LUCRĂRI DE MODERNIZARE DRUM FORESTIER ÎN VEDEREA ...arpmag.anpm.ro/upload/34298_4. RIM DRUM...

144
1 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE “CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ȘI SPECIFICE ACTIVITĂȚILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIȚU-MOLIVIȘ” PENTRU OBIECTIVUL LUCRĂRI DE MODERNIZARE DRUM FORESTIER ÎN VEDEREA TRANSFORMĂRII ACESTUIA ÎN DRUM COMUNAL Beneiciar: ASOCIAŢIA INTERCOMUNITARĂ DE DEZVOLTARE A.D.I. MOLIVIŞU. Executant: S.C ECOLOGIC AMB S.R.L. Director general Expert S.E.A. diplomat ecolog Adrian Balan Colectiv de elaborare Expert S.E.A. diplomat ecolog Adrian Balan Ec. Alexandru Balan 2011

Transcript of LUCRĂRI DE MODERNIZARE DRUM FORESTIER ÎN VEDEREA ...arpmag.anpm.ro/upload/34298_4. RIM DRUM...

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT

DE

“CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ȘI

SPECIFICE ACTIVITĂȚILOR DE TURISM DIN

AREALUL CLIMATIC GHIȚU-MOLIVIȘ”

PENTRU OBIECTIVUL

LUCRĂRI DE MODERNIZARE DRUM

FORESTIER ÎN VEDEREA

TRANSFORMĂRII ACESTUIA ÎN DRUM

COMUNAL

Beneiciar: ASOCIAŢIA INTERCOMUNITARĂ DE DEZVOLTARE A.D.I.

MOLIVIŞU.

Executant: S.C ECOLOGIC AMB S.R.L.

Director general

Expert S.E.A. diplomat ecolog Adrian Balan

Colectiv de elaborare

Expert S.E.A. diplomat ecolog Adrian Balan

Ec. Alexandru Balan

2011

2

3

Cuprins

INTRODUCERE .................................................................................................................................................... 6 1. DATE GENERALE ...................................................................................................................................... 8

1.1 Obiectivul de investitii luat in studiu ............................................................................................ 8

1.2 Beneficiarul lucrarilor ................................................................................................................. 8

1.3. Elaborator SF ................................................................................................................................ 8

1.4. Informatii despre elaboratorul studiului de evaluare a impactului ............................................. 8

1.5 Denumirea proiectului .................................................................................................................. 8

1.6. Amplasamentul lucrarilor proiectului.......................................................................................... 9

1.7. Scopul si necesitatea ralizarii proiectului ..................................................................................... 9

1.8. Durata de executie a lucrarilor pentru a reflecta durata impactului asupra factorilor de mediu

datorata lucrarilor. ............................................................................................................................ 10

2. ASPECTE TEHNOLOGICE IN TIMPUL PROCESULUI DE EXECUTIE .............................................. 11 2.1 Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si a cerintelor de amenajare si utilizare a

terenului in timpul fazelor de constructie si functionare .................................................................. 11

2.2 Situaţia existentă ......................................................................................................................... 11

2.3 Obiectivele generale si specifice ale investitiilor propuse prin proiect. ..................................... 19

2.4 Descrierea tehnologică ............................................................................................................... 19

3. DESEURI ..................................................................................................................................................... 22 3.1 Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de exploatare ............................................. 22

3.2 Managementul deseurilor ......................................................................................................... 24

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A

ACESTORA ............................................................................................................................................................ 27 Poluarea specifica lucrarilor de constructie ....................................................................................................... 28

Activitati de dezafectare. .................................................................................................................. 29

4.1 Apa .............................................................................................................................................. 29

Apele de suprafata ............................................................................................................................ 29

4.2 Managementul apelor uzate ...................................................................................................... 30

4.3 Prognozarea impactului ............................................................................................................ 30

4.4 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................. 31

4.5 Protectia aerului ......................................................................................................................... 31

4.6 Date generale ............................................................................................................................. 31

Relieful ............................................................................................................................................... 32

Solurile ............................................................................................................................................... 34

Conditii geotehnice ........................................................................................................................... 34

Clima .................................................................................................................................................. 35

4

Hidrografia ......................................................................................................................................... 37

4.6 Surse si poluanti generati. Calculul debitelor de poluanti generati ........................................... 39

4.6 Prognozarea poluarii aerului ...................................................................................................... 41

4.7 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................. 41

4.8 Impactul asupra aerului in perioada de exploatare ................................................................... 42

4.9 Surse de poluare a solului .......................................................................................................... 44

4.10 Masuri de reducere a impactului asupra solului in zona studiata ........................................... 44

4.11 Zgomot si vibratii ...................................................................................................................... 46

4.12 Radiatii ...................................................................................................................................... 46

4.13 Biodiversitatea .......................................................................................................................... 46

Situri Natura 2000. ............................................................................................................................ 49

Arii naturale protejate ....................................................................................................................... 49

Specii protejate de floră și faună, Rezervaţii și monumente ale naturii ......................................... 110

Avifauna ........................................................................................................................................... 111

4.14 Surse de poluare a biodiversitatii .......................................................................................... 127

4.15 Impactul asupra vegetatiei si faunei....................................................................................... 127

4.16 Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de constructie .......................................... 128

4.17 Peisajul .................................................................................................................................... 129

4.18 Mediul social si economic ...................................................................................................... 129

4.19 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural .................................................................... 129

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................................. 130 5.1 ,,A nu face nimic" ........................................................................................................................................ 130

5.2. Alternative de proiectare ........................................................................................................ 130

5.3. Alternative privind metoda de executie .................................................................................. 130

6. MONITORIZARE...................................................................................................................................... 130 6.1 Monitorizarea in faza de executie ............................................................................................ 130

6.2 Monitorizarea in faza de exploatare ....................................................................................... 131

6.3 Impactul remanent ................................................................................................................... 132

6.4 Legislatia specifica privind monitorizarea mediului ................................................................. 132

7. SITUATII DE RISC ........................................................................................................................................ 133 7.1 Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului

......................................................................................................................................................... 133

7.8 Accidente potentiale in perioada de executie .......................................................................... 133

7.9 Masuri de prevenire in faza de constructie .............................................................................. 134

7.10 Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare ............................................. 134

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .............................................................................................................. 135 8.1. Dificultati practice .................................................................................................................... 135

5

8.2. Dificultati tehnice ..................................................................................................................... 135

9. REZUMAT NETEHNIC ................................................................................................................................ 135 9.1. Deseuri...................................................................................................................................... 136

9.2. Apa ............................................................................................................................................ 136

9.3. Aerul ......................................................................................................................................... 136

9.4. Solul .......................................................................................................................................... 136

9.5. Mediul social si economic ........................................................................................................ 137

10. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................................... 137 Problemele importante de mediu ................................................................................................... 138

Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea

oricăror efecte semnificative adverse asupra mediului .................................................................. 140

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI .............................................................................................................. 143

6

INTRODUCERE

Secolul al XX-lea a marcat schimbari spectaculoase in toate domeniile. Prin intermediul stiintei

si tehnologiei s-a ajuns la dezvoltarea mijloacelor de transport si a telecomunicatiilor facilitandu-se

mobilitatea umana si difuzarea informatiilor un efect al acestor facilitati fiind accesul tot mai lesnicios la

resursele TERREI. Asa cum rezulta din studiile efectuate la scara planetara, accelerarea dezvoltarii a

amplificat presiunea asupra lumii naturale determinand conflictul cu mediul ambiant atat prin

epuizarea resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, cat si prin deteriorarea, calitatii

factorilor de mediu-apei,aerului,solului.Alterarea ecosistemelor naturale, suprasolicitarea resurselor

naturale manifestate prin dezechilibre ambientale la scara planetara au atins limite periculoase,

necesitand acum la inceput de mileniu trei noi conditii ale securitatii globale si impunerea unei

dezvoltari durabile .Astfel viitorul civilizatiei se confrunta cu probleme ambientale a caror tendinte pun

sub semnul intrebarii insasi viitorul umanitatii.

Contradictia dintre om si natura, datorita caracterului ei istoric, imbraca forme fundamentale,

una este aceea a contradictiei dintre felul si dimensiunile necesitatilor mediului creat de om si

varietatea si volumul resurselor oferite de natura iar cealalta este contradictia dintre mediul creat de

om si mediul natural sub aspectul efectului nociv al omului asupra naturii si prin aceasta asupra lui

insusi.

Dezvoltarea durabila constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joaca un rol cheie in

infaptuirea dezvoltarii durabile in Europa. Pentru a raspunde acestei responsabilitati U.E. a pregatit

strategia de dezvoltare durabila « O EUROPA DURABILA PENTRU O LUME MAI BUNA » care a fost

destinata Sumitului Global privind Dezvoltarea Durabila (Johanesburg, septembrie 2002). In cadrul

strategiei se recunoaste ca pe termen lung cresterea economica, coeziunea sociala si protectia

mediului trebuie sa mearga mana in mana.

Dezvoltarea durabila ofera Uniunii Europene , pe termen lung, o viziune pozitiva a unei

societati mai prospere si mai corecte, care promite un mediu mai curat , mai sigur si mai sanatos – o

societate care asigura o calitate mai buna vietii pentru noi si pentru generatiile urmatoare.

Transpunerea in practica a acestui obiectiv, presupune ca :

- dezvoltarea economica sa sprijine progresul social si sa tina seama de mediu ;

- politicile sociale sa sprijine performanta economica ;

- politica de mediu sa fie eficienta din punct de vedere al costurilor.

Este necesara o importanta reorientare a investitiilor publice si private spre tehnologii

prietenoase pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economica si sociala sa nu fie asociata cu

degradarea mediului si cu consumul de resurse.

Rezolvarea tendintelor nedurabile si realizarea imaginii oferite de o dezvoltare durabila necesita

actiuni urgente , o conducere politica angajata cu vederi de perspectiva largi , o noua abordare din

partea factorilor de decizie.Este astfel necesar ca actiunile sa fie intreprinse de toata lumea si la toate

nivelele. Multe dintre problemele legate de durabilitate solicita pentru rezolvare actiuni globale. Tarile

dezvoltate trebuie sa aiba initiativa in urmarirea dezvoltarii durabile si sa solicite si altor tari sa-si

accepte responsabilitatile care le revin.

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a totalitatii

efectelor politicilor propuse care trebuie sa contina estimarea impactelor economice , sociale si de

mediu. Toate politicile trebuie sa contina in miezul preocuparilor lor dezvoltarea durabila. Astfel

politicile comune pentru transport trebuie sa atace nivelele crescande de aglomerare si de poluare si

sa incurajeze utilizarea modurilor de transport mai prietenoase pentru mediu.

Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il constituie

promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea disparitatilor economice si

mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum se recomanda prin perspectiva

europeana a dezvoltarii teritoriale. In acst sens se prevede incurajarea initiativelor locale destinate

abordarii problemelor cu care se confrunta zonele urbane si elaborarea de recomandari privind

strategii integrate pentru zone urbane si sensibile din punct de vedere al mediului.

Studiul obiectivului de investitii cuprinde probleme şi preocupări atât la nivelul Amenajării

7

Teritoriului, cât şi al Urbanismului operational, care se bazează pe principiile esenţiale ale dezvotării

durabile ale spaţiului european aşa cum au fost ele adoptate de către CEMAT la Hanovra – 2000 şi

care urmăresc:

- promovarea coeziunii teritoriale în direcţia unei dezvoltări socio-economice echilibrate;

- încurajarea dezvoltării generate de funcţiile urbane şi îmbunătăţirea relaţiei urban-rural;

- accesibilitate echilibrată – prin încurajarea politicii de modernizare şi dezvoltare a circulaţiei, a

transporturilor în arii din ce în ce mai largi, de la aria locală sau regională, până la cea

naţională sau internaţională ;

- revigorarea creşterii economice prin dezvoltare, dar şi conservarea bazei de resurse, fără a

degrada mediul ambiant;

- asigurarea menţinerii in limite favorabile a nivelului de dezvoltare al populaţiei şi creşterea

calităţii vieţii

- protejarea şi conservarea valorilor cadrului natural şi construit, ca factor al dezvoltării;

- promovarea unui turism de calitate;

Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidentierea efectelor negative,

dar si a celor pozitive, ale exercitarii unei activitatti proiectate sau a uneia in desfasurare (in

cazul proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacitatilor existente) asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de baza in

identificarea si reducerea consecintelor negative asupra mediului, datorate activitatilor

antropice, reflectand o abordare preventiva a managementului de mediu, in scopul dezvoltarii

durabile.

Aceasta evaluare cauta sa incorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale

proiectelor de dezvoltare, in vederea prevenirii si reducerii impactului ecologic negativ al

activitatii preconizate.

Prezentul Studiu de evaluare a impactului asupra mediului, pentru obiectivele de

investitii cuprinse in Proiectul privind “Crearea infrastructurii generale și specifice

activităților de turism din arealul climatic Ghițu-Moliviș” se intocmeste conform

reglementarilor in vigoare privind protectia mediului:

- Hotărârea de Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice şi private asupra mediului;

- Ordinul nr. 135/76/84/1284/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a

evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

- OUG 195/2005 privind protectia mediului;

- Legea apelor 107/1996 (cu completari).

Principalele surse de informare care au stat la baza realizarii documentatiei sunt

Studiile de fezabilitate realizate pentru fiecare obiectiv in parte, PLAN URBANISTIC ZONAL

privind “Crearea infastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic

Ghițu – Moliviș”, comuna Arefu, judeţul Argeș Rraportul de mediu pentru PUZ., Raportul de

evaluare a impactului asupra mediului, vizita pe amplasament.

8

Structura lucrarii este cea indicata de legislatia in vigoare privind intocmirea Raportului de

evaluare a impactului asupra mediului.

1. DATE GENERALE

1.1 Obiectivul de investitii luat in studiu

Lucrări de modernizare drum forestier în vederea transformării acestuia în

Drum Comunal

1.2 Beneficiarul lucrarilor

Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare A.D.I. Molivişu.

Telefon: 0248 730 210.

e-mail: [email protected]

1.3. Elaborator SF

Studiul este elaborat de SC Electra Total Consulting SA Bucureşti, membră a

grupului de firme Energy Services Group, cu sediul în Bucureşti, str. Stelea Spătaru, nr.10,

sector 3.

1.4. Informatii despre elaboratorul studiului de evaluare a

impactului

Autorul atestat al Raportului la studiul de evaluare al impactului asupra mediului:

S.C ECOLOGIC A.M.B. S.R.L.

Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud.

Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741

Înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului

la poziția nr.286.

1.5 Denumirea proiectului

Lucrări de modernizare drum forestier în vederea transformării acestuia în

Drum Comunal obiect de investiţii ce face parte din proiectul „CREAREA

INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DE

9

TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU- MOLIVIŞU, COMUNA AREFU,

JUDEŢUL ARGEŞ”

1.6. Amplasamentul lucrarilor proiectului

Proiectul aflat în faza de Studiu de Fezabilitate are amplasamentul în comuna Arefu,

judeţul Argeș .Coordonatele geografice de identificare a comunei sunt:

latitudine 43° 19’ 01”

longitudine 24° 36’ 00” 550

Altitudine [m] Comuna Arefu – 2 544

Comuna Arefu este situată în partea de nord-vest a judeţului Argeș și cuprinde Valea

Argeșului superior și lacul Vidraru, Munții Frunții și Ghițu.

1.7. Scopul si necesitatea ralizarii proiectului

Guvernul României a dezvoltat un Program Naţional pentru protecţia mediului în

concordanţă cu prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. Armonizarea legislaţiei

naţionale cu directivele UE privind protecţia mediului este o prioritate pe termen mediu,

aceasta fiind realizată prin adoptarea aquis-ului comunitar. Cele mai importante directive sunt

următoarele:

- Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi

private asupra mediului,

- Directiva Consiliului nr. 99/30/CE privind valorile limita ale dioxidului de sulf, dioxidului si

oxizilor de azot, particulelor in suspensie si plumbului din aer, modificata de Decizia

2001/744/CE,

- Decizia Consiliului nr. 99/847/EEC privind stabilirea Programului de acţiune al Comunităţii

Europene în domeniul Protecţiei Civile,

- Directiva Cadru privind Deşeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC,

- Directiva Consiliului 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate

producerii de apă potabilă,

- Directiva Consiliului 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman,

- Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificata de

Directiva Comisiei 98/15/CE și Reglamentul CE nr. 1 882/2003,

- Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice,

- Directiva Consiliului 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri,

- Regulamentul Consiliului 1836/93 privind participarea voluntara a companiilor din sectorul

industrial la schemele comunitare de audit si eco-management,

- Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului nr. 1980/2000 privind schema revizuita

de acordare a eco-etichetării comunitare.

Aceste directive au ca scop pe de o parte, prevenirea poluării la sursă, prin reducerea

emisiilor rezultate în urma activităţilor specifice, în apă, aer şi sol, iar pe de altă parte

dezvoltarea economicosocială a societăţii prin promovarea de tehnologii nepoluante şi respect

faţă de mediul înconjurător.

10

Dezvoltările propuse sunt de acord cu conceptele privind reducerea poluării la sursă şi

de dezvoltare durabilă.

Planul Naţional privind strategia adoptată în problema protecţiei mediului urmăreşte

asigurarea condiţiilor pentru corelarea dezvoltării economice cu necesitatea reducerii efectelor

negative asupra acestuia. Planul indică acordarea priorităţii măsurilor ce vor diminua poluările

locale grave sau care pot afecta sănătatea populaţiei.

Obiectivele proiectului se înscriu şi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a

Turismului SCHI ÎN ROMÂNIA, program de interes naţional pentru dezvoltarea turismului

cu componenta principală “turism pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă”.

Programul a fost aprobat de Parlamentul României prin Legea nr. 418 din 16.11.2006.

Pentru zona Ghiţu-Molivişu a fost elaborată la nivel de comună « Strategia de

înfiinţare şi dezvoltare a Obiectivului turistic Ghiţu » în care sunt trasate liniile directoare de

implementare a măsurilor prevăzute în planul de dezvoltare privind domeniul turismului.

In programul de dezvoltare al comunei Arefu se prevăd, in special, dezvoltarea

infrastructurii specifice turismului (hotel, motel, pensiuni, restaurant, cabană), construcțiilor

de case de vacanță și de locuinte, cu funcţiunile complementare aferente, infrastructurii

tehnico-edilitare şi a căilor de acces, înființarea unei zone nepoluante, de generare de energie

hidroelectrică, de prestări servicii, spații de depozitare cu investitii adiacente (centre de

închiriere echipament sportiv), zona de recreere, terenuri de sport, spatii verzi.

Proiectul propus dezvoltă un concept nou în aceasta arealul climatic Ghiţu-Molivişu,

concept ce poate fi definit ca “turism pe toata perioada anului”. Prin realizarea acestui proiect,

practic obiectivul turistic Ghiţu-Moliviş se poate transforma în Staţiunea Montană Ghiţu-

Moliviş. Oportunitatea de finanțare a investiției este oferită de Axa prioritară 5 – Dezvoltarea

durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea,

modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii

calităţii serviciilor turistice.

Realizarea unei zone destinate turismului, care face obiectul prezentului RIM, are ca

scop final furnizarea de servicii diversificate, de înaltă calitate care să satisfacă exigențele

turiștilor. În subsidiar se urmărește dezvoltarea zonei și oprirea fenomenului de migrație a

populației locale spre alte zone de dezvoltare.

Proiectul analizat în faza SF se refera la infrastructura de turism.

Prin proiect nu se solicită fonduri pentru construire spații de cazare (pensiuni, hoteluri,

etc)

1.8. Durata de executie a lucrarilor pentru a reflecta durata

impactului asupra factorilor de mediu datorata lucrarilor.

Perioada de execuţie propusă pentru realizarea proiectului este de 36 de luni de la primirea

fondurilor de investiţie.

Durata de funcţionare estimată a investiţiei este de minim 30 ani, circa 365 zile/an de

functionare, 24 ore/zi, 8 760 ore/an.

11

2. ASPECTE TEHNOLOGICE IN TIMPUL PROCESULUI

DE EXECUTIE

2.1 Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si a

cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de

constructie si functionare

2.2 Situaţia existentă

Comuna Arefu este localizata în partea de nord a Judeţului Argeş şi la o distanţă de

aproximativ 25 km de Curtea de Argeş. Comuna are în administrare localităţile Arefu,

Căpăţâneni - Pământeni şi Căpăţâneni - Ungureni, şi o populaţie de aproximativ 2700 de

locuitori. Aflată într-o zonă de un pitoresc aparte, chiar la poalele Făgăraşului, de aici putem

spune că se formează poarta de intrare spre unul dintre cele mai importante obiective turistice

ale judeţului şi anume Transfăgărăşanul, dar şi Barajul Vidraru şi nu în ultimul rând Cetatea

Poienari.

Afiliat la strategia Consiliului Judeţean Argeş în ceea ce priveşte Masterplanul de

Turism în zona de nord a judeţului, Consiliul Local al Comunei Arefu are în obiectiv ridicarea

nivelului social al satelor ce le administrează dar şi crearea de noi oportunităţi care vor aduce

beneficii sigure zonei.

Astfel viitoarea strategie presupune în primul rând crearea de accese viabile către

zonele de interes turistic , istoric şi social. În acest context se inscrie şi drumul local Moliviş ,

clasificat de la drum forestier la drum comunal.

În prezent infrastructura de acces a comunei este legată la principalul drum naţional

DN7C Piteşti - Curtea de Argeş - Căpăţâneni, Vidraru - Balea Lac. Din acest drum se

desprind drumurile comunale DC249 Căpăţăneni- Arefu - Sălătrucu , DC261 Căpăţâneni -

Ungureni - Poienari, DC704i - DN7C - Baraj Vidraru - Cumpăna -DN7C.

Din Căpăţâneni spre lacul Vidraru pe DN 7C (Transfăgărăşan), la km 53+000 -60+000

se poate ajunge la poalele Masivului Ghiţu, pe drumul judeţean DJ 703I Poienile Vălsanului -

Molivis - intersectie DN7C şi drumul forestier Moliviş.

Masivul Ghiţu face parte din ramura sudică a prelungirilor munţilor Făgăraş alături de

masivele Cozia şi Frunţi. Este delimitat de Valea Limpedei (afluent pe stânga al Râului

Argeş) la vest, Valea Vâlsanului la est, depresiunea Moliviş la nord şi de Subcarpaţii

Argeşului (mai exact, dealul Chiciura) la sud. Înăltimea maximă este atinsă în vârful Ghiţu

(cunoscut şi ca Ghiţu Mare sau Ghiţu Brădet), cu 1.622 m.

DJ 703 I Musãtesti - Brãdulet - Brãdetu - Poienile Vâlsanului, în lungime de aproape

25 de kilometri, faciliteazã accesul cãtre zona centrelor istorice si balneare din Brãdulet,

Brãdetu si zona Cheilor Vâlsanului. Acest drum realizează si o comunicare prin drumul

forestier Moliviş între zona turisticã şi balnearã deja existentã în Brãdet şi siturile turistice

care se vor dezvolta ulterior, cum ar fi pârtia de schi de la Moliviş. De asemenea, se va crea

12

legãtura şi cu zona turisticã Vidraru – Cumpãna, care face obiectul unui alt proiect de

dezvoltare. O vedere de ansamblu a zonei se prezintă astfel:

Vedere de ansamblu

Strategia locală a comunei Arefu privind dezvoltarea durabilă are la bază trei principii

prioritare:

Dezvoltare economică;

Dezvoltare infrastructură;

Creşterea atractivităţii prin oferirea serviciilor de bază în domeniul infrastructurii: apă,

canalizare, căi de acces rutiere, energie electrică etc.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară A.D.I. Molivişu, ca o punte de legătură între

cetăţean şi instituţiile statului trebuie să elaboreze şi să dezvolte un sistem de administrare

bazat pe promovarea autonomiei locale reale şi consolidarea cadrului instituţional.

Astfel, activitatea publică locală este orientată spre:

Dezvoltarea durabilă a comunităţii (cu ajutorul unirii eforturilor tuturor locuitorilor

pentru soluţionarea problemelor comune);

Dezvoltarea turismului;

Dezvoltarea infrastructurii comunităţii (aprovizionarea cu apă, canalizare, drumuri

etc.)

Ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de acumulare a

veniturilor la buget;

Elaborarea, aprobarea şi controlul strict asupra executării bugetului.

Starea tehnică, din punctul de vedere al asigurării cerinţelor esenţiale de calitate în

construcţii, potrivit legii;

13

Drumul forestier Molivişu, propus a se trece în categoria de drum comunal are lungimea L

= 6000 m.

La aproximativ 3km de la Barajul Vidraru se desprinde la dreapta din DN7C drumul

DJ703i şi după încă aproximativ 3 km drumul forestier Ghiţu care se reuneşte dupa aproape 6

km cu DJ703i ce traversează Poiana Moliviş coborând mai apoi spre Poienile Vâlsanului şi

Braduleţu.

În prezent, din sondajele efectuate pe partea carosabilă, a rezultat că drumul este pietruit

cu o grosime medie a stratului de piatra de 15 cm. Acostamentele sunt din pamânt în amestec

cu piatră spartă. Şanţurile existente (Fig. 3) sunt din pământ pe întreaga lungime a drumului,

cu secţiuni care nu sunt bine calibrate fiind necesare lucrări de reprofilare prin săpătură.

Circulaţia se desfăşoară acceptabil dar cu viteze reduse datorită gropilor care păstrează

apele pe platforma drumului în perioadele cu precipitaţii.

Drumul evoluează în profil mixt, astfel încât apele care se strâng la taluzul de debleu

se descarcă din când în când la podeţele tubulare existente.

In plan drumul are un traseu constituit din aliniamente şi curbe, rezele de curbură iau valori

între15m şi 90 m, iar de-a lungul traseului se intersectează cu câteva drumuri forestiere.

În secţiune transversală, drumul investigat are partea carosabilă variabilă cu valori

între 2,50 m şi 4,00 m, în întregime pietruită, ampriza drumului având limita pană la 9 m.

Srtatul de balast în amestec cu piatră spartă ce formează partea carosabilă, are grosimi între

10cm şi 20 cm.

14

Scurgerea apelor se face prin rigole de pământ şi prin podeţele tubulare sau dalate

existente (Fig. 4) care sunt uneori fie colmatate, fie cu lungimi insuficiente, fie cu secţiuni

necorespunzatoare, fie sunt degradate . Drumul necesită şi lucrări de sprijinire a taluzului de

debleu în special pe zonele cu ebulmente.

Din punct de vedere al asigurării cerinţelor esenţiale de calitate, structura este pietruită

15

cu materiale de balastieră sau piatră spartă, cu defecte specifice de tipul făgaşe, gropi,

denivelări, burduşiri cauzate de staţionarea apelor pluviale pe partea carosabilă dar şi o

descărcare necorespunzatoare a lor. Lipsa şanţurilor sau starea de colmatare a celor existente

este o altă consecinţă a defectelor căpătate în timp de structura rutieră. Podeţele existente sunt

tubulare şi dalate şi prezintă defecte atât la tubulatura cât şi la timpane, acestea chiar lipsesc la

unele podeţe. Podeţele înecate sunt colmatate de material aluvionat şi vegetaţie şi totodată

necesită recalibrări de albie atât în amonte cât şi aval. Drumul nu are parapet de siguranţă ,

însă sunt montaţi stâlpi de dirijare din lemn vopsiţi cu roşu în zonele periculoase. De-a lungul

traseului sunt câteva zone cu ebulmente dar şi rupturi de taluz de rambleu.

Drumul nu este figurat în ,,Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al

comunei ” . Urmează trecerea acestuia din categoria Drum Forestier în Drum Comunal.

Concluziile raportului de expertiză tehnică/audit energetic:

Traficul desfăşurat pe drumul investigat este preponderent local de acces către

proprietăţi sau către zonele de exploatări silvice. Drumul are un potenţial turistic, putând fi un

traseu de un pitoresc aparte care leagă Poienile Vâlsanului de Barajul Vidraru, dar şi pentru

viitoarele obiective turistice înscrise în Masterplanul turistic al zonei de nord a judeţului.

Astfel traficul, este preponerent compus din turisme şi autovehicole utilitare mici cu

sarcina de până la 3,5 t. Clasa de trafic pentru acest drum pentru perioada de perspectivă de 10

ani este T5 cu Nc(U5kN)<0.15 m.o.s. ce se încadrează la un trafic foarte uşor. Traficul actual

şi de perspectiva nu stă la baza dimensionării noii structuri rutiere, fiind nesemnificativ. Însă

pentru o mai bună rezistenţă în timp, ţinând cont că un drum nou atrage trafic, dar şi din

considerentul accesului unor mijloace de transport ocazionale cu sarcina limitată la 11,5 t, se

recomandă o structură mai consistentă care să reziste cu lucrări de întreţinere minime cel

puţin 7 ani.

In conformitate cu standardul privind elemtele geometrice ale drumurilor, ţinând cont

că drumul investigat se încadrează la clasa tehnică V acesta asigurând circulaţia mijloacelor

de transport din localitate, dar asigurând şi legăturile interzonale, vitezele de proiectare luate

în calcul vor fi cuprinse în intervalul 20-60 km/h. Lăţimea părţii carosabile se va determina în

funcţie de caracterul drumului şi intensitatea orară de calcul a traficului echivalent conform

STAS 7348-78.

Prezentarea a cel puţin două opţiuni;

Drumul are un potenţial turistic, putând fi un traseu de un pitoresc aparte care leagă

Poienile Vâlsanului de Barajul Vidraru, dar şi pentru viitoarele obiective turistice înscrise în

Masterplanul turistic al zonei de nord a judeţului.

In vederea stabilirii litologiei şi a profilului geotehnic al terenului din zona drumului

investigat au fost efectuate foraje prin care s-a identificat pământul din stratul de fundare:

pământuri sensibile la umiditate, dar şi la îngheţ. Drumul investigat se incadrează în regimul

hidrologic I, pentru care scurgerea apelor pluviale este deficitară. În calculul de dimensionare

a noilor structuri rutiere se recomandă Evd=100 Mpa.

16

Pentru asigurarea circulaţiei în condiţii de siguranţă, având în vedere dezvoltarea zonei

ce va atrage turiştii şi implicit mărirea traficului, se propune modernizarea drumului existent

astfel încât carosabilul să fie extins pe două benzi de circulatie a cate 3 m, prevederea

rigolelor betonate pentru tranzitarea apelor, camere de cădere şi podeţe refăcute conform

sectiunii propuse mai jos. De asemenea, se propune pentru circulaţia bicicletelor o pistă

specială în ampriza drumului cu acceaşi îmbrăcăminte ca cea a drumului.

Pentru imbunatatirea drumului existent există următoarele opţiuni tehnice:

I. Structură rigidă cu dale din beton de ciment rutier Bcr 4 de 22 cm grosime:

Săpături de rigole şi acostamente, lucrari de sprijiniri (gabioane) pentru asigurarea

platformei drumului;

Strat de balast cu grosime de minim 20 cm, prin completare la cel existent;

Fundaţie din balast stabilizat cu ciment, de minim 18 cm;

Îmbrăcăminte din dale de beton de ciment rutier de 22 cm;

Rigole betonate acoperite cu dale tip gratar carosabile şi camere de cădere ;

Podeţe de traversare drum pentru descărcarea apelor pluviale.

Trotuar şi pistă de cicloturism betonate.

Avantajele soluţiei cu îmbrăcăminte din beton de ciment rutier:

Sunt mai economice decât îmbrăcăminţile asfaltice atunci când se folosesc pentru

satisfacerea traficului greu si foarte greu.

Se recomandă a se folosi la drumuri în aliniament sau cu raze mari ce nu necesita

supralărgiri.

Nu se deformează la temperaturi ridicate ale mediului ambiant.

Prezintă rezistenţă mare la uzură, dacă se folosesc agregate corect sortate.

17

Prezintă rugozitate bună şi nu este atacată de produsele petroliere (scurse accidental pe

suprafaţa carosabilă).

Betonul nu este poluant atât în execuţie cât şi în exploatare.

Culoarea deschisă a carosabilului se percepe mai bine noaptea sau pe ploaie.

Dezavantajele soluţiei cu îmbrăcăminte de beton de ciment:

Necesită utilaje specializate pentru execuţie, ce trebuie să fie menţinute în stare bună

de funcţionare.

Traficul trebuie adaptat la execuţie - circulaţie numai pe o bandă.

După turnarea dalelor carosabilul se poate reda traficului numai dupa 21 de zile, faţă

de cateva ore la asfalt.

Se folosesc numai până la declivităţi de 7%.

Rosturile transversale necesită execuţie atentă şi întreţinere corespunzătoare, iar în

exploatare provoacă disconfort (şocuri si zgomot).

Nu poate prelua creşteri de trafic prin creşteri de capacitate portantă, ramforsarea

ulterioară a drumului fiind laborioasă şi costisitoare.

Structură rutieră flexibilă de tip I.B.U (Imbrăcăminte Bituminoasă Uşoară):

Săpături rigole şi acostamente, lucrari de sprijiniri (gabioane) pentru asigurarea

platformei drumului;

fundaţie de balast dimensionată corespunzător dar nu mai puţin de 20 cm grosime;

un strat de mixtură asfaltică de bază, din mixtură AB2 cu grosime de 6 cm.

un strat de mixtură asfaltică de uzură, cu pietriş concasat, de grosime 5 cm. Stratul de

uzură de tip Ba16 sau din pietrişuri concasate şi sortate Bapc 16a, aditivate cu bitum

pentru îmbunătăţirea adezivităţii (minim 80);

Rigole betonate acoperite cu dale tip gratar carosabile şi camere de cădere ;

Podeţe de traversare drum pentru descărcarea apelor pluviale.

Trotuar cu pavele şi pistă de cicloturism (asfaltată).

Avantajele soluţiei cu îmbrăcăminte elastică

Grosimea structurii asfaltice poate fi etapizată.

18

Capacitatea portantă poate creşte progresiv prin investiţii etapizate.

Greşelile de execuţie pot fi remediate uşor faţă de îmbrăcăminţile de beton de ciment.

Prezintă un confort la rulare mai mare decat îmbrăcăminţile de beton (prin lipsa

Se pot realiza şi pe trasee ce conţin şi raze mici, respectiv supralărgiri, fără a necesita

rosturi între calea curentă şi calea în curbă.

Rugozitatea suprafeţei poate fi sporită prin tratamente bituminoase, asigurându-se

circulaţia şi pentru declivităţi cu valori de 7-9%

Dezavantajele soluţiei cu îmbrăcăminte elastică:

La temperaturi ridicate ale mediului ambiant apar deformaţii (făgaşe) ale carosabilului.

Structurile rutiere asfaltice sunt atacate de produsele petroliere ce se scurg accidental

pe carosabil.

Cheltuielile de întreţinere sunt mai mari decat cele necesare pentru întreţinerea

betonului de ciment.

Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra soluţiei optime din punct de

vedere tehnic şi economic, de dezvoltare în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor

de intervenţii.

Soluţia recomandată este soluţia 2 „Structură rutieră flexibilă de tip I.B.U

(Imbrăcăminte Bituminoasă Uşoară)”, din următoarele considerente, ce ţin cont de

categoria de drum, traficul existent şi estimat, geometria drumului etc.:

posibilitatea de etapizare a grosimii structurii;

posibilitatea de creştere ulterioară facilă a capacităţii portante şi, deci, a preluării

creşterilor de trafic;

Se pot realiza şi pe trasee ce conţin şi raze mici, respectiv supralărgiri, fără a necesita

rosturi între calea curentă şi calea în curbă;

Rugozitatea suprafeţei poate fi sporită prin tratamente bituminoase, asigurându-se

circulaţia şi pentru declivităţi cu valori de 7-9%

Confort sporit la rulare faţă de îmbrcăminţile de beton;

Se poate reda traficului după câteva ore, faţă de beton când este necesar un interval 21

de zile.

Se consideră că lucrările propuse în soluţia 2 vor asigura cerinţele de rezistenţă, stabilitate,

prelungirea duratei de viaţă precum şi îmbunătăţirea siguranţei, confortului şi funcţionalităţii

în exploatare a drumului.

19

2.3 Obiectivele generale si specifice ale investitiilor propuse prin

proiect.

Obiective generale ale investitiilor propuse de proiect sunt:

1. Asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului in Comuna Arefu intr-o astfel de maniera

incat bogatiile sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in

prezent si pe viitor atat de turistii interni, cat si de cei externi,

2. Dezvoltarea Comunei Arefu pentru a oferi facilitati si atractii oaspetilor pe parcursul

intregului an,

3. Asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul comunei Arefu si ca un

generator de noi locuri de munca,

4. Intrarea comunei Arefu in cadrul unei retele de informare turistica pentru a extinde mesajul

de ospitalitate, oferind turistilor servicii si asistenta profesionale in orientarea si aprecierea

zonelor din cadrul Comunei Arefu,

5. Transformarea obiectivului Ghitu-Molivis intr-un obiectiv turistic de interes national, in

conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici.

6. Realizarea de evenimente culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale si auditive,

in special a festivalurilor traditionale si a evenimentelor folclorice.

Obiective specifice ale temei program sunt:

1. Inventarierea principalelor resurse turistice ale Comunei Arefu si racordarea acestora la

proiectul ”Raiul Transfagarasan - Proiect de amenajare turistica a vaii superioare a Argesului”

2. Contributia Consiliului Local Arefu la diversificarea si cresterea calității produselor

turistice.

3. Creearea unor mecanisme de supraveghere a activitatii turistice pentru ca agentii economici

cu activitate in domeniul turismului sa aiba acces la resurse turistice cu respectarea normelor

de capitalizare si de valorificare a acestora.

4. Promovarea si marketingul zonei comunei Arefu ca destinatie turistica pe plan intern si

extern.

2.4 Descrierea tehnologică

Lucrări de terasamente pentru asigurarea lăţimii amprizei drumului conform circulaţiei

pe două benzi a autovehiculelor, inclusiv a lăţimilor necesare trotuarului (1,5 m) şi

pistei de cicloturism ;

Realizarea fundaţiei de balast şi piatră spartă (min.20 cm) corespunzător traficului

dimensionat;

Asigurarea scurgerii apelor prin realizarea rigolelor betonate şi a podeţelor

transversale tubulare de min.800 mm, inclusiv camere de cădere pentru o mai buna

descărcare a apelor;

20

Realizarea stratului de legătură din beton asfaltic deschis cu pietriş concasat sortat

BADPS 25 în grosimea stabilită de dimensionarea sistemului rutier;

Executarea stratului de uzură din beton asfaltic cu pietriş concasat sortat BAPS 16 sau

pentru pante mai mari de 9 % din beton asfaltic rugos BAR 16, astfel încât să fie

îndeplinit criteriul de adezivitate de min.80;

Executarea zidurilor de sprijin de rambleu din gabioane, iar pe zonele cu taluz înalt de

rambleu se va proiecta parapet metalic cu fundaţie adâncită;

Se va adopta o formă a secţiunii pentru rigole de tip dreptunghiular, pentru a se putea

încadra în acostamentul drumului (0,75m) ; acestea se vor proiecta betonate şi

acoperite cu dale prefabricate tip gratar carosabile ;

In sens transversal drumul va avea o parte carosabilă de 5,5m până la 6 m şi

acostamente de 0,75 m de o parte şi de alta a părţii carosabile. Se vor amenaja trotuar

de 1,5m lăţime (cu pavele) pe partea dinspre versant, iar pe cealaltă parte a drumului

se va realiza o pistă de cicloturism (1,6m lăţime) cu aceeaşi structură ca în cale;

Drumurile laterale vor fi amenajate pe o lungime de minim 25,00 m cu o structură

flexibilă cu un strat din piatră spartă amestec optimal (minim l0cm ) şi balast în

completare (minim 10 cm).

Asigurarea semnalizării rutiere prin marcaje longitudinale, transversale şi indicatoare

de circulaţie de avertizare şi presemnalizare;

Asigurarea iluminatului se va face cu ajutorul stâlpilor echipaţi conform cerinţelor

legale în vigoare, care vor fi plantaţi pe o singură parte a drumului la cel puţin 1,00 m

distanţă faţă de carosabil.

Prin prezenta documentaţie se propun, pentru lucrările de modernizare a drumului

comunal, soluţii moderne, cu randament bun, care utilizează tehnici convenţionale

curate privind protecţia mediului.

Descrierea, după caz, a lucrărilor de modernizare efectuate în spaţiile

consolidate/reabilitate/reparate;

Lucrările de modernizare prevăzute, cât şi soluţia de amplasare a reţelelor şi instalaţiilor

tehnico-edilitare situate în ampriza drumului se justificată din punct de vedere tehnic şi

economic, în funcţie de:

- caracteristicile terenului de fundare;

- siguranţa în exploatare;

- categoria drumului şi sistemul rutier existent sau proiectat;

- posibilitatea proiectării şi executării, în mod coordonat, a tuturor reţelelor subterane;

- etapizarea executării lucrărilor;

- posibilitatea de deviere sau de întrerupere a circulaţiei.

21

Lucrările de modernizare a drumului constau în:

a. Prevederea rigolelor betonate de tip inchis cu dale gratar prefabricate carosabile situate în

acostamentul drumului (0,75 m); Se va realiza o secţiune tip dreptunghiulară pentru

încadrarea ei în acostament conform Normei tehnică din 27/01/1998 privind amplasarea

lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale;

b. Pentru circulaţia pietonilor în localitate se va amenaja de-a lungul drumului un trotuar, cu o

lăţime cuprinsă între 1,00 m şi 1,50 m, în funcţie de intensitatea circulaţiei pietonale;

c. Se amenajează pistă de cicloturism (1,6m laţime), în conformitate cu prevederile normelor

în vigoare, avându-se în vedere studiile efectuate de administraţiile locale şi planurile de

urbanism local;

d. Amplasarea instalaţiei electrice necesare funcţionării drumului (iluminat) se va face în

soluţie subterană şi se realizează conform legislaţiei în vigoare, în sistem combinat, sub pista

pentru cicloturism. Cablurile vor fi protejate prin tuburi de protecţie pozate între cămine de

tragere. În tuburile de protecţie se vor asigura cabluri din oţel pentru facilitarea tragerii

cablurilor electrice sau de telecomunicaţii, în caz de avarie sau în alte situaţii care impun

înlocuirea acestora.

Plantarea stâlpilor pentru iluminat se va face la minimum 1 m faţă de partea carosabilă. Stâlpii

pot fi metalici, special executaţi în acest scop sau de folosinţă comună, iluminat şi susţinere

indicatoare rutiere;

f. Amplasarea şi instalarea indicatoarelor rutiere se vor face pe baza planurilor de organizare a

circulaţiei, elaborate în cadrul studiilor de specialitate, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi

cu acordul organelor de poliţie care răspund de siguranţa circulaţiei.

Consumuri de utilităţi:

a) necesarul de utilităţi rezultate, după caz în situaţia executării unor lucrări de modernizare;

Reţelele şi instalaţiile tehnico-edilitare situate în ampriza drumului sunt instalaţiile necesare

funcţionării drumului: canalizarea pluvială şi drenajele, iluminatul public, indicatoarele

rutiere.

Canalizarea pluvială este constituită din rigole betonate ce urmăresc traseul drumului,

descărcarea apelor de suprafaţă făcându-se prin camere de cădere şi 12 podeţe tubulare de min

800mm.

Iluminatul public se va asigura prin plantarea de-a lungul drumului, la distanţe de cca. 60m

unul faţă de celălalt, a stâlpilor metalici din oţel zincat (min. 6m) special executaţi şi echipaţi

cu cutie pentru sistem de iluminat public cu siguranţă automată. Corpul de iluminat public

este prvăzut cu sursă de iluminat cu vapori de sodiu de 70 W.

Indicatoarele rutiere necesare asigurării siguranţei circulaţiei vor fi stabilite conform

legislaţiei, în colaborare cu organele de poliţie.

b) estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi.

Nu este cazul

Durata de realizare şi etapele principale:

22

Proiectul propus, a fost descris doar din perspectiva componentei majore de investiţii

şi in contextul relaţiei dintre evaluarile pe obiecte şi devizul general, respectiv cu o durata de

5 luni.

Astfel luate în considerare ipotezele de lucru şi având în vedere că activitatea

principală de construcţie se estimează la 5 luni calendaristice, se apreciază că durata necesară

implementarii proiectului va fi de 7 luni ( 5 luni execuţie la care se adaugă perioada de

achiziţie şi pregatire lucrare).

Caracteristici generale:

- lungime drum îmbunătăţit = 6000 m

- lăţimea părţii carosabile = 6 m

- lăţime acostamente = 2 x 0,75 m

3. DESEURI

3.1 Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de exploatare

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru ,,Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile “periculoase" se stabileste obligativitatea pentru

agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice, de a

tine evidenta gestiunii deseurilor.

Conform listei mentionate, deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza:

01.04.08 deseuri de piatra si sparturi de piatra;

17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice;

17.02.01 lemn;

17.02.03 materiale plastice;

17.04.00 metale inclusiv aliajele lor;

17.05.00 pamant si materiale excavate;

17.09.00 deseuri amestecate de materiale de constructie.

Examinand lista de mai sus, se constata ca nu apar deseuri periculoase, intrucat aceasta

categoric de deseuri nu se genereaza prin lucrarile de constructii proiectate.

Deseurile de lemn, sticla, materiale plastice, se incadreaza in categoria deseurilor menajere

si sunt generate de personalul de executie a lucrarilor de constructii.

Deseurile de pamant si materiale excavate, resturi vegetale, piatra si sparturi de piatra,

beton, caramizi, materiale ceramice sunt deseuri provenite de la excavatiile necesare pentru

realizarea lucrarilor proiectate.

Deseurile amestecate de materiale de constructie si amestecurile metalice sunt deseuri provenite

de la surplusul de materiale de constructii: constructive vor fi realizate dupa normele de calitate

in constructii astfel incat cantitatile de deseuri rezultate sa fie limitate la minim.

23

Cantitatea de deseuri produsa de o persoana, pe luna, in timpul executiei va fi:

Q.D.M = nr. persoane x 0,25 kg / pers. / zi x 25 zile = x kg / luna.

Cantitatea totala de deseuri produsa, se determina in functie de numarul total de persoane

angajate pe santier si de durata de executie a lucrarilor.

Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special amenajate

in incinta de santier, selectate si evacuate periodic la depozitul de deseuri existent, sau dupa caz

reciclate. Organizarea de santier va cuprinde:

Facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva a tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata

executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate toalete ecologice intr-un numar suficient,

raportat la numarul mediu de muncitori din santier.

Antreprenorul are obligatia, conform H.G. nr. 856/2002, mentionate mai sus, sa tina

evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii tratarii si transportului reciclarii si depozitarii

definitive a deseurilor.

Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se

icadreaza in prevederile cuprinse in HG 856/2002.

Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a

acestor deseuri, respectiv cele provenite de la excavatii vor fi reciclate in umpluturi, nivelari si ca

material inert.

Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de

antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

Activitatile din santier vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului,

monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

In afara deseurilor prevazute in proiect, in santier se vor acumula deseuri specifice activitatii

acestora. Se vor acumula cantitati de:

1. uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor;

2. acid sulfuric pentru acumulatori;

3. piese metalice (piese de schimb de la reabilitarele utilajelor);

4. cauciucuri etc.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare,

avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate.

Aceeasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori

etc.

Pe perioada de exploatare continuă a instalaţiei vor rezulta deșeuri de la întreținerea

instalaților de apă și canalizare, electrice, microhidrocentralelor (MCH), cablului, drumurilor,

utilajului de bătut zăpada, din activitatea de administrație și de tip menajer. Tipurile de

deşeuri care vor rezulta sunt prezentate in tabelul urmator:

24

Deşeuri care pot să conţină substante toxice si periculoase

**) Deşeuri care pot să rezulte o dată la 3-5 ani,

***) Deşeuri care pot să rezulte ocazional,

****) Deşeuri cu conţinut de PCB.

Proiectul în faza de SF nu tratează cantitățile de deșeuri.

Este dificil de făcut o evaluare cantitativă a acestor deşeuri, la aceasta faza SF, in lipsa

unui proiect de executie in care vor fi specificate tehnologiile de execuţie aplicate de

antreprenor cât şi tehnologiile de funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor componente

stabilite de proiectant. De aceea RIM se rezumă doar la specificarea tipurilor de deseuri si a

modurilor de gestionare a agestora, fără a preciza cantitatile.

3.2 Managementul deseurilor

Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de executie a lucrarilor proiectate

se prezinta sintetic in cele ce urmeaza.

Deseurile solide menajere rezultate atat in perioada de executie cat si in perioada de

exploatare vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special amenajate in incinta de santier,

selectate si evacuate periodic la depozitele de deseuri existente sau dupa caz reciclate.

Organizarea de santier va cuprinde facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva a

tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate

toalete ecologice intr-un numar suficient, raportat la numarul mediu de muncitori din santier.

Deseurile de tipul celor cuprinse in categoria deseurilor periculoase, vor fi colectate/evacuate

astfel:

• deseurile metalice - provin de la baracamentele metalice montate in cadrul

25

organizarii de santier, de la intretinerea si reabilitare utilajelor si mijioacelor de transport,

precum si de la diferite tipuri de confectii metalice necesar a fi executate; se vor colecta temporar

in incinta santierului, pe platforme sau in containere special amenajate in acest scop, urmand a se

recicla sau valorifica prin intermediul unor firme specializate in acest scop;

• acumulatorii si uleiurile uzate - rezultate de la eventualele operatii de intretinere si

reabilitare ale masinilor si utilajelor, efectuate pe amplasamentul analizat; sunt materiale cu

potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a manipulantilor. Vor fi stocate si

depozitate corespunzator, in vederea valorificarii pastrandu-se o evidenta stricta urmand a fi

predate unitatilor de recuperare specializate. Acumulatorii uzati vor fi predati societatilor care

comercializeaza acumulatori, conform reglementarilor in vigoare (HG 1057/2001). Intr-un an va fi

schimbat circa 1 acumulator.

• anvelopele uzate - vor fi depozitate temporar, pe platforma de depozitare a deseurilor

urmand ca antreprenorului sa-i fie solicitata prezentarea eel putin a unei solutii privind eliminarea

acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare.

Antreprenorul are obligatia, conform H.G. 865/2002, sa tina evidenta lunara a producerii,

stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. Pentru

obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in

prevederile cuprinse in HG 856/2002. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate global, dupa listele

cantitatilor de lucrari.

In afara acestor deseuri periculoase, se mai produc si alte deseuri:

deseuri menajere - rezultate din activitatii desfasurate de personalul angajat;

pamant - rezultat din decopertare si excavatii.

Estimarea cantitatilor si gestionarea tipurilor de deseuri identificate.

deseuri menajere

Cantitatea de deseuri menajere care rezulta din activitatea obiectivului, se

calculeaza astfel:

Q.D.M = nr. persoane x 0,25 kg / pers. / zi x 25 zile = x kg / luna.

Acestea vor fi constitute din resturi de hartie, plastic si resturi alimentare.

Depozitarea deseurilor menajere se va face in mod selectiv in recipienti proprii

fiecarui tip de deseu.

De asemenea, colectarea si eliminarea acestora se va face in mod selectiv pe baza unui

contract incheiat cu un agent economic specializat si autorizat in acest sens.

pamantul - rezultat din decopertari va fi depozitat temporar pana la finalizarea lucrarilor

dupa care va fi reasezat in locurile initiale.

pamantul - rezultat din excavatii va fi eliminat conform indicatiilor administratiei publice

locale ce administreaza domeniul in care se vor executa lucrarile.

Deseurile de pamint constau in pamintul rezultat in urma lucrarilor de excavatie

executate ca urmare a realizarii fundatiilor pentru cladirile ce urmeaza a fi ridicate si a

bazinelor vidanjabile, fiind reprezentate de orizonturile de sol amestecate cu resturi de covor

26

vegetal.

Acestea vor fi folosite ca pamant de umplutura restul se preia cu mijloc auto si se

transporta la locurile care primesc pamant pentru umplutura.

Deseurile de alta natura, sunt constituite in principal din ambalaje, resturi de plasa,

cuie, plasticuri etc, vor fi colectate si depozitate in recipienti, in locuri special amenajate, pe

suprafata fermei, de unde vor fi preluate de personalul propriu si predate selectionat la

centrele de recuperare deseuri valorificabile.

Deşeurile specifice operării obiectivului de investiţii cât şi cele rezultate din

întreţinere trebuie să reprezinte o preocupare majoră a beneficiarului. Deşeurile rezultate

(evidenţiate mai sus) nu fac farte din categoria celor periculoare şi vor fi evacuate prin

asigurarea serviciilor specializate de salubritate.

Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel incat sa se

reduca riscul poluarii solurilor si a apei freatice.

Tot din această categorie fac parte şi deşeurile de hârtie şi carton care vor rezulta ca

urmare a activităţii de birotică, operare şi facturare.

Deşeurile de tip menajer vor rezulta de la activitatea operatorilor şi persoanelor aflate

în tranzit, iar deşeurile de materiale biodegradabile vor rezulta din activitaţi administrative de

întreţinere a spaţiilor verzi şi platformelor.

În perioada de exploatare continuă a obiectivului de investiție nu vor rezulta deșeuri în

mod curent. Pe perioada de întrerupere a activităţii pentru revizii şi reparaţii vor apărea alte

tipuri de deşeuri din categoria toxice şi periculoase.

De la întreţinerea separatoarelor de hidrocarburi va rezulta apă impurificată cu pierderi

de ulei.

Deşeuri de ambalaje impurificate cu substanţe toxice şi periculoase – cod 15 01 10*,

vor rezulta de la uleiul de răcire al turbinei şi de la substanţele chimice care vor fi utilizate la

tratarea apelor.

Ocazional, pot apare deşeuri de la întreţinerea echipamentelor electrice şi electronice,

transformatoare de putere, echipamente casate cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase,

lămpi de iluminat cu conţinut de vapori de mercur, reductoare, pompe şi hidraulice de la

sistemul de răcire cu ulei a turbinei și de la instalațiile de frânare (cablu).

Substantele toxice si periculoase utilizate in tehnologia de tratare a apei sunt

imbuteliate in recipienti etansi, inlocuirea lor realizandu-se de personal autorizat.

Vor fi luate masuri stricte de siguranta pentru stocarea si manevrare a acizilor si a altor

substante chimice folosite in procesul de potabilizare al apei brute.

Toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fise de securitate si vor fi

gestionate corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.

Instalatiile ce fac obiectul proiectului vor fi exploatate de operatori autorizati conform

reglementarilor legale.

27

Deseuri nepericuloase

Denumirea

deseului

Periculozitate

Conform

Anexei I.E

Din OUG

78/2000

Stare

a

fizica

Codul

deseului

Conform

HG

856/2000

Sursa de

provenienta

Depozitare

temporara

Valorificare Eliminare

Ambalaj

hirtie/ carton

Nepericulos S

150101

Ambalaj si

activitate birou

Europubela Se transporta

la centre de

colectare

Reciclare

Ambalaj

material

plastic

Nepericulos S 150102 Ambalaj

Europubela Se transporta

la centre de

colectare

Reciclare

Deseuri

menajere

Nepericulos S

200301

Activitati

menajere

Europubela

- Depozit

deseuri

Anvelope

uzate

Nepericulos S 160103 Activitatea de

intretinere auto

Un se

depoziteaza

Se predau la

unitati

specializate

-

Deseuri

metalice

Nepericulos S 020110 Activitatea de

intretinere

utilaje si

echipamente

Container

metalic

Se valorifica la

unitati

specializate

-

Deseuri periculoase

Denumirea

deseului

Periculozitate

Conform

Anexei I.E

Din OUG

78/2000

Starea

fizica

Codul

deseului

Conform

HG

856/2000

Sursa de

provenienta

Depozitare

temporara

Valorificare Eliminare

Baterii uzate Periculos S 160601

Activitatea

de intretinere

auto

Nu se

depoziteaza

Se predau la

schimb

-

Uleiuri de

motor,

transmisie si

ungere uzate

Periculos L

130202

Activitatea

de intretinere

utilaje si auto

Nu se

depoziteaza

- Schimbul de

ulei se face la

unitati

specializate

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Principalele surse de poluare specifice lucrarilor de constructie a cladirilor, utilitatilor,

drumurilor, in perioada de executie cat si datorate circulatiei rutiere, pot fi impartite in patru

categorii, dupa perioada si intensitatea poluarii:

Poluarea specifica lucrarilor de constructie a cladirilor, utilitatilor, drumurilor; (Se

manifesta numai in perioada de executie);

28

Poluarea cronica specifica circulatiei rutiere, se manifesta prin emisii de noxe produse

de gazele de esapament, de uzura soselei si a cauciucurilor, uzura autovehiculelor,

zgomot etc.;

Poluarea accidentala in cazul defectiunilor sau avariilor conductelor de canalizare, etc.

Poluarea accidentala datorata activitatilor din incinta amplasamentului;

Efectele potentiale semnificative asupra mediului, in cazul proiectului analizat, se

analizeaza in continuare pentru fiecare factor de mediu in parte.

Poluarea specifica lucrarilor de constructie

Sursele de poluare specifice lucrarilor de constructie sunt diverse si semnificative.

Constructia unui sector de drum, amenajarea pentru circulatie a platformei drumului,

complexelor (cladirilor) de locuit necesita excavarea, transportul si punerea in opera a unor

volume importante de materii si materiale.

Realizarea acestor lucrari precum si a celorlalte sunt prevazute in proiect: santuri,

rigole, drenaje, semnalizari, etc. necesita ocuparea definitiva sau temporara a unor suprafete

de teren, activitatea unui parc divers de utilaje de constructie, organizarea sediilor de santier,

bazelor de utilaje, depozitelor de materiale, statiilor de betoane si asfalt. Aceste activitati

constituie surse de poluare a apelor, solului, aerului. Emisiile de poluatii (g/kg de combustibil)

s-au estimat pe baza factorilor de emisie indicati in Metodologia Copert si sunt prezentati in

tabelul urmator.

Estimarea parcului s-a facut dupa numarul posibil de utilaje folosite, comparativ cu

lucrari similare, si de lungimea traseului, natura terenului, unitatile de relief, structura

drumului, etc.

Tip utilaj Emisii de poluanti kg/zi) Emisii de poluanti (t/luna)

NOX CO COV particule NOx CO COV particule

Excanator 11,589 3,686 1,675 1,352 0,232 0,074 0,034 0,027

Autogreder 14,084 4,480 2,036 1,644 0,282 0,090 0,041 0,033

Buldozer 19,436 6,182 2,809 2,268 0,389 0,124 0,056 0,045

Autoincarcator 38,630 12,228 5,583 4,508 0,773 0,246 0,112 0,090

Repartitor asfalt si

stabilizator

6,760 2,150 0,977 0,789 0,135 0,043 0,020 0,016

Cilindru compresor 19,315 6,144 2,792 2,254 0,368 0,123 0,056 0,045

Cilindru compresor

cu pneuri

28,973 9,216 4,188 3,381 0,579 0,184 0,084 0,068

Proiectul a prevazut finantarea lucrarilor de organizare de santier si monitorizare in

perioada de executie, lucrari in cadrul carora se va urmari impactul asupra factorilor de mediu

prin analize pe probe prelevate din sol, aer, apa si masurarea zgomotului in zona.

29

Activitati de dezafectare.

A.D.I. Molivisu va elabora un Plan de inchidere pentru unitatile ce se vor inchide

ulterior ca urmare a posibilelor impacturi economice negative, care sa demonstreze ca

unitatea este capabila sa-si inceteze activitatea in conditii de siguranta pentru personal si

mediu.

Planul de inchidere trebuie sa includa minim, urmatoarele :

- planuri ale tuturor conductelor, instalatiilor si rezervoarelor subterane;

- orice masura de precautie specifica, necesara pentru prevenirea poluarii apei, aerului si

solului ;

- masuri pentru reconstructia ecologica a terenului afectat prin activitatile desfasurate pe

amplasament;

- masuri de eliminare si acolo unde este cazul, de spalare a conductelor si a

rezervoarelor si golirea completa de continutul potential periculos;

- masuri de paza pentru prevenirea actelor de distrugere intentionata.

Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in

practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatii acestor resurse, indiferent de

situatia financiara a titularului autorizatiei.

Dezafectarea instalatiilor si demolarea costructiilor se va face numai pe baza unui

proiect. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de

dezafectare aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediulu

4.1 Apa

Apele de suprafata

Lacurile.

Pe teritoriul administrativ se află:

- lacuri naturale de origine glacială: Capra, Căprița, Paltinu, Călțun, Harțegu, Buda, Râiosu și

Iezerul Podul Giurgiului

- lacuri de acumulare: Vidraru și Cumpăna.

Acestea nu se situează în arealul ce face obiectul PUZ; cele mai apropiate sunt lacurile

de acumulare Vidraru, aflat la est, și Vâlsan, aflat la nord, pe râul Vâlsan.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Memoriul Tehnic [3] pentru “Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile

locale de energie din arealul climatic Ghițu – Molivișu” menționează un debit mediu al

pârâului Limpedea de 0,05 m3/s, iar afluenții acestuia se caracterizează prin debite sub 0,01

m3/s.

Alte cursuri de apă din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș sunt:

30

- râul Argeș, cu un debit mediu multianual de 1,19 m3/s la confluența cu pârâul Arefu,

- râul Vâlsan, cu un debit mediu multianual de 1,023 m3/s la Brădet.

Lacurile antropice din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș de acumulează

următoarele volume de apă:

- Vidraru: 564 000 mii m3,

- Cumpăna: 288,430 mii m3

- Vâlsan: 120 mii m3.

Resursele de apă de pe amplasamentul studiat

În perimetrul studiat se pot distinge două zone distinct: o zonă depresionară situată în

jurul cotei 1060 mdM, înconjurată de versanţi, numită Poiana Moliviş şi o zonă ce se întinde

pe versantul muntos, dinspre Poiana Moliviş până în apropiere de Vf. Ghiţu 1621.8 mdM.

Pentru ambele zone au fost întocmite studii geologice de către S.C. Befac S.R.L., în

conformitate cu normativele specifice activităţii de cerecetare geotehnică, în vigoare.

Poiana Moliviş este stăbătută de pâraie ce se scurg din versanţii ce o înconjoară,

afluenţi ai unui pârâu-canal, ce traversează poiana de la est la vest.

În vederea analizei litologiei terenului, a capacităţii portante, a nivelului pânzei

freatice, în zonă au fost efectuate şase foraje geologice de adâncimi 5,00-7,00 m. Din analiza

acestora s-a constatat că zona de poiană este constituită din depozite sedimentare: nisipuri cu

pietrişuri, nisipuri prăfoase cu pietrişuri, afânate spre suprafaţa terenului, de îndesare medie

spre adâncime. În partea centrală a poienii, în jurul pârâului colector s-a constatat existenţa

unui strat de turbă.

Nivelul pânzei freatice în zona de poiană este variabil funcţie de nivelul apei

pâraielor, de la -0,40 m la -2,00 m, existând porţiuni în care apa este la nivelul terenului.

4.2 Managementul apelor uzate

Avand in vedere caracterul lucrarilor, pe amplasament nu sunt necesare surse de apa.

Nu se pune problema utilizarii apei in scop industrial pe parcursul executiei obiectivului.

Nu exista ape uzate de tip industrial

Nu exista ape uzate de tip menajer

Pe parcursul organizarii de santier vor fi amplasate toalete ecologice pentru

personalul care va deservi aceasta lucrare. In vederea intretinerii corespunzatoare a acestor

toalete ecologice se va incheia un contract cu un agent economic specializat si autorizat in

acest sens.

4.3 Prognozarea impactului

Avand in vedere reteaua hidrografica de pe amplasament, cat si nivelul panzei freatice,

exista posibilitatea poluarii accidentale cu carburanti si lubrifianti a apei, ca urmare a

31

functionarii utilajelor si mijloacelor de transport folosite in timpul executiei lucrarilor.

4.4 Masuri de diminuare a impactului

Incidentele pot fi evitate prin respectarea unor masuri organizatorice (alimentarea cu

combustibil a utilajelor in timp ce acestea stationeaza, se va face cu ajutorul unor recipienti

metalici, reabilitarele necesare ale utilajelor se vor face numai in atelierele amenajate in cadrul

organizarilor de santier).

Depozitarea tuturor tipurilor de deseuri se va face corespunzator, conform celor

prevazute in prezentul studiu pentru a diminua la maxim orice posibilitate de afectare a surselor de

apa.

Utilajele si mijloacele auto utilizate, se vor spala la nevoie, doar in statii de spalare

autorizate.

Se va asigura in cadrul organizarii de santier un stoc permanent de produse ecologice

absorbante a produselor petroliere.

In perioada de executie

- controlul strict al depozitarii de materii si materiale;

- asigurarea scurgerii apelor de suprafata;

- asigurarea stabilitatii lucrarilor existente in zona albiilor.

Pentru perioada de executie este necesar un sistem de management strict al regimului

deseurilor, astfel incat gradul de poluare sa fie minim prin amenajarea unei platforme pentru

pastrarea pubelelor destinate colectarii si depozitarii deseurilor in vederea depozitarii finale

sau a reciclarii.

Din situatii similare, este cunoscut faptul ca in perioada intermediara, intre inceperea

lucrarilor si finalizarea lor, riscul de depuneri necontrolate a deseurilor menajere este foarte

mare.

4.5 Protectia aerului

4.6 Date generale

Proiectul propus in Arealul climatic Ghitu-Moliviș dezvoltă un concept nou în

aceasta arealul climatic Ghiţu-Molivişu, concept ce poate fi definit ca “turism pe toata

perioada anului”. Prin realizarea acestui proiect, practic obiectivul turistic Ghiţu-Moliviş se

poate transforma în Staţiunea Montană Ghiţu-Moliviş.

Oportunitatea de finanțare a investiției este oferită de Axa prioritară 5 – Dezvoltarea

durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea,

modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii

calităţii serviciilor turistice.

32

Realizarea unei zone destinate turismului, care face obiectul prezentului RIM, are ca

scop final furnizarea de servicii diversificate, de înaltă calitate care să satisfacă exigențele

turiștilor. În subsidiar se urmărește dezvoltarea zonei și oprirea fenomenului de migrație a

populației locale spre alte zone de dezvoltare.

Proiectul analizat în faza SF se refera la infrastructura de turism.

Prin proiect nu se solicită fonduri pentru construire spații de cazare (pensiuni, hoteluri,

etc)

Relieful

Arealul climatic Ghitu-Moliviș ocupă o poziţie periferică fiind localizată în

extremitatea estică a comunei la circa 7 km față de centrul civic și 4 km est de lacul Vidraru.

Față de municipiile Pitești, care este reședință de județ, și Curtea de Argeș, se află la

distanțe de 67 km, respectiv 32 km.

Legătura cu alte localităţi se face prin drumurile naţional şi judeţean:

- DN 7C (Transfăgărașan): DN 7 - Bascov – Curtea de Argeș - Arefu – DN 1 (județul Sibiu),

- DJ 703 I: DN 7C – Moliviș - Drum forestier Moliviș - Poienile Vâlsanului.

Harta fizico – geografică a judetului Argeș.

33

Arealul climatic Ghitu-Moliviș este situat în zona montană a comunei.

Muntele Ghițu, unde se situează o parte din suprafețele de teren care fac obiectul SF,

se desfășoară între râu Vâlsan, care constituie, la est, hotar între comunele Arefu și Nucșoara,

și râul Argeș, la vest.

Face parte dintr-o serie de masive individualizate care scad de la vest către est și de la

nord la sud.

Versanții nordici sunt mai abrupți și bine împăduriți, cei sudici sunt mai prelungi și

acoperiți predominant de păduri de foioase, plantații de molid și cu pășuni. În apropierea

cursurilor mai importante de apă, pantele văilor au valori de 12 – 20 %, și depășesc deseori 22

%. Versantul nordic al Vărfului Ghițu, care face obiectul SF, are o pantă medie de 32,5 %.

Bazinul intramontan Moliviș, unde se situează cea mai mare parte din suprafețele de

teren care fac obiectul SF, este un platou cu suprafața relativ plană, de circa 12 km2 și

altitudini variind de la cota + 1 055,2 m, în albia pârâului Limpedea, la cota + 1 082 m de pe

drumul forestier, în care s-a format o turbărie de tip oligotrof. Este înconjurat de culmi

muntoase mai domoale: de la nord spre est se desfășoară masivul Arefu (1 391,7 m) și culmea

Vâlsanului (1 181 m), la sud muntele Ghițu (1 621 m, 1 165 m), la vest muntele Toacei (1 133

m) și culmea Limpedea. Versanții sunt acoperiți cu păduri de foioase și plantații de molid.

În cadrul acestui bazin, în Poiana Moviliș, se află un zăcământ de turbă care a fost

declarat rezervație de interes județean, în suprafață de 48,1 ha.

Peste arealul climatic Ghitu-Moliviș se suprapune aria de interes comunitar ROSCI

0122 Munții

Făgăraș. În cadrul acestui sit, a cărui suprafață este de 198 495 ha, arealul analizat

ocupă zonă periferică.

Zona pădurilor montane, înconjoară munţii la limita superioară a pajiştilor şi se

compune din două etaje: pădurile de foioase în amestec cu molidul, platan, ulm, frasin,

platan, mesteacăn, salcie şi pădurile de molid. Prezente sunt bradişorul, lichenii şi muşchi de

pământ.

Fauna este reprezentată de șoim, corb, urs carpatin, râs, mistreţ, bursuc, căprioară,

pisică sălbatică, cinteza, sturzul de vasc, pitigoiul, mierla.

Dintre tipurile de habitate prezente în situl ROSCI 0122 Munții Făgăraș și descrise în

formularul standard s-au identificat pe amplasament următoarele:

Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf. rel. Conserv Global

4060 Tufărișuri alpine și boreale 1 A B A A

6150 Pajişti boreale și alpinepe substrat silicios 0.1 B B B B

6230*

Pajiști montane de Nardus bogate în

specii pe substraturi silicioase 0.01 A A B A

6430

Comunități de lizieră cu ierburi înalte

hidrofile de la nivelul câmpiilor de la

nivelul câmpiilor până la cel montan și

alpin 1 B C B B

6520 Fânețe montane 10 B B B B

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0.1 B C B B

34

Solurile

În partea nordică a comunei Arefu au o largă răspândire solurile montane cu areale

foarte mici. Sunt soluri humico-silicatice şi soluri humico-silicatice podzolice [AL] și rocă la

zi, specifice pajiştilor alpine, soluri podzolice humico-feriiluviale și soluri brune [P] și rocă la

zi specifice pajiştilor subalpine, soluri brune podzolice feriiluviale, soluri brune acide, local

soluri podzolice brune [Bfe]. Solurile din zona pădurilor de răşinoase sau răşinoase în amestec

cu fag, au un profil mai complex.

Pe partea inferioară a munţilor predomină cambisolurile, din categoria soluri brune

eumezobazice, soluri brune acide [BO], soluri brune montane de pădure şi cele brune montane

de pădure podzolite.

Prezente pe alocuri sunt solurile neevoluate tip litosoluri.

În zona depresionară și de șes aluvionar, în lunca râului Argeș predomină solurile brune,

brune acide și solurile argiloiluviale brune podzolite, local soluri argiloiluviale podzolice [B,

BP].

La contactul formelor de relief sunt prezente, local, regosolul.

Turba

În bazinetul Moloviș se află un depozit de turbă. In stare naturală contine 70 - 95 %

apa, iar in stare uscata 40 - 60 % carbon, 28 - 40 % oxigen. Este folosită drept combustibil, ca

material izolant sau ca ingrasamant agricol.

Sub stratul vegetal se găseşte turba albă, de vârstă tânără, care din punct de vedere al

compoziţiei nu este dezvoltată suficient (< 50 %). Turba neagră este situata sub turba albă,

care este descompusă (> 50 %).

Zăcământul are o formă neregulată. În zona de curgere a pâraielor, stratul de turbă este

erodat.

Grosimile stratului sunt între 0,00 m şi 2,00 m. Grosimile mici sunt către limita

exterioară a depozitului, iar grosimea maximă în zona centrală. Nu este exclusă însă

posibilitatea existenţei unor zone, în interiorul suprafeţei conturate, în care grosimea

zăcământului să depăşească 2.00 m.

Conditii geotehnice

Aspectul general al terenurilor solicitate pentru introducerea în intravilan în vederea

realizării unei aglomerări de tip urban este specific reliefului de munte, constând dintr-un

platou înconjurat de culmi muntoase împădurite.

Pe versantul nordic al muntelui Ghițu, între cotele cercetate de studiul geotehnic de la

+ 1 175,0 m la + 1 600,0 m se întâlnește o cuvertură consituită din depozite deluviale cu

grosime variabilă, de peste 7,00 m la baza pantei și grosimi mai mici în zonele cu pantă

accentuată, cu stabilitate relativă, așezată pe roca de bază, stabilă a locului – stânca. La partea

superioară a cuverturii structura litologică are aspect nisipos, iar către profunzime elementele

grosiere se înmulțesc, devin mai dense, cuvertura fiind reprezentată prin grohotișuri. Roca de

bază o constitue stânca tare, nealterată.

35

Succesiunea lito-stratigrafică a versantului, care a fost evidentiata in 2 foraje

geotehnice [4] la cotele + 1 176,50 m, lângă drumul forestier existent, și + 1 196,80 m, este:

- 0,00 – 0,20 - sol vegetal;

- 0,20 – 6,00 (7,00) – nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș și fragmente de rocă, de

îndesare medie, cu rarefieri.

Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de 5 m, respectiv 2 m și fluctuează

datorită permeabilităţii mari a depozitelor. La baza versantului, cuvertura sedimentară

acumulează cantități însemnate de apă, pânza de apă fiind permanentă.

În depresiunea Moliviș terenul este relativ plan si stabil. Cuvertura sedimentară este

constituită din nisipuri argiloase, nisipuri cu pietrișuri, nisipuri prăfoase cu pietrișuri, afânate

spre suprafața terenului, de îndesare medie spre adâncime, prafuri, argile nisipoase, turbă. La

baza versanților care înconjoară zona depresionară cuvertura sedimentară are grosimi de peste

7 m, fiind este origine deluvială, fiind așezată peste roca de bază, stabilă a locului, stânca.

Roca de bază o constitue stânca tare, nealterată. Succesiunea lito-stratigrafică a depresiunii [5]

a fost evidentiata in 6 foraje geotehnice si prezentata in studiul de fezabilitate.

Clima

Este de tip continental. Climatul este specific regiunii montane și subcarpatice care

sunt expuse circulației de aer dinspre sud-vest și sud.

Relieful influențează circulația maselor de aer, determinând etajarea și diferențierea

nuanțelor topoclimatice cu pregnante manifestări de autonomie locală în depresiunile

intracarpatice și subcarpatice.

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa advecţiilor de aer de

la nord și nordvest, cu ierni reci și veri răcoroase și relativ instabile.

O caracteristică importantă o constiue faptul că nu se înregistrează un deficit de

umiditate în sol față de evapotranspirația potențială.

36

Parametrii meteorologici înregistraţi la staţia automată Curtea de Argeș în anul 2008 și

2009 sunt prezentaţi in tabelul urmator:

În ariile depresionare și culoarele văilor adânci cantitățile de precipitații au valori ce se

încriu în intervalul 900 – 1 200 mm.

Fenomenele meteorologice deosebite sunt:

- pe perioada de iarnă:

37

- îngheţul și poleiul care îngreunează circulația rutieră, chiciura şi poleiul, care produc pagube

vegetaţiei arboricole,

- viscolul și negura care diminuează vizibilitatea, întrerup circulaţia rutieră,

- fenomenele de îngheţ a apei râurilor care se manifestă sub forma de pod de gheaţă,

- inversiunea termică,

- prezența fönului, care se întâlneste la sfârșitul iernii. Este un vânt cald, uscat, care bate

primavara dinspre crestele muntilor spre văi grăbind topirea zăpezilor si dezvoltarea

vegetației. De asemenea existenta masivelor muntoase situate in nord, precum si marea

varietate a dealurilor subcarpatice care se desfășoară la sud, creeaza conditii de manifestare a

fenomenului de briza deal - vale si vale – deal, cu influențe asupra continuității stratului de

zăpadă.

- pe perioadele de toamnă şi de primăvară:

- bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi până la începutul lunii mai, produce importante

pagube culturilor agricole,

- ceaţa, care perturbă circulaţia rutieră;

- pe perioada de vară:

- seceta prelungită, care poate produce scăderea nivelului apelor, cu repercursiuni asupra

consumului şi incendii de pădure,

- tornadele, care produc pagube vegetaţiei şi perturbă/întrerupe circulaţia rutieră,

- ploile torenţiale care determină viituri şi inundaţii în luncă, creşteri importante ale nivelului

pânzei freatice şi alunecări de teren, băltirea apelor pe suprafeţele joase de teren,

- grindina care produce pagube vegetaţiei.

Hidrografia

Reteaua hidrografică aparține sistemului hidrografic Argeș, cod cadastral X.1.

Pârâul Limpedea este colectorul pârâurilor și torenților din arealul Ghițu-Moliviș. Este

afluent de dreapta al pârâului Berindești (lungime de 6 km, suprafață bazinală de 39 km2)

care confluează în râul Argeș aval de baraj.

Pârâul Limpedea, cod cadastral X – 07.01.00.0. are o lungime de 7 km și o suprafața

bazinală de 17 km2. Izvorăște din culmea Vâlsanului și traversează Poiana Moliviș de la

nord-est la sud-vest.

Colectează apele pârâurilor ce se scurg de pe versanți și a numeroaselor izvoare care

se alimentează din pânza freatică de la baza culmilor muntoase ce o înconjoară.

Versantul nordic al muntelui Ghițu este încadrat de cursul a două pâraie, din care

unul, pârâul “de sub Vârful Ghițu”, traversează zona de interes a Memoriului General, iar

celălalt, pârâul Ghițu, este afluentul râului Vâlsan. La baza muntelui apar numerose izvoare

care alimentează cursurile de apă Limpedea, unele traversând zona de interes a Memoriului

General, și Vâlsan.

Regimul de curgere este sub influența directă a regimului pluviometric. Alimentarea

pârâului Limpedea este mixtă, nivo-pluvială, iar lungimea relativ scurtă și forma bazinetului

hidrografic Moliviș conduc la o concentrare rapidă a apelor și la producerea unor debite

38

maxime. Debitele și nivelurile hidrologice sunt fluctuabile în timpul anului, înregistrându-se

un maxim primăvara, în sezonul de suprapunere a topirii zăpezilor cu ploile.

Scurgerea medie prezintă valori ale debitelor specifice, medii, cuprinse între 4 – 5

l/s/km2, pentru partea inferioară, 5 – 10 l/s/km2, pentru partea mijlocie și 10 – 20 l/s/km2,

pentru partea superioară a bazinului, pentru ca, în arealul munților Făgăraș să se înregistreze

valori de până la 40 l/s/km2.

Emisarul staţiilor de epurare ce se propun va fi pârâul Limpedea.

Lacurile.

Pe teritoriul administrativ se află:

- lacuri naturale de origine glacială: Capra, Căprița, Paltinu, Călțun, Harțegu, Buda, Râiosu și

Iezerul Podul Giurgiului

- lacuri de acumulare: Vidraru și Cumpăna.

Acestea nu se situează în arealul ce face obiectul PUZ; cele mai apropiate sunt lacurile

de acumulare Vidraru, aflat la est, și Vâlsan, aflat la nord, pe râul Vâlsan.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Memoriul Tehnic [3] pentru “Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile

locale de energie din arealul climatic Ghițu – Molivișu” menționează un debit mediu al

pârâului Limpedea de 0,05 m3/s, iar afluenții acestuia se caracterizează prin debite sub 0,01

m3/s.

Alte cursuri de apă din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș sunt:

- râul Argeș, cu un debit mediu multianual de 1,19 m3/s la confluența cu pârâul Arefu,

- râul Vâlsan, cu un debit mediu multianual de 1,023 m3/s la Brădet.

Lacurile antropice din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș de acumulează

următoarele volume de apă:

- Vidraru: 564 000 mii m3,

- Cumpăna: 288,430 mii m3

- Vâlsan: 120 mii m3.

Resursele de apă de pe amplasamentul studiat

În perimetrul studiat se pot distinge două zone distinct: o zonă depresionară situată în

jurul cotei 1060 mdM, înconjurată de versanţi, numită Poiana Moliviş şi o zonă ce se întinde

pe versantul muntos, dinspre Poiana Moliviş până în apropiere de Vf. Ghiţu 1621.8 mdM.

Pentru ambele zone au fost întocmite studii geologice de către S.C. Befac S.R.L., în

conformitate cu normativele specifice activităţii de cerecetare geotehnică, în vigoare.

Poiana Moliviş este stăbătută de pâraie ce se scurg din versanţii ce o înconjoară,

afluenţi ai unui pârâu-canal, ce traversează poiana de la est la vest.

În vederea analizei litologiei terenului, a capacităţii portante, a nivelului pânzei

freatice, în zonă au fost efectuate şase foraje geologice de adâncimi 5,00-7,00 m. Din analiza

acestora s-a constatat că zona de poiană este constituită din depozite sedimentare: nisipuri cu

39

pietrişuri, nisipuri prăfoase cu pietrişuri, afânate spre suprafaţa terenului, de îndesare medie

spre adâncime. În partea centrală a poienii, în jurul pârâului colector s-a constatat existenţa

unui strat de turbă.

Nivelul pânzei freatice în zona de poiană este variabil funcţie de nivelul apei

pâraielor, de la -0,40 m la -2,00 m, existând porţiuni în care apa este la nivelul terenului.

4.6 Surse si poluanti generati. Calculul debitelor de poluanti

generati

Surse de poluare a aerului

• emisii de gaze, pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate ca urmare a deplasarii mijioacelor

de transport;

• emisii de noxe provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si mijioacelor de transport.

• emisii de compusi organici volatili (C.O.V.) rezultate din stocarea si manipularea

combustibililor (in cazul in care se vor utiliza combustibili din categoria benzinelor).

Aceste surse posibile de poluare a aerului, dupa perioada de amenajare a obiectivului

vor fi reduse.

• pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate ca urmare a deplasarii mijioacelor de

transport

In perioadele secetoase si cu temperaturi ridicate, rularea mijioacelor de transport pe

drumurile tehnologice determina emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile, antrenate de pe

suprafata de rulare.

Aceste emisii pot fi reduse prin stropirea cu apa a drumurilor daca este cazul, fapt care va

contribui si la reducerea emisiilor fugitive de pulberi datorate actiunii factorilor atmosferici

(vant).

• emisii de noxe provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si mijioacelor de

transport

Mijloacele de transport auto si utilajele care vor functiona, vor fi actionate de motoare

Diesel. Se estimeaza ca tipurile de utilaje si mijloace de transport precum si consumurile

corespunzatoare vor fi cele prezentate in tabelele urmatoare:

Consumuri sped/ice de carburanti ale utilajelor

Utilaj, mijloc de transport

Consum utilaje

1 /h /bu c .

Excavatorr 1700

17

Camion de transport cu platforma

16

Incarcator frontal Stalowa

15

Autobasculante 16 t

16

Autobetoniera

18

Tractor cu remorca

6

Draalina hidraulica DC senile

17

Buldozer DC senile

13

Macara pe pneuri

15

40

Factorii de emisie pentru gazele de esapament ale motoarelor tip

Diesel, prezentati de metodologia Corinair, sunt urmatorii:

1. Pulberi:……………….. 5,6 g/1

2. SOX:…………………...0,6 g/1

3. NOX:………………...... 3,8g/l

Pulberi

Debitele masice de pulberi pentru utilajele cu motoare Diesel

Utilaj, mijloc de transport

Consum

utilaje

1/h

Factor

de

emisie

g/1

DEBIT

MASIC

-g/h-

DEBIT

MASIC

CONFORM

ORDINULUI

462/93

Excavator S 1700 17 5,6 95,2 500

Excavator S 1700 16 5,6 89,6 500

Camion de transport cu platforma 15 5,6 84 500

Incarcator frontal Stalowa 16 5,6 89,6 500

Autobasculante 1 6 t 18 5,6 100, 500

Autobetoniera 6 5,6 33,6 500

Tractor cu remorca 17 5,6 95,2 500

Draglina hidraulica pe senile 13 5,6 72,8 500

Buldozer pe senile 15 5,6 84 500

Debitele masice de Sox pentru utilajele actionate de motoare Diesel NOX SOx

Utilaj, mijioc de

transport

Consum

utilaje 1/h

Factor

de

emisie

DEBIT

MASIC -

g/h/buc

DEBIT MASIC

CONFORM ORD.

462/93 -g/h/buc.-

Excavator S 1700

17

0,6

10,2

5000

Camion de transport cu

platforma

16

0,6

9,6

5000

Incarcator frontal Stalowa

15

0,6

9

5000

Autobasculante 16 1

16

0,6

9,6

5000

Autobetoniera

18

0,6

10,8

5000

Tractor cu remorca

6

0,6

3,6

5000

Draglina hidraulica pe

senile

17

0,6

10,2

5000

Buldozer pe senile

13

0,6

7,8

5000

Macara pe pneuri

platforma

15 0,6 9 5000

Incarcator frontal Stalowa

15

3,8

57

5000

Autobasculante 16 1

16

3,8

60,8

5000

Autobetoniera

18

3,8

68,4

5000

Tractor cu remorca

6

3,8

22,8

5000

Draglina hidraulica pe sene

17

3,8

64,6

5000

41

Buldozer pe senile

13

3,8

49,4

5000

Macara pe pneuri

15

3,8

57

5000

Valorile estimate pentru debitele masice de poluanti se situeaza sub valorile maxime

admisibile prevazute de Ordinal 462/1993.

• Emisii de compusi organici volatili (C. O. V.) rezultate din stocarea si manipularea

motorinei

Stocarea si manipularea motorinei in butoaiele metalice din depozitul provizoriu de

carburanti determina emisii de compusi organici volatili. Datorita faptului ca motorina este

un carburant putin volatil, emisiile de C.O.V. sunt reduse si nu contin tetraetil de plumb.

4.6 Prognozarea poluarii aerului

Emisiile de poluanti (gaze si pulberi) rezultate pe perioada amenajarii, nu vor genera un

impact semnificativ asupra calitatii aerului.

Emisiile de noxe rezultate din activitatea de amenajare a obiectivelor de investitii, se

situeaza sub valorile maxime admisibile ale Ordinului 462/1993.

In aceste conditii, impactul asupra aerului se va situa in limite normale.

Dupa perioada de finalizare a investitiei, toate aceste noxe se vor elimina in totalitate,

iar functionarea obiectivelor de investitii nu va implica poluarea aerului.

4.7 Masuri de diminuare a impactului

Impactul asupra aerului datorat deplasarii mijloacelor de transport, se poate diminua prin

stropirea cu apa a drumurilor tehnologice in perioadele in care se inregistreaza temperaturi ridicate

ale aerului atmosferic.

Prin efectuarea periodica a reviziilor motoarelor in atelierele specializate, se poate

diminua impactul asupra aerului datorat functionarii defectuase a utilajelor si mijloacelor de

transport.

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in perioada

de executie in amplasamentul studiat, sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafete relativ

mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau

asemanatoare.

Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare -epurare - evacuare

in atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.

Problema instalatiilor pentru captare - epurare gaze reziduale si retinerea pulberilor,

se pune pentru obiectivele din amplasamentul bazei de productie si anume, pentru instalatiile de

preparare a betoanelor, mentionandu-se ca:

montarea de sisteme de captare-epurare (retinere particule)

este necesara la silozurile de ciment si de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare-

scuturare) - eficienta de 99%;

referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa corespunda

conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata

durata utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;

42

lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu

dotari moderne, care sa reduca emisiile de noxe in aer, apa si pe sol; concentrarea lor intr-

un singur amplasament este benefica, diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare

controlata si corecta.

fluxul cimentului va fi strict controlat, incepand din silozuri sau locul de punere in

opera, prin procurarea de sisteme pneumatice inchise, silozuri prevazute cu filtre,

buncare de impulsionare, autocisterne specializate.

pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloacele de transport vor fi dotate cu

roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul

unor demarari lungi sau dificile. Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul

de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse

in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. Se recomanda ca la lucrari sa se

foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc

emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.

alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii centralizate;

pentru utilajele ce sunt dispersate la diferite puncte de lucru, alimentarea se poate face cu

autocisterne dar in locuri situate in afara emisiilor de praf;

procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,

sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor;

drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se

reduce praful.

4.8 Impactul asupra aerului in perioada de exploatare

Peste teritoriul arealului Ghițu – Moliviș se suprapune situl de importanţă comunitară

Natura 2000 ROSCI0122 Munții Făgăraș, declarat prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007

(poz. 122 Anexa 1).

În cadrul acestui sit arealul analizat ocupă zonă periferică.

43

Situl ROSCI0122 Munții Făgăraș a fost declarat pentru habitatele montane

nominalizate în Directiva 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi

pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar a caror conservare necesita

desemnarea zonelor speciale de habitate, a celor care necesită o protecţie strictă şi a celor a

căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de

management.

În județul Argeș situl se întinde pe raza următoarelor localităţi: Arefu (89 %),

Berevoiești ( < 1 %), Brăduleț (7 %), Lerești (38 %), Nucșoara (85 %), Rucăr (55 %),

Sălătrucu (62%), Valea Mare-Pravăț (4%).

In perioada de exploatare a lucrarilor propuse a se realiza in lucrarea de fata, sursele de

poluare ale aerului sunt constituite din:

1. Traficul autoutilitarelor folosite pentru aprovizionarea unitatilor ( hoteluri si pensiuni);

2. Traficul autocarelor si a autoturismelor pentru transportul personalului si a turistilor;

Energia termică se va asigura electric pentru toate incintele și unele spații de

recreere.

44

4.9 Surse de poluare a solului

Poluarea sau afectarea solului, reprezinta orice actiune care produce dereglarea

functionarii normale a solului ca suport de mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme.

In timpul executiei lucrarilor propuse in proiect, sursele de poluare a factorului de mediu

sol, sunt grupate dupa cum urmeaza:

poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar in

timpul alimentarii cu carburanti, a reabilitarelor, a functionarii defectuoase a utilajelor,

etc.; la acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare,

transport, descarcare a pamantului pentru terasamente;

poluanti rezultati din turnarea betoanelor;

poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin

sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de

transport, functionarea utilajelor de constructii, fabrici de beton, etc.;

poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul

zonelor de lucru sau cailor de acces;

poluanti sinergici, in special asocierea SC>2 cu particule de praf. Poluantii

emisi in timpul perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in

solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara

activitati in perioada de executie. Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele

betonate si colectati in apa pluviala ulterior decantata.

Formele de impact identificate in perioada de executie pot fi:

- inlaturarea stratului de sol vegetal prin lucrarile de terasamente executate pentru fundatii;

- pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvata a

acestuia in haldele de sol rezultate din decopertari;

- inlaturarea/degradarea stratului de sol fertil in zonele unde vor fi realizate noi drumuri

tehnologice, sau devieri ale actualelor cai de acces;

- izolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora;

- deversari accidentale ale unor substante/compusi direct pe sol;

- depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructie sau a deseurilor

tehnologice;

- potentiale scurgeri ale sistemelor de canalizare/colectare ape uzate;

- modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer (modificari

calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale).

4.10 Masuri de reducere a impactului asupra solului in zona

studiata

Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi

reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;

Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni

de restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv

restaurarea stratului de sol vegetal.

45

Se interzice prepararea betoanelor pe amplasament. Acestea vor fi preparate in statiile de

betoane din apropiere amplasamentului si apoi transportate pentru punerea in opera.

Se interzice spalatul autovehiculelor de transport si a utilajelor pe amplasament. Aceasta

activitate se va efectua numai in unitati specializate.

Se recomanda ca platforma bazei de productie pentru toate obiectivele mentionate, sa aiba

o suprafata de beton, pentru a impiedica sau reduce infiltratiile de substante poluante.

Tot pentru baza de productie, trebuie avut in vedere ca platforma de intretinere sa fie

realizata cu o panta astfel incat sa asigure colectarea apelor pluviale si reziduale a uleiurilor, a

combustibililor si apoi introducerea acestora intr-un decantor care sa fie curatat periodic, iar

depunerile sa fie transportate la cea mai apropiata statie de epurare.

In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi,

pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic.

Evacuarea lor poate fi facuta la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator,

dupa trecerea printr-un bazin decantor.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier trebuie introduse intr-o fosa

septica, ce va fi vidanjata periodic.

Pentru perioada de executie sunt prevazute fonduri si obligatia constructorului de a

realiza toate masurile de protectia mediului pentru obiectivele poluatoare sau potential

poluatoare (baza de productie, depozitele de materiale, organizarile de santier).

Gestionarea deseurilor rezultate conform Planului Judetean de Gestionare a

Deseurilor;

Pentru substantele toxice si periculoase proiectantul a prevazut urmatoarele masuri:

substantele toxice si periculoase utilizate in tehnologia de tratare a apei sunt

imbuteliate in recipienti etansi, inlocuirea lor realizandu-se de personal autorizat.

vor fi luate masuri stricte de siguranta pentru stocarea si manipularea clorului, si a

altor substante chimice folosite in procesul de potabilizare al apei brute.

toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fise de securitate si vor fi

gestionate corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.

instalatiile ce fac obiectul proiectului vor fi exploatate de operatori autorizati conform

reglementarilor legale.

pentru gestionarea namolurilor de la statia de epurare exista mai multe optiuni, in

functie de incadrarea sau nu in parametrii de utilizare a namolului pentru folosinte

agricole. In functie de rezultatele analizelor, namolurile de la statia de epurare vor

putea fi utilizate fie in agricultura, silvicultura – in cazul in care parametrii de calitate

corespund utilizarii in agricultura (OM 344/2004)-, fie, vor fi depozitate controlat in

depozit autorizat, in cazul in care cel putin un parametru nu va fi conform pentru

utilizarea in agricultura,

Instalarea de gratare, in special pentru lucrarile executate in locurile in panta si in

albiile cursurilor de apa, ca protectie contra eroziunii.

46

4.11 Zgomot si vibratii

Sursa de zgomot si vibratii in perioada de executie a lucrarilor este reprezentata de

traficul utilajelor de executie.

Avand in vedere zgomotul produs de o autobasculanta in lucru, apreciem ca nivelul

maxim de zgomot in zona de lucru si pe durata perioadei de lucru este de cca. 80 dBA.

Intrucat locuintele din zona sunt situate la distante mari fata de zona de lucru,

apreciem ca nivelul sonor maxim in zona locuintelor existente nu va depasi valoarea de 65

dBA, in schimb pentru fauna din zona zgomotul si vibratiile produse vor determina deplasarea

mamiferelor si a avifaunei spre locuri unde se vor simti in siguranta.

Documentatia analizata nu prevede masuri de protectie impotriva zgomotului si

vibratiilor.

4.12 Radiatii

Specificul lucrarilor nu presupune utilizarea de materiale sau utilaje care pot constitui

surse de radiatii. Din acest motiv nu este de asteptat ca pe durata executiei lucrarilor in

conditii normale de executie, sa se produca emisii de radiatii.

4.13 Biodiversitatea

Amplasamentul proiectului “ Drum Comunal Ghiţu-Molivişu ” - se află inclus în

situl Natura 2000 cuprinzând un sit de importantă natională, si anume ROSCI0122 Muntii

Făgăras (arie naturală protejată în suprafaţă de 198.512 ha, ce se întinde pe teritoriul

administrativ al judeţelor Argeş, Braşov, Sibiu şi Vâlcea).

47

Fig 2. Hartă Natura 2000.

ROSCI0122 Muntii Făgăras – Suprafata de 198512 ha.

Din punct de vedere al habitatelor majore, se remarca un procent de 56 % păduri, 26%

vegetaţie herbacee si 9 % grohotişuri.

Situl propus include cel mai înalt si sălbatic sector al Carpaţilor Româneşti, cu una

dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar şi periglaciar, cu o vastă suita de unităţi

peisagistice unice, cu condiţii ecologice specifice ca urmare a diversittaii geologice,

pedologice si climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicata a acestei zone. În acest

masiv muntos se afla fragmente reprezentative de păduri naturale virgine si cvasivirgine -

astăzi practic dispărute din Europa - care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită,

constituind o avuţie naţională inestimabilă.

Situl propus include cel mai înalt şi sălbatic sector al Carpaţilor Româneşti, cu una

dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar şi periglaciar, cu o vastă suită de unităţi

peisagistice unice, cu condiţii ecologice specifice ca urmare a diversităţii geologice,

pedologice şi climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În acest

masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine şi cvasivirgine -

astăzi practic dispărute din Europa – care polarizează o diversitate biologică terestră

deosebită, oferind habitate excelente pentru populaţii viabile de urs, lup, râs şi capră neagră.

Situl conserva 23 de habitate prioritare unde traiesc urmatoarele specii de interes comunitar:

Ursus arctos, Canis lupus, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, Lynx lynx, Lutra lutra,

Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegate, Gobio uranoscopus, Barbus

meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon mariae, Carabus hampei, Phryganophilus

ruficollis, Pholidoptera transsylvanica, Chilostoma banaticum, Stephanopachys substriatus,

Morimus funereus, Rosalia alpine, Osmoderma eremite, Lucanus cervus, Callimorpha

quadripunctaria, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Ophiogomphus Cecilia, Liparis loeselii,

Campanula serrata, Tozzia carpathica, Poa granitica ssp. Disparilis, Meesia longiseta,

Drepanocladus vernicosus, Eleocharis carniolica.

48

Fig. 3. Hartă Natura 200 - ROSCI 0122 „Munţii Făgăraş".

Conform aşezării geografice teritoriul administrat de comuna Arefu se află:în regiunea

bio-geografică de tip alpin,

-în ecoregiunea Carpații Meridionali,

-în Regiunea Central Europeană şi în cadrul acesteia provincia floristică de tip Carpatic,

-în regiunile ornitogeografice specifice avifaunelor pășunilor montane înalte și pădurilor

montane.

49

Situri Natura 2000.

Arii naturale protejate

Peste teritoriul arealului Ghițu – Moliviș se suprapune situl de importanţă comunitară

Natura 2000 ROSCI0122 Munții Făgăraș, declarat prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007

(poz. 122 Anexa 1). În cadrul acestui sit arealul analizat ocupă zonă periferică (vezi Figura

2.4.). Situl ROSCI0122 Munții Făgăraș a fost declarat pentru habitatele montane nominalizate

în Directiva 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi pentru speciile de

plante şi animale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor

speciale de habitate, a celor care necesită o protecţie strictă şi a celor a căror prelevare din

natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management. În județul

Argeș situl se întinde pe raza următoarelor localităţi: Arefu (89 %), Berevoiești ( < 1 %),

Brăduleț (7 %), Lerești (38 %), Nucșoara (85 %), Rucăr (55 %), Sălătrucu (62 %), Valea

Mare-Pravăț (4%).

Legături cu alte situri Natura 2000:

- ROSCI0194 Piatra Craiului,

- ROSCI0268 Valea Vâlsanului,

- ROSPA0098 Piemontul Făgăraș,

- ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu.

Tipuri de habitate prezente în sit conform formularului standard şi evaluarea sitului în ceea

ce le priveşte se pot urmări în Tabelul urmator:

50

Cod 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane

Este un habitat specific bioregiunilor alpin și continental cu următoarele subtipuri:

- Comunități deschise de plante pioniere ierbacee, bogate în specii montane, care colonizează

depozitele de pietriş ale pâraielor care au un regim hidrologic de tip alpin, cu debit maxim în

timpul verii, formate în etajele alpin şi subalpin ale munţilor mai înalţi, uneori în staţiuni

depresionare la altitudini mai mici (de exemplu pentru Epilobion fleischeri p.p.). Plantele

caracteristice sunt: Dryas octopetala (argințică), Epilobion fleischeri (pufuliță), Gypsophila

51

repens, Rhacomitrium canescens, Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, S. bryoides, Trifolium

palescens.

- Asociațiile compacte, închise sau deschise, de plante ierbacee sau pioniere ce colonizează, în

etajele montan şi submontan, depozitele de pietriş ale pâraielor cu regim hidrologic de tip

alpin, cu debit maxim în timpul verii, ce izvorăsc în munţii înalţi (de exemplu pentru

Epilobion fleischeri p.p., Calamagrostion pseudophragmitis). Plantele caracteristice sunt:

Chondrilla chondrilloides, Calamagrostis pseudophragmites, Erucastrum nasturtiifolium,

Gypsophila repens, Dryas octopetala, Aethionema saxatile (țășculiță), Epilobium dodonaei

(pufuliță), Erigeron acris (bunghișos), Euphorbia cyparissias, Fumana procumbens, Agrostis

gigantea (iarba câmpului), Anthyllis vulneraria subsp. alpestris, Campanula cochleariifolia

(clopoței), Hieracium piloselloides (vulturică), Calamagrostis pseudophragmites (trestioară),

Conyza canadensis (bătâniș), Pritzelago alpina, şi lăstari de Salix elaeagnos (răchită albă), S.

Purpurea (răchită roșie), S. daphnoides (salcie brumărie) şi Myricaria germanica (cătină

albă).

- Asociațiile vegetale specifice: Calamagrostietum pseudophragmitis Beldie 1967;

Chrysosplenio alpini- Saxifragetum stellaris Pawł. et Walas 1949; Swertio punctatae-

Saxifragetum stellaris Coldea (1995-1996) 1997; Philonotido-Calthetum laetae (Krajina

1933) Coldea 1991; Cardaminetum opizii Szafer et al. 1923; Caltho laetae- Ligularietum

sibiricae Ştefan et al. 2000; Carici remotae- Calthaetum laetae Coldea (1972) 1978.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Corespunde Habitatelor din România:

- R 5416 Comunitați sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Saxifraga stellaris,

Chrysosplenium alpinum și Philonotis seriata; Valoare conservativă – redusă.

- R 5418 Comunitați sud-est carpatice fotinale cu Philonotis seriata și Caltha laeta; Valoare

conservativă – redusă.

- R 5420 Comunitați sud-est carpatice fotinale cu Cardamine opizii ; Valoare conservativă –

redusă.

- R 5423 Comunitați sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Carex remota și Caltha laeta;

Valoare conservativă – moderata și mare în habitatele unde este prezenta specia Lingularia

sibirica (DH2).

Cod 3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

Caracteristica acestui habitat specific bioregiunii alpine o constituie comunităţile formate din

tufe joase de specii pioniere, ce invadează formaţiunile erbacee sau sufrustescente, pe

depozite de pietriş bogate în nămol fin ale cursurilor de apă din etajele alpin, subalpin, montan

și submontan, cu regim hidrologic de tip alpin, adică cu debit maxim în timpul verii. Plantele

caracteristice acestui habitat sunt Myricaria germanica (Cătină mică) şi Salix spp. (Salix

elaeagnos (răchită albă), Salix purpurea subsp. gracilis (răchită roșie), Salix daphnoides

(salcie brumărie), Salix nigricans).

Specific este asociaţia vegetală Salici-Myricarietum.

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,

52

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Corespunde Habitatului din România:

- R 4415 Tufărișuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica); Valoare conservativă –

mare, habitate protejate Emerald; înca bine reprezentate în România.

Cod 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin şi continental. Caracteristica acestuia o

constituie tufărişurile înalte de Salix spp., Hippophaë rhamnoides, Alnus spp., Betula spp. pe

depozite de pietriş ale cursurilor de apă montane care au un regim hidrologic de tip alpin - cu

debit maxim în timpul verii.

Plantele caracteristice sunt Salix elaeagnos, S. purpurea subsp. gracilis, S. daphnoides

şi Hippophaë rhamnoides pe depozite înalte de pietriș fluvial din văile alpine și perialpine.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Hippopho - Salicetum elaeagnus şi Salicetum

elaeagni – purpureae.

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: B: 2 % ≥ p > 0 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: Bună.

Corespunde Habitatului din România:

- R 4417 Tufărișuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) și răchită albă (Salix

elaeagnos); Valoare conservativă – mare, habitate protejate Emerald; înca bine reprezentate în

România.

Cod 4060 Tufărișuri alpine și boreale

Caracteristica acestui habitat, specific bioregiunii alpine, o constituie formațiunile

vegetale cu plante scunde, pitice sau prostrate din etajele alpin și subalpin deminate de specii

din familia Ericaceae, Dryas octopetala, ienupăr pitic sau specii de drob și grozamă ale

genului Genista. Acst habitat are un număr mare de subtipuri:

- Pajiști alpine cu vegetație de tip Loiseleurio-Vaccinion. Tapete foarte joase,

monostratificate, de Loiseleuria procumbens, specii de Vaccinium sp. (afin) sau alte ericacee

prostrate, însoţite de licheni, în staţiuni vântuite şi în general lipsite de zăpadă, din etajul alpin

al munţilor înalţi.

- Pajiști acidofile cu vegetația de tip Rhododendro-Vaccinion. Sunt tufărişuri dominate de

Rhododendron spp. pe podzoluri acide din munţii Carpaţi, adesea cu Vaccinium spp., uneori

cu pini pitici. Speia caracteristică este Rhododendron ferrugerum.

- Tufărişuri montane de ienupăr pitic în zone montane. Asociațiile caracteristice acestui subtip

sunt Juniperion nanae, Pino-Juniperion sabinae p.p., Pino-Cytision purgantis p.p.

- Pajiști de munți înalți cu vegetație de tip Empetrum-Vaccinium răspândite în zonele expuse

vânturilor, lipsite de zăpadă și expuse la îngheț din etajul subalpin al munților Carpați, fiind

dominate de specii de talie mică care intră în compoziția asociației Empetro-Vaccinietum

uliginosi.

Tufărișuri pitice sunt dominate de Empetrum hermaphroditum, Vaccinium uliginosum,

cu Arctostaphylos alpina, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea şi Lycopodiaceae (Huperzia

selago, Diphasiastrum alpinum), muşchi (Barbilophozia lycopodioides, Hylocomium

53

splendens, Pleurozium schreberi, Rhythidiadelphus triquetrus) şi licheni (Cetraria islandica,

Cladonia arbuscula, C. rangiferina, C. stellaris, C. gracilis, Peltigera aphthosa).

- Pajiști boreo-alpine. Plantele caracteristice sunt: Juniperus nana, Loiseleuria procumbens,

Empetrum hermaphroditum, Arctostaphylos uva-ursi, Arctostaphylos alpina.

- Pajiști de Bruckenthalia.

- Tufărişuri alpine de strugurii ursului sunt reprezentate de suprafețele cu vegetație de tip

Mugo- Rhodoretum hirsuti sau Juniperion nanae. Sunt carecterizate prin prezența unor

covoare compacte de strugurele ursului (Arctostaphylos uva-ursi) sau Arctostaphylos alpina

din etajele alpin, subalpin şi local, montan, mai ales pe substraturi calcaroase.

- Pajiști cu Rhododendron și Erica care înlocuiește păduri sau este reprezentat de formațiuni

vegetale tipice limitelor de păduri sau desișuri de tufărișuri pe soluri calcaroase. Asociația

caracteristică este Mugo – Rhododendron intermedium, Rhododendron chamaecistus și Erica

herbacea, dominantă, deseori însoțită de speciile Clematis alpina, Daphne striata, Daphne

mezerum, Globularia cordifoliam Arctostaphylos uva-ursi;

- Desișuri montane cu argințică. Suprafețe acoperite cu un strat compacte și scund de argințică

(Dryas octopetala) din munţii înalţi palearctici, în regiunile boreale şi în avanposturile izolate

ale coastei Atlanticului.

- Pajiști cu vegetație pitică cu afin din zonele montane înalte sunt dominate de Vaccinium din

etajul subalpin al munţilor. Speciile caracteristice sunt Vaccinium myrtillus, V. uliginosum s.l.,

V. vitis-idaea şi, local, Empetrum nigrum (vuietoare). Au aspectul de pajişti alpine mai bogate

în specii de plante, cu tufe pitice unde Vaccinium myrtillus are rolul dominant, în locul

speciilor Vaccinium uliginosum şi Empetrum hermaphroditum.

- Pajiști de munți înalți cu specii de drob și grozamă. Sunt dominate de specii de talie mică din

denurile Genista spp. și/sau Chamaecytisus spp. din etajul subalpin, alpin inferior sau montan

al munţilor înalţi din Carpaţii sudici. Speciile caracteristice sunt Genista radiata, G.

holopetala, G. hassertiana, Chamaecytisus eriocarpus, C. absinthioides.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Cetrario-Loiseleurietum procumbentis (syn.:

Loiseleurietum procumbentis); Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum (syn.: Rhodoretum

kotschyi auct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi, Saxifragetosum paniculatae); Junipero-

Bruckenthalietum (syn.: Juniperetum intermediae, Bruckenthalietum spiculifoliae, as. cu

Bruckenthalia spiculifolia şi Antennaria dioica, as. cu Nardus stricta şi Bruckenthalia

spiculifolia); Campanulo abietinae- Juniperetum Simon (syn.: Juniperetum nanae,

Juniperetum sibiricae, Vaccinio-Juniperetum communis, Junipereto-Vaccinietum); Empetro-

Vaccinietum gaultherioidis (syn.: Cetrario- Vaccinietum gaultherioidis austro-carpaticum);

Campanulo abietinae-Vaccinietum (syn.: Vaccinietum myrtilii, Junceto trifidi-Vaccinietum,

Melampyro saxosi-Vaccinietum myrtilii; Juniperetum sabinae; Achilleo schurii-Dryadetum.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă

Corespunde Habitatelor din România:

- R 3101 Tufarișuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens); Valoare

conservativă – mare, arealele fiind reduse, distribuite în condițiile de viață dificile de

supraviețuire.

54

- R 3104 Tufarișuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin

(Vaccinium myrtillus); Valoare conservativă – mare, habitate periclitate de numeroase

impacturi negative.

- R 3107 Tufarișuri sud-est carpatice de coacaza (Bruckenthalia spiculifolia) și ienupar pitic

(Juniperus sibirica); Valoare conservativă – mare, habitate puțin răspândite, protejate

Emerald.

- R 3108 Tufarișuri sud-est carpatice cu ienupar pitic (Juniperus sibirica); Valoare

conservativă – mare, habitate periclitate antropic și protejate prin NATURA 2000.

- R 3109 Tufarișuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum)

cu afin vânat (Vaccinium gaultherioides); Valoare conservativă – foarte mare, arealele fiind

foarte reduse, în condiții de viață dificile de supraviețuire.

- R 3111 Tufarișuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus); Valoare conservativă

redusă, habitate extinse primar și secundar.

- R 3115 Tufarișuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina); Valoare

conservativă – mare, habitate mai rare, incluzând specii endemice.

- R 3617 Tufarișuri pitice de argințică (Dryas octopetala); Valoare conservativă –mare,

habitate restrânse ca areal, situate pe stâncării în curs de solificare, instalate primar.

Cod 4070* Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium

Este un habitat specific bioregiunii alpine fiind prezent pe soluri neutro-bazice, deseori

calcaroase, din etajul subalpin. Este reprezentat de formațiuni de formațiunii de plante

lemnoase pitice, cu structură ce variază de la pajiști cu Erica herbaceea la păduri deschise –

rariști de pădure – speciile caracteristice fiind Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium (syn.

R. kotschyi), Rhododendron chamaecistus şi Rhododendron hirsutum, Calamagrostis villosa,

Homogyne alpina. Specifice sunt asociaţiile vegetale: Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugo

(syn.: Pinetum mugi carpaticum auct. rom., Calamagrostio villosae-Pinetum mugo); Vaccinio

myrtilli-Pinetum mugo.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,

Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă

Corespunde Habitatului din România:

- R 3105 Turbării sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron

myrtifolium); Valoare conservativă – mare, habitate periclitate antropic, Pinus mugo fiind o

specie ocrotită în România.

Cod 4080 Tufărişuri subarctice de Salix spp.

Caracteristica acestui habitat, specific bioregiunii alpine, sunt tufărișurile dominate de sălcii

din etajele subalpi, alpin și ocazional, montan din speciile Salix bicolor și Salix hastata.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Triseto fusci-Salicetum hastatae (syn.: Salicetum

hastatae); Salicetum bicoloris; Salici-Alnetum viridis (syn.: Alnetum viridis austro-

carpaticum).

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: Bună.

55

Corespunde Habitatelor din România:

- R 3102 Tufărișuri sud-est carpatice de Salix hastata; Valoare conservativă – mare, habitat

rar întâlnit în România, cuprinde specii endemice, subendemice și rare.

- R 3103 Tufărișuri sud-est carpatice de Salix bicolor; Valoare conservativă – mare, habitat

rar întâlnit în România, include specii relictare (Salix bicolor).

- R 3110 Tufărișuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) Valoare conservativă –

moderată, poate înregistra specii endemice și subendemice.

Cod 6150 Pajişti boreale și alpine pe substrat silicios

Este un habitat specific bioregiunii alpine, speciile de plante caracteristice fiind Juncus

trifidus (părul porcului), Carex bigelowii (rogoz), Carex curvula (rogoz), Cassiope tetragona,

muşchi şi licheni. Sunt incluse şi comunităţile asociate din zăcătorile de zăpadă

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Primulo-Caricetum curvulae; Oreochloo-Juncetum trifidi

(syn.: Juncetum trifidi, Rhododendro-Juncetum trifidi, Junceto trifidi-Vaccinietum; Potentillo

chrysocraspedae-Festucetum airoidis; Salicetum herbaceae; Arenarietum biflorae;

Polytrichetum sexangularis; Luzuletum alpino-pilosae; Soldanello pusillae-Ranunculetum

crenati; Soldanello hungaricae-Ranunculetum crenati; Nardo-Gnaphalietum supini; Poo

supinae-Cerastietum cerastioidis (inclusiv subas. chrysosplenietosum alpinae).

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Corespunde Habitatelor din România:

- R 3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima; Valoare

conservativă – redusă, în general, mare în habitatele unde este prezenta specia Pedicularis

exaltata (DH2).

- R 3603 Pajişti sud-est carpatice de Juncus trifidus (părul porcului) şi Primula minima;

Valoare conservativă – redusă.

- R 3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternate; Valoare

conservativă – mare, habitat endemic, în special unde este prezenta specia Iris aphylla ssp.

hungarica (DH2).

- R 3615 Tufișuri pitice sud-est carpatice de de sălcii alpine (Salix herbacea) ; Valoare

conservativă – mare, arealele fiind reduse în condiții de viață dificile de supraviețuire.

- R 6301 Comunități sud-est carpatice chinofile de Arenaria biflora; Valoare conservativă –

redusă.

- R 6302 Comunități sud-est carpatice chinofile de Polytricum sexangularis; Valoare

conservativă – redusă.

- R 6303 Comunități sud-est carpatice chinofile de Luzula alpino-pilosa; Valoare conservativă

– redusă.

- R 6304 Comunități sud-est carpatice chinofile de Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla;

Valoare conservativă – redusă.

- R 6305 Comunități sud-est carpatice chinofile de Gnaphalium supinum şi Nardus stricta ;

Valoare conservativă – redusă.

- R 6306 Comunități sud-est carpatice chinofile de Poa supina şi Cerastium cerastioides;

Valoare conservativă – moderată.

56

Cod 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

Este un habitat de interes conservativ prioritar specific bioregiunii alpine, reprezentat de

pajiști închise, cu Nardus, xeromezofile sau mezofile, ce ocupă soluri silicatice în zonele de

şes, deal şi munte. Vegetaţia este foarte variată, însă această variaţie este caracterizată prin

continuitate.

Vegetația caracteristică este Nardetalia: Violo-Nardion (Nardo-Galion saxatilis, Violion

caninae); și Nardion. Plantele caracteristice sunt: Antennaria dioica, Arnica montana,

Campanula barbata (clopoțel), rogozurile Carex ericetorum, C. pallescens, C. panicea,

Festuca ovina (păiuș), Galium saxatile, Gentiana pneumonanthe, Hypericum maculatum,

Hypochoeris maculata, Leucorchis albida, Meum athamanticum, Nardus stricta, Pedicularis

sylvatica, Platanthera bifolia, Polygala vulgaris (amăreală), slipeții Potentilla aurea, P.

erecta, Veronica officinalis (ventrilica), Viola canina.

La acest tip de habitat nu au fost indicate asociaţiile cu Nardus stricta din etajul subalpin, care

sunt mai sărace în specii.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (syn.:

Festucetum rubrae fallax, Festucetum rubrae montanum); Violo declinatae-Nardetum (syn.:

Nardetum strictae montanum, Nardetum strictae alpinum, Nardetum alpigenum carpaticum);

Hieracio pilosellae- Nardetum strictae; Nardo-Festucetum tenuifoliae; Festuco rubrae-

Agrostietum capillaris subas. nardetosum strictae.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,

Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă

Corespunde Habitatelor din România:

- R 3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens; Valoare

conservativa - moderata; habitat endemic sud-est carpatic; mare numai în fitocenozele unde

este prezenta specia Tozzia carpathica (DH2).

- R 3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata; Valoare

conservative - moderata.

Cod 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae)

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Include

pajiști cu Molinia de la câmpie până în zonele montane, pe soluri sărace în nutrienți (azot,

fosfor), mai mult sau mai puțin umede, unde se practică un management extensiv al

resurselor, care include un cosit întârziat spre sfârșitul anului și/sau un pășunat practicat târziu

în timpul anului. Habitatul corespunde unui stadiu de deteriorare a mlaștinilor de turbă

drenate. În unele regiuni aceste pajiști sunt în contact cu comunități de Nardetalia. Pajiștile de

Molinia din văile râurilor pot prezenta caractere de tranziție spre alianța Cnidion dubii.

Subtipurile acestui habitat sunt:

- Habitate cu asociații vegetale relativ bogate în specii (Eu-molinion) pe soluri neutro-alcaline

până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă. Solul este uneori turbos şi devine uscat în

timpul verii. Plante specifice sunt: Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia,

Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba

officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus;

57

- Comunități de tip Junco-Molinion (Juncion acutiflori) pe solurile mai acide, cu excepţia

pajiştilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate. Plante specifice sunt: Viola

persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus

conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus

deltoides, Potentilla erecta (sclipeți), P. anglica, Carex pallescens (rogoz).

Asociațiile vegetale: Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae; Molinio-Salicetum

rosmarinifoliae; Nardo-Molinietum.

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: Bună.

Corespunde Habitatelor din România:

- R 3710 Pajiști dacice de Molinia coerulea; Valoare conservativa - moderata.

- R 3711 Pajiști dacice de Nardus stricta și Molinia coerulea; Valoare conservativa -

moderata.

Cod 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la

nivelul

câmpiilor până la cel montan și alpin

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Este

reprezentat de subtipurile:

- Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor

forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium

(Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion). Plantele

caracteristice sunt: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum (pufuliță), Senecio fluviatilis,

Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum,

Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum

(năpraznic), Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis

paludosa.

- Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparţinând

clasei de vegetație Betulo-Adenostyletea. Plantele caracteristice sunt: Aconitum lycoctonum

(A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae,

Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

Comunităţi similare cu acest subtip, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-

a lungul râurilor şi lizierei pădurilor. Comunitățile nitrofile care includ numai speciile de

bazaă, comune în regiunea respectivă, nu sunt considerate ca fiind prioritare pentru

conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte pot apărea în poășuni umede, lăsate fără

cosire. Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus

tuberosus, Impatiens glandulifera, etc. nu trebuie luate în considerare.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Aconitetum taurici, Adenostylo-Doronicetum austriaci

(syn.: Adenostyletum alliariae banaticum); Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici

(syn.: Cardueto- Heracleetum palmati, Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum

kablikiani (syn.: Petasitetum glabrati); Telekio-Petasitetum hybridi (syn.: Petasitetum hybridi

auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae, Petasitetum

albae, Petasiteto-Telekietum speciosae; Telekio-Filipenduletum; Telekio speciosae-

58

Aruncetum dioici; Angelico-Cirsietum oleracei; Scirpetum sylvatici; Filipendulo-Geranietum

palustris; Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum;

Chaerophylletum aromatici; Arunco-Petasitetum albi Convolvulo-Eupatorietum cannabini;

Convolvulo-Epilobietum hirsuti; Aegopodio-Anthriscetum nitidae; Angelico sylvetris-

Cirsietum cani; Cicerbitetum alpinae (syn. Adenostylo- Cicerbitetum).

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Corespunde Habitatelor din România:

- R 3701 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum ; Valoare

conservative – redusă.

- R 3702 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi

Doronicum austriacum ; Valoare conservative – redusă.

- R 3703 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte Cirsium waldsteinii şi Heracleum

sphondylium ssp. transilvanicum ; Valoare conservative – redusă.

- R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia

stânelor (Rumex alpinus) ; Valoare conservative – redusă.

- R 3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica

dioica ; Valoare conservative – redusă.

- R 3706 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus ;

Valoare conservative – redusă.

- R 3707 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites

hybridus ; Valoare conservative – redusă.

- R 3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus

sylvaticus;

Valoare conservativa: redusa, mare doar în habitatele unde este prezenta specia Ligularia

sibirica (DH2).

- R 3714 Comunități daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi

Chaerophyllum hirsutum; Valoare conservative – redusă.

Cod 6520 Fânețe montane

Habitatul este reprezentat de fânețe mezofile, bogate în specii din zonele montane și etajul

subalpin specific bio-regiunii de tip alpin. În general asociațiile vegetale sunt dominate de

Trisetum flavescens, alte plante caracteristice sunt: Heracleum sphondylium, Viola cornuta,

Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, C. Pyrenaica (clopoței), Polygonum bistorta

(răculeț), Silene dioica, S. Vulgaris (gușa porumbelului), Campanula glomerata, Salvia

pratensis, Centaurea nemoralis, Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus, Geranium

phaeum, G. Sylvaticum (fratele priboiului), Narcissus poëticus, Malva moschata, Valeriana

repens, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum,

Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. Subalpina (trei frați pătați), Phyteuma halleri, P.

orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum şi multe altele.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Poo-Trisetetum flavescentis (Knapp 1951) Oberd. 1957;

Trisetetum flavescentis (Schrőter) Brockmann 1907; Festuco rubrae-Agrostietum capillaris

Horvat 1951 (exclusiv subas. nardetosum strictae Pop 1976); Anthoxantho-Agrostietum

59

capillaris Silinger 1933. La acest habitat nu trebuie incluse pajiştile aparţinând subas. Festuco

rubrae- Agrostietum capillaris nardetosum, întrucât ele nu sunt – în general - exploate ca

fâneţe şi, datorită bogăţiei lor floristice relativ ridicate, se circumscriu tipului de habitat 6230.

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Corespunde Habitatelor din România:

- R 3801 Pajişti sud-est carpatice de isetum flavescens şi Alchemilla vulgaris ; Valoare

conservative – redusă.

- R 3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra ; Valoare

conservative – redusă.

- R 3804 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Anthoxanthum odoratum ; Valoare

conservative – moderată.

Cod 7240* Formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae

Comunităţi alpine, peri-alpine ce colonizează substrate neutre până la uşor acide, pietroase,

nisipoase, uneori uşor argiloase sau turboase, saturate în apă rece, pe morene şi pe marginea

izvoarelor, pârâiaşelor, torentelor glaciare din etajele alpin şi sub-alpin, sau pe nisipuri

aluviale ale râurilor limpezi, reci, încet curgătoare şi ale apelor stătătoare calme. Pentru

existenţa acestui tip de habitat este esenţial îngheţul permanent sau continuu al solului pe o

perioadă îndelungată. Vegetaţia este scundă, formată în principal din specii de Carex (rogoz)

şi Juncus (pipirig) de talie joasă (Caricion bicoloris-atrofuscae) sau asociate cu pajişti umede

exploatate extensiv, dar şi cu comunităţi din Caricion davallianae. Speciile de plante

caracteristice sunt: Carex atrofusca, C. bicolor, C. Maritima, C. Microglochin C. Vaginata,

Juncus alpinoarticulatus, J. Articus, J. castaneus, J. triglumis, Kobresia simpliciuscula,

Typha minima (papură), T. Lugdunensis, T. Shuttleworthii (papură). Speciile de animale:

Vertigo geyeri, V. genesii.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,

Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă

Nu există - deocamdată - asociaţii corespunzătoare, descrise în România. Carex bicolor este

semnalată doar în Munţii Rodnei, iar C. atrofusca lipseşte complet din ţara noastră. Literatura

de specialitate nu consemnează prezenţa alianţei Caricion bicoloris-atrofuscae în vegetaţia

Carpaţilor româneşti.

Corespunde Habitatului din România:

- R 5403 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata și Sphagnum

recurvum;

Valoare conservativa - foarte mare în habitatele unde este prezenta specia Ligularia sibirica

(DH2)

Cod 8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia

alpinae și Galeopsietalia ladani)

Habitatul, specific bio-regiunii alpine, este reprezentat de două categorii:

60

- comunităţi care aparţinând ordinului Androsacetalia alpinae, pe substrat silicios din etajul

montan superior până la nivelul zăpezilor permanente, care cresc pe ”sisteme crioclastice”

mai mult sau mai puţin mobile, cu granulometrie variabilă. Plantele caracteristice sunt:

Androsacetalia alpinae - Androsacae alpina, Achillea nana, Oxyria digyna, Geum reptans,

Saxifraga bryoides, Ranunculus glacialis, Linaria alpina, Cerastium uniflorum (struna

cocoșului), Doronicum clusii, D. grandiflorum, Poa laxa, Viola valderis, Luzula alpinopilosa,

Cryptogramma crispa, Veronica baumgartenii, Saxifraga carpatica, Senecio carniolicus, Poa

contracta, Festuca picta, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Silene acaulis, Androsace

chamaejasme;

- vegetaţie aparţinând ordinului Galeopsietalia din etajul montan care creşte pe grohotişuri –

uneori de origine artificială (prin derocări efectuate în scop economic). Constă în comunităţi

alpine adesea bogate în briofite, licheni şi uneori în ferigi (Cryptogramma crispa). Plantele

caracteristice sunt: Galeopsietalia ladani - Galeopsis ladanum subsp. ladanum,

Cryptogramma crispa, Athyrium alpestre (A. distentifolium).

Acest habitat este în general strâns asociat cu vegetaţia casmofitică de pe versanţii stâncoşi,

constituiţi din roci silicatice (8220).

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Corespunde Habitatelor din România:

- R 6101 Comunitați sud-est carpatice de pietrișuri silicioase cu Silene acaulis și Minuartia

sedoides; Valoare conservativa: mare, habitat endemic oi în habitatele unde este prezenta

specia Poa grantica ssp. disparilis (DH2).

- R 6102 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri silicioase semifixate cu Festuca picta și

Senecio carniolicus; Valoare conservativa: mare prin speciile endemice.

- R 6103 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri silicioase semifixate cu Saxifraga

pedemontana ssp. cymosa și Saxifraga carpathica; Valoare conservativa: mare, habitat

endemic.

- R6104 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri silicioase mobile sau slab fixate cu

Oxyria dygina; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

- R6105 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri silicioase semifixate cu Saxifraga

bryoides, Silene acaulis și Veronica baumgarteni; Valoare conservativa: mare, habitat

endemic.

Cod 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel

alpin (Thlaspietea rotundifolii)

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin și continental reprezentat prin comunități vegetale

prezente pe grohotișuri calcaroase, cu șisturi calcaroase sau cau marne din etajul montane

până la cel alpin, cu climat rece cu asociaţii din Drabion hoppeanae (pe grohotiș cu șisturi

calcaroase), Thlaspion rotundifolii (pe grohotiș cu șisturi calcaroase) şi respectiv, Petasition

paradoxi (pe grohotiș cu marne). Speciile de plante caracteristice sunt:

- pentru asociația Drabion hoppeae: Draba hoppeana, Artemisia genipi (pelin), Campanula

cenisia (clopoței), Saxifraga biflora, Herniaria alpina, Tristeum spicatum ssp.

ovatipaniculatum;

61

- pentru asociația Thlaspion rotundifolii: Thalspi rotundifolium, Hutchinsia alpina, Papaver

rhaeticum, Galium villarsi, Berardia subacaulis, Viola cenisia, Arabis alpina;

- pentru asociația Petasition paradoxi: Petasites paradoxus, Gypsophila repens, Valeriana

montana, Leontodon hyoseroides.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Cerastio calcicolae-Saxifragetum moschatae;

Cardaminopsio neglectae-Papaveretum (syn.: as. cu Papaver pyrenaicum şi Festuca

violacea, Papavero-Festucetum violaceae); Saxifragetum moschatae-aizoidis; Doronico

columnae-Rumicetum scutati (syn.: Rumicetum scutatii); Cerastio lerchenfeldiani-

Papaveretum (syn.: Papavereto-Cystopteridetum, Papavero-Linarietum alpinae, as. cu

Papaver pyrenaicum şi Viola alpina); Cerastio transsilvanici- Galietum lucidi; Acino-

Galietum anisophylli (syn.: as. cu Calamintha baumgartenii şi Galium anisophyllum); Thymo

comosi-Galietum albi (syn.: Thymetum comosi, Galietum erecti, Teucrietum montani); Galio-

Hirundinarietum (syn.: Vincetoxicetum officinalis); Sedo fabariae-Geranietum

- În cazul de comunități saxicole din zona de câmpie până în etajul colinar, dezvoltate în

condiţiile climatului Europei centrale (Asplenion septentrionalis): Asplenium septentrionale,

A. adiantumnigrum,

A. onopteris; Stânci hercinice de serpentin (Asplenion cuneifolii): Asplenium

cuneifolium, A. adulterinum.

- În cazul vegetaţiei eleno-carpato-balcanică de stânci silicatice (Silenion lerchenfeldianae):

Silene lerchenfeldiana, S. dinarica, Senecio glaberrimus, Jovibarba heuffelii, Veronica

bachofenii,

Potentilla haynaldiana, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Rhodiola rosea (Sedum

rosea), Dianthus henteri, Symphyandra wanneri.

Reprezentativitate: C - semnificativă,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Corespunde Habitatelor din România:

- R 6106 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri și bolovanișuri calcaroase semi-fixate cu

Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata șI Saxifraga aizoides; Valoare

conservativa: mare, habitat endemic.

- R 6107 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu

Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sanctistephani și Doronicum carpaticum; Valoare

conservativa: mare, habitat endemic.

- R 6108 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase vu mobilitate redusă și

umiditate ridicată Rumex scutatus, Saxifraga moschata, S. Aizoides și Doronicum columnae;

Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

- R 6109 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu

Papaver coronasancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum și Cerastium transsilvanicum;

Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

- R 6110 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu

Acinos

alpinus și Galium anisophyllon; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

62

- R 6111 Comunitați sud-est carpatice de bolovanișuri fixate cu Geranium macrrorhizum,

Sedum fabaria și Geranium lucidum; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

- R 6112 Comunitați montane sud-est carpatice pioniere de grohotișuri mobile sau semifixate

cu Thymus comosus, Galium album și Teucrium montanum; Valoare conservativa: mare,

habitat endemic.

- R 6113 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium

lucidum și Geranium lucidum; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

Cod 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin și continental reprezentat prin comunități vegetale

prezente în fisuri din stânci silicatice continentale. Speciile de plante caracteristice sunt:

- În cazul de comunități saxicole din zona de câmpie până în etajul colinar, dezvoltate în

condiţiile climatului Europei centrale (Asplenion septentrionalis): Asplenium septentrionale,

A. adiantumnigrum, A. onopteris; Stânci hercinice de serpentin (Asplenion cuneifolii):

Asplenium cuneifolium, A. adulterinum.

- În cazul vegetaţiei eleno-carpato-balcanică de stânci silicatice (Silenion lerchenfeldianae):

Silene lerchenfeldiana, S. dinarica, Senecio glaberrimus, Jovibarba heuffelii, Veronica

bachofenii, Potentilla haynaldiana, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Rhodiola rosea

(Sedum rosea), Dianthus henteri, Symphyandra wanneri.

Acest tip de habitat se regăsește în asociere cu grohotișuri silicatice (8110) și pajiști formate

de specii pionere (8230).

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Sileno acaulis-Minuartietum sedoidis; Festucetum pictae

(syn.: Festuco pictae-Senecionetum carniolicae); Saxifragetum carpathicae-cymosae;

Saxifrago carpathicae-Oxyrietum digynae (syn.: Oxyrietum digynae); Poo contractae-

Oxyrietum digynae (syn.: as. cu Oxyria digyna şi Geum (Sieversia) reptans, as. cu Oxyria

digyna şi Poa nyárádyana; Saxifrago bryoidis-Silenetum acaulis; Veronico baumgartenii-

Saxifragetum bryoidis.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,

Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă

Corespunde Habitatelor din România:

- R 6201 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica; Valoare

conservativa: mare, habitat endemic carpatic.

- R 6203 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana și Senecio

glaberrimus; Valoare conservativa: mare, habitat endemic carpatic.

- R 6205 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana și

Potentilla haynaldiana; Valoare conservativa: redusă.

- R 6210 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium tricomanes spp.

tricomanes și Poa nemoralis; Valoare conservativa: mare, prin speciile endemice oi în

habitatele unde este prezenta specia Asplenium adulterinum (DH2).

- R 6211 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium

molluscum şi Hypnum cupressiforme; Valoare conservativa: redusă.

- R 6215 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale și

Woodsia ilvense; Valoare conservativa: redusă.

63

- R 6219 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum,

Asplenium septentrionale oi Silene nutans ssp. dubia; Valoare conservativa: mare, habitat

endemic.

- R 6220 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii și Veronica

bachofenii; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

- R 6221 Comunitați dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium

molluscum și Hypnum cupressiforme; Valoare conservativa: redusă.

Cod 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus

sylvatica) şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba sau de Fagus

sylvatica în amestec cu Abies alba și Picea abies, dezvoltate pe soluri acide. În stratul ierbos

sunt prezente Luzula luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea, Deschampsia flexuosa,

Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.

Sunt incluse următoarele subtipuri:

- Făgete colinare de fag cu Luzula. Sunt păduri acidofile de Fagus sylvatica însoţite în mică

măsură sau deloc de conifere răspândite pe cale naturală (apărute spontan), şi în general cu un

amestec de Quercus petraea (gorun), sau în anumite cazuri, Quercus robur (stejar), în

coronament.

- Făgete montane de fag cu Luzula. Sunt păduri acidofile de Fagus sylvatica, Fagus sylvatica

şi Abies alba sau Fagus sylvatica, Abies alba şi Picea abies din etajele montan şi montan

superior.

Speciile de plante caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula

luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa,

Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.

Asociatiile vegetale dominate : Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 1968;

Hieracio rotundati-Fagetum (syn.: Deschampsio flexuosae-Fagetum).

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă

Corespunde Habitatelor din România:

- R 4102 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies

alba) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: moderată.

- R 4105 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Festuca

drymeia; Valoare conservativa: moderată.

- R 4106 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Hieracium

rotundatum; Valoare conservativa: moderată.

- R 4107 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Vaccinium

myrtillus; Valoare conservativa: mare.

- R 4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia; Valoare

conservativa: redusă.

Cod 9130 Păduri de fag de tip Asperul -Fagetum

Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus

64

sylvatica) şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba sau de Fagus

sylvatica în amestec cu Abies alba și Picea abies, dezvoltate pe soluri neutre sau cu pH

aproape de valori neutre, cu cantitate moderată de humus de calitate (mull). În stratul ierbos

sunt prezente speciile Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium

odoratum (vinăriță) şi Melica uniflora şi, la munte, specii de Dentaria, formând un strat

ierbos mai bogat în specii şi mai abundent decât în pădurile de la 9110 şi 9120.

Sunt incluse următoarele subtipuri:

- Făgete neutrofile colinare de fag (Fagus sylvatica) și de fag (Fagus sylvatica) în amestec cu

Quercus petraea (gorun) și Quercus robur (stejar) de pe dealuri, munți de joasă altitudine și

podișuri.

- Făgete montane neutrofile de fag (Fagus sylvatica), de Fagus sylvatica şi Abies alba, de

Fagus sylvatica, Abies alba şi Picea abies din etajele montan şi montan superior.

- Păduri de fag neutrofile cu afinităţi medio-europene de pe dealurile Câmpiei Panonice şi de

la periferia vestică a acesteia.

- Arboretele relictare ale pădurilor colinare neutrofile de fag din munţii Măcinului, Dobrogea,

formează habitatul prioritar 91X0 - păduri dobrogene de fag.

Speciile caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Anemone nemorosa,

Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum, G. schultesii, Melica uniflora,

Dentaria spp.

Asociatiile vegetale dominate: Carpino-Fagetum; Galio schultesii-Fagetum; Lathyro veneti-

Fagetum.

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,

Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare Bună.

Corespunde Habitatelor din România:

- R 4118 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria

bulbifera; Valoare conservativa: redusă.

- R 4119 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa;

Valoare conservativa: redusă.

- R 4120 Paduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu

Carex brevicolis; Valoare conservativa: mare.

Cod 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de făgete xero-termofile pe

substrat calcaros, deseori cu strat subțire de sol, de obicei pe versanţi abrupţi, în general cu

subarboret abundent de arbuşti şi ierburi, caracterizate de rogozuri (Carex alba, C. flacca, C.

montana, C. digitata), graminee (Sesleria albicans, Brachypodium pinnatum), orhidee

(Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis, Epipactis leptochila, E. microphylla) şi specii

termofile provenite din asociații vegetale de tip Quercetalia pubescenti-petraeae. Stratul de

arbusti este abundent și include câteva specii calcicole (Ligustrum vulgare, Berberis vulgaris),

sau Buxus sempervirens poate fi dominant. Este inclus subtipul:

- Păduri de fag (Fagus sylvatica) pe versanți calcaroși uscați, cu disponibilitate hidrică redusă,

bogate în rogozuri (Cares spp.) și orhidee, unde apa este greu accesibilă,

65

Speciile de plante caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Carex alba, C. flacca, C. montana, C.

digitata, Sesleria albicans, Brachypodium pinnatum, Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis,

Epipactis leptochila, E. Microphylla.

Asociatiile vegetale dominate: Epipactidi-Fagetum Resmeriţă 1972; Carpino-Fagetum Paucă

1941

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună.

Corespunde Habitatelor din România:

- R 4111 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera

damassonium; Valoare conservativa: moderată.

Cod 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio - Carpinetum

Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de amestec cu

Quercus petraea (gorun) şi Carpinus betulus (carpen) din regiunile cu climat subcontinental

în cadrul regiunii de distribuție a fagului (Fagus sylvatica), domiunate de Quercus petraea.

Speciile de plante caracteristice sunt: Quercus petraea, Carpinus betulus, Sorbus torminalis,

S. domestica, Acer campestre (jugastru), Ligustrum vulgare, Convalaria majalis, rogozurile

Carex Montana, C. umbrosa, Festuca heterophylla (păiuș).

Asociatiile vegetale dominate: Carici pilosae-Carpinetum (syn.: Dentario bulbiferae-

Quercetum petraeae, Carici pilosae-Carpinetum, Carici pilosae-Quercetum petraeae

typicum.

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună.

Corespunde Habitatelor din România:

- R 4123 Paduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus

betulus) cu Carex pilosa; Valoare conservativa: moderată.

Cod 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene

Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de păduri de amestec tip

Tilio

– Acerion (Klika 1955). Sunt păduri mixte formate din specii Acer pseudoplatanus (platan de

munte), Fraxinus excelsior (frasin), Ulmus glabra (ulm de munte), Tilia cordata dezvoltate pe

grohotişuri, versanţi stâncoşi abrupţi sau coluvii grosiere ale versanţilor, în special pe

substrate calcaroase, dar şi pe substraturi silicatice. Se poate face distincţie între:

- gruparea tipică staţiunilor reci şi umede (păduri sciafile şi mezo-higrofile), în general

dominate de paltin (Acer pseudoplatanus) – subalianţa Lunario-Acerenion. Speciile de plante

caracteristice sunt: Acer pseudoplatanus, Actaea spicata, Fraxinus excelsior, Lunaria

rediviva, Polystichum aculeatum, Taxus baccata, Ulmus glabra.

- gruparea tipică grohotişurilor uscate şi calde (păduri xero-termofile), în general dominate de

tei (Tilia cordata, T. platyphyllos) - subalianţa Tilio-Acerenion. Speciile de plante

caracteristice sunt: Tilio-Acerenion – Carpinus betulus, Corylus avellana, Quercus spp., Tilia

cordata, T. platyphyllos.

66

Pădurile asemănătoare care aparţin de Carpinion nu sunt incluse aici.

Uşoare modificări ale condiţiilor substratului (mai ales, în substrat "consolidat") sau ale

umidităţii produc o tranziţie către pădurile de fag sau către pădurile termofile de stejar.

Frăsineto-păltinişurile şi mai ales, teişurile naturale, sunt rare în România, dar au o mare

valoare conservativă. Cele din urmă au fost semnalate în Munţii Bistriţei, văile Secuieu şi

Călata (jud. Cluj), la Săcel şi pe valea Novăţului (jud. Maramureş).

Asociatiile vegetale dominante: Aceri-Fraxinetum (syn. Acereto-Ulmetum); Corylo Tilietum

cordatae.

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare Bună.

Corespunde Habitatelor din România:

- R 4117 Paduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus),

ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva; Valoare conservativa: foarte mare.

Cod 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

Habitatul specific bio-regiunii alpină este reprezentat de păduri de conifere din etajele

subalpin şi alpin, dominate de Picea abies şi P. orientalis. Include mai multe subtipuri

- păduri de molid subalpine cu vegetație de tip Piceetum subalpinum: păduri de Picea abies

din etajul subalpin inferior şi de la diferite staţiuni particulare (extrazonale) ale etajului

montan, intermediari şi interiori; în contact direct sau o continuare a pădurilor montane de

molid cu vegetație de tip Piceetum montanum. Molizii sunt adesea piperniciţi sau prezintă un

habitus columnar şi sunt asociaţi unui strat ierbos-subarbustiv cu evidente afinităţi subalpine.

Păduri de Picea abies din etajul subalpin inferior al Carpaţilor.

- păduri de molid perialpine cu vegetație de tip Piceetum montanum din zonele montane

interioare: Formaţiuni spontane de Picea abies, care ocupă enclave altitudinale sau edafice în

aria de răspândire a altor tipurilor de vegetaţie ce sunt predominante în etajul montan al

Carpaţilor, în condiții climatice nefavorabile fagului și bradului.

Speciile de plante caracteristice sunt : Picea abies, Vaccinium spp.

Asociatiile vegetale dominante: Soldanello majoris-Piceetum; Hieracio rotundati-Piceetum

(syn.: Luzulo sylvaticae-Piceetum); Hieracio rotundati-Abietetum; Leucanthemo waldsteinii-

Piceetum.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă

Corespunde Habitatelor din România:

- R 4203 Paduri sud-est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu Soldanella

hungarica; Valoare conservativa: mare.

- R 4205 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella; Valoare

conservativa: moderată.

- R 4206 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium

rotundatum; Valoare conservativa: moderată.

67

- R 4207 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium

splendens; Valoare conservativa: moderată.

- R 4208 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula

sylvatica; Valoare conservativa: mare.

- R 4209 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii;

Valoare conservativa: foarte mare.

- R 4210 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) Sphagnum spp; Valoare

conservativa: foarte mare.

- R 4212 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pleurozium

schreberi; Valoare conservativa: foarte mare

- R 4214 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu

Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: mare.

Cod 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae)

Habitatul de interes conservativ prioritar este specific bio-regiunilor alpin, continental și

panonic.

Este reprezentat de paduri ripariene (riverane) cu Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale

cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şi boreale (Alno-

Padion); păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din Alpi şi

Apeninii de nord (Alnion incanae); galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix

alba, S. fragilis şi Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan,

colinar şi zona de câmpie (Salicion albae).

Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic

de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi

aerate în

perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii

de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus,

Carex spp., Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum Ranunculus

ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida. Acest habitat include mai

multe subtipuri

- păduri de frasin şi anin din zona izvoarelor și cursurilor mici de apă, cu vegetație de tip

Carici remotae-Fraxinetum.

- păduri de frasin şi anin din zona râurilor cu scurgere rapidă, cu vegetație de tip Stellario-

Alnetum glutinosae.

- păduri de frasin şi anin zona râurilor cu curgere lentă, cu vegetație de tip Pruno-Fraxinetum,

Ulmo-Fraxinetum);

- galerii montane de anin alb cu vegetație de tip Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor

1958);

- galerii submontane de anin alb cu vegetație de tip Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor

1958);

- păduri-galerii de salcie plângătoare (albă) cu vegetație de tip Salicion albae.

Speciile de plante caracteristice sunt: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana,

Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos –

Angelica sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C.

68

remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp.,

Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia

nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica.

Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene (Tilio-

Acerion). Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.

Asociatiile vegetale dominate: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991;

Stellario nemorum-Alnetum glutinosae (Kästner 1938) Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-

Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex Faber

1936; Pruno padi- Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum

albae Issler 1924.

Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau dominate de salcie plesnitoare (fără

salcie albă), pe lângă care poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus glutinosa).

Salicetum albae înglobează fitocenoze de salcie albă, pure sau amestecate în proporţii diferite

cu Salix fragilis şi/sau Populus nigra. În timp ce prima asociaţie se dezvoltă pe soluri aluviale

ceva mai evoluate, a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai intense şi

frecvente.

Denumirea de Salicetum albae-fragilis este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum

albae. Salicetum albae-fragilis a devenit un nomen ambiguum pentru că a fost prea larg

definit şi nu mai este preluat în lucrările recente.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă

Corespunde Habitatelor din România:

- R 4401 Paduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa; Valoare

conservativa: foarte mare.

- R 4402 Paduri daco – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria

nemorum; Valoare conservativa: foarte mare.

- R 4405 Paduri sud-est carpatice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius; Valoare

conservativa: foarte mare.

Cod 91V0 Păduri dacice de fag (Symfonito-Fagion)

Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus

sylvatica), de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba, de Fagus sylvatica în amestec cu

Abies alba și Picea abies, sau de fag Fagus sylvatica în amestec cu Carpinus betula din

Carpaţi şi din dealurile subcarpatice, din alianţa Symphyto cordati-Fagion, cu specii tipice de

Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi uneori acide.

Speciile de plante caracteristice sunt: Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn.

Dentaria glandulosa), Hepatica transsilvanica, Pulmonaria rubra, Leucanthemum

waldsteinii, Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus, Euphorbia carniolica, Aconitum

moldavicum, Saxifraga rotundifolia subsp. heuffelii, Primula elatior subsp. leucophylla,

Hieracium rotundatum, Galium kitaibelianum, Moehringia pendula, Festuca drymeia.

Asociatiile vegetale dominate: Pulmonario rubrae-Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987

(inclusiv subas. taxetosum baccatae Comes et Täuber 1977); Leucanthemo waldsteinii-

69

Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987; Symphyto cordati-Fagetum Vida 1959 (inclusiv subas.

taxetosum baccatae Hodoreanu 1981); Phyllitidi-Fagetum Vida (1959) 1963

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă

Corespunde Habitatelor din România:

- R 4101 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies

alba) cu Pulmonaria rubra; Valoare conservativa: moderată.

- R 4103 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies

alba) cu Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativa: foarte mare.

- R 4104 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria

rubra; Valoare conservativa: moderată.

- R 4108 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu

Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativa: foarte mare.

- R 4109 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum; Valoare

conservativa: mare.

- R 4116 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium;

Valoare conservativa: foarte mare.

Specii de mamifere enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt

prezentate în tabelul urmator:

Rhinolophus hipposideros (Liliac mic cu potcoavă), specie nominalizată de OUG

57/2007 Anexa 3.

Habitat: se adăpoștește în peșteri și construcții antropice (poduri de case, turnuri, clădiri,

pivnițe).

Hrana: consumă insecte ce talie mică, îndeosebi țânțari.

- Myotis myotis (Liliac comun), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.

Habitat: suprafețe impadurite deschise, peșteri și localități (poduri de case, clădiri).

Hrana o consumă la sol: insecte, paianjeni.

- Canis lupus (lup), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: de la câmpie până în zona montană. Cuibărește în zone împădurite, cu copaci izolați,

văiugi, râpe. Este deosebit de rezistent - poate parcurge într-o peste 100 km într-o singură

noapte.

Are nevoie de un teritoriu întins, de circa 2 400 – 2 500 ha, de zece ori mai mult decât

un urs.

70

Hrana: Atacă de la cerb şi cal până la capre, oi, câini şi mistreţi, iepuri, broaşte,

şoareci, gândaci şi alte vieţuitoare mai mici; chiar şi hoituri.

- Ursus arctos (urs carpatin), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: zona montană împădurită. În timpul iernii se adapostesc in locuri ferite, cum ar fi

pesteri sau crevase.

Hrana: plante, fructe de padure, radacini si muguri, ciuperci si pesti, insecte si mamifere mici,

cadrave neintrate în putrefacție, oi, porci, vite.

În vecinătatea zonei de interes OS Vidraru a identificat bârloguri la UP VI Limpedea, u.a. 28

– 30, 71 – 75 și UP IV 80 D.

- Lutra lutra (vidră), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: habitate acvatice de la șes, deal și munte, râuri cu ape liniștite, mlaștini, cu maluri

împădurite, stânci,

Hrana: pește, crabi, crustacee, insecte acvatice, reprtile, amfibieni, mamifere mici.

- Lynx lynx (râs), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: arealul lor ocupă mai mult de 100 km2 și altitudine de la 200 m la 1 800 m. Preferă

pădurile din regiuni muntoase, dificil accesibile.

Hrana: șoareci, iepuri, căprior, cerbi și diverse specii de păsări. Uneori consumă și animalele

domesticite, cum ar fi găine, rațe, gâște, curcani, oi. La nevoie este necrofag, deși în mod

obișnuit îngroapă prada.

Specii de amfibieni și reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt

prezentate în tabelul urmator:

Triturus cristatus (Triton cu creastă), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3

și 4A.

Habitat: păduri de conifere, amestec şi foioase (compus din pin, mesteacan, stejar, arin, etc)

cu poieni, în rariști, păşuni, fâneţe, parcuri şi grădini din zonele umede cu ape stătătoare.

Hrana: insecte terestre și acvatice, râme, viermi, creveți, dafnii.

- Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă), specie nominalizată de OUG 57/2007

Anexele 3 și 4A.

Habitat: zonele umede, înmlăștinite, de la 150 m până la aproape 2 000 m altitudine.

Hrana: insecte terestre și acvatice, viermi, moluşte mici.

- Triturus montandoni (triton carpatic), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și

4A.

Habitat: zonele umede montane, de la 500 m până la aproape 1 500 m altitudine, mărginite de

păduri, cu ape limpezi, reci, cu pH acid.

Hrana: insecte terestre și acvatice, viermi, moluşte mici.

Specii de pești – nu este cazul pentru arealul analizat.

71

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt

prezentate în tabelul urmator:

- Ophiogomphus Cecilia (ordin/familie/gen: Odonata/Gomphidae/Ophiogomphus), specie

nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: zonele umede, cu apă dulce, stătătoare sau curgătoare, cu vegetație palustră și cu

nisipuri, prundișuri și/sau bolovănișuri, turbării, poieni, pășuni, culturi, păduri deschise de la

șes la zona montană înaltă.

- Callimorpha quadripunctaria ((fluturele tigru de Jersey - ordin/familie/gen:

Lepidoptera/Arctiidae/Callimorpha), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa3

Habitat: păduri de foioase și de amestec, liziere, poieni, desișuri de arbuști, povârnișuri cu

vegetație abundentă. Omizile pot fi observate în lunile aprilie-mai pe patlagină (Plantago sp.),

trifoi (Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus sylvatica), urzica (Urtica sp.) si alte

specii de plante, hrănindu-se cu frunzele acestora.

- Osmoderma eremita (pustnicul / gândacul sihastru - ordin/familie/subfamilie/gen

Coleoptera/ Scarabaeidae/Trichiinae/ Osmoderma), specie nominalizată de OUG 57/2007

Anexele 3 și 4A.

Habitat: zona pădurilor de foioase batrane, livezi si parcuri cu copaci bătrâni și scorburoși,

unii arbori de pe terenurile agricole. Adultii sunt activi in decursul perioadei iunie-septembrie,

când pot fi observati zburând pe diferite flori. Larva traieste in lemnul putrezit al scorburilor

diferitelor esente cu frunze cazatoare stejar (Quercus spp), salcie (Salix spp), fag (Fagus

sylvatica), tei (Tilia spp), plop (Plopus spp) și pomi fructiferi (Prunus spp., Pyrus spp., Malus

domestica)..

- Rosalia alpina* (croitor alpin ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Cerambycidae/

Cerambycinae/Rosalia), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

72

Habitat: păduri de fag si conifere, mai rar de stejar, preferand in special făgetele bătrân

Larvele se dezvolta in lemnul fagilor batrani (Fagus sylvatica, F. orientalis), consumând

scoarța.

- Morimus funereus (croitor cenușiu - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Cerambycidae/

Lamiinae/Morimus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: păduri de foioase, preferând in special padurile de cvercinee si fagetele, însa aparitii

ocazionale ale speciei pot fi semnalate si în padurile de conifere. Se dezvolta in fag si stejar.

-Stephanopachys substriatus (ordin/familie/subfamilie/gen

Coleoptera/Bostrichidae/Dinoderinae/Stephanopachys) specie nominalizată de OUG 57/2007

Anexele 3 și 4A.

Habitat: Se întâlnește in pădurile montane de molid, brad și fag și plantații de molid. Se

dezvolta in conifere.

- Carabus hampei (cărăbuș - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Carabidae/Carabinae/

Carabus), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: Traieste in toate tipurile de păduri, preponderent în cele de foioase.

- Phryganophilus ruficollis (ordin/familie/subfamilie/gen

Coleoptera/Melandryidae/Melandryinae/ Phryganophilus) specie nominalizată de OUG

57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: Traieste in păduri virgine. Se dezvoltă sub scoarţa de copac aflat în putrezire și

acoperită de micelii de mucegai.

- Lucanus cervus (rădașcă - ordin/familie/subfamilie/gen

Coleoptera/Lucanidae/Lucaninae/Lucanus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3

și 4A.

Habitat: populeaza pădurile bătrane cu esente foioase, preferând in special padurile de

cvercinee, dar poate fi intalnita în jurul mormanelor de compost și de frunze aflate în

descompunere, in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii zboara in gradini si parcuri.

Larva se dezvolta in lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar, mesteacan,

frasin, etc.). Zboara in amurg in decursul perioadei mai-iulie.

Se hrănesc cu putregaiuri de lemn, nectar și sevă de copaci.

- Lycaena dispar (ordin/familie/gen Lepidoptera/Lycaenidae/Lycaena), specie nominalizată

de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: populeaza poienile din jurul mlăștinilor, turbăriilor, râurilor și canalelor.

- Euphydryas aurinia (ordin/ familie/subfamilie/gen Lepidoptera/Nymphalidae/Nymphalinae/

Euphydryas), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: populeaza poienile umede, inclusiv în păduri, și pășunile buruienoase, pajiștile pe

soluri calcaroase.

- Pholidoptera transsylvanica (cosaşul transilvan - ordin/familie/subfamilie/gen Orthoptera/

Tettigonioidea/Tettigoniinae /Pholidoptera), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3

și 4A.

Habitat: fâneţele din zona montană din lanțul munților Carpați.

- Chilostoma banaticum (încrengătura/clasa/ordin/familie/gen Mollusca/Gastropoda/

Stylommatophora/Helicidae/Chilostoma), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și

4A. Specie de melci tereștri.

73

Speciile de păsări pentru care s-a declarat situl, populaţiile estimate şi tipul major de

habitat caracteristic (după Formularului Standard Natura 2000, completat).

In formularul standard Natura 2000 sunt descrise urmatoarele specii de pasari:

Aquila pomarina, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Crex crex, Strix uralensis, Dryocopus

martius, Picus canus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos,

Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus

aeruginosus, Circaetus gallicus, Lanius collurio, Lanius minor, Tetrao urogallus.

Specie Tipul de habitat preferat

Aquila pomarina Pădure

Pernis apivorus Pădure

Bonasa bonasia Pădure

Crex crex Fâneţe, terenuri ierboase

Strix uralensis Pădure

Dryocopus martius Pădure

Picus canus Pădure

Dendrocopos medius Pădure

Dendrocopos syriacus Grădini, livezi

Dendrocopos leucotos Pădure

Lullula arbórea Liziere, terenuri deschise

Ficedula albicollis Pădure

Ficedula parva Pădure

Ciconia ciconia Terenuri deschise

Circus cyaneus Terenuri deschise

Circus aeruginosus Stufăriş, zone umede

Circaetus gallicus Pădure

Lanius collurio Terenuri deschise, tufişuri, liziere

Lanius minor Terenuri deschise, tufişuri, liziere

Tetrao urogallus Pădure

Alte specii importante de faună

74

75

76

Specii importante de amfibieni

77

Specii importante de păsări

78

79

80

81

82

83

84

85

Specii de pești

86

Specii de insecte

Alte specii importante de floră din sit

87

88

89

90

91

92

93

NOTĂ. S-au utilizat următoarele notări:

1) (C) – Specie comună, a) (A) – Lista roşie de date naţionale

2) (R) – Specie rară, b)(C) – Convenţii internaţionale

3) (P) – Specie prezentă, c) (D) – Alte motive

Caracteristica generală a sitului:

Situl este alcătuit din urmatoarele categorii de habitate:

94

Alte caracteristici ale sitului. Situl se află în zona biogeografică alpină, forma de relief

predominantă fiind muntele. Habitatele sunt foarte variate, începând cu cele de luncă

(aninișuri, salcete bătrâne - cu suprafețe în mare parte continue și compacte), tufișuri,

ecosisteme forestiere, alpine și subalpine. Flora este bine reprezentată fiind înregistrate peste

900 de specii de plante, diversitatea floristică cea mai mare se observă în fânețele umede –

peste 450 de specii.

Calitate şi importanţă: Situl propus include cel mai înalt și sălbatic sector al Carpaților

Românești, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar șI periglaciar, cu o vastă

suită de unități peisagistice unice, cu condiții ecologice specifice ca urmare a diversității

geologice, pedologice și climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În

acest masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine și cvasivirgine

- astăzi practic dispărute din Europa - care polarizează o diversitate biologică terestră

deosebită, constituind o avuție națională inestimabilă. Munții Făgăraș oferă habitate excelente

pentru populații viabile de urs, lup,

râs și capră neagră. De pe teritoriul sitului propus a fost capturată o femelă de capră neagră

apreciată ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC (1993 - Valea Arpășel,

jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea

Arpășel, jud. Sibiu).

Cerbul, prezent atât în zona împădurită cât și în golul alpin, boncănește în acest masiv muntos

la cea mai mare altitudine din Carpații României – Șaua Netedu (2200 m).

Observația Raportului de mediu: De la cele descrise mai sus s-au constata abateri datorate

plantațiilor de conifere din anii 1950 – 1960 care au înlocuit pădurile de foioase pe culmele

care înconjoară Poiana Moliviș, care au determinat și mutații ale etajelor de păduri.

În golul alpin de pe muntele Ghițu, în zona limitrofă obiectivului prevăzut a se realiza, s-au

identificat două exemplare de jnepen.

Vulnerabilitate: Asezarile umane stabile pe teritoriul Muntilor Fagaras nu exista decât la

poalele acestora, in general situate sub curba de nivel de 900 m. Asadar, gradul de antropizare

al arealului montan este redus, singurele activitati umane care afecteaza cadrul natural sunt

cresterea animalelor, exploatarea lemnului si turismul. Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata

cu contruirea Lacului de acumulare Vidraru si modernizarea arterei rutiere DN 7C, cunoscuta

sub numele de Transfăgărășan. Aceasta formă de turism se practica numai in sezonul cald,

perioada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor mari de zapada ce se acumuleaza in sezonul

hivernal si a avalanselor care se produc de obicei in amonte de Piscul Negru, blocând soseaua

transalpina. In punctul Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multa constructii cu

destinatie turistica, dar fără a respecta normele in vigoare privind disciplina in constructii si

cele ale protectiei mediului (nu exista plan de urbanism zonal, nu se respecta gradul de

95

ocupare al terenului, nu exista retea de canalizare pentru apele reziduale sau puncte de

colectare ecologica a deseurilor menajere). De asemenea, nu s-au respectat prevederile de

construire privind procentul de ocupare si coeficientul de utilizare a terenului.

Observația Raportului de mediu: Arealul Ghițu-Moliviș este într-o zonă limitrofă

Transfăgărășanului și nu au fost semnalate avalanșe.

Desemnarea sitului: Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare științifică în

vederea declarării Munților Făgăraș ca Parc Național. In prezent în interiorul acestei propuneri

de sit Natura 2000 se află mai multe arii protejate dintre care amintim rezervațiile Golul alpin

al Munților Făgăraș cuprins între Suru și Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea

Bâlii, Valea Vâlsanului, Arpășel, etc.

Tip de proprietate: 21,4 % din suprafața sitului propus se află în proprietatea statului român

și 78,6 % în proprietate privată. Propunerea Munții Făgăraș se întinde pe teritoriul

administrativ al 23 comune din județele Argeș, Brașov, Sibiu și Vâlcea.

Clasificare la nivel național: cod RO03 Categoria III IUCN 0,21 %

Clasificare la nivel regional: cod RO04 Categoria IV IUCN 10,32 %.

Relațiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel național sau regional din zona

comunei Arefu și vecinătățile acesteia din județul Argeș sunt prezentate în tabelul urmator:

Relațiile sitului cu siturile CORINE BIOTOPE din care în județul Argeș: Cumpăna,

Căpățâna, Arefu. Siturile sunt prezentate în tabelul urmator:

Managementul sitului. Zona sitului din jud Brasov apartine administrativ urmatoarelor: Oras

Zarnesti, comune Sinca Veche, Sinca Noua, Harseni, Recea, Lisa, Voila, Vistea de Jos, Ucea

de Jos.

Planuri de management ale sitului: Managementul zonei situata in judetul Valcea se face

prin amenajamentele silvice de catre Ocoalele Silvice private si cele ce apartin RNP.

Vegetaţia din arealul climatic Ghițu-Moliviș

Unitatea teritorial-administrativă Arefu este amplasată în domeniul deluros – muntos sudic în

care se manifestă zonalitatea altitudională.

96

În arealul climatic Ghițu-Moliviș se disting următoarele unităţi zonale bioclimatice:

- nemoral al pădurilor de foioase, cu subetajul pădurilor de fag și de fag cu rășinoase.

- boreal, al pădurilor de molid și al pajiștei.

Turbăria montană de la Poiana Moliviș este formată din substrat sărac în substanțe

nutritive, cu excepția amplasamentului permanent al stânei unde substratul ar putea fi

îmbogățit cu nutrienți rezultați din activitatea de creștere a oilor. În Poiana Moliviș predomină

specii de plante adaptate la umiditate ridicată: rogozuri, graminee paniculate cu o frecvență

mai mare a rogozurilor în apropierea pârâului Limpedea și afluenții acestuia.

Zona funcțională H ca “Subzonă de dotări turistice, institutii publice si servicii, zona

sanatate, constructii sportive si de agreement, zona de spatii verzi construite si amenajate si

zona de circulatie”, situată pe latura estică a Poienii Molivişu, spre Nucşoara, adiacentă

drumului de acces la baza pârtiei de schi.

Zonei funcțională A ca “Subzonă de locuinte individuale, cuplate, insiruite sau

locuinte de vacanta”, situată la vestul a Poienii Moliviş, spre barajul Vidraru, adiacentă

drumului care duce spre DN 7C.

În jurul acestei turbării sunt plantații de molid și păduri de fag.

Habitatele protejate din situl Natura 2000 care se suprapun acestei zone sunt: 6520

Fânete montane si 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul

câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin, descrise pe larg anterior.

Conform florei identificate pe porțiuni de teren care nu se suprapune turbăriei, tipul de habitat

din Poiana Moliviș se poate încadra în categoria:

- R3712 Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera.

Structura: Specia caracteristica are mare putere de extindere și realizeaza o acoperire de 90 –

95 (100) %. Alaturi de specia dominanta, se mai dezvolta: Agrostis stolonifera, Alopecurus

pratensis, Juncus inflexus, J. conglomeratus, Briza media, Dactylis glomerata, Festuca

pratensis, Poa trivialis care alcatuiesc stratul superior al vegetației. Stratul inferior, bine

dezvoltat, este realizat de speciile: Juncus articulatus, Equisetum palustre, Trifolium

hybridum, Myosotis scorpioides, Luzula campestris, Lathyrus pratensis, Trifolium pratense,

T. repens, Stellaria graminea, Rhinanthus angustifolius, Taraxacum officinale, Carum carvi.

Compoziție floristica: Specii edificatoare: Deschampsia caespitosa, Agrostis

stolonifera, Juncus conglomeratus.

Specii caracteristice: Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Juncus conglomeratus.

Alte specii importante: Phleum pratense, Festuca pratensis, Poa trivialis, P. palustris,

Ranunculus acris, Alopecurus pratensis, Trifolium pratense, Briza media, Lathyrus pratensis,

Cynosurus cristatus, Holcus lanatus, Cirsium canum.

Asociații vegetale: Agrostio stoloniferae - Deschampsietum caespitosae;

Valoare conservativa: redusă.

Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13] acest habitat corespunde:

- EMERALD: 37.2 Eutrophic humid grasslands (Pajiști umede eutrofe)

- Clasificarea Palearctica a Habitatelor: 37.263 Danubio-Pannonic riverine and humid

meadows (Pajiști umede și riverane Danubiano-pontice),

- EUNIS: E2.233 Carpathian submontane hay meadows (Pajiști submontane umede din

Carpați),

97

Zona funcțională G – baza pârtiei se suprapune peste etajul montan inferior, care

este alcătuit din păduri de fag și amestecuri de fag cu rășinoase și face obiectul defrișării în

scopul amenajărilor propuse.

Proporția speciilor de arbori diferă altitudional, dar și datorită plantărilor de arbori,

astfel:

- la poalele versantului: fag 50 %, fag și molid 40 %, alte specii - salcie, plop, paltin,

mesteacăn - 10 %,

- spre partea superioară: 70 % fag și 20 % brad și alte specii - paltin, mesteacăn - 10 %.

Stratul de arbori din pădurea acestui etaj este alcătuit preponderent din fag (Fagus sylvatica)

în

amestec cu brad (Abies alba), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra), mesteacan

(Betula pendula), în proporții diferite, mai rar molid (Picea abies), anin verde (Alnus viridis),

frasin (Fraxinus excelsior) și carpen (Carpinus betulus).

Stratul arbuștilor este slab dezvoltat și cuprinde puține exemplare de alun (Corylus avellana),

caprifoi (Lonicera nigra).

Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat neuniform, în funcție de lumină, fiind

compus din specii ale florei de mull: vinăriță (Asperula odorata), steluță (Stellaria nemorum),

măcriș (Oxalis acetosella), asprișoară (Galium odoratum), stupitu cucului (Cardamine

amara), sânzâiene (Galium mollugo), rocotea (Stellaria holostea), urzică (Lamium

maculatum, Urtica dioica), viorea (Scilla bifolia), pochivnic (Asarum europaeum), steregoaie

(Veratrum alba), trestioară (Calamagrostis arundinacea), paiuș (Festuca drymeia), ferigi de

tipul Athyrium filix-femina (spinarea-lupului), Driopteris filx-mas, Phyllitis scolopendrium

(năvalnic). Apar unele ciuperci cu palariile diferit colorate, Cantharellus cibarius (bureti

galbeni), Amanita muscaria (palaria sarpelui) diferite muscinee, licheni, ca Usnea barbata

(matreata-brazilor) atât pe sol cat si pe trunchiul copacilor. Pe trunchiurile fagilor sta prinsa

prin hifele ei Fomes fomentarius (iasca). Tot pe trunchiurile copacilor sunt lichienii –

Lecanora subfusca, Parmelia acetabulum, iar pe solul umed Peltigera canina.

La baza trunchiului de fag se poate intalni o planta parazită, Lathraea squamaria

(muma padurii).

În vecinătatea zonei de interes pentru PUZ au fost semnalate 3 exemplare de tisa (Taxus

baccata), specie Vulnerabilă, inclusă în Lista Roşie Naţională.

Tipul de ecosistem predominant este:

- 2416 Făgeto-brădete înalt și mijlociu productiv, cu floră de mull, pe soluri brune tipice,

rendzinice și luvice, eu- și mezobazice, hidric echilibrate, cu Oxalis-Dentaria-Asperula

cu tipul de pădure:

- 2212 – Brădeto-făgete cu floră de mull de productivitate mijlocie,

cu tipul de stațiune:

- 3332 – Montan de amestecuri de molidișuri, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria

Asociații vegetale: Pulmonario (rubrae) – Abieti - Fagetum, Abieto – Fagetum dacicum, tip

Asperula-Dentaria

Areal: Este cel mai răspândit dintre tipurile de brădeto-făgete și dintre tipurile de amestec cu

brad, ocupând circa 155 000 ha în Carpații Meridionali.

Altitudini: 700 – 1 200 m.

Clima: temperatură: 7,7 – 4,5 oC, precipitații = 850 – 950 mm.

98

Relief: versanți mediu – slab înclinați cu expoziții diverse, platouri, culmi.

Roci: fliș, conglomerate, gresii calcaroase, roci eruptive și matamorfice intermediare și

bazice.

Soluri: de tip eutricambosol, luvisol, districambosol, mijlociu profunde–profunde, slab

scheletice, moderat – slab acide, mezo–eubazice, jilave.

Conform clasificării naționale corespunde habitatului:

- R4104 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria

rubra.

Stratul arborilor are acoperire mare (80 – 100 %) și înalțimi de 25 - 30 m pentru brad și 22 –

30 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor este reprezentat prin rare exemplare de

Corylus avellana, Sambucus racemosa, S. nigra, Lonicera xylosteum, Daphne mezereum,

Crataegus monogyna. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat neuniform, în funcție de

lumină, fiind compus din specii ale florei de mull (Dentaria glandulosa, Galium odoratum,

Asarum europaeum, Stellaria holostea, Rubus hirtus). Stratul mușchilor este discontinuu și

slab dezvoltat, compus din Hylocomium splendens, Thuidium abietinum, Dicranum

scoparium, Catharinea undulata.

Asociații vegetale: Pulmonario rubrae – Fagetum.,

Valoare conservativa: moderata.

Compoziție floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.

Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa.

Alte specii importante: în locuri umede: Allium ursinum (primavara), Cardamine impatiens,

Carex remota, Circaea lutetiana, Impatiens noli-tangere; local pe forme de relief convexe pot

apare rare exemplare de Luzula luzuloides, Veronica officinalis, Majanthemum bifolium.

Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din

Directivei Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor natuale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus

în habitatul NATURA 2000 tip 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion).

Alte corespondențe:

- EMERALD: 41.1 Păduri de fag (Beech forests)

- Clasificarea Palearctica a Habitatelor: 41.1D212. Păduri dacice de fag și brad cu Pulmonaria

rubrae (Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forest),

- EUNIS: G3.1123 Păduri montane dacice neutrofile de brad (Dacian neutrophile mountaine

fir forest),

Dintre habitatele Natura 2000 enumerate din situl Muntii Fagaras, in aceasta zona, in

afara de habitatul 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) se intalneste si habitatul

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul

câmpiilor până la cel montan și alpin.

Aceste habitate au fost descrise pe larg anterior.

Terenul care va fi destinat pârtiei de schi 1, care nu face obiectul introducerii în

intravilan, se suprapune peste etajul montan superior care este compus din molid (Picea

abies) și exemplare izolate de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm

(Ulmus glabra), anin verde (Alnus viridis). La lizieră și ochiuri de lumină apare zmeurul

(Rubus idaeus). Din stratul ierburilor și subarbuștilor se află vinăriță (Asperula odorata), care

este specie dominantă alături de măcriș (Oxalis acetosella), steregoaie (Veratrum alba),

99

pufulița (Epilobium sp), ferigile (Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas), (Fragaria

vesca), mușchi de pământ (Polytricum commune), lichenii, spălăcioasă (Senecio nemorensis),

scredei (Luzula silvatica), păiuș (Festuca rubra), ciucuraș (Adenostyles kerneri), urzică

(Urtica dioica).

Vegetația de ecoton dinspre pajiștea montană este alcătuită din rariști de molid (Picea abies),

mai rar jneapăn (Juniperus sibirica) – 2 exemplare.

Tipul de ecosistem predominant este:

- 1226 Molidiș cu Oxalis-Dentaria-Asperula, cu tipul de pădure:

- 1114 – Molidiș cu Oxalis acetosella din cadrul tipului de stațiune:

- 2332 – Montan de molidișuri cu Oxalis-Dentaria

Areal: Este destul de bine reprezentat în Carpații Meridionali, ocupând circa 67 000 ha. Este

tipul caracteristic pentru partea inferioară și mijlocie a etajului molidișurilor.

Altitudini: 1 400 – 1 600 m în Carpații Meridionali.

Clima: temperatură: 3 – 5 oC, precipitații = 1 000 – 1 200 mm.

Relief: versanți cu înclinări slabe, moderate până la puternice și expoziții diferite, în funcție

de altitudine.

Material parental: depozite variate, predominând cele provenite din roci bazice și intermediare

(fliș, marno-grezos, conglomerate, marne, argile reziduale pe calcare, gresii calcaroase,

adnezite, tufuri andezidice), mai rar cele acide (șisturi cloritoase, gnaisuri, micașisturi).

Soluri: brune acide, brune acide andice și andosoluri, oligo-mezobazice (mai rar mezobazice);

bogate în humus de tip mull sau mull-moder, profunde până la mijlociu profunde, slab până la

semischeletice, nisipo-lutoase, luto-nisipoase, în general bine drenate, dar uneori cu stagnări

de apă la baza profilului; volum edafic mare până la mijlociu.

Conform clasificării naționale corespunde habitatului:

- R4205 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella.

Stratul arborilor are acoperire mare (80–100 %) și înalțimi de 25 - 40 m. Stratul arbuștilor este

slab dezvoltat. Stratul ierburilor și subarbuștilor este neuniform, dezvoltat în pete, cu Oxalis

acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea.

Compoziție floristica: Specii edificatoare: Picea abies.

Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Observație: nu a fost identificat

Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Dryopteris filix-mas,

Fragaria vesca, Lamium galeobdolon, Gentiana asclepiadea, Homogyne alpina, Luzula

luzuloides, Mercurialis perennis, Rubus hirtus, Soldanella hungarica.

Asociații vegetale: Hieracio rotundati – Piceetum oxalidosum.

Valoare conservativa: moderata.

Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din Directivei

Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în

habitatul NATURA 2000 tip 9410 Paduri acidofile cu Picea din etajele montane până la cele

alpine.

Alte corespondențe:

- Clasificarea Palearctica a Habitatelor: 42.21627. Păduri carpatice de molid Oxalis

(Carpathian Oxalis spruce forest)

100

Pârtiea 2 și observatorul se suprapun peste golul alpin. Pajiștile montane din zona golului

alpin de pe

vârful Ghițu sunt alcătuite cu părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), firuță (Poa

nemoralis), laptele câinelui (Euphorbia cyparissias), steregoaie (Veratum alba), rusulița

(Hieracium aurantiacum), coacăză (Bruckenthalia spiculifolia), ghizdei (Lotus corniculatus),

cimbrișor (Thymus alpestris), viorele (Viola abietina) și trifoi (Trifolium sp.). S-au mai

observa pe suprafețele de teren destinate pârtiei A2 comunități de Veratrum alba, Scorzonera

rosea, Hieracium aurantiacum, Thymus pulegioides, iar în zona observatorului Bruckenthalia

spiculifolia și Thymus pulegioides.

Tipul de habitat din zonele de interes corespunde:

- R3609 Pajiștii sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata.

Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv – foarte redus; în pajiști patrund

specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos: specia

caracteristica carpato-balcanica Viola declinata are o acoperire redusa, mai ales în gruparile

unde Nardus stricta are o acoperire de pâna la 95 %, este monodominanta și numarul de

specii din compoziția floristica este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanța

ridicata, dar cu o acoperire de pâna la 5 %. Stratul mușchilor este redus, iar numarul de specii

mic; sunt menționate:

Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium

schreberi, Hylocomium splendens.

Compoziție floristica: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta.

Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media.

Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris,

Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula

abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula

campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella,

Hieracium lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla

flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana .

Asociații vegetale: Violo declinatae – Nardetum.

Valoare conservativa: moderata; habitat prioritar european.

Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din Directivei

Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în

habitatul NATURA 2000 tip 6230* Pajişti bogate în specii de Nardus, în substraturi

silicioase în zone montane (şi în zonele submontan, în Europa continentală).

Alte corespondențe:

- EMERALD: –

- CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swards and related communities (Pajiști alpine ierboase șI

comunități asociate)

- PAL.HAB 1999: 36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards (Pajiști din Carpații Orientali

și comunități asociate)

- EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swards and related communities (Pajiști alpine cu

Nardus stricta și comunități asociate); E4.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards (Pajiști

din Carpații Orientali și comunități asociate)

101

În vecinătatea suprafețelor de interes, în perimetrul stâncos alături de graminee, ferigi,

mușchi, licheni, apar podbal, trifoi, patlagină, crețișoară și molid. Această zonă nu face

obiectul introducerii în intravilan.

Zona de gol alpin este înconjurată de habitatul Natura 2000 - 9410 Paduri acidofile cu Picea

din etajele montane.

Vegetația azonală se întâlnește în zona izvoarelor și cursurilor de apă de la baza muntelului

Ghițu, zona G și Poiana Moliviș, cu elemente de salcie (Salix eleagnos), anin verde (Alnus

viridis), carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus sylvatica), plantații de molid (Picea abies),

rogoz (Carex pilosa), ciucuraș (Adenostyles kerneri), stirigoaie (Veratrum album), mușchi

(Minium punctatum), pufulița (Epilobium mutans), șuvar de munte (Poa trivialis), târsă

(Deschampsia caespitosa), Myosotis palustris (nu-mă-uita), Hypnum cupressiforme (mușchi).

În Tabelele urmatoare sunt prezentate tipurile de pădure si habitate ce se suprapun cu

suprafețele PUZ care sunt propuse introducerii in intravilanul comunei Arefu, inclusiv cu

suprafata din extravilan ce va fi destinata pârtiilor de schi.

Biodiversitate, arii naturale protejate, tipuri pădure

102

Flora de pe suprafețele de teren, identificată in perioada iunie – iulie 2010, este

enumerată în tabelul urmator, unde s-a utilizat următoarea numerotare a obiectivelor PUZ:

1. poiana Moliviș,

2. zona G, care va fi ocupată de infrastructura de la baza pârtiei,

3. pârtia A1,

4. pârtia A2 din golul alpin,

5. observatorul din golul alpin.

Flora identificată pe suprafețele de teren

103

104

105

106

Versantul împădurit de pe muntele Ghițu. Asperula odorata

Comunități de lizieră cu buruienișuri înalte la baza muntelui Ghițu

107

Rariște de rășinoase în golul alpin cu Verbatum album, Hieracium auranticum, Urtica

dioica, Athyrium filixfemina

Golul alpin. Comunități cu Viola declinata, Thymus pulegioides Scorzonera rozea,

Hieracium auranticum, Verbatum album

108

Golul alpin. Comunități cu Nardus stricta, Thymus pulegioides Stellaria holostea,

Hieracium auranticum

Golul alpin. Bruckenthalia spiculifolia, Carlina acaulis

109

Poiana Moliviș. Campanula patula ssp. abietina, Dryopteris filix-mas, Equisetum

silvaticum, Lamium rubrum maculatum, Myosotis silvatica

Poiana Moliviș. Comunități de graminee paniculate și rogozuri.

110

Specii protejate de floră și faună, Rezervații și monumente ale

naturii

Speciile de păsări pentru care s-a declarat situl, populaţiile estimate şi tipul major de habitat

caracteristic (după Formularului Standard Natura 2000, completat).

Specie Mărimea populaţiei

Tipul de

habitat Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj preferat

Aquila pomarina 40-50 p Pădure

Pernis apivorus 60-90 p Pădure

Bonasa bonasia 75-105p Pădure

Crex crex 200-350 p Fâneţe, terenuri

ierboase

Strix uralensis 50-60 p Pădure

Dryocopus martius 70-90 p Pădure

Picus canus 200-250 p Pădure

Dendrocopos medius 30-50 p Pădure

Dendrocopos syriacus 30-50 p Grădini, livezi

Dendrocopos leucotos 250-300 p Pădure

Lullula arbórea 3000-4000 P

Liziere, terenuri

deschise

Ficedula albicollis 13500-

16900p

Pădure

Ficedula parva 2100-2500 P Pădure

Ciconia ciconia 45-55 p

Circus cyaneus 40-60 i Terenuri deschise

Circus aeruginosus 2-3 p Stufăriş, zone

umede

Circaetus gallicus 5-8 p Pădure

Lanius collurio 5700-9400 P Terenuri deschise,

tufişuri, liziere

Lanius minor 40-80 p Terenuri deschise,

tufişuri, liziere

Tetrao urogallus 25-35 i Pădure

Unde:

- i – individ (exemplar);

- p – perechi;

- rezidentă (sedentară) - specie care cuibăreşte şi rămâne iarna în zona de cuibărit;

- cuibărit - specie cuibăritoare, oaspete de vară (părăseşte teritoriul de cuibărit pentru

a ierna în alte zone geografice);

- iernat - specie oaspete de iarnă (apare doar în sezonul rece);

- pasaj - specie care tranzitează zone în migraţia de primăvară sau de toamnă.

111

Din totalul de 20 specii de păsări pentru care s-a declarat situl (incluse în anexa nr. 1 a

Directivei Păsări), aproape toate (19 specii) sunt cuibăritoare şi o singură specie

necuibăritoare, care apare în sit doar pentru a ierna. Din acest punct de vedere, întreaga arie

naturală protejată prezintă o deosebită importanţă în special pentru speciile cuibăritoare,

având în vedere şi nivelul populaţiilor care pentru multe din specii este foarte ridicat, depăşind

1% sau chiar 2-5 % din populaţia cuibăritoare a României (de exemplu: Aquila pomarina,

Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Ficedula albicollis).

Din punct de vedere al tipurilor de habitate preferate, cea mai mare parte a speciilor (13

specii) cuibăresc în ecosisteme forestiere diverse, câteva în zone deschise cu vegetaţie

lemnoasă rară sau în sectoarele de lizieră, o specie în pajişti şi una în zone umede bogate în

stufăriş.

Pe teritoriul comunei Arefu sunt înregistrate:

- Specii rare de floră și faună în următoarele locații: Lespezi, Podu Giurgiului, Moldoveanu,

Râiosu, Mușateica, Jorzea:

- Taxus baccata (tisă), Pinus cembra (zâmbru) și Marmota marmota (marmotă),

- Specii periclitate, amenințate:

- Taxus baccata (tisă) în locațiile UP VI Limpedea, u.a. 28A și UP V Valea cu Pești, u.a. 177

B,

- Rhodondredrum myrthifolium în golul alpin din UP III Capra și UP IV Buda,

- Ursus arctos (urs) cu bârloage UP VI Limpedea, u.a. 28 – 30, 71 – 75 și UP IV 80 D.

Facem mentiunea ca in zona ce face obiectul proiectului propus nu se intalnesc

niciuna dintre speciile rare mentionate anterior.

Poiana Molivisu este rezervatie de interes local, declarată prin hotarare de Cosiliu

Judetean, pentru substratul de turbă. Nu exista date publice privind natura acestuia. In „Planul

de situatie existenta – A01” se delimitează zona protejata - turbărie.

Avifauna

DATE DESPRE AVIFAUNA DE PE VERSANTUL SUDIC AL MUNTILOR FÃGÃRAS

(ROMÂNIA)

În Munţii Făgăraş au fost observate 64 de specii de păsări ce aparţin la 12 ordine şi 31

familii, din care Ordinul Passeriformes este reprezentat de 18 familii. Şapte dintre acestea sunt

incluse în Lista Roşie a păsărilor din Romania (Aquila chrysaetos, Aquila pomarina,

Hieraaetus pennatus, Milvus migrans şi Egretta alba, morinellus Charadrius, Tyto alba) şi 15

sunt păstrate în toată Europa de anexa II Directiva păsări 79/79/409/EEC privind conservarea

112

păsărilor sălbatice, trei dintre ei (Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, pennatus Hieraaetus)

fiind rare, Gavia Arctica, Milvus migrans şi Alauda arvensis, vulnerabile din Europa, şi trei

specii sunt în declin în Europa.

În literatura de specialitate ornitologica română nu există nici un document sau studiu

în care păsările din Munţii Făgăraş să fie subiectul principal. Există referinţe în alte lucrări.

Autori: Bielz (1888), Czynk (1890, 1893, 1896), Schenk (1917) şi Kamner (1914) a publicat

date diferite, pe scurt, privind repartizarea unor Specii Falconiformae în Munţii Făgăraş,

fără a face nici o trimitere la versantul sudic.

Date privind Aquila chrysaetos din Munţii Făgăraş sunt incluse în documentele

Tãlpeanu lui (1966, 1967).

În volumul publicat de Klemm & Kohl (1988) există numeroase trimiteri la fauna

acestor munţi.

În unele studii Avifaunistice, care se ocupă cu bazinul superior şi mijlociu al Râului

Argeş sau chiar cu Judetul Arges, Mãties (1969, 1971, 1973 a, b,, 1974) au fost observate

peste 30 de specii de păsări din zona barajului lacului Vidraru, care, de fapt, sunt singurele

păsări din Munţii Făgăraş, în a doua jumătate a 20 secol.

Munţii Făgăraş reprezintă, de asemenea, o barieră importantă pentru păsările

migratoare în Valea Oltului sau în Valea Argesului, dar, în ciuda acestui fapt, există unele

date în literatura de specialitate care afirmă că acest masiv este traversat de raţe sălbatice, de

mari dimensiuni păsări de pradă în timpul migraţiei (Mãties, 1973 a) sau de (Beldi, 1968).

Studiul si observatiile efectuate au rolul de a evidentia avifauna din aceasta zona

conducand la o creştere a numărului de specii de păsări observate pe versantul sudic al

Munţiilor Făgăraş de la 30, cum a fost raportat în literatura de specialitate, la 64.

Studiul a făcut efectuat în vara anului 2004 (opt martie - opt octombrie 2004) şi

completează lista de specii din Munţii Făgăraş, observate de-a lungul ultimelor decenii, cu

alte 30 de specii, unele dintre ele au apărut pe neaşteptate în termenul din zona barajului

Vidraru, ca Egretta alba, specii acvatice specifice zonelor inundabile de altitudine joasă, acum

observate la o altitudine atât de mare, pentru prima dată (Peste 900 m). Observaţiile acopereit

mai multe site-uri din versantul sudic al Munţiilor Făgăraş: lacul Vidraru, cabana Cumpana,

Valea Cumpana, Buda, Valea Oticului, Valea cu Pesti, Valea Molivis, Valea lui Stan, Piscul

Negru, Cabana Capra, Cabana Balea Lac (Fig. 1). Observaţiile au fost făcute în diferite rute,

după cum urmează:

• 03 august: Barajul Vidraru (830 m) - Cabana Cumpana (920 m alt.)

• 04 august: Cabana CUMPANA - Valea Buda şi Valea Oticului

• 05 august: cabana Cumpana - cabana Piscul Negru (1340 m) – cabana Capra (1500 m) -

Bâlea Lac (2027 m)

• 6 august: Cabana Cumpana - Barajul Vidraru (lac de trecere cu barca) - observaţii în jurul

cabanei Valea cu Pesti (950 m)

• 07 august: Cumpana - Barajul Vidraru - Valea Calugarita - Valea lui Stan - Valea Molivis

• 08 august: cabana Cumpana - Valea Cumpana

• 09 august: Barajul Vidraru - Cheile Argesului

Au fost studiate rutele menţionate mai sus obsevandu-se păsările, cuiburile,

alimentatia, resturi de pene si pelete. O parte din ele au fost colectate şi studiate în laborator

Abrevieri :

113

Categorii fenologice:

mv - oaspeţi migratori de vară - cuiburi;

mi - migratoare, oaspeţi de iarnă;

s - sedentar;

R - Lista Roşie a România. Statut european: Directiva Pasari a Comunităţii Europene

(79/409/ECC)

E - pe cale de dispariţie;

V-vulnerabile; R-rare;

D - în declin;

S - statut sigur;

O - statut temporar;

C – pasăre din colecţia "Grigore Antipa" Muzeul Naţional de Istorie Naturală, Bucureşti.

Legea 462 / 2001 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr 236./2000 privind

regimul de ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice (a - speciilor de păsări care au nevoie de o protecţie strictă,

ps - specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea speciale zone de

conservare şi a zonelor speciale de protecţie Avifaunistice,

mm - specii de păsări care au nevoie de protecţie a speciilor şi, de asemenea, de

habitat specifice) Habitatelor: ACV - acvatice;

f - păduri de foioase (păduri de fag, păduri de stejar);

mol - păduri de molid brad;

pa - pajişti alpine;

st - regiuni stâncoase;

u - ubicue;

sn - synantropic.

114

Reteau hidrografica a zonei

115

Lacul de acumulare Vidraru si Poiana Molivisu

116

Poiana Molivisu

117

Lacul de acumulare Vidraru

118

Lacul de acumulare Vidraru vazut de pe Piscul Negru

119

Poiana Molivisu si masivul Ghitu si golul alpin vazut lateral

120

121

122

123

Avifauna din Munţii Făgăraş, pentru zona studiată, nu se distinge calitativ de alte

zone montane din România, din lanţul carpatic, studiat din punct de vedere Avifaunistic.

Atât diferenţele calitative şi cantitative sunt generate, pe de o parte, de tipuri de habitate

preferate de păsări, care sunt direct legate de centuri de vegetatie, caracteristice pentru

zonele de munte, precum şi pentru condiţiile meteorologice uşor diferite care

caracterizează acest masiv.

Zona din Munţii Făgăraş, studiata, este plasata în păduri de foioase, păduri de

răşinoase şi peluze alpine.

Pe versantul sudic, cu frunze căzătoare pădurile pana la piciorul muntelui cu

altitudinea de 1.300 m. Zona studiata este inclusa în centura de fag, limitata între 600-

1,300 m altitudine, în cazul în care pădurile sunt simple, formate din Fagus silvatica numai.

În timpul călătoriilor mele în Valea Calugarita, Valea Cumpana sau în Valea Moliviş De

asemenea, am gasit molid clustere brad în cazul în care specii de păsări care prefera

vegetaţie apar astfel: Regulus Regulus, Parus cristatus, etc am găsit în pădure de molid

brad Valea Buda, Valea Otic şi în Piscul Negru, în cazul în care Picea excelsa este

răspândită, între 1,300-1,600 m altitudine, pădure deasa fără tufişuri, cu o avifauna

caracteristică: Pyrrhulla pyrrhulla, Loxia curvirostra, Turdus Torquatus, Nucifraga

caryocatactes.

Zona Alpina, fără păduri şi tufişuri, pe suprafeţe mari acoperite de gazon,

este mai puţin favorabilă a păsărilor. Anthus spinoletta, observate în jurul Lacului Bâlea,

este o pasăre tipica pentru zonele alpine.

Pentru Munţii Făgăraş, elementele climatice (temperatură, vânturi, precipitaţiile)

variaza în funcţie de altitudine. Panta de sud, supusa acestui studiu, are un climat moderat,

calm şi mai luminat. Temperatura aerului scade treptat de la baza la vârfurile munţilor.

Media anuală este de de 4-6 ° C în centura de pădure de fag şi în cele de molid brad. mai

mare in lunile iulie şi august. Nebulozitatea este mare şi este aproape o ceaţă prezenţă

permanentă.

Precipitaţiile sunt abundente în aceşti munţi. creşte cantitatea de precipitaţii de la

baza spre culmile inalte şi ajunge la o medie de 900-1,000 mm în centura de fag şi 1.400

mm în zona alpină, în cazul în care este acoperita in cea mai mare parte în zăpadă. Ploaia

are cea mai mare frecvenţă la începutul de varii. Vântul este aproape permanent pe culmi.

Calmul absolut este rar în acesti munti (Bălăceanu & Cristea, 1984).

Analizând lista speciilor de păsări identificate pe versantul sudic al Munţii Făgăraş sa

observat că anumite specii de păduri de foioase, în special la pădurile de fag, sunt

predominante (peste 35 de specii). Acestea sunt mai specii termofile şi photophilous, iar

păsările insectivore şi migratoare au o pondere importantă.

Pentru zonele studiate: Lacul de acumulare Vidraru, Valea Cumpana, Valea Buda,

Valea Otic, Valea cu pesti, Valea Molivis, Valea lui Stan, în cazul în care pădurile de

foioase sunt predominante, în special cele de fag, Fagus sylvatica principalele specii de

foioase răspândite sunt cuprinse între 600-1,300 m altitudine. În văile râurilor Buda,

Calugarita, Cumpana, până la altitudinea de peste 1.000 m sunt specii ca Alnus incana,

Alnus nigra şi Salix caprea care dau aspectul unor crânguri plin de păsări la aceste văi:

Erithacus rubecula, Troglodytes troglodytes, Parus major, Parus palustris, Phylloscopus

collybita, Corvus corax, Buteo buteo.

124

Curgerile rapide de apa, cu un debit mai mare sau mai mic, sunt populate cu

Cinclus cinclus şi Motacilla cinerea, specii caracteristice acestui tip de habitat,

dar care nu sunt prezente într-un număr foarte mare.

Populaţia de păsări din pădurile de molid si brad este relativ săraca cantitativ

şi calitativ. Pentru zonele s-au făcut observaţii doar în limita molidului, Padurile de brad

(Valea Buda, Valea Otic, Valea Moliviş, Valea lui Stan, Piscul Negru) unde au fost

observate unele specii de păsări, cu un spectru mai larg ecologic (Fringilla coelebs, Falco

tinnunculus), dar, de asemenea, si unele tipice de munte (Prunella modularis, Parus ater,

Regulus Regulus, Pyrrhula pyrrhula, Nucifraga caryocatactes, Loxia curvirostra), toate

acestea cuibaresc în zona.

În zonele cu o influenţă antropică puternică (cabana Cumpana, cabana Valea cu

Pesti, sau construcţii turistice în jurul barajului), s-au observat specii de păsări a caror

aparitie este obligatorie, ca: Hirundo rustica, Delichon urbica, Streptopelia decaocto,

Passer domesticus, Atena noctua, specii caracteristice zonelor cu o altitudine mai mică de

700 - 900 m pe versantul sudic al Muntilor Făgăraş. Construirea cuiburilor în apropierea

aşezărilor umane prezinta avantajul că acestea sunt protejate de atacul inamicilor naturali,

mult mai puţin

numeroasi sau chiar absenti.

Prin construcţia barajului Vidraru numeroase clădiri turistice (cabane, refugii),

apărute au atras şi au încurajat inmultirea speciilor anthropophile în mediile naturale. În

cabane şi anexele lor de la altitudini mai mari, avifauna este anthropophila.

La cabana Piscul Negru (1340 m altitudine) si cabana Capra sa observat,

în jurul clădirilor: Carduelis Phoenicurus cannabina şi Hirundo ochruros,

rustica, şi pentru cabana Bâlea Lac, amplasata la o altitudine de peste 2.000 m, Anthus

spinoletta. Sute de exemplare netulburate au zburat printre picioarele turistilor ",

protejate de ceaţă şi culorile lor homochrome.

Dintre speciile sinantrope observate în cadrul acestui domeniu (şase specii)

urbica Delichon distins, cuiburi în sute de exemplare la Cabana Cumpana

şi la barajul lacului Vidraru.

Vidraru este un lac de acumulare antropic, plasat între pantele Fruntii şi munţii

Ghitu pe râul Arges, care a fost inaugurat în 1966, împreună cu centrala hidro-electrice. În

acest lac, se varsa râurile Capra, Buda şi alţi afluenţi directi (Râul Doamnei, Cernatul şi

Vâlsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea). Suprafata lacului este de 393 ha,

lungimea, de 10,3

km, iar lăţimea maximă este de 2.2 km. adâncimea maximă este de 155 m în apropierea

barajului de 166 m înălţime.

Avifauna de pe această suprafaţă de apă importanta, care apar aici de 40 de ani,

a fost studiat de la bun început de Mãties (1968-1976). Munteanu & Mãties

(1983) a observat o situaţie specifică pentru Lacul Vidraru, o avifaunei săraca impusa

prin locaţia sa specială între munţi, o zona cu o nebulozitate şi umiditate mare,

temperaturi mai mai scazute decât în alte zone.

Munteanu & Mãties (op. cit.) analizează stabilirea şi evoluţia avifaunei în mai

multe lacuri de baraj din România, utilizând lor propriile observaţii şi experienţă

îndelungată, care descriu trei etape importante: popularea accidentala a avifaunei şi de

125

stabilire a unei avifaune caracteristică. Aceste repere nu sunt caracteristice Lacul Vidraru,

care nu are o avifauna specifica acvatica şi stabila în totalitate, după 40 de de ani de

existenţă.

Păsările acvatice remarcate au fost 150 de exemplare de Larus ridibundus, două

Egretta alba şi cinci Mallards, Anas platyrhynchos. Nici una din din aceste trei specii de

păsări nu cuibareste in zona. În a doua jumătate a lunii aprilie 1968, pe acest lac,

Mãties(1969) a remarcat ca o pasăre speciala un exemplar de sp Gavia, care a petrecut o zi

în partea de nord a lacului, în apropiere de cabana Cumpana.

De asemenea, în acesa zona, au fost observate două exemplare de Egretta alba, care

a intrat pe lac spre seară, şi după ce s-au hrănit pe lac, a petrecut o noapte într-un copac.

Acest lucru dovedeşte încă o dată că Lacul Vidraru este utilizat de păsări care traversează

Carpatii doar ca o staţie de odihnă. Egretta alba este o specie acvatica, specifica

a zonelor inundate de joasa altitudine, dar care a fost observata la o astfel de altitudine

mare la 900 m pentru prima dată,.

Acum, Larus ridibundus este o specie comună pe lacurile de baraj in numar mare

de sute de păsări în timpul perioadei prenupţiale (Munteanu & Mãtie s, op.cit), raportat la

altitudini de până la 500 m, până în prezent.

Rupestris Hirundo, o specie paleoxeromountana, cu o legatura care se extinde între

zonă circum-mediteraneană, din nordul Africii, Spania, Franţa, Elveţia, Italia, Grecia,

Serbia, Bulgaria, România şi în Asia Centrală, până la Himalaya (Cătuneanu, 1979). Prima

înregistrare ca o pasăre cuibaritoare în România a fost făcuta de Nadra (1970), de la Baile

Herculane, a efectuat observatii în anii 1968 şi 1969. De asemenea, Nadra (1972) a colectat

primele exemplare din Pecenisca, în 1970. Radu (1975) a remarcat speciile de la Pescari, în

Munţii Locva, şi Tãlpeanu şi Paspaleva (1979) este observat la Cazanele Mari şi în Golful

Mraconia, în 1978. Cătuneanu (op.cit.) au raportat această specie din Cheile Olteþ, pe care

a considerat locul estic de distribuţie în România, acest timp. Munteanu & col. (2002)

rapoarte Făgăraş ca un loc de cuibărit probabil, dar fără a indica o dată, un loc sau o

observaţie precisă.

Pe parcusul studiului la începutul lunii august, au fost observate 4 exemplare în

126

apropierea barajului, pe de altă parte, care zboară în apropierea peretilor stancosi care

limitează Cheile Argeş. Rupestris Hirundo se distinge cu uşurinţă de Delichon urbica, la

care se alătură, de dimensiunea mai mare a corpului şi petele albe de pe coada.

caracteristică Dementiev şi col. (1950) a menţionat că aceaste specii cuibaresc in Tian

Shan, până la 2500 m, şi în Pamir poate fi vazuta pana la altitudini de 4000 m.

În România, au fost observate la altitudini mai joase, la 300 m în Cazanele Mari,

450 m în Cheile Turzii până la 615 m în Cheile Olteþ, şi acum, de observare a mea la 830

m altitudine.

Cele 64 de specii observate în Munţii Făgăraş, fac parte din 12 ordine

(Gaviiformes, Anseriformes, Ciconiiformes, Falconiformes, Charadriiformes, Galliformes,

Charadriiformes, Cuculiformes, Columbiformes, Strigiformes, Upupiformes, Piciformes, şi

Passeriformes), şi 31 familii, din care Ordinul Passeriformes este reprezentat de 18 familii

(fig. 2). Dintre acestea, 7 specii sunt incluse în lista roşie din România (Aquila chrysaetos,

Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus, Milvus migrans şi Egretta alba, morinellus

Charadrius, Tyto alba).

Din speciile de păsări din Munţii Făgăraş, 15 specii sunt conservate peste tot

Europa de Directiva 79/409 CEE Bird (12 aprilie 1979), trei dintre ei (Aquila chrysaetos,

Aquila pomarina, pennatus Hieraaetus) sunt rare, Gavia Arctica, migrans Milvus şi Alauda

arvensis sunt vulnerabile la o scară europeană, şi trei specii (Falco tinnunculus, Lanius

collurio şi Hirundo rustica) sunt în scădere în Europa.

Având în vedere această listă de pasări (Tab.1) prin perspectiva Legii 462/2001,

care stabileşte regimul ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale, a

faunei şi florei sălbatice româneşti, putem remarca că 46 specii, din cele 64 de cele

raportate, au nevoie de o protecţie strictă, 9 au nevoie de protecţie pentru ele şi a

habitatului lor specific, şi 7 specii de păsări sunt de interes comunitar şi au nevoie de

măsuri de gestionare pentru exploatarea acestora.

Datele au fost culese în cadrul Proiectului "Studiul de fundamentare stiintifica

pentru a declara Munţii Făgăraş Parc Naţional zona protejata, contractat cu Institutul

Naţional de Cercetare şi de Dezvoltare pentru Turism, efectuat de echipa Făgăraş (Dr.

Victoria Tatole, coordonator al proiectului, Dr. Dumitru Murariu, director general al

"Grigore Antipa" National Muzeul de Istorie Naturala, Serafim Rodica, Dr. Iorgu Petrescu,

Dr. Mihai Stanescu, Dr. Melanya Stan, Drd. Alexandru Iftime şi Oana).

Studiul întreprins în august 2004 completeazã lista speciilor observate în Munþii

Fagaras în deceniile trecute cu alte 30 de specii (Tab. 1). Observaþiile au cuprins mai

multe puncte din versantul sudic al Munþilor Fagaras : Lacul de acumulare Vidraru,

cabana Cumpãna, Valea Cumpãna, Valea Buda, Valea Oticului, Valea cu Pesti , Valea

Molivis, Valea lui Stan, Piscul Negru, cabana Capra, cabana Bâlea Lac.

Cele 64 specii de pãsãri observate de-a lungul timpului în Muntii Fagaras, apartin la

12 ordine si 31 de familii, din care ordinul Passeriformes este reprezentat de 18 familii.

Din acestea 7 specii sunt cuprinse pe lista rosie din România (Aquila chrysaetos,

Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus, Milvus migrans si Egretta alba, Charadrius

morinellus, Tyto alba), iar 15 specii sunt conservate pe plan european prin Directiva

Pãsãrilor 79/409 EEC, din care trei specii (Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Hieraaetus

127

pennatus) sunt rare, Gavia arctica, Milvus migrans si Alauda arvensis sunt vulnerabile pe

plan european, iar trei specii (Falco tinnunculus, Lanius collurio si Hirundo rustica) sunt

în declin pe lista europeanã.

Se semnaleaza prezenta speciei Hirundo rupestris lângã barajul Vidraru, loc nou de

cuibãrit pentru aceastã specie, punctul cel mai estic cunoscut pânã acum din România.

4.14 Surse de poluare a biodiversitatii

Activitatile desfasurate pe perioada de executie a lucrarilor, au un impact direct

asupra vegetatiei si faunei terestre manifestat prin ocuparea temporara a unor suprafete cu

constructiile santierului si cu depozitarea in urma decopertarii stratului de pamant vegetal.

Acest tip de impact este greu de cuantificat. Ele au si un impact indirect prin efectul

asupra factorilor de mediu, esentiali vietii plantelor si animalelor si anume: apa, aer si sol.

Realizarea lucrarilor propuse conduc la modificarea biotopului, speciile mutandu-si

habitatul cu aproximativ 100 de metri de o parte si de alta a zonei propuse pentru lucrari.

Aceste actiuni nu vor conduce la diminuarea populatiilor de pasari sau mamifere.

Este de preferat ca lucrarile sa inceapa dupa perioada de reproducere, respectiv luna

aprilie.

Factorul care va determina modificari ale biotopului analizat pentru o perioada

scurta este reprezentat de lucrarile de amenajare a terenului va conduce la modificari ale

biotopului dar fara sa conduca la disparitia indivizilor din arealul analizat.

Trebuie avut in vedere si respectat graficul de lucrari propuse.

4.15 Impactul asupra vegetatiei si faunei

Impactul produs asupra vegetatiei terestre este moderat si reversibil pentru

suprafata de teren propusa pentru lucrari in special pentru lucrarile de amenajare a terenului .

Se va produce dislocarea populatiei vegetale in grupuri mici si numai pe

suprafetele propuse fara efecte negative pentru populatia invecinata.

Efectele si impacturile mentionate la acest capitol nu sunt cuantificabile. Impactul

produs de lucrarile de amenajare asupra vegetatiei si faunei terestre este moderat si

reversibil. Populatiile de vegetatie se vor reface intr-un timp relativ scurt, iar fauna se va retrage

fara a fi pus in pericol numarul indivizilor sau posibilitatea de a nu se putea reproducere datorita

deranjului cauzat de zgomot sau intrusi.

Avand in vedere gradul ridicat de adaptare la conditiile de mediu al avifaunei si al faunei

terestre, consideram ca impactul asupra faunei din zona studiata este redus, reversibil si nu va

conduce la modificari esentiale de comportament care sa afecteze ritualurile de imperechere si

implicit perpetuarea speciilor.

Lucrarile de amenajare a terenului nu trebuie sa aiba loc in perioada de reproducere in

special pentru avifauna.

Se retine ca impact negativ din cauza lucrarilor de amenajare, ce va avea ca rezultat

impingerea temporara a faunei pe o distanta de aproximativ 100 m datorita lucrarilor ce se

vor desfasura in zona.

Proiectul tehnic trebuie sa prevada refacerea ecologica a zonelor afectate de lucrarile

128

de amenajare propuse.

4.16 Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de

constructie

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de

proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

- lucrarile de amenajare a terenului vor fi efectuate dupa perioada de reproducere

pentru avifauna

- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel

stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural.

La alegerea acestor amplasamente se tine seama sa se evite locurile de cuibarit si

reproducere, precum si potecile de adapat. Suprafata de teren ocupata temporar in perioada

de constructie trebuie limitata judicios la strictul necesar.

- pentru evitarea accidentelor in care, pe langa oameni pot fi implicate si animale,

constructorul va prevedea bariere fizice care sa opreasca accesul in locuri periculoase sau

expuse;

- traficul de santier si functionarea utilajelor se limiteaza la traseele si programul de

lucru specificat;

- se va evita depozitarea necontrolata a sterilului si vegetatiei ce rezulta in urma

lucrarilor de terasamente, respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de

autoritatile locale pentru protectia mediului;

- colectarea si evacuarea ritmica a deseurilor menajere si tehnologice, pentru a nu tenta

animalele si a se evita riscul de imbolnavire si accidentare a acestora;

- la sfarsitul lucrarilor de executie, proiectantul a prevazut fondurile necesare

refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor

initiale.

Trebuie avut in vedere faptul padurile si pajistele sunt habitate a numeroase

specii de pasari, mamifere si insecte in marea lor majoritate ocrotite prin lege.

In aceste conditii trebuie avuta in vedere Legea 462/2001 completata si

modificata prin Legea 345/2006, art. 26, conform carora sunt interzise:

„a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare;

b) perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si

de migratie;

c) distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si oualor din natura;

d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihna ;

e) recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea cu intentie a acestor

plante in habitatele lor naturale;

f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop fara autorizatii de mediu

competente”

Aceste aspecte vor trebui prezentate tuturor muncitorilor si afisate la loc vizibil.

129

4.17 Peisajul

Impactul negativ asupra peisajului apare in perioada de executie prin prezenta

santierului, din desfasurarea lucrarilor.

Se recomanda pentru amenajarile peisagistice sa se foloseasca speciile locale, pentru ca

vegetatia nou instalata sa se integreze organic prin pastrarea unei anumite legaturi cu

vegetatia inconjuratoare.

Pentru amenajarea peisagistică a lucrărilor din proiectul din faza SF se vor folosi

materiale locale – piatră și lemn alături de finisaje realizate din materiale de construcție

oțel, sticlă, beton și se aplica, înnierbări, plantările cu elemente de vegetaţie din speciile

existente pentru integrare cât mai deplină în peisajul natural.

In propunerile de amenajare peisagistica, se vor avea in vedere doua considerente:

- cel al peisajului vazut de turist/trecator: organizarea spatiului prin plantatii in

sensul sporirii interesului vizual prin formele vegetale, coloratia de sezon a frunzisului sau

florilor, prin ritmul dinamic in derulare determinand senzatie de armonie, confort si siguranta;

- cel al drumului de acces vis-a-vis de peisaj: organizarea spatiului prin plantatii in

sensul valorificarii peisajului inconjurator.

Influența directă a lucrărilor analizate asupra peisajului natural este necuantificabilă

deoarece nu poate fi tratată decât subiectiv. Prin urmare, sunt necesare implicațiile față de

alți factori de mediu cu care aceste lucrări intercondiționează, a căror calitate poate

influenţa direct zona: apa, aerul, zgomotul, sănătate umană (accidente), vegetație și faună.

4.18 Mediul social si economic

In perioada de exploatare, impactul produs de amenajarile propuse asupra mediului

uman este benefic si important prin urmatoarele efecte sociale pozitive de natura obiectiva:

dezvoltarea infrastructurii;

impactul pozitiv este evidentiat si prin efectele socio-economice legate de crearea de

noi locuri de munca, dezvoltarea comertului si finantelor locale, o mai buna

valorificare si punere in valoare a peisajului natural al zonei;

impactul negativ este produs prin afectarea peisajului din zona de lucru si

vecinatatile acesteia, dar numai pe perioada de desfasurare a lucrarilor.

Impactul lucrarilor de constructie si amenajare asupra factorului uman, are si alta

latura negativa prin modificarea discontinuitatilor peisajului care erau date de jocul de

culori al vegetatiei pe versanti. Constructiile executate provoaca un contrast peisagistic mai

putin apreciat de factorul uman.

4.19 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

In zona in care se doreste a se realiza investitiile, nu au fost semnalate valori

arheologice, istorice, culturale, care ar putea fi afectate. Cu toate acestea, antreprenorul va trebui

sa-si asume responsabilitatea ca in cazul in care prin lucrarile de excavatii va descoperi

elemente arheologice, geologice, istorice sau de alta natura, care, potential, prezinta interes

din punct de vedere al mostenirii istorice, arheologice si culturale, sa intrerupa desfasurarea

130

acestor lucrari, sa instiinteze autoritatile competente in acest domeniu, spre a decide asupra

valorii acestor descoperiri, a masurilor de conservare necesare, respectiv asupra derularii in

continuare a lucrarilor.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1 ,,A nu face nimic" Aceasta varianta, inseamna a nu realiza investitiile. Ca urmare nici una din formele de

impact negativ asupra factorilor de mediu nu ar fi dezvoltate.

Solutia "a nu face nimic" ar restrange posibilitatile de dezvoltare din punct de vedere

economic si de punere in valoare a peisajului. Daca aceste investitii nu s-ar realiza, locuitorii

vor fi expusi la o degradare continua a calitatii vietii din punct de vedere economic, financiar,

nu se vor realiza locuri de munca iar migratia populatiei autohtone va cunoaste o crestere continua.

Termenul de dezvoltare durabila va ramane un simplu termen academic fara a putea pune in

practica adevaratul sens al acestui termen. Acest proiect este in concordanta cu dezvoltarea durabila a

zonei si a echilibrului dintre om si natura.

5.2. Alternative de proiectare

Solutiile constructive propuse, materialele utilizate pentru realizarea proiectelor,

regimul volumelor, regimul desfasurarii pe orizontala si pe verticala a obiectelor

componente, sunt menite sa asigure o durabilitate ridicata a constructiilor. Se considera ca

solutiile alese vor oferi o eficienta sporita sub raport pret - eficienta si ca totodata

indeplinesc conditiile necesare.

In concluzie, se apreciaza ca solutiile alternative de proiectare pot indeplini de

asemenea aceste criterii, dar se considera ca nici o diferenta semnificativa nu va rezulta in

ceea ce priveste impactul asupra mediului si celelalte beneficii.

5.3. Alternative privind metoda de executie

Metoda de executie aleasa, se considera ca este cea mai eficienta din punct de vedere

calitate - pret, cat si din punct de vedere al protectiei mediului.

6. MONITORIZARE

6.1 Monitorizarea in faza de executie

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatilor

de santier, se propune efectuarea de inspectii directe, masuratori si analize de laborator a

calitatii factorilor de mediu.

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea

terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri, se

face de catre constructori la elaborarea ofertelor.

In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia:

131

de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea;

de a obtine autorizatia de construire pentru eventualele lucrari provizorii;

de a construi organizarea de santier doar pe terenuri cu valoare economica redusa,

limitate la minimul necesar, cu prevederea tuturor utilitatilor pentru asigurarea unor

conditii de lucru in siguranta;

de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile

stabilite de organele competente.

6.2 Monitorizarea in faza de exploatare

Periodic, monitorizarea va consta în măsurători directe asupra factorilor de mediu

potenţial cei mai sensibili şi anume: aer, apă, sol, zgomot, faună avifaună. Se va verifica

modul de colectare şi evacuare a deşeurilor.

Întrucât impactul produs asupra mediului în perioada de exploatare a amenajărilor

proiectate este acceptabil, monitorizarea va consta în:

- determinarea calității apei prin probelor prelevate din ape de suprafață, meteorice și ape

subterane,

Probele nu vor fi prelevate în zile cu precipitaţii sau în care este favorizată topirea zăpezii.

- măsurători directe periodice pentru determinarea calității aerului ambiental.

- măsurători de laborator pe probe de sol.

- măsurători directe asupra nivelului de zgomot la cei mai apropiaţi receptori,

- observații directe asupra straturilor de mușchi, stării vegetației lemnoase și frunzelor.

- modalitatea în care administratorul / operatorul / persoane responsabile cu mediul

respectă obligaţia de a face raportări directe ale cazurilor de accidente în care sunt

implicate persoane, mamifere sau păsări şi dacă raportarea se face imediat în cazuri de

înregistrări de victime,

- obligativitatea respectării condiţiilor prevăzute în autorizaţia de funcţionare,

- verificarea modului de colectare şi evacuare a deşeurilor,

- evoluţia deplasărilor fundaţiei fiecărui pilon.

RIM consideră ca necesare un Plan de gestionare a mediului şi un Plan de

monitorizare atât pentru etapa de execuție a proiectului, cât si pentru etapa de exploatare.

Planul de gestionare a mediului va trebui să cuprindă următoarele obiective:

protecţia mediului faţă de activităţile adverse, îmbunătăţirea atributelor proiectului, mai

ales în privinţa integrării dezvoltării locale, dezvoltarea mecanismelor de control, creşterea

ponderii impactului pozitiv. Aceste obiective pot fi realizate prin următoarele elemente ale

programului de mediu:

- echipa responsabilă pentru protecţia mediului,

- resurse care să asiste unităţile de lucru,

- măsuri stimulative şi coercitive pentru personal în cazul respectării sau neîndeplinirii

obligaţiilor,

- gama variată de măsuri de reducere sau intensificare a impactului,

- obligarea constructorului să implementeze măsurile de protecţie a mediului în procesul de

organizare a lucrărilor de şantier şi cel de construcţii propiu-zise.

132

Planul de monitorizare va fi realizat pentru evaluarea eventualelor perturbări aduse

mediului.

Monitorizarea va implica utilizarea la maxim a informaţiilor deja existente, din

motive de eficienţă a resurselor şi pentru a nu supraîncărca echipele care se ocupă cu

gestionarea datelor. Informaţiile vor fi utilizate în monitorizarea: activităţii de construcţie,

efectelor proiectului asupra mediului înconjurător, efectelor mediului asupra proiectului,

progreselor interne ale grupului de gestionare a mediului.

6.3 Impactul remanent

Se apreciaza ca masurile de atenuare si eliminare a impactului, propuse in

prezentul studiu, impreuna cu obligatia beneficiarului de a respecta legislatia de mediu,

sunt suficiente pentru redresarea tuturor impacturilor identificate a aparea in perioada de

executie si exploatare a lucrarilor.

6.4 Legislatia specifica privind monitorizarea mediului

Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 cu modificarile si

completarile ulterioare – privind protectia mediului

Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 243/2005 – privind protecţia atmosferei

Ordinul nr. 462/1993 - condiţii tehnice privind protecţia atmosferei. Norme de

limitare preventivă generală a emisiilor de poluanţi în atmosferă

Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor

limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de

sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie ( PM10 si

PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul

inconjurator

Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității

apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă

Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluarii

mediului

Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr.

188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate

STAS 6 156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-

culturale. Limite admisibile şi parametrii de izolare acustică

STAS 10 009/1988 – Limitele admisibile ale nivelului de zgomot

STAS 12574/1987 - Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate9.

133

7. SITUATII DE RISC

7.1 Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente cu

impact semnificativ asupra mediului

Accidentele potentiate pot avea loc in mod diferit in perioadele de constructie si

respectiv exploatare.

7.8 Accidente potentiale in perioada de executie

Strict legat de executie, riscurile sunt de tipul celor care se produc pe santierele de

constructii, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat a

regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie,

acestea fiind posibile in legatura cu urmatoarele activitati:

• lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;

• circulatia pe drumurile de acces;

• incendii din diferite cauze;

• electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura;

• inhalatii de praf sau de gaze;

• explozii ale buteliilor de oxigen sau ale altor recipiente, de la depozitarea de substante

inflamabile;

• striviri de elemente in cadere;

• surpari de maluri sau prabusiri de excavatii.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter

limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la

invaliditate temporara sau defmitiva. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative

prin pierderi materiale si intarzierea fmalizarii lucrarilor.

O alta categorie de accidente in aceasta perioada, poate avea loc in legatura cu

populatia din zonele invecinate, datorita concentrarilor de trafic induse pe drumurile de acces

sau din zonele afectate de lucrari. De asemenea, factorul uman poate fi afectat de lucrari

neterminate sau in curs de realizare, nesemnalizate ori fara elemente de avertizare.

Securizarea locatiilor santierelor este necesara pe toata perioada de constructie a

obiectivelor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la fmalizarea acestora.

Riscuri pot de asemenea sa apara in activitatile de constructii propriu zise:

• deversari accidentale de substante folosite pe santiere;

• mobilizarea unor surse secundare, subterane de poluare in perioada de excavatii, cu efecte

negative asupra contaminarii solului si chiar a apelor de suprafata.

Pentru reducerea la minim a riscurilor, este necesara respectarea perioadei de

executie si respectarea cu acuratete a proiectelor care stau la baza executiei. Este necesar de

asemenea sa se impuna constructorului intocmirea unui plan de minimizare a posibilelor

riscuri cu care, potential, se poate confrunta in perioada de executie.

134

7.9 Masuri de prevenire in faza de constructie

Aceste masuri trebuie luate de antreprenorul general si de eventualii sub-contractanti

cu respectarea legislatiei romanesti privind Protectia Muncii, Paza contra incendiilor, Paza si

Protectia Civila, Regimul deseurilor si altele. De asemenea se vor respecta prevederile

Proiectelor de executie, a Caietelor de sarcini, a Legilor si normativelor privind calitatea in

constructii.

Succint, masurile se vor referi la:

• controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santiere: instructajul

periodic, portul echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool

sau chiar de droguri, prezenta numai la locul de munca unde este alocat;

• verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport,

macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si sculelor pentru a constata integritatea si

buna lor functionare;

• verificarea la perioadele normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii

de oxigen sau alte containere cu materiale inflamabile, toxice si periculoase;

• verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor

indicatoare cu insemne de pericol;

• realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de

lucru;

• controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santiere;

• intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii neprevazute sau a unor fenomene

meteorologice extreme (precipitatii, furtuni); planul va prevedea in special masurile de

alertare, informare, punere la adapost a bunurilor degradabile, solutii pentru

minimizarea efectelor; se vor asigura mijloacele materiale pentru interventia in astfel

de cazuri.

7.10 Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare

In concluzie, pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot urma

situatiilor de risc mentionate anterior, se recomanda urmatoarele:

• exploatarea lucrarilor in stricta conformitate cu prevederile documentatiilor si caietelor

de sarcini, asigurarea elementelor tehnice si geometrice ale constructiilor;

• realizarea lucrarilor de monitorizare si intretinere conform normelor specifice fiecarei

constructii; semnalarea din timp a eventualelor deficiente aparute, remedierea

operativa a acestora;

• instituirea unei proceduri de control si verificare periodica, cu inregistrare si raportare

a evolutiei tuturor constructiilor hidrotehnice proiectate; semnalarea situatiilor

neprevazute aparute; solutionarea si remedierea operativa a acestora; responsabilizarea

personalului desemnat sa efectueze aceste controale.

135

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

8.1. Dificultati practice

In general, timpul alocat pentru elaborarea lucrarii nu permite analizarea detaliata a

conditiilor pe amplasamente, fiind binecunoscut faptul ca pentru analizarea conditiilor de

mediu sunt necesare analize sistematice, pe o perioada mai mare. Baza de documentare ce a

stat la baza intocmirii prezentului raport au fost rapoartele de evaluare a impactului efectuate

anterior si Studiile de fezabilitate pentru fiecare obiectiv in parte.

Sunt astfel posibile unele scapari, dar toate acestea vor putea fi remediate daca

masurile de monitorizare vor fi riguros aplicate.

Impunerea masurilor de atenuare si eliminare a impactului nu este totdeauna

posibila, in conditiile in care nivelul de detaliere solicitat ar impune realizarea prezentului

studiu in faza finala de elaborare a proiectului, respectiv dupa licitarea lucrarilor de

constructie, cand ar putea fi cunoscute tehnologiile si capacitatile constructorului.

8.2. Dificultati tehnice

Nu au existat dificultati tehnice sau practice in timpul evaluarii impactului asupra

mediului, avand la dispozitie documentatia tehnica.

Evaluarea impactului negativ si pozitiv al beneficiilor de mediu datorate realizarii

lucrarilor proiectate, va putea fi complet realizat doar dupa monitorizarea tuturor factorilor

de mediu in etapa de implementare a proiectului si dupa defmitivarea din punct de vedere al

detaliilor tehnice a solutiei adoptate, masurile de minimizare fiind astfel luate si dependent

de aceste rezultate.

9. REZUMAT NETEHNIC Raportul Impactului asupra Mediului (RIM) se bazeaza in principal pe prevederile

din Legea Protectiei Mediului, respectiv Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005, Hotărârea de

Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private

asupra mediului, Ordinul nr. 135/76/84/1284/2010 pentru aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

RIM a identificat, descris si evaluat in mod corespunzator, la nivel regional,

efectele directe si indirecte ale proiectului asupra urmatorilor factori: fiinte umane, fauna si

flora; sol, apa, aer, clima si peisaj; bunuri materiale si patrimoniu cultural; interactiunea dintre

factorii mentionati la punctele precedente.

Rezulatatele acestei evaluari s-au concentrat pe urmatoarele aspecte:

• descrierea proiectului;

• scurta descriere a alternativelor analizate de elaboratorul si initiatorul

proiectului;

• descrierea starii initiale a mediului;

• descrierea formelor de impact preconizate, in perioada de constructie si in perioada de

exploatare, respectiv pe termen scurt si termen lung;

• descrierea masurilor de atenuare avute in vedere de proiectant si propuse de studiul

de impact;

136

• criterii si norme pentru monitorizarea proiectului din punct de vedere al

performantelor sale in raport cu normele de protectie a mediului.

9.1. Deseuri

Deseurile care rezulta in urma activitatilor care se desfasoara in cadrul santierului

sunt de tip menajer (resturi de ambalaje, hartii, sticle, materiale plastice, etc), deseuri de

pamant si materiale de constructie, deseuri toxice si periculoase.

In timpul desfasurarii lucrarilor in cadrul santierului, aceste deseuri menajere vor fi

colectate in pubele si trasnportate la cel mai apropiat depozit de deseuri, iar cele sub forma de

materiale de excavatii sau cantitati de pamant de la sapaturi sunt folosite pentru finisarea lucrarilor

prin imprastiere.

In perioada de exploatare deseurile rezultate vor fi colectate selectiv.

9.2. Apa

In vederea protectiei acestui factor de mediu, pe toata perioada de executie a

lucrarilor se recomanda:

• colectarea apelor uzate tehnologic, descarcarea in decantorul prevazut la organizarea

de santier; apa limpezita se evacueaza in cel mai apropiat efluient;

• colectarea apelor pluviale incarcate cu poluanti antrenati de pe platformele de lucru

si descarcarea in decantor cu separator de produse petroliere;

• colectarea apelor menajere si evacuarea acestora in fose vidanjabile.

9.3. Aerul

In ceea ce priveste factorul de mediu aer, se recomanda:

stropirea drumurilor tehnologice pentru a impiedica degajarea pulberilor;

preabilitare betoanelor in instalatii prevazute cu filtre pentru retinerea pulberilor;

respectarea calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru

incadrarea noxelor in norme;

intretinerea corespunzatoare a utilajelor de constructii pentru limitarea emisiilor in

atmosfera provenite de la arderea carburantilor in motoarele termice.

9.4. Solul

Pentru protectia factorului de mediu sol pe durata executiei lucrarilor este necesar sa

se respecte urmatoarele:

• amenajarea corespunzatoare a spatiilor de lucru (pentru schimburi de ulei,

interventii la utilaje, padocuri agregate, alimentare cu carburanti, etc.) pentru colectarea

apelor uzate tehnologic, a apelor pluviale in scopul evitarii infiltrarii in sol sau scurgerii in

apele de suprafata;

• colectarea si evacuarea periodica sau ori de cate ori este necesar a deseurilor

rezultate din activitatea de constructii;

137

• dotarea punctelor de lucru cu instalatii sanitare ecologice.

9.5. Mediul social si economic

Pentru a diminua efectele negative, asupra populatiei din zona, care se produc in

timpul executiei lucrarilor, se recomanda urmatoarele:

• adaptarea programului de lucru al constructorului in vederea respectarii orelor de

odihna a locuitorilor din apropierea frontului de lucru;

• imprejmuirea incintei santierului cu panouri publicitare folosite ca panouri

fonoabsorbante si ca amenajare peisagistica in zonele in care lucrarile sunt situate in

apropierea zonelor locuite.

10. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Problemele de mediu care pot aparea la executia lucrarilor proiectate sunt prezentate in

tabelul urmator. Nivelul de impact asupra mediului este evaluat prin intermediul a cinci

abrevieri:

S - semnificativ;

M - moderat (,,mai putin important/mai putin insemnat");

R - redus (,,nu este important/neinsemnat");

P - pozitiv - proiectul va imbunatati calitatea mediului sau va avea

alte efecte pozitive asupra societatii;

NA - nu se aplica.

Nr.

crt.

Problema de mediu

Faza de executie

Faza de exploatare

S

M

R

P

NA

S

M

R

P

NA

1. 1

.

Calitatea apei

2. 2

.

Geologic

3. 3

.

Fauna

4. 4

.

Viata acvatica

5. 5

.

Utilizarea terenului

6. 6

.

Aspecte economice

7. 7

.

Climat

8. 8

.

Vegetatie

9. 9

.

Peisaje (impact vizual)

10. 1

1

.

Calitatea aerului

11. 1

2

.

Zgomot

12. 1

3

.

Paduri

13. 1

4

.

Rezervatii naturale

14. 1

5

.

Zone umede

138

15. 16

.

Populatie

16. 1

7

.

Arheologie

17. 1

8

.

Cultura si istorie

18. Conservarea resurselor

naturale •

19. TOTAL PUNCTAJ 0 6 4 2 6 0 0 3 9 6

Problemele importante de mediu

Dupa cum se poate observa, impactul negativ asupra mediului se manifesta in faza

de executie si la o intensitate “medie” asupra unor componente ale mediului. In faza de

exploatare a proiectului, efectele reduse, nesemnificative si pozitive sunt predominante.

Tabelul prezinta problemele de mediu care vor fi luate in considerare in masurile de

atenuare propuse.

Problemele de mediu care au fost evaluate cu impact insemnat si moderat in tabelul

nr. 6 sunt scoase in evidenta prin masurile propuse de atenuare a riscurilor.

A.D.I. Molivisu este responsabila de implementarea masurilor de atenuare.

O atentie speciala se va acorda masurilor de avertizare si interventie de urgenta in caz

de poluari accidentale. Un plan de actiune special trebuie sa fie realizat. Acest plan de actiune

cuprinde masurile care trebuie luate pentru a preveni sau combate poluarea accidentala a apei.

Faza

Problema

Masura de atenuare

Responsabilitate

institutionala

Executie

Expl

Zgomot de la echipamente si

vehicule

Restrictii la orele de lucru, amortizoare

pentru echipamente, furnizarea de informatii

pentru public pt. respectarea SR 10009/1998

Constructor

A.D.I.

Praf

Excavatii supravegheate, acoperirea camioanelor

care transporta material de umplutura pentru a se

respecta SR 12574/1998 si OM 592/2002

Constructor

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme si

selectarea / solicitarea unor dispozitive de oprire

a mirosurilor, in proiect si in procedurile de

exploatare, reducerea expunerii prin utilizarea

unor containere acoperite pentru stocare si

transport

Constructor

Pagube asupra vegetajiei

Supravegherea zonei si asigurarea protejarii

copacilor si vegetatiei importante; limitarea

perturbarii produse de constructii acolo unde este

posibil

Constructor

139

Poluarea in urma descarcarii

apelor uzate

Colectarea corespunzatoare, transport prin

pompare si depozitare; asigurarea unor servicii in

parallel acolo unde este nevoie pentru a se respecta

NTPA 001

Constructor

E

xec

uti

e

Manevrarea materialului

excavat si a pierderilor de sol

adiacent cursului de apa si

sedimentelor; Legea Apelor

107/1996 nu permite

depozitarea deseurilor in

lunca

Refolosirea pe jantier pe cat posibil,

eliminarea excavajiilor in exces care au

fost examinate corespunzator; pomparea

pentru a Jine sub control intruziunea apelor

subterane, controlul scurgerilor; Legea Apelor

107/1996

Constructor

A.D.I.

Acces blocat la proprietati

adiacente

Furnizarea de informatii catre public;

asigurarea accesului temporar.

Constructor

Impact vizual

Finalizarea constructiei in timpul alocat prin

proiect; pastrarea santierului cat mai organizat cu

putinta.

Constructor

Securitatea, sanatatea si

siguranta muncitorilor si a

publicului

Asigurarea de planuri pentru managementul

traficului si semaforizare acolo unde este nevoie;

solicitarea de imprejmuiri si paznici; semn de

avertizare; folosirea procedurilor si

echipamentelor de protectie corespunzatoare.

Constructor

Poluarea cursurilor de apa

Interzicerea aruncarii oricarui fel de material

de constructii in apa

Constructor

Mediul inconjurator

Monitorizarea lucrarilor si a calitatii mediului

A.D.I.

APM

Ex

plo

atar

e

Impactul vizual al facilitatilor

Specificarea amenajarilor arhitecturale si o

buna proiectare; alegerea unor materiale care se

armonizeaza cu imprejurimile; utilizarea de

elemente naturale pentru a ecrana (ascunde);

pastrarea constructiilor in stare buna de reparatie

si organizate.

A.D.I.

Peisaje si fauna

Plantarea de copaci in zonele de umpluturi,

mierbarea.

A.D.I.

Plan de atenuare

In tabelul urmator este prezentat Planul de management al mediului pentru lucrarile

proiectate, faza de constructie.

Nr.

crt.

Actiune Institutia

responsabila

Pregatirea necesara

1 Utilizarea fortei de munca locala

A.D.I.

Molivisu

Informarea antreprenorilor

in legatura cu aceasta cerinta

2 Limitarea orelor de munca, amortizoare echipamente,

informarea publicului

A.D.I.

Molivisu

Program de informare in faza de

pregatire asantierului

140

3 Excavatii controlate, acoperirea camioanelor care

transporta material solid pentru umplutura

A.D.I.

Molivisu

Caietul de sarcini

4 Identificarea surselor punctiforme solicitarea adoptarii

unor masuri (faza de proiectare) de reducere a acestora

(containere acoperite pentru depozitare si transport')

A.D.I.

Molivisu

APM

Caietul de sarcini

5 Supravegherea zonei si asigurarea protejarii vegetatiei

limitrofe importante; limitarea la maxim a

perturbarilor produse de constructii

A.D.I.

Molivisu

APM

GM

Caietul de sarcini

6 Colectare corespunzatoare, transport si depozitare;

asigurarea unor servicii in paralel

APM

GM

Caietul de sarcini; pregatirea unor

metode specifice de manipulare si

depozitare a apelor uzate, daca

este nevoie chiar pe baza de

proiect

7 Refolosirea materialelor locale la maxim,

eliminarea excavatiilor in exces

A.D.I.

Molivisu

APM

GM

Caietul de sarcini

8 Furnizarea de informatii catre public, asigurarea

accesului temporar, coordonarea cu furnizorii locali

de servicii; furnizarea de servicii paralele

A.D.I.

Molivisu APM

Caietul de sarcini; Informarea

furnizorilor de servicii

9

Finalizarea constructiei in timpul specificat de catre

proiectant; pastrarea cat mai organizata a santierului

A.D.I.

Molivisu GM

Caietul de sarcini

10

Asigurarea de planuri pentru managementul

traflcului si semaforizare daca este cazul;

imprejmuirea si asigurarea pazei; semnalizarea

lucrarilor in curs de executie; folosirea procedurilor

si echipamentelor de protectie corespunzatoare

A.D.I.

Molivisu

APM

GM

Caietul de sarcini

11

Interzicerea descarcarii oricaror deseuri de

constructii sau menajere in emisar

A.D.I.

Molivisu

APM

GM

Caietul de sarcini

12

Monitorizarea calitatii lucrarilor si a mediuiui

A.D.I.

Molivisu

APM

GM

Caietul de sarcini

Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, unde

este posibil, compensarea oricăror efecte semnificative adverse asupra

mediului

Proiectul prevede o serie de masuri pentru reducerea si compensarea efectelor adverse

asupra mediului:

In faza de constructie:

141

Pentru factorul de mediu sol:

- Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija, depozitat in gramezi separate si va fi reinstalat

dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;

- Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni de

restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv restaurarea

stratului de sol vegetal.

- Reparatiile la utilajele si vehiculele folosite, precum si schimbul de ulei vor fi efectuate numai la

unitati service autorizate.

- Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate pentru

depozitarea de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitare temporara de deseuri vor

fi impermeabilizate in prealabil, cu folie de polietilena ori se vor utiliza platforme betonate

existente sau containere mari pentru deseuri din constructii si demolari.

- Gestionarea deseurilor rezultate conform Planului Judetean de gestionare a Deseurilor.

Pentru factorul de mediu aer:

- Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se

reduce praful.

Pentru factorul de mediu apa:

- In cadrul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (obligatie a executantului),

se vor stabilii masuri de protectie impotriva poluarii ecosistemelor acvatice, o atentie speciala

trebuie acordata poluarii cu substante solide sedimentabile,

- Utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite pe cat

posibil poluarea indirecta a apelor prin scurgeri de agenti poluanti; Reparatiile la utilajele si

vehiculele folosite, precum si schimbul de ulei vor fi efectuate numai la unitati service autorizate,

Pentru factorul de mediu biodiversitate/factor uman/peisaj/patrimoniu cultural:

- Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafetelor

vegetale;

- Se va realiza o inventariere a arborilor si arbustilor care urmeaza sa fie taiati (daca va fi nevoie)

si se va elabora si implementa un plan pentru replantare.

- La finalizarea lucrarilor de constructii se va proceda la reambientarea peisagistica, inclusiv

refacerea corespunzatoare a spatiilor verzi.

- Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi reinstalat

dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;

- Santierul, drumurile de acces si cele tehnologice, si toate suprafetele al caror invelis vegetal a

fost afectat, vor fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale

- Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni de

restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv restaurarea

stratului de sol vegetal.

- Minimizarea si delimitarea zonei de lucru:

142

- -Se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului

(drumuri de acces, drumuri tehnologice),

- -Utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite pe cat

posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru.

Pentru factorul uman/monumente arhitecturale:

descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura veche necunoscute in

timpul autorizarii trebuie declarata imediat emitentului autorizatiei conform prevederilor

legale. Lucrarile nu vor putea fi continuate decat in masura in care ele nu vor prejudicia

cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a vestigiilor istorice.

zone de protectie de 100 m in localitatile urbane, 200 m in localitatile rurale si 500 m in

afara localitatilor;

In faza de exploatare:

Pentru protejarea factorului de mediu apa:

Periodic se vor curata si intretine rigolele de scurgere ape meteorice.

Pentru protejarea factorului de mediu sol:

- Gestionarea deseurilor rezultate conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor;

Pentru factorul de mediu aer:

- Monitorizarea calitatii aerului.

Pentru factorul de mediu biodiversitate/factor uman:

- Materializarea zonelor de protecţie severă (împrejmuire de protecţie, panouri avertizoare de

interdicţie etc.

- Contractul pentru implementarea proiectelor prioritare propuse trebuie sa furnizeze urmatoarele

documente:

Plan de siguranta si sanatate;

Plan de management al mediului, inclusiv plan de interventii in caz de poluari

accidentale, conform cu recomandarile stipulate in Acordul de mediu;

Planuri de interventii referitoare la accidente si situatii de risc.

- In cazul lucrarilor de intretinere obiective, antreprenorul va lua masuri de minimizare a

impactului si va delimita strict zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea ecosistemelor

acvatice si terestre,

- Pe parcursul fazei de exploatare proiectantul nu anticipeaza efecte negative asupra conditiilor

culturale si etnice, inclusiv asupra patrimoniului cultural, luand in considerare masurile definite si

riscul relativ mic de interferare cu obiective de valoare arheologica, culturala sau istorica, impactul

este considerat nesemnificativ.

143

De asemenea, pentru diminuarea unora dintre aspectele negative descrise mai sus proiectul

în faza SF prevede unele măsuri compensatorii:

- canale pentru evacuarea apelor meteorice din rigolele drumului modernizat în bazinet prin

intermediul unor separatoare de hidrocarburi,

În urma analizei aspectelor relatate mai sus RIM propune ca măsuri de diminuare a

impactului pentru factorii de mediu menționați:

- subtraversările de canale pluviale să asigure o repartizare cât mai uniformă a scurgerilor de pe

versanți în rezervația naturală,

- evacuarea apelor meteorice să se facă aval de rezervație cu prevederea unui bazin decantor

inainte de a fi deversate in pârâul Limpedea

Alte măsuri de diminuare a efectelor adverse produse accidental se referă la supravegherea

periodică a instalațiilor și stării terenurilor.

Luarea de măsuri din faza de proiect va determina:

- intervenții minime în cadrul rezervației naturale, atât în faza de realizare a construcțiilor, cât și în

faza de exploatare a acestora, acțiunea asupra biodiversității și elementelor valoroase ale acesteia

reducându-se semnificativ, ca efectele directe și indirecte să fie de scurtă durată, cauzele devenind

de natură temporară, până la remedierea defecțiunilor.

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Impactul produs asupra mediuiui prin executia lucrarilor proiectate, are caracter temporar si se

manifesta in perioada de executie prin:

- pulberile degajate in atmosfera, depuse ulterior pe sol si in apa, provenite din manipularea

materialelor de constructie in fronturile de lucru din s.antier;

- emisiile in atmosfera de la arderea carburantilor in motoarele termice ale utilajelor de

constructii si de transport;

- apele uzate tehnologic si apele menajere din incinta santierului;

- apele pluviale incarcate cu poluanti din platformele santierului;

- zgomotul la fronturile de lucru si pe culoarele de transport;

- aspectul peisagistic general de santier in contrast cu peisajul natural existent.

Masurile pentru diminuarea/eliminarea impactului in perioada de executie recomandate in

studiul de impact sunt:

- imprejmuirea bazei de productie si a fronturilor de lucru cu panouri publicitare pentru izolarea

acestor incinte si ameliorarea aspectului peisagistic de santier;

- indepartarea imediata a deseurilor rezultate din executia obiectivelor proiectate;

- adaptarea programului de lucru a executantului pentru respectarea orelor de odihna a

locuitorilor din zona.

In perioada de exploatare se genereaza un impact redus nesemnificativ asupra mediului.

Luand in considerare si perioada de exploatare, analiza globala a efectelor benefice si a

celor negative conduce la o concluzie certa in favoarea primelor, respectiv efectelor benefice. Prin

masurile adoptate impactul negativ al obiectivului se diminueaza substantial, valorile prognozate

ale concentratiilor de poluanti in aer, ape, sol si subsol, precum si ale nivelurilor de zgomot si

vibratii incadrandu-se in limite admisibile.

144

Realizarea lucrarilor prevazute au un impact pozitiv important asupra calitatii vietii si

conditiilor sociale, prin:

- crearea de noi locuri de munca, atat in perioada de executie cat si in cea de operare;

- cresterea schimburilor comerciale;

Realizarea lucrarilor proiectate va contribui la dezvoltarea generala a zonei,

economic si social si nu in ultimul rand la crearea echilibrului dintre om si natura, echilibru

care este esenta dezvoltarii durabile.

Dezvoltarea durabila a zonei prin proiectul propus, compenseaza efectele negative

adverse, ale obiectivelor, in special in perioada de executie.