7/31/2019 lucrare investitii

1/30

MINISTERUL EDUCATIEI si TINERETULUI al REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICA a

MOLDOVEIFACULTATEA DE CADASTRU, GEODEZIE si CONSTRUCTII

CATEDRA EVALUAREA si MANAGEMENTUL IMOBILULUI

PROIECT DE AN

La Disciplina:

Investitii in Bunuri ImobiliareTema:Calculul eficientei economice a

unui proiect investitional

Elaborat: st. gr. EI-0616 Turcan Victoria

Coordonator: S.Albu

7/31/2019 lucrare investitii

2/30

Chisinau 2009

Cuprins

Introducere

Capitolul I Analiza pietei imobiliare

I.1 Analiza pietii imobiliare in sectorul spatiilor de producere4 -6

I.2 Analiza pietei imobiliare in sectorul spatiilor de producere in s.Costesti r.Ialoveni7

I.3 Argumentarea alegerii proiectului8 -10

Capitolul II Conceptia si echipa proiectului investitional

II.1 Cerinte arhitecturale, ingineresti si utilitare fata de cladire 11- 12

II.2 Conceptia si echipa proiectului investitional13

Capitolul III Structura finantarii

III.1 Definirea si structura capitalului intreprinderii14 - 15

III.2 Structura de finantare a proiectului investitional16

Capitolul IV Evaluarea proiectului 17 - 28

Concluzii, propuneri

Bibliografie

2

7/31/2019 lucrare investitii

3/30

Introducere

Odata cu aparitia premiselor favorabile aparitiei si dezvoltarii economiei de piata in

Republica Moldova a aparut si opotunitatea de a crea o piata imobiliara apta sa satisfaca

necesitatile populatiei. Pentru toate tarile dezvoltate piata imobiliara este unul din pilonii de baza

pe care se sprijina economia, deci prezinta un factor important in dezvoltarea statului ca unitate

integra si prospera. Dezvoltarea pietii imobiliare nu vizeaza doar sectorul rezidential, cum s-ar

presupuna la o prima vedere, ea presupune dezvoltarea sectorului industrial, commercial, social-

cultural si recreativ, adica priveste toate domeniile de activitate ale oamenilor.

In anii imediat urmatori declaratiei independentei Republicii Moldova, piata imobiliara sa

dezvoltat preponderant in directia sectorului residential. Au avut loc privatizari in masa, si a avut

loc improprietarirea taranilor cu pamint. Insa o consecinta negativa a fost distrugerea si delasarea

totala a sectorului industrial, fapt ce a dus la o stagnare economica continua, ce este actuala si in

prezent. Un prim imbold pentru economia tarii a constituit-o stimularea dezvoltarii intreprinderilormici si mijlocii, adica stimularea spiritului intreprinzator al populatiei.

Prezenta lucrare are drept scop analiza unui proiect investitional ce vizeaza constructia unei

hale industriale de producere si determinarea tuturor factorilor negativi si pozitivi de influienta

asupra dezvoltarii si activarii ulterioare a acesteia.

O analiza minutioasa a starii pietii in acest domeniu, a tuturor participantilor ce

influienteaza aparitia si dezvoltarea unei intreprinderi, analiza concurentilor ne va da posibilitatea

de a cintari sansele reale ale unui asemenea proiect de a aparea si a se dezvolta in conditiile actualeale economiei Republicii Moldova.

Pentru a putea indeplini scopul propus se va analiza piata imobiliara ca stare generala, iar

apoi se va detaliza analiza in domeiul ce ne intereseaza, adica :spatii de producere, iar pentru a

determina daca proiectul este real sau nu se va efectua analiza eficientei proiectului investitional,

pentru ca in final sa putem sa formulam o concluzie corecta asupra realizarii proiectului dat.

3

7/31/2019 lucrare investitii

4/30

Capitolul I Analiza pietei imobiliare

I.1 Analiza pietii imobiliare in sectorul spatiilor de producere

Odata cu declararea independentei si desfiintarea economiei centralizate s-au desfiintat si

toate intreprinderile funcionabile si profitabile la acel moment din sectorul agro-industrial. Uzinele

si fabricile mari au fost distruse datorita ruperii legaturilor de import-export cu tarile din fosta

URSS, economia tarii ajungind intr-o situatie destul de deplorabila. Pentru o perioada destul de

impunatoare economia tarii s-a aflat intr-o stagnare continua. In ultimii 5-7 ani s-a observat o

tendinta de revigorare a economiei tarii prin infiintarea mai multor intreprinderi mici si mijlocii,

fapt ce da o raza de speranta pentru dezvoltarea ulterioara a tarii.

Cu toate astea, criza economica mondiala ce afecteaza practic toate tarile inalt-dezvoltate sa

rasfrint si asupra Republicii Moldova. Cauza principala ace a dus la agravarea situatiei financiare

in tara a fost micsorarea considerabila a volumului remitentelor de peste hotare, ca urmare a lipsei

de locuri de munca si cresterii ratei somajului peste hotare, tarile dezvoltate promoveaza politici

protectioniste, fapt ce defavorizeaza considerabil tara noastra, atit de mult dependenta de

remitentele de peste hotare.

Sectorul industrial al economiei si asa inca vulnerabil este supus acestei incercari dure de a

rezista crizei economice mondiale, in conditiile cind suntem total dependenti de importuri. Starea

pietii imobiliare in domeniul spatiilor industriale si de producere era relativ echilibrata, aproape

neschimbata de-a lungul mai multor ani.Tabel 1

Principalii indicatori ai activitatii industriale, pe forme de proprietate

4

7/31/2019 lucrare investitii

5/30

Sursa Biroul National de Statistica

Numrul dentreprinderi1

Valoarea produciei fabricate

Numrul mediu anualal personalului

industrial-productiv,mii persoane

2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007

Industrie total

702

683

691

20770,22

22370,72

26173,52

125,9

122,2

120,1

din care:

Public 55 52 49 2407,1 2246,6 2669,1 16,7 15,7 15,3

Privat 453 454 467 9575,1 10431,2 12633,9 65,9 67,6 66,9Mixt (public i

privat), fr

participare strin

85 71 66 2784,0 2604,4 3140,4 18,6 14,3 13,0

Strin 21 25 27 1501,6 1612,0 1856,8 6,3 9,0 9,6A ntreprinderilor

mixte88 81 82 3880,3 4625,4 4784,3 18,3 15,6 15,3

Din toat industria

pe tipuri deactiviti:

Industrie extractiv 22 22 23 285,8 433,9 518,4 3,0 3,3 3,6

din care:Public 3 3 3 19,3 22,1 24,2 0,5 0,4 0,4Privat 14 15 15 178,6 336,7 411,6 1,6 2,2 2,5

Mixt (public iprivat), fr

participare strin

Strin 12,5 6,8 0,1 0,1 A ntreprinderilor

mixte 1 0,0 27,4 0,0 0,1

Industrieprelucrtoare

637 620 630 17627,1 18717,9 21390,3 106,5 102,8 100,5

din care:Public 26 25 25 1147,2 940,2 851,2 7,3 6,6 6,2Privat 427 427 440 9164,6 9780,3 11866,1 60,5 61,4 60,4

Mixt (public iprivat), fr

participare strin

78 65 60 2476,5 2297,5 2584,4 15,8 11,8 10,6

Strin 18 22 24 959,6 1086,9 1346,2 4,5 7,4 8,2

A ntreprinderilormixte

88 81 81 3879,2 4613,0 4742,4 18,3 15,6 15,1

Energie electric itermic, gaze i ap

43 41 38 2235,2 2367,8 3175,8 16,4 16,1 16,0

din care:Public 26 24 21 1240,6 1284,3 1793,7 8,9 8,7 8,7

Privat 12 12 12 231,9 314,2 356,2 3,8 4,0 4,0Mixt (public iprivat), fr

participare strin2 2 2 232,1 238,6 500,8 2,0 1,9 1,8

Strin 3 3 3 529,5 518,3 510,6 1,7 1,5 1,4

A ntreprinderilormixte

1,1 12,4 14,5 0,0 0,0 0,1

5

7/31/2019 lucrare investitii

6/30

Situaia pe piaa imobilului de producie i depozitare nu diferea mult de primul semestru

2008. Creterea preurilor abia se simea i a constituit doar 2-5%. Astfel costul 1 m2 de suprafa

de producie i depozitare a constituit pentru perioada dat 180-360euro, n funcie de amplasare,

suprafa total, inginerie i stare tehnic general a obiectului.

Aceleai putem spune i despre chiria imobilului de producie i depozitare. Creterea a

fost mic, astfel ratele de nchiriere au constituit 1-3 euro pe 1 m2 pe lun, pentru suprafeele de

calitate medie cu asigurare medie de comunicaii, cota crora constituie aproximativ 90% din piaa

imobiliar dat, i 3-6 euro pe 1 m2 pe lun pentru suprafeele calitative i asigurarea complet de

comunicaii si retele ingineresti.

Modificarea n segmentul dat al pieei s-a produs n micorare forte a cererii de suprafee

de 1500 m2 i mai mult. La moment, companiile n general se afl n cutarea suprafeelor care nu

depesc 500m.

n general, privind imobilul cu destinaie de producie i depozitare cu suprafee n special

mici i medii se observ o cerere destul de stabil, de aceea putem pronostica o cretere mic sau

stagnarea creterii preurilor, deoarece n situaia crizei financiare, scderii puterii de cumprare a

populaiei i astfel dificultii realizrii produciei, suprafeele de depozitare, logic, urmeaz s

sporeasc.

Dar exist i alte pronosticuri. Din contul reducerii activitii comerciale n legtur cu

instabilitatea financiar, cererea de ncperi de depozitare de asemenea poate fi redus. Dacoarecare reele comerciale vor ncepe s-i restrng afacerea, se vor elibera i depozitele, ocupate

de acestea n prezent.[1]

Oricare nu ar fi pronosticurile, toti factorii negativi de influenta asupra mentinerii unei

stabilitati economice cum ar fi situatia politica instabila din present precum si criza economica

mondiala ce se resimte tot mai adinc in economiile tarilor vecine nu pot trece fara a lasa

consecinte, respectiv, este absoluti necesar de a lua in calcul toate aceste riscuri ce se adauga la

celelalte si de a cauta solutii pentru a asigura macar o oarecare stabilitate, si evitarea declinuluieconomic major.

6

7/31/2019 lucrare investitii

7/30

I.2 Analiza pietei imobiliare in sectorul spatiilor de producere in s.Costesti r.Ialoveni

Stimularea tot mai intensiva a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii a dus la o creastere

usoara a numarului de intreprinderi si la o revigorare relativa a economiei tarii, insa marea

majoritate a acestor intreprinderi sunt de tip commercial si sunt concentrate preponderent in raza

mun.Chisinau, mun.Balti si a altor citorva orase mari ale tarii, infrastructura in suburbie si in

zonele rurale fiind total la pamint.

In anii cind Republica Moldova intra in componenta URSS sectorul agro-industrial era

foarte dezvoltat si bine pus la punct, practic in fiecare localiate rurala activau ferme pentru

cresterea animalelor si pasarilor, diferite tipuri de fabrici si uzine ce foloseau materia prima din

nemijlocita apropiere. Odata cu desfiintarea acestui sistem s-au desfiintat si toate intreprinderile

din zonele rurale.

Una dintre cele mai mari localitati rurale, s.Costesti r. Ialoveni prezinta un potential destul

de atractiv pentru constructia unei hale industriale.

s.Costesti din r. Ialoveni dispune la moment de o suprafata mare de terenuri libere potential

disponibile pentru a construi o hala de producere, iar preturile la pamint nu sunt exagerate, mai ales

cind se discuta pretul unor terenuri cu suprafata mare. In zona exista citeva spatii frigorifice de

depozitare, citeva spatii de producere de materiale de constructie si o fabrica de vinuri.

In rest zona este destul de slab dezvoltata in ceea ce tine de infrastructura, concurenta estepractic inexistenta deci zona este una destul de favorabila pentru a desfasura un proiect

investitional de anvergura.

7

7/31/2019 lucrare investitii

8/30

I.3 Argumentarea alegerii proiectului

Elaborarea si realizarea unui proiect investitional necesita o analiza primara in ceea ce

priveste decizia vizavi de locul amplasarii obiectului investitional, de toti factorii pozitivi si

negativi de influenta asupra viitorului proiect investitional.

In ceea ce priveste amplasamentul unei zone industriale intr-o localitate, acesta este

determinat de anumiti factori precum caracteeristicile terenului, apropierea de caile de comunicatii,

facilitarea cailor de acces, pozitia in raport cu asezarile omenesti, directia predominanta a vintului.

Alte elemente ce se iau in consideratie la alegerea terenului unei industrii sunt natura apelor

subterane si, in special, gradul de agresivitate a acestora, precum si gradul de seismicitate al

regiunii.

Din punct de vedere al reliefului solului, este recomandat un teren plat sau mai bine cu o

usoara inclinare, care sa asigure o scurgere naturala a apelor din precipitatii. O astfel de situatie

evita sapaturi, umpluturi si deplasari mari de pamant, cerute de amenajarea terenului, ususreaza

asezarea si executia cailor ferate si drumurilor si evita pierderea unor mari suprafete de teren dintre

obiective.

Apropierea calior de comunicatii si a altor utilitati constituie un aspect fundamental in

otiunea pentru alegerea amplasamentului unei zone industriale. Acesta trebuie pozitionat in

apropierea unor astere rutiere mari, linga un nod de cale ferata si, in unelel cazuri, linga un curs de

apa navigabil. La elegerea amplasamentului unei cladiri industriale merita sa se tina cont si deexistenta unor retele energetice (electricitate si gaze) si de posibilitati de racordare la acestea. In

mod egal, asezarea unei cladiri industriale poate fi conditionata de existenta in apropiere a unor

surse de apa necesare, si in care sa se reverse apele uzate, provenite din zona industriala.

Bineinteles dupa o tratare a acestora, pentru evitarea problemelor de mediu.[5,pag.102]

Apropierea spatiilor industriale de anumite asezari umane trebuie analizata in mod

biunivoc. Pe de o parte, dezvoltarea unei anumite zone ca zona industriala implica asezarea unui

numar de persoane in aceasta zona, ceea ce duce la crearea unei comunitati umane ce se dezvolta odata cu dezvoltarea industreiei: dupa constructia zonei industriale, se vor ridica locuinte, iar apoi

magazine de aprovizionare, scoli, policlinici, centre de cultura, diferite organizatii pentru

deservirea populatiei. Pe de alta parte, apropierea zoneli industriale de centre populate prezinta o

importanta deosebita, atit in ceea ce priveste asigurarea unor locuinte pentru personal(ceea ce se

poate interpreta si ca un excedent de forta de munca, care poate fi folosit si in industria respectiva),

cit si a unui potential debuseu direct si apropiat pentru propriile produse.

Pentru cladirile de tip industrial, amplasarea pe lot este determinata de functiunile cladirii.

Aceasta amplasare tine cont de faptul ca intr-o intreprindere se gasesc cladirile administrative,

8

7/31/2019 lucrare investitii

9/30

sociale si de interes comun, cladirile industriale pentru productie, cladirile pentru intretinere,

cladirile pentru transporturi si telecomunicatii, cele pentru depozitarea materiilor prime si a

produselor finite, cladirile pentru obtinerea energiei si chiar cele cu character recreativ. Cladirile cu

character de productie, industriale sau de depozitare trebuie sa serveasca scopului specific pentru

care au fost construite.

Odata optat pentru amplasament, cladirile vor fi pozitionate in functie de tip, dupa cum

urmeaza:

Cladirile administrative linga intrarea principala;

Serviciul de paza linga intrarea principala;

Cladiri de productie (in care au loc procesele productiei principale) in general

in centrul uzinei;

Zonele de intretinere in general, linga cladirile de productie, linga sectiile pe

care le deservesc;

Zona de transport (remize de locomotive, garaje, ateliere de reparat vehicule,

spatii de incarcare) in functie de sistemele de transport a marfurilor, naval,

feroviar sau rutier.[5, pag.103]

Zona energetica (centrale electrice si termice, statii de trasnformare si distributie,

statii de producere a gazului, compresoare de aer comprimat, statii de oxygen si

acetilena, turnuri de racier etc.) in functie de specific. O zona energetica separate

complet intr-o intreprindere se gaseste mai rar;

Cladiri de depozitare in general spre legatura cu zonele de transport. Unele

dintre aceste constructii necesita amplasamente separate si la anumite distante de

constructiile cu procese de productie sau chiar fata de cele ale altor depozite,

datorita pericolului de incendiu;

Zone cu caracter recreativ in general in afara incintei zonei industriale.

[5 pag.104]

Proiectul investitional propus spre realizare este o hala de producere ce se va

specializa in producerea de sucuri naturale. In continuare vom prezenta principalele avantaje si

dezavantaje vizavi de realizarea acestui proiect investitional in localitatea s. Costesti, r. Ialoveni.

Amplasarea obiectului investitional in zona propusa este favorizata de urmatorii factori:

Relief potrivit pentru contructia de spatii mari de producere

9

7/31/2019 lucrare investitii

10/30

Apropierea de material prima, factor ce reduce considerabil cheltuielile de

transport a acesteia

Forta de munca disponibila si ieftina, rata somajului fiind relativ mare in localitate

Prezenta tuturor retelelor energetice, de telecomunicatii, canalizare si alilmentare

cu apa din sursele locale(fintini arteziene)

Pretul moderat la teren

Apropierea de caile de transport rutier

Apropierea de mun.Chisinau si de centre rationale mari, adica de pietele potentiale

de desfacere.

Dezvoltarea infrastructurii in zona, deci posibilitatea obtinerii unor facilitati si

privilegii

Dezavantaje in alegerea amplasamentului data ar fi:

Necesitatea de a apela la o firma de constructii specializata din capitala, din cauza

inexistentei acestora in zona

Necesitatea de a trasporta utilajul necesar pentru efectuarea lucrarilor de

constructie montaj

Alte inconveniente cauzate de departarea de 30 km de mun.Chisinau cum ar fi

cazarea unei parti din personal, transportul de materiale etc.

Intru-cit dezavantajele sunt prezente preponderent la faza de constructie a halei de

producere, nu constituie un argument consiostent in cautarea unei alternative de amplasare a

obiectului nostru investitional.

Capitolul II Conceptia si echipa proiectului investitional

10

7/31/2019 lucrare investitii

11/30

II.1 Cerinte arhitecturale, ingineresti si utilitare fata de cladire

Cladirile industriale trebuie sa satisfaca un ansamblu de cerinte; acestea sunt analizate in

egala masura, in situatii concrete, unele avind prioritate fata de celelalte. Aceste cerinte ale zonelor

interioare sunt prezentate succint in Tabelul 2.

Pentru cladirile industriale se va verifica daca pardoseala este groasa sau precomprimata

pentru a suporta greutati mari. Pentru zonele cu traffic intens, se recomanda pardoseala din

materiale cu proprietati antiderapante si rezistente la uzura.

Tabel 2

Cerinte fata de cladirile industriale

Cerinte de

ordin tehnic

1. siguranta (modul in care se comporta sub actiunea incarcarilor celor

mai defavorabile, care ar putea aparea pe intreaga durata de utilizarea cladirii);

2. durabilitate(durata de utilizare)(20 - 100 ani, dar uneori si mai

mult);

3. confort, estetica, conditii normale pentru desfasurarea activitatii

oamenilor(materiale si elemente pentru inchiderea halelor si pentru

realizarea unor aspecte placute, materialecorespunzatoare pentru

izolare, finisaje si protectie a pardoselilor, crearea unui mediuambiant favorabil dasfasurarii activitatii oamenilor);

Cerinte

impuse de

exploatare

1. satisfacerea necesitatilor procesului de fabricatie

2. posibilitati de adaptare la modificarile proceselor tehnologice

Cerinte ale

climatului

interior

1. temperatura, umiditatea, aerisirea (cit mai apropiate de cele oferite

de climatul natural normal). Se va verifica daca exista pierderi de

caldura, eficienta corpurilor de incalzit, umiditatea normala, o viteza

a aerului mai mica de 0,7 m/s etc.;

2. lumina, culorile (raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselii

incaperii respective, existind valori minime acceptate pentru acest

raport);

3. zgomotul(zgomotele devin suparatoare daca nivelul lor depaseste

80dB; incepind de la aproximativ 120 dB, zgomotele produc unele

leziuni, iar peste 140 dB au consecinte foarte grave asupraorganismului uman);

11

7/31/2019 lucrare investitii

12/30

Protectia la

foc

amenajari interioare (pereti rezistenti la foc; usi rezistente la foc; sisteme de

evacuare a fumului; instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor; traseele

de evacuare, ce trebuie dirijate spre ambele laturi ale cladirii).

Sursa : Schiopu, Corneliu, Inspectia proprietatilor in scopul evaluarii, Bucuresti, Editura IROVAL, 2003, p.85 si

urm.

Cladirile pentru depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni:

Sa asigure depozitarea materialelor intr-un mediu protejat;

Sa organizeze materialele astfel incit sa fie realizat usor inventarul si mutarea

lor;

Sa asigure facilitati pentru livrarea eficienta;

Sa asigure facilitate pentru acces efficient si transport;[5, pag106]

Bineinteles ce aceste scurte consideratii nu rezolva perfect problema informarii in domeniul

cerintelor ingineresti in ce priveste constructia unei astfel de cladiri, insa de aceste probleme se

ocupa firma de constructii angajata pentru realizarea lucrarilor de constructie montaj.

II.2 Conceptia si echipa proiectului investitional

12

7/31/2019 lucrare investitii

13/30

Pentru a construi o cladire nu este suficient de a avea resurse financiare, este necesar de a

angaja o firma ce va dirija procesul de constructie, adica se va ocupa de managementul executiei

proiectului de constructie.

Activitatea de a construi are trasaturi specifice, care o diferentiaza net de celelalte domenii

de activitate(industriale, comert, transporturi etc.). aceste trasaturi determina un continut specific

conceptului de management al activitatii de caonstructie. Un aspect essential este faptul ca

managementul activitatii de constructie are la baza un proiect al unei lucrari de constructie; pentru

orice lucrare, indifferent de valoare sau complexitate, exista un proiect al lucrarii respective si

numai al ei. Acest aspect determina o caracteristica esentiala a activitatii de a construe, caracterul

de unicat.

Din acest motiv locutiunea managementul executiei proiectelor de constructie o

consideram cea mai adecvata pentru a exprima caracterul de unicitate si continutul specific pentru

managementul activitatii de constructie.

Din punct de vedere al continutului, specificitatea managementului in constructii este

redata de urmatoarea egalitate :[6, pag 11]

Managementul executiei =

proiectelor de constructie

organizarea, conducerea si economia

executiei proiectelor de constructie

Pentru executia unui proiect investitional in constructii se poate apela la incheierea

contractelor de antreprenoriat cu diferite firme de constructii insa , o solutie mult mai noua si mairentabila din punct de vedere al timpului si financiar ar fi angajarea unei firme de development ce

se va ocupa cu toate detaliile incepind de la aspectul juridic al constructiei si finisind cu darea in

exploatare a obiectului investitional.

Dupa un studiu al pietei firmelor de constructie si development, am descoperit citeva

intreprinderi specializate in activitatea de development ce corespund cerintelor proiectului dat cum

ar f : MONARCH DEVELOPMENTS S.R.L., Mecontec Development, S.R.L. I.M., Global

Development S.R.L. Am ales sa colaboram cu firma Mecontec Development S.R.L., I.M. [7],firma ce presteaza servicii de development, gestionarea proiectelor investitionale imobiliare,

consulting investitional, consultanta in executarea proiectelor si constructiilor, dirijarea

constructiilor etc., adica totalitatea de servicii de care avem nevoie pentru a putea realize proiectul

investitional, apelind la o singura intreprindere, fapt ce ne usureaza considerabil realizarea

proiectului.

Capitolul III Structura finantarii

13

7/31/2019 lucrare investitii

14/30

III.1 Definirea si structura capitalului intreprinderii

Capitalul este o categorie economica care exprima totalitatea resurselor materiale care prin

asociere cu o serie de factori de productie participa la realizarea de noi bunuri economice cu scopul

de a obtine profit.

Capitalurile se formeaza la inceputul activitatii economice, se modifica pe parcursul

desfasurarii activitatii prin crestere sau dininuare si se lichideaza la incetarea existentei unitatii.

Din punct de vedere financiar-contabil capitalurile detinute de intreprinderi reprezinta

componente ale pasivului patrimonial destinat a finanta pe o perioada lunga a activului

patrimonial.

Capitalurile intreprinderii se structureaza astfel:

Structura

capitalulluiintreprinderii

Capitaluri p roprii

Capitaluri

imprumutate

Capitalu

social

Fondurile

proprii

Rezerve

pentru

riscuri sicheltuieli

neprevazute

Imprumuturi

pe termen

lung

Imprumuturi

pe termen

mediu

Imprumuturi

pe termen

scurt

Fig.1 Structura capitalului intreprinderii

Sursa :Completata de autor in baza [8.pag 49]

La acestea se adauga o alta categorie de capitaluri si anume: capitalurile permanente

constituite din capitalurile proprii si cele imprumutate pe termen lung si mediu, adica acele fonduri

proprii si cele imprumutate cu termen de rambursare de peste un an, care se gasesc in unitate si

sunt folosite de catre acestea pe o perioada lunda de timp. [8, pag.49]

Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale fiind

prezentat de : Valoarea aporturilor in natura sau in numerar;

14

7/31/2019 lucrare investitii

15/30

Rezervele incorporate in capital;

Profitul repartizat pentru majorarea capitalului social.

Capitalul social imbraca doua forme:

1. capitalul social subscris nevarsat;

2. capitalul social subscris varsat.

Orice modificare a capitalului social se poate face numai pe baza hotaririi adunarii generale

a actionarilor sau asociatilor.

Fondurile proprii sunt constituite din profiturile realizate de unitatile patrimoniale sau din

amortizari si sunt concretizate in :

fondul de dezvoltare;

fondul de participare la profit;

alte fonduri;

repartizari la fondul de dezvoltare.

In ceea ce priveste capitalurile imprumutate din punct de vedere al gestiunii financiare,

acestea se grupeaza dupa destinatia lor in:

capitaluri de imprumut destinate finantarii activelor fixe si in aceasta categorie

intra imprumuturile pe termen lung si mediu;

capitaluri de imprumut destinate finantarii activelor circulante in care intra

imprumuturile pe termen scurt.[8, pag.49]

III.2 Structura de finantare a proiectului investitional

15

7/31/2019 lucrare investitii

16/30

O problema fundamentala a oricarei intreprinderi este asigurarea resurselor financiare

necesare functionarii ei. Atragerea acestor resurse la momentul necesar si cu un cost minim in

vederea realizarii unei eficiente ridicate a intregii activitati constituie un aspect deosebit de

important pentru intreprindere.

Pentru ca o intreprindere sa-si atraga sursele de capital trebuie sa cheltuiasca anumite sume

care sunt proportionale cu pretul lor. In ansamblul lor, aceste cheltuieli reprezinta media ponderata

a costului de piata a surselor de capital adica a imprumutului si a capitalului propriu.

Sursele de finantare folosite de intreprinderi sunt numeroase:

- pentru finantare interna: profitul propriu, fondul de amortizare; rezervele

constituite;

- pentru finantare externa: actiunile, obligatiunile, creditele bancare, etc.

[8, pag.65]

Orice sursa de finantare, orice capital comporta riscuri. Dreptul de a obtine si utilize un

imprumut se realizeaza cu un anumit pret, care este functie de factorii care actioneaza pe piata. [8,

pag 66]

In cadrul proiectului investitional analizat structura finantarii este urmatoarea:

124 mii - capital propriu

400 mii - capital imprumutat.

Costul capitalului propriu este de 12 %, din datele initiale.

Costul capitalului imprumutat l-am determinat in urma studiului ofertelor bancare de pe

piata monetara a Republicii Moldova. Am considerat ca varianta cea mai optima oferta Credit

Business-Dezvoltare de la FinComBank, ce se ofera in valuta straine cu rata anuala a dobinzii de

11-13 % in valuta straina, termenul de rambursare pin la 5 ani, iar marimea creditului constituind

pin la 75 % din volumul necesar de investitii. Aceasta optiune este convenabila noua datorita

faptului ca restul ofertelor nu ne satisfac fie in ce priveste durata mica a termenului de rambursare

a creditului, fie prin suma mica a creditului acordat.

Am considerat varianta data ca fiind varianta optima de formare a surselor de finantare,argumentarea alegerii acestei solutii fiind prezentata in Cap.IV unde sunt efectuate toate calculele

indicilor de eficienta economica si deci argumentata solutia structurii de finantare inclusiv.

Capitolul IV Evaluarea proiectului

16

7/31/2019 lucrare investitii

17/30

Aprecierea eficientei proiectelor de investii se bazeaza pe folosirea metodelor traditionale

si celor moderne. Metodele traditionale de evaluare a eficientei economice si financiare a

investitiilor se caracterizeaza prin : abordarea statica a analizei proceselor si fenomenelor ,

simplificarea situatiei reale folosind valori madii anuale, nu se tine seama de neechivalenta

economica a valorilor nesincrone ale veniturilor etc..

Metodele moderne se caracterizeaza prin : abordarea dinamica a analizei proceselor

investitionale; tinind seama de actiunea timpului asupra procesului investitional, se opereaza cu

valorile actualizate. Aceste metode iau in consideratie incertitudinea si riscul.

La evaluarea proiectelor de durata mica si medie, se foloseste o combinatie a metodelor

traditionale si cele moderne. Pentru evaluarea proiectelor de mare anvergura, se utilizeaza numai

analiza dinamica. Orice indicator de eficienta exprima rezultatul compararii costurilor si

avantajelor economice associate proiectelor respective. In proiectul investitional consturile sunt

exprimate prin :

Efortul total de investitii (I);

Capitalul amortizabil (A);

Investitiile nete (In);

Costurile de exploatare (CE);.

In caliate de avantaje economice se folosesc: a) Profitul brut (PB), b) Profitul net (PN);

c) Cash-flow-ul brut (CFB), d) Cash-flow-ul net (CFN).

Parametrii profitului brut si cash-flow-ul brut se utilizeaza la analiza financiara sumara a

proiectelor, iar profitul net si cash-flow-ul net la analiza financiara detaliata.[9, pag66]

In practica, adesea sunt folositi indicatorii contabili simpli :

Incasarea specifica bruta Pb;

Incasarea specifica neta Pn;

__ Incasarea specifica medie anuala Pb;

__ Beneficiul anual mediu B;

Rata rentabilitatii contabile integrale r;

__ Rata contabila medie anuala r. [9, pag.67]

17

7/31/2019 lucrare investitii

18/30

In continuare urmeaza analiza eficientei economice a unei variante de proiect investitional

ce consta in constructia si punerea in functiune a unei hale de producere in conformitate cu

urmatoarele date initiale:

Tabel 3

Date Initiale

Indicatorul Valoarea

investitii necesare: LCM , /m 180Utilaj, mii 200

Suprafata totala m 1800

Structura investitiilor:

mijloace imprumutate, mii 400

costul capitalului , %:

mijloace proprii 12mijloace imprumutate

conditiile creditarii: termenul, ani 5

rambursarea in rate egale trimestrial

capacitatea, mii butelii/zi 2

1 an=360 zile capacitate anuala,mii butelii/an 720

pretul, /butelie 0.9

utilizarea capacitatilor in primul an, mii butelii /an 500

amortizarea se va determina prin metoda lineara:

partea pasiva a fondurilor fixe, % 5

partea activa a fondurilor fixe, % 17rentabilitatea medie ramurala, % 19

cota impozitului pe venit, % 15

Analiza eficientei proiectului investitional dat se va efectua in baza urmatorilor indicatori

de baza : Venitul Net Actualizat Total (VNAT), Indicele de Profitabilitate (IP), Termenul de

recuperare al investitiilor (T), si Rata Interna de Rentabilitate(RIR).

18

7/31/2019 lucrare investitii

19/30

Venitul Net Actualizat Total (VNAT) sau Net Present Value constituie un indicator

fundamental pentru evaluarea economica si financiara a oricarui proiect de investitii si

caracterizeaza, in valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui proiect dat de investitii,

cistigul, rasplata sau recompense investitorului pentru capitalul investit.

Indicatorul VNAT realizeaza compararea intre cash-flow-ul total actualizat degajat pe

durata de viata economica a unui proiect (CFAT) si efortul investitional total generat de acest

proiect, exprimat de asemenea in valoare actuala (I). Momentul de referinta pentru calculul valorii

actuale a investitiilor si cash-flow-ului este momentul inceperii lucrarilorm=0.[9, pag.79]

VNAT = - I+ =

+

De

j

jaCFj1

)1(* (1)

Sunt acceptabile si selectate acele proiecte pentru care VNAT>0. In aspect economic si

financiar, un proiect de investitii cu VNAT pozitiv semnifica faptul ca : el are capacitatea de a

rambursa pe perioada duratei de viata economica De capitalul investit, ca el are o rentabilitate

globala a capitalului initial, cel putin, egala cu rata de actualizare (a), folosita in calcule, ca are

capacitatea de a produce cash-flow in exces si de a asigura obtinerea unui anumit volum de valoare

neta. Daca VNAT are valoare nula sau negative, proiectul este inacceptabil. [9, pag 80]

Indicele de Profitabilitate (IP) caracterizeaza raportul dintre VNAT si fondurile de

investitii care stau la baza proiectului de investitii si genereaza acel volum de VNAT.

In functie de durata de investitie, de pot avea in vedere investitiile initiale (I), sau valoarea

actuala a acestoraI. Se exprina in procente :

IP = 100*It

VNAT, IP = 100*

I'

VNAT (2)

Pentru a exprima acest raport sub forma de indice, IP se calculeaza cu relatia:

IP = 1''

+=It

VNAT

It

CFAT (3)

Indicele de profitabilitate permite sa selectam variantele eficiente de proiecte si ordonarea

acestora dupa valoarea descrescatoare a indicelui IP. La proiectele la care IP=1, VNAT va fi nula.

Cu cit indicele de profitabilitate va fi mai mare IP>1, cu atit proiectele sunt mai eficiente, in

conditii echivalente, comparabile din alte puncte de vedere. [9. pag. 81]

Termenul de recuperare al investitiilor (T), reprezinta perioada de timp, incepind cu

momentul punerii in functiune (m1), a capacitatilor si instalatiilor, echipamentului de productie

etc., pe parcursul careia suma acumulata a avantajelor economice obtinute egaleaza volumul

investitiilor prevazute in proiect.

Acest indicator permite cunoasterea duratei de restituire a costurilor de investitii pe seama

avantajelor economice obtinute dupa realizarea proiectului inca din etapa pregatirii deciziei. Durata

de recuperare a investitiilor se calculeaza in abordare statica si dinamica a proceselor economice.

19

7/31/2019 lucrare investitii

20/30

In abordarestatica, termenul de recuperare a investitiilor se determina prin relatia:

Ti =Ehi

Iti (4)

Proiectul investitional este acceptabil, daca sunt satisfacute urmatoarele conditii :

Dei >Ti ( T(); Ts; Tmax*dat) (5)

Ceea ce inseama ca termenul de recuperare a mijloacelor investite trebuie sa fie mai mic

decit durata de viata economica a proiectului, adica sa asigure obtinerea de profit. Prioritate va

avea acel proiect care asigura cea mai rapida recuperare a fondurilor. [9, pag 70-71]

In abordare dinamica a proiectelor investitionale, termenul de recuperare se determina mai

simplu prin raportarea valorilor deja actualizate a Investitiilor si Efectelor obtinute :

T ='

'

E

I (6)

Termenul de recuparare atit in abordare statica cit si in abordare dinamica, nu tine cont demarimea duratei de functionare eficienta (De).[9, pag 71-72]

Rata Interna de Rentabilitate (RIR) reprezinta acea rata a dobinzii compuse, care atunci

cind se foloseste ca rata de actualizare (a) pentru calculul valorii nete actuale totale, face ca suma

sa fie nula, adica este acea rata de actualizare care egaleaza CFATcuI.

RIR=a, pentru care VNAT(a) = 0.

Prin urmare, RIR reprezinta rata limita de actualizare pentru care se anuleaza realizarea de

VNAT la proiectul de investitii.

In forma grafica, valoarea RIR poate fi obtinuta astfel :[9, pag. 82]

RIR

VNAT

VNAT (+)

VNAT(-)

(+)

(-)

Fig. 2 Reprezentarea grafica RIR

20

7/31/2019 lucrare investitii

21/30

Graficul ne permite sa observam ca pentru a>RIR, proiectul de investitii nu este eficient

adica VNAT va avea valoare negativa, daca a0.

Pentru a determina RIR, se calculeaza VNAT pentru diferite rate de actualizare, alese

intimplator. Pentru precizare, RIR se determina cu exactitate folosind relatia:

RIR= amin + (amax- amin)* |)(|)(

)(

++

+

VNATVNAT

VNAT (7)

In conditiile economiei de piata, RIR are semnificatia si functia de criteriu fundamental

pentru acceptarea proiectelor de investitii si formarea optiunilor.

La proiectele sau variantele alternative de investitii ce se caracterizeaza ptin VNAT

apropiate, aproximativ egale, se da prioritate proiectului/ variantei cu RIR maxim.[9, pag.83]

Deci, pentru a putea purcede la calculul nemijlocit al indicatorilor de eficienta economica

numiti mai sus este necesar de a calcula in primul rind necesarul total de cheltuieli investitionale.

Necesarul de investitii se va determina dupa formula:

CI = C LCM /1m * St + Cu (8)

Unde: C LCM /1m - costul lucrarilor de constructie montaj pentru 1m de suprafata construita

(conform datelor initiale);

St Suprafata totala a cladirii , m (conform datelor initiale);

Cu - Costul utilajului, (conform datelor initiale)

Tabel 4

Cheltuieli Investitionale

Indicatorul Valoarea

CLCM, 324000

Ulilaj, 200000

Total, 524000

Avind in vedere faptul ca analiza eficientei proiectului se face pentru o perioada de 5 ani,este absolut necesar sa actualizam veniturile si cheltuielile viitoare. Pentru aceasta este necesar de

a calcula rata de actualizare, care in cazul nostrum va fi egala cu costul capitalului care se

determina dupa urmatoarea formula:

CC = Cp * Wp + Ci * Wi (9)

Unde : CC- costul capitalului, %;

Cp - costul capitalului propriu (conform datelor initiale 12 %);

Wp ponderea capitalului propriu din totalului cheltuielilor investitionale;

21

7/31/2019 lucrare investitii

22/30

7/31/2019 lucrare investitii

23/30

Tabel 6

Calculul rambursarii creditului

Rambursarea Creditului

anul trimestrul

suma datorieila finelefiecarui

trimestru, mii

achitareasumei de baza

trimestrial,mii

dobinda,

mii

spre achitare lafinele

trimestrului,mii

spreachitare

anual, mii

anul0

400

anul1

I 380 20 12 32124,4II 360 20 11,4 31,4

III 340 20 10,8 30,8IV 320 20 10,2 30,2

anul2

I 300 20 9,6 29,6114,8

II 280 20 9 29III 260 20 8,4 28,4IV 240 20 7,8 27,8

anul3

I 220 20 7,2 27,2

105,2II 200 20 6,6 26,6III 180 20 6 26IV 160 20 5,4 25,4

anul

4

I 140 20 4,8 24,8

95,6II 120 20 4,2 24,2

III 100 20 3,6 23,6IV 80 20 3 23

anul5

I 60 20 2,4 22,4

65,4II 40 20 1,8 21,8III 20 20 1,2 21,2IV 0 0 0 0

Dupa cum observam creditul imprumutat se ramburseaza in perioada stabilita de conditiile

creditarii deci vom opta pentru aceasta varianta de creditare.

Pntru a putea purcede nemijlocit la calculul indicatorilor de eficienta economica a

proiectului investitional propus prea analiza este necesar de a determina amortizarea fondurilor

fixe a venitului brut potential prognozat a fi adus de viitoarea intreprindere.

Conform datelor initiale amortizarea fondurilor fixe se va determina prin metoda lineara,

pentru partea activa a fondurilor fixe in marime de 17 %, iar pentru partea pasiva 5 %.

Amortizarea anuala a fondurilor fixe se va determina conform formulei in tabelul 7:

23

7/31/2019 lucrare investitii

24/30

7/31/2019 lucrare investitii

25/30

Pentru a determina obiectiv eficienta unui proiect investitional este nevoie de a analiza

indicatorii economic ice detin o capacitate inalta de informare, in cazul nostru acest criteriu este

Csh-flow-ul, care odata determinat este utilizat la calculul altor indicatori de baza cum sunt VNAT,

IP, T, RIR.

Determinarea cash-flow-ului afferent proiectului nostrum investitional este demonstrata in

tabelul 9, unde a fost calculate conform formulelor:

VBP calculat anterior conform formulei (17)

Kp1 (%) pentru primul anu se calculeaza ca:

Kp1 = %100*720

500(18)

Unde 500 capacitatea de productie in primul an - mii butelii(conform datelor initiale)

720 - capacitatea toatala de producere, mii butelii/an (conform datelor initiale)Pentru restul anilorKp = 100%

VBE venitul brut efectiv :

VBE = VBP * Kp (19)

Unde VBP venitul brut potential pentru Kp = 100% (calculat anterior in tabelul 8)

Kp capacitatea de producere.

Ri- Rambursarea imprumutului conform tabelului 6.

Vdrc - Venitul dupa rambursarea creditului :Vdrc = VBE Ri (20)

Vpi Venitul pina la impozitare :

Vpi = Vdrc * Rm (21)

Unde : Rm- rentabilitatea medie ramurala(conform datelor initiale - 19 %)

Iv impozitul pe venit

Iv = Vpi * Civ (22)

Unde Civ cota impozitului pe venit (conform datelor initiale - 15 %).

Pn profitul net

Pn = Vpi Iv (23)

CF cash-flow-ul

CF = Pn +A (24)

Unde A amortizarea anuala a fondurilor fixe calculate anterior in tabelul 7.

25

7/31/2019 lucrare investitii

26/30

Tabel 9

DETERMINAREA Cash Flow-ului

Indicatorul anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

VBP, mii 648,00 648,00 648,00 648,00 648,00Utilizarea capacitatilor, % 69,40 100,00 100,00 100,00 100,00

VBE, mii 449,71 648,00 648,00 648,00 648,00Rambursarea imprumutului, mii 124,40 114,80 105,20 95,60 65,40

Venitul dupa rambursarea creditului,mii

325,31 533,20 542,80 552,40 582,60

Venitul pina la impozitare, mii 61,81 101,31 103,13 104,96 110,69

Impozitul pe venit, mii 9,27 15,20 15,47 15,74 16,60Profitul net, mii 52,54 86,11 87,66 89,21 94,09Amortizarea, mii 50,20 50,20 50,20 50,20 50,20

CF, mii 102,74 136,31 137,86 139,41 144,29CF total, mii 660,61

Pentru a efectua o prognoza preventiva referitor la eficienta proiectului investitional

analizat trebuie sa calculam termenul de recuperare al investitiilor static.

Termenul de recuperare static se determina ca raportul dintre investitiile efectuate si Cash-flow-ul

mediu pe 5 ani.

Ts = CF

I

= 3,97 ani 4 ani (25)

Conform termenului de recuperare al investitiilor static, proiectul analizat este acceptabil,

insa acest indice are un grad redus de informare, deci trebuie sa calculam si alti indicatori ce ar

oferi o informatie mai vasta despre rentabilitatea proiectului cum ar fi cash-flow-ul actualizat, cu

ajutorul caruia calculam ceilalti indicatori.

Pentru ca datele obtinute in urma calculului casf-flow-ului sa fie comparabile in timp este

necesar de a actualize datele obtinute cu rata de actualizare calculata in tabelul 5.

Coeficientul de actualizare se calculeaza conform formulei:

K = na)1(1

+ (26)

Unde a- rata de actualizare egala cu costul capitalului (conform tabel 5 12 %);

n numarul de ani pentru care se face analiza.

Cash-flow-ul actualizat se calculeaza conform formulei :

CF = CF * K (27)

Unde CF cash-flow-ul determinat anterior in tabelul 9;

K coeficientul de actualizare.

26

7/31/2019 lucrare investitii

27/30

CFpp cash-flow-ul post prognoza se calculeaza conform formulei:

CFpp = =

n

i

CF1

-I (28)

Unde =

n

i CF1 - suma tuturor fluxurilor de numerar pe perioada anilor 1-5;

I suma investitiilor efectuate.

Calculul Cash-flow-ului actualizat este demonstrat in tabelul 10 .

Tabel 10

Determinarea Cash Flow-ului Actualizat

Perioada examinata anul 0 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

Investitii, mii 524CF, mii 102,74 136,31 137,86 139,41 144,29

CF posprognoza, mii 136,61Coeficientul de discontare, K 1,0000 0,8929 0,7972 0,7118 0,6355 0,5674

CF actualizat, mii 91,7303 108,6669 98,1276 88,5992 159,3926

TOTAl, mii euro 546,5166

Odata ce am calculat suma cash-flow-ului putem acum determina ceilalti indicatori de baza

ca VNAT, IP , Tdinamic si RIR.

Conform formulei (1) VNAT = - I+ =

+

De

j

jaCFj1

)1(* = 22,5166 mii ;

Conform formulei (2)IP = 100*I'

VNAT= 4,30 %; sau

Conform formulei (3)IP = 1''

+=It

VNAT

It

CFAT = 1,043.

Calculul termenului de recuperare al investitiilor dinamic este prezentata in tabelul 11

conform formulei (29) cu ajutorul careia determinam suma restanta la finele fiecarui an, adica

diferenta dintre investitiile initial efectuate si incasarile nete efectuate in fiecare an, astfel aflam de

cit timp avem nevoie pentru a ne recupera banii investiti:

: Sr = I - CF (29)

Unde Sr suma restanta la finele fiecarui an;

I suma investitiilor;

CF - cash-flow-ul actualizat pentru fiecare an.

27

7/31/2019 lucrare investitii

28/30

Tabel 11

Determinarea termenului de recuperare a investitiilor dinamic

Termenul de recuperare a investitiilor, dinamic

indicatorul anul 0 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

Investitiile, mii 524CF act., mii

91,7303 108,6669 98,1276 88,5992 159,3926

Suma restanta la finele anului,

mii 432,2697 323,6028 225,4752 136,8760 0,0000

Perioada, ani 1 1 1 1 0,86

Termenul de recuperare, ani 4 ani 10 luni 9 zile

In continuare vom determina Rata Interna de Rentabilitate, rata limita pentru care se anuleaza

VNAT. Calculul RIR este prezentat in tabelul 12 :

Tabel 12

Detrenimarea RIR Indicatorul anul 0 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

VAN (a=0) -524 102,7379 136,3118 137,8622 139,4126 280,9043 273,2288

a=12% 1,0000 0,8929 0,7972 0,7118 0,6355 0,5674

VAN(12%) -524 91,7303 108,6669 98,1276 88,5992 159,3926 22,5166

a=17% 1,0000 0,8547 0,7305 0,6244 0,5337 0,4561

VAN(a=17%) -524 87,8102 99,5776 86,0771 74,3975 128,1236 -48,0140

Conform formulei (7)RIR= amin + (amax- amin)* |)(|)(

)(

++

+

VNATVNAT

VNAT;

RIR= 12% + ( 17% -12% )*|480140|5166.22

5266.22+

= 13.60 %.

Analiza rezultatelor obtinute este reflectata in tabelul 13 :

Tabel 13

Analiza rezultatelor obtinute

Indicatorul Conditia acceptabilitatii Marimea calculata

VNAT, mii VNAT>0 22,5166

T, ani T1 4,300>1RIR, % RIR>CC 13,60>12

Conform analizei rezultatelor obtinute dupa calculul tuturor indicatorilor de baza putem

face concluzia ca proiectul este acceptabil dupa toate criteriile de eficienta economica si merita sa

fie realizat.

28

7/31/2019 lucrare investitii

29/30

Concluzii, Recomadari

In urma analizei starii pietei halelor de producere, si analizei eficientei economice a

proiectului dat am ajuns la concluzia ca acest proiect se merita a fi implimentat. Un prim avantaj ar

fi acela pentru investitior care ar fi profitul prognozat a fi obtinut de pe urma realizarii proiectuuli,

asa cum indica toate criteriile de analiza a eficientei economice a proiectului.

Un alt avantaj ce ar putea fi obtinut de pe seama implimentarii acestui proiect ar fi unul

social, adica implimentarea proiectului dat ar duce la dezmortirea antreprenorilor din zona si la

dezvoltarea infrastructurii.

Crearea locurilor de munca atiti in timpul constructiei halei de producere cit si in timpul

functionarii ulterioare ar duce la cresterea nivelului de viata in zona amplasarii acestui edificiu.

Un alt avantaj ar fi stimularea producatorilor de materie prima sa depuna eforturi pentru a

obtine materie prima de calitate superioara, fapt ce ar crea competitivitate intre producatori, deci va

conduce la cresterea calitatii produselor furnizate.

In general, tara noastra aflata inca in perioada de tranzitie simte o nevoie stringenta de

investitii in special in sectorul industrial, care a fost completamente distrus dupa destramarea

URSS, iar intentia de a ne integra in Uniunea Europeaza ne dicteaza necesitatea de a dezvolta toate

ramurile economiei nationale si de a ridica nivelul de trai si venituri in Republica Moldova.

Odata cu dezvoltarea sectorului industrial in tara se va ridica si nivelul de trai, deci

populatia nu va mai fi nevoita sa emigreze din tara in asa numar mare, deci securitatea economica

si demografica a tarii va fi asigurata.De pe urma realizarii unui astfel de proiect toati vor avea numai de cistigat, statul,

investitorul, populatia, deci se merita a stimula realizarea si implimentarea cit mai multor proiecte

de asa gen.

29

7/31/2019 lucrare investitii

30/30

Bibliografie

1. ht tp://lara.md/?m=page&id=22. www.bnm.md3. www.fincombank.md4. www.statistica.md

5. Gestiune Imobiliara V.Dragot, L. u, A.Stoian, M.Dragot, Academia de StudiiEconomice din Bucuresti, ed. ASE, 2005

6. Managementul executiei proiectelor de contructie , V.Hagiu; Universitatea TehnicaGh.Asachi, Facultatea de Constructii . Iasi, ed. Dosoftei, 2003

7. www.yp.md8. Gestiunea si managementul activitatii financiare a intreprinderii , Iwao Kobayashi, trad.

De Teo Chiriac, Chisinau, ARC, 20019. Eficienta investitiei , Svetlana Albu, Valeriu Capsizu, Ion Albu, Chisinau, USM, 2005

http://lara.md/?m=page&id=2http://lara.md/?m=page&id=2