Lumea Credinţei - Ianuarie 2015.pdf

80
La lzwoarele hliluluE, Elr [tiop-a il$ilffixltl

Transcript of Lumea Credinţei - Ianuarie 2015.pdf

  • La lzwoarele hliluluE,Elr [tiop-a

    il$ilffixltl

  • Din ianuarie,in libririi $ pangaren ingelept spu-nea oarecAnd

    ci ,,cei ce nu-gi cunosctrecutut, nu-qi merit ivi itorul". De aceea nebucurim de inigiativapirintelui i:1.o-t"*Hrisostom Filipescu dea aduce in fala celor cedoresc si cunoasci, atAtcAt au dorit acest lucrucei ce sunt zugrivigi inaceste medalioane du-hovnicegti, nevoinga gilupta duhovniceasci aunor vieguitori ai mi-nistirii noastre.

    Totodatd mi bu-cur c i , pr in mi la lu iDumnezeu, mi aflu gieu vieluitor in aceastiministire, care a avuto cumingenie aparte,neiegind ostentativ lnevidengi, cu toate ciistoria dovedegte ci aavut 9i are multe lu-cruri gi lucriri cu careiu Putea si stea in falalumi i , nemaivorbind

    dobandit-o mulli dintre cei ce s-au nevoit aici, unii cunoscuti, dar Dumnezeu gtie ciEinecunoscuti, o parte trecugi tn calendarul ortodox iar algii care vor fi trecugi atunci cAnd

    de sftngenia pe care au

    va fi voia Domnului.Bunul Dumnezeu si binecuvinteze gi si pomeneasci osteneda celor ce ce sunt amin-

    tigi in aceasti carte, iar pilda vieguirii lor si ne fie, noul 9i tuturor celor cane vor citi acestepagini, indemn spre c6.t mai multi dragoste gi striduingi in lucrarea duhovniceasci, iardaci au fost gi cideri, acelea si ne ajute spre a scipa de multele curse Pe care dugmanulmintuirii noastre ni le intinde in cale.

    Arhim.Vichentie Amariei,Starelul Ministirii Secu

  • . - ji :

    Nu gtiu cum se face, dar in ultima vreme am asistat in Romdnia la mul-te manifestdri sincere ale patriotismului. La sfhrgitul iui noiem$rie gi incepu-ful lui decembrie parcd s-a trezit in neamul romdnesc ingerul aqipit al iubirii delard 9i al mAndriei de a fi rom6n. De la manifestirile (qi manifesta{iile) de stra-dd ocazionate de diferite prilejuri (alegerile preziden{iale, prdmuirea SfinfuluiApostol Andrei, Ocrotitorul Rom6niei, Ziua Na,tional5 etc.), merg6nd pAn[ laemisiunile tv din acele zile, la concerte sau manifestiri sportive - toate au a'vrrtacest ingredient aproape uitat: iubirea de Jard, m6ndria apartenenlei la neamulromAnesc. Mbfturisesc faptul cd qi mie, unuia, mi-a cam fost dor de aseme-nea momente indl.titoare, care ili refac fibra comunitard qi ifi ostoiesc setea deonoare qi demnitate nalionald - mai ales cd tema patriotismului parcd o trecu-sem cu vederea, in planul vie{ii mele personale qi publice. Nu-mi prea mai d[-dea mdna sd aduc in discu{ie - convingdtor nici tema iubirii de tar6, nici vir-tufile istorice ale poporului rom6n, nici fericita ingem6nare intre spiritualitateardsdriteand gi ADN-u1 latin. Eram, cu alte cuvinte, atent doar la performante-le personale ale semenilor mei romdni, qi mai pulin la efortul gi reugitele na!i-unii rom6ne. Care, obiectiv vorbind, parc[ dispdrusera.

    Ei bine, in ultima perioadd, contorul a fost pus din nou pe zero. Cu alte cu-vinte, am inceput o via(5 mai optimistd in interiorul neamului rneu, vdzAndulcum se bucurd lalolaltd, cum face istorie,,altfel", cum cAntd. cum danseazd, cumse roagd, cum a sdltat pulin capul peste zidul gros al istoriei. Iar apogeul trdiri-lor recente a fost la un concert al lui Grigore Leqe, de 1a Sala Palatului (care ge-mea de lume: aproape 5000 de oameni!). Acel spectacol de culturd romAneascdtradi{ionald (alSturi de formalii de lipoveni sau de romAni frrSeroti din Dobro-gea) a lost expresia unui patriotism inteligenr. care mi-a mers la inimd. Nimicostentativ, nimic strident, nimic ideologizat. Agadar, se poate. Atunci vin qi ?n-treb: de ce nu urmdm cu tolii exemplele bune? De ce stricdm gustul poporuluicu spectacole,,de folclor" indoielnice, cu manifestdri exaltate gi false, cu decla-miri sforlitoare, cu litraturi gi hdmdituri pe tema na{ionali? De ce nu afirmdm(cd avem ce!), de ce nu iubim (cd avem de undel), de ce nu incAntdm lumea cutalentui nostru real (c5 avem din belqug)? De ce? Imi poate cineva rdspunde...?

    EU chiar sunt mAndru de a fi romin...

    1.1.r \ , ' l l lA l l l i f l l i l \ l f - l / ianuar ie2Ol5 3

  • www. I u m eacred i ntei .co n

  • I:r*'-'Y*

    t;

  • Pdrintele Varsanuf ie,duhovnicul pustnicilor dinMun{ii Builei, este cunoscd-tor desdvArgit al acestui modde viala din mediul carpat in.dar se nevoieqte adesea qi inPustiul Hozevei, qi in cel alIudeii. De la el am inv[latcd locurile retrase reprezin-td un mediu foarte adecvatpentru aceia care se indelet-nicesc cu rugdciunea, pen-tru ci in pustie via{a aus-terd. postul . metani i le. pr i -vegherile de toat6 noaptea,toate incununeazd Rugdciu-nea Inimii, iar cele ce il inal-!d cu adevdrat pe sihastru intrdir i le sale duhor nice5t i , cadar de mare pre! al lui Dum-

    nezeu, sunt lucruri de tain6,care nu pot fi descrise in cu-vinte. I i dau slavd lui Dum-nezeu pentru aceastd imPli-n i re duhor niceascd. dar gt iucu cer l i tudine cd pentru ni-mic in lume n-ag mai indraz-ni sd-ncalc tdrdmul acela ne-scris. prin care orice sihastrurdmAne intr-o lume a lui, elgi Dumnezeu, ancorat intr-oneincetatd rugdciune.

    Deslugind caleanevoinlei pustni(ettiZirece, geroasd chiar, aco-

    lo in creierul munlilor, undelumina gurge parcd d.in cerung1 un pelsal clumnezelesc vme

    sd intregeascd o lume mai pu-tin cunoscutd nou6, mirenilor.Iar eu trdiesc lumina unei im-phniri, desprinse parcd dintr-ofi15 de carte. In sihdstria aceas-ta din creierul muntilor, fieca-1e clipd inseamnd rug6ciune.In fiecare zi am bdtut cArAri-le ce duc spre pustnicii dinmun{i, dar toate drumurile selrangeau parcd in laqa dorinleimele nebune de a zdri mdcarun coll de bordei, despre caretot auzisem vor'bindu-se. Demultd vreme incerc sb md ne-voiesc printre pustnici, in ide-ea de a incerca s[ trdiesc o cli-pd de indlJdtoare rugdciune, inmun{i, prinhe sihaqtri. E greusd ndzuieqti la astfel de trdiri,

    ianuarie 2O15 / LI.t 1,1L4 Cl{F-!}lN I lr i wwwlumeacredintei.com

  • dar qi mai greu este sd cauli lo-curi ale neincetatei rugdciuniqi sd sim{i cd ele sunt din ce ince mai departe. Am totumblatprin sihdstrii, dar n-am indriz-nit sd spun nimdnui. nici md-car duhovnicului meu, cd ceeaimi doream cel mai mult era sdpot tr6i mdcar o clipd de ruga-ciune in preajma unui pushric.

    (ea dintdiint6lnire(u o pustni(iUrcam qi coboram pote-

    cile munliloq prin locurile denevointi ale pustnicilor, dar lavremea slujbelor coboram in-totdeauna la cdte o bisericut5a unui schit. intr-o seard, pecdnd tocmai md pregdteam sdmerg la slujbb, o m[icu!5 fi-ravd, cu privirea in pbmdnt, atrecut pe lAngi mine, aga, ca oadiere. Era o pustnicd, ce co-borAse la Priveghere. Am mersimediat lAngd ea, am salutat-oqi am incercat sd schimb c6te-va cuvinte. Mi-a rdspuns goptitla salut, timp in care i-am sur-prins mdna ce luneca pe meta-nier, semn cd iqi continua ru-gdciunea. Mi-am dat seamade gafa pe care o comisesem

    $1, CUm nlmlc nu se mal pu-tea intoarce, am inhat gdndi-toare la Priveghere. Peste multtimp, aveam sd aflu cd Paras-cheva era una dinffe cele maitdcute pusbrice ale acelor lo-curi. Rareori aveam privile-giul sd pot schimba mdcar ca-teva vorbe cu weun rugdtor depe-acolo, iar chilia din pddureera destul de departe de borde-iele pustnicilor. Nici cu maicaParascheva nu m-am mai in-tdlnit dec6t de doud ori, deqiam tot cdutat-o.

    BinecuvintareaduhovniculuiEra intr-o zi de vineri, pe

    laprdru. Priveam spre munliiimpidurili, dinhe care adeseaf6qneau stdncile golage ale Bu-ilei. gi tot g6ndeam la locuri-le acelea ascunse, despre careauzisem al6tea, dar un$e nureugisem sd ajung inc6. In du-pd- amiaza aceea hotirdsem sIplec. Mi-am fbcut bagajul, daram l6sat rucsacul ?n chilie, ur-mdnd ca mai pe geard s[ por-nesc cdtre casd. Intre timp, avenit duhovnicul meu ;i amcoboret h schiq si md spove-

    desc qi sd md impdrtSgesc ina-inte de drum. Dar pentru cdmai erau cdteva miicule careil agteptau pe pirintele, m-amintors in chilie s[-mi iau cevade citit, luAnd o carte la in-tdmplare: O noapte ln pustiaSftntului Mqnle de Hierothe-os Vlachos. Incd de la primelepagini m-am cutremurat Esleun semn al dragostei SfinlilorPdrinli pentru noi, dezvdlu-indu-ne culmile vielii duhov-niceSti qi fncurajdndu-ne sdnufim qovdielnici tn eforturi-le noastre de a le ajunge, ard-tdndu-ne in acelasi timp pri-mii pasi pe care noi, cei ne-incercali trebuie s d-i facem...Pierdusem nof,unea timpului.Am tresirit ca dint-un vis fru-mos. atunci cAnd maica Spiri-dona mi-a spus c[ pot sd intru.Dupd SfhntaTaind a Spoveda-niei, aveam sd primesc vesteacea mare: binecuvAntarea de apleca in pustie pentru o noaptede priveghere. Aici, simt cI mise termini cuvintele... nu potsE v[ descriu starea aceea... launmomentdat, nu gtiam daclsunt in cartea mea... sau toc-mai am primit darul mult visat: o noapte in pustie!

    0 noapte de pdveghErein Pustia BuileiAm dat slavd lui Dumne-

    zeu qi pe laora3 dup6-amia-zdampomit la drum, insoli-tii de maica Ecaterina gi mai-ca Antonia. Drum greu, prinhest6nci, urcuquri greu accesibi-le, dar toatd aceastl sSlbdticiea pustiului este de o frumuse-le aparte. Cdt am urcat mun-tele, s-a l[sat intunericul. Amajuns; Trag aer rece in pieptqi-mi vine sd strig: "Qpreq-te-te clipS! Acum! Totdeau-

    wwwlumeacredintei.com LUMEA CREDINTEI i ianuarie 2015 7

  • POPASURT DUHOVNICESTI

    na! Acum!". Ne-am oprit l6n-gd o troili, la locul de rugdciu-ne. Au trecut qapte ore de cAndam plecat din sihdstrie. Mai-caEcaterina simte cd dau sem-ne de foame (deqi n-ag fi recu-noscut pentru nimic in lume);i scoate cdteva fructe, semin-1e gi apd. Mi s-a pdrut cea maisblioasd mAncare din vialamea. Cind pustniceascd qi ru-gdciunile obiqnuite la vremeamesei. Gata, de-acum ne ve-dem de rug[ciune. MaicaAn-tonia gi-a luat metanierul gi, intimp ce se indep6rta, mi-a spuscd in pustie fiecare se roagd inlocul in care se simte cel maiaproape de Dumnezeu. DoarPrivegherea se face impreu-nd. Se apropia miezul nop-!i i . Eu. cu pdcatele mele" sin-gurd in pustie! Mi-am amintitcd primul lucru pe care trebuiesd-l faci intr-o astfel de situalieeste acela de a-!i invinge frica.

    Nu pot sd vd descriu starile Pecare le-am trdit, nici cele de to-tald eliberare gi pace a sufletu-lui. nici ne acelea in care ori-ce foqnei imi dddea fiori. Sal-varea a venit de la un sihastrudrag sufletului meu, care exactla miezul nopliia apdrut ca dinsenin. Nu comentez in nici unfel acest moment, pentru caretoate cuvintele din lume ar fide prisos. Au venit gi maici-le gi am privegheat impreu-nb nAn[ la rdsdritul soarelui.Cunq este Privegherea in Pus-tie? Incd nu am puterea sd vor-besc despre asta.

    "5i nu fiiindoielnicatunci cind ieicalea pustiei!"intotdeauna j ertfa sihagtri-

    lor a fost rdspldtitd de Dumne-zeu cu o bucurie sufleteascd denedescris. De la pdrintele Var-

    sanufi e, duhovnicul pustnici-1or, am inleles c6l- Fiecare din-tre cdlugdrii care vieluiesc inobSte ar puteafiun pretmdentla viala de sihaslrie. dacd Si-odoreSte cu adevdrat. In sfatu-rile duhovniceSti ale multorSfinli Pdrinli, care au trdit Siau experimenlal aceqstd via-{d, cerinla de cdpdtdi pentrucel care vrea sd plece la pus-tie este ca acela care-Si do-re$le aceastd viald sd fie vin-decat de toate patimile sufle-teqti qi trupeSti. Abia dupd cese luptd cu cele mai grele pa-tini in viala de obste Ei cu aju-torul lui Dumnezeu aiunge lapacea conqtiinlei, abia atuncipoate sd-qi doreascd retrage-rea in pustnicie. Dar Si aicitrebuie sd aibd in permanen-ld un duhovnic, care sdfie inorimul rand un bun cunoscd''tor

    al tainelor pe care le im-plicd vieluirea in pustie. SJd-

    ianuarie 2015 / LUNlEA (lRF..DlNTirl

  • tuitoral acestuia trebuie sdfieel insuEi trditor Ei sd cunoas-cd temeinic aceastd nevoinlddeloc uqoard. Din momentulin care se hotdrdste sd accea-dd la sihintrie. pustnicul as-cultd clipd de ctipd de gla-sul constiinlei lui, de porunci-le lui Dumnezeu, pe care tre-buie sd le urmeze in locul pecare Si l-a ales spre vie{uire.Pentru orice vieluitor al vieliide mdndstire, pustia rdmdneun ideal. pa este apanajul ce-lor care Il iubesc pe Dumne-zeu mai mult decdt orice, dintot sufietul, din toatd putereaqi din tot cugetul lor. Pustiaeste o chemare, care rdmdneasemenea setei de Dumnezeu,pentru cd omul insetat Il cau-td pe Dumnezeu in acest mod.Nu este atdt de imoortant tim-put tn care te pregatesil pen-tru aceastd nevoinld, ci mo-dul in care t{i insuqeqti aceas-td trdire qi, bineinyeles, hotd-rdrea cu care o faci. Atdt pd-rintele Cleopa, cdt qi pdrinte-le Ghelasie, doimari sJdtuitoriai vielii pustniceSti, aveau unsfat categoric pentru cei careiSi exprimau dorinla sd se re-tragd la pustie: ,,Sd nufii in-doielnic in momentul in careporneSti pe acest drum, pen-tru cd Dumnezeu, in nemdr-ginita Lui dragoste, este in-totdeauna aldturi de sihastrulcare se nevoieqte in singurd-tatea lui ". Din viala SfantuluiPahomie cel Mare afidm cdtde mult a indrdgit Dumnezeuacest mod de vieluire, incdt a-ldcut un legdmdnt cu sihastriituturor vremurilor, spundndcd atata timp cdt vorfi adepliai vietii pttstniceSti, pdmdn-tul le ta asigura intotdeau-na loc de rcfragere Si de vie-

    www.lumeacredintei.com

    luire. Omul care se incredin-teazd lui Dumnezeu, cu toa-E fiinta sa, nu poate concepeexisten{a unui pericol in acealume a nevoinfei, pe care debund voie au ales-o. Dar ceeace le dd aceastd siguranld desine, aceasti pace a suflefului,pe care numai vieluitorii pus-tiei o pot avea, este fbr6;ndo-iald fhgiduin{a pe care InsuqiMdntuitorul Fkistos le-a dat-o:Cine va indrdzni sd se atingdde un oustnic. de lumina ochi-lor Mbi se atingel. Dumnezeuvegheazd neincetat aceas-td lume a pustiei. in care vie-fuiesc toli cei care au pdrdsit

    toate cele lumeqti din dragos-te pentru El.

    Pustiadin Munlii(arpaliSipustiadin Jara SfintiAt6,t sihaqtrii din Mun-

    lii Carpafi, cdt qi cei din Pus-tiul Hozevei sunt chemali deaceeagi iubire desdv6rgitl fatpde Dumnezeu, de bucuria re-nun{irii la tot ceea ce este lu-mesc, pentru Dumnezeu. Vor-binddespre pustricii din Mun-{ii Carpali, aceqtia trdiesc in-tr-o desdvArgitd ascez6, im-

    LUMEA CREDIN'1.'EI / ianuarie 2ol5

  • POPASURI DUHOVNICE;TI

    bin6nd intr-o manier[ foarteriguroasl slujbele qi celelal-te nevoin{e pe care sihdstriale impune. Pentru pustnic fi-ecare respiragie este foarte im-portantS, fiecare gAnd este cer-cetat, fiecare clipd a vielii luihebuie s[ devinI o slavoslo-vie, un c6ntpe care il aduce laDumnezeu. Oarecare diferen-.te intre nevoitori ai pustiei deaici, din mun{i, gi sihagtrii carese nevoiesc in degert ar exis-ta, dar exact in aceeagi mani-erd in care acestea pot exis-ta gi de la un sihastru la altul,avdnd in vedere rdnduiala derugdciune a fiecdruia, rapor-tati la programul qi condiflilede viefuire ale fiecdruia. Ceamai inaltd heapt[ de viefuirepushriceascd, pe gTe sihagtriinevoltorl al pusnel o urmea-

    zd, este viefuirea fald in fa!6cu Dumnezeu: singur, in falalui Dumnezeu, avAnd a;ternutpamdntul reavdn gi acoperigbolta cereascd. E-adevdrat c6acest mod de vialipustniceas-cd este mai avantajat in locu-rile mai cdlduroase. Nimic inlume nu se poate comPara cuPustiul din Carantania, undeMdntuitorul S-a rugat Pentrunoi, pentru intreaga omenire,acolo unde Acesta a fosl isPi-tit, unde l-a biruit pe diavol.Cu siguranld, acesta este loculcel mai sfant al pustiei de peacest pdmant. Nu exisld om,care ajunge acolo, sd nu sim-tdfiorii temdtori, dar binepld-cu,ti ai vielii pustniceqti. Aces-tui binecuvdntat altar al nevo-inlei pustniceSti, i se a.ldh'trd tnmodfiresc toate locurile sfinli-

    te prin rugitciune, prin sudo-rile s.ihaqtrilo4 prin nevoinlelelor. In lara Sfdntd sunt multeasfel de locuri binecuvdntate,ale neincetatei rugdciuni, darcel mai cdutat loc al rugdciu-nii pustniceSti este chilh Sfdn-tului loan lacob Romdnul, dela Hozeva.

    Pirintele Varsanufies-a nevoitin diliaSf6ntuluiloan lacobTrdirea in pegtera Sffintu-

    lui Ioan Iacob Hozevitul estedincolo de orice taind. Fieca-re roman care ajunge la Ho-zeva, la racla cu moaqtelesfhntului, trdieqte qi impdrt6-qeqte dceast[ bucurie a faptu-lui cd un monah romdn a fostchemat in Jara Sf6ntl, aco-1o unde Insuqi MdntuitorulHristos a petrecut viala pa-mdnteascd, pentru a se nevoiqi a se ruga pentru noi. DuhulSfhntului Ioan Iacob este unduh care nu se separd de su-fletele alese, care permanentpoarti dorul dupd Dumnezeu:Trdirile de la Hozeva te inalldSi te lumineazd pe dinduntru.$inuvorbim aici deJaptul cdvoia lui Dumnezeu afost caeu sd ajung sd md nevoiesc inlocul de rugdciune al sJdntu-lui, vorbim de toli aceia careau avul bucuria de a pasi pepdmantul din Pustiul HozeveiSi al cdror suflet cu sigotran-ld afost sensibilizat de bucu-ria intdlnirii cu duhul sfdntu-lui atdt de drag noud. Chilianevoinlei sfdntului este o chi-lie asemmea unui caib detal-turi, unde accesul este cumplitde greu, dar este un loc unic,extrem de favorabil rugdciu-nii Si nevoinlei pustniceSti a

    ianuarie 2015 / LUIvIEA CRhDINTHI

  • sihastrului autentic. Chiliaeste defapt o peStera. dispu-sdpe doudnivele Ei, a;a cumspuneam, e nebdnuit de greude ajuns acolo, aproape int-posibil pentru calugdnrl ne-experimentat. Imaginali -raun bloc de cincisprezece etl-je. cam asta este irtalt inteala care se afld gota sfinteni-ei acesttri sJant rontan, acolounde a pldmddit in vas alesdorul duod Dumnezeu. ale-gand acest mod de nevoinld.in Pustiul Hozevei.

    in peqtera sfintului au fostg6site scrisori cdtre cei dragi,pe care ii lasase in !arA. $i scn-erile qi poemele izvordte dinsetea de Dumnezeu, de nein-cetatd rugdciune, de mAntuire.Aceste manuscrise rdmase dela Slbntul loan lacob Hozevi-tul sunt darul cel mai de pre!pe care acest binepldcut sihas-tru al pustiei ni l-a ldsat dreptmo$tenire. Tot de la pdrinteleVarsanufie am aflat cdpulinisunt cei ce Etiu care este ade-varata chilie a puslnicului ro-mdn, dar Ei mai pulini cunoscdetaliile acestui loc sfdnt, qiasta pentru cd a ajunge aco-

    lo trine doar de ajutorul qi in-gddttinla lui Dumnezeu... (Aurmat tdcere) Eu am primitacest dar de prel al binecu-t,antdrii de a md nevoi acolo,at bttatrie, cu nddej dea mdn-tuirii, dar cu dorinlafierbintede a-mi pldnge pdcatele. (Ia-rigi tdcere...) Mi-e greu sd re-dau irt cut,inte starea pe cqrean tt'dir-o in chilia s/dntului...cortd am pd;it pentru intdiaoard acolo nt-am cutremuratstrfete;le. ant atitts ctt leamalocuri Si lucttu'i pe cate s.fan-tul insuSi lefolosise. tttr prianrdacd prezenla mea acolo erareald sau pur Si simplu fisant.lCdruifapt se datora lceastarminune? Oriunde ne-am afiain aceastd lume, ca trditori,purtdm cu noi acest duh alvie{ii autentice, pe care Sfdn-tul loan lacob a trdit-o dindragoste penfia Dumnezeu.

    lumea sihagtrilortrebuie si rim6ndcu tainele eiinainte de a-mi lua 16-

    mas-bun de la duhovniculpustnicilor, am mai primit un

    cuvAnt de invd!6turd, care vardmdne ca o carte deschisipentru toli acei care cautd sbse apropie de lumea pustiei:Lumea aceasta a sihastrilortrebuie sa rdmdnd cu laine-le ei, netulburatd de oameniidin lume. Sihastrii sunt aco-lo qi acolo trebuie sd rdmd-nd, pentru cd altJbl rostul lorse pierde, iar viala noastrd,a tuturor, are nevoie de rugd-ciuni care sd ne ridice din cd-derile noastre. Doar neince-tata lor rugdciune mai poatesa I va omen i rea, pus t n i c ia.f -ind arma secretd a Ortodoxi-ei. Dacd lumea ar merge aco-Io. in pustie. atunci rugdciu-nile lot' ;i-ar pierde pute,rea,iar noi avem mare nevoie demila lui Dttmnezetr. Sd incer-cdm sd respectdm rugdciuneapustnicilor Si sd nu le tulbu-rdm liniqtea!

    Conqtientizdnd faptul cdt[cerea acestor pustnici esteziditoare inainte de toate, aminvdlat sd md apropii cu res-pect qi cu sfiald de altarul sa-cru al pemanentei rugdciuni.

    Mariana BORLOVEANU

    t,Uh'lEA CREDIIITEI / ianuarie 2015 l1

  • II CUVANT ARIIIERESC

    Triirea sufleteasciare nevoie de Cuvdntip *fu*r4*re+ #**i a*c*a,i!*lcg* gii-

    fuie{t * Sreei F! e;.rn*g{i tr*i***lr*r*s* *4+fi+:+.*sils * st*s* ** l*es*si. p;*ti;;p**t*: eilr* $i*t*; !rrc*pa.e *: v:en L4:fchiiice. a:*rlcr*f. r* *.${* isii:**crl$lr, r " . . i ' r l r '

    . ; , " ; . ' 1.r '5 '11"; ' jg , , . ; i lIsihasmul nu este un con-

    cept, ci un principiu de viald.

    Isihasmul este o modalitate dea trdi in liniqte, dar nu neapdratintr-un loc retras sau intr-unloc ascuns, ci linigtirea desprecare vorbesc Patericul gi expe-rienfa Pdrint'lor. Este in primulrAnd un soi de via!5 pldcuti luiDumnezeu, care se adreseazdsufl erului. intelecrului. voin-lei gi sentimentului. Cei caredoresc sd se liniqteascd pot fi

    lsihasn-lul, acest principiu devia!5 speeific n-xonahilCIr e\ro-luali in rug6ciune, a suslinut5i viata monahalS rom*nese5,printr-o c0ntempla re c0n-tinu5, impletitd cu practicaneincetatei rligdciur"!i. Dintot-deauna, rug;ciunea isihastdi-a lurnrinat pe trditorii des6-vargili eiin lumea monasti{5?ntru aleasi linigtire, a;a curnnLrmai Eumnezeu a rinduitsd prirnirn darul de adAnedpace gi trdire intru Hristos.lsihasrnul pCIate fi tr6it at*tde c,ilugiri, cat ti de nrireni.Ann incercat si detaliez acestsLibieet, pe cat de profund, peat*t de sensibil, cu IPS lrineu,Mitrcpoliturl O|teniei, ce s-afornrat ca nnonah ?n vatra isi-hastS de la Sf6nta M6n6stireFrisinei. Era senin vlSdiea qi, inacela$i timp, vAdit tulburat desubiectul pe care cu indriz-neald l-am ales. Am vorbitdespre rugdciunea lsihasti,despre smerenie, despnecomuniunea eu Durnnezeu,pentru ca, in final, sa irrlelegc5 nimie nLr este mrai de pre!decit privirea plecatd cu sfialein fala n'rdreliei [-{aruh"ri Divin.

    atdtc6lugdi, cAt qi mireni. Nueste o voca{ie prin excelenfia cdlugdrilor. Este adevdrat cImonahul trebuie s[ practiceaceastd liniqtire. Prin defini-[ie, monachus inseamnd reu-nit in sine, adicd devii una cuDumnezeu. $i dacd vrei sd de-vii una cu Dumnezeu, trebu-ie ca via{a ta sd fie intr-o sta-re de har. Proorocul llie a ori-

    IPS Irineu al Oltenietdespre isihasm

    12 ianuarie 2015 / LUIVJIIA {lRtiDlNl L}

  • mit descooerirea lui Dumne-zeu in [nfute, nici in fui1un6,nici in tunete, ci intr-un zefirlin, intr-o stare de pace, de li-niqtire sufleteascd, astfel incAtnimic din ceea ce este pdmdn-tesc sd nu tulbure aceastd li-niqte. Nevoitorul, atunci cAndiese din lume, doreqte sd seuneascd cu Dumnezeu, doreg-te intr-adevdr via{a pustniceas-cd, aqa cum se spune la sluj-ba c5lugdriei. Aceastd dorin"tiare un singurJel: apropierea deDumnezeu. In activitatea lui,el urcd neincetat. Dinamismuldin fiinJa umand ne face sb in-{elegem cd in fiecare zi trebu-ie sd lacem qeva penhu a ajun-ge mai sus. Intotdeauna ne ra-por15m spre o lintd. la care pri-vim gi la care intotdeauna nenevoim sd ajungem. SfdntulAoostol Pavel fixeazd aceast6nevoinla in crucea lui Hristos.Deci, cu ochii alintili spre cru-cea lui Flristos inaintdn.r. sun-tem intr-o oerrnanenta ascenii-une sDre Dumnezeu. care esrerubrre. LJln pallca lLll I )unlnc-zeu. aceastt lini;tire este im-partasi ta pr in Sf intele Taine.pr in rugdciune. pr in nevoin-{6. Deci Dumnezeu, in aces-te porunci ale Sale, a aqezatmultd liniqte, multd pace su-fleteascE. Omul insdtrebuie sddescopere prin meditalie. princontemplalie, printr-o cercata-re de sine, ce este linigtea castare sufleteasc[, penfiu cb lsl-hiatocmai aceasta este: o pacea noastr[ interioard. Dar nueste o pace a firii, ci o pace cadar al lui Dumnezeu, care s-arevdrsat asupra noastra prinDuhul Sfhnt. Atunci cdnd nerugdm gi cdnd ne concentrdmasupra rugdciunii. mintea in-trd intr-o stare de nevointS, in-

    tr-o stare de ascezd, astfel in-cdt ea hebuie sd ajurlgd la de-$efiare, la smerenie. In acelaqitimp. 9i inima trebuie sd se ri-dice spre minte. pentru cI tr5-irea suffeteascd are nevoie deCuvant. care. la rdrndul lui, tre-buie perceput rational.

    Linigtea o giseftinumaiin Duhul SfAnt{r.rvi::it:l ea pere*piie :+!:*;:=l*

    !r*pli

  • CUVANT ARHIERESC

    rea lui Dumnezeu. Am pu-tea spune cd in momentulacesta suntem in slavd dum-nezeiascd, a$a cum qi SfAn-tul Serafim de Sarov ne inva-!6: "Acum eqti in slav6, acumegti in bucurie". Liniqtea ogbseqti numai atunci c6ndeqti cuprins de puterea Du-hului Sf6nt, cdnd ai aflatca-lea, cdnd ai aflat viafa, cdnddescoperi cd eqti in Dumne-zeu, fdrd sd te opreqti vreo-dat6. Fericitul Augustin spu-ne: 'Ne-ai fEcut pentru Tine,Doamne" qi "Nelinigtit e su-fletul nostru pdnd cdnd seva odihni intru Tine". Mis-tica ortodoxd vede in liniq-te o 1umin6, o pace sufleteas-c5, pe c6nd mistica apusea-nd vede intotdeauna un zbu-cium al crucii, al suferin{ei,al durerii, al ascezei duse laextrem. Omul, cAnd ajungela lumind, nu mai are fric6,nu mai are aaea incrAncena-re interioar6. oentru cd lumi-na aduce liniglirea sufletului.

    lsihesmul est* percepilt ea c per-nl!*fi*nt& s${es$ $i etr*ire apart*.T0"tryi" *gi p*tea ui dalimitngi c**tr*le

    reprerentative ale isihasmului ca tr6-ire de sine?

    Putem vorbi de centreisihaste, adicd de locuri undes-au nevoit Pdrin{ii. Isihas-mul este unul g i acelagi catrdire, ca invdldturd. Pornindde la Sfdntul Munte Athos,unde isihasmul este de o as-cezb gi o trdire aparte, qi con-tinuAnd cu Meteora, vorbimde centre isihaste cu tradi-{ie. Putem continua cu SfAn-tul loan de Ri la. in Bulgar ia.cu centrele isihaste din Ser-bia. Un astfel de centru, ex-trem de important dupd pdLre-rea mea, a fost Palestina, cutrditori precum Sfdntul Sava,SfAntul Teodosie, Gherasimde la lordan. Un alt centruisihast care trebuie amintiteste Siria. Mdndstirea SfAn-tului Simion St0lpnicul esteun loc ales de rugdciune isi-hast6. Felul in care se rugaSfAntul Simion, trbind in vAr-ful stdloului. este unul din-tre cele mai aspre moduri derugdciune. Dumnezeu a rdn-duit sd ajung in locul acelamagnific gi sd simt prezenla

    acestui sflAnt de o smerenieinimaginabilS qi de o trdireauafte. La MAndstirea SfAn-ta Tecla. tot in Siria. am sim-lit aceeaqi putere a rugdciu-nii isihaste. $i la noi in lardsunt centre isihaste de tradi-{ie, precum cele de la M6-ndstirea Frdsinei, MdndstireaNeam!, Mdndstirea Tismana,M6ndstirea Sihistria. Ca ore-tut indeni in centrele is ihas-te, qi aici trdieqti ceditudineacd fructul se coace noaptea,intr-o ardere treptatS, in li-n i$te t i lumind dumnezeias-c5. Cine vrea sd fie pdtrunsde acest foc al crucii trebuies[ se facd niinea lui Hristos.Jertfa este absolut neecsa-r5. Ea ne subjiazd, ne trans-figureazd, pentru cd doar aqavom putea primi lucrarea luiDumnezeu. Cu cdt inima semicgoreazb fa{d de lume, cuatdt se dilatd fa!5 de Dumne-zeu qi ajungem s5-L iubimpe Dumnezeu. Rugdciuneain asemenea cazuri este in-sistent[, este strigdt. Sflnfiiridicau glasul spre Dumne-zeu pentru c6

    -ei ajungeau lastarea pe care Insuqi M6ntui-torul a avut-o pe cruce afuncicdnd a strigat: "DumnezeulMeu, Dumnezeul Meu, de ceM-ai pdrdsit?". Sfhntul Silu-an vorbegte adesea despreaceastA pdrdsire qi ne face sdinlelegem cd nu putem ajun-ge la Dumnezeu dacd nu st6-ruim. Dumnezeu ne spune"Bate qi !i se va deschide!",dar aceastd stdruin!5 trebuiesd fie intocmai ca a lui Iacobin lupta cu Ingerul. Mdntui-torul ne intreabS; "Vrei sd tevindeci?", iar noi Ii rdspun-dem: "Da, Doamne, vfeau",dar vindecarea cere sacrifi-

    wwwlumea

  • ciu, cere jertfb, cere smere-nie. Trdirea in suferintd esteo mare catastrofb. te pAndeq-te utmdtorul pas, moartea; or,ca sd scapi de mo?fie, trebu-ie sd te vindeci. Intotdeau-na m-a imoresionat o scenAin care Michelangelo l-a re-dat pe phcatos incorsetat degarpe. Este extrem de suges-tivd aceastd imagine a omu-lui odcdtos. in care se vedeclar cum pdcatul i l sugrumdpe om. Pdcatul implic[ exrs-ten{a in chinuire, dar impd-carea cu Dumnezeu ne aratlcd trdim in pace gi murim inpace. De-aceea se gi spune:"S-a sdvdrgit in pace". Astainseamnd cd s-a sdv6rqit in li-niqte, in bucurie, in dragostealui Dumnezeu.

    Frisinei - loc ocrotitde duhulSfdntului (aliniciar fu1$**stir** $risi*+i. l* **r+

    **-a* !**nqeri tin:parl*ri E-*rs **.:+i: eie-:",i,.:*r*{i xifrmglri, ar* pr*tea er*:i:i **:-1:r* '-' t*.1!r* d**&rt;ir$it *tfr***:*?

    M6ndstirea Frdsinei esteun loc ales de sf in1i . Inain-te de Sldnrul Cal in ic. ocrot i -torul acestei sihdstrii, la Frd-sinei s-au nevoit pdrinli si-hastri care incd din vremeaaceea aveau rAnduiald atho-nitd. in legdmdntul de bles-tem ne care SfAntul Calinicl-a ldsat acolo este menlio-nat clar cd viafa monahaldde la Frdsinei este o via!6 detio athonit. Acest loc de ru-giciune qi de viald pustni-ceasc[ este qi un loc al pre-zenlei SfAntului Calinic. Elnu a odrdsit niciodatd aceas-td sfAntd mdndstire, rdnduia-la impusd de el pdstrdndu-sesi astdzi . Ceea ce inseamnAcd harul pe care l-a primitSfAntul Calinic de la Dum-nezeu de a intemeia aceas-td sfdntd mAndstire este Dre-zent acolo. prezent in v ia lagi trdirea monasticd a locu-lui. Ceea ce md impresionea-zdfoarte mult este cd cei careajung la Mandst i rea Frdsineinu cautd un cdlugdr anume,ci rdnduiala Sfdntului Cali-

    nic, care este o rAnduiald deslujb6, de rugdciune, de via!6duhor niceascd. Pr in aceeagirdnduiald, se gtie cd femeilornu 1e este ingdduit sd pdgeas-cd in SfAnta MAn[stire Frdsi-nei . g i asta din s implul mot ivde a respecta regulile monas-tice ale locului ocrotit de du-hul Sfdntului Calinic.

    5'iiur**l=;:*-:::r::==:,:=::a:.]ij'{ia-i'!tu: {ie f**i*:l;r *,;i* ii=:i::=!, :;:riii-

    ' , . " . '1" : ' . ; i "_: ;

    i " .

    . . i . . d. , ) , " f?, . j . ,

    ei:ri*tr** si;lsq*;;] *ffuclr:ite. A: qr*ei$ itils +ra* ;rtr p*r{*!}:j;;9:tu3+**i rif'+*rir:;:ii t,q!h*rls?

    AvAnd in vedere cd qiacum md consider tot aco-lo, am 34 de ani de Frdsi-nei, cele mai thulte amintiriqi trdiri duhovniceqti tot deFrdsinei m[ leagd. Dupd cumbine qtim, "viafa pustnicilorfer ic i td este", iar intAlnireacu Dumnezeu la Frdsinei esteprezentd, este profundd, estevie. cel putin a9a simte su-f letul meu de monah. Sd nucredeli cd viafa de acolo estefrumoasi pentru cd este lip-

    EET

    L. i . \ l [ , \ t f , ,FDI\ l [ : i / ianuar ie2015 15

  • CUVANI ARHIIRES(

    sitd de griji, ci penhu cd aco-lo poli trdi cu desdvdrgire operrnanentd ascezd. Mdnds-tirea nu este un loc de medi-talie 9i odihn6. Postul, rug6-ciunea, metaniile, lacrimile,slujbele de noapte, acesteasunt hrana de fiecare clipd acdlusdrului. Dacb monahulreuqJqte s5 igi facd rdnduialaca pe un principiu de viald,abia atunci putem spune cda dobdndit calea cea dreaPtda impdrSliei lui Dumnezeu.Slujba cdlugbreascd ne inva-!6 c[ "Iisus Hristos trebuie sditi fie la sculare. Iisus Hristosr'a-1i ne la culcare, Iisus Hris-tos s6-fi fie intotdeauna pre-ocuparea de cdpetenie". Orie$ti ars de focul Duhului, oriegti ars de focul acesta al in-stabilitdlii, sau, altfel spus,nu te {ine locul. Frdsineiul aavut dintotdeauna mari trdi-tori in Hristos.

    Trdind puterea rugdciu-nii isihaste in aceeasi Peri-oadd cu pdrintele Ghelasie,ali putea delimita traiectulspiritual qi ascetic al aces-tui atipic isihast?

    Noi am fost contemPo-rani, el ajung6nd doar cu c6-teva luni inaintea mea in mi-ndst i re. Eram din aceeaqizond, aveam aceleaqi idea-luri, asemdn6ndu-ne in dorulpermanent dup6 Dumnezeu 9idupd rugdciune. fiind cu toa-t5 fiin1a iubitori ai SfhntuluiCalinic. Pentru pSrintele Ghe-lasie rdnduiala mdndstirii eraceva sacru, de care nu-i eraingdduit nimdnui sd se ating6.El a alut un canon al lui, da-toritA cdruia multd vreme nua slujit, iar eu am avut ma-rea bucurie s6-l rePun in ac-tivitate ca preot. $i a fost un

    preot trditor gi un bun duhov-nic. preocupat de mistic6. Incei din urmd ani ai vielii nu adorit sd fie consultat de me-dici, ci a ales sd-qi ducd Pro-pria cruce. $i a ars ca o lu-mdnqre. cu o Prezen{d conti-nud. ln ult ima perioadh a vie-1ii mdnca extrem de Pufin 9i,StaUit nind, stdtea tot timpulpe pat, cu patrafirul Preg6titpentru cel care veneau sa sespovedeasc[.

    Rugiciunea Inimiipoatefi Pradicati lidecilugiri, gi de mireniPini la urmi, cine Poate Practi-

    ca irihalmill?Orice om, f ie calugdr.

    fie mirean, oricine! ImPor-tant este si ajungi la aceastare in care Dumnezeu sd

    coboare in inima ta qi sd teuneqti cu El. Rug[ciunea ini-mii este un dar al lui Dumne-zerr De care trebuie s5-l c6-utdm qi trebuie s6-l gisimcu orice pref, dar nu trebu-ie sd-l for!6m pe Dumnezeusi ni-l dea. Ca orice dar, secuvine doar aceluia care ilmeritd cu desdvdrqire. Omulinsd trebuie s5 descoPereprin meditalie, prin contem-plalie, printr-o cercetare desine, ce este liniqtea ca staresufleteascS, pentru cd isihiatocmai aceasta este, o Pacea noastrd interioarI. Dar nueste o pace a firii, ci o Paceca dar al lui Dumnezeu, cares-a revdrsat asupra noastrdprin Duhul Sffint.

    A consemnatMariana Borloveanu

    ianuarie 201s / LUMEA CREDINTEI www.lumeacredintei.com

  • Saptdm6na Luminatane ?mp5rtSgim copiii laSfantul Morm0nt!

    14-20 aprilie 2015

  • ARSEIIIE BOCA - 25

    Pirintele Arsenie:preotul inveqmdntat in HristosCopacii Prislopului ne zdmbeau 9i ne imbriligau. Hram ca la Nicula, dar zi de zi. inge-ru I pizitor: ja ndarm in timpu I serviciului, non-stop. Ce sta re pl utegte in aer! Ce sta-re domne;te in noi! Ore in atteptare ca si ajungem si sirutlm Crucea (imagineapelerinajului vieiii spre Cel Dorit). Coada (agteptarea, privegherea) nu se termind.Mereu allii vin din spate gi ne suslin. Oric6li pleacd, gi mai mu$i vin (ca pe vremeamartirilor). Inaintdri mici, dar cu fiecare clipd distanga se scurteazd. Uniiin fald, alliiinspatg ajungem in acelagi loc. Fericire - MIR - har. Stim la rdnd la moarte, la inviere,la vegnicie. Blocaliin traficul duhovnicesc... Sute de acatiste, sute de g6nduricurate,mii de lacrimi purificatoare. Pericol de impiedicare: unii se agiti, se tulburd, se gr5-besc.Toli suntem pdcdto;i, oportunigtiambulanli care cergim iertarea.Timpul estimatse dubleazi, stim ;i la prelungiri. inainte erau pulini credincio;ii, acum sunt puliniscepticii. Romaniiacuzau noutatea Mesajului, neo-pdgdniiacuzd vechimea lui...J art6-ne, Pdrinte Arsenie,I cd fotografiem clipa, in

    I loc sd invesnicim iubi-rea! IartE-ne, Pdrinte drag, cdnu gtim ce flori duhovnice$i sdili aducem! Multumim, Pedn-te viu, pentu tot harul tans-mis de c[te Domnul prin tine,spre noi! Mutumim, Pdrintescump, pentru bucuriile ini-mii, pe care 1e ddruieqti unornetrebnici ca noi! Ajutd-ne,mijlocegte pentru noi, iart5-ne!

    Iartii-ne cd te apelim doarla necaz! Mulfumim, Pdrintedrag! Nu mergem pe incerca-te. Cu Hristos mergem la sigur,aqa cum ne povdluiegh. Mu$u-mim cd ne aminteqti sd ll pu-nem pe llristos la baza activi-tifii noasfe! Sd Il copiem cdtmai bine pe lkistos! fkistos inmijlocul nostu! ESTE 9i VAFMiu qi lucritor. (Cdnd neamintim de Dumnezeu, sd in-mu{ip rugiciunea, ca atuncicdnd Il vom uita, sd Igi aduciaminte El de noi!)

    Iartd-ne pentru atrnosferade deldsare! Pentu lene, pen-

    tru l6comie, pentru indiferen-!i, pentru judecarea aproape-lui, mijloceqte la }lristos ierta-rea noastrd! AjutI-ne sd ne im-bogdlim mintea cu gAndwi lu-minoase, despdtimitoare !

    IartS-ne, c[ mu[i habar nuavem cd existil Liturghie dumi-nica! Roagi-te pentu noi, mu-ribunzii, Pirinte Arsenie! Sun-tem prea fAfirogi, nu wem sdingropdm calomniile, ne preo-cupd pdcatele altora... Pdcptulne dd de gol, ne face laqi... InsIsuntem in miezul planului di-vin, suntem iubif,. Iarvia,ta luiHristos hebuie sd se exprimein viala discipolilor S!i. Pe Celce a nimicit moartea Il slujeqti,Pdrinte inveqmdntat in llristos!

    Jarind cereascd ai do-rit, PArinte inveqmdntat inIkistos! O cnrdmidd in zidullui Hristos egti, Pdrinte inveg-m6ntat in Hristos! lkistos estetotul penfru tine: adevdr, lumi-nd. pace, Pirinte invegmdntatin }lristos! Nu existi mai mareasigurare decdt increderea inHristos, Pdrinte, inveqmdntat

    in llristos! Hristos este dorulinimii tale, Pdrinte inveqmdn-tat in Hristos!

    Pdrintele Arsenie: mdrtu-rie, mdrturisire, putere de via-!5. Atenf,e focusatipe transfi-guritre, nu pe aparenle. Trans-miterea credinfei este favori-zatAde intAlnirea cu un astfelde om duhovnicesc. Prislop:certitudinea din noi va na$-te certitudini in a[ii. Sufletulnemuritor al PErintelui inve$-mAntat in }{ristos este o t?ibli-{i curati, pe care Duhul scriesemnele Sale. Teolog profund,predicator de excepSe, ddrui-re nemdrginiti. Nu existi altiCale, nu existi altAdevir, nuexisti altiVia1i...

    La lrislop afli c[ exiqti.Este o Intdlnire care i{i mar-cheazd intreaga existenld. EsteViaJa lui }kistos prelungiti insfinfi. Dupd aceastE revelafie,realtzezi cd hainele prea marit$i incomodeazi trupul, cd ave-rile prea mari if; sufocd sufle-tul. Eqti eliberat, wei doar slpdstrezi nemurirea. Calea

    18 ianuarie 2015 /LUMEA CREDINTEI

  • strAmtd nu e cea mai simpld,dar este singura sigurd. In!e-lesurile se lumineazd. Nu suntfericili cei (prea) indeshrlafl, cicei smeriti.

    Pdrintele Arsenie BocaFi toli sfinlii te ajutd si tebranqezi la linia lui Dumne-zeu. Dacd vrei (numai dacdvrei) sd ffiiegti, pdzegte porun-cilel Dar dacd nu wei, (negre-git) vgi muri. Din toatd inimata sd Il iubeqti pe Dumnezeu.El va alunga neprietenii dincaleata, i{i va trimite indicii,semne qi minuni mari (doar sdle vezi). Va face mil6 cu tine(cdt5 vreme rdmdi in asculta-re). Vei fi binecuvdntat, nepu-tinla va fi alungatb. Mare lu-cru: s5 if; petreci ziua (via!a) inrugdciune! Roagdte din toatdinima. din tot sufletul- cu toa-td puterea, cu tot cugetul! FdrdDumnezeu, via\ata e doar ozbater e neputincioasS.

    Mesajul Pdrintelui Arse-nie Boca limpeze;te minlilenerdbddtoare. reimpacd fami-lii 9i mdntuiqte generalii. Esteun mesaj rupt din inima creg-tinismului, un mesaj auten-tic, care transmite o stare deliniqte gi de fericire, dincolode filosofia materialist[. Stim

    cd Dumnezeu nu are pe nimenide pierdut, cum ne spune P5-rintele 9i de dincolo de moarte.Mesajul este deosebit de opti-mist tocmai pentru cd este re-alisf prin smerenie, ne vedempdcatele gi ne l5sdm gdsili deDumnezeu. Suntem liberi, to-tal liberi fayd de pdcat, pinascultare de Dumnezeu. Noudni se int6mpl6 sd mai uitim deDumnezeu, insi Lui niciodatisi uite de noi. Cheia este evi-dent6: Creqtinismul nu este oafacere de duminica, ci o strd-danie de toate zilele. Dumne-zeu nu este un bunic de vizi-tat doar duminica la azil (ospi-ciu), ci un Tati in legdturd per-manenti de iubire cu noi.

    G6si{i Prislopul din voi! Infiecare existi o oazi de linigte,de regdsire interioard, dincolode agilalia qi de freamdtul zil-nic. Alergdm, obosim qi uitimadeseori care este Jinta urrndri-ti- Flristos este Tintq dar tot Eleste gi Calea Din fiecare egecinvlFm sd ne bazlmpe Dum-nezeu Dinfiecarc eEec invnFmsI fim modegti. Din fiecare eqecinv6{Em sd ne.corectim. Sd fimperseverenf,. Inseamnl cI eqe-cul este doar un pas in drumul

    victorie. Nu c[demin dez-

    n[dejde, ci spovedim eSecuri-/e, indrept6nd fiecare eroare.Existi o modalitate simpld dea pune capdt unui obicei prost:sd nu te apuci niciodatii de el!Lupta noastrd pentru ferici-re este o confruntare cu o go-nld: nu ne oprim cdnd obosimnoi, ci atunci cdnd oboseSte go-ril a. F iecare lacrtmd de pocdin-!5 sincerd ne inscrie in CarteaViefii. Fiecare zi de post, rugd-ciune gi milostenie ne apropiede Prislopul Ceresc.

    Ce e de fbcut?Ne rdspunde Pdrintele: "in

    momente de limpezime deminte - c[ sunt - sd ne ddmseama c[ la mijloc e o patimd,un duh rdu care ne trage deminte cu o logibd foarte strAn-sd" ca sd ne scoati afard din as-cultarea de Dumnezeu. S[ nedim seama c[ mai avem cevain noi neatins de logica aceas-tal. corytiinla. Deci sd ascultEmcongtiinfa, nu dreptatea noas-tr6. SI cdutlm cd mai este ci-neva care ne-ar putea ajuta sdajungem la liniqte. Dacd in-tinzi mAinile cdtre ajutor, veifi ajutat. Inima inftdnti gi sme-ritii Dumnezeu nu ovaurgisi".

    Preot Marius MATEI

  • Luminanecreataa luiMinaDobzeu

    La inceputul lunii decembrie filmam in Moldova, pentru un documentar destinatunei mariteleviziuni din Bucuregti, despre patru surori care din mila Domnului auajuns toate patru iconari. Am fost la lagi. Ne-am inchinat la moa;tele Sfintei Cuvi-oase Parascheva, iar a doua zi, impreuni cu echipa de jurnali;ti de televiziune, ammers !inti la Hu;i, la Pirintele Arhimandrit Mina Dobzeu, marele duhovnic basa-rabean, botezdtorulin temnila comunisti a lui Nicolae Steinhardt. Pdrintele ne-achemat la el, cilez,,,ca sa maivadd ce pictdm'! $tiam cd de aproape trei ani a orbitcu ochii trupe;ti, dar acum am aflat ci are o altfel de vedere. Un preot din judelulVaslui, care a slujit cu dAnsul in altar, mi-a confirrpat c5, de;i este orb, parintelel-a uimit nu o datd cu lucruri pe care un nevdzdto.r obignuit nu avea cum,,sd levadS'iO apropiatd a Pirintelui Mina ne-a spus cd acesta a fostintrebat de un mareierarh al nostru daci a vdzut lumina necreatd, ata cum a vdzut-o SfAntul GrigoriePalama. Rdspunsul a fost ci nu numai cd a vizut-o... dar cd efectiv triieste inluminanecreotri.indatd ce am ajunsin chilie, l-amintrebat cum mai este, cum sesimte. Rdspunsurile date de ddnsul au fost peste atteptdrile noastre...

    STOP.CADRU DU IIOVl{ ICESC

    20 ianuarie2015/LUNIEACREDINTEI

  • Rugiciunea lnimii"Eu nu mai vid. nu mai

    citesc... Eu v6d lumina, darobiectele nu le vdd. Darcdnd spre searl primesc ocarte cereascii... pe aceeao pot citi. Fie Domnul l6u-dat! Domnul face mare bu-cur ie cu mine, cdci mi-adat lumina cea necreatd cumine. Domnul imi face lu-mind. De la aceastd lumindcereascd am qi cdldur6. Eusunt un mic isihast qi pala-mist, pentru cd mi s-a ard-tat lumina cea cereascd, caqi Sf6ntului Grigorie Pala-ma; de aceea md numesc pa-lamist, iar isihast sunt pentrucd propdvdduiesc rug[ciuneatnimii... Doamne lisuse Hris-toase, Fiul Lui Dumnezeu,miluieEte-md pe mine, pdcd-tosul... Cei ce zic zilnic rug6-ciunea aceasta se mintuiesc,zice Domnul. Mirenii se vormAnrui, iar c[lugdrii, cei ceau in pravila lor aceastd ru-gdciune, se sfinfesc, se sfin-lesc, se sfinlesc... Eu am tri-mis in toatd, lara la mAnds-tiri, cdrfi despre RugdciuneaInimii, ca sd o aibd toli gi s[se sfinfeascI. Fie Domnul ld-udat! Domnul mi-a spus cdmd voi m6ntui numai dac[am cuget curat, inimd sme-ritd gi duh umilit. Sb scriefiasta-.. Sd scrieti!".

    In m6na dreapti pirinte-le Jinea tot timpul indrepta-td spre noi o cruce de lemnsculptatl chiar de dAnsul.Deqi std intins pe pat, parecd este in picioare in fata al-tarului qi cd ne predicd, bi-necuvdntdndu-ne permanent.

    "UitA rdul qi fr binele!Uitd rlul 9i fr binele! Uitdrdul qi fb binele! Rabdd mult,

    wwwlumeacredintei.com

    rabdd mult, rabdd muit! Iartdtotul, iartd totul, iartd totul!Acestea sd le scrieli qi sd leave{i aqa, in ordinea care amspus-o eu. Fie Domnul ldu-dat! Mergeli Duminica la bi-sericd! Sd avefi un duhovnicqi s5 vd spovedili mai des! S[nu furi, sd nu ucizi! Cinstegtepe tatdl tiu qi pe marnata, casd-!i fie lie bine! Fd binele qiajut[ pe cei slraci! Sd nu ieinumele Domnului in deqert...qi pe cele sfinte! Fdcdndtoa-te acestea, vei avea bucurieqi vei avea m6nfuire".

    VedeniaNu dureazd mult g i ne

    spune o vedenie pe care a

    avut-o: "Dupi ce a terminatlupta impotriva lui Antihrist,Domnulafrcutoserbaretriumfald qi am fost gi euacolo. Mullime de muritoriobiqnuili qi mullime de cdlu-gdri, iar Domnul cobora desus qi Maica Domnului eraqi ea acolo, iar noi toli c0n-tam: Osqna! Osana! Osana!$i eu cdntam: Osana, Osa-na, Osana! Apoi Dompulm-a dus in Rai, unde era Im-pdrat, gi acolo s-a fbcut iar oserbare mare, unde au cdntatcu tojii Osana... $i eu cdn-tam cu ei: Osana, Osana,Osana! Apoi am vdzutla-dul, care este a$ezat sub Rai.Acolo sunt comuniqtii careau murit fird de Dumnezeu.Apoi Domnul Iisus Hristosa convocat in centrul Bucu-reqtiului pe Sfin1ii inchiso-rilor qi au ftcut o intdlnirecu acegti cregtini buni. ca gicum Noul Ierusalim ar fi lanoi in !ard. Noul Ierusalimeste la noi in !arl! Da, NoulIerusalim este la noi in !ar[!Domnul a zis sd ne rugdm qipentru Rege".

    Dupd cdteva sec.,unde delinigte, incepe o noud rugd-ciune, spusd de trei ori: "Milata gi ajutorul tdu pururea sImd sprijineascd! Am gi aceas-td rugdciune...", ne mai incre-dinleazd Pdrintele Mina.

    La plecare ne binecu-vdnleazdpe toli de mai mul-te ori. Md uit la el, cu ochiiin lacqimi, ca pentru ultimaoard. Imi citegte g6ndul 9iil aud gr[ind: "Mai daji-micdte un telefon... cdt maitr[im!".

    Text gi foto:Matei SCHINTEIE

    www.rconar.ro

    LUMEA CREDINTEI / ianuarie 2015

  • +Y

    ;:-T+rF .q..ne;eii*-*il-'..

    -

    "ffi".

    podoaba din munfii de povesteAm pleeat dis-de-dirninea!5 dit" l Eucunegti, pen-tru a ajunge la i \ ,{Andstinea,, lnsl larea Domnului"de la eota '1000" 5e afl* undeva in partea de norda judelului Ddmbovila, pe DN 71, ce leagd TSrgo-viste de Sinaia, intr-un spaliu de legendd, numitPiatoul Haiducilor. Locul nu-i ales intAmplStor,pentrL.i cd aici, in vrernuri de denrult, se nevoiaupr-rstniei gi chiar a exlstat un sehit, ineendiat deturei ?n 164V, pe vremea lui Mlatei &asarab.

    e praznicul SfAntu-lui Ierarh Nicolae

    I-J ne-am grdbit sd ajun-gem. printr-un peisaj de iar-nd ca dintr-un basm de cAnderam copii, pentru a lua par-

    te la Sfbnta Liturghie. Nime-fii sunt mari de un metru, darcineva s-a ingrijit a bdga plu-gul, astfel incdt pelerinii sdpoatd ajunge la slanrul l6ca9.Biserica are un farmec apafie:

    albd gi luminoasS, construitdin stil romAnesc. CAteva sche-le sunt urcate pe ea, pentru re-novdri. Se fac lucrdri gi de in-locuire a acoperigurilor turle-1or. Aceastd Casd a Domnuluia fost construita in 1994, in-tr-un timp record: 3 luni 9i 20de ziLet De afard se aud rug6-ciuni rostite de pdrin{ii de lasffan5. Nu sunt prea mulli pe-lerini, dar atmosfera e caldd,orimitoare. Mirosul tamdiei nepltrunde intreaga fiin1a. Litur-ghia e inceputd, dar nu demult.CAntdrile inchinate Sf6ntuluiNicolae trezesc in noi emotiiputernice. imi imaginez la un

    ianuarie 2015 / i.UlU[A l]Rll l l l t iTTri

  • tr-o cantitate mare. Mersemapoi la Irapezd,pentru ide-gusta din alesele bucate. im-preund cu stareful, obgtea qipelerinii, dup[ obignuitele ru-gdciuni, ne aqezdm la masd.Borq lipovenesc de pegte, to-cand de pegte gi alre bunAtdtine imbie aburinde, in timp cepe fereastrd se inal,ti ascuflqu-rile ndme{ilor.

    Dupd servirea mesei ,mergem sd-i ludm pirinte-lui Melchisedec un interviu,ce va aplrea in aceeaqi revis-td. Apoi mergem sd ne inchi-ndm pe la icoanele din bise-

    ricd gi ne pregdtim de pleca-re, pe inserat. Drumul ne parelung gi parcd n-am mai fi ple-cat de acolo, dar ne promitemcd vom reveni curdnd, cu aju-torul Bunului Dumnezeu gi alS{bntului Nicolae.

    moment dat cd parcd SfenfulNicolae se afld printre noi, unadevirat gi mare ierarh care, inpdrinteasca lui bundtate, treceprin bisericd sd ii blagoslo-veascd pe credinciogi cu lu-mina tainicd a iubirii...

    Dupd slujbd, mergem s[-1cunoagtem pe p6rintele Me-chisedec Dobre. staretul md-ndstirii. p care il inti'lnim lacuhnie. Cu bucuria unui su-flet de copil- ne primegte gi sEde vorbd cu noi, in timp cemiinile ii merg cu indern-Ana-re la prepararea bucatelor desdrbitoare. La trapezd se v orservi specialitdli din pegte deDundre. Pdrintele este orisi-nar din Jurilovca, din iniiraDeltei Dundrii, aqa cI qtiefoarte bine ce face. Ne ins6-duie sd facem qi cAteva foio-grafii, pentru a impSrtlqi cre-dincioqilor cdteva refete spe-ciale in revista Leacuri si re-lete mdndstireSti din data de10 ianuarie. Suntem atenli sine ludm notite, pentru a nuscdpa vreun detaliu, reali-zdndpe parcurs c[ nu e lu-cru u$or sI prepari atdtea fe-lurite mAncdruri, mai ales in-

    www.lumeacredintei.(om

    Laurentiu COSMOIU

    LUMEA CREDINTEI / ianuarie 20t 5

  • DIN CALENDARUL I-UNII

    Mdndstirea Milde;ti,judelul Prahova

    E&ffiffiffitrHffi

    : $!"j

    -*!rt-1.r4:l

    {d ' ,4-

    4'-7t4l .i

    ..i

    F'lram*!5#ffi Sffi [$ t $$&g*T{lr[Jt rfisffi &&THa&TtrRqiH"

    Ministirea (Cdrpinig-Crasna,jud. Gorj, cod 21'7169, tel. 0253/474325);Mdnistirea

  • 5-a vorbit tCIt rnai adesea, in deeeniul de pe unmfi, de un falinnental strategii lor de integrare etnO-eultulrald 9i confusiona!; pe eon-tinentul?uropean" Franr{a, eu preeSeiere, dar 9i N\l larea Eritanie oriGernrania, nu n'lai CCIntenes in a se pl6nge de eonstitt"l irea uneiadev6rate soeietsli paralele nrusu!rnane in aeeste !5ri, ?n vret"l'leee Eelgia se esnft 't inti cu solicitarea mai rnultor organiza{ii islarni-ae de reeulnoagtere a arabeiea i inr :b* of ic ia lS a EruxeNles-ului . . .

    De la Bulgaria... tin vecinii no$tri de la sud de noi astdzi sunt doar primele luila BUlgafistan bun6re, care vorbesc de trans- serynell- v.a dgclaraJa sfrrqt-presiunea islamului in formarea ldrii lor, in ultima tul luniinoiembrie20l4,-pen-

    Balcani, prin comparalie cu vleme, inE*t adevSrat Bul- !g postul de televiziune Novanputuf , ar pdrea s'a fie-chiar garistan. "Razboiul civil izafi- L( de-19 Sofia. istoricul Bo-il i ;;;"... 'Cet pulin a$a sus- ior a inceput. Ceea ce vedem jidar Dimitrov. fost ministru

    26 ianuar ie 2015 /L,UNlH;\ Cl lEDINl l : l www.lumacredintei.com

  • qHR

    intimpul guvemdrii lui BoikoBorisov (2009-2011) - cu re-lerire precisd la zecile de miide converliri la Islam, ce auavut loc, in ultimii ani, ?n Bul-garia. "Nu ne erau de-ajunsaproape un milion de turcimusulmani. duceam lipsd. celmai probabil, de islamigti ra-dicali! Asta sd fie oare Bulsa-ria noastrd? Halal!" uor do-menta. lardndul 1or. ?n decem-brie anul trecut, mai multe si-te-uri bulgdrepti pe tema datd.

  • i!

    REATITA I BATCANICE

    fati de enclavtzarca a zeci demii de oameni, prin cultivareaunui discurs total strdin de in-teresele statului bulgar in rin-dul acestora.

    0ra;ulbirbilordin Balcaniin privinla acuzei autori-

    tdlilor bulgare, tot mai deran-jate de faptul c6'Peste noaP-te, un intreg orag s-a umPlutde mii de bdrbi 9i de voaluriislamice", Ghince Mollova, onou-conveflitd din Pazargic. ecategoricd: "Ce e rdu in faP.tul c6 noi ne rugdm, cd bdrba-lii noqtri poartd barbd, iar fe-meile voal?! De cdnd am de-venit musulmani, suntem cutotul alli oameni. Jiganii ti-neri nu mai beau, nu mai fur6,nu se mai bat. Nu mai exis-ti iafuri si crime in mahalauanoishl. Narcoticele 9i prosti-tulia au dispdrut. Asta ne cere

    religia pe care o imPdfibqtm,asta facem".

    Jumalista Olea Al-Ahmed,o cunoscutd traducdtoare delimba arabd de la Sofia, esteconvinsd insd cd fenomenul adevenit unul extrem Periculos,nou-convertifii deosebindu-seradical de musulmanii Paqnicidin Bulgaria. "Ei sunt o arml

    in mAinile unor for{e ascun'se. Sigur, intrebarea rdmAnecare sunt acestea?" (24 Ceasa-1.12.2014\.

    Maiintii, figaniiau fott evangheligti. . ."Islamul a incercat i:

    doud rAnduri s[ cucereascEuropa" - atrage aten{ia Bc

    i'.+.g

    28 ianuarie 2ol5 /l.tr l\ ' lEA CRf,Il iNf,FIwww.lumeacredintei.((

  • iidar Dimitrov. ardtdnd ame-ninptor cu degetul spre con-vertirile in masd la mahome-danism, care au loc, in ulti-ma vreme, in Bulgaria. Fos-tul ministru e increzdtor, to-tuqi, cd autoritilile bulga-re vor gdsi o solul ie cdt maigrabnic cu putin!6 in cazuldat. In privinfa situaliei dinPazargic, are chiar mari sPe-ran{e, aducdnd exemple incu-rajatoare din trecutul aProPi-at: "Cu 20 de ani in urm[, aexistat o outernicd invazie depropgv[duitori neoprotestanliaici. In Pazargic, aproaPe toliliganii deveniser[ neoprotes-tanti". Ca si atunci, mul{i bul-gari sunt convingi astdzi - cutoate cd liganii nu recunoscnici din ruptul capului faPtaincriminatd - cum c5 barba givdlul sub{ire cu cheltuiald se!in, fiind vorba la mijloc defonduri fabuloase, provenite,cel mai probabil, din vistie-ria unor funda{ii arabe cu darede mAn6.

    HogeaAhmed Musain orimdvara anului tre-

    cut, imlmulAhmed Musa dinPazargic a fostjudecat qi con-

    damnat la 4 ani de inchisoa-re pentru propovdduirea isla-miimului'radical. El va rela-ta in fa{ajudec[torilor cd estendscut dintr-o maml creptindgi un tat[ musulman neprac-ticant. Bolnav grav de schi-zolrenie in copilaria sa. ima-mul va susline cd s-a vindecatde boala doar dupd converti-rea efectivd la Islam. Acuza-liile de propovdduire a radica-lismului islamic. dupd AhmedMusa, sunt pure fantezii, ba-zate fiind pe joaca unui coPilde tisan. ce repeta, cu o sabiede ie-mn in mAnd, scena bibli-

    cd a iertfirii de cdhe Avraam afiului siu Isaac. O scend ftrdnici o 1eg6turd cu decaPitSri-le statului islamic...

    Cu Allah la tribunalNu e greu de inchiPuit,

    desigur. un proces al unuihoge al l iganilor... Pe totparcursul judecdrii Procesu-lui lui Ahmed Musa, sute del igani cu birbi stufoase. infala tribunalului din Pazar-gic, nu vor inceta din strig6-t=ele lor: "Mare e Allahr. Al-lahu Akbar!"... Ca din se-nin, cu pulin inainte $e. Pro-nuntarea sentlntel, 1$1 vorface aparilia insd mai multezeci de ligani - neconvefii{isi frrd bdrbi, de aceastd dat6-" scandAnd, la rdndu-le, dinstrdfundul r6runchi1or, im-potriva confraiilor lor, de-venili peste noaPte supu$l allui Mahomed: "Talibanii, ta-libanii!". "Pentru Allah, Bdl-garia Si neamul figdnesc", ti-ganl1 vof fi convlnqr cu greuIa nu-qi scoala sdbii le ninja"din teac5". Impdciuitorul?Un bulibagd...

    GheorghilS ClOClOl

    L.Ul\ ' lFlA CRFllltNT!:l / ianuarie 2015

  • ORTODOXTA SU D-DUNAREANA

    I

    Ii| lti

    5unt aproape 20 de kilornetride la Sofia la Divotit"lo,"eilddruganiul"capi-talei vee iniisr de la sud de Eundre... O rn*ndstire fabuloas6, tnsemnat; ini"ui* ghidurile bulgSre;tieu un nurne straniu: Mkn&stirea fomorfi ' $i nupulini-sr.lnt aceia cJre cled cb n-ar f i vorba doar de o simplS legendS"'

    Comod|e: ispite|e porni la druln. ca niciodatd tuziasm, tot despre asta aveaaeJinainte'uepost n';:""1t",U,|:,i:3i3T:- :?ff"ffT:f;-*l{$,|f,flilAm plecat la Sofia, cu

    -o.i... Pdn[ qi la biseiica din sd facd o biseric6? In urmi

    sandut die a aiunge lu Di; Bucureqti, und" -.tg

    1a sluj- cu un an 9i jumdtate, cAndfi;;:l"i; .;ie Soua tururi bd. domnul M_itru. un paro- ne-am cunoscut' urma sa se

    "f"-"f"g"il"r p.ezid"ntiaG hian care la 85 de ani a des- opereze la ochi. Zdrindu-mi

    a" fu ""oi.

    tvtaiinainte he a coperit Biserica plin de en- ca prin ceald barba ceva

    30 ianuarie 2015 /LUMfA CRFlll l i ' i l lElwww.lumeacredintei.con

  • mai lung6, mi-a aproximatatunci v6.rsta: E adevdrat cdapropi i suta? Md va asigu-ra. pe loc. slhtos: Slar l lnlg-tit, cd n-ai sd mori pdnd nucade dsta de la Cotroceni!De data asta, avea sd md in-demne sd merg la vot. Votasein zori de zi, convins fiind c[,,dacd vine neamtul, are degAnd sd vdnd[ Casa Popo-rului". Nu de alta, dar ne-acostat o mullime de bani. Ocomoar6...

    www.lumeacredintei.com

    (alegtile !aruluiFerdinandin Bankia, renumita stati-

    une bogatd in ape minerale dela marginea Sofiei, de indatd cetreci Vitoga, eqti ca gi ajuns laMdnds t ire a C omorii. Insugi !a-rul Ferdinand al Bulgariei, inurma cu un secol. parcurgeacei doi k i lometr i d in stat iunepdn[ 1a mdndstire pe jos. Vaindrdgi atAt de mult acest locretras qi slujbele bisencii, incdtuita adeseori sd plece cu sdptS-mAnile de aici. Din pricina ge-derii sale indelungate la Divo-tino, co[ul de rai va primi un aldoilea nume: Mdndstirea la-rului.Ferdinand avea sd d[ru-iascd stdre{iei doud caleqti lu-xoase - una penhu ina[ii oas-pefi care ar fi dorit sd vind inpelerinaj din Bankia la Divoti-no. iar cea de-a doua oentru su-pravegherea... intinselor cAm-puri cu comori ale mdndstirii.

    VasulbizantinMulli cred chiar cd tocmai

    penhu comorile de la Divoti-no Ferdinand petrecea atAt demult timp la mAndstire. Zeci

    de legende, pdstrate de sutede ani, grdiesc cd dincoace deMtoga, in apropiere de sihds-tr ia Dirot ino, in vechime, arfi fost ingropate mul{ime decomori... Astfel, {arul va im-proprietdri mdndstirea cu maimulte hectare de teren, ce vorfi pizite cu strdgnicie de oa-menii sdi, ca nu cumva vre-un satean sa indrdzneascd sdse apropie de aceste locurr.Din cdnd in c6nd, slujbagii dela curte ii dldeau de veste fa-rului cd intr-un anume loc s-amai descoperit o oald plind cugalbeni... Mdfiurie despre ace-le timpuri e un uriaq vas bizan-tin, ce ar fi fost descoperit plincu aur. Acesta a stat multi vre-me in mdndstire, fiind expusastdzilaMtzeul de lstorie dinPemik.

    Hasan Hogea trisnitul...Cdlugdrii de la Divotino

    sunt insd de o cu totul altd o[-rere. Vasul cu pricina a zacutvreme de veacuri ingropat inapropierea sfbntului locag, in elaflAndu-se o comoard de carenu indr[znise sd se atingd ni-meni, monahii neqtiind dacd

    L!- M f:A (l i{ lrDilt l h! / ianuarie 2015 3l I

  • ORTODOXIA SU D-DUNAREANA

    e bine ori ba sd se foloseas-cd de acei bani strdini pentrunevoile obqtii. In 1806, HasanHogea, o cdpetenie de c6rjaliidin Bremik, va sosi cu o cea-td de tdlhari turci in mdn6sti-re, ca sd o jefuiascd. Vor plecaatunci gi cu acea comoar6, pecare au allat-o dupd ce aubrdz-dat adanc cu plugul impreju-rul Bisericii Sfintei Treimi, r[-pind, totodatd, oile din staul gisingura pereche de boi a md-ndstiri i . Dupd o legendd rama-sd pAnd astdzi, pe cale, cdpete-nia a fost lovitd de un fulger qia murit pe loc, ogorul in carea fost ingropat Hasan HogeapurtAnd qi acum numele de,,almormdntului lui Hogea".

    Rugiciuneastarelului sfdntSdtenii din Divotino spun

    ins6 cd Hasan Hogea n-a alut

    interior

    parle de moafte bunb nu Pen-tru cd ar fi rdpit o comoardblestematd, ascunsd in m6-ndstire, dupd cum cred mul1i,ci pentru cd n-a gtiut cu cineare de-a face atunci cAnd ale-fuit acel loc inchinat SfinteiTreimi. La Divotino, in ace-

    le vreqruri, vieluia un starelsfAnt. Inaintat in zile qi nepu-tincios in a se opune jafului,dupd plecarea turcilor, stare-lul va intra in biserica prdda-td qi, atingdnd u$or cu toiagulicoana Sfintei Treimi, rdmas[fbrd ferecdturd. s-a rusat cu la-

    32 ianuarie 2015 / I 'Uh'1tA tlR t l l ir\. ' 1'I i i www.lumeacredintei.com

  • crimi: ,,Tioi!I, Troifd Sfrntd, aivdzut cd turcii au luat animale-le! Au ldsat sdracd mdndstireaTa. Eu, neputincios fiind, n-amputut sd-i opresc. De ce ai in-gaduit Troili?..". $i atunci s-apetrecut mlnunea: turcll s-auintors dupd cAteva ceasuri lam6ndstire cu cele rdpite 9i cucumplita veste despre Hasan...

    (omorigialegeriVasul bizantin din Pemik,

    care ar fi addpostit comoa-ra. dupd all i istorici bulgari.ar f i legat chiar de intemeie-rea mAnlstirii, o veche legen-dd culeasd in satele dimPreju-rul Pemikului vorbind desPrede o familie evlavioasd care,arAndu-gi ogorul, avea sd des-copere acel vas de lut cu gal-beni frrd numdr. Cei doi sofi,nedorind sd se foloseascd debani. pentru ca nu cumva Prinbogdlie s6-qi piardd Pacea su-fleteascd, au hot6rdt sd ina[e omdnbstire in numele Preasfin-tei Treimi, cugetdnd cu sme-renie cd toate sunt ale Ei. $isocotindu-se mai prejos decAttoatd zidirea. au a$ezat ei aceacomoarb pe un mdgar, hotd-rdnd cd in locul in care se vaopri mbgarul sI se odihneas-

    www,lumeacredintei.com

    c6, acolo sd fie ind{atd m6nds-tirea. Ostenit de cale, anima-lul va zdbovi zile inhegi intredoud pdrAuri repezi de mun-te... Iat dacd Pronia a binevoitca in acel loc sd fie indl(at lo-caq de preasldvire Treimii, aqaa socotit. plind de smerenie. 9iacea familie credincioasd...

    Mdrlurisesc c[ nu mr-afost prea ugor sd md desPafide raiul de la Divotino, mai cuseamd cd duminica ce urma, laBucuregti, prietenul meu drag,domnul Mitru, md aqtePta savorbim din nou despre co-mori. $i de alegeri...

    GheorghiF ClOClOl

    LUl,lgA CRIIDIIJTEI / ianuarie 20ls

  • in acest numir pute{i citi:. Sfbntul Teofan ZdvorlftlJ -

    Ganduri la l"lastereaDomnului

    . iPS Laurenliu Streza -Desp re impartas irea coPiilo r

    . Ierom. Nectarie Morozov -Spovedania: de la simptome

    ':!:''" :.ufletutui. PS Daniil Stoenescu -

    Arsenie Boca, un Everestal neamului romdnesc

    ,,Miresme de Rai" (uor4-DvD) in premieriSpectacol live,poezie gi muzici bizantini,cu Manuela Golescugi DimitrieVoicescuIn memoriam: 5f. Pr. Arsenie Boca

    DVD realizat de Fundatia GOLESCUin parteneriat cu Asocillia PRODROMU - Sf. Munte ATHoS

    cu binecuvantarea ies LnUnlNlU,Mitropolitul Ardealului

  • ffiffir

    O aXtfeil de Bohoteaz&la rzv orul Nilului Albastru

  • REPORTAJ

    Viza de EtttiopiaAtunci cdnd m-am g6n-

    dit sd merg in Ethiopia, numi-am inchipuit cd viza aroutea fi un obstacol. La Con-iulatul Ethiopiei din Nairobim-am lovit insd de rea-voinfEmascatd sub forme birocrati-ce. Mai intdi mi s-a sPus s6mers si fac cerere la Viena,petttiu cd Rom6nia aParlinede acel consulat. ,,Sunt dejaaici, la Nairobi, cum sd mergp6nd la Viena sd depun ce-rere?" am obiectat . Atuncimi-au cerut acte Peste acteqi, in final, doamna consul,care avea o frumoasd crucetatuatd pe frunte, mi-a exPli-cat . cu aparentA bund voin-!6, cd singurul care Poate dis-pune acordarea vizei Pentrumine este domnul ambasa-dor in persoan[. Pentru astains[ trebuia o scrisoare ofici-ald din partea ambasadoruluiRomdniei in Kenya care sd ilroage in acest sens.

    lA.m fugit la ambasadaRomdniei din Nairobi. Decum am intrat in curtea am-basadei Rom6niei, m-amsimlit ca acas6. M-a int6m-oinat consulul nostru, amiervit impreund o cafea qii-am povestit loatd Proble-ma. Domnia sa, un om caldqi inimos, s-a pus indatb Petreab6. Aredactat o scrisoarediplomatica oficialS cu toa-te formulele impuse de Pro-tocol qi a oblinut semndturaambasadorului nostru. Mi-ainm6nat-o pentru a o dePunepersonal la ambasada Ethio-plel. Cand am ajuns acolo cuscrisoarea. s-au comPortat Eimai urdt. M-au linut Prin cur-te qi pe coridoare c6teva ore.Apoi a ieqit la mine ambasa-

    dorul gi m-aintrebat zeflemr-tor, l ird mdcar sd se Prezin-te: ..Ce vrei?". I-am inmdnatscr isoarea. A aruncat o Pr i -vire pe scrisoare qi Pe Paqa-portul meu gi mi le-a rest i -iuit: ,,Nu se poate! Nu ddmvize pe paqaPort temPorar!"Asta era o noui g6selnifd.Pdnd atunci nimeni nu invo-case asta. APoi a addugat iro-nic: ,,Mulfumim cd ali incer-cal sd v izitali EthioPia ! ". S -aintors qi a plecat.

    Am contactat o firmd deturism din Ethiopia, am dis-cutat condi{iile unui tur al!6rii cu maqina qi ei au Pusin migcare un alt mecanism.Prin urmare am luat avio-nul cdtre Addis-Abeba qi 'la f ront ieJd am Primit ime-diat v iza. In ce b az6? Nume -le meu se regdsea scr is cucreionul (cu multe greqeli, edrept) pe un tabel mototolit.Ajunsese acolo in urma de-mlrsurilor fbcute de firma deturism. in toate, Dumnezeuare planul Sdu. Toate acesteobstacole au generat inlirzi-eri gi m-au obligat sd aPelezla serviciile unei firme de tu-

    Bulevardul cu Palmieridin Bahir-Dar

    rism, in a$a fel incdt, fbrd s6imi f i propus. am ajuns la iz-voarul Nilului Albastru exactde Timkat, cea mai mare gimai impresionantd sdrbdtoa-re a Ethiopiei.

    lzvorul NiluluiEthiopia este o l"ard uni-

    cd care gi-a pdstrat Parcd ne-atinsd de trecerea secolelorident i tatea cul turald gi sPi-rituald. La slujbele de du-minicd parlicipd sute de oa-meni. La fel gi la marile sdr-bltori. Cea mai mare s6rb5-toare a Etlriopiei nu pare a fiinsi nici lnvierea, nici Crd-ciunul, ci Boboteaza sau Ti-mkat cum o numesc ei.

    'Am ajuns in Bahir-Dar.oraqul de pe malul LaculuiTana de unde izvordgte NilulAlbastru, in ajun de Timkatpe la pr6nz. Dup6.ce m-amcazat am pomlt Pe Jos, Pe unbulevard flancat de palmierip6nd la podul de la intrareain orag. De pe acest Pod sevede bine barajul de la izvo-rul Nilului Albastru. Pe barajaccesul nu este permis, insiam glsit un localnic cu bar-

    5

    v.;7

    ianuarie 2015 /1.UMEA CIRFIDINTEI

  • ce cu motor care a fost incan-tat sd facd o plimbare pe lacpdnd aproape de baraj. Afardera cald qi vdntul adia ugor.Romdnia probabil cA se pre-gitea de gerul Bobotezei,rd-deam in sinea mea. Pe malu-rile pline de vegetalie aleLa-cului Tana erau zeci de pd-sdri care de care mai colora-te gi cu cozi mai interesante,

    inclusivpapagal i . A

    fost pentru primadatd c6nd amvdzut

    pelicani in zbor gi su-perbii cocori cu coroan6.

    Chivotul original al Legiicare conline Tablele date deDumnezeu Proorocului Mo-ise pe Muntele Sinai se Pds-treazd in Ethiopia, pdzil custrdsnicie de sute de ani in-tr-o bisericd din vechea caPi-talS Axum. in fiecare biseri-cd din Ethiopia ins6, in sfAn-tul altar, este o copie a aces-tui Chivot. In ajunul Bobo-tezei, existd tradi{ia ca aces-te chivote, infrqurate in !es6-turi viu-colorate sI fie scoasedin altare gi purtate de Preolipe cap, in procesiune, simbo-lizdndl-Lpe Hristos Pe dru-mul slu cdtre Iordan Pentrua primi botezul.

    O astfel de procesiune aavut loc Ai in ziua aceea PeLacul Tana. Ne-am aProPi-at de malul unde se vedeaagi ta l ie. Copi i i erau deja Peapd in caiace din stufde Pa-pirus in preajma pontonuluiunde urma s[ ajungd Proce-siunea oomitb de la bisericd.O mul{ime de oameni au ve-nit cu mare 2arv6. Preotul erain mijloc purldnd chivotul Pecap gi inconjurat de alli cle-rici. Nu il puteam vedea de-

    c6t din cAnd in cdnd, insd irputeam urmdri traseul Pen-tru cd permenent era ocro-tit de o umbreld mare colo-ratd si strdlucitoare care aveain vdrf o cruce. in jurul s6uera o zawd de nedescris. Pro-cesiunea era deschisd de ti-neri gi copii care dansau. sA-reau si chiuiau bdtdnd ritmicdin palme gi fluturAndu-gi inaer be{ele pe care le lineau inmAini. Femeile, invegmdnta-te toate cu voal alb mergeaumai linigtite in jurul Preotuluic6ntdnd qi ele gi bitAnd dinplame. Pe mdsurd ce preotulinainta, in fa{a sa erau a$eza-te covoare, iar cele lSsate inurml erau strAnse. Era o ma-nifestare de bucurie genera-16 care md frcea si md gdn-desc la Intrarea Domnului inIerusalim. Cdnd au ajuns Pepontonul construi t d in lemn.md uitam insriiorat la dansullor ritmat qi-mi gdndeam cugroazd cum de pontonul sebalanseazd atAt de tare qi to-tuqi nu se rupe cu atAlia oa-meni sdrind to-ti sincron...

    intr-un final clericii qialte cAteva persoane s-au ur-

    www.lumeacredintei.com LUMfIA CRHIII!, lTEl / ianuarie 2015

  • RTPORTA'

    Barca clericilor inconjuratide caiacele coPiilor

    t:I

    l icat intr-o barcd cu motor Pelaterala cdreia era un steagmare cu culor i le Ethiopiei :rogu. galben, verde. Ceilal[ iparticipanli s-au inghesuit in-ir-o alia barcb unii peste al-t i i . Am pornit. Barca clerici-lor mergea prima. inconjura-ti de caiacele de stufale co-pi i lor . Urmau cei la l l i part i -cipanli la procesiune qi aPoi

    noi. Tot drumul, cei c61i-va kilometri parcurqi Pe lac"cdntdr i le. chiotele qi betdi ledin palme nu au contenit. Afost prima mea proceslune...cu barca.

    (ascada TissisatA doua zi, de Boboteazd.

    am pomit d is-de-diminea{acdtre cascada Tissisat. Era zi

    de mare sdrbdtoare qi lumeapetrecea pe strdzi. Aflatd lamic[ depdrlare de Bahir-Darcascada Tissisat este o casca-dd foarle spectaculoasi a Ni-luluiAlbastru gi este de muliiconsideratd chiar Punctul luide pornire. Din nefer ic i re.cascada a mai r[mas astdzidoar cu o micd parte din de-bitul sdu inilial pentru cd ne-

    ianuarie 20l 5 / Lt.il\4IrA CRllDlM|L'l www.lumea

  • din ziua precedentd. Toli pur-tau be{e pi urnbrele, cdntau qib6teau din palme. La cascaddera un copilag imbrdcat in albgi purtAnd o egarfr cu tricolo-rul !6rii pe care scria: ,,I loveEthiopial". $i el era in vizitd.

    manent doi tineri care bdteaudin tobele liturgice hadilio-nale gi dansau. CAnd obo-seau, alti tineri le luau locul.Aga am petrecut cAteva ore...

    - M-am despdrlit de.Ethio-pra cu lmaglnea unu^l neamvlu ;l puternlc. care l$l pas-treazd tradil i i le qi le trdieqtela fe l de intens gi de s incerca in primele veacuri cregti-ne. Un neam uni t in jurul lu iHr istos qi in jurul b iser ic i isale nationale in care clericii,preoti Si episcopi, sunt simpligi plini de dragoste, penna-nent in mijlocul oamenilor,iar mirenii sunt naturali qi fi-reqti, perfect integrali in via-!a liturgicd a cet6{ii.

    SiIviu- Andrei VLADAREANU

    CAnd am revenit in Ba-hir-Dar am poposit la una dinbisericile ethiopiene din cen-tru. Slujba se terminase, unpreot stdtea afard sub o um-brelb, dar curtea bisericii,impodobitd cu stegulele inculorile drapelului na{ional,era in continuare plind de oa-meni care petreceau. CAntau,sdreau qi bdteau din palmesub un cort amenajal afar6.In centrul mull imii erau per-

    voile economice au dus laconstruirea unei hidrocentra-le rn aproplere. Fe onxr amdepdgit o altd procesiune la[e[ de zgomotoasd ca gi cea

    www.lumeacrdintei.com Ll.tMEA CRgDINTHI / ianuarie 2o15

  • tirf,mul dintre doui lumiSfAntul Munte Atlros e loe ul undc se ?nt3lnese rug6e iunile fierbinlidin ininri le inflfrc6rate ale monalri lor eu Dumnezeu gi eu Maiea Dom-na.llui, Stdp&na acestuli loe pare6 e{e nieiunrde. Loe bine aies de Ea, cicieste stragnie pdzit de nrunfi inal{i gi vegetalie bogat6, dar totodatipizit gi de aeegti va.inie i lupt6tori ai Don'lnului, invegn"l6ntali e u hainasir-rrpl6, neagn6, ce se nevgiesc e u obraz de rnare smenenie. [ste loculcare eu siguranld nu aparline acestei lumi, ei rnai degrabd lCIcul caretinde si se ridiee la TmparSlia eea f6gdduitd ele Mantulitorui suflete-lon noastre. Aiei se ?nal1a ne?neetat spre eeruni sute ele LiturEhii intr-osingurS zi. Aiei p&eatele se $terg din ininra zdrobit6, ee sinrte iubireape aare ne-CI poartd Hnistos, t"tou6, celor nevrednici" Aici, lneetul cuineetul, gri j i le gi piznrele lumegtiiryi pierd pl;teri le;i se risipesc in lumi-na sufletului deseoperit, chiar gi pentru eei nnai paeato9i dintre noi.

    Spre Schitul lacuPomind la drum spre schi-

    tul romAnesc, de la Mdn[sti-rea Filotheu am decis s-o oludm orin Morfono. Chiardac[ eite cale mai lung[, dru-mul este ceva mai domol laurcare. Schitul Sfintul Dimi-t r ie - Lacu se af la in in imamunfilor, undeva pe parteade nord-est aAthonului. Pen-tm a ajunge la rumul de pia-tri din Golful Morfono, trebu-ie mai intdi sd ne intoarcem laMAndst i rea Karakalu gi apoi

    s-o linem spre Marea Lavrd.Drumul pietruit pare a fi dejaincins de arqila soarelui, deqie incd dimineaP. Praful se ri-dicd involburat in urma rare-[or magini care circuld pe aici.InAthos, in perioadele calde,este imporlant c6nd plecali ladrum, mai ales pe jos, sd vdlual i suf ic ientd apA cu roi .Nu sunt prea multe altema-tive daci rlmdneli fbrd. Esteun loc arid, in special in zo-nele de coastd. Dupd vreo ordqi jumdtate, de peste coama

    unui munte rdsare seme! tur-nul de piatrd Morfono. L6ngde[ se affa gi ruinele unei maivechi b iser ic i ce pare de in-fluen![ arhitecturald apusea-nd, latini. Ne-am mai int6lnitcu acest stil in Karyes, la Bi-serica Protaton. Aceastd bise-ric[ a fost ridicat[ in perioada1204-1261, pe cdnd Bizanlula fost ocupat de cdtre cavale-rii cruciali. in acele vremurl.chiar gi cdlugdrii athonili aufost silili sd treacd la unialielformuld folosita de Biserica

    www.lumea(redintei.conianuarie 2015 / LUMFiA {lRtl l l iN l-l l i

  • l3

    Romano-Catolicd, duPd ma-rea schismb din 1054, Pen-tru reunirea altor Biserici cuea oe baza anumitor concesiidogmatice qi a unei autonomiifa15 de Vatican), sub Patriar-hul Ioan Vecos. Dupd ce Im-periul de Rdsdrit s-a restabilit,cdlugdrii venili dinApus s-auintors pe meleagurile lor. iaraceasti mAndstire a fost incen-diat6. Mai tdrziu, prin secolul18, un mare cdlugdr-duhov-nic de la Mdndstirea Neam!,pe nume Luchian, a cumP[-rat si reoarat cdteva chilii aleminbstirii qi le-a locuit cu mo-nahi romAni.

    Apucdm pe un drum indreapta qi traversdm mai mul-te livezi de mdslini. Apoi dru-mul se lasd printr-o Pddureumbroasd. Mergem Pe valeapdrAului Lacu qi nu mai avemmult odnd la Chilia BunaVes-tire, unde vom r[mAne Pestewww.lumeacredintei'(om

    noapte. Ne agteaPtd acolo P6-rintele duhovnic $tefan, unvajnic luptdtor al Domnului,in modestele-i straie negre,mereu cu ruglciunea in inimdqi condeiul in mAnd. Simlim omare bucurie c[-l vom intAlni.

    Chilia Buna VestireAjungem mai int6i la bise-

    rica Schitului Sfbntul Dimitrie- Lacu, unde ne oPrim Pen-tru a ne inchina. iar aPoi necontinudm drumul Pe o cdra-re mai in sus, spre chilie. Aici,de cum urcdm hePtele, Pe subbolta de vi{d-de-vie, il vedempe pdrintele $tefan imPreu-nb cu altt catlva Pelerlnl. as-cunqi de arqild la umbra bol-tei. Suntem intAmpinaJi cu bu-curie qi urdri de bun-venit, iarapoi un alt pdrinte ne serr/eS-te keraspa. ugor adaPtatd Pen-tru noi. In loc de ouzo, o fuicdfoafte tare, iar in loc de rahat,

    o prdjiturd de cas6, delicioa-s6. Apa... aceeaqi ca Peste tot.Duod ce schimb6m cdteva im-presii despre acest loc minu-nat care este Athosul. Pdrinte-le ne informeazd la ce ord suntslujbele. Ne spune cd slujbade la noapte va fi mai speci-ald, intrucdt mAine este s[r-bdtoare mare aici in Sf6ntulMunte, pe calendarul vechi:Aqezarea in racld a cinstitu-lui Brdu al Maicii Domnu-lui. Mergem sd ne cazdm qisd ne odihnim dupd ostenea-la drumului, iar seara la ora6 asistdm la slujba vecemiei.care are loc in paraclisul chi-liei. Este un loc ce imi adu-ce aminte de Romdnia. Estea$a cum sunt la noi biseri-cufele mai vechi, de Propor-1ii mai smerite. dar un loc in-tim, inundat cu multd lumin[a duhului. Dup6 slujbd suntempoftili la masb, unde ne sunt

    LIJM EA C|IEDINTEI / ianuarie 2o15 41

  • IITtNERARiltE CREDtNIEt

    servite dintre cele mai variateqi blagoslovite bucate. Borgulde peqte este memorabil. fb-cut dupd obiceiurile noastrebune. romane$ti. cu mult su-flet gi dragoste. Se simte astadincolo de aromele natura-le qi gust. Cum toate-s degra-bd trecdtoare in aceastd lume,dupb ispdruirea mesei pdrinte-le stare! $tefan rostegte cAtevarugdciuni de mullumire pen-tru bundtatea nemdrginitb pecare Dumnezeu qi Maica Sanu contenelte a ni le trimite.Ne inchindm cu evlavie gi neretragem spre camere.

    La ora 2 noaptea suntemtrezi{i pentru a merge la sluj-ba mult agteptat5. a praznicu-lui Asezdrii in racld al Brdu-lui A4aicii Domnului. Pe ca-rdruile ce se adund una cdteuna se v[d luminife ce co-board de la chilii, unindu-secdtre Biserica lui Hristos. cu

    hramul Sfbntului Dimitrie, inliniqtea tainici a noplii de lapoalele Athonului. Spre bucu-ria noastrd, sfhntul 16cag esteplin. Cugetul imi fuge la cAtde mult am ravni t sd ajungaici, de at6lia ani... Ii mullu-mesc Maicii Domnului, cdciqtiu cd lucrarea gi rugdciunileei m-au adus la Athos. Cdlu-g[rii inalJd, cu smerenie in su-flet, rugdciune dup[ rug[ciu-ne" cantare dupd cdntare. graide aur, flacdrd rodnicd qi lau-dd cdtre Sfinta Treime qi cd-tre Maica Domnului, cu n5-dejde de ajutor spre ridicareanoastrd din pdcat. Aqa gt iucreqtinii din invdldtura Sfin-tei Evanghelii, ca prin comu-niune qi unire in tugdciune,prin lacrimi gi nevoinlS- prinmucenlcle $1 cuvlo$enre, sabiruiascd lumea aceasta inqe-l6toare. in lume necazuri veliavea: dar indrdzniti! Eu am

    biruit lumea (Ioan 16,33),nespune M6ntuitorul.

    Este prima slujbd la careasist aici, in Sfdntul Munte.linutd in limba romdnd. CAtde dragd mi se pare slujba ingraiul nostru cald. Simt cd seapropie mai mult de inimilenoastre de romAni. Partici-pdm qi noi la cdnt[ri qi toa-td strddania candtd mai mul-td vArtoqenie, mai multi recu-noqtinld, aldturi de pdrin{ii cese nevoiesc cu ochii umezi{i.scAnteietori, in lumina cande-lelor. Trecerea timnului nu semai simte. incet, ne separdmde toate no{iunile gi conven-l i i le lume5t i , iar in imi le ni selipesc de chipul divin al Mdn-tuitorului...

    La Marea LavrdPomim de dimineafi spre

    Marea Lavrd, reintorcAndu-neprin Morfono 9i, dupdjumdta-

    ianuarie 201 5 / L.lJi\,1IlA C!iI:DIN lhl

  • te de drum parcurs pe jos, nesimlim destul de istovili. Nuapucdm sd ne termindm rugd-ciunile din g0nd cdtre MaicaDomnului, cd iatd o maqindopreqte in dreptul nostru. P5-rintele cdlugSr care conducene face semn sd urcdm. Mul-fumim Preasfintei Ndscdtoa-re de Dumnezeu pentru grijace ne-o poartd

    -neincetat qi ur-cdm in grabd. Intr-un sfert deorb suntem deja laporlile Ma-rii Lavre, cea mai importantdmdndstire dinAthos. Aceasta afost intemeiatd in anul 963 dec[tre Slintul Athanasie Atho-nitul, pe locul unde ini{ial s-anevoit cu pustnicia, loc numit..Melana". De aceea i se maispune qi Lavra Melanililor.Sfrntul Athanasie, cu daniilegeneroase ale impdratului Ni-chifor Fokas qi ale generalu-lui sdu Ioan Tzimiskis, a con-stmit pe langa chil i i . o moard.o ffirmerie. a sAdit vitA-de-vieqi, ceea ce este cel mai imPor-tanl. a inceput ridicarea uneibiserici somptuoase. In anul1001, fiind in bisericd aldturide alli gase monahi pentru ainspecta desfbqurarea lucrdri-ior, turla de deasupra Altaru-

    www.lumeacredintei,com

    lui s-a prbbugit peste ei, stri-vindu-i. Ziua de prdznuire aSfdntului Athanasie a rdmasoe data de 5 iulie.' inca de la intrarea in in-cinta mdndstiri i ne int6rmPi-nd Paraclisul Intrarea MaiciiDomnului in Bisericd. Aicise afld SfAnta Icoand a Mai-c i i Domnului Cucuzel issa.Aceast5 icoand a venit singu-rd la Marea Lavrd qi s-a a;e-zat in catapeteasma bisericiimari. Apoi, pe la anul 1300,a fost asezatd in strana arhie-reascd, unde s-a aflat 9i afuncic6nd i-a apdrut Maica Dom-nului Sfhntului Ioan Cucuzel.Acesta, cu vocea sa ingereas-cd, ii cdnta qi se ruga lui Dum-nezeu adesea, mai ales aruncicind era singur. Numai cd in-tr - o zi, in S6mbdta Acatistului,cdntAnd-o qi sldvind-o in bise-ricd cu multb evlavie pe MaicaDomnului, aceasta i s-a ardtatgi i-a ddruit un ban de aur, spu-n6ndu-i: Bucurd-te loane, fiulmeu! Cdntd-mi Si eu nu te voipdrdsi! Asaacdpdtat de atunciicoana numele de Cucuzelis-sa. Intrdm in bisericd qi ne in-chindm cu evlavie la aceas-td icoand fhcdtoare de minuni

    LUl,i irA CRflDIN lf lJ / ianuarie 2o15

  • :F-

    ITtNERARil tE (REDtNTEt

    a Maicii Domnului, iar apoimergem sdne cazdm. Suntemdestul de grdbifi, intruc6t amdecis sd mergem qi la SchitulProdromu, pentru a lua paftela slujbaVecemiei. Schitul ro-m6nesc se afl[ cam la o ord demers cu piciorul, iar pAn[ sea-ra trebuie s[ ne intoarcem in-apoi. La ora 20 porti le mdnds-tirii se inchid.

    [a Prodromu 5i inapoi...Schitul romdnesc Prodro-

    mu se afl[intr-un loc destul deizolat,in cea mai esticd zond aAthosului. Drumul traverseazdo intindere aridd, cu arbuqti gipdmdnt pietros de culoare ro-qiatic[. Dupb aproape o ord demers susfinut, zdrim in parteastdng[, jos, a$ezarea monaha-ld romdneascd. Este imoresio-nant6, cu zidurile-i albeistrdlu-citoare. Cel mai de pre! odor alschitului este icoana fbcdtoare

    de minuni a Maicii Domnuluinumrtd Prodromila. Despre ease spune cd s-a pictat singur6.Nicolae Iordache, cel care s-aapucat sd picteze Sllnta lcoa-nd la rugdmintea pdrintilor Ni-fon gi Nectarie, venili in larddinAthos. oentru a se intoarcecu o icoand special fbcut6pen-tru noua bisericd de la Prodro-mu, a primit ascultare sd post-eascd qi s[ se roage, cdtl vre-me lucr eazd la icoan6. A pictatmai intAi vesmintele. ldsdnd la

    . r :

    urmdr pictarea chipurilor. In fi-nal, oricAt s-a strdduit a pictachipurile, ieqeau strAmbe, urd-te gi total nepotrivite. Mdh-nit din cale-afard, dup[ cdte-vazile este vizitat de pdrin{iiNifon si Nectarie. care la ve-derea icoanei mai intdi se in-grozesc. Apoi il incurajeazd peautor. snunandu-i s-o termineoflcum, pentru ca el vor tre-bui s-o ducd nesresit inAthos.

    , , .

    - - , : : " : ,

    Dis-de-diminea6, hotArat sdisprdveascd lucrarea, a fb-cut cAteva metanii gi s-a rugatmai int6i Maicii Domnului cumult[ evlavie. iar cdnd a merssd dezvdluie icoana. nentru ase apuca de lucru, nu micd i-afost mirarea cdnd a vdzut chi-purile pictate in cea mai des[-vdrqit[ formd, de o frumuseleneasemuitd!

    O alti icoand lbcdtoare deminuni de aici este cea a Sfhn-tului Ioan Botezdtorul. Cu ev-lavie mergem sd ne inchindmpe la Sfintele Icoane gi apoine ocuodm locurile in stra-ne. Mai ar em de a;teptat ca-teva minute pAnd la incepe-rea Vecerniei. Intre timp imiarunc privirea pe fresca bise-ricii, care este deosebitd qi incare recunosc parcb mai mul-te stiluri ingemdnate. Bisericaeste impundtoare, cu trei turlegi o lungime de 30 de metri, qi

    ianuarie 2015 / l,U\,1EA CRfiDtNTII

  • ::i

    a fost construitd in cel mai ourst t l atnonl t . Intre t rmp pann-lii 9i mirenii deopotrivd s-austrdns in biseric[ qi slujba in-cepe cu obiEnuitele rugaciuniincep[toare, iar pe parcurs in-cep gi cantarile gi rdspunsuri-le de la sffand. ln minte imi re-v erb er eazd cuvintele Domn u-lui nostru Iisus lkistos: lde-vdrat zic voud: De nu vd veliintoarce qi nu velifi precumpruncii, nu veli intra in Impd-rdyia Cerurilor (Matei 18,3),gdndindu-md de cAt de multeavem si ne dezbdrbm pentrua ne curd{i sufletele pdcdtoa-se, mult legate de lumea aces-ta ffecatoare. Amintirea morliieste cea care trebuie s[ ne in-so,teascd in fiecare clipd gi sdinlelegem cd depinde de voin-1a noastrd dacd vom trdi dinco-lo de aceastd via{d trecltoare.

    Dupd o ord de indrdzneal5binepldcutd lui Dumnezeu, cuimpletite psalmodieri gi ruga-ciuni. implordndu-L sa se mi-lostiveascd de sufletele noas-tre, congtienli mai mult saumai pu{in de neputintele noas-tre, slujba se incheie qi sun-tem invitali la trapez6, pentrua servi masa de seard. Apoi, ingrabd, pomim inapoi spre Ma-reaLavrd, cu nostalgia gi pro-misiunea de a reveni si a stamai mult la Prodromu, loc ro-mAnesc din Athos, binecuvdn-tat de Maica Domnului.

    Mai avem motiv de nos-talgie qi pentru cd mAine vompleca din Sfbntul Munte. Estegreu gAndul despd(irii de una$a loc sfintit. Cdtd vreme neindreptim pagii spre MareaLavrd, incerc sd rememorezcAt mai bine experienlele pe-trecute aici. Cerul este scSldatin culori roqiatice de amurgcdnd ajungem la porlile m6-nastini. Athonul pare sa spri-jine in continuare cerul, agacum o face dintotdeauna, fbr6nici cea mai neinsemnati cdr-teald. M6ine, dis-de-diminea-!6, vom lua microbuzul spreKaryes, de aceea decidem sdne retragem spre odihn6. Ori-cum, ng vom trezi devreme,pentru a pafticipa la o ultimdslujb[ in Muntele Athos.

    Noaptea se lasd incet, culinigte cosmicS, peste turlelebisericii mari, ce este strdjui-td la intrare de milenarul chi-oaros al Sldntului AthanasieAtonitul. Fognetul mereu ver-zilor crengi se ingdnd in bdta-ia blAndd abizei de seard, cepoaftd suavul parfum al flori-lor de portocali...

    Laurenqiu COSMOIU

    Plec;ind de la Prodromu

    LUMIIA CIll lDlNTLll / ianuarie 2015

  • Pe urmele Sfintilor

  • EbMffiwe

    SfAntul Gherasim Palladas-a ndscut in insula Creta, insatul Skillos care astdzi se nu-megte Kalloni, lingd oraqul-caoitald Iraklion. undeva intreanl l to l ) - loJU.

    -Famil ta saera una evlavioasd. Mama sase numea Steliana, iar tat5l, Te-odor. era oreot. A mai awt doifra{i, din iare unul a ajuns qi elpreot in insula Zakynthos. Fa-milia Pallada era o familie devild nobild foarte cunoscutd inCreta care a dat numerogi cle-rici gi oameni de seami.

    Incd de conil. Sfdntul adeprins de la tatdl sdu cititul,scrisul qi primele inv6!6turi,iar apoi a fost trimis la gcoaldin Corfu qi la Venelia. Iubitorde studiu, el s-a fbcut repederemarcal penhu profu nzimea

    cunoqtinlelor sale qi a ajuns sdcunoascd desdvArgit greaca ve-che. latina gi ebraica precum pifilosofia qi teologia. Cum insu-la Creta fusese intre timp ocu-patd de otomani" dupd ce qi-aterminat studiile, Sfdntul nus-a intors acasd, ci a r6mas sdpredea in diferite qcoli greceqtidin Pelopones, Ioannina, Epir,Ata qi Kastoria.

    A fost ales mitropolit deKastoria, iar in 1668, SinodulArhiepiscopiei de Ohrid l-a ca-

    terisit pe nedrept. Cateristreasa nu a fost insd recunoscutdde Constaninopol. In 1686, i-afost incredinlatd spre pdstori-re, pentru pulinb vreme insi,Mitropolia de Adrianopol, iarin data de 25 iulie 1688 a fostales Patriarh al Alexandriei.

    Sfrntul a nlecat de indatdin Egipt qi, din pozilia de patri-arh, s-a dedicat indeosebi pre-dicdrii cuvAntului lui Dumne-zeu qi, mai ales, apdrdrii Or-todoxiei de atacurile Apusu-

    Bucuri-te dasc6l prealuminat, odrasli a Cretei, Gherasimecel inlelept, cinste Kastoriei, stAlp in Adrianopol, 9i al Alexan-driei mare arhipdstor. Cauti din cer ca un bun pistor, SfinteGherasime, spre cei care azi te cinstesc 5i ii izbdveSte de pa-timi gi eresuri, de boli gi amigire cu rugiciunea ta.

    15 ianuarie

  • lui catolic. Numeroase omtlttale sale se pdsheazd in manus-cris. AlSturi de acestea, oPerasa cuprinde qi lucrdri cu carac-ter imnografic Ai Poetic, dar qi

    manuale {e teologie, retoncasi loeicd. ln timPul indelunga-iei sa]e pastoriri. de Peste 22 deani. Slhntul a llcut mai multedrumuri in Jarile Romane 9i

    in Rusia de unde a Primtt unsprii in substanlial. Este cunos-cuti lesarura sa deosebiE atatcu Nic6lae Mar,'rocordat cAt 9icu Sfbntui Constantin BrAnco-veanu. domnitori la cuttea c5-rora a poposit in numeroaserdnduri. A purlat si o vastd co-respondenta cu Petru cel Mare,papa Clement al Xl-lea, Pre-cum qi cu patriarhii Constan-tinopolului si ai Iersualimuluidin lremea sa. Sflntul Ghera-sim al Il-lea Pallada era iubit girespectat de toatd lumea Pentru\ asta sa culrurd gi r iaP cuvioa-sd pe care o ducea. Cei care auscris despre el il numeau,,bdr-bat preinEelept 5i preasfAnt".,. l ivadd a virruli lor 5i a haruri-lor" qi ,,mare patnarh gi aPbr6-tor irl Ortodoxiei".

    Ajuns la o vArsta inaintati,slabit qi bolnai. Sf"anrul Patri-arh s-a retras din scaun hotd-rdnd sI iqi peffeace uldma Par-te a viefii la Mdnistirea Vato-oed din S{Entul Munte Athos.De aici s-a gi mutat la vegnice-le locasuri in data de 1 5 ianua-iiel7l-4. Caoul Sflntului Ghe-rasim se pestreaza Pdnd astdziin altarul bisencii mari a Md-ndstirii Vatoped intr-o racl6 deargint gi este izvorAtor de bundmireasmd.

    in data de 17 sePtembruie2002, Patriarhia Alexandriei arecunoscut ne Sfdntul Ghera-sim al Il-lea Pallada in rAndulsfinlilor rAnduind sd fie Prdz-nuitin fiecare an in data ador-mirii sale. 15 ianuarie.

    SiIViU-ANdTCi VLADAREANU

    Racla cu capul Sfdntului Gherasim Pallada

  • sEGAR(EA e flTJf,qil?l:-fiq,Actuala bisericd parohialS a Parohiei Segarcea I delSnga Craiova este biserica fostului Schit Segarcea,inchinat Patr iarhiei Alexandr ie i impreund cumogiile 9i podgorii le sale. Legdtura acestui schitcu SfdntuiGlre"rasim Palladairebuie sd fifost unacu totul speciala, de vreme ce el se regasegte inpomelnicul b iser ic i i , in 16ndul ct i tor i lor , a l doi lea,imediat dupd Sf6ntul Constantin 816ncoveanu.

    15 ianuarie

  • REPORTAJ

    Sf$mta \fnneri de Ia TempiPelerini lor ronrAni eare n"re' 'g spre diferi te elestinal i i ortodoxe de pe teri-te niul Greciei le este fCIarte la ?ndern6nd sd se *preasci la Valea Ten'lpi"Loeul este s i tuat ?n nord-estulThessal ie i , in apnopierea muntelui Oi imp,la 25 de ki lorrretr i rrond-est de l-arissa, ian aceesul se face pe drumulexpres F 75" 5f&ntul laeag este a$ezat pare& strateqie, ?ntr-un defi leu Nur"lgd* vreo 10 ki lometr i , nu ehiar ia vedere, rneni t parcd doar celor care auehen'lare. &{ai?nt6ise eoboarS ni;te trepte din piatr5, se trece punteade peste rSuN Pinios, apoi intrarea ?n biseriea r{" ipestr5, sdpati in stanca,se elezv*luie credineicgi lor venil i cu evlavie. Aiei se gdsesc moasteleSfintei lVluceni{e Paraseheva, aiei pelerini i}nal{a rugfreiuni catre ea...

    Valea TempiLa Tempi, ajung anual

    zeci de mii de oelerini careau auzit despre-minunile pecare le pr imesc cregt in i i g ibolnar i i de tot fe lu l , ce v inaici cu nddejde qi inimile pli-ne de flacdra credinlei. Mi-nuni le apar neconteni t . f iecdnd credinciosii se inchi-

    nd la sfintele moa$te sau seroagd la icoana fbcdtoare deminuni a Mucenilei, fie bAndsau spSlAndu-se cu apd dinizvorul subteran care curgein imediata apropiere a bi-sericii. Aceasti apd are pro-prietlli curative unice gi potafirma din proprie experienldasta. De 15 ani, mai pdstrezqi ast[zi, intr-o sticluld, apd

    de la acest izvor si din carebeau din cAnd in cAnd. De fi-ecare datd cand t-ac asta mdminunez. Apa este la fel deproaspdtd ca atunci cAnd amluat-o din izr.or. \lu11i suslincd efectul vindecitor al aces-tei ape se obtine spdldndu-tecu ea pe ochi in f iccare dimi-nealb, imediat dupd ce te-aitrezit $i ai deschis ochii.

    ianuarie 2015 / 1-Ul\4LA {l i{EDII{TF.l www.lumeacredintei.com

  • Am ajuns aici aproape deinserat^ iar l iniqtea era desS-vdrqitd. Nu mai erau decdtc dliva pelerin i intdr zia[i, c ar ese gribeau sd-qi fac[ inchind-

    ciuni le qi sd plece. La HagiaParaskevi (cum ii spun gre-cii) este un loc autentic or-todox, unde se simte imediatincdrcdhrra duhovniceascd cese a$terne de indatd in inimapelerinului. Capeli liniqte qiincredere cd totul va fi bine.Acest lucru il simt gi eu. Esteun loc de credin[d gi muceni-cie care aduce mai mult de-cAt m6ngdiere sufleteascd, iarcei care cautA acest lucru, ne-greqit il dob6ndesc.

    Intrarea se face orintr-unculoar slpat in stdncd, flan-cat de-o parte qi de alta deicoane ale sfinlilor. Ajun-gdnd intr-o antecamerd (celine loc de pronaos), unde sepot aprinde lumdndri qi scrieacatiste, pot vedea, privindin sus, pddurea de deasupraorintr-o fisurd din stAncd. Eioectaculos. Vremea este

    iploroasa $l cerur rs l curge $r-

    roaiele intr-un ropot infun-dat, dar pddurea nu lasd apasd ajungdjos, aici.

    MergAnd sd md inchin lasfintele icoane qi moagte, nuoot sd nu observ numeroase-le mici ofrande votive asd-late la icoana sf intei . AcEs-tea stau ca nigte mdrtur is i r ia le credic ioqi lor care au pr i -mit ajutor. Mulli qi-au recd-pdtat vederea, altii au primitvindecare a membrelor sau atot felul de afec{iuni.

    Pictura din biseric[ estefoarte frumos realizatd, instil bizantin. Altarul este inLateral, in partea dreaptb a in-trdrii sfAntului 15caq, qi estesmerit, cu o catapeteasmd demicd indllime, ce nu incorpo-reaza gi iconostas. Pare maimult a aduce cu altarul bise-ricilor apusene, catol