Lucrare Disertatie- Prezentare Ppt

5/25/2018 Lucrare Disertatie- Prezentare Ppt

1/32

1

CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA

APLICATIE LA SCOALA GENERALA MAIERUS

UNIVERSITATEA LUCIANBLAGA DIN SIBIUMaster MANAGEMENT EDUCATIONAL

Disciplina: MANAGEMENTUL CALITATII IN SCOLI

Coordonatori tiinifici :

Prof. Univ. Dr. Ing. DHC Constantin Oprean

Conf. Univ. Dr. Ing. i Ec. Mihail u

Masterand:

Pacurar(Moraru) Alina

Iulie, 2007


2/32

2

STRUCTURA LUCRRII

Introducere

1. Calitatea in educatie-delimitari conceptuale

2. Scoala incluziva

3. Metodologia cercetarii

Bibliografie

CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA

Aplicatie la Scoala Generala Maierus

Concluzii icontrubuii originale

4. Rezultatele cercetarii

Anexe


3/32

3

1. CALITATEA IN EDUCATIE- DELIMITARI CONCEPTUALE

Cadrul legal

O.U.G. nr.75/2005privind asigurarea calitii;

Legea nr.87/2006pentru aprobarea O.U.G. nr.75/2005;

Regulamentul de organizare i funcionare a unitilor de nvmntpreuniversitar aprobat prin O.M.Ed.C. nr.4925/2005;


4/32

4

CALITATEA EDUCAIEI este ansamblul de caracteristici ale unui program destudiu i ale furnizorului acestuia, prin care sunt ndeplinite ateptrilebeneficiarilor, precum istandardele de calitate.

ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI exprim capacitatea de a oferi programede educaie,n conformitate cu standardele enunate.

IMBUNATATIREA CALITATII EDUCATIEIpresupune evaluare, analiza si actiunecorectiva din partea organizatiei furnizoare de educatie, bazata pe selectarea si adoptareacelor mai potrivite proceduri, precum si pe alegerea si aplicarea celor mai relevantestandarde de referinta.

STANDARDUL reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de reguli saurezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati ineducatie.

INDICATORUL DE PERFORMANTA reprezinta un instrument de masurare a graduluide realizare a unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie prinraportare la standarde, respectiv la standardele de referinta.

Ordonana de Guvern nr. 75 / 2005


5/32

5

Standardele

educaionale

Ateptrile

beneficiarilor

CALITATE

Calitatea n educaie


6/32

6

Asigurarea calitii n educaie

Este asigurata prin urmatoarele procese:

Planificarea i realizarea efectiv a rezultatelor ateptate ale

nvrii Monitorizarea rezultatelor

Evaluarea interna rezultatelor

Evaluarea externa rezultatelor mbuntireacontinua rezultatelor n educaie

Ordonana de urgen nr. 75 / 2005


7/32

7

CALITATEA ESTE: Valoarea pe care indivizii, societatea o

acord serviciilor educaionale i educaiein ansamblul ei

Definit de clienii/ beneficiarii serviciiloreducaionale

Construit pe valori mprtite

Produs, n primul rnd, de oameni

Asigurat printr-un sistem explicit deprincipii, criterii, standarde i indicatori

In pemanenta evolutie si transformare, in

functie de nevoile, si ele in evolutie, aleindivizilor, comunitatilor si societatii

Definit prin negociere ntre coal icomunitate i asumat n parteneriat

Iniiat prin autoevaluare

CALITATEA NU ESTE: Asigurarea funcionrii colii. Vorbim de

calitate doar dup asigurarea funcionriicorespunztoare

Responsabilitatea exclusiv a colii

Produs la comand, prin efectul unei legisau act normativ

Condiionat numai de bani i resursemateriale

Implicit i un produs firesc al funcionriinormale

Un set de proceduri rigide, date o data

pentru totdeauna

Impus pe cale ierarhic

Asigurat exclusiv prin evaluare extern


8/32

8

Capitolul II : SCOALA INCLUZIVA

II.1 Istoric, fundamente teoretice si delimitari terminologiceII.2 Caracteristicile generale ale scolii incluziveII.3 Instrumente de descriere a scolii incluzive

II.1 Conferinta ministrilor educatiei de la Jomtien, Tailanda (1990) a lansat deschiderea unei noidirectii a politicilor educationale in lume: educatia pentru toti. In 1994 la Salamanca, ConferintaMondiala a Educatiei Speciale a scos la iveala nevoia de regandire a domeniului educatieiconsiderat special. Educatia pentru toti a fost definita (Salamanca,1994) ca acces la educatie sicalitate a acesteia pentru toti copiii.

II.2 Caracteristicile scolii incluzive sunt: Diversitatea este vazuta ca o realitate; Asigura fiecarui elev accesul la cunoastere, formare de deprinderi si informatie; Asigura invatarea individualizata; Foloseste pregatirea si amenajarile speciale in colaborarea dintre membrii ei; Colaboreaza cu familiile, agentiile externe si alti membrii ai comunitatii; Organizeaza si structureaza flexibilitatea scolilor;

Are mari asteptari pentru asigurarea succesului tuturor elevilor; Se perfectioneaza permanent; Construieste comunitati incluzive.

II.3 Indicatorii de incluziune se concentreaza asupra celor trei dimensiuni ale vietii scolare: cultura,strategia si practica


9/32

9

Capitolul III. Metodologia cercetarii

III.1 Sistemul propus de indicatori

Domenii de aplicare

a.Elevul b.Personalul c.Managementul d.Comunitatea

Categoriide tintealeevaluarii

calitative

1 Preconditii/Resurse 1.a.11.a.2

.... .......... .....

2. Procese..... ..... ..... .....

3. Relatii

..... ..... ..... .....

4.Produse..... ..... .....

4.d.14.d.2.

Matricea indicatorilor de calitate


10/32

10

Pentru fiecare indicator (de la 1.a.1 la 4.d.2) au fost definite treicategorii de indici:

Valoarea ajustata care exprima nivelul cel mai de jos acceptabil la care putem vorbide calitate: nivelul de functionare, dar mentinut, ajustat, imbunatatit in mod constientdar fara sa fie vorba, inca, de valoare adaugata. Indicii de calitate subsumati valoriiajustatereflecta efortul de mentinere si optimizare a functionarii curente a unitatii

scolare, efort situat pe granita dintre functionare si asigurarea calitatii.

Valoarea adaugatareprezinta contributia efectiva a scolii la educatie, dincolo de valorilede intrare (referitoare la elevi, mediul socio-economic si cultural, resurse, etc). Dinaceasta perspectiva, un progres in calitate reprezinta cresterea nivelului de realizare aindicatorilor propusi si a obiectivelor asumate, ca urmare a imbunatatirii interne.

Valoarea creata are in vedere caracterul impredictibil al dezvoltarii societatii si caurmare, calitatea in educatie trebuie definita nu numai pe baza a ceea ce are nevoieacum un adult sau un tanar ci si in functie de modul in care ea reuseste sa satisfacanevoi viitoare.


11/32

11

III.2 Metode si instrumente de cercetare

Metoda de investigatie utilizata este studiul de caz, care implica respectarea unui

set de exigente: tratarea unitatii studiate ca pe un intreg luarea in considerare a complexitatii unitatii studiate analizarea tuturor dimensiunilor definitorii pentru unitatea respectiva surprinderea interactiunilor dintre dimensiunile respective descrierea si explicarea cat mai detaliata a tuturor dimensiunilor considerate

relevante, precum si a sistemului de interactiuni

Instrumente de cercetare utilizate;- chestionarul de ancheta- interviul semistructurat

Grupul tinta:- 20 de elevi din clasele V-VIII, proveniti din toate mediile sociale si cu

rezultate variate la invatatura- 12 profesori ai scolii- 20 de parinti ai elevilor din scoala


12/32

12

IV.1 Prezentarea Scolii Generale Maierus

A. Resurse umane:

1. Elevi : 237 din care 48 declarati c.e.s

2. Cadre didactice

Statut n coal Profesori Invatatori

Titulari 5 8

Suplinitori 7 3

Detaai - 1

Statut profesional Profesori Invatatori

Calificai: cu gradul I 2 3

cu gradul II - -

cu definitivat 7 3

debutani 3 3Necalificai: n curs de calificare - 3

necalifacai - -

TOTAL 12 12


13/32

13

B. Baza materiala

Cladirea Scolii Generale Maierus dispune de : -13 sali de clasa, -1 laborator de fizicachimie, -1 cabinet de informatica dotat cu o retea de 10 calculatoare conectate la

internet -1sala de sport renovata, -biblioteca,

-grup sanitar modern cu apa curenta, -cancelarie, -secretariat, -directiune. Mobilierul scolar in clase este nou, in conformitate cu particularitatile devarsta ale elevilor. Mobilier vechi mai exista numai in laboratorul de chimie-

fizica La sectia romana exista manuale suficiente pentru toate clasele dar la sectia

germana acestea sunt insuficiente la toate disciplinele


14/32

14

Analiza SWOT1.Curriculum

Puncte tari

-pentru fiecare nivel de colarizare, coaladispune de ntregul material curricular (planuride nvmnt i programe colare, auxiliarecurricularemanuale, caiete de lucru, ghidurimetodice, culegeri de probleme, ndrumtoareetc.).- orientarea elevilor spre studiul unor disciplineoptionale (informatic) prevzute n oferta colii

n raport cu interesele lor.- organizarea unor activitati extra-curricularemenite sa favorizeze o apropiere intre elevii deetnii diferite

Puncte slabe

- CD nu satisface dorintele tuturor elevilor,ofertaeducationala realizandu-se in functie de optiuneamajoritatiii elevilor si parintilor- lipsa unor programe scolare avizate de MECTpentru copii cu c.e.s

Oportunitati

-infiintarea de clase tip SAM

-realizarea de activitati educative in cadrul unorproiecte cu finantare externa poate suplini lipsaunor optionale interesante cu tematica deactualitate

Amenintari

-insuficienta diversificare i adecvare a CD la

cerinele i solicitrile prinilor i elevilopoate scdea motivaia acestora pentrunvare precum i interesul pentru aceastunitate de nvmnt. Exist riscul micorriinumrului de cereri de nscriere n instituie.-baza material existent nu permite realizarea

tuturor solicitrilor (opiunilor) beneficiarilor


15/32

15

2.Analiza SWOT - Resurse umane

Puncte tari

-Calificarea n specialitatea postului a marii majoriti acadrelor didactice

-Funcionnd ntr-o comunitate mic fiecare cadrudidactic cunoate direct elevul, familia i mediul n careacesta triete;-Exist cadre didactice de vocaie capabili de

performane deosebite-participarea unui numar mare de cadre didactice lacursuri de perfectionare organizate de CCD sau lacursuri postuniversitare

Puncte slabe

-lipsa cadrelor didactice cu pregatire in invatamantulspecial

-Unele cadre didactice au o capacitate limitat de amotiva i de a mobiliza elevii in realizarea unoractivitati;-conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte

precum: organizarea i desfurarea leciilor, centrareaactivitiididactice pe nevoile elevului, etc.--procentul foarte mare de elevi care prezinta dezinteresfata de educatie

- interesul scazut pentru nvtur manifestat depopulaia colar de etnie rrom (aflata n cretere capeste tot n mediul rural ) i care are un efect negativ nprocesul instructiv-educativ-lipsa de educatie privind igiena pesonala manifestata laun numar mare de elevi proveniti din familii sarace

Oportunitati

-ntlnirile in cadrul activitilor comune ale cadrelordidactice n afara orelor de curs favorizeazmprtirea experienei, creterea coeziunii grupului, ocomunicare mai bun;-posibilitile financiare de stimulare, motivare a

cadrelor didactice;-cresterea motivatiei pentru educatie a elevilor prinimplicarea acestora in activitati extrascolare

Amenintari

-Mentalul colectiv bazat pe valori pozitive insuficientasumate precum:avere, bani, ctiguri imediate, careacord colii un loc periferic, nerelevant din punctul devedere al reuitei n via.- Reinerea la ideea de schimbare., capacitate lent deadaptare a unor cadre didactice- Accentuarea gradului de srcie a populaiei


16/32

16

3. Analiza SWOT- Baza materiala

Puncte tari

-Spaiu suficient de nvmnt care permitediversificarea i eficientizarea ntregului

proces instructiv educativ-Existena unor laboratoare (fizic-chimie) icabinete (biologie, informatic) funcionalechiar dac nu dispun de toat dotareanecesar;-Avem biblioteca, sala si teren de sport;

-Exist o legtur permanent la reeauaINTERNET i dispunem de toat dotareanecesar pentru comunicare i informare;-transportul elevilor de la Arini se face cumicrobuzul scolii

Puncte slabe

-Dotarea precar a slilor de clas,laboratoarelor

-Nevalorificarea posibilitilor de a prindeprograme externe de finanare.- lipsa incalzirii centrale- absenta unor materiale necesaredesfasurarii unor activitati extrascolare, innatura

Oportunitati

-achizitionarea unor echipamente necesaredesfasurarii unor activitati extrascolare incare sa se implice si parintii-reabilitarea interioara si exterioara acladirilor- achizitionarea unor echipamenteelectronice necesare unor prezentari pe

diverse teme (videoproiector)

Amenintari

-slaba finantare a invatamantului care nupermite realizarea dotarilor necesaredesfasurarii in bune conditii a activitatilorpractice in laboratoare-Subfinanarea cronic n ultimii 10 ani-Inexistena unui strategii de completare aresurselor financiare;


17/32

17

4.Analiza SWOT Cultura organizationala

Puncte tari

-Traiectoria pozitiva impusa de echipamanageriala-nnoirea masiva a colectivului prin angajarea detineri care au improspatat atmosfera din scoala.-mbuntit sistemul de evaluare i motivare apersonalului;-Promovarea muncii n echip;

-Cresterea gradului de receptivitate la problemeleprofesionale sau personale ale angajailor;-Promovarea experienei pozitive si a reuitei-Creterea rolului organismelor de conducere nfundamentarea deciziei;

Puncte slabe

-Asumarea unui sistem de valori propriiorganizaiei.-Lipsa de motivaie la unele cadre;-Toleran excesiv fa de abateri i rezultateleslabe;-Tendina de identificare cu mediul extern, al

crui pragmatism exagerat neag sau ignorvalorile intelectuale;-Insuficienta comunicare i colaborare la nivelulcolectivelor.-Lipsa mediului concurenial genereaz interesul

sczut pentru calitate i performanOportunitati

- Formarea unei culturi organizationale bazate petraditii proprii

Amenintari

- Fluctuatia permanenta a cadrelor didactice dincauza navetei


18/32

18

5. Analiza SWOT- Relatiile cu comunitatea

Puncte tari

-se manifesta tot mai accentuat dorintafactorilor de decizie locali de a seimplica activ in dezvoltarea scolii

Puncte slabe

- dezvoltarea insuficienta a unui sistemde comunicare cu parintii- slaba implicare a parintilor in educatiacopiilor lor

Oportunitati- descentralizarea sistemului deinvatamant

- realizarea de parteneriate cucomunitatea locala

Amenintari- lipsa de educatie a parintilor si nivelulscazut de trai pot duce la o slaba

implicare a acestora in activitatilecomune organizate de scoala


19/32

19

MISIUNEA ORGANIZATIEI

Misiunea Scolii Generale Maierus este de a promova un

nvmnt modern, centrat pe elev, adaptat nevoilor i

posibilitilor lui concrete, oferindu-le astfel elevilor sansa ca peparcursul procesului educativ s acumuleze nu numai cunotine

generale, dar i deprinderi i abiliti indispensabile omului

societii europene contemporane;


20/32

20

Tinte si optiuni strategice ale Scolii Generale Maierus

Prioritatea 1: DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI SCOALACOMUNITATE LOCALA

Obiectiv strategic: Formarea abilitatilor necesare pentru crestereaeficientei lucrului n parteneriat cu comunitatea locala n vedereasprijinirii nvatamntului in scoala noastra si dezvoltarea relatiilor departeneriat la nivel national .

Rezultate asteptate(tinte) : 1. Cresterea importantei Scolii Generale Maierus n perspectiva

economica si socio culturala a comunei Maierus 2. Realizarea unor relatii de parteneriat durabile cu institutii similare

din tara si strainatate 3. Infiintarea a doua clase de SAM 4.. Atragerea unor agenti economici n relatii de parteneriat pentru

amenajarea si dotarea minimala a unor spatiilor destinate atelierelorscolare si laboratoarelor


21/32

21

Prioritatea 2: MBUNATATIREA CALITATII ACTULUI DE

PREDARENVATAREObiectiv strategic: ntelegerea temeinica a conceptului de nvatare centrata pe elev

si elaborarea de strategii de implementare a acestui concept.

Rezultate asteptate(tinte):

1. Identificarea unei game complexe de strategii de predare la nivelul catedrelor.2. Identificarea stilurilor de nvatare ale elevilor.3. Elaborarea la nivelul fiecarei catedre a planurilor de lectii si a materialelor de studiu n

functie de stilurile de nvatare ale elevilor.4. Parcurgerea cursurilor de formare (grade didactice, cursuri de perfectionare, dezvoltare denoi competente etc.) de catre cel putin 80 % dintre cadrele didactice

5. Dobndirea de abilitati de utilizare a calculatorului n activitatea de predare - nvatare decatre toti profesorii.

6. Participarea profesorilor la toate ntlnirile metodice de specialitate .7.. Normele didactice vor fi acoperite cu personal didactic calificat n proportie de 100 %8.. Personalul didactic auxiliar va fi calificat si angajat conform legii n proportie de 100 %

acoperind normativele n vigoare.9. Cadrele didactice vor realiza proiectarea demersului didactic respectnd reperelemetodologice n vigoare, vor adopta un sistem coerent de evaluare, utiliznd metodealternative conform standardelor prevazute n curriculele nationale.

10 Scoala Generala Maierus va proiecta si va realiza programe de interes comunitar ntoate domeniile de interes (educatie sanitara, rutiera, pentru pace, democratie,ecologica, cultural artistica etc).


22/32

22

Prioritatea 3: PREVENIREA SI REDUCEREA ABSENTEISMULUI SI

A ABANDONULUI SCOLAR

Obiectivul strategic 3: Reducerea numarului de elevi care lipsesc nemotivat sauabandoneaza cursurile.

Rezultate asteptate(tinte):

1. Elaborarea unor studii privind grupele de risc din punct de vedere al abandonuluiscolar.

2. Elaborarea unor strategii de actiune pe termen scurt cu menirea de a asiguratuturor celor care intra n scoala absolvirea ciclului gimnazial


23/32

23

Prioritatea 4: DEZVOLTAREA RESURSELOR MATERIALE ALESCOLII

Obiectivul strategic 4: mbunatatirea conditiilor oferite pentru desfasurareatuturor activitatilor din cadrul procesului de nvatarepredare.

Rezultate asteptate(tinte)

1. Dotarea n proportie de cel putin 80 % cu mijloace de nvatamnt prevazute de

normativele de dotare minimala n vigoare pentru fiecare disciplina sau arie curricularadin planul de nvatamnt.2. Asigurarea pentru fiecare catedra (arie curriculara) a cel putin 1 calculator cuperformantele corespunzatoare si o imprimanta.3. Continuarea dotarii cabinetelor de informatica cu calculatoare superioare ca siperformanta .4 Scoala Generala Maierus va avea autorizatiile prevazute de actele normative n vigoare

n proportie de 100 %.5. Baza materiala va avea asigurate toate conditiile igienicosanitare si de protectia

muncii, conform actelor normative n vigoare.6. Biblioteca scolara va fi dotata cu cel putin 500 titluri noi de carte, adecvate nivelului

nostru de nvatamnt si cu soft educational, conform normativelor n vigoare pentruevidenta fluxului de elevi. Biblioteca va fi dotata cu mobilier adecvat.

9. Se va realiza reparatia capitala a tencuielii exterioare10. Se va da in functiune incalzirea centrala


24/32

24

Rezultatele cercetarii

a) Trasaturi generale referitoare la cultura calitatii in Scoala Generala Maierus

1. Trasatura dominanta este absenta unei preocupari directe si explicitepentru asigurarea calitatii. In documente precum proiectul de dezvoltareinstitutionala, in planul managerial, in planurile operationale nu existaobiective explicite privind asigurarea calitatii. Desi se vorbeste despreimbunatatirea sau optimizarea diferitelor aspecte ale vietii scolare,aceste tinte sunt legate mai mult de misiunea scolii decat de orientareaconstienta catre conceptul de calitate

2. A doua trasatura culturala majora este centrarea activitatii manageriale pefunctionarea si nu pe dezvoltarea scolii. Interesul se canalizeaza catreasigurarea resurselor umane, materiale si financiare destinate functionariiunitatii scolare.Ca urmare, asigurarea calitatii este corelata cueficientizarea activitatii

3. A treia trasatura culturala importanta este modul in care este inteleasa

activitatea de asigurare a calitatii, aceasta fiind abordata exclusivprocedural si ca o responsabilitate interna a scolii. Personalul didactic alscolii considera ca asigurarea calitatii tine de proceduri clare, precise sitransparente si ca odata stabilite ele nu mai trebuie schimbate, chiarinsistandu-se pe necesitatea unei stabilizari


25/32

25

b) Conceptul de calitate

Fig. IV.2.2: Conceptul de "elev bun"

9%6%

17%

14%20%

11%

23%

isi indeplineste sarcinile

recepiv, capacitate de asimilare si redae a

informatiei

motivat in actul invatarii, interesat de

competitie

are s pirit de initiativa

disciplinat si ambitios

creativ

Fig IV.2.3: Conceptul de "profesor

bun"

16%

11%

18%

14%

18%

16%

7%

bine pregatit profes ional

interesat perm anent de propria-I formare

isi adapteaza strategiile didactice lanevoile elevilor

apropiere fata de elevi

bun metodist si pedagog

stie sa insufle elevilor dragostea pentru

invatatura


26/32

26

Figura IV.2.4: Conceptul de "coleg

bun"

15%

22%

13%20%

10%

15%

5%

cooperant

deschis la dialog

impartases te din cunostintele sale

deschis la discutii pro si contra

stie s a asculte

bun coechipier

alte caracteristici

Figura Iv.2.5: Conceptul de

"director bun"

24%

19%

16%

22%

13%

6%

bun manager

bun organizator

intelegator

comunicativ

receptiv la nevoile colegilor

alte raspunsuri


27/32

27

Figura IV.2.6: Conceptul de

"scoala buna"

15%

22%

12%21%

15%

9%6%

isi adapteaza activitatea cerintelor

comunitatii

are baza m ateriala bine dezvoltata

es te o scoala incluziva

are cadre didactice bine pre gatite

elevii obtin rez ultate bune la invatatura

dezvolta competente pentru viata

alte raspunsuri

Figura IV.2.7: Conceptul de

"invatamant de calitate"

17%

22%

19%

11%

25%

6%

formeaza cetateni utili,adaptabili cerintelor

societatii

scoli cu baza tehnico-materiala buna

opere aza cu cadre didactice bine pre gatite

utilizeaza m etode de predare adaptate nevoilor

elevilor

program e adaptate

alte raspunsuri


28/32

28

c) Managementul calitatii

Scoala Generala Maierus nu are in momentul de fata un sistem propriu sieficient de asigurare a calitatii, adaptat culturii organizationale, politicilorproprii de dezvoltare si specificului comunitar, dar incep sa existe preocupari

in aceasta directie.Avand in vedere ca indicatorii de valoare ajustata se refera mai mult lafunctionarea curenta a scolii, nefiind indicatori de calitate reali si, deasemenea, in absenta unui sistem explicit de management al calitatii,preocuparile identificate pentru asigurraea calitatii (deci la nivel de valoareadaugata sau valoare creata) se refera la

- Accesul elevilor la facilitati (scoala,camin, biblioteca, sala/teren de sport)

- Utilizarea manualelor si a auxiliarelor curriculare- Produsele scolare ale elevilor- Calificarea- Formarea- dezvoltarea profesionala ulterioara proprie- Proiectarea activitatii- Pregatirea manageriala- Resursele financiare si materiale-Relatiile din interiorul echipei manageriale, dintre echipa manageriala si cadrele

didactice, dintre echipa manageriala si restul personalului , dintre echipamanageriala si elevi, parinti si alti membri ai comunitatii

- Valori dominante in cultura organizationala- Produse manageriale


29/32

29

Concluzii si recomandari

La nivelul Scolii Generale Maierus nu exista preocupari explicite pentru calitatesi pentru asigurarea calitatii. Cu toate acestea, numerosi indicatori de calitate

sunt urmariti, implicit in activitatea scolara. Personalul scolii trebuie insa sa lege

in mod direct si explicit asigurarea calitatii de dezvoltarea institutionala. Acest

proces de explicitare, de constientizare si de asumare, se realizeaza la nivelul

tuturor elementelor proiectului: misiune, diagnoza, tinte si abordari strategice,planuri operationale, actiuni si procese efective.

a) Cresterea calitatii raportata la misiunea scolii inseamna:

- progres in manifestarea valorilor fundamentale ale scolii

- progres in realizarea viziunii comune asupra educatiei, impartasita de membriiunei comunitati educationale

- un raspuns mai bun la nevoile exprimate de membrii comunitatii, de clientiiscolii


30/32

30

b) La nivelul diagnozei/ analizei de nevoiDiagnoza situatiei existente si analiza nevoilor educationale ale comunitatii trebuiesa reprezinte baza de plecare in elaborarea proiectului de dezvoltare institutionala.

Diagnoza, care arata punctele tari si slabiciunile, ce merge si ce nu merge cum artrebui in scoala, este oricum legata de calitate. Important este ca aceasta legatura safie explicitata- deci diagnoza sa fie facuta pe baza unor indicatori clari, care serefera atat la functionarea cat si, mai ales, la dezvoltarea unitatii scolare.Este important ca analiza nevoilor educationale sa fie facuta din perspectivacalitatii, pornind de la definitia calitatii in care clientii, beneficiarii de servicii

educationale sunt cei care ar trebui sa defineasca in mod explicit, calitatea.

c) La nivelul tintelor strategiceTintele strategice trebuie sa raspunda nevoilor, intereselor si asteptarilor acestor

purtatori de interese de la nivelul scolii. Din acesta perspectiva, tintele/scopurilestrategice ale dezvoltarii unitatii scolare trebuie legate, in mod direct si explicit de

cresterea calitatii.Realizarea scopurilor strategice si orice progres in acest sens reprezinta un nivel crescut

de satisfacere a nevoilor clientilor si beneficiarilor de educatie deci o crestere acalitatii serviciilor educationale oferite de catre scoala.


31/32

31

d) La nivelul strategiei proiectului de dezvoltare institutionala

Strategia trebuie fundamentata in mod explicit pe modul in care esteinteleasa calitatea la nivel local si national, inclusiv principiile asumate ale

calitatii care devin principii strategice ale dezvoltarii institutionale. La acestnivel incepe, de fapt, managementul calitatii: tintele si optiunile strategicetrebuie definite urmand proceduri prestabilite. De exemplu, daca orientareape client este un principiu definit si asumat in mod explicit, procedurile princare sunt stabilite aceste tinte si optiuni ( de consultare si de participare acelor interesati) vor trebui, ele insele, orientate catre client.

e) La nivelul programelor si planurilor operationaleTintele strategice sunt atinse prin programe si planuri care, la randul lor,cuprind actiuni concrete. Asa cum rezulta din cercetarea de fata, aici seintampla ruptura, disparand legatura dintre aceste planuri si actiuni concrete,pe de o parte, si tintele strategice si misiunea scolii, pe de alta parte.Pentru ca scoala sa-si realizeze misiunea, este necesar ca tot ceea ce seintampla in scoala- incepand de la procesul de invatamant ( orele de curs) siterminand cu activitatile extracurriculare, cu sedintele de lucru si cu

intalnirile informale cu membrii comunitatiisa fie privit din perspectivaprogresului realizat in indeplinirea misiunii asumate si in atingerea tintelorstrategice stabilite.Planurile operationale si actiunile concrete prevazute trebuie concepute,realizate si evaluate din perspectiva contributiei acestora la cresterea calitatiieducatiei oferite de scoala noastra.


32/32

32

Vmulumesc

Lucrare Disertatie- Prezentare Ppt

Documents

Transcript of Lucrare Disertatie- Prezentare Ppt

prezentare ppt disertatie

Ppt Disertatie

Lucrare Disertatie -2014 Corectata

lucrare disertatie finala.docx

243557415 Lucrare de Disertatie

Lucrare Disertatie ENDY

lucrare disertatie-1

lUCRARE DISERTATIE MARIUS

rezumat lucrare disertatie

Lucrare Disertatie Managementul Riscului

Lucrare disertatie Georgescu

Lucrare Disertatie -

lucrare paula disertatie

Prezentare Lucrare Disertatie

DISERTATIE-2014- PPT BOTARIU.pdf

Lucrare Disertatie Amv Final

LUCRARE Disertatie - Model

Lucrare Disertatie Standing Financiar

Lucrare Disertatie Finala

LUCRARE DISERTATIE