Lucrari Practice Biologie1

7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1

http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 1/76

INTRODUCERE

Plantele sunt împărţite convenţional în două grupe mari: plante

inferioare (talofite) şi plante superioare (cormofite).

Spre deosebire de cormofite, talofitele nu au corp diferenţiat în organe

vegetative, au mărimi microscopice şi de cele mai multe ori sunt monocelulare

sau coloniale. Totodată, printre talofite, mai ales printre algele marine, seîntlnesc unele specii care au corpul de !eci de metri lungime, diferenţiat

morfologic în organe similare rădăcinii, tulpinii şi frun!ei. "u toate acestea

talul lor, de cele mai multe ori, constă din celule care e#ercită una şi aceeaşi

funcţie şi numai la cele mai evoluate morfologic se observă o diferenţiere în

structura şi funcţia celulelor ($aminaria, %acroc&stis). 'ameţii sunt produşi de

structuri unicelulare numite gametocişti la toate talofitelor cu e#cepţia

carofitelor unde apar structuri pluricelulare. eproducerea se#uată la talofiteeste repre!entată de autogamie, i!ogamie, ani!ogamie, oogamie,

gametangiogamie, conugare.

"iclul de viaţă al multor talofite cuprinde gametofa!a cu o durată lungă

de timp şi sporofa!a cu o durată mai mică. *#istă şi în acest ca! e#cepţii. $a

unele alge brune sporofa!a este dominantă, iar gametofa!a este redusă la

gameţi (la Fucus) ceea ce se aminteşte de ciclul de viaţă de la cormofite. Tot o

e#cepţie este situaţia de la algele roşii. "iclul lor de viaţă cuprinde trei

generaţii: două incuse în sporofa!ă (carposporofitul şi tetrasporofitul) şi a treia

generaţie (gametofitul) inclusă în gametofa!ă. +ceastă e#cepţie trebuie privită

ca o soluţie adoptată de rodofitele superioare la probabilitatea redusă de

apariţie a !igotului, probabilitate care odată îndeplinită este urmată de o



multiplicare apreciabilă a mito- şi meiosporilor finali!nd prin creşterea

numărului de gametofiţi.

upă modul de nutriţie talofitele sunt foarte variate: /eterotrofe

autotrofe şi mi#otrofe. e aceea produsul de asimilaţie este variat: glicogen

leuco!ină, uleiuri, volutină, paramilon, amidon, etc.. eci, plantele inferioare

nu au origine monofiletică, ci una polifiletică şi o evoluţie de sine stătătoare.

0nteresul pentru studiul plantelor inferioare a crescut în ultimul timp

pentru că s-a înţeles rolul talofitelor în natură şi că aceste organisme deţin o

parte din informaţia subtilă a funcţionării unui ecosistem. *le pot fi întlnite pe

sol, în sol, pe suprafaţa arborilor, în ba!ine acvatice, în i!voare cu apa termală,

pe g/eţarii din +rctica şi din +ntarctica şi în aer. 1nele specii de alge acvatice

se pot de!volta în cantităţi e#agerate, provocnd fenomenul de 2înflorire3 a

apei, dnd o culoare şi un miros caracteristic, influenţnd calităţile potabile şi

te/nice ale apei. Pentru prevenirea unor astfel de fenomene nedorite, se cere,

în primul rnd, studierea ta#onomiei, ecologiei şi biologiei speciilor.

%anualul nostru propune o cale de familiari!are a studenţilor cu

ta#onomia, biologia şi ecologia talofitelor după un sistem care nu coincide cu

sistemul filogenetic tradiţional e#pus în manualele de botanică. Sistemul

propus se ba!ea!ă pe componenţa pigmenţilor fotosintetici şi a produselor

fotosinte!ei, ca nişte caractere constante şi deosebit de importante în

ta#onomia autotrofelor. 4rdinea e#punerii materialului nu este originală.

%odelul e#punerii este cel al programelor manualelor de botanică din ţările

occidentale ( aven, *vert, *ic//orn) urmărindu-se familiari!area studenţilor

cu structura celulei şi a talului la diferite grupe de plante inferioare, cu

structura organelor de reproducere considerată primordială în ta#onomie

5



LUCRAREA I

Regnul Monera

Increngatura Cyanophyta

"uprinde alge unicelulare, coloniale şi filamentoase care au

clorofila 6a6, #antofile, carotenoi!i, ficoeritrină ficocianină şi alloficocianină

(aceste caractere apropie cianofitele de lumea algelor).

7u au nucleu individuali!at (adevărat), nu au plastide, mitocondrii şi

reproducere se#uată (aceste caractere apropie cianofitele de bacterii

înfăţişnd legături strnse de filogenie între aceste două grupe de

procariote:cianofite-bacterii). "elulele au perete celular8 deseori la e#terior

peretele produce un înveliş mucilaginos numit teacă (vagină) cu grosime

mare la sporii de re!istenţă.

"elula are conţinutul diferenţiat în cromatoplasmă (colorată divers)

situată la periferia celulei şi centroplasmă (incoloră) situată în partea

centrală a celulei.

1nele cianofite filamentoase conţin celule speciali!ate numite

heterocişti (celule cu pereţi groşi cu conţinut omogen, cu rare inclu!iuni

granulare şi pigmenţi).

9eterociştii fi#ea!ă a!otul atmosferic în condiţii anaerobe şi, prin

ruperea lor, filamentele se fragmente!ă în porţiuni scurte numite hormogonii

din care se de!voltă noi taluri.

+ceste alge au un tip de celule speciali!ate numite achineţi (bogate

în inclu!iuni granulare de re!ervă) cu pereţi groşi menite să re!iste în condiţii

nefavorabile ( spori de re!istenţă ).



Clasificare: Cyanophyta cuprinde clasele : Cyanophyceae şi

rochlorophyceae. in clasa "&anop/&ceae reţinem subclasele :

Chroococcophyci!ae şi "ormogoniophyci!ae#

Cheia !e !eterminare pentru su$clase

l a. Specii unicelulare, coloniale sau filamentoase, totdeauna fară

/ormogonii şi /eterocişti.................................................Chroococcophyci!ae

l b. Specii cu structură filamentoasă, cu tric/omi cu înmulţire prin

spori pluricelulari ; /ormogonii..................................."ormogoniophyci!ae

%u$clasa Chroococophycidae

Cheia !e !eterminare pentru or!ine

l a. Specii unicelulare sau coloniale, fără deosebire morfologică între

vrf şi ba!ă................................................................................Chroococcales

l b. Specii filamentoase, cu filamente trtoare sau verticale fără

/eterocişti...<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<leurocapsales

&r!inul Chroococcales

'amilia Chroococcaceae

"uprinde specii cu celule sferice nediferenţiate sau forme coloniale

nediferenţiate fără o dispunere liniară a celulelor.

Cheia !e !eterminare a genurilor

l a. =orme coloniale, cu celule sferice. "oloniile cu 5-> celule (rar mai

numeroase) înconurate de învelişuri concentrice

gelatinoase ........................................................................................................

Ioeocapsa

?



l b. =orme coloniale cu celule sferice, elipsoidale sau alungite,

înglobate într-o substanţă gelatinoasă8 colonia are o teacă mai mult sau mai

puţin precisă......................................................................................Microcystis

l c. =orme coloniale cu celule globuloase, elipsoidale sau cilindrice.

"oloniile sunt tabulare, alcătuite din ?-@ sau mai multe celule, în grupe de

cte ?........................................................................................Merismope!ia

enul Gloeocapsa

"uprinde specii care formea!ă colonii cu cte 5-> celule şi mai multe

(foarte rar). "oloniile sunt înconurate de învelişuri mucilaginoase

concentrice, incolore sau colorate (galben, albastru, brun sau roşu). upă

divi!iune celulele rămn înglobate în pereţii mucilaginoşi ai celulei-mamă

apoi flecare celulă-fiică îşi elaborea!ă propriul perete mucilaginos în

interiorul celulei mamă.

GIoeocapsa polydermatica. *ste o specie cu talul compartimentat

mai mult sau mai puţin strns de culoare oliv-brun. Teaca este incoloră groasă

cu multe straturi evidente. "reşte pe stnci umede.

enul Microcystis

"uprinde specii coloniale cu celule aşe!ate neuniform într-o substanţă

mucilaginoasă. "elulele au proprietatea de a se divide în toate direcţiile. in

acest motiv coloniile sunt neregulate.

Microcystis aeruginosa *ste o specie cu celule sferice pnă la

alungite de obicei cu vacuole pline cu ga! ceea ce le dă o culoare aproape

neagră. Aacuolele cu ga! contribuie la menţinerea coloniilor la suprafaţa apei.

"reşte în planctonul apelor stătătoare sau lin curgătoare. eseori provoacă

înflorirea apei.

B



enul Merismopedia

"uprinde specii cu colonii plate de formă pătrată sau triung/iulară. Cn

plan sunt dispuse ?-@ celule sau mai multe. "elulele au formă globuloasă,

eliptică sau cilindrică şi se divid pe două direcţii ale spaţiului. Cn citoplasmă

sunt vacuole ga!oase.

Merismopedia punctata. *ste o specie cu celule sferice pnă la ovale

aşe!ate într-un singur plan şi înglobate într-o structură gelatinoasă

(mucilaginoasă). "elulele sunt dispuse cte două8 perec/ile de celule sunt

separate unele de altele prin mucilagiu. "reşte în ape dulci, în apropierea

malului apelor cu vegetaţie abundentă.

%u$clasa Hormogoniophycidae

Cheia !e !eterminare pentru or!ine

l a. Specii cu tal ramificat (prototal), adesea cu /eterocişti

%tigonematales

l b. Specii cu tal filamentos, neramificat (sau fals ramificat), care se

înmulţesc prin /ormogonii şi uneori prin ac/ineti. Talul are

/eterocişti ............................................................................................................

ostocales

.b. Talul nu are /eterocişti....................................................&scillatoriales

&r!inul &scillatoriales

'am# Oscillatoriaceae

"uprinde specii filamentoase, neramificate sau fals ramificate,

drepte ori diferit îndoite. Teaca de gelatină nu este pre!entă: dacă este

@



pre!entă atunci ea este subţire (uneori groasă)8 de cele mai multe ori teaca este

incoloră.


l a. Tal filamentos subţire drept ori neregulat îndoit. ar poate avea

formă de spirală regulată foarte la#ă<<<<<<<<<<<<&scillatoria

l b. Tal filamentos subţire răsucit în spirală regulată cu mai mult de l -5

ture (dacă au mai puţin de -5 ture este genul omeria). Pereţii transversali ai

celulelor pot fi uşor sau greu vi!ibili

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<..<<%pirulina

l c. Tal filamentos, subţire, înconurat întotdeauna de o teacă gelatinoasă

tare. =ilamentele sunt libere sau reunite în mănunc/iuri fără aspect de

tufă........................................................................................................... Lyng$ya

enul Oscillatoria

Speciile acestui gen au talul filamentos şi subţire. =ilamentele sunt

solitare ori grupat împletite formnd straturi compacte (pelicule) care acoperă

solul umed sau plutesc sub formă de crustă groasă deasupra apei din bălţi ori

ba!ine poluate.

=ilamentele sunt divers colorate în nuanţe de albastru, verde, galben,

roşu, violet sau brun. "apetele filamentelor vii e#ecută mişcări de pendulare

sau rotire.

Oscillatorta princeps. T alul filamentos fără teacă de gelatină

enul Spirulina

"uprinde specii acvatice răspndite în mlaştini, ape stătătoare, dulci,

salmastre, în planctonul rurilor şi a lacurilor ba!ice, sărate, minerale, termale.

=ilamentele sunt subţiri, solitare sau formnd o peliculă8 nu au teacă de

D



gelatină8 forma lor este regulat spiralată. Pereţii transversali ai celulelor sunt

slab vi!ibili, doar la formele mari pereţii sunt vi!ibili. =ilamentele se mişcă în

sensul răsucirii în urul a#ului longitudinal.

Spirulina platensis. *ste o specie cu filamente regulat răsucite. *ste o

algă comună care produce înflorirea apei în ape calde şi alcaline.

enul Lyngbya

Speciile acestui gen sunt asemănătoare cu cele ale genului 4scillatoria,

dar se deosebesc prin pre!enţa tecii gelatinoase foarte bine de!voltate.

=ilamentele sunt solitare şi formea!ă straturi compacte de formă şi consistenţă

diferită. Sunt drepte ori divers îndoite. Teaca este incoloră sau colorată în

galben, brun8 uneori este subţire alteori groasă. =ilamentele nu oscilea!ă, ci

alunecă în interiorul tecii.

&r!inul ostocales

'am# ostocaceae

"uprinde specii cu filamente drepte ori neregulat îndoite, solitare ori

reunite în colonii gelatinoase. "elulele vegetative sunt de forme diferite şi

nediferenţiate funcţional. 9eterociştii sunt pre!enţi intercalar şi mai rar terminal

sau ba!al.


l a. =ilamentele formea!ă colonii gelatinoase, macroscopice şi mai

rar microscopice....<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<.ostoc

l b. =ilamente cu /eterocişti intercalari. Sporii pot fi în contact direct

cu /eterociştii8 pot fi solitari sau în şirag şi de cele mai diverse forme. "elulele

vegetative sunt globuloase sau de alte forme, dar nu disc oi dal e. Tea ca

>



get ali noa să est e inv i!i bi lă în apă <......................................

<.Ana$aena

enul ostoc

"uprinde specii cu filamentele înglobate într-o teacă gelatinoasă

formnd colonii microscopice sau macroscopice de mărimea unei prune.

Cn stadiul tnăr coloniile sunt globuloase sau aproape sferice, iar la

maturitate sunt rotunite sau plate.

=ilamentele sunt alcătuite din celule vegetative, /eterocişti şi spori.

9eterociştii sunt intercalari foarte rar terminali, în formă globulară sau

elipsoidală. Cn masa gelatinoasă filamentele sunt dipuse spiralat, împletite

regulat ori radial. "elulele de 7ostoc sunt similare celor de +nabaena, dar

filamentele sunt incluse într-o masă gelatinoasă.

ostoc commune. *ste o specie cu colonia membranoasă plată care

poate să aibă mulţi cm. în diametru. "uloarea este galben verde, oliv-verde ori

brună. "reşte pe sol umed ori suprafeţe umede.

enul !nabaena

"uprinde specii cu filamente drepte ori îndoite solitare sau reunite în

pelicule ori g/eme.

Teaca gelatinoasă este moale, difu!ă foarte rar diferenţiată şi

vi!ibilă: de obicei în apă nu se observă. 9eterociştii sunt intercalţi. Sporii sunt

solitari sau dispuşi în şirag, uneori în contact direct cu /eterociştii.

!nabaena flos"a#ue. +re filamente subţiri neregulat răsucite. Sporii

sunt dispuşi în şirag şi se formea!ă lngă locul de împletire a

E



filamentelor deseori aproape de /eterocişti. +nabaena flos-aFue produce

uneori înflorirea apei şi trăieşte alături de %icroc&stis.

'am# $i%ulariaceae

"uprinde specii cu filamente subţiri asimetrice, mai îngroşate la

miloc unde este !ona meristematică (intercalară) şi subţiate spre vrf (unde

celulele sunt vacuoli!ate).


l a. =ilamente reunite în colonii gelatinoase8 dispunerea lor este

radială, sporii lipsesc întotdeuna........................................................Rivularia

l b. Sporii sunt pre!enţi ...................................................Ioeotrichia

enul $i%ularia

"uprinde specii cu filamente care se subţia!ă treptat spre vrf şi se

termină filiform. =ilamentele sunt reunite în colonii sferice, fi#ate, rar

planctonice.

$i%ularia dura. Specie cu /eterocist dispus ba!al, dar fără spor de

re!istenţă ataşat. %ucilagiul (teaca de gelatină) este tare, cu consistenţă

fermă. "reşte în ape dulci, salmastre, stătătoare sau curgătoare.

enul GIoeotrichia

"uprinde specii de apă stătătoare, rar curgătoare8 uneori este

întlnită şi printre muşc/ii din turbării. =ilamentele sunt progresiv subţiate la

vrf, terminndu-se filiform. =ilamentele sunt reunite în colonii

gelatinoase în formă aproape sferică.

GIoeotrichia pisum Specie cu filamente subţiri asimetrice, progresiv

subţiate la vrf şi terminate filiform. 9eterocistul este ba!al, urmat de un

ac/inet re!ultat din contopirea ctorva celule vegetative plasate deasupra

G



/eterocistului. "reşte în ape stătătoare pe plantele acvatice submerse. Provoacă

înflorirea apei.



LA*A I

Cyanophyta

Cyanophyceae

Chroococcophyci!ae

Chroococcales

Chroococcaceae

loeocapsa poly!ermatica (după A.Halaru şi colab

#)

5



Microcystis aeruginosa (după A.Halaru şi colab#)

Merismope!ia punctata (după A.Halaru şi colab.)

"ormogoniophyci!ae&scillatoriales



&scillatoriaceae

&scillatoria princeps

%pirulina platensis#

?



Lyng$ya sp#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)

ostocales

ostocaceae

ostoc commune#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)

B



Ana$aena +los,a-ue (după A.Halaru şi colab.)

Rivulariaceae

loeotrichia pisum(după A.Halaru şi colab#)

@



LUCRAREA II

Increngatura $hodophyta

+lgele roşii sunt organisme marine care vieţuiesc în !ona litorală şi

sublitorală a mărilor.

Pot fi alge monocelulare de formă cocoidă, alge lamelare,

/eterotri/e şi filamentoase prinse de substrat prin ri!oi!i.

"elulele au de obicei un singur nucleu, dar în unele ca!uri celulele

bătrne sunt polinucleate. odofitele inferioare au celule cu un singur

cromatofor stelat uneori prevă!ut cu pirenoid. odofitele superioare au

celule cu numeroşi cromatofori parietali cu formă lamelară sau de

grăuncioare.

eproducerea se#uată este de tipul oogamiei. "arpogonul are o

formă de butelie cu ba!a dilatată (!ona unde este oosfera), cu o prelungire

numită tric/ogin la rodofitele superioare floridee. "arpogonul se

de!voltă pe o ramură scurtă numită ramură carpogonială.

Spermatocistele sunt celule mici, adunate în ciorc/ine, situate la

capătul ramurilor spermatogene. =iecare spermatocist (celulă mică)

produce cte o spermatie imobilă. upă ce sunt eliberate, spermatiile se

deplasea!ă pasiv, cu autorul apei, spre carpogon. $a locul de contact al

spermatiei cu carpogonul pereţii se resorb şi nucleul spermatiei începe

deplasarea spre oosferă. e!ultatul fecundării este carposporul. in

carpospor apare tetrasporofitul unde se formea!ă tetrasporii din care apar

gametofiţii.

"lasificare: $hodophyta cuprinde clasa $hodophyceae: subclasa

&angiophycidae şi subclasa 'lorideophycidae.

D



Cheia !e !eterminare pentru su$clase

l a. +lge rodofite fără tric/ogin............................... &angiophycidae

l b. +lge rodofite cu tric/ogin.................................'lorideophycidae

Subclasa &angiophycidae

Cheia !e !eterminare a or!inelor

l a. +lge unicelulare fără tal diferenţiat. Se înmulţesc numai

prin monospori ori ac/ineţi ...................................................... (orphyridiales

l b. Tal filametos sau lamelar, deseori /eterotric/............. &angiales

Ordinul (orphyridiales

'am. (orphyridiaceae

+lge tericole cu ar/etal disociat în celule rotunde care se

înmulţesc prin bipartiţie. "olonii în geluri amorfe.

Genul (orphyridium

+lge comune sub formă de plăci de culoare roşu înc/is, întlnite pe

sol, la ba!a !idurilor, în locuri sărate, la marginea mărilor. "elulele sunt

rotunde, globuloase solitare sau în aglomerări mucilaginoase informe.

(orphyridium purpureum. *ste o algă roşie ce creşte pe soluri

sărăturoase sau în ape salmastre. +lga formea!ă aglomerări mari de

apro#imativ B cm. "romatoforul este mare, stelat, cu pirenoi!i.

Ordinul &angiales

"uprinde alge cu talul mare, lamelar sau filamentos simplu ori

ramificat alcătuit din unul ori cteva straturi de celule.


l a. Tal filamentos polistic/, pluristratificat, liber în mediul

>



marin............................................................................................. &angia

l b. Tal lamelar foliaceu......................................................... (orphyra

'am. &angiaceae

Genul (orphyra

+lge cu talul roşu-violaceu, lamelar-foliaceu, care poate aunge la ?G

cm (în mod e#cepţional depăşeşte m). $ama foliacee se îngustea!ă către

ba!ă şi forme!ă un Jstip3 scurt cu o calo!itate de fi#are. Structura talului este

monostromatică. Sunt alge arctice şi subarctice comestibile.

(orphyra leucosticta. *ste o algă roşie marină. Talul lamelar

pre!intă o porţiune lăţită cu margini cutate şi o parte ba!ală îngustată, redusă

cu care se prinde de substrat. "reşte în %area %editerană şi în %area 7eagră.

Subclasa 'lorideophycidae


l a. +lge cu aparatul vegetativ cladom uni- sau multia#ial. amurile

carpogoniale i!olate.................................................................... emalionales

l b. +paratul vegetativ un cladom unia#ial care ia naştere direct din

spor (nu au protonemă). amura carpogonială este formată din ? celule

.....................................................................................................Ceramiales

l c. +parat vegetativ cladom multia#ial uneori fucoid. "elulele au

cromatofori discoidali................................................................Gigartinales

Ordinul emalionales

"uprinde B familii dintre care noi ne vom referi la familia:

&atrachospermaceae.

'am. &atrachospermaceae

E



"uprinde alge filametoase, violete, violet-purpurii sau gri-albăstrui

care cresc în ape curgătoare fi#ate pe pietre ori alte suporturi dure din apă.

=amilia cuprinde 5 genuri: Chantrasia şi &atrachospermum.

Genul &atrachospermum

"uprinde alge roşii răspndite în ape dulci limpe!i, lin curgătoare. Talul

formea!ă tufe mici, moi gelatinoase.

&atrachospermum moniliforme. *ste o algă cu talul alcătuit din

noduri şi internoduri, ramificat şi cu aspect de tufă. 0nternodurile sunt alcătuite

dintr-o singură celulă alungită, iar nodurile sunt alcătuite din mai multe celule

mici. $a noduri se formea!ă verticile de ramuri secundare, iar la ba!a lor

iau naştere filamente subţiri (ramuscule) care se prelungesc în lungul

internodului superior şi inferior alcătuind o corticaţie.

Ordinul Ceramiales

*ste cel mai bogat ordin al algelor roşii. "uprinde ? familii. 7oi

ne vom referi la familiile: Ceramiaceae , )asyaceae şi $hodomelaceae

'am. Ceramiaceae

"uprinde alge cu talul alcătuit dintr-un filament a#ial , acoperit în

parte de celule mici care alcătuiesc stratul cortical.


l a. Tal dic/otomic ramificat, cu strat cortical continuu sau numai pe

o parte a talului. =ronda este cilindrică. amura carpogonială se

de!voltă pe celula ba!ală a filamentului cortical ...................................

<<<<<<<<<<<<<<<<<..Ceramium

l b. amura carpogonială se de!voltă pe anumite celule, dispuse

lateral pe 6lăstarii6 ba!ali. amurile laterale pornesc altern de la fiecare

5G



segmen t. 'onimoblast al cătui t d in gon imolobi rotuniţi

..............................................................................................Callithamnion

Genul Ceramium

"uprinde alge cu tal grosier pnă la 5G cm cu fronde filamentoase,

cu corte# pe toată lungimea ori numai pe articulaţii.

Ceramium rubrum. +re talul filamentos şi ramificat. Terminaţiile

filamentelor sunt dic/otomice. "ele două terminaţii (e#tremităţi) sunt

curbate una către alta în formă de cleşte.

"elulele care alcătuiesc talul sunt cilindrice, dispuse una după alta

în şir a#ial. $a articulaţia dintre aceste celule se formea!ă un manşon

alcătuit din celule mici, roşii ce dau filamentelor un aspect articulat.

+ceastă algă este frecventă în %area 7eagră.

Genul Callithamnion

"uprinde alge roşii cu tal filamentos, ramificat aproape dic/otomic

sau radiar8 filamentele se dispun altern.

Callithamnion polispermum. *ste o algă cu talul în formă de arbust,

ramificat aproape dic/otomic sau verticilat. =ilamentele sunt compuse dintr-

un rnd de celule plurinucleate, mari la ba!a filamentului şi mai mici la

vrf. amurile sunt lipsite de perişori terminali. "reşte în %area 7eagră

începnd din mai pnă în octombrie.

'am. $hodomelaceae

"uprinde alge roşii cu tal ramificat, cilindric, aplati!at sau foliaceu.

"ladomii talului sunt cu aspect de tiă învelită în pleuridii corticante.

=amilia cuprinde genuri. 7oi ne vom referi numai la genul Polysiphonia.

5



Genul (olysiphonia

"uprinde alge cu talul vertical, articulat, cu ramificaţii în

multiple planuri.

Talul este în formă de tufă cu înălţimea de G-5G cm. amurile au

strat cortical, de culoare purpurie înc/isă. Se fi#ea!ă de substrat printr-o

talpă discoidală sau prin formaţiuni ri!oidale. "reşte în %area 7eagră.

'am. )asyaceae.

"uprinde alge roşii cu tal adesea cilindric, sub formă de cordon

puternic ramificat, cu ramuri lungi şi scurte care cresc liber. =amilia

cuprinde genuri.

Genul )asya

"uprinde alge cu tal cilindric, strat cortical la# şi rămurele

monosifonale numeroase.

)asya elegans. *ste o specie cu talul filamentos, fin ramificat cu a#ul

şi ramurile principale pluristratificate. ămurelele sunt monosifonalerăspndite pe tot talul. "reşte în %area 7eagră.

&r!inul GIG!$TI!L*S

"uprinde alge roşii marine grupate în G familii.

'am. (hyllophoraceae.

"uprinde alge cu tal cilindric, plat simplu sau ramificat.

(hyllophora sp. +re talul la ba!ă alungit şi la vrf obtu!, lamelarsimplu ori ramificat. Talul şi ramurile au o îngroşare mediană, iar suprafaţa

lor este netedă şi cu marginile ondulate. "reşte frecvent în %area 7eagră.

'am. Gigartinaceae

55



+lgele au talul cilindric, plat, lamelar ori crustos, simplu sau

ramificat.

Genul Chondrus

+lge cu tal plat dic/otomic neregulat sau penat ramificat, cu o talpă

de prindere.

Chondrus crispus. +re aspect de bandă ramificată cu ramurile lăţite.

Partea inferioară de formă aproape cilindrică fi#ea!ă planta pe stnci printr-

o talpă (crampon). *ste răspndită în 4ceanul +tlantic.

5



LA*A II

$hodophyta

$hodophyceae

&angiophycide

(orphyridiales

(orphyridiaceae

5?



orphyri!ium purpureum#(după A.Halaru şi colab#)

&angiales

&angiaceae

5B



orphyra leucosticta#(după 4buc/ P.+.din 'orlenIo %.A#)

'lori!eophyci!ae

emalionales

.atrachospermacee

5@



.atrachospermum monili+orme#(după Pop 0 şi colab#)

CeramialesCeramiacee

5D



Ceramium ru$rum#(după A Halaru şi colab#)

Callihtamnion polispermum#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)

Rho!omelacee

5>



olysiphonia sp#(după A.Halaru şi colabE/asyacee

5E



/asya elegans (după Peterfi Ht. 0onescu +l.)

igartinales

hyllophoracee

hyllophora sp#(după Peterfi Ht ,0onescu +l#)igartinacee

Chon!rus crispus ( după %i/ai '/. din Kettstein #)

G



LUCRAREA III

Increngatura Cryptophyta

"uprinde forme libere, monadoide, solitare sau cocoide, palmeloide

şi imobile. "romatoforii sunt sau nu pre!enţi. =ormele imobile au

!oospori biflagelaţi asemănători cu celulele mobile avnd criptă ori şanţ

longitudinal.

Clasa Cryptophyceae

Ordinul Cryptomonadales

'amilia Cryptomonadaceae

"uprinde forme cu 5 flageli divergenţi şi tric/ociste aşe!ate în

serii longitudinale.

Cryptomonas o%ata. *ste liberă solitară turtită dorsoventral, cu

partea posterioară rotunită. *#tremitatea anterioară este truncată, cu o

depresiune sau şanţ longitudinal prelungit spre interiorul celulei ca o

criptă. +re 5 cromatofori (cu pirenoi!i) de culoare brună. "reşte în ape

dulci.

Increngatura )inophyta

"uprinde forme unicelulare cu sau fără carcasă (tecă,

coc/il ie) bivalvă, cu 5 flageli cu sau fără şanţuri pe carcasă. 7e vom

referi la clasa )inophyceae, în care sunt cuprinse subclasele:

(rorocentrophycidae şi (eridiniphycidae

Cheia !e !eterminare a su$claselor

l. a. "elule fără şanţuri, cu 5 flageli apicali /eteromorfi

<.......................................................................................

<.. (rorocentrophycidae



l b. "elule cu un şanţ transversal (cingulum) şi un şanţ vertical

ori longitudinal (sulcus). =lagelii sunt cte unul plasaţi în cele 5 şanţuri

<.....................................................................<<<<< (eridiniphycidae

Subclasa (rorocentrophycidae

Ordinul (rorocentrales

"uprinde forme cu celula acoperită într-o carcasă celulo!ică

bivalvă fără şanţuri.

'am. (rorocentraceae

"elulele sunt sferice ovate sau eliptice fără dinţi sau cu -5

dinţişori de o parte şi de alta a locului de ieşire a flagelilor.

*+u%iaella cordata. "elule cu formă ovat-alungită, cu simetrie

bilaterală, libere, solitare şi mobile. "arcasa este celulo!ică alcătuită din 5

umătăţi de forma unor sticle de ceas. +nterior are 5 flageli dintre care

unul este îndreptat înainte şi celălalt în formă de arc. e o parte şi de alta

a locului de ieşire a flagelilor se află uneori -5 dinţişori. Cn celulă sunt

5 cromatofori bruni gălbui cu pirenoi!i şi un nucleu mare ba!al.

Subclasa (eridiniphycidae

Ordinul (eridiniales

"uprinde forme mobile monadoide biflagelate, cu carcasa formată

din numeroase plăci cu pori.

'am. (eridiniaceae"elulele au o carcasă cu structură poligonală uşor vi!ibilă.

(eridinium tabulatum. "elule solitare, libere, mobile de formă ovată,

turtite dorso-ventral acoperite cu o carcasă celulo!ică. Hanţul transversal

(cingulum) este aproape la miloc şi împarte celula în două. "ele două părţi

5



sunt acoperite de epitecă (la nivelul epiconului) şi de /ipoteca (la nivelul

/ipoconului) care alcătuiesc de fapt carcasa celulo!ică. Hanţul sulcus este pe

/ipocon (acoperit de /ipotecă), pe partea ventrală, dispus perpendicular pe

cingulum. Cn şanţul cingulum este flagelul cingular, iar în sulcus este flagelul

sulcal. "reşte în ape marine.

'am. Ceratiaceae

enul Ceratium

"uprinde celule ale căror carapace (carcasă) pre!intă apendici în

formă de coarne. *piteca are întotdeuna un corn, iar /ipoteca are -

coarne. Partea mediană a corpului este aproape întotdeauna aplati!ată

dorsoventral.

Increngatura Chrysophyta

Clasa &acillariophyceae

"aractere generale

-iatomeele sunt organisme monocelulare, coloniale, microscopice cu talul

cocoid8

-"romatoforii au culoare brună8

-"elula este acoperită cu un înveliş silicios numit carapace8

-"arapacea are formă de cutie şi este compusă din 5 teci: una

e#terioară numită epitecă şi cealaltă internă numită /ipotecă. Tecile au

valvă (faţă) şi pleură (partea laterală)8

-Pe valve se observă striaţii constante la număr şi formă care servesc

la sistematica diatomeelor8

-$a unele diatomee valvele au un canal longitudinal numit rafă.



iatomeele se împart în 2 subclase: Centrophycidae şi

(ennatophycidae

Cheia !e !eterminare a claselor

l a. Aalve rotunde, eliptice, tri- Fuadri, sau multiung/iulare cu simetrie

radială, cu areole, rar cu puncte şi striuri ..............................Centrophycidae

l b. Aalve larg eliptice pnă la îngust liniare cu structură bilaterală, cu

striuri, puncte ori coaste transversale aşe!ate penat în raport cu rafa situată

de obicei central. 1neori rafa este pe marginea

valvei ............................................................................................

. (ennatophycidae

Subclasa Centrophycidae

Ordinul Coscinodiscales

"uprinde diatomee cu valve în general circulare, fără e#crescenţe, la

maoritatea genurilor.

Fam. Coscinodiscaceae

iatomeele au valve discoidale, rotunde, netede, conve#e cu

structură areolată, punctată sau striată, radiară.

Cyclotella operculata. "elula este solitară în formă de disc sau tobă.

Aalvele sunt circulare cu aria centrală nu prea largă şi cu ornamentaţii

punctiforme dispuse radial. e la aria centrală la marginea valvei este o

!onă cu striuri dispuse radial. "reşte în ape dulci.

Coscinodiscus radiatus. Aalvele sunt circulare, netede, bombate.

Suprafaţa valvei are areole /e#agonale dispuse în rnduri radiale. "reşte în

ape marine.

?



Melosira granulata. "elule cilindrice unite în filamente lungi,

compacte. Aalvele au suprafaţa ornamentată cu puncte. "romatoforii

sunt numeroşi, placoi!i, mici. "reşte în ape dulci.

Ordinu &idulphiales

"uprinde forme cu celule scurt-cilindrice sau prismatice, unite în

colonii în formă de lănţişoare.

'am. &idulphiaceae

Aalvele au e#crescenţe sub formă de coarne groase. "nd celulele

formea!ă lanţuri, atunci ele se unesc prin capetele coarnelor.

Triceratium distinctum. +re formă de cutie triung/iulară, cu

e#crescente ung/iulare teşite cu care celulele se prind între ele fomnd

lanţuri. Aalvele au pe suprafaţa lor areole. "reşte în ape marine.

'am. Chaetoceraceae

Aalvele au peri lungi fără crampoane terminale.

Chaetoceros affinis. "elule scurt cilindrice, unite în lanţuri, mai rar

solitare. Aalva poartă pe margine 5 cili (peri) lungi cu formă, orientare

şi structură caracteristică. "reşte în ape marine şi salmastre.

B



LA*A III

Cryptophyta

CryptophyceaeCryptomona!ales

Cryptomona!aceae

@



Cryptomonas ovata#(după A.Halaru şi colab#)

/inophytarorocentrophyci!e

rorocentralesrorocentraceae

E0uviaella cor!ata#(după %i/ai '/. din =ott)

eri!iniphyci!e

eri!inialeseri!iniaceae

D



iri!inium ta$ulatum (după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)

Ceratium sp#(după Halaru A. şi colab#)

Chrysophyta

.acillariophyceaeCentrophyci!ae

Coscino!iscales

>



Coscino!iscacee

Cyclotella operculata#(după A.Halaru şi colab)

Coscino!iscus ra!iatus#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)

E



Melosira granulata#(după A.Halaru şi colab)

.i!ulphiales

Chaetoceraceae

Chaetoceros a++inis#(după A.Halaru şi colab#)

?G



.i!ulphiaceae

1riceratium !istinctum#(după Keberling =, Sc/Lantes 9#)

?



LUCRAREA I2

%u$lasa (ennatophycidae

"uprinde alge monocelulare sau coloniale. Aalvele varia!ă după

forma lor: ovale, eliptice, liniare, oviforme, semilună şi rar aproape rotunde.

Suprafaţa valvelor este ornamentată cu puncte şi liniuţe scurte care

formea!ă striaţii transversale. 1neori valvele sunt ornate cu coaste largi.

Printre penate e#istă forme mobile şi imobile. +u simetrie bilaterală. afa este

pre!entă la maoritatea speciilor, iar procesul se#ual este o i!ogamie sau

autogamie.


+. afa lipseşte de pe ambele valve. Cn lungul a#ei valvare e#istă

pseudorafa #####33333333333333333333#'ragilariales

.. "el puţin una din valve pre!intă rafa veritabilă##########Achananthales4

aviculales4 .acillariales4 %urirellales#

a. 1na din cele două valve pre!intă rafa veritabilă, iar cealaltă

pseudorafa ..............................................................................Achnanthales

b. +mbele valve au rafa veritabilă: rafa este sub formă unui şanţ care

se întinde de la un nodul la celălalt................................................aviculales

c. +mbele valve au rafa: rafa sub forma unui tub cu pori pe faţa

internă. afa este situată pe o carenă (ridicătură)...........................acillariales

d. afa este situată într-o carenă marginală....................%urirellales

&r!inul 'ragilariales

"uprinde penate ale căror valve nu au rafa. "elulele sunt alungite, drepte

sau curbate, cu valve ornamentale cu striuri transversale care se întrerup în

regiunea mediană delimitnd pseudorafa.

?5



'amilia 'ragilariaceae

"elulele sunt drepte şi uniforme ca structură, adică fără !one

intercalare între valve şi pleure (fără septuri).

)iatoma %ulgare. "elulele au numeroase plastide parietale. *le pot

alcătui colonii în formă de panglică sau de lănţişoare în !ig-!ag. Aalvele sunt

liniare pna la eliptice, cu e#tremităţile larg rotunite, rar capitate. "oastele

sunt transapicale. "reşte în apă dulce.

Synedra sp. "elulele sunt solitare fi#ate ori liber plutitoare,

rectilinii, foarte rar curbate (ca o seceră). Pseudorafa este liniară sau

lanceolată, iar marginile rafei sunt netede. Trăieşte în apă dulce şi sărată.

'ragilaria sp. Aalvele sunt fusiforme, liniare cu capete de diferite

forme. Suprafaţa valvelor este întotdeuna ornată cu striuri. Pseudorafa este

liniară. Trăieşte în ape dulci şi marine.

!sterionella formosa. "elulele sunt reunite întotdeuna în colonii

stelate. Aalvele sunt foarte fin striate şi cu pseudorafa îngustă liniară. Trăieşte

în ape dulci şi marine.

&r!inul Achnanthales

'am# !chnanthaceae

"ele 5 valve au structuri diferite: valva inferioară are rafa tipică cu

nodul central şi noduli terminali, iar cea superioară are pseudorafă (rar).

!chnanthes lanceolata. Aalvele sunt liniare8 valva inferioară cu

rafă şi noduli este concavă, iar valva superioară este conve#ă şi fară rafă. afa

este dreaptă. Striurile sunt repre!entate se serii de pori. Trăieşte în ape dulci.

&r!inul aviculales

euneşte penate cu rafa pe ambele valve.

?



'am.a%iculaceae

(innularia %iridis. "elulele sunt liniar lanceolate, solitare cu polii

rotuniţi ori capitaţi. afa este dreaptă ori curbată. Striurile sunt groase la

formele mari şi fine la formele mici.

Privită valvar celula are formă de elipsă alungită. Pe valvă se vede rafa

care uneşte nodulul central cu nodulii terminali. Suprafaţa valvei este ornată

cu striuri groase care nu aung pnă la rafă. Privită pleural în celulă se văd 5

cromatofori parietali, nucleul central cu citoplasmă în ur (ca o punte), 5

vacuole mari şi picături de ulei. "reste în apă dulce.

a%icula sp. "elulele sunt solitare. Aalvele sunt liniare, lanceolate

cu e#tremităţile rotunite. Suprafaţa valvelor este ornamentată cu striuri

punctate sau lanceolate. Pe valve lipses coastele (striuri) groase, iar forma

generală este de suveică. Trăieşte în apă dulce.

(leurosigma sp. valvele sunt încovoiate în forma literei 6S6, rafa

trece prin milocul valvei. Aalva are striaţii care se încrucişea!ă formnd figuri

romboidale. *ste o specie bentonică în ape marine şi dulci.

Gyrosigma sp. +re aceeaşi diagno!ă cu Pleurosigma cu diferenţa că

striurile sunt transversale şi perpendiculare pe rafa. Trăieşte în apă dulce

(fitobentos).

Gomphonema sp. Cn plan trasversal celula are formă asimetrică.

Aă!ută valvar celula seamănă cu un ciocan, iar pleural are formă de pană.

afa este dreaptă situată median. "ei 5 cromatofori sunt parietali. "reşte în

bentosul apelor dulci.

Cymbella sp. "elulele sunt solitare, libere ori fi#ate pe un picioruş

gelatinos. Aalvele au formă de semilună cu partea 6abdominală6 (ventral)

??



concavă sau dreaptă, iar partea dorsală conve#ă. afa este curbată. Striaţiile

sunt punctate, în citoplasmă este un singur cromatofor. Trăieşte în apă dulce.

&r!inul .acillariales

"uprinde diatomee care au rafa în formă de tub crăpat spre e#teriorul

valvei. afa este găurită pe fata internă.

'am# it,chiaceae

"uprinde diatomee cu formă de baston.

it,chia sp. "elulele sunt i!olte, rar grupate în colonii stelate. Pe

marginea valvei este o carenă pe care se vede rafa. Pe carenă se văd

ornamentaţii sub formă de coaste scurte. "romatoforul are formă de placă

amplasat pe diagonală de la o carenă la alta. "reşte în fitobentos.

&r!inul %urirellales

"elulele au contur eliptic cu rafa situată într-o carenă marginală.

Striurile care ornea!ă valvele se întrerup median formnd o pseudorafă.

'am# Surirellaceae

"elulele au valvle plane sau răsucite în spirală.

Surirella sp. "elulele ovate cu suprafaţa valvelor neondulată, iar

marginea lor aripată. +bsenţa ondulaţiilor de pe suprafaţa valvelor este

singurul caracter prin care Surirella se deosebeşte de Cymatopleura. Trăieşte

în apă dulce.

?B



LA*A I2

ennatophyci!ae

'ragilariales

'ragilariacee

?@



/iatoma vulgare.(după Keberling, =., Sc/Lantes 9., 9indaI şi colab.)

?D



Asterionella +ormosa#(după 9indaI şi colab)

'ragilaria sp#(!upă 2#*alaru şi cola$#)

?>



%yne!ra sp#(după 9indaI şi colab)

Achnanthes lanceolata (după 9indaI şi colab#)

?E



aviculales

aviculaceae

innularia viri!is#(după A.Halaru şi colab#)

BG



avicula sp#(după A.Halaru şi colab)

leurosigma sp.(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)

B



yrosigma sp#(după A.Halaru şi colab)

B5



omphonema sp#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)

Cym$ella sp#(după A.Halaru şi colab)

B



it5chiaceae

it5schia sp#(după 4buc/ P.+.din 'orlenIo %.A#)

B?



%urirellales

%urirellaceae

%urirella sp#(după 9indaI şi colab)

BB



LUCRAREA 2

Clasa Chrysophyceae

"uprinde specii cu tal monadoid, ri!opoidal, palmeloid coccoid şi

filamentos. "elula se mişcă cu autorul a 5 flageli inegali.

Ordinul Chrysocapsales

"elulele vegetative sunt imobile, nude, înglobate într-o masă gelatinoasă.

'am Hydruraceae

+paratul vegetativ este macroscopic, fi#at, cu !onă de creştere

apicală. Moosporii au un flagel.

Hydrurus %aucheri . Talul este gelatinos pnă la G cm, fi#at pe pietre.

+spectul general este cel de muşc/i de pămnt. +pare primăvara în ape

curate de munte. "elulele variate ca formă, nude, cu un cromatofor cu

pirenoid sunt cuprinse în masa gelatinoasă la distanţe mai mari ori mai mici

unele de altele. Moosporii sunt tetraedrici şi au flagel vi!ibil.

Ordinul Ochromonadales

"uprinde forme monodoide, solitare sau coloniale, libere. "elulele sunt

biflagelate tipice.

'am. Chromulinaceae.

"elulele sunt monadoide, nude fără înveliş cu un singur flagel

vi!ibil.

Chromulina o%alis. "elule solitare, libere cu un flagel vi!ibil.

"itoplasmă conţine -5 cromatofori cu stigmă şi uneori cu pirenoid, vacuolă

pulsatilă. Produce înflorirea apei. "reşte în ape dulci.

B@



Clasa 6anthophyceae

euneşte alge cu următoarele tipuri de tal: ameboid (sau ri!opodial)

monodoid, palmeloid, cocoid, filamentos, lamelar şi sifonal.

Protoplastul are unul ori mai multe nuclee, mai mulţi cromatofori în

formă de cupă, discoidali, lamelari de culoare verde gălbuie.

1nele forme au stigmă în partea anterioară a cromatoforului şi una sau

doua vacuole contractile.

%onadele au 5 flageli /eteromorfi: unul orientat anterior cu

mastigoneme şi cel de-al doilea orientat posterior mai scurt şi neted.

%u$clasa Heterotrichophycidae

"uprinde organisme libere ori fi#ate multicelulare, filamentoase,

imobile în stare vegetativă.


l a. 4rganisme filamentoase neramificate.................1ri$onematales

l b. =ilamente care se ramifică, uneori stratificate,

parenc/imatoase .......................................................................................................

"eterocloniales

&r!inul 1ri$onematales

=ilamentele sunt neramificate, libere ori fi#ate numai în stadiile tinere.

"elulele au formă de cilindru ori butoiaş. %embrana este formată din 5

umătăţi şi de obicei se disting bucăţi de membrană în formă de 9.

'am# Tribonemataceae

Peretele celular este format din bucăţi în formă de 9 care se observă

pe filament ori la fragmentarea filamentelor. Nucăţile de filament disociate se

termică prin 5 6vrfuri6.

BD



enul Tribonema

=ilamentele sunt i!olate sau grupate în fasciule, iniţial fi#ate cu

autorul celulei ba!ale, stnd direct pe substrat sau formnd un picioruş, iar

după moartea celulei ba!ale sunt libere. e obicei, filamentele nu se ramifică.

"elulele au forma de butoiaş, iar peretele celular are formă de 9.

Tribonema %iridis. *ste filamentoasă, i!olată ori grupată în

fascicule, iniţial fi#ată cu autorul unei celule ba!ale. upă ruperea

celulelor ba!ale filamentele devin libere. 4 caracteristică este aceea că

membrana celulelor este împărţită în 5 umătăţi egale.

%u$clasa 6anthosiphonophyci!ae

&r!inul .otry!iales

"uprinde organisme cu structură sifonală, repre!antnd taluri

plurinucleate fără pereţi celulari transversali. Talurile sunt mari, vi!ibile şi

trăiesc fi#ate pe substrat.

Cheia !e !eterminare a +amiliilor

l a. +lge nepara!ite sub forma de ve!icule fi#ate cu

ri!oi!i ......................................................................................................

..otry!iaceae

l b +lge nepara!ite sub forma de filamente

ramificate ..............................................................................

<<<<<<.2aucheriaceae

'amilia .otry!iaceae

B>



Partea superioară a talului este sub formă de ve!iculă-rotundă ori

piriformă, obovată sau lung-elipsoidală. Partea subterană are formă de

ri!oi!i ramificaţi abundent.

&otrydium granulatum. +re talul sifonal repre!entat de o celulă

voluminoasa de G,5B- mm diametru, cu aspect de bule sferice sau ovoide care

se fi#ea!ă pe ml în apropierea apelor. =i#area se reali!ea!ă cu autorul

părţii ri!oidale incolore. Cn celulă se disting 5 !one: citoplasma parietală

cu numeroşi cromatofori disciformi lipsiţi de pirenoi!i şi numeroase nuclee

mici (observabili la microscop numai după tratarea materialului cu coloranţi)

şi a doua !onă, centrală, ocupată de o vacuolă mare. "reşte pe sol umed la

marginea bălţilor formnd uneori un 6covor3 de ve!icule de culoare verde

înc/is.

'amilia 2aucheriaceae

=ilamentele sunt cilindrice, ramificate, fără pereţi transversali. Se

fi#ea!ă de substrat prin ri!oi!i.

-aucheria sessilis. Talul este filamentos, sifonal, slab ramificat cu

dimensiuni pnă la cţiva cm lungime. Se fi#ea!ă de substrat prin ri!oi!i.

i!oi!ii pot fi evidenţiaţi numai la formele colectate de pe suprafaţa

substratului.

Pe unele ramuri ale talului se pot observa 6organele6 se#uale femele

(oogoanele) şi mascule (anteridiile) dispuse unele lngă altele.

4ogonul cu o oosferă are formă sferică cu un 6cioc6 gelatinos îndreptat

către antendia în formă de corn de berbec în care se forme!ă antero!oi!i

biflagelaţi.

BE



Cn capetele filamentelor laterale se pot observa !oosporocişti în care se

forme!ă un !oospor mare numit sin!oospor. +cest !oospor are formă ovală şi

poartă numeroase perec/i de flageli i!oconţi. =iecărei perec/i de flageli îi

corespunde un nucleu în citoplasma sin!oosporului. "romatoforii se plase!ă

mai spre centru, iar centrul proptoplastului este ocupat de o vacuolă mare.

"reşte pe fundul ba!inelor cu apă lin curgătoare şi în apele stătătoare.

Increngatura *uglenophyta

"uprinde organisme e#clusiv monocelulare cu -5 flageli. Talul este

acoperit de periplast. 1nele au o 6carapace6 numită lorica de culoare brună

cu un orificiu la capătul anterior prin care iese flagelul. "romatoforii au

formă de panglică, formă stelată, lamelară sau granuloasă şi uneori au

pirenoi!i. Stigma este e#traplastidială.

Clasa *uglenophyceae

&r!inul Euglenales

"uprinde forme monadoide, solitare, libere, ver!i (unele

incolore). "elulele au -5 ori 5-D flageli, dintre care unul ori toţi sunt

emergenţi din canalul flagelar. 7u au niciodată organite de ingestie. Simetria

este radială, cu nucleul a#ial.

'amilia *uglenaceae

"uprinde celule cu un singur flagel emergent din canalul flagelar

(re!ervor).

enul Euglena

"elulele sunt solitare, libere de formă variată, frecvent fusiforme, dar

şi ovale, globulare sau lăţite. "romatoforii, în număr variabil sunt

discoidali,sau în formă de bandă cu sau fără pirenoi!i.

@G



*uglena %iridis. *ste solitară, fusiformă, mobilă cu autorul

flagelului situat anterior. Cn partea anterioară este re!ervorul în formă

de ampulă (dilatată în partea de os şi de forma unui canal drept în partea de

sus - canal faringian ce se desc/ide spre e#terior). "analul şi re!ervorul

servesc numai ca spaţiu unde se varsă vacuolele contractile. e la ba!a

re!ervorului pornesc 5 flageli din care numai unul iese în afară, iar

celălalt fiind redus, rămne ascuns în re!ervor. Cn citoplasmă este un nucleu

şi un număr variabil de cromatofori discoidali sau în formă de panglică.

Substanţa de re!ervă (paramilon) este e#traplastidială în formă de

granule dispuse în urul pirenoi!ilor. =orma granulelor este diversă şi

repre!intă un caracter ta#onomic distinctiv. Trăieşte în ape dulcicole bogate în

substanţe organice.

enul (hacus

"uprinde forme fototrofe. solitare şi libere. "elula este rigidă, cu o

formă constantă. Striurile sunt evidente, longitudinale ori transversale şi uneori

/elicoidale. "elula are un singur flagel aşe!at în partea anterioară a celulei.

"romatoforii sunt mici, aşe!aţi parietal şi de cele mai multe ori fără pirenoi!i.

7ucleul este a#ial aşe!at în umătatea posterioară a celulei.

(hacus cau!atus. "elula are posterior o prelungire scurtă în formă

de ţep.

(hacus longicauda. Prelungirea posterioară este dreaptă şi lungă.

@



LA*A 2

Crysophyta

ChrysophyceaeCrysocapsales

"y!ruraceae

"y!rurus vaucheri ( după A.Halaru şi colab#)

&chromona!alesChromulinaceae

Chromulina ovalis ( după A.Halaru şi colab#)#

6anthophyceae

@5



"eterotrichophyci!e

1ri$onematales1ri$onemataceae

@



1ri$onema viri!is (după A.Halaru şi colab)

6anthosiphonophyici!ae.otry!iales

.otry!iaceae

.otry!ium granulatum (după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A#)2aucheriaceae

@?



2aucheria sessilis (după A.Halaru şi colab)

Euglenophyta

@B



Euglenophyceae

EuglenalesEuglenaceae

Euglena viri!is (după 9indaI şi colab)

hacus longicau!a (după 9indaI şi colab)

@@



LUCRAREA 2I

Increngatura (haeophyta

"uprinde clasa (haeophyceae cu subclase: Isogeneratophycidae,

Heterogeneratophycidae Cyclogeneratophycidae

%u$clasa Isogeneratophycidae.

"uprinde alge brune la care gametofitul şi sporofitul nu se deosebesc

morfologic şi au aceeaşi durată a vieţii.

Ordinul *ctocarpales

euneşte alge brune cu tal /eterotric/, slab diferenţiat. Talul este

alcătuit, în mod obişnuit, din filamente celulare subţiri simple ori ramificate.

'am. *ctocarpaceae

Talul constă din filamente celulare libere, unisifonale simple sau

ramificate. Talul este /eterotric/ (alcătuit din filamente plagiotrope pe care

cresc filamente ortotrope).

Genul *ctocarpus

Talul este bogat ramificat, mai ales în partea superioară.

Sporociştii sunt pluriloculari, uniseriaţi, ovali, fusiformi, drepţi.

*ctocarpus siliculosus. *ste o algă cu talul format din filamente

repente şi erecte constituite în tufe. =ilamentele verticale sunt dens

ramificate, alcătuite dintr-un singur şir de celule. amificaţia este

dic/otomică. "reşterea are loc prin 0ncrengatura intercalară a tuturor

celulelor. Pe sporofit se de!voltă !oosporangi uniloculari cu !oospori

biflagelaţi, iar pe gametofit se de!voltă gametangi pluriloculari în care se

formea!ă gameţi biflagelaţi. "reşte în ape marine.

Ordinul )ictyotales

@D



'ametofitul şi sporofitul sunt identici, morfologic şi anatomic.

Talul are dimensiuni variate şi are formă lamelară, foliacee sau de

evantai. Pe suprafaţa lui se de!voltă peri de obicei grupaţi.

'am. )ictyotaceae

+re aceleaşi caractere cu cele ale ordinului.

Genul )ictyota

"uprinde alge brune cu talul lamelar alcătuit dintr-un strat de

celule centrale mari acoperite de cte un strat de celule corticale mici,

asimilatoare.

)ictyota dichotoma. +re talul lamelar, ramificat dic/otomic, erect

de pnă la G cm. înălţime, fi#at de substrat printr-o formaţiune

asemănătoare unor ri!oi!i. "reşterea talului se reali!ea!ă printr-o celulă

apicală biconve#ă pre!entă la capătul fiecărei ramuri. "reşte în ape marine.

Genul (adina

+re talul plat, în formă de evantai cu un cauloid scurt, fi#at de

substrat printr-o talpă. Cnălţimea talului aunge pnă la G-5 cm şi mai

mult. "uloarea talului este brună, dar uneori culoarea apare albă datorită

depunerilor de "a"4. Talul este format din straturi de celule: e#terior

(cortical) compus din celule mici cu numeroşi cromatofori, central

(medular) format din -? rnduri de celule lipsite de cromatofori. "reşte în

%area 7eagră la -B m adncime.

Subclasa Heterogeneratophycidae

"uprinde alge brune cu alternanţa /eteromorfă a generaţiilor.

'ametofitul dioic este microscopic format dintr-un număr limitat de celule8

@>



este de scurtă durată, iar sporofitul este macroscopic :şi predomină în ciclul

de viaţă.

Ordinul Laminariales

"uprinde alge brune din apele temperate, maoritatea speciilor

fiind cantonate în apele reci ale celor 5 emisfere. +lgele sunt mari, cu

sporofitul diferenţiat în ri!oid, cauloid şi filoid.

'am# Laminariaceae

+lgele au talul diferenţiat în cauloid, filoid şi ri!oid. =iloidul este

simplu sau cu inci!ii longitudinale care nu ating !ona mediană. Sporociştii

se formea!ă în filoid.

Laminaria saccharina. +re sporofitul diferenţiat în cauloid, filoid şi

ri!oid (crampon fi#ator). =iloidul este întreg, cu !ona mediană densă fără

nervură, cu marginile ondulate.

Laminaria digitata. +re ba!a filoidului rotunită netedă, inci!ată în

evantai. $a cele două specii, la ba!a filoidului este un meristem

intercalar, pe ba!a căruia creşte lamina şi cauloidul. "auloidul şi ri!oi!ii

sunt organe perene.

Subclasa Cyclosporophycidae

"uprinde alge brune cărora le lipseşte alternanta de generaţii. Talul

diploid poartă numai 6organele6 reproducerii se#uate. Cnmulţirea ase#uată

lipseşte.

Ordinul 'ucales

"uprinde alge mari cu cladom cilindric, plat sau uşor aplati!at fi#at

de substrat printr-un disc.

'am. 'ucaceae

@E



"uprinde alge la care ramificaţiile talului pre!intă de multe ori o

nervură mediană. %arginea talului poate fi netedă sau crestată. Talul se

fi#ea!ă de substrat prin crampon (disc) sau ri!oi!i.

Genul 'ucus

Talul este aplati!at, ramificat dic/otomic, cu o nervură mediană şi cu

receptacule terminale. 1n oogon produce > oosfere.

'ucus %esiculosus. +lgă cu tal relativ mare pnă la l m. =i#area de

substrat se face prin crampon. Talul este ramificat dic/otomic. "auloidul la

ba!ă este îngustat, dar se lărgeşte treptat şi în aceeaşi măsură nervura

mediană devine mai evidentă. %arginea talului este netedă, iar sub locurile

de dic/otomie între marginea talului şi nervură apar ve!icule pline cu aer -

aerociste.

eceptaculele sunt în vrful unor ramuri şi au formă globuloasă. Cn

receptacule sunt conceptacule dioice, planta fiind dioică. acă planta este

femelă, conceptaculele sunt femele şi produc oogoane cu > oosfere, iar dacă

este masculă conceptacule sunt mascule cu anteridii care produc antero!oi!i

biflagelaţi. Hi anteridiile şi oogoanele sunt proteate de filamente sterile

numite parafi!e. "reşte în ape marine reci.

'am.Cystoseiraceae

"uprinde alge brune mari cu tal foarte divi!at şi receptacule purtate

apical de ultimele ramuri. eceptaculele sunt monoice. 4ogoanele au cte o

oosferă.

Cystoseira barbata. +re talul mare pnă la ,B-5 m. =i#area de

substrat se face printr-un disc ade!iv. "auloidul este cilindric pe toată

lungimea şi este ramificat. +spectul este arborescent. Terminal la nivelul

DG



ramurilor se găsesc receptacule de formă cilindrică, cu conceptacule

monoice. amurile în anumite !one pre!intă aerociste i!olate sau în lanţ.

"reşte în ape marine (%. 7eagră).

D



LA*A 2I

haeophytahaeophyceae

Isogeneratophyci!ae

EctocarpalesEctocarpaceae

Ectocarpus siliculosus#(după A.Halaru şi colab)

/ictyotales/ictyotaceae

/ictyota !ichotoma#(după Keberling =., Sc/Lantes 9.4)

D5



a!ina sp#(după A.Halaru şi colab)

"eterogeneratophyci!e

D



Laminariales

Laminariaceae

Laminaria saccharina (după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A#)

Laminaria !igitata (după Keberling =., Sc/Lantes 9.4#)

Cyclosporophyci!ae

'ucales

D?



'ucaceae

'ucus vesiculosus (după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.şi Keberling

=.,Sc/Lantes 9.4.) Cistoseiraceae

DB



Cystoseira $ar$ata (după %i/ai '/.din Strasburger )

Lucrari Practice Biologie1

Documents

Transcript of Lucrari Practice Biologie1