LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

51
LUCRARE DE STAGIU - ANUL 1 SEMESTRUL 2 -2013 EXERCITII PROPUSE DIN : I. AUDITUL STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE II. ORGANIZAREA AUDITULUI SI CONTROLULUI INTERN AL INTREPRINDERII III. EXPERTIZE CONTABILE IV. EVALUAREA INTREPRINDERII V. STUDII DE FEZABILITATE VI. ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII 1

Transcript of LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Page 1: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

LUCRARE DE STAGIU - ANUL 1 SEMESTRUL 2 -2013

EXERCITII PROPUSE DIN :

I. AUDITUL STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE

II. ORGANIZAREA AUDITULUI SI CONTROLULUI INTERN AL INTREPRINDERII

III. EXPERTIZE CONTABILE

IV. EVALUAREA INTREPRINDERII

V. STUDII DE FEZABILITATE

VI. ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1

Page 2: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

I.Auditul statutar al situatiilor financiare

1. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei :a) Asigurari pozitiveb) Asigurari negativec) Fara asigurare

In cazul examinarii limitate , opinia este exprimata sub forma unei examinari negative adica nu au fost constatate fapte in neconformitate cu criteriile corespunzatoare acestei examinari .

2. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se

deosebeste de auditul intern .Auditul statutar se deosebeste de auditul intern prin urmatoarele :-se realizeaza prin persoane fizice sau juridice independente stabilite de actionari , nu face parte din controlul intern al societatii -obiectul examinarii il constituie situatiile financiare ale entitatii in totalitatea lor , bilant , cont de profit si pierdere -scopul examinarii este exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela , clara si completa a pozitiei financiare , a situatiiei financiare si rezultatelor obtinute-informatiile pe care le furnizeaza sunt folositoare nu numai conducerii ci si tertilor , asociatilor , partenerilor , autoritatilor , etc.-poate realiza orice misiuni de audit nu doar solicitarile conducerii interne .

3. Definiti si exemplificati riscul legat de control

Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata , fie daca este cumulata de erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita , detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern .

Nu pot fi in intregime eliminate , avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern . Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus , auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale .

2

Page 3: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

4. In vederea evaluarii riscurilor de piata intocmiti un chestionar pentru personalul de marketing .

STIMATE (A) DOMN (DOAMNA)

În localitatea Lechinta de Mureş dorim să construim un atelier de produse

ceramice de construcţii (cărămizi, ţigle).

În vederea realizării şi orientării producţiei după nevoile dvs., va rugam să aveţi amabilitatea de a completa următorul

CHESTIONAR SONDAJ

1 Ce părere aveţi despre constituite unui atelier de produse ceramice în apropierea oraşului Iernut?

a) este util b) este inutil

2 Care este interesul dvs. pentru aceste produse ?

a) Mare

b)Mă interesează dar într-un plan mai îndepărtat

c) Nu mă interesează

3 Care din aceste produse va interesează mai mult ?

a) cărămizi b) Ţigle

4 Care ar fi motivul pentru care aţi dori să cumpăraţi aceste produse ?

a) Construirea unei case

b) Construire unui garaj

c) Alte mici construcţii

d) Întocmirea ţiglelor vechi

5 Aţi cumpăra aceste produse de la atelier dacă vi s-ar oferi la un preţ mai mic decât al produselor similare de la Tg.Mureş sau Târnăveni ?

a) DA b) NU

3

Page 4: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

6 De unde aţi prefere să cumpăraţi aceste produse ?

a) De la Tg.Mureş b) De la Târnăveni

7 Care este ocupaţia membrilor familiei dvs ?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Aveţi copii ?

A) DA a) 1

b) 2

c) 3

d) peste 3

B NU

9 Vârsta copiilor este

a) sub 14 ani

b) între 14-18 ani

c) între 18-24ani

d) peste 24 ani

10 Care este vârsta dvs ?

a) sub 40 ani

b) între 40-50 ani

c) între 50-60 ani

d) peste 60 ani

11 Ce ziare citiţi ?

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4

Page 5: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

12 Judecând după experienţa dvs., credeţi că oraşul Iernut ar avea nevoie în următorii ani de aceasta materie prima de construcţie ?

a) DA b) NU

13 Ce sfaturi ne puteţi da în legătura cu acest proiect ?

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________

14 Cum vi s-a părut prezentul chestionar ?

a) Interesant

b)Clar

c) Dificil

d) Prea lung

Va suntem recunoscători pentru timpul acordat şi pentru amabilitatea de a ne înapoia chestionarul până la data de ___________________________________ .

5. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare

5

Page 6: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Principiul independenţei exerciţiului se referă la delimitarea în timp acheltuielilor şi veniturilor aferente activităţii agentului economic pe măsura angajării acestoraşi a trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă

„Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când acestea se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit şi este înregistrat în evidenţele contabile şi raportat în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

Auditorul trebuie să se asigure că toate veniturile şi cheltuielile aferente activităţii agentului economic sunt delimitate în timp pe măsura angajării şi decontate asupra rezultatului exerciţiului la care se refera.

Auditorul trebuie să obţină un grad rezonabil de asigurare că bilanţul respectă concepţiile fundamentale de bază ale contabilităţii:- continuitatea activităţii de exploatare;- contabilitatea de angajamente.

Bilanţul contabil oferă comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puţin două exerciţii financiare, metodele de evaluare şi prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dacă sunt modificări, ele să fie înscrise şi justificate în notele ataşate bilanţului;- elementele de activ şi de pasiv sunt evaluate fără a se face compensări între active şi pasive, între cheltuieli şi venituri;- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent;- auditorul procedează pentru fiecare cont la verificarea contabilă a credibilităţii componentelor sale şi a soldului său;- datele de inventar ale elementelor de activ şi de pasiv sunt regrupate în registrul inventar cantitativ şi valoric, după caz. Auditorul procedează la o comparare între valorile contabile şi valorile de inventar furnizate de întreprindere, apreciind credibilitatea lor.

6. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand :

a ) sunt obtinute dintr-o sursa independenta , din exteriorul intreprinderii b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii

Probele de audit sunt mai credibile atunci cand sunt obtinute dintr-o sursa independenta , din exteriorul intreprinderii .

7.)Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit

Misiunile speciale de audit pot fi :

- Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale

6

Page 7: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

- Raport asupra unor rubrici din situatiile financiare - Raport asupra respectarii clauzelor contractuale - Raport asupra situatiilor financiare condensate (rezumate).

II. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari)

7

Page 8: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii matricei si a raportului intermediar , inclusiv.

Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatiisistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.

In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si s-au adus clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de analiza riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare, nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor si ierarhizarea acestorain vederea finalizarii procedurii. Analiza riscurilor si obtinerea tematicii in detaliu a misiunii deaudit, pe baza careia se va concentra munca pe teren.

In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de verificare pregatite in etapa anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare, teste de control, modele de interviuri, note de relatii si foi de lucru, elemente care au stat la baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor.

Probe de audit :1) Obtinerea unei situatii a capitalului socialValoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In cazul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective, participatiile acestora trebuie prezentate in situatiile financiare.2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul financiar anteriorEste important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate de capital, rezerve etc din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare.3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerveVariatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve trebuie justificate in baza documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat prinn reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. De asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor.Au fost solicitate catre verificare :-statutul companiei – s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la capitalul emis, numele directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul comertului;-detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital;-registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii, pe parcursul intregului exercitiu financiar-procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost aprobata de si s-a efectuat pe baze legale.-registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a inregistrarilorcontabile asa cum s-a stabilit prin lege.

8

Page 9: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Presupunem urmatorul exemplu:Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2008 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma nerepartizata.Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. In luna octombrie a anului 2009 adunarea generala stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende a intregii sume.Aplicand procentul de 5% rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului incheiat sumele se vor evidentia astfel:129 = 1061 45.000 lei"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"In exercitiul urmator, respectiv in anul 2008, se efectueaza inchiderea contului de profit si pierdere si a celui de repartizare.121 = % 900.000 lei"Profit si pierdere" 129 45.000 lei "Repartizarea profitului" 117 855.000 lei"Rezultatul reportat”Rezulta ca la 31 decembrie 2008 singura inregistrare pe care o faceti, in cazul in care societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala.In anul 2009, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplul prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 855.000lei, care urmeaza sa fie repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori.Hotararea AGA de a majora capitalul social:117 = 1068 855.000 lei"Rezultat reportat" "Alte rezerve"1068=1011 855.000 lei"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"1011 = 1012 855.000 lei"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"

Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al Romanie. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii.Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2008, existent in ct. 117, se poate inregistra si astfel:117 = 1012 855.000 lei“Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat”

In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.Repartizarea profitului la dividendDin punct de vedere contabil, inregistrarea repartizarii dividendelor in urma aprobarii situatiilorfinanciare de catre adunarea generala, se efectueaza astfel:

121 = 117 855.000 lei"Profit si pierdere" "Rezultatul reportat"

9

Page 10: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

117 = 457 855.000 lei"Rezultatul reportat" "Dividende de plata"457 = % 855.000 lei"Dividende de plata" 5311 718.200 lei"Casa"446 136.800 lei„Alte impozite taxesi varsaminte asimilate”

446 = 5121 136.800 lei„Alte impozite „Conturi la banci in lei”taxe si varsaminteasimilate”

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Salarii pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

Gestionarea resurselor umane într-o institutie publica reprezinta o functie suport importanta,fiind un domeniu de preferinta al activitatii auditorului intern, justificata în mare masura de multitudinea de procese care sunt derulate si în mod implicit de riscurile care le însotesc.Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.Obiectivele misiunii de audit:¨ Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului cu principalele subobiective:- stabilirea elementelor de natură salarială;- modificarea drepturilor salariale;- salarizarea muncii peste programul normal de lucru.Desfasurarea misiunii de audit public intern presupune parcurgerea etapelor si procedurilor prevazute de normele metodologice generale.Etapele misiunii:I. PREGĂTIREA MISIUNII DE AUDITActivitati:1. Tipărirea şi procesarea Ordinului de serviciu2. Tiparirea şi procesarea Declaraţiei de independenţă3. Pregătirea şi transmiterea Notificării privind declanşarea misiunii de audit intern către părţile interesate4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor- Identificarea legilor şi regulamentelor aplicabile structurii auditate- Obţinerea organigramei- Obţinerea Regulamentului de organizare şi funcţionare- Obţinerea fişelor posturilor- Obţinerea procedurilor scrise- Identificarea personalului responsabil

10

Page 11: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

- Obţinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior5. Întocmirea Chestionarului de control internStabilirea elementelor de natura salarială- există un sistem de proceduri pentru stabilirea elementelor de natură salarială?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi un exemplar.- există stabilită persoană responsabilă pentru elaborarea şi actualizarea procedurilor?- există lista activităţilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului?- dacă “da”, vă rog să ne furnizaţi un exemplar.- vă rugăm să ne furnizaţi cerinţele privind experienţa şi pregătirea profesională necesare postului?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi fişa postului.Modificarea drepturilor salariale- există un sistem procedural de organizare al activităţii privind modificarea şi comunicarea drepturilor salariale?- există stabilită persoana responsabilă?- vă rugăm să ne furnizaţi cerinţele privind experienţa şi pregătirea profesională necesare postului?- există responsabil cu actualizarea sistematică a procedurilor?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi fişa postului.- există lista activităţilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului?- dacă “da”, vă rog să ne furnizaţi un exemplar.Salarizarea muncii peste programul normal de lucru- exista un sistem procedural privind timpul lucrat peste programul normal de lucru?- se ţine un registru special?- aveţi stabilit un responsabil pentru analiza şi aprobarea fundamentării timpului lucrat peste programul normal de lucru?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi fişa postului.- aveţi stabilit un responsabil privind aprobarea efectuării muncii peste programul normal delucru?- dacă “da”, vă rugăm să ne furnizaţi fişa postului.- vă rugăm să ne furnizaţi cerinţele privind experienţa şi pregătirea profesională necesarepostului?- există lista activităţilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului?- dacă “da”, vă rog să ne furnizaţi un exemplar.6. Întocmirea Listelor centralizatoare a obiectelor auditabileStabilirea elementelor de natură salarială - obiecte auditabile:- Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale- Salariul de bază- Indemnizaţii de conducere- Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor- Sporul pentru complexitatea în muncă- Sporul de vechime în muncă- Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte- Salariul de merit- Sistemul de premiereModificarea drepturilor salariale - obiecte auditabile:

11

Page 12: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

- Decizia de modificare a drepturilor salariale- Comunicarea deciziei de modificare a drepturilor salarialeSalarizarea muncii peste programul normal de lucru - obiecte auditabile:- Fundamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucru- Aprobarea efectuării muncii peste programul normal de lucru- Evidenţa timpului lucrat peste programul normal de lucru si recuperarea acestuia- Salarizarea timpului lucrat peste programul normal de lucru7. Elaborarea Tabelului puncte tari şi puncte slabe8. Întocmirea Programului de audit intern9. Intocmirea Notei şi a Programului preliminar al intervenţiei la faţa locului10.Obţinerea aprobării Notei şi a anexelor acesteia: Colectarea şi prelucrarea datelor, Tabelulpuncte tari şi puncte slabe şi Programul intervenţiei la faţa locului.11. Planificarea şi organizarea Şedinţei de deschidere cu Direcţia Resurse Umane12. Redactarea Minutei şedinţei de deschidere. Obţinerea numelui persoanelor de contact şistabilirea unui loc pentru desfăşurarea activităţii de audit.II. INTERVENTIA LA FATA LOCULUIObiectiv: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personaluluiActivitati:1. Efectuarea testărilor, detaliate Programul intervenţiei la faţa locului2. Discutarea constatărilor cu şeful de serviciu3. Elaborarea F.I.A.P. - urilor4. Colectarea dovezilor5. Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru.Analiza riscurilor:Obiective:1. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personaluluiObiective auditabile:1.Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salarialeRisc semnificativ: Inexistenta procedurilor privind acordarea drepturilor salariale2.Salariul de bazăRisc semnificativ: Stabilirea eronata a salariului de baza3.Indemnizaţii de conducereRisc semnificativ: Acordarea unor indemnizatii de conducere necuvenite4.Sporul pentru complexitatea în muncăRisc semnificativ: Stabilirea eronata a unui spor pentru conditii deosebite de munca5.Sporul de vechime în muncăRisc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului de vechime în munca6.Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapteRisc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului pentru orele lucrate pe timp de noapte7.Sistemul de premiereRisc semnificativ: Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare2. Modificarea drepturilor salarialeObiective auditabile:1.Decizia de modificare a drepturilor salarialeRisc semnificativ:

12

Page 13: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

- Decizia de modificare a drepturilor salariale nu a fost întocmita- Modificarea neargumentată a drepturilor salariale2.Comunicarea deciziei de modificare a drepturilor salarialeRisc semnificativ:- Salariatului nu i s-a comunicat decizia de modificare a drepturilor salariale- Decizia de modificare a drepturilor salariale nu s-a comunicat Serviciului salarizare- Operarea modificării drepturilor salariale în carnetul de muncă şi dosarul profesional după soluţionarea contestaţiilor

3. Salarizarea muncii peste programul normal de lucruObiective auditabile:1.Fundamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucruRisc semnificativ: Efectuarea fără justificare a orelor peste programul normal de lucru2. Aprobarea efectuării muncii peste programul normal de lucruRisc semnificativ: Efectuarea muncii peste programul normal de lucru nu a fost autorizata de şeful structurii3. Evidenţa timpului lucrat peste programul normal de lucru şi recuperarea acestuiaRisc semnificativ: Sistemul de evidenta a timpului lucrat peste programul normal de lucru nu este formalizat4.Salarizarea timpului lucrat peste programul normal de lucruRisc semnificativ: Aplicarea eronată a indicilor salariali de echivalare a orelor peste programul normal de lucru

3. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

Carta auditului intern urmareste:- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern în cadrul societatii comer;- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara pentruîndeplinirea obiectivelor auditului intern.A. Rolul si obiectivele auditului intern1. Rolul auditului internAuditul intern al calitatii este o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor. Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie desfasurate si a guvernarii entitatii, precum si recomandari pentru îmbunatatirea proceselor de productie si a gestionarii patrimoniului. Auditul intern contribuie la îmbunatatirea continua a managementului si a calitatii acestuia.Aceasta examinare se realizeaza în raport cu normele existente (standarde, standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri, instructiuni etc.), pentru a stabili în ce

13

Page 14: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

masura ele sunt respectate, îndeplinite. Auditul calitatii nu se rezuma, însa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci evalueaza eficacitatea aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute îndomeniul calitatii. Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun actiuni care sa duca la îmbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifica cauzelecare au dus la aceste neîndepliniri si propun masurile pe care le considera cele mai potrivitepentru eliminarea lor.2. Obiectivele auditului intern2.1. Obiectivele auditului internObiectivele generale ale auditului intern sunt:-sa asigure conducerea, actionarii, în general, ca societatea satisface sau nu standardele minime de calitate;- sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe si documente relevante starea procesului de productie si cercetare di societate;- sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la asigurarea si cresterea calitatii;- sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu îndeplinesc standardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru îmbunatatirea lor.2.2. Obiectivele misiunii de audit internÎn principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:- verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de productie side cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;- evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse;- examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de productie si de cercetare dinsociectate – auditul de performanta.- evaluarea sistemelor de management – auditulde sistem.3. Organizarea auditului internConducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern. Auditorii interni îsi desfasoara activitatea în subordinea directa a conducatorului unitatii, exercitând o functie distincta si independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati în elaborarea procedurilor de control intern si în desfasurarea activitatilor supuse auditului intern. Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit. Auditul intern este o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista sifunctioneaza eficace. Auditorii interni dincadrul societatiii:• raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament;• informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate;• nu au putere, autoritate, functii sau îndatoriri executive sau manageriale, cu exceptia celor legate de gestionarea functiei de audit intern;• nu sunt implicati în operatiunile/activitatile curente ale unitatii;• nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, dar pot fi consultati în timpul procesului de elaborare în ceea ce priveste masurile de controlce trebuie încorporate în sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis în mod expres ca acelasi auditor sa dea consultanta într-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.Relatia cu auditul extern:Auditorii interni vor intra în legatura cu auditorii externi pentru:

14

Page 15: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

• a întretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;• a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat si rezultatele auditului intern si extern.Auditorii interni se vor concentra în special pentru:• orientarea planului anual de audit intern astfel încât sa tina cont de recomandarileauditoruluiextern;• primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre recomandarile acestora;• cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentrurealizarea auditului extern;• facilitarea comunicarii, când este necesar, între auditul extern si conducereauniversitatii.4. Atributiile auditorilor interniAuditorii interni au urmatoarele atributii:a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt acceptate de catre management;b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de management sunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta specifici asigurarii interne a calitatii;d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din activitatilede audit;f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile sipropunerile conducerii societatii5. Standardele de audit internProcedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de PracticaProfesionista a Auditului.

B. Principiile activitatii auditului intern1. Independenta si obiectivitateActivitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor)externe începând cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor sipâna la comunicarea rezultateloracesteia.Persoanele care sunt soti, rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv, cuconducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiasi entitati. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern în unitate daca sunt soti sau afinipâna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului deconducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati în vreun fel în îndeplinireaactivitatilor pe care în modpotential le pot audita si nici în elaborarea si implementareasistemelor de control intern ale unitatiii.2. Competenta si constiinta profesionalaPregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential în atingerea eficacitatiiactivitatii de audit. Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si experienta necesara în realizarea misiunilor de audit. Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi încredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii.În scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultant înafara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni. Structura de audit intern trebuie

15

Page 16: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne,de metode de analiza statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Estenecesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala continua.3. Exercitarea unei activitati normateStructura de audit intern va elabora norme metodologice proprii în conformitatecu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.4. Programul de asigurare si îmbunatatire a calitatiiAuditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si îmbunatatire acalitatii subtoateaspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptulca normele, instructiunilesi codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni. Auditul intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere sievaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permitaevaluari interne si externe. Evaluarea interna presupune controale permanente privind buna functionare aauditului intern si controale periodice realizate de catre auditorii însisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dacaprocedurile de asigurare a calitatii misiunilor de audit sunt aplicate în mod satisfacator, garantând calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor si imbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.C. METODOLOGIE1. Planul anual de audit internProiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe bazaevaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni,precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii. Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse în planul anual de auditintern.2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documenteAuditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile siprobante (inclusive cele în format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul siobiectivele misiunii de audit intern.2.2.. Realizarea misiunii la fata loculuiAuditul trebuie sa fie realizat într-un climat de încredere. Conducerea unitatiitrebuie sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar îmbunatatirea functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia.2.3. Transmiterea rezultatelorConstatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pe masura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii la aceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor. La încheierea auditului sunt comunicate conducerii unitatii principalele concluzii,observatiile relevante si propunerile de îmbunatatire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducerea unitatii comunicaeventualele observatii auditorilor. În termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii interni analizeaza observatiile, întreprind procedurile necesare pentru îmbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului îmbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unitatii2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni

16

Page 17: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune însotit de un calendar de implementare a recomandarilor.Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planuluide actiune.

D. REGULI DE CONDUITAAuditorul are acces la toate datele în cadrul misiunii sale si trebuie sa respecte secretul profesional în ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie de evaluareindependenta, care se concretizeaza înrecomandari. Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care facobiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducerii unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catre responsabilul misiunii de audit sau, în lipsa acestuia, de auditorul însusi. Aceasta asigura faptul ca, atât constatarile cât si informatiile probante sunt validate.

4. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:

a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.Vânzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor șimodalităților specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficiență a rezultatelor producției, trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea întregului potențial tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de calitate, la termenele și în condițiile solicitate și nu în ultimul rînd asigură un cîștig real cel puțin pe măsura eforturilor.

Vânzarea produselor se poate face:-pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului-pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia-la cecere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele i depozitele proprii ș sau ale rețeleicomerciale publice.

Calea prin care se vând produsele este în funcție de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile și potențialul de cumpărare ale clienților, căile de distribuție utilizate, modalitățile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale .

Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extinderea vânzărilor în economia de piață revine acțiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a condițiilor de execuție și de desfacere etc.

17

Page 18: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Livrările câtre diferiți clienți se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producția curentă. Întreprinderea producătoare trebuie să-și programeze un raport corespunzător între volumul producției de fabricat în timp și nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue și evitarea rupturilor de stoc.

18

Page 19: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

III. Expertize contabile (3 intrebari)

1. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definesc si experienta care o poseda.Deasemenea competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatiregenerala urmat de o instructie specifica, de practica si de examinare privind temeprofesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoastereacontinua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international

2. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?

Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabilecuprinde dupa caz:- Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire sicercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuareaexpertizelor contabile extrajudiciare- Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica

 indeplinirea misiunii- Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente deexpertiza contabila solicitate de organele in drept, care au dispus efectuareaexpertizei contabile- Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuariiexpertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila, fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora

3. Explicaţi cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datoritainexistentei documentelor justificativesau a evidentelor contabile care sa atesteevenimente sau tranzactii supuse expertizarii.

In astfel de cazuri se va intocmiiun Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasistructura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuariiexpertizei contabile comandate de beneficiar.

19

Page 20: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

IV. Evaluarea intreprinderii

1. Cum se reevalueaza stocurile de materii prime din intreprinderea supusa evaluarii , pe baza de expertiza si diagnostic :

a)aplicand una din metodele FIFO sau LIFO;

b)in functie de raportul de schimb leu /dolar;

c)la preturile zilei sau , daca intrarile sunt mai rare , la media preturilor de achizitie din cea mai recenta perioada .

Stocurile de materii prime se reevalueaza la preturile zilei sau , daca intrarile sunt mai rare , la media preturilor de achizitie din cea mai recenta perioada .

2. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de înfiintare) 5.000.000:

a) da, 23.000.000; b) da, 33.000.000; c) nu.

Activul net corijat se calculează prin doua metode:

1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE

2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUATE – DATORII

3.000.000 +10.000.000 + 15.000.000 – 5.000.000 =23.000.000

3. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este de: a) 8.800 mii lei; b) 8.600 mii lei; c) 8.480 mii lei.

20

Page 21: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Vg= ANC +GW = 8000 +480 = 8480

GW= (CB-ANC*i)/c= ( 1000 -8000*11%) /25% = (1000-880)/25%=480

V. Studii de fezabilitate (7 intrebari)

1. După obiectivul investiţional, de câte tipuri sunt investiţiile? Dezvoltaţi pe scurt.

Investitia tehnica privind achizitia, constructia si montajul unor masini,utilaje, mijloace detransport. Este cea mai intalnita investitie;Investitia umana-pentru formarea,calificarea, specializarea personaluluiInvestitia sociala-(ex. cantina);Investitii financiare-cumpararea de titluri de participare la alte societati;Investitii comerciale-pentru reclama si publicitate.

2. Prin prismă strategică, ce presupune o investiţie de înlocuire?

Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru inlocuirea utilajelor si instalatiilor de productie uzate,avand ca obiectiv mentinerea nivelului capacitatii de productie a societatii. Prin urmare, investitia presupune economisire, acumularea unei parti din venit, urmarindu-se obtinerea unui castig in viitor.

3. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului?

Rentabilitatea medie = Profit mediu anual /Investiţie medie anualăRentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele de

rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa lor de inregistrare pe piata.

4. Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie

Costuri de exploatar

e

Total cost

Total încasări

Cash-flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei

21

Page 22: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculaţi indicele de profitabilitate neactualizat.

Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei) – se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.Indicele de profitabilitate neactualizat=6295/11445=0,55

5. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiţionale este valoarea actualizată netă. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului, ţinând cont de faptul că cash-flow-rile actualizate includ şi valoarea reziduală?

VAN = -I+ Σ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n

I = costul investitiei;CFt = cash-flow-ul aferent anului t;Vrez = valoarea reziduala;r=rata de actualizare(20 %);n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:– daca VAN > 0, investitia se accepta;– daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;– daca VAN < 0, investitia este respinsa.Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:

unde: a = rata de actualizare; n = anul

6.Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiţionale este indicele de profitabilitate. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului, ţinând cont de faptul că cash-flow-rile actualizate includ şi valoarea reziduală?

Se utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri initiale inegale. El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit.Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat.

22

Page 23: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Ip = SUM (CFt / ( 1+a ) ) / fCFt = intrari nete de trzorerie ale perioadei tt = durata de viata a investitieia = rata de actualizaref = valoarea investitiei

7. Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 11.445 lei, cu o rată de actualizare minimă de 19% şi maximă de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie

Costuri de exploatar

e

Total cost

Total încasări

Cash-flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculaţi RIR şi apreciaţi fezabilitatea investiţională prin intermediul acestui indicator.

RIR= indicator utilizat in analizele efectuate asupra eficientei proiectelor de investitii prin utilizarea tehnicii actualizarii. Exprima acel nivel al ratei dobanzii care egalizeaza veniturile actualizate cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea venitului net actualizat sa fie egala cu zero. Acest indicator se utilizeaza in analiza eficientei proiectelor de investitii sub metodologia BIRD. Rata interna de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient.Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

Unde:Chi – cheltuieli initiale ale investitieiCFj – cash-flow-ul din anul jVRn – valoarea reziduala neta

23

Page 24: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Criteriul de alegere a proiectului il reprezinta valoarea acestuia care trebuie sa fie mai maresau cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata. Cu cat rata interna de rentabilitate este mai mare cu atat investitia este mai rentabila.

Daca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat, daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunciproiectul este respins.

Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR.

Aplicand formula de mai sus RIR = 20%

Conform criteriului RIR, investiţia este rentabilă dacă această rată internă RIR este maimare decat rata dobanzii de pe piaţă (d), respectiv costul capitalului. Pe plan economic, RIR>d semnifică faptul că investiţia de capital va fi recuperată prin fluxurile de lichidităţi rezultate din exploatare, că aceste fluxuri permit remunerarea furnizorilor de capital conform exigenţei lor de randament. Deci RIR>d semnifică faptul că investiţia este rentabilă şi acceptată.

Bibliografie:1. Negrilă Adrian, Proiectele investiţionale. Fezabilitate şi eficienţă, Ed. Mirton, Timişoara, 20032. Porojan Dumitru, Bişa Cristian, Planul de afaceri, Ed. Irecson, Bucureşti, 2007

24

Page 25: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

VI. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)

1. Analizati pozitia financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informatii bilantiere:

Indicator 31.12.nImobilizări 100000 Stocuri 20000 Creante 40000 Disponibilități 5000 Capitaluri proprii 65000 Datorii mai mari de un an 50000 Datorii de exploatare 47000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le inclase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite ‘structurile situatiilor financiare’. Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile sicapitalul propriu.BILANTActive imobilizate =100.000Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000

TOTAL ACTIVE = 165.000

Capital si rezerve = 65.000Datorii pe ternem lung = 50.000Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=47.000 + 3.000 = 50.000

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 165.000

25

Page 26: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

PRINCIPALI INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente / Datorii curente

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000+40.000+5.000=65.000

Datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =3.000+47.000=50.000

Active curente / Datorii curente=65000-50000=1.3

Valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2

( ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente)

b) Indicatorul lichiditatii immediate

(Active curente – Stocuri)/Datorii curente

=( 65.000-20.000)/50000= 0.9

2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare

(Capital imprumutat X 100)/Capital propriu =(50.000 X 100)/65000 = 76.92%Capital imprumutat = credite peste un an

(Capital imprumutat X 100)/ Capital angajat = (50.000 X100)/(50000+65000) = 43.47%

26

Page 27: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cudobanda."Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta."

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:- Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;- Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de

baza ale entitatii;- Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a

fost rulat de-a lungul exercitiului financiar.

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile:

Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti inafacere:

27

Page 28: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

2. O întreprindere este caracterizată de situatia bilantieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar 10% din creante sunt garantii de bună executie ce vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze pozitia financiară a întreprinderii pe baza bilantului contabil şi a bilantului financiar şi să se explice diferentele constatate.

Indicator 31.12.nImobilizări corporale 3000 Imobilizări necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de un an 3000 Datorii de exploatare 2400 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

BILANT CONTABILActive imobilizate =3000+800 = 3800Active curente = stocuri+creante +disponibilitati=1000+2000+1000=4000TOTAL ACTIVE = 7800Capital si rezerve = 2000Datorii pe termen lung = 3000Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare+datorii pe termen f.scurt =2400+400=2800TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 7800Indicatori economoco-financiaria)indicatorul lichiditatii curenteActive curente / Datorii curente = 4000 / 2800 =1,43b)indicatorul lichiditatii imediate(Active curente – stocuri) / Datorii curente = (4000- 1000) / 2800 = 1,07Indicatori de risca)indicatorul gradului de indatorareCapital imprumutat / Capital propriu =3000 / 2000 = 1,5

28

Page 29: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

BILANT FINANCIARActive imobilizate =3000+800-200 = 3600Active curente = stocuri+creante +disponibilitati=1000+2000-(2000 * 10%)+1000=3800TOTAL ACTIVE = 7400Capital si rezerve = 2000Datorii pe termen lung = 3000-400 = 2600Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare+datorii pe termen f.scurt =2400+400=2800TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 7400Indicatori economico-financiaria)indicatorul lichiditatii curenteActive curente / Datorii curente = 3800 / 2800 =1,36b)indicatorul lichiditatii imediate(Active curente – stocuri) / Datorii curente = (3800- 1000) / 2800 = 1,00Indicatori de risca)indicatorul gradului de indatorareCapital imprumutat / Capital propriu =2600 / 2000 =1,3Prin comparatie, indicatorii analizati in cele doua cazuri scad proportional cu valoarea care reprezinta si diferenta dintre cele doua tipuri de bilanturi.In cazul bilantului financiar este de remarcat faptul ca indicatorul gradului de indatorare scade cu 20%, fiind influentat de excluderea datoriilor aferente anului in curs din totalul datoriilor pe termen lung.In ceea ce priveste lichiditatea, nu exista diferente majore intre cele doua cazuri.

3. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în cazul societătii ale cărei informatii financiare sunt prezentate mai jos şi să se analizeze evolutia acestora:

Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.)Venituri din vânzarea mărfurilor 0 1000 Producția vândută 20000 22000 Producția imobilizată 0 1000 Cheltuieli cu materii prime 3000 4000 Costul mărfurilor vândute 0 800 Cheltuieli salariale 7000 7800 Cheltuieli cu amortizarea 300 400 Cheltuieli cu chirii 1500 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 1500 Impozit pe profit 1000 1000

29

Page 30: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

30

Page 31: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

4.Să se calculeze capacitatea de autofinantare şi autofinantarea pornind de la informatiile prezentate mai jos:

Indicator u.m.Venituri din vânzarea mărfurilor 1000 Producția vândută 14000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2000 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600 Cheltuieli cu materii prime 2000 Costul mărfurilor vândute 700 Cheltuieli salariale 8000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurări sociale 1000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate

400

Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200 Venituri din diferențe favorabile de curs valutar

200

Cheltuieli cu dobânzi 800 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 300 Rata de distribuire a profitului 25%

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

31

Page 32: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

32

Page 33: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Calcul CAF medoda aditiva

CAF = Profit net + Cheltuieli cu amortizari si provizioaneCAF = 3500 + 1200 = 4700Autofinantarea este CAF * 75 % = 4700* 75 % = 3525

33

Page 34: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

5. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea C în exercitiul n şi să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activitătilor operationale, financiare şi de investitii, cunoscându‐se următoarele informatii din situatiile financiare:

Indicator N ‐1 NImobilizări 8000 10000 Stocuri 500 400 Creanțe 2000 2200 Disponibilități 200 250 TOTAL ACTIV 10700 12850 Capitaluri proprii 5000 6000 Datorii financiare 3000 3500 Furnizori 1500 2000 Datorii salariale şi fiscale 1100 1300 Credite de trezorerie 100 50

Indicator u.m.Cifra de afaceri 20000 Cheltuieli materiale 2000 Cheltuieli salariale 14000 Cheltuieli fiscale şi sociale 1500 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu dobânda 200 Impozit pe profit 200

FLUXUL DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA OPERATIONALA: . Încasari de la clienti - Plati catre furnizori si angajati = Numerar generat din exploatare - Dobânzi platite + Dividende încasate +,- Alte încasari - plati privind cheltuielile si veniturile- Impozitul pe profit = Fluxul de numerar înainte de elementele extraordinare +,- Încasari / plati din elemente extraordinare = Fluxul de numerar net din activitatile de exploatare Fluxul de numerar = 2.200 – 2.000 – 1.300 – 200 = -1.300 u.m

FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTIŢII

34

Page 35: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

Încasari din vânzarea de imobilizari corporale, necorporale si alte asemenea active pe termen lung (inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate si constructiile din resurse proprii de terenuri si mijloace fixe) + Încasarile din vânzarea titlurilor financiare detinute ca instrumente de capital propriu si de creanta altor întreprinderi si interesele în asocierile în participatie (altele decât încasarile pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau acelea pastrate în scopuri de plasament si tranzactionare) - Platile pentru achizitia de titluri financiare detinute ca instrumente de capital propriu si de creante ale altor întreprinderi si interesele în asociere în participatie (altele decât platile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate în scopuri de plasament si de tranzactionare) + Încasari din rambursarea avansurilor si împrumuturilor acordate altor parti (altele decât avansurile si împrumuturile unei investitii financiare) - Achizitia de filiale diminuata cu numerarul platit - Plati privind avansurile în numerar si împrumuturile acordate altor parti (altele decât avansurile si împrumuturile efectuate de o investitie financiara) + Dobânzi si dividende încasate + Încasarile în numerar din conturile de futures, de forward, de optiuni sau de swap în afaracazului când contractele sunt detinute în scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cândîncasarile sunt tratate drept activitati de finantare) - Platile în numerar pentru contractele de futures, de forward, de optiuni si de swap în afara cazului în care contractele sunt detinute în scopuri de plasament sau de tranzactionare sau când platile sunt tratate drept activitati de finantare = Fluxul de numerar folosit în activitatea de investitii (B) Fluxul de numerar = -2.000 u.m

FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANŢARE

. Venituri în numerar din emisiunea capitalului social - Platile în numerar catre actionari pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor proprii + Încasari din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte împrumuturi pe termen lung sau scurt - Plati privind rambursarile de împrumuturi - Plata obligatiilor în leasing financiar - Dividende platite = Fluxul de numerar net folosit în activitatea de finantare ( C ) Fluxul de numerar = -3500-50-200 = -3.750 u.m

Metoda indirectaRezultat inaintea impozitarii =20000-2000-14000-1500-1000-200+200 =1500Cheltuieli cu dobanzile 200Cheltuieli cu amortizarea 1000Rezultat din exploatare inaintea deducerii variatiei necesarului de fond de rulment din exploatare =1500+200+1000 = 2700-cresterea creantelor = 200+ scaderea stocurilor = 100

35

Page 36: LUCRARE STAGIU AN 1 SEM 2 2013.docx

+cresterea furnizorilor = 500+impozit profit de plata = 200=fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare =3300Credite – dobanzi = 500- 200 = 300 fluxul net de trezorerie din activitatea de finantare.

6. Se cunosc următoarele informatii financiare referitoare la o societate comercială ce activează în domeniul comertului cu amănuntul de bunuri de larg consum:

Indicator u.m.Imobilizări 1500 Stocuri 500 Creanțe 100 Disponibilități 100 Capitaluri proprii 700 Datorii financiare 500 Furnizori 500 Datorii salariale 300 Datorii fiscale si sociale 150 Credite de trezorerie 50 Cifra de afaceri 5000

Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor dee activ şi pasiv circulant şi viteza de rotatie a activului circulant net .

Durata de rotatie a stocurilor = CA / STOCURI = 5000 / 500 = 10Durata de recuperare a creantelor = (Total creante / Cifra de afaceri ) * 365 = 100 /5000 * 365 = 7.3Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale /CA *365 = 1500 / 5000 *365 = 110Viteza de circulatie a activului circulant net = ACN / CA * 365 = 700 / 5000 * 365 = 51,1

36