lucrare dizertatie mai.doc

7/24/2019 lucrare dizertatie mai.doc

1/44

CAPITOLUL 1 Considerente generale privind politica de coeziune economica

si sociala a Uniunii Europene

Uniunea Europeana numara 27 state membre si aproape 500 milioane de

locuitori. In Uniunea Europeana nu exista o majoritate ,ci numai minoritati. In ciuda

diferentelor dintre acestea , la baza intregii constructii europene a stat vointa de a

lucra impreuna , pe baza unor interese comune. cestea au condus la convingerea

ca in unele domenii se pot obtine rezultate mult mai bune la nivel european decat la

nivel national. sa s!a ajuns la politici comune tuturor statelor membre , elaborate si

adoptate de institutiile comunitare cu aplicabilitate pe intreg teritoriul Uniunii."e multe

ori ,astfel de politici comune raspund si unui principiu fundamental al constructiei

europene ,acela al solidaritatii si coeziunii. Existenta politicilor comune confera

unicitate Uniunii Europene, pentru ca demonstreaza acceptarea cedarii unei parti a

suveranitatii statelor membre catre institutiile europene.

#rocesul de constructie europeana a reflectat intotdeauna nevoia mentinerii

unui ec$ilibru intre dimensiunea economica si cea sociala. %a urmare, politica

sociala europeana acopera multe domenii , avand diverse competente in libera

circulatie a lucratorilor , coordonarea sistemelor de protectie sociala , egalitatea de

sanse intre femei si barbati , sanatatea si securitatea la locul de munca , precum si

armonizarea anumitor prevederi de drept al muncii.

&reptat , au fost adoptate diversele elemente ale politicii sociale , pe masura

dezvoltarii sociale , economice si politice a %omunitatii si pe baza adaptarilor

succesive ale &ratatului de la 'oma ( ctul European Unic in )*+7 &ratatul de la

-aastric$t, in anul )**2, si anexele sale #rotocolul privind politica sociala sicordul privind politica sociala , &ratatul de la msterdam , in )**7, si &ratatul de la

/isa in anul 2000 .

doptarea, in anul )*+*, a %artei comunitarea a drepturilor sociale

fundamentale ale lucratorilor constituie un reper important .ceasta declaratie

solemna stabileste un set de principii ce acopera multe aspecte ale conditiilor de

munca si viata. Ea a dat un nou impuls politicii sociale , constituindu!se nu doar

intr!un simbol ce exprima $otararea ca dimensiunea sociala sa fie avuta in vedere larealizarea #ietei Interne , ci avand un caracter operational , deoarece a fost insotita

1


2/44

de un program de actiuni de aplicare a principiilor sale. #olitica sociala europeana nu

se limiteaza doar la aspectele legislative.

"esi &ratatul de la 'oma mentiona faptul ca obiectivul prioritar al %omunitatii

Europene era acela de a 1promova pe intreg teritoriul comunitar o dezvoltare

armonioasa , ec$ilibrata si durabila a activitatilor economice, un grad ridicat de

ocupare a fortei de munca si protectiei sociale , cresterea nivelului de viata , a

solidaritatii si coeziunii economioco!sociale in randul statelor membre, la vremea

respectiva el nu facea insa nici un fel de referire specifica la o anumita politica

regionala sau de fond. %u toate acestea , &ratatul crea Fondul Social European

( FE !si "anca Europeana de Investitii( "EI !, fara a mentiona insa, ca obiectiv

esential , promovarea coeziunii economice si sociale.

#rincipalul instrument de interventie al acestei politici, Fondul European

Dezvoltare Regionala ( FEDER )#a fost creat abia in anul )*75 , dupa prima

extindere a %omunitatii ( -area 3ritanie, Irlanda si "anemarca .%$iar daca aparitia

acestui fond a fost explicata de catre %omisie prin nevoia de a raspunde disparitatilor

regionale aparute, la fel de adevarat este si faptul ca instrumentul financiar creat

acum , poate fi privit si ca o compensatie acordata -arii 3ritanii pentru contributia sa

neta la bugetul comunitar.

4.allace ( )*77 afirma c$iar fara menajamente ca negocierile extrem de

dure care au avut loc si solutia de compromis gasita , de acordare a unei

compensatii financiare -arii 3ritanii, nu a exprimat nimic altceva decat prezenta asa

numitei 1 politici a ciolanului 1.

"in punct de vedere conceptual FE$E% a fost privit ca un instrument menit sa

promoveze aspectul economic al coeziunii , in vreme ce FE pe cel social.

6umele alocate pentru inceput nu au fost foarte mari , pentru perioada )*75!

)*7+ , FE$E% fiindu!I repartizate circa ). miliarde ecu.#olitica de coeziune a Uniunii Europene , politica vec$e de mai bine de

treizeci de ani , a suferit continue transformari, atat la nivelul obiectivelor specifice , a

instrumentelor prin care acestea au fost puse in practica, precum si a alocarilor

financiare implicate.

6i in cazul urmatoarelor extinderi evolutia instrumentelor structurale va

continua sa fie stimulata de dublul proces al 1adancirii si 1largirii , continuand astfel

sa reprezinte o ingemanare nuantata intre strategiile de compensare , finantate prininstrumentele structurale , si obiectivul major al Uniunii , cel de realizare a coeziunii ,

2


3/44

considerata la randul ei un mijloc de sustinere a cresterii economice , competitivitatii ,

dezvoltarii durabile si ocuparii fortei de munca. In fapt , abia in anul )*+8 , dupa

extinderea spre 6ud ( 9recia , 6pania, #ortugalia , ctul Unic European introduce

conceptul de 1 coeziune economica si sociala , ( articolele )5+!)82 reitereaza faptul

ca una din prioritatile %omunitatii este acela de a reduce disparitatile intre

dezvoltarea diferitelor regiuni si ramanerea in urma a celor mai putin favorizate

regiuni sau insule, inclusiv zonele rurale. , obiectiv prioritar al %omunitatii menit sa

permita reducerea disparitatilor regionale.

Extinderea spre 6ud a Uniunii Europene a m:rit considerabil disparit:;ile

regionale. "e aceea prin crearea Instrumentului ?inanciar pentru @rientarea


4/44

CAPITOLUL & Fondurile structurale si de coeziune instrumente ale politicii

de coeziune economica si sociala

#rocesul de extindere al Uniunii Europene presupune strategii de crestere si

dezvoltare adresate statelor in vederea adaptarii la cerintele impuse , precum si

politici corespunzatoare care sa legitimeze si sa institutionalizeze aceste strategii

comunitare .

'eceptarea si valorizarea politicilor impune respectarea unor principii general

valabile la nivel comunitar , gradul de respectare fiind astfel direct proportional cu

beneficiile regionale ,nationale sau locale ale actorilor implicati in acest proces .

#olitica de alocare a fondurilor structurale este parte integranta a politicii

comunitare regionale care vizeaza un astfel de proces si urmareste reducerea

ecartului de dezvoltare economico!sociala intre statele membre ale Uniunii

Europene, cresterea gradului de coeziune economica si sociala intre regiuni , fiind un

raspuns la efectele principiilor economiei comunitare .

In realizarea acestui obiectiv general al politicii regionale , promovate de

institutiile si de autoriatile responsabile decizional cu implementarea planurilor

operationale, intervin fondurile structurale si fondurile de coeziune ca instrumante de

finantare.

Instrumentele financiare comunitare au ca rol principal cofinantarea in statele

membre a interventiilor in domeniile prioritare , atat la nivelul celor care au impact de

regionalizare , cat si a interventiilor orizontale care favorizeaza comunicarea intre

institutiile responsabile si statele beneficiare .

&'1' Principiile generale privind olosirea Fondurilor tructurale

=ncepDnd cu )***, ?ondurile 6tructurale sunt subordonate unui num:r de >

principii majore care asigur: clarificarea misiunilor, ra;ionalizarea misiunii lor,

organizarea unei relative coordon:ri care s: ofere o mai mare coeren;: sprijinului

comunitar. #rincipiul concentr:rii nu se mai reg:seAte


5/44

opera;ionale erauB parteneriatul, programarea Ai coeren;a intern:, adi;ionalitatea (sau

coeren;a extern: Ai concentrarea, principiul monitoriz:rii, controlului Ai evalu:rii.

5 subsidiaritatea

'eforma din )*** nu este neap:rat una de substan;: cDt una de orientare

fiind promovate simplificarea Ai descentralizarea managementului fondurilor

structurale, printr!o


6/44

Documente Cadru de Sprijin Comunitar ("%6% care sunt apoi transpuse


7/44

acestora


8/44

func;ionare a unui program (2008 Ai este realizat: de %omisia European:,


9/44

O&iectivul ' (teritorialB dezvoltarea regiunilor r:mase


10/44

In acest sens , pentru perioada de programe 2007!20) , la nivel european au

fost stabilite trei obiective principale ale Uniunii Europene , considerate axe prioritare

ale politicii comunitare de finantare prin fonduri structurale B

) %onvergenta

2 %ompetitivitatea si ocuparea fortei de munca

%ooperarea teritoriala europeana.

1. Convergena

@biectivul convergen+) vizeaz: 6tatele -embre mai pu;in dezvoltate Ai

regiunile care, conform &ratatului sunt priorit:;ile c$eie pentru #olitica de coeziune.

&ratatul,


11/44

=n primul rDnd, prin intermediul programelor finan;tate prin ?E"', politica de

coeziune va sus;ine autorit:;ile regionale s: anticipeze Ai s: promoveze sc$imb:rile

economice din zonele industriale Ai rurale prin


12/44

membre este direct proportionala cu simplificarea obiectivelor prioritare de interventie

in anumite domenii de crestere si dezvoltare . ceste doua conditii impuse de potitica

de coeziune presupun analiza comparativa intre liniile de actiune si principiile

strategiei actuale de dezvoltare , cu liniile de actiune propuse de principiile de

reforma a politicii comunitare , conform gendei de la isabona si a celel de la

9oteborg . #entru atingerea nivelului indicatorilor de dezvoltare comunitara , propus

de catre %omisia Europeana , este necesar atingerea stadiului de economie

dinamica , bazata pe cunoastere si orientata catre crestere , astefel incat sa existe o

mai mare coeziune.

&arile membre ale Uniunii Europene si regiunile au nevoie de asistenta pentru

a putea depasi deficientele structurale cu care se confrunta si pentru a!si dezvolta

competitivitatea pentru a putea concura cu succes atat pe piata interna cat si pe cea

externa. sistenta de acest tip este cu atat mai importanta acum , data fiind cresterea

decalajelor intre regiuni pe care le antreneaza extinderea.

#olitica actuala de dezvoltare economica si sociala a Uniunii Europene este

pusa in aplicare prin ?ondurile 6tructurale si ?ondul de %oeziune .

#rincipiul care sta la baza unei implementari cu succes a acestei politici este

parteneriatul dintre toti actorii implicati B

a administratiie nationale, regionale si locale

b societatea civila

c mediul de afaceri

d unitati de cercetare si dezvoltare ,etc.

#entru perioada 2007!20) o treime din bugetul Uniunii Europene ( aproximativ

+>0 miliarde euro va fi alocat politicii de coeziune care va fi finantata prin trei

instrumente financiare B

Fondul European de $ezvoltare %egionala, ( FE$E% ! destinat reduceriidezec$ilibrelor intre diferitele regiuni ale Uniunii Europene .Este cel mai important fond

structural in termeni de resurse , acordand ajutoare financiare zonelor defaforizate ,

fiind astfel in important instrument de corectie a dezec$ilibrelor regionale.

#rincipiile alocarii acestui fond suntB

! concentrarea pe obiective si regiuni ( pentru maximizarea efectelor

! parteneriatul intre %omisia Europeana , statele membre UE si autoritatile

locale si regionale ( pentru planificarea si punerea in practica a interventieistructurale

12


13/44

! programarea interventiei ai aditionalitatea contributiei comunitare ( care nu

trebuie sa se substituie celei nationale .

FE$E% trebuie sa contribuie la cresterea coeziunii economice si sociale si

reducerea disparitatilor regionale , prin sprijinirea dezvolatrii si ajustarii structurale a

economiilor regionale , inclusiv conversia regiunilor aflate in declin industrial si a

regiunilor ramase in urma , si prin stimularea cooperarii frontaliere, transnationale si

interregionale .

In acest sens , ?E"E' va sustine prioritatile %omunitatii , in special B

! intarirea competitivitatii si inovarii

! crearea de locuri de munca pe termen lung

! asigurarea dezvolatrii durabile .

Principalele domenii de )inantareB

a %ercetarea si dezvoltarea te$nologica , inovarea antreprenoriat , inclusiv

intarirea capacitatilor de cercetare si dezvoltare te$nologica si integrarea

acestora in Jona Europena de cercetare .

b 6ocietatea informationala inclisiv dezvoltarea infrastructurii de comunicatii

electronice , imbunatatirea accesului si dezvoltarea serviciilor publice on!line.

c -ediu, inclisiv investitii legate de furnizarea de apa si managementul

deseurilor , tratamentul apelor rezidulae , calitatea aerului , prevenirea ,

controlul si lupta impotriva secetei , preventia si controlul integrat al poluarii .

d #revenirea riscurilor , inclusiv dezvoltarea si implementarea planurilor pentru

prevenirea si lupta cu riscurile naturale si te$nologice.

e ctivitati turistice , inclisiv promovarea valorilor naturale ca potential pentru

dezvoltarea unui turism durabil.

f Investitii in cultura , inclusiv protectia , promovarea si prezervarea mosteniriiculturale.

g Investitii in transport.

$ Investitii in energie.

i Investitii in educatie inclusiv traning vocational .

j Investitii in infrastructura de sanatate si sociala.

Fondul ocial European ( FE ! !principalul instrument al politicii sociale aUniunii Europene. #rin intermediul sau se acorda sustinerea financiara actiunilor

13


14/44

de formare si reconversie profesionala ca si celor vizand crearea de noi locuri de

munca. ?6E trebuie sa contribuie la indeplinirea prioritatilor %omunitatii in ceea

ce priveste intarirea coeziunii economice si sociale , a asigurarii unui nivel inalt

de ocupare si locuri de munca mai multe si mai bune , prin imbunatatirea

oportunitatilor de angajare. ceasta va trebui sa sprijine politicile nationale pentru

obtinerea unei ocupari depline a fortei de munca , asigurarea caaliattii si

productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale , prin asigurarea

accesului la piata muncii a categoriilor dezavantajate si reducerea disparitatilor

regionale si nationale.

Principalele domenii de )inantareB

a ccesul la angajare si incluzine sustenabila pe piata muncii a persoanelor

inactive , prevenirea somajului, in special a celui pe termen lung si in randul

tinerilor , incurajarea imbatranirii active si prelungirea duratei de activitate.

b Incluziunea sociala a categoriilor dezavantajate in vederea integrarii durabile

a acestora pe piata muncii si combaterea tuturor formelor de deiscriminare pe

piata muncii.

c 'eforme ale sistemelor de educatie si traning pentru dezvoltarea angajarii .

d %rearea de retele informative intre institutiile de invatamant superior , centre

de cercetare!dezvoltare si intreprinderi .

e Efectuarea de reforme in domeniul angajarii si incliziunii , in special prin

promovarea start!up!urilor si implementarea parteneriatelor si a initiativelor

prin crearea de retele intre principalii actori implicati cum sunt partenerii

sociali , @/9!uri la nivel national, regional si transnational .

f Intarirea capacitatii institutionale si eficientei administratiilor publice si a

serviciilor publice la nivel national , regional si local si acolo unde este cazul a

partenerilor sociali si @/9!urilor pentru promovarea bunei guvernari si a uneimai bune reglementari.

Fondul de Coeziune ( FC ! trebuie sa contribuie la intarirea coeziunii

economice si sociale a %omunitatii , in vederea promovarii unei dezvoltari durabile .

cesta este principalul instrument de interventie al politicii europene de coeziune , fiind

concentrat asupra celor mai putin dezvoltate regiuni , determinate pe baza statistice ,

actionand intotdeauna cu ?E"E' , "in ?% sunt finantate , in general, proiecte mari care

vizeaza retele de transport transeuropene , protectia mediului , precum si activitati carepot fi dezvoltate de o maniera sustenabila si prezinta avantaje evidente in ceea ce

14


15/44

priveste protectia mediului , cum ar fi sursele regenerabile de energie , cresterea

eficientei energetice , transportul pe cai ferate si ape interne, sisteme de transport

intermodal, interoperabilitatea lor, gestionarea traficului rutier si aerian , transportul

public si aerian 1curat.

Principalele domenii de )inantare-

a 'etele transeuropena de transport , in special proiecte prioritare de

interes european identificate in "ecizia nr )8*2C*8 E%.

b #roiecte de mediu conform prioritatilor identificate de politica de

protectie a mediului comunitara si in planul de actiune pentru mediu .

ACTIU.I CO/PLE/E.TA%E anii &000,&00

a! Fondul European de Orientare 2i 3arantare pentru Agricultur)

%onsiderat ca condi;ie esen;ial:


16/44

investi;ii


17/44

sprijinirea revitaliz:rii zonelor dependente de pescuit Ai acvacultur:.

6c$imb:rile aduse de noul regulament constau


18/44

#abelul nr. 1 $Contributia ma%ima la !ondurilor europene

FO.$ O"IECTI5

Procentdin

c6eltuialapu*lica

Cazurie7ceptionale

pentru regiunieligi*ile incadrul FC

%egiuniindepartatesi insulelegrecesti

?% %onvergenta +5 +5%ooperare +5

?E"'

%onvergenta 75 +5 +5

%ompetitivitatearegionala sicombatereasomajului

50 +5%ooperare 75

?6E

%onvergenta 75 +0 +5

%ompetitivitatearegionala sicombatereasomajului

50

6umele alocate fiecarui obiectiv , pentru perioada 2007!20) sunt prezentate in

urmatorul tabel B

18


19/44

Alocari *ugetare &008,&019 pentru o*iectivele politicii de coeziune

O"IECTI5 P%OCE.TULALOCAT

U/A,mld

,EU%O

$in care alocatla rezerva

pentrurecompensare

Convergenta din care - 8:';< &9'=8 '00pentru regiunile cu #I3ClocitorL75H din media UE 87.> )77.78 5. 0.87pentru regiunile afectate statistic +.+ 22.)2

pentru statele cu M/3ClocuitorL*0H din medie UE 2.+8 82.*+

pentru regiunile periferice 0.>2 ).))

Competitivitatea si com*atereasoma>ului# din care 18'&& ;8':: 1'8> >+.0 ).>5

)8.58 *.5+ 0.2*

regiunile care au fost acoperite de@biectivul ) si care nu suntcuprinse in obiectivul convergentain noile reglemantari

Cooperare teritoriala 9'=< 19'&< cooperare transfrontaliera 5.8) >.7)

contributia ?E"E' la componentatransfrontaliera a Instrumentului deMecinatate si #arteneriat si alInstrumentului de #red!aderare

)2.)2 ).8)

cooperare transnationala >7.7 8.2Asistenta te6nica 0'90 1'01

TOTAL 99'10 8'8in Comunitar

In 'omania , sistemul institutional de programe si implementare a

?6% este in plin proces de consolidare , pornind de la prevederile "ocumentului

%omplementar de #ozitie la %apitolul 2) F#olitica regionala si coordonareainstrumentelor structurale si ale regulamentelor comunitare care reglementeaza

#olitica de %oeziune Economica si 6ociala a Uniunii Europene.

'olul de coordonator national al managementului ?6% este asigurat de

-inisterul ?inantelor #ublice , prin utoritatea de -anagement pentru %adrul de

6prijin %omunitar ( -%6% !49 nr. )57>C200 privind reorganizarea Ai func;ionarea

-inisterului ?inan;elor #ublice Ai a gen;iei /a;ionale pentru dministra;ia ?iscal:,

modificat: prin 49 nr. >0C200>.utoritatea de -anagement pentru %adrul de 6prijin %omunitar este

responsabil: de coordonarea programelor Ai fondurilor, precum Ai pentru

managementul efectiv Ai eficient al %adrului de 6prijin %omunitar potrivit

'egulamentului %E nr. )280C)*** art.>. ceast: responsabilitate poate fi definit:

dup: cum urmeaz:B

Programare

Elaboreaz: #lanul /a;ional de "ezvoltare


25/44

Elaboreaz: analize ale dezvolt:rilor c$eie


26/44

#reg:teAte metodologia pentru colectarea datelor pentru raportul

privind adi;ionalitatea.

Coordoneaz" Sistemul 4n)ormatic Unic de !anagement

%reeaz: sistemul I& dedicat fondurilor structurale Ai conectarea

acestuia cu %omisia European:

sigur: mentenan;a sistemului I&

Elaboreaz: g$iduri Ai proceduri pentru introducerea datelor de c:tre

autorit:;ile de management Ai alte institu;ii implicate


27/44

@rganizeaz: evaluarea ex!ante a #lanului /a;ional de "ezvoltare Ai

coordoneaz: evalu:rile ex!ante ale programelor opera;ionale

@rganizeaz: evaluarea la mijlocul perioadei a %adrului de 6prijin

%omunitar


28/44

procesul de planificare, precum Ai locii 2iCoopera+ie

, /inisterul Educa+iei 2iCercet)rii $epartamentul

de Cercetare

FE$E%

28


29/44

ProgramulOperational (PO!

Autoritate de /anagement(A/!

Organisme Intermediare (OI! Finan+are UE

, /inisterul Comunica+iilor 2iTe6nologiei Inorma+iei

, /inisterul Economiei 2iComer+ului $epartamentulEnergie

, Autoritatea .a+ional) deTurism

PO ectorialTransport

/inisterul Transporturilor#Construc+iilor 2i Turismului ,

FE$E% B FC

PO ectorial /ediu /inisterul /ediului 2i3ospod)ririi Apelor

Agen+iile %egionale deProtec+ie a /ediului

FE$E% B FC

PO %egional /inisterul Integr)riiEuropene

Agen+iile de $ezvoltare%egional)

FE$E%

PO ectorial$ezvoltarearesurselor umane

/inisterul /uncii#olidarit)+ii ociale 2iFamiliei

, Agen+ia .a+ional) deOcupare a For+ei de /unc), /inisterul Educa+iei 2iCercet)rii $epartamentulde Educa+ie

FE

PO $ezvoltareacapacit)+iiadministrative

/inisterul Administra+iei 2iInternelor

$ FE

PO Asisten+a te6nic) /inisterul Finan+elorPu*lice ,

FE$E%

Cooperareatransrontalier)

/inisterul Integr)riiEuropene(cu e7cep+ia %omDnia,Ungaria!

'rmeaz !ie deemnate FE$E%

%oordonarea politica la nivel national a sistemului institutional al ?6% este

indeplinita de catre un organism cu rol de decizie , constituit prin 49 nr.)200C200>,

denumit FComitetul .ational de Coordonare a procesului de pregatire pentru

gestionarea Instrumentelor tructurale (C.C.#resedentia si secretariatul %/%

sunt asigurate de catre -?# iar membrii sunt reprezentanti la nivel de decizie ai

ministerelor cu rol de utoritati de management si utoritate de #lata' In ceea ce priveste implentarea proiectelor, finantarea este asigurata

statului membru sub forma rambursarii costurilor efectuate , cu exceptia unei sume

reprezentand 7 H din valoarea totala a fiecarui program operational in cazul fondurilor

structurale , respectiv )0.5H in cazul ?%, care este ac$itata sub forma de avans .6tatul

membru este liber sa!si stabileasca propriile aranjamente financiare cu benefiaciarii

finali ( valoarea avansului, frecventa raportarilor financiare si a platilor in cadru

proiectelor , dar va colecta informatiile referitoare la sumele efectiv c$eltuite in cadrul

29


30/44

fiecarui program operational si va inainta %omisiei Europene o cerere de plata

certificata la fiecare > luni.

#rimirea , evaluarea si contractarea si implementarea proiectelor trebuie sa fie

rapida, avand in vedere ca in contextul fondurilor structurale functioneaza regula 1 /O2,

respectiv sumele alocate unui program operational in anul / trebuie sa fi fost c$eltuite

pana in anul /O2.

In cazul 'omaniei va fi aplicabila o regula modificata , respectiv 1/O.

"e exemplu, presupunand ca programul 1 %resterea competitivitatii economice

are o alocatie pentru anul acesta , 2007, de )0 miliarde de euro, 'omania va trebui ca,

pana la sfarsitul anului 20)0 sa prezinte, in cadrul aceluiasi program operational, cereri

de plata certificate de o suma cel putin egala . In caz contrar, suma nec$eltuita ar fi

retrasa 'omaniei . ceasta regula este mult mai restrictiva decat cele care care au fost

aplicabile in 'omaniei in perioada pre!aderare , unde sumele au fost uneori c$eltuite si

in 5 ani de la momentul in care au fost alocate.

9'9' $escrierea a7elor prioritare ale programelor operationale

1' Programul operational sectorial dezvoltarea resurselor umane( sinteza

elaborata pe baza prezentarii #@6 "'U )5 martie 2007 .

O&iectivul general al #@6 "'U il constituie dezvoltarea capitalului uman si

cresterea competitivitatii acestuia prin conectarea educatiei si a invatarii pe tot

parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru

viitoarea participare a +50.000 de persoane pe o piata a fortei de munca

moderne , flexibile si inclusive .

O*iective speciice:

- #romovarea calit:;ii sistemului de educa;ie Ai formare profesional: ini;ial: Aicontinu:, inclusiv


31/44

- ?acilitarea accesului persoanelor apar;inDnd grupurilor vulnerabile la educa;ieAi pe pia;a for;ei de munc:.

$:E (,,T$,E TEM$TCE

AA P%IO%ITA% 1! Educa;ia Ai formarea profesional: .2 ?ormarea personalului 6erviciului #ublic de @cupare

AA P%IO%ITA% ; Promovarea m)surilor active de ocupare5.) "ezvoltarea Ai implementarea m:surilor active de ocupare5.2 #romovarea sustenabilit:;ii pe termen lung a zonelor rurale


32/44

- Pondere ridicat auncionarilor publici cu studiisuperioare de lung durat

- Dinamica poziti a ariaieiponderii uncionarilor publici cu

studii superioare de lung durat- Perecionarea continu a

uncionarilor publici- !nrastructur !" destul de

dezoltat- #oin politic pentru reorma

administraiei publice

- $ipsa unui sistem unitar desalarizare

- %bsena raionalizrii structurilor lanielurile central &i local

- 'apacitate administrati sczut

a autoritilor administraiei publicelocale

- Resurse fnanciare reduse aleautoritilor publice locale

- Proceduri greoaie care n multecazuri nu sunt transparente priindredistribuirea eniturilor

- radul de centralizare statal esteridicat

- *anagement defcient alinstituiilor publice

- $ipsa unei cariere reale n unciapublic ceea ce reduce atractiitateaacesteia pentru tinerii bine pregtiiproesional

OPORTUNITI AMENINRI

- + coordonarea mai efcient areormei administraiei publiceprin ntrirea rolului U'R%P

- !ntroducerea unor metode

moderne de ealuareinstituional &i planifcarestrategic

- 're&terea ncrederiicetenilor n administraiapublic prin reducerea biroctaiei&i simplifcarea unor proceduriadministratie

- Dezoltarea de parteneriatentr-o ser larg de domenii alepoliticilor publice &i la niel local

&i central- ,istena unor reele &i a

benefciarilor bine inormai pebaza crora s se construiascun program de dezoltare acapacitii te.nice &iadministratie n administraialocal

- 'apacitatea de absorbie aondurilor structurale n Rom/nia

- *igrarea uncionarilor publici binepregtii ctre alte sectoareeconomice

- %bsena dezoltrii capacitii

administratie necesare pentru aprelua atribuiile descentralizate- %ccentuarea enomenului de

mbtr/nire a RU- Reducerea capacitii

administratie &i a abilitii dedezoltare economico-social princontinuarea ragmentriiadministratie

- %ccentuarea lipsei de ncredere acetenilor n administraia public

- Difcultatea de a etinde sericiilelocale n zonele retrase0ndeprtate

- 1urnizarea unor sericii publiceinefciente sau oarte costisitoare

32


33/44

& ! Programul opera+ional sectorial cre2terea competitivit)+ii economice

O*iectivul generalal #@6 %%E este creAterea productivit:;ii


34/44

5.) #romovarea turistic: romanesc5.2 "ezvoltarea re;elei na;ionale de %entre de Informare Ai #romovare &uristica

AA P%IO%ITA%A Asisten+) te6nic)8.) 6prijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea Ai controlul #@6

%ompetitivitate8.2 6prijin pentru comunicare, evaluare Ai dezvoltare &I.

9 !' Programul Operational de Transport

O*iectivul generalal #rogramului @pera;ional 6ectorial &ransport (#@6& este s:promoveze


35/44

AA P%IO%ITA% & , /odernizarea 2i dezvoltarea inrastructurii na+ionale detransport 4n aara A7elor prioritare TE.,T 4n scopul dezvolt)rii unui sistemna+ional dura*il de transport2.). -odernizarea Ai dezvoltarea infrastructurii rutiere2.2. -odernizarea Ai dezvoltarea infrastructurii de cale ferat:

2.. -odernizarea Ai dezvoltarea porturilor maritime Ai fluviale2.>. -odernizarea Ai dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

AA P%IO%ITA% 9 , /odernizarea materialului rulant de cale erat) dedicatc)l)torilor pentru re+elele de cale erat) na+ional) 2i TE.,T.) -odernizarea materialului rulant de cale ferat: dedicat c:l:torilor cu trenuri degenera;ie nou:

AA P%IO%ITA% < , /odernizarea sectorului de transport 4n scopul4m*un)t)+irii protec+iei mediului# a s)n)t)+ii umane 2i a siguran+ei pasagerilor>.). #romovarea transportului inter!modal

>.2. =mbun:t:;irea siguran;ei traficului pentru toate modurile de transport>.. -inimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului

AA P%IO%ITA% ; GAsisten+) Te6nic)H5.). 6prijinirea managementului eficient, implement:rii, monitoriz:rii Ai controlului#@6&.5.2. 6prijinirea activit:;ilor de informare Ai publicitate privind #@6&

< ! Programul opera+ional sectorial de mediu

O*iectivul generalal #@6 -ediu const:


36/44

AE P%IO%ITA%E TE/ATICE

AA P%IO%ITA% 1,GE7tinderea 2i modernizarea sistemelor de ap) 2i ap)uzat)H).)ExtindereaCmodernizarea sistemelorde ap:Cap: uzat:

AA P%IO%ITA% & $ezvoltarea sistemelor integrate de management alde2eurilor 2i rea*ilitarea siturilor contaminateH2.) "ezvoltarea sistemelor integrate de management al deAeurilor Ai extindereainfrastructurii de management al deAeurilor2.2 'eabilitarea zonelor poluate istoric

AA P%IO%ITA% 9 G%educerea polu)rii provenite de la sistemele de 4nc)lzireur*an) 4n localit)+ile cele mai aectate.) 'eabilitarea sistemelor urbane de


37/44

).> Implementarea monitoriz:rii Ai evalu:rii programelor

AA P%IO%ITA% & $ezvoltarea capacit)+ii de 4m*un)t)+ire a perorman+ei

serviciilor 4n administra+ia local)

2.) ctivit:;i de management al reformelor in adminsitratia publica locala

2.2 =nt:rirea capacit:;ii de management strategic Ai de planificare a ac;iunilor

2. 'a;ionalizarea furniz:rii serviciilor locale Ai -onitorizarea Ai evaluarea inirea implement)rii PO

.) 6prijinirea managementului general al #@ "%, inclusiv preg:tirea urm:torului

exerci;iu de programare

.2 6prijinirea strategiei de comunicare a #@ "%

! Programul opera+ional regional

O*iectivul general


38/44

sociale2. =mbun:t:;irea dot:rii cu ec$ipamente a bazelor opera;ionale pentru interven;ii 'eabilitarea CmodernizareaC dezvoltarea Ai ec$iparea infrastructurii educa;ionalepreuniversitare, universitare Ai a infrastructurii pentru formare profesional: continu:

AA P%IO%ITA% 9 Consolidarea mediului de aaceri regional 2i local.) "ezvoltarea durabil: a structurilor de sprijinire a mediului de afaceri.2 'eabilitarea siturilor industriale neutilizate Ai poluate Ai preg:tite pentru noiactivit:;i. 6prijinirea dezvolt:rii micro.) 'estaurarea Ai valorificarea durabil: a patrimoniului cultural ! istoric Ai AicreareaCmodernizarea infrastructurilor conexe>.2. %reareaC dezvoltareaC modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabil: a resurselor naturale cu poten;ial turistic.>. 'eabilitareaC extinderea C modernizareaCdotarea structurilor de cazare cu utilit:;ileconexe, precum Ai a facilit:;ilor de recreere

AA P%IO%ITA% ; , pri>inirea dezvolt)rii ur*ane dura*ile

5.) #lanuri integrate de dezvoltare urban:

AA P%IO%ITA% Asisten+) te6nic)

8.) 6prijinirea implement:rii, managementului Ai evalu:rii #rogramului @pera;ional'egional

8.2 6prijinirea activit:;ilor de publicitate Ai informare

7 .Programul Opera+ional de Asisten+) Te6nic)(#@ & are drept obiectiv

asigurarea unui proces de implementare a instrumentelor structurale


39/44

primi sprijin prin #rogramul @pera;ional de sisten;: &e$nic:


40/44

%oeziune ( ?% . #entru a reflecta nevoile semnificative ale noilor 6tate -embre cu

privire la infrastrucura de transport si de mediu , ponderea finantarii din ?% reprezinta

aproximativ o trime din alocarea financiara totala pentru noile 6tate -embre in

perioada 2007!20).

&otodata , 'omania va primi finantare din ?E"E' si in cadrul obiectivului 1

%ooperare &eritoriala Europeana 1, pentru actiuni de cooperare transfrontaliera ,

transnationala si interregionala.

#otrivit #erspectivei ?inanciare 2007!20) convenit: la %onsiliul European din

"ecembrie 2005, 6tatele -embre al c:ror #/3 mediu per capital 0H din media UE!25 vor primi transferuri de ?onduri 6tructurale Ai

de %oeziune de maxim ,+H din valoarea #I3!ului na;ional

%omisarul European pentru agricultura, a declarat in cadrul unui discurs recent

ca, in medie, statele membre au alocat numai )*H din fondurile de dezvoltare rurala

pentru 1calitatea vietii si diversificare, domeniu unde pot fi incluse proiecte inovative.

@ficialii romani au prevazut in proiectul 1#rogramului /ational de "ezvoltare 'urala

ca aproximativ 28H din fonduri sa mearga spre acest domeniu, adica peste media

celei europene. %omisarul European a mentionat ca alte domenii precum 1

Imbunanatirea sectoarelor agricol si forestier si 1Imbunatatirea mediului si a spatiuluirural vor primi, in medie la nivelul UE, circa 5H si respectiv >8H din fondurile

alocate dezvoltarii rurale pentru perioada 2007!20).

%ea de!a treia 1axa prioritara denumita 1calitatea vietii si diversificare va primi

numai )*H din totalul fondurilor, de la statele membre. 1cest lucru demonstreaza ca

majoritatea statelor membre sunt reticente la promovarea initiativelor inovative care

ies din sfera agriculturii clasice, si sa sustina o dezvoltare rurala cu desc$idere mai

ampla, a mai spus ?isc$er!3oel. 1xa mentionata este, in opinia %omisarului,

1cruciala pe termen lung fiindca vizeaza imbunantirea conditiilor de munca si de

viata pentru gospodarii si comunitatea rurala, in plus asigurand o legatura mai

puternica intre agricultura si alte sectoare economice, a mai spus ?isc$er!3oel. Una

din concluziile prezentarii sustinute de %omisarul European a fost aceea ca

agricultura, la nivel european, trebuie sa se desc$ida mai mult catre alte sectoare,

pentru a deveni sustenabila.

40


41/44

'omania a inclus domeniul mentionat de %omisarul European in xa a

#rogramului /ational de "ezvoltare 'urala, aflat in negociere cu %omisia

Europeana. #rocentul alocat este peste media europeana, respectiv 28H din totalul

fondurilor pentru dezvoltare rurala, adica o suma de aproximativ 2,>7 miliarde de

euro. In aceasta axa se vor gasi cele mai interesante oportunitati pentru

intreprinzatori. Este vorba despre doua masuri care cumuleaza diverse tipuri de

investitii, in turism si Fdiversificarea activitatilor non!agricoleB artizanat, mestesuguri,

procesarea secundara a alimentelor, brutarii, patiserii, croitorii. Rici pot primi

finantare cam toate categoriile de microintreprinderi care activeaza in mediul rural,

precum si persoane fizice care au o gospodarie la tara. #aleta este foarte larga,

aproape ca nu sunt tipuri de investitii la care sa spunem 1nuR, a explicat la inceputul

lunii mai in cadrul unui interviu pentru Feu'@fonduri Miviana Masile, director general

adjunct la utoritatea de -anagement pentru #/"'. "etaliile referitoare la sumele

care se pot primi si procentul de co!finantare necesar vor fi stabilite in urma

negocierilor cu %omisia Europeana.

locarea indicativ: a ?6% acordate 'omDniei de c:tre UE dup: aderare,

corespunz:toare fiec:rui obiectiv al #oliticii de %oeziune pentru perioada de

programare 2007!20) esteB

! mil. Euro, pre;uri 200>

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total

Convergena 782 1,123 1,499 1,773 1,875 1,979 2,083 11,115

Fondul deCoeziune

419 590 778 915 966 1,018 1,070 5,755

CooperareTeritorial

56 56 56 56 56 56 56 394

TOT! 1,258 1,769 2,333 2,744 2,898 3,054 3,209 17,2"4

41


42/44


43/44

pentru co!finantarea proiectelor lor. utoritatile de -anagement se vor implica si in

realizarea unor campanii de informare asupra accesarii si gestionarii fondurilor

europene.

In vederea realizarii unui portofoliu de proiecte eligibile, utoritatile de

-anagement sunt responsabile cu elaborarea unei propuneri!cadru de acordare a

pre!finantarii pentru pregatirea de studii de fezabilitate si alte documente necesare

lansarii cat mai rapide a proiectelor.

utoritatile de -anagement si @rganismele Intermediare desemnate pentru

gestionarea instrumentelor structurale vor beneficia de spatii adecvate de functionare

. "e asemenea, urmeaza sa se asigure spatiile optime de functionare pentruUnitatea %entrala de Merificare Ex!ante, de catre -inisterul ?inantelor #ublice, pentru

utoritatea de udit de catre %urtea de %onturi si pentru utoritatea /ationala pentru

'eglementarea si -onitorizarea c$izitiilor #ublice de catre %ancelaria primului!

ministru.

%onsiliile Sudetene si autoritatile locale, ca viitori beneficiari ai fondurilor

structurale si de coeziune, urmeaza sa constituie si sa dezvolte compartimente

specializate pentru identificarea si dezvoltarea proiectelor proprii si a contractelor

finantate prin fonduri comunitare.

#refecturile vor infiinta compartimente la nivel judetean care vor oferi asistenta

autoritatilor locale, @/9!urilor, I--!urilor, si altor organizatii care doresc sa

acceseze fondurile comunitare.

#ersonalul angajat in aceste compartimente au beneficia de cursuri

specializate despre fondurile structurale si de coeziune si gestiunea lor.

In ceea ce priveste resursele umane, utoritatile de -anagement, in

consultare cu utoritatea de -anagement pentru %adrul de 6prijin %omunitar

(-%6%, vor decide functiile delegate catre @rganismele Intermediare.

utoritatile de -anagement si @rganismele Intermediare vor avea

organigramele definitivate si vor semna acordurile de delegare a functiilor astfel incat

ambele tipuri de organism sunt operationale de la inceputul lui 2007.

43


44/44

#ersonalul responsabil cu implementarea proiectelor finantate din fonduri

europene, angajat de organizatiile care vor implementa proiectele, va beneficia de

stimularea financiara a angajatilor care gestioneaza fonduri comunitare, prevazuta de

egea nr. >*0C200>.

"e asemenea, in teritoriu se vor organiza programe de training in domeniul

accesarii fondurilor structurale si in domeniul ac$izitiilor publice si pentru potentialii

beneficiari ai finantarilor.

utoritatea de %ertificare si utoritatea de #lata, organisme responsabile cu

certificarea la nivel national a declaratiilor de c$eltuieli si a cererilor de plata pe

proiectele finantate din fonduri comunitare, inainte de trimiterea lor la 3ruxelles vorfunctiona in subordinea -inisterului ?inantelor.

utoritatea de udit, care va realiza auditul de sistem, a fost organizata ca

organism independent pe langa %urtea de %onturi.

ANALIZA SWOT

lucrare dizertatie mai.doc

Documents

Transcript of lucrare dizertatie mai.doc

Lucrare de Dizertatie 2011

Lucrare de Dizertatie - De Nota 9,50 - ASE 2002

Lucrare de Dizertatie -Ioanitescu Elena Diana

99483308 Lucrare de Dizertatie Managementul Riscului Bancar

LUCRARE DIZERTATIE noua

Lucrare de Dizertatie - Motoiu Ioan

FINAL DIZERTATIE

147137859 Lucrare de Dizertatie 2011

Lucrare de Dizertatie Fragmente

Lucrare de Dizertatie Alina

Lucrare de Dizertatie - Managementul Riscului Bancar

proiect grad mai.doc

Lucrare Dizertatie Cap 1

Lucrare+de+Dizertatie ResurseUmane

DIZERTATIE 2012

Lucrare Dizertatie BUNA

LUCRARE Dizertatie Vulpe.camelia

Lucrare de Dizertatie DONCEA ALIN

Lucrare de Dizertatie 176 Lit c

Dizertatie Flicker