest carnivor

se hrSnea cu pe5ti gi alte micianima[e. Adu[1ii aveau o creasti

mare pe crestet, pe careo fotoseau, probabit, doar ca

sE impresioneze. PterodactyIusa fost prima specie de pterozaur

descrisS. Cu o anvergurd a aripilorde 1 m, acesta era un pterozaur

de dimensiuni relativ mici.

I

Membrana Cheareag5!Stoare Vertebre sudate, care intdresc

in timpuI zborului

Schetet puternic cuoase u5oare 5i goatein interior

Ochi maripentru vedereexceIenti

Din!i adaptali

pri ndere

$i atarnare

E7

7--==

---_

.:

E-..

PeteinosaurusTriia in Europa din perioada Triasicului tdrziu, darde5i zbura a[5turi de Eudimorphodon (vezi pagina10), Peteinosaurus era mai mic, anvergura aripilorsale ajung6nd [a doar 60 de cm. Avea mutli dinli

'<. .

mirunli gi ascu1i1i, ideali pentru prinderea insectelor Xdin aer. Comparativcu dimensiuneacorpului, aripile sale

!n adancuriLe apelorin apele catde gi pulin ad6nci din mdri[eTriasicu[ui

trdia o [arg5 varietate de vieluitoare: mo[u;te,

bivatve, gastropode, echinoide, pegti oso5i, dar

gi un crustaceu cu cochi[ie spira[atd denumitamonit. Vieluitoarele marine au continuat sd se

rdspdndeasci gi si se diversifice gi in Jurasic 5i

Cretacic. Rechinii actuali gi stetete-de-mare au

evoluat in Cretacic, gi ambe[e tipuri de vieluitoareexistd inci gi astdzi. Attele insi n-au fost atAt de

norocoase. Mosasaurus, o reptili care ajungea

[a o [ungime de 17 m, a dispdrut [a sfArgitul

Cretacicutui.

lchthgosaurusincd nu s-a descoperit originea acestui grup de reptile marineasem5n5toare [a aspect cu detfinii. Primele fosi[e dateazS,ins5, de [a inceputuITriasicu[ui, 5i infSli5eaz5 un animaI carearate ca un pegte. Denumirea de lchthyosaurus inseamndpeSte-gopArld. Aceast5 vieluitoare era adaptat5 Comptet [a

traiul subacvatic Ai nu putea iegi sE depuna oud pe uscat; inschimb, dddea na5tere ta puivii in api. lchthyosaurus a triitrnai bine de 100 de milioane de ani, dar a dispirut in perioada

Cretacicului.

Primele[estoaseBroaStele-lestoase s-au schimbatfoarte pulin de [a aparilia lorin Triasicul tdrziu. P6ni gi celemai primitive specii prezentauo carapace in care se puteauretrage ca sE se protejeze. AcestProganochelys (sus) este unadintre primele lestoase. TrSia pe

teritoriuI Germaniei de astizi 5iajungea la o lungime de 1 m.

oC.L(o

Eo\-CIofo

14

DedesubtuI lchthyosaurutuidin aceasti imagine, unNothosaurus ptonjeazi spreun amonit care incearci sd

se satveze. in dep6rtare, unPtacodont feroce a pus ochiipe un pe$te care arati deticios.Printre speciile ulterioare dereptite se numiri gi impresio-nantul Etasmosaurus, a[ cdruigAt ajungea [a o tungime de 8m gi era mult mai tung dec6trestuI corpu[ui. Kronosaurusa fost una dintre cete mai mari

5i mai viguroase reptile mari-ne, cu fdlci mai puternicedecSt cele ale unuitiranozaur.

E