Ministerul Educaiei din Republica MoldovaUniversitatea Tehnica a MoldoveiFacultatea:Inginerie Mecanica i Transport

Catedra:Inginerie i Management n Transporturi

Lucrare de laborator Nr.1Tema: Construcia general a motorului, mecanismelor biel-manivel i de distribuie a gazelor.

Elaborat,Cazacu AlexandruIMT-111

Verificat,Plamdeal Vasile

Chiinu 2013Cuprins1.Ce indic noiunea puterea motorului, n ce const deosebirea noiunilor puterea indicat i efectiv? Este necesar de trasat diagrama de indicare i caracteristica exterioar de turaii a motoarelor i de explicat destinaia lor.2. Destinaia i construcia general a mecanismului biel-manivel, schemele construciei a mecanismelor biel-manivel pentru toate motoarele cu cilindri ntr-un rind, n V, orizontal i opui.3.Mecanismul cu supap: supapa, scaunul supapei, arcurile supapei, mecanismul de rotire a supapei. Construciile, materialele, schemele mecanismelor de rotire a supapelor de evacuare.

2. Destinaia i construcia general a mecanismului biel-manivel, schemele construciei a mecanismelor biel-manivel pentru toate motoarele cu cilindri ntr-un rind, n V, orizontal i opui.Mecanismul motor (numit si mecanismul biela-manivela sau mecanismul manivela-piston), transforma miscarea de translatie a pistonului, obtinuta prin arderea amestecului carburant, in miscare de rotatie continua a arborelui cotit.

1. piciorul bielei (unde se prindecu ajutorul bolului)2. corpul bielei3. piulit4. cuzinet5. urub6. capacul bielei

1. biel (picior cu buc inserat)2. piston3. segmeni4. bol5. inel de fixare6. urub7. cuzinet

a) Motorul cu cilindrii ntr-un rnd.

b)Motorul cu cilindri n V.

c) Motorul cu cilindri orizontali. d) Motorul cu cilindri opui

3.Mecanismul cu supap: supapa, scaunul supapei, arcurile supapei, mecanismul de rotire a supapei. Construciile, materialele, schemele mecanismelor de rotire a supapelor de evacuare.

Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si doi timpi. Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi, in general, nu au supape, ci ferestre in cilindri, care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonului de o forma speciala (cu deflector)-este asa-zisa distributie prin lumini. Supapa are un rol diferitdupa destinatia lor sunt:de admisie16 pentru deschiderea si inchiderea orificiului de intrare a amestecului carburant sau aerului, side evacuare17 pentru expulzarea gazelor arse. Deschiderea lor are loc cand camele ataca tachetii si transmit miscarea prin celelalte organe componente, iar inchiderea lor se face datorita arcurilor supapelor. Partile componente ale supapei sunt: talerul 1, tija 2 cu raza de racordare intre ele, fateta 3 de asezare a talerului pe scaun (contrascaun) cu un unghi de 45(mai rar 30); tija este prevazuta cu o degajare pentru piesele de fixare. Tija are rol de ghidare a supapei si culiseaza in ghidul supapei; capul ei de contact cu culbutorul se trateaza termic pentru durificare. Talerul supapei poate fi plat, concav (pentru supapele de admisie) sau convex (pentru supapele de evacuare) caruia i se aplica un strat de stelit pe contrascaun (stelitat) sau cu cavitate interioara pentru umplerea cu sodiu sau alte substante, care diminueaza supraincalzirea supapelor. Prin contrascaunele lor, supapele etanseaza perfect orificiile de admisie si evacuare. Supapele se confectioneaza din otel aliat, cele de evacuare continand si siliciu in compozitie, pentru micsorarea dilatarii termice.De obicei, talerul supapelor de admisie are diametrul mai mare ca la cele de evacuare.

Scaunele supapelor - pot fi asezate si frezate direct in chiulasa, sau amovibile, din fonta sau otel refractar, presate in locasurile din chiulasa ; sunt frezate la 45osi rodate cu supapele respective cu pasta pentru etansare ; latimea lor, uneori stelitata este 1,2-1,6 mm.Arcurile supapelor - mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre supape si came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei, in timpul deschiderii si inchiderii lor. Ele se confectioneaza din otel arc, de forma elicoidala; la unele motoare (D 797-05 si D 2156 HMN 8) se monteaza doua arcuri concentrice la fiecare supapa, petru marirea sigurantei si reducerea dimensiunilor. Arcul se monteaza prin mai multe procedee: cu disc de sprijin (taler) 19 si semibucse conice 20 din otel (D 797-05 si D 2156 HMN 8, Dacia 1300); cu disc de sprijin si pana introdusa in orificiul din capatul supapei; cu disc sectionat, care se sprijina pe capatul tijei supapei.Mecanismul de distributie cu 4 supape pe cilindru utilizeaza 2 supape de admisie si 2 supape de evacuare pentru fiecare cilindru, comandate de doua axuri cu came, amplasate in capul chiulasei, prin intermediul unor tacheti hidraulici.Cele doua axuri sunt antrenate prin curea dintata, odata cu pompa de apa. Toate celelalte elemente auxiliare sunt antrenate prin cureaua lata, cu profil in V-multiplu, cu flexibilitate foarte mare, intinsa automat cu un intinzator, care ii asigura o functionare optima, fara intretinere

Sistemul de distributie utilizeaza si un dispozitiv pentru modificarea fazelor distributiei. El actioneaza electrohidraulic asupra axului cu came, care antreneaza supapele de admisie si modifica avansul actionarii lor. Variatorul este comandat de centrala electronica a automobilului

Prin utilizarea acestui variator se obtine o variatie de maxim 18a avansului axului cu came fata de arborele cotit si se realizeaza un spor de putere de 4CP la o turatie de(2500 - 4500) rot/min.In acelasi timp cuplul motor este mai ridicat pe un domeniu mai larg de turatii, in special in zona turatiilor mici. Motorul are o functionare mai regulata la ralanti, iar poluarea este mai scazuta.

Scopul lucrrii: Studierea construciei motorului, mecanismelor biel-manivel i de distribuie a gazelor, principiul lor de funcionare, particularitile constructive i reglrile.

1.Ce indic notiunea puterea motorului, n ce const deosebirea notiunilor puterea indicat si efectiv? Este necesar de trasat diagrama de indicare si caracteristica exterioar de turatii a motoarelor si de explicat destinatia lor. Reprezinta forta motorului, in cazul nostru forta de tractare a motorului autovehiculului. Unitatea de masura a puterii produsa de un motor este calul putere sau KW. Un cal-putere este egal cu 75 de kilogrammetri pe secunda.Daca vrem sa exprimam puterea in CP, atunci utilizam urmatoarea formula: 1 kW = 1,36 CP Unitatea este definita prima oara in 1782 de omul de stiinta James Watt, inventatorul motorului cu abur. Notiunea de cal putere vine in sprijinul clasificarii motoarelor dupa putere. De la James Watt au aparut mai multe definitii pentru calul putere fiind acum cunoscut sub denumirea de cal putere SAE (in engleza, abreviat cu HP de la HorsePower).Germanii la randul lor introduc notiunea de cal putere DIN, echivalent cu 736 W. Puterea indicata unui motor este suma lucrului mecanic indicat produs n toi cilindrii si ntr-o secund. Dac cilindrii sunt identici. Puterea livrat de motor la cupl (ambreiaj) este numitputere efectivi depinde derandamentul mecanic al motorului.Pentru ridicarea diagramei indicate se foloseste un osciloscop de tip IAN 101, prev\zut cu traductor pentru unghiul de rota]ie al arborelui cotit (sau pentru cursa a pistonului) precum [i cu traductor pentru presiunea din cilindru. Schema de principiu a traductorului de unghi de rota]ie este prezentat

M.A.I. in 4t, prezentat schematic in figura 1.2, functioneaza in modul urmator: in cilindru patrunde aer (la MAC) sau amestec de aer si combustibil (la MAS) prin canalul si orificiul supapei de admisie SA. Patrunderea fluidului proaspat este cauzata de depresiunea produsa prin deplasarea pistonului din pmi spre pme, efectuandcursa de admisie, respectivtimpul unual ciclului. La motoarele supraalimentate, la aceasta depresiune (pr