Lucrări Topografice necesare realizarii centrului de piese de schimb Dacia din Comuna Oarja,...

30
PROIECT DE LICENTA 5. LUCRARI TOPOGRAFICE NECESARE REALIZARII CENTRULUI DE PIESE DE SCHIMB DACIA DIN COMUNA OARJA, JUDET ARGES 5.1. Scopul si amplasamentul lucrarii Pentru a acoperii necesarul cu pise de schimb pentru ansamblu gamei de modele Dacia, cat si pentru modelele Renault si Nissan comercializate in Romania, Grupul Renault a hotarat construirea celui mai mare centru de distributie a pieselor de schimb si accesorii de care dispune Grupul in afara Frantei. Acest depozit este amplasat in apropierea autostrazii Bucuresti-Pitesti (kilometrul 102) si la 28 de kilometrii de Automobile Dacia, de la Mioveni. Constructia acopera o suprafata de 65000 m 2 si ocupa locul al patrulea ca marime intre depozitele Grupului Renault. Figura 5.1. – Centrul de piese de schimb Dacia, com. Oarja, jud. Arges 5.2. Recunoasterea terenului si realizarea retelei de sprijin Pentru realizarea acestui obiectiv industrial intr-o prima faza s-a facut recunoasterea terenului (amplasamentului). In cadrul acestei faze s-a identificat si cele 2 puncte vechi (B001 si B004) din zona de lucru, puncte ce au fost utilizate si la realizarea planului de situatie in vederea proiectarii centrului de piese de schimb. Punctele vechi proveneau din determinari GPS 47

description

Prezentarea în linii mari a lucrărilor topografice necesare realizării unui depozit industrial.Metodele topografice prezentate sunt:-realizarea retelei topografice;-metode de trasare ale elementelor construcției;-metode de verificare a realizării elemntelor pricipale ale construcției;-calculul volumului unui depozit de pământ.

Transcript of Lucrări Topografice necesare realizarii centrului de piese de schimb Dacia din Comuna Oarja,...

PROIECT DE LICENTA

5. LUCRARI TOPOGRAFICE NECESARE REALIZARII CENTRULUI DE PIESE DE SCHIMB DACIA DIN COMUNA OARJA, JUDET ARGES

5.1. Scopul si amplasamentul lucrarii

Pentru a acoperii necesarul cu pise de schimb pentru ansamblu gamei de modele Dacia, cat si pentru modelele Renault si Nissan comercializate in Romania, Grupul Renault a hotarat construirea celui mai mare centru de distributie a pieselor de schimb si accesorii de care dispune Grupul in afara Frantei.

Acest depozit este amplasat in apropierea autostrazii Bucuresti-Pitesti (kilometrul 102) si la 28 de kilometrii de Automobile Dacia, de la Mioveni. Constructia acopera o suprafata de 65000 m2 si ocupa locul al patrulea ca marime intre depozitele Grupului Renault.

Figura 5.1. – Centrul de piese de schimb Dacia, com. Oarja, jud. Arges

5.2. Recunoasterea terenului si realizarea retelei de sprijin

Pentru realizarea acestui obiectiv industrial intr-o prima faza s-a facut recunoasterea terenului (amplasamentului). In cadrul acestei faze s-a identificat si cele 2 puncte vechi (B001 si B004) din zona de lucru, puncte ce au fost utilizate si la realizarea planului de situatie in vederea proiectarii centrului de piese de schimb. Punctele vechi proveneau din determinari GPS realizate de firma ce a intocmit planul de situatie. Totodata s-au observat si punctele ce delimitau corpul de proprietate aferent acestui obiectiv, puncte ce au fost trasate in prealabil, in vederea predarii amplasamentului de catre beneficiar.

Dupa preluarea planurilor viitoarei constructii de la proiectant s-a trecut la realizarea retelei de sprijin, retea de sprijin ce a utilizat atat la trasarea obiectivului cat si la efectuara verificarilor acestuia.

Pentru realizarea retelei mai intai s-au stabilit si s-au materializat punctele de sprijin dupa care s-a trecut la efectuarea masuratorilor. Masuratorile s-au executat cu statia totala Leica TCR 805 Power.

Descrierea statiei totale Leica TCR805 PowerStatia totala Leica TCR805 Power este produsa de firma elvetiana Leica Geosystems si

face parte din seria LEICA TPS800.

47

PROIECT DE LICENTA

Figura 5.2. - Statia totala Leica TCR805 Power

Accesoriile statiei totale Leica TCR805 Power:

Figura 5.3.- Accesoriile statiei totale Leica TCR805 Power

1) Cablu de date(optional)2) Ocular zenital(optional)3) Counterweight for eyepiece for steep angles(optional)4) Ambaza (optional)5) Incarcator acumulator si accesorii (optional)6) doua chei allen7) AcumulatorGEB111 (optional)8) Filtru solar (optional)9) Acumulator GEB121 (optional)10) Adptor pentru incarcator (optional)11) Adaptor ptr masurarea inaltimii instrumentuluiu GHT 196 (optional)12) Dispozitiv masurare inaltime instrument GHM 007 (optional)13) Mini prisma (optional)14) Statie totala

48

PROIECT DE LICENTA

15) Mini prisma (optional)16) Tinta (only for TCR instruments)

Partile componente ale instrumentului:

Figura 5.4.- Partile componente ale statiei totale Leica TCR 805

1) Vizor optic2) Lumini de ghidare EGL

(optional)3) Surub miscare verticala4) Acumulator5) Suport acumulator GEB1116) Capac7) Ocular- focusarea grilei8) Focus imagine telescop9) Miner detasabil10) Interfata seriala RS232

11) Suruburi de baza12) Obiectiv cu masurarea

distantelor electronic (EDM); Iesire fascicul laser

13) Afisaj14) Tastatura15) Nivela circulara16) Tasta On/Off17) Tasta masurare18) Surub miscare orizontala

Ecranul si tastatura la statia totala Leica TCR805 Power

Figura 5.5. - Ecranul si tastatura la statia totala Leica TCR805 Power

1) Focus - Cimpul masurarii curente

49

PROIECT DE LICENTA

2) Simboluri3) Taste prefixate - Taste cu functii asignate4) Taste alfanumerice5) Taste navigare6) Taste functii - Sunt asignate functiile afisate7) Softkey bar - Afiseaza functiile asignate tastelor functii

Programele statiei totale Leica TCR805 Powera) Orientare si masurare

Figura 5.6. – Programul orientare si masurare

Cu programul de masurare, se pot masura un numar nelimitat de puncte. Sunt incluse si functiile de definire, setare si orientare a statiei prin masuratori de pana la cinci puncte.

b) Retrointersectie (intersectie inapoi)Pozitionand aparatul oriunde pe teren, se pot determina coordonatele statiei, elevatia si

orientarea cercului orizontal. Pot fi folosite pana la cinci puncte de orientare cu orice combinatie de directii si distante in una sau doua pozitii ale lunetei.

Figura 5.7. – Programul retrointersectiec) Trasare

Figura 5.8. – Programul trasare

Punctele pot fi materializate la sol (pichetate, trasate) prin introducere manuala a coordonatelor punctelor sau dintr-un fisier salvat in memoria interna a aparatului. Elementele de trasare tridimensionale sunt calculate folosind coordonatele punctelor si informatiile statiei.

d) Linie si arc de referintaAcest program este utilizat pentru setarea si verificarea punctelor ce definesc o linie sau

un arc de cerc. Elementele ortogonale ale acestor puncte sunt calculate in relatii pentru definirea referintei.

50

PROIECT DE LICENTA

Figura 5.9. – Programul linie si arc de referinta

Liniile de referinta pot fi deplasate cu o decalare paralela sau chiar rotite pentru a indeplinii anticipat instructiunile.

e) Distanta dintre doua puncte

Figura 5.10. – Programul distanta dintre doua puncte

Cu programul “Tie Distance” putem determina distanta, unghiul orizontal, azimutul si diferenta de nivel dintre doua puncte. Distantele pot fi calculate continuu (prin drumuire) sau dintr-o singura statie. Distanta, unghiul orizontal, azimultul si diferenta de nivel dintre ultimele doua puncte masurate pot fi verificate pe loc in timpul masuratorilor.

f) Aria

Figura 5.11. – Programul aria

Acest program calculeaza aria si perimetrul unui poligon inchis determinat de un numar nelimitat de puncte. Punctele folosite pot fi puncte masurate, introduce manual sau selectate din memoria aparatului.

g) Determinarea inaltimii

51

PROIECT DE LICENTA

Figura 5.12. – Programul determinare inaltimiiPozitia unui punct imposibil de masurat poate fi calculata masurand un punct la baza

proiectiei sale la sol iar apoi vizand catre punctul necunoscut. Aceasta metoda se poate folosi pentru determinarea inaltimii de la pamant a unei constructii.

h) Punct ascuns Programul este destinat masurarii usoare a unui punct care nu este vizibil folosind metoda

punctului ascuns cu ajutorul reflectorului.

Figura 5.13. – Programul punct ascuns

Lungimea jalonului si spatiul dintre reflectoare este configurabil. Jalonul poate fi tinut la orice unghi cand este masurat si programul calculeaza punctul ascuns ca si cum ar fi fost observat direct.

i) Constructie

Figura 5.14. – Programul constructie

Acest program se utilizeaza pentru configurarea amplasarii unei constructii ce poate fi definita relativ prin liniile constructiei. Punctele pot fi masurate in functie de linia selectata. Imaginea alaturata ne arata pozitia aparatului, a prismei si punctul determinat in functie de liniile constructiei.

j) Directia si aliniamentul drumului

Figura 5.15. – Programul directia si aliniamentul drumului

Traseaza si verifica aliniamentul drumurilor sau al altor proiecte curbilinii. O linie de referinta este definita si poate fi alcatuita din parti drepte sau curbilinii. Punctele pot fi trasate in orice deplasare paralela sau rotita fata de linia de referinta.

52

PROIECT DE LICENTA

k) Rutine de calcul cogoCoordonatele geometrice ofera o gama larga de calcul de functii. Acestea includ calcul de

inverse, linie transversale, intersectii folosind combinative de directii, distante sau linii, calculul decalarii si extinderea liniilor. Coordonatele calculate pot fi imediat trasate.

Figura 5.16. – Programul rutine de calcul cogo

Date tehnice pentru statia totala Leica TCR805 PowerTelescop

Marire:............................................. 30x Imagine...............................................dreapta

Masurarea unghiurilor absolut, continuu, reinoire la fiecare 0.3 secunde Units de masura selectabile Acuratete Hz, V

TC(R)805 ................................... 5" (1.5 mgon) Precizia de afisare a ecranului

gon ........................................................ 0.0001360d ...................................................... 0.0001360s .............................................................. 1"mil ............................................................. 0.01Sensibilitatea nivelei

Nivela sferica: ...................................... 6'/2 mmCompensator:

Compensator cu 2 axe Setari

TC(R)805 ................................ 1.5" (0.5 mgon)Centrarea cu laser

Diametrul punclui laser………………….2.5mm/1.5mTastatura

alfanumericaEcran

LCD……………………280x160 pixeli 8 linii si 31 de caractere

Dimensiuni Instrument

Inaltime………………………...360mm±5mmLungime…………………..……207mmLatime……………….……..…..150mm

Cutie instrumentCarcasa: .................................... 468x254x355mmGreutate

Greutate…………………..……5.2kg.

53

PROIECT DE LICENTA

Masuratori de distante Mod de masurare IRCu prisma rotunda GPR 1………………………3500mCu folie reflectorizanta…………………………...250mPrecizia de masurare……………………….5mm±2ppmTimp de masurare distane………..………..<0.3secunde Mod des masurare RLCu tinta plana Kodak ……………….........………170mCu prisma rotunda GPR 1……………………...10000mPrecizia de masurare……………………….5mm±2ppmTimp de masurare distante………..………..<1.0secunde

Ca si modalitate de masurare s-a stationat fiecare punct din retea, atat nou cat si vechi(cunoscut) urmarindu-se a se viza si masura toate punctele din retea si totodata de a se asigura vize reciproce intre toate punctele. Deasemeni punctele au fost vizate in ambele pozitii ale lunetei. Pentru a se asigura o precizie ridicata, prismele ce s-au amplasat in punctele retelei s-au instalat pe trepiezi si s-au centrat optic.

Figura 5.17. – Sistem prisma cu ambaza si adaptor Leica

Odata finalizata faza masuratorilor s-a trecut la compensarea acestora cu programul SIPreG rezultand coordonatele planimetrice pentru toatele puctele din retea precum si erorile de determinare ale acestora (elipsele de erori).

Pentru determinarea altimetrica a punctelor de sprijin s-a executat drumuiri de nivelmet geometric de mijloc, drumuiri sprijinite pe punctele de cote cunoscute. Pentru asigurarea preciziei necesare aceste masuratori au fost si ele compensate tot cu ajutorul programului SIPreG.

Descrierea programului SIPreGCompensare retele planimetrice (date din fisier text)In prealabil trebuie creat un fisier text cu datele initiale. Acest fisier trebuie sa aibe

extensia .DAT .

54

PROIECT DE LICENTA

Figura 5.18. – Exemplu de fisier de masuratori pentru programul SIPreG

Continutul fisierului respectiv este urmatorul: pe primul rand - un titlu pe randul 2 si pe urmatoarele, punctele retelei de compensat, cate un punct pe linie sub

forma: tip punct (litera F pentru FIX sau litera N pentru NOU); coordonatel X si Y; denumirea punctului. Datele de mai sus se separa prin virgule.In fata datelor numerice (coordonate) pot fi mai multe spatii goale.Pe randul care urmeaza dupa ultimul punct se pune textul *END pentru a semnala ca s-au terminat punctele.

masuratorile care pot fi directii sau distante.Grupul de masuratori de directii incepe cu un rand pe care se inscrie textul DIRA.

In continuare se inregistreaza datele pentru fiecare statie. O statie incepe cu un rand cu numele statiei precedat de *. De exemplu: *Dealul Mic, 2.73, care inseamna statia de directii orizontale denumita Dealul Mic.Dupa numele statiei, separata prin virgula, se trece abaterea standard in secunde a statiei (de la compensarea in statie a seriilor). In exemplu de mai sus ar fi 2.73 secunde.

In continuare, pe randurile urmatoare, se trece pentru fiecare punct vizat din statia respectiva denumirea punctului vizat si directia masurata, separate prin virgula. De exemplu: 107-A, 32.5748 ceea ce inseamna punctul vizat cu denumirea 107-A la care s-a masurat directia 32 grade 57 minute 48 secunde (cente).

Dupa ce s-au inregistrat toate statiile, dupa ultimul punct vizat, din ultima statie, se trece un rand cu textul *END.

Grupul de masuratori de distante incepe cu un rand pe care se trece textul DIST urmat de coeficientii a si b pentru calculul abaterii standard a distantei masurate. Acesti coeficienti reprezinta precizia instrumentului de masurat distante, data sub forma a + b*D[km]. De exemplu:

55

PROIECT DE LICENTA

DIST, 20, 10 ceea ce inseamna ca incepe un grup de masuratori de distante la care s-a folosit un instrument cu precizia de 20 mm +10 mm/km (daca se masoara o distanta de 1000 m, eroarea este de 30 mm, la o distanta de 500 m eroarea este 25 mm). De regula coeficientii a si b sunt dati in prospectul instrumentului sau in cartea tehnica.

Pe randurile urmatoare, dupa DIST, se trec masuratorile, cate una pe rand, sub forma: denumire punct 1, denumire punct 2, distanta masurata, de asemenea separate prin virgule.Dupa ultima distanta inregistrata se inscrie un rand cu textul *END.

Pot exista mai multe grupuri de masuratori fie de directii, fie de distante, inregistrate asa cum am aratat (de exemplu pot fi doua grupuri de distante masurate cu instrumente diferite). Dupa ultimul grup de masuratori, se trece inca un rand *END pentru a marca sfarsitul datelor.

Este important ca denumirile punctelor sa apara absolut identice in toate ipostazele (in "inventarul" de la inceput si in masuratori).

De exemplu "B.785" si " B.785" sunt considerate doua denumiri diferite (a doua are un blank in fata). Denumirile pot avea max.16 caractere.

Dupa ce s-a creat acest fisier (sau mai multe, daca sunt mai multe retele) se poate lansa programul SIPreG. Dupa lansare, alegeti optiunea "Deschidere lucrare"; apare o fereastra in care va trebui introdus un nume de fisier (cu extensia .GEN). Dupa precizarea lucrarii, se alege optiunea "Compensare retea plana". Din meniul respectiv alegeti optiunea B - Preluare date din fisier text. Apare o fereastra in care trebuie sa introduceti numele fisierului care contine datele retelei (cu extensia .DAT), fisier creat asa cum am aratat mai sus.

Figura 5.19. – Programul SIPreG

In continuare sunt citite datele din fisier si sunt semnalate eventualele erori. Daca totul a fost OK sunteti intrebat daca doriti sa transferati datele in baza. Raspundeti DA numai daca efectiv doriti acest lucru (nu este necesar pentru compensare) si daca aveti introduse instrumente de masura.

Daca ati raspuns DA si la intrebarea daca dorti compensarea retelei, atunci apare o fereastra in care se pot introduce conditiile de prelucrare (tolerante, etc). Implicit sunt introduse conditii standard asa ca se poate apasa direct ENTER. Daca vreti sa modificati ceva, apasati una din tastele sageti orizontale pana este subliniata optiunea "Modific" si apoi ENTER.

Daca totul s-a incheiat cu succes, puteti vedea o schita a retelei daca alegeti optiunea D - Reprezentare date initiale.

Mai important este ca dupa compensare sa extrageti un raport cu rezultate. Pentru aceasta raspundeti afirmativ la intrebarea daca doriti generare raport, sau dupa ce ati constatat ca rezultatele sunt satisfacatoare alegeti optiunea G - Generare raport compensare. Daca ati generat un fisier raport, acesta se va gasi pe disc si poate fi vizualizat din SiPreG sau cu un utilitar sau

56

PROIECT DE LICENTA

extras la imprimanta. In acelasi fisier raport pot fi introduse rezultatele de la mai multe compensari.

Compensare retele de nivelment (date din fisier text)Similar retelelor planimetrice, in prealabil trebuie creat un fisier text cu o structura

asemanatore celui descris mai sus: Un rand titlu; Punctele retelei sub forma: litera F sau N pentru tip, cota, denumire reper (max. 16

caractere). In cazul punctelor noi (tip N) cota poate fi 0; *END pentru a marca sfarsitul listei reperilor; DNIV pentru a marca inceputul listei cu diferente de nivel;

Diferente de nivel masurate sub forma: reper "de la", reper "la" (conform denumirilor din lista reperilor), diferenta de nivel masurata, indicator abatere standard (de regula lungimea tronsonului, in unitatea de masura aleasa de utilizator).

Rezultatele prelucrarii precum si schita retelei se pot observa in anexa 1 respectiv plansa 1 a prezentului proiect.

5.3. Trasarea elementelor si punctelor caracteristice constructiei

Odata cu realizarea retelei de sprijin s-a putut trece la trasarea in plan si in altitudine a diferitelor lucrari de amenajare a amplasamentului precum si a elemente caracteristice constructiei.

Trasarea punctelor caracteristice ale constructiei s-a facut cu statia totala Leica TCR 805 Power si pe alocuri cu o alta statie totala ce nu avea programe instalate (functiona doar ca un teodolit electronic). Cand trasarile s-au executat cu statia Leica TRC 805 Power, trasarea s-a executat pe baza coordonatelor din proiect, coordonate introduse in prealabil in memoria statiei totale. Aceste coordonate au fost introduse in memoria instrumentului cu ajutorul programului Leica GeoOffice.

Programul Leica GeoOffice este un program distribuit odata cu achizitionarea statiei totale. Acest soft face posibila comunicarea, prin intermediului cablului de date, dintre calculator si instrument.

In figura de mai jos este ilustrat modul de intocmire a fisierului de puncte cu coordonatele X(N) si Y(E), ce urmaza a fi trasate. Acest fisier are extensia .idx si e structurat ca in figura urmatoare.

Figura 5.20. – Editarea fisierului de coordonatecu extensia .idx pentru incarcareain memoria instrumentului Leica TCR 805 Power

57

PROIECT DE LICENTA

Odata creat acest fisier urmeaza sa fie incarcat in memoria statiei totale tot cu ajutorul programului Leica GeoOffice, din meniul Tools / Data Exchange Manager.

Dupa selectarea acestei comenzi va aparea o fereastra care faciliteaza vizualizare atat a memoriei instrumentului cat si a hardului calculatorului unde se afla memorat acest fisier idx. Modul de incarcare a acestui fisier este foarte simplu, realizandu-se prin ”apucarea” fisierului cu mouse-ul si ”tragerea” acestuia peste un fisier gol (job) din memoria statiei totale. Acest proces se poate vedea si in figura de mai jos, figura in care sageata de culoare rosie indica faptul ca fisierul dacia.idx s-a incarcat in jobul 10 al statiei totale.

Figura 5.21. – Incarcarea fisierului .idx in memoria statiei totale Leica TCR 805 Power

Cand s-a utilizat cealalta statie totala, trasarea pe baza coordonatelor nu a mai fost posibila (neavand programe instalate), fiind necesar calculul elementelor de trasat (distante si unghiuri) pe baza coordonatelor punctelor de sprijin si pe baza coordonatelor punctelor de trasat.

Trasarea escavatiilor paharelor, paharelor si axelor stalpilor s-a executat conform planselor puse la dispozitie de beneficiar, planse ce sunt anexate proiectului (plansa 2 si plansa 3)

In prima faza s-au trasat escavatiile pentru paharele de stalpi. Dupa realizarea acestora si turnarea betonului de egalizare s-a trecut la trasarea paharelor pe betonul de egalizare. Odata montate paharele s-au trasat axele stalpilor pe marginile acestora, axe ce au ajutat la montajul stalpilor in cadrul acestor pahare. Axele au fost necesare deoarece paharele erau mai mari decat dimensiunile stalpilor.

5.4. Verificarea montajului elementelor prefabricate

Centrul de piese de schimb a fost realizat in totalitate din elemente prefabricate (pahare, stalpi, grinzi, panouri etc.) ceea ce a presupus ca pe langa lucrarile de trasare sa se faca si lucrari de verificare asupra diferitelor elemente montate spre a evita eventualele abateri de la proiect. De exemplu pentru a evita montajul gresit al stalpilor, inainte de montare a acestora s-a verificat pozitia planimetrica si cota paharelor pentru fiecare stalp. Acestea au fost centralizate intr-un tabel si au fost exemplificate in anexa 2 a prezentului proiect.

Paharele prefabricate s-au montat in gropile aferente, gropi ce au fosat trasate in prealabil.

58

PROIECT DE LICENTA

Figura 5.22. – Pahar pentru stalp

Dupa montajul paharelor si al stalpilor a urmat montarea grinzilor de beton ceea ce a presupus o noua verificare si anume cea legata de stalpi deoarece o montare gresita a acestora ar fi dus la o nepotrivire cu elementele de reazam ale grinzilor.

Figura 5.23. – Montarea grinzilor de beton

Principiul de verificare al paharelor si stalpilor a fost cel din figura de mai jos.Pentru a efectua verificarea de montaj a paharelor si a stalpilor s-au masurat toate

paharele si respectiv toti stalpii urmand a se ”suprapune” cu paharele si stalpii proiectati.Masurarea paharelor si stalpilor s-a executat utilizand miniprisma (pentru pahare) si cu

ajutorul undei laser (pentru stalpi).Odata finalizate masuratorile si compensarile de rigoare s-a trecut la suprapunerea intre

proiect si situatia rezultata in urma montajului s-a putut determina prin masurare abaterile Dx respectiv Dy pe ambele directii (x si y) ca in figura de mai sus.

De remarcat este faptul ca precizia de montare a paharelor a fost mai mica decat precizia de montare a stalpilor deoarece golul paharului pentru stalp a fost mult mai mare decat

59

PROIECT DE LICENTA

dimensiunile stalpului. Acest lucru se datoreaza faptului ca stalpul se fixeaza in interiorul paharului cu beton fiind ”tinut” pe pozitie in cadrul acestei operatii de niste pene de lemn.

Figura 5.24. – Principiu de verificare montare pahare si stalpi

Totodata faptul ca paharul este mai mare ca stalpul aferent acestuia ajuta si la montarea exacta a stalpului chiar daca paharul a fost montat cu abateri. Cu toate aceste observatii montajul nu se poate executa extrem de precis rezultand unele abateri pentru stalpi centralizate in anexa 3 a proiectului.

5.5. Calculul volumului depozitului de pamant rezultat in urma escavatiilor

Deoarece zona de teren aferenta constructiei avea o panta semnificativa, pentru realizarea constructiei a trebuit amenajata o suprafata plana ceea ce a dus la o excavatie si implicit la un depozit de pamant. Beneficiarul a dorit sa cunoasca volumul acestui depozit de pamant in vederea evacuarii acestuia in afara santierului.

Figura 5.25. – Efectuarea escavatiilor si realizarea depozitului de pamant

60

PROIECT DE LICENTA

In general pentru estimarea unui volum avem nevoie de doua etape de masuratori, etape aferente situatiei existente inainte de umplutura/escavatie si cea de a doua etapa dupa ce a fost realizata umplutura/escavatia.

In cadrul acestor etape de masuratori s-a avut in vedere a se masura astfel incat zonele masurate sa fie cat mai bine ”acoperite” de puncte. Astfel in zonele plane s-au masurat mai putine puncte si cu preponderenta in locurile de schimbare de panta, iar in zonele neuniforme punctele masurate au fost mai dese astfel incat punctele sa descrie cat mai fidel realitatea din teren. Totodata masuratorile s-au executat pe o suprafata mai mare decat depozitul, atat in prima faza cat si in cea de a doua, deoarece trebuie sa existe o zona comuna in cele doua etape (zona comuna celor doua suprafete).

Dupa faza de teren s-a trecut la faza de birou cand masuratorile au fost compensate rezultand doua fisiere de puncte avand coordonate 3d(x,y si h), pentru etapa initiala si respectiv pentru cea de a doua etapa (in cazul nostru, dupa realizarea depozitului de pamant).

Calculul volumului s-a realizat cu ajutorul softului AutoCAD Land. Acest soft este produs de firma Autodesk si este destinat in special topografilor, avand functii, in meniul ”Terrain”, destinate topgrafilor ca de exemplu calcul de volume, realizare de profile, realizare curbe de nivel, generare model digital al terenului de tip TIN (Triangulated Irregular Network) etc.

Figura 5.26. – Meniul Terrain in softul AutoCAD Land 2009

Cu fisierele de puncte rezultate in urma compensarilor masuratorilor efectuate in cele doua etape sau creat cele doua suprafete – inainte de realizarea depozitului de pamant si dupa realizarea depozitului.

61

PROIECT DE LICENTA

Figura 5.27. – Vizualizare modelul digital al terenului de tip TINpentru suprafetele masurate

Cu aceste suprafete rezultate s-a creat un strat delimitat de suprafetele mai sus amintite.Volumul a fost determinat automat cu ajutorul comenzii ”Calculate volum’’ din meniul

’’Terrain’’, pe baza acestui strat definit. De remarcat este faptul ca acest soft poate calcula volumul unei escavatii/umpluturi prin

3 metode si poate tine cont si de un grad de compactare (in cazul realizarii de terasamente din cadrul proiectelor de constructii).

Figura 5.28. – Vizualizare modelul digital al terenului de tip TIN pe baza culorilor

62

PROIECT DE LICENTA

Figura 5.29. – Legenda model TIN vizualizat pe baza culorilor

Metoda Grid (retea de linii) calculeaza volumul insumand o serie de segmente volumetrice (ca in figura de mai jos), segmente volumetrice rezultate folosind o retea de linii pe cele doua suprafete – suprafete ce delimiteaza stratul curent. Precizia acestei metode este data de densitatea dintre liniile retelei.

Figura 5.30. –Principiu calcul volum metoda grid

Metoda Composite (compusa) este cea mai precisa, calculand volumul cu ajutorul unei noi suprafete rezultate prin re-triangularea punctelor din suprafetele initiale (suprafata inainte de escavatie/umplutura si dupa escavatie/umplutura). Aceasta metoda utilizeaza punctele din ambele suprafete, precum si punctele aflate la intersectia muchiilor triunghiurilor celor doua suprafete.

Metoda Sectiunilor calculeaza volumul pe baza unor sectiuni realizate in directii impuse. Volumul total va fi compus din suma volumelor rezultate intre aceste sectiuni. Volumul dintre doua sectiuni succesive se calculeaza cu ajutorul sectiunii medii si a distantei dintre acestea. Acest principiu poate fi vizualizat in figura de mai jos.

63

PROIECT DE LICENTA

Figura 5.31. – Principiu calcul volum metoda sectiunilor

Deasemeni la o astfel de determinare de volum se poate generea si un raport ca in figura de mai jos.

Figura 5.32. – Raport calcul volum depozit pamant (cele 3 metode)

5.6. Organizarea lucrarilor si intocmirea devizului estimativ

5.6.1. Introducere

Organizarea lucrărilor geodezice are ca scop final stabilirea timpului de execuţie a lucrărilor descrise în caietul de sarcini (faza de teren şi cea de birou), precum şi de a estima costul aferent lucrărilor. Această organizare se compune din antemăsurătoarea lucrării (stabilirea timpului şi a materialelor necesare) şi din devizul estimativ (stabilirea costului).

La realizarea prezentului deviz estimativ s-a pornit de la considerentele că un angajat al firmei executante are un salariu brut de 2000 lei iar lucrarea s-a executat în zona Oarja, judet Arges, localitate ce se află la o distanţă de sediul firmei executante de aproximativ 130 km. Totodată celelalte elemente de referinţă, din cadrul devizului, stabilite prin lege precum şi valoarea profitului au fost trecute direct în tabelele de mai jos.

Ţinând cont că articole de deviz descrise în extrasul din “Norme de muncă unificate pe economie pentru lucrări geodezice, topo-fotogrammetrice şi cartografice (lucrări de măsurători terestre)-O-1987” care descriu şi reglementează operaţiunile executabile, din acest domeniu de activitate, este depăşit (nu se regăsesc operaţiile de teren şi birou efectuate cu tehnici moderne) şi în lipsa altui extras, recent, asemănător celui mai înainte amintit , articolele de deviz ce privesc fazele de teren cât şi cele de birou, nu au fost stabilite amănunţit.

Prezentul deviz estimativ prezinta doar lucrarea in care s-a realizat reteaua de sprijin necesara santierului iar celelalte lucrari (trasarea paharelor si stalpilor constructiei, verificarea montarii paharelor si stalpilor constructiei, calculul depozitului de pamant) au fost tratate individual, dar bazandu-se pe acelasi principiu de calcul. Toate aceste rezultate au fost centralizate in tabelul 5.8

64

PROIECT DE LICENTA

5.6.2. Antemăsurătoarea şi devizul estimativ

Lista de lucrari necesare

Tabel 5.1. - Lucrări de teren

Nr.crt.

Articol de deviz(operaţiuni executabile)

Unitate de măsură

Norme timp pe unitate

de măsură

Cantităţi estimative

Timp consumatpentru executarea

operaţiunilor(ORE-OM)

1Recunoaşterea

terenuluihectarul 0,3 10 3

2

Stabilirea amplasamentului si

materializarea punctelor noi de sprijin

punctul 0,13 15 2

3Realizarea

masuratorilorpunctul 0,3 20 6

Tabel 5.2. - Lucrări de birou

Nr.Crt

.

Articol de deviz(operaţiuni executabile)

Unitate de măsură

Norme timp pe unitate

de măsură

Cantităţi estimative

Timp consumatpentru executarea

operaţiunilor(ORE-OM)

1

Determinarea coordonatelor provizorii ale punctelor noi

operaţiunea 1 1 1

2

Determinarea coordonatelor

compensate ale punctelor noi

operatiunea 1 1 1

3

Compensare măsurătorilor

efectuate cu staţia totală

operaţiunea 1 1 1

4 Verificarea lucrarii operatiunea 1 1 1

Total consum timp

Total consum timp = 15 ORE-OM= 15 OMC (ore medii convenţionale)

Valuarea orei medii conventionale

V.O.M.C.= 2000 lei/ 172 ore/lună = 11.63 lei/oră

65

PROIECT DE LICENTA

Valuarea manoperei directe

Valoarea manoperei directe = O.M.C. X V.O.M.C. = 174.45 lei

Taxe si impozite

Aceste procente sunt aplicate valorii manoperei directe

Tabel 5.3. - Tabel centralizator taxe şi impozite pecepute de stat

Taxă sau impozit perceput ValoareaC.A.S. 31.5% 55Fond de sănătate 13.5% 24Fond de şomaj 4% 7Fond de risc 1% 2Comision camera de muncă 0.75% 1Impozit pe salariu 16% 28

TOTAL TAXE ŞI IMPOZITE 117 lei

Total valuare manopera

Total valoare manoperă = Valoarea manoperei directe + total taxe şi impozite = 174.45 + 117 = 291.45 lei

Valuarea materialelor

Tabel 5.4. - Tabel centralizator materiale şi consumabile utilizate

Nr.crt.

Materialul(consumabilul) U.M. CantitatePreţ/U.M.

(lei)Valoare

(lei)1 Bulon metalic buc. 20 5 1002 Ţăruş de lemn buc. 10 3 304 CD buc. 10 1 105 Hârtie A4 top 1 15 158 Pix buc. 10 1 109 Creion buc. 10 5 5010 Dosar şină buc. 10 1 10

TOTAL VALOARE MATERIALE 225

Valuarea cheltuielilor generale

Tabel 5.5. - Tabel centralizator cheltuieli generale

Categoria cheltuieli Valoarea (lei)Amortizare 50Service echipamente 100Abonamente telefon 50Energie electrică 60Întreţinere 300

TOTAL CHELTUIELI GENERALE 560Valuarea cheltuielilor de deplasare

66

PROIECT DE LICENTA

Tabel 5.6. - Tabel centralizator cheltuieli deplasare

Felul cheltuieli în cadrul deplasării Valoarea Diurnă 3 persoane x 1 zi x 30 lei/zi 90 lei

TransportExecuţia propriu-zisă a lucrării:1 drum dus-întors 260 km x 10l/100 x 5

130 lei

TOTAL VALOARE CHELTUIELI DE DEPLASARE 220 lei

Taxe la institutiile cu care se colaboreaza

Nu a fost cazul deoarece coordonatele punctelor vechi au fost puse la dispozitie de catre beneficiarul lucrarii.

Profitul

Valoarea profitului este de 10% şi s-a aplicat şi înscris în tabelul final pe poziţia 7.

Valuarea devizului estimativ (sinteza)

Tabel 5.7. - Tabel centralizator cu valoarea devizului

Nr.crt.

ARTICOLE DE CALCULAŢIE ŞI ELEMENTE DE CHELTUIELI

VALOAREA(lei)

1 Manoperă (pct.6) 291.452 Materiale (pct.7) 2253 TOTAL 1+2 (pct.6+pct.7) 516.454 Cheltuieli generale + taxe (pct.8 + pct.10) 5605 Cheltuieli de deplasare (pct.9) 2206 TOTAL PREŢ 3+4+5 (pct.6+ pct.7+ pct.8+ pct.9+pct.10) 1296.457 Profit 10% din 6 (10% din pct.6 + pct.7 + pct.8 + pct.9 + pct.10) 129.648 TOTAL PREŢ DE COST 6+7 (TOTAL PREŢ + Profit) 1426.099 TVA (24% din 8) (24% din TOTAL PREŢ DE COST) 342.2610 TOTAL VALOARE DEVIZ (8+9) (TOTAL PREŢ DE COST+TVA) 1768.35

Centralizarea valorilor devizurilor estimative aferente lucrarilor prezentate

Tabel 5.8. - Tabel centralizator cu valoarile devizurilor estimative

Nr.lucrare

Lucrarea efectuataValoarea

devizului(lei)1 Realizarea retelei de sprijin 1768.352 Trasarea paharelor si stalpilor constructiei 2914.203 Verificarea montarii paharelor si stalpilor constructiei 2048.184 Calculul volumului depozitului de pamant 1297.72

67