FUNDATIA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITARAL COOPERATIVEI MESTESUGARESTI “SPIRU HARET”

COLEGIUL UCECOM“SPIRU HARET”- BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE

CALIFICARE PROFESIONALA : COSMETICIANNIVEL: III AVANSAT

PROFESOR COORDONATOR ELEV(A)Maistru Instructor CAMARASAN DOINA CAPRIOARA (MATACHE) CLAUDIA FLORENTINA

BUCURESTI2012

TEMA LUCRARII:

TRATAMENTUL TENULUI NORMAL

2

CUPRINS

Cuprins…………………………………………………………………………………………3Memoriu explicativ…………………………………………………………………………….4Plan de afaceri………………………………………………………………….………………5

CAPITOLUL I Istoricul si importanta cosmeticii…………………………………………………..…7 Cabinetul cosmetic: cadrul ambiental……………………………………………….….16 Notiuni de etica profesionala…………………………………………………………...19 Norme de igiena si protectie a muncii……………………………………………….…20

CAPITOLUL IIPIELEA

Histologia pielii……………………………………………………………………….21 Functiile pielii…………………………………………………………………………24 Biochimia pielii…………………………………………………………………………28

CAPITOLUL III

Caracteristicile tenului normal…………………………………………………………..33 Mijloace mecanice, chimice si fizice folosite in cadrul tratamentului tenului normal…34

CAPITOLUL IV Schema generala de tratament………………………………………………….………38 Fisa cosmetica…………………………………………………………………………41 Schema de tratament in etape…………………………………………………………..42 Sfaturi pentru acasa……………………………………………………………………47 Fisa de machiaj………………………………………………………………………….48

Concluzii…………………………………………….………………………………………..59Bibliografia………………………………………………………….………………………..50Anexe…………………………………………………………………………………………51

MEMORIU EXPLICATIV

3

Ingrijirea tenului normal este tema de proiect aleasa de mine intrucat am considerat ca si tenul normal necesita o ingrijire atenta, deosebita.

Tenul normal este un ten specific persoanelor tinere, cu varsta de maxim 25 ani,care isi doresc tot timpul sa arate bine, sa fie placute la infatisare si bine ingrijite.

Cu toate ca ingrijirea tenului normal nu este atat de pretentioasa din punct de vedere cosmetic,ingrijirea tipului de ten trebuie regulat si de catre o cosmeticiana cu experienta indelungata in cabinetul cosmetic.

Mentinerea aspectului normal al pielii un timp cat mai indelungat depinde de modul de ingrijire, de produsele folosite si de starea de sanatate a organismului. Daca nu se iau toate masurile necesare , aspectul frumos al tenului se poate modifica sub actiunea factorilor externi si interni.

Numai cosmeticiana indica corect tipul de ten al clientei si cremele indicate la acest ten.Tratamentul cosmetic al tenului normal este facut de cosmeticiana in mai multe etape: trei

etape de curatire si trei etape de hidratare.Motivele pe care le-am avut in vederea alegerii unui astfel tip de ten a fost pe langa

varietatea etapelor si diversitatea produselor pe care le-am folosit in cadrul acestui tratament.

PLAN DE AFACERI

4

I. AFACEREA

1. SOCIETATEA COMERCIALA

a) Dream Cosmetikb) Data inregistrarii la Oficiul Registrul Comertului 10/06/2006c) Numarul de inregistrare la Oficiul Registrul Comertului : j40/2525/2006d) Tipul societatii:SRLe) Sediul societatii: Bucresti, Str .Bradului Nr 3, Sector 4 f) Capital social: 200 ron

2. DOMENIUL DE ACTIVITATE

Societatea are ca obiect de activitate : prestari servicii, iar obiectul principal de activitate este: intretinere si frumusete prin proceduri cosmetice.

3. OBIECTIVE

Formarea si pastrarea unei clientele stabile prin calitatea serviciilor prestate.

II. PIATA

1. CLIENTII

Clientela este formata din persoane fizice care au domiciliul in Bucuresti.

2. PRODUSUL SAU SERVICIUL

Serviciul principal este prestat prin : Cosmetica.

3. CONCURENTA

In zona in care se afla “Dream Cosmetik”, exista alte doua saloane , insa ale caror servicii sunt incomplete.

III . ORGANIZREA

5

a) Spatiul si unitatile. Societatea detine un imobil corespunzator, care poate fi folosit pentru amplasarea aparatelor necesare si pentru amenajarea salonului,bransat la sistemul de apa, de canalizare si electricitate al Bucurestiului.

b) Regimul de lucru , este estimat la doua schimburi a cate opt ore, 18 angajati, prin rotatie, astfel:

-2 casiere;-2 instructori de aerobic;-2 manechiuriste/pedichiuriste;-4 frizeri;-4 coafeze;-2 cosmeticiene;-2 persoane intretinere/curatenie.

IV. PREVIZIUNI FINANCIARE

1. Necesarul de finante: se apreciaza ca intreaga activitateca si investitie necesita un fond de 2500 roni, proveniti din surse proprii ca aport la capitalul social.

2. Venituri previzionate:-venit din exploatare: 1700 ron;-venit financiar : 1850 ron;-venit exceptional: 1000 ron.

6

CAPITOLUL I

ISTORICUL SI IMPORTANTA COSMETICII

“Cosmetologia este o profesiune de credinta, iar meseria de cosmetician, cere nu numai tact si indemanare, dar si calitati psihologice si cunostinte multiple in toate domeniile, care in mod direct sau indirect sunt legate de frumusetea si armonia corpului omenesc: Nu exista arta fara tehnica si nici tehnica fara cunostinte”.( Fernard Anbry).

Stiinta si arta ingrijirii externe a corpului si a infrumusetarii lui cu ajutorul unor preparate si tratamente speciale este numita cosmetica sau cosmetologie.

Cuvantul cosmetica deriva din limba greaca antica in care el are intelesuri multiple: Kosmetikos este un adjectiv care se refera la podoaba; kosmetike este arta de a-si face toaleta.

Cosmetologia- se numeste in mod deosebit cosmetica, este astazi o stiinta bazata pe nnotiuni de fizica, chimie, anatomie, fiziologie si completata cu cele mai noi descoperiri ale dermatologiei.

Cosmetica nu urmareste insa numai ingrijirea fetei, ci se ocupa de intregul corp( cosmetica integrala).De asemenea ea nu are numai scopul decorativ;ingrijirea estetica a corpului poate determina o mai buna stare fiziologica, poate mari tonusul vital al omului.Ingrijireile cosmetice se desfasoara pe doua planuri: Ingrijirea pielii sanatoase avand la indemana diferite produse animale, vegetale, minerale aplicate pe piele cu ajutorul unor procedee mecanice , fizice si chimice cu scopul de a pastra pielea neteda, catifelata cu un aspect palcut un timp cat mai indelungat.Aceasta ingrijire se numeste cosmetica fiziologica; Aplicarea fardurilor pe piele pentru a estompa anumite defecte fiziologicesi pentru a scoate in evidenta trasaturile frumoase ale fetei.Cu asta se ocupa cosmetica decorativa.

Traind in mijlocul naturii omul a cautat , din cele mai vechi timpuri , sa-si asigure existenta prin munca, incarcand totodata sa imite natura si sa se adapteze mediului inconjurator.Observand ca animalele, pasarile, insectele si plantele s-au mentinut in lupta lor pentru existenta si datorita culorilor lor, omul s-a straduit si a gasit metode pentru a-si colora si el figura si corpul.

In teama sa de necunoscut pentru a indeparta asa-zisele forte ale raului si a nu fi recunoscut de acestea, atunci cand viata ii era in pericol si totodata pentru a se impune in fata inamicului, in timpul luptelor omul primitiv folosea tot felul de zugraveli ale chipului, zugraveli care de fapt sunt precursoarele produselor de frumusete. Sub diverse forme , parfumurile sunt la fel de vechi ca si civilizatia omului, ele fiiind intrebuintate mai intai la cultul mortilor si pentru conservarea cadavrelor in necropole, folosindu-se la acest scop diverse rasini si balsamuri si substante odorizante, care aveau in acelasi timp si unele proprietati antiseptice. Mult mai tarziu substantele odorizante au capatat o arie de folosinta mai larga la ceremoniile religioase.

7

Documentele existente atesta caracteristicile culturii si felului de a trai al oamenilor, din toate vremurile. Vom prezenta numai unele aspecte, aspecte care semnifica preocuparea oamenilor pentru infrumusetare si dorinta lor de a se face placuti.

Cu mii de ani inaintea erei noastre, barbatii si femeile cunosteau puterea de atractie a unor culori alese, aplicate pe pielea omului, folosindu-se de ele cu rafinament. Cunoasterea chimicalelor potrivite pentru acest scop, precum si retetele dupa care trebuiau sa fie amestecate, se numara printre cele mai vechi cuceriri ale mintii omenesti.

Minele de coloranti din perioada glaciara arata ca cei dintai oameni depuneau eforturi fizice deosebite nu numai pentru asigurarea conditiilor necesare vietii, ci si pentru satisfacerea unor tendinte de ordin estetic. Obiectele paleolitice dovedesc de asemenea ca oamenii preistorici, intocmai ca si populatiile primitive de astazi, aveau retete proprii foarte precise, dupa care isi pregateau sulimanurile.

Aproape in toate locuintele din perioada glaciara, descoperite cu prilejul sapaturilor arheologice, s-au gasit provizii abundente de mijloace cosmetice.

Manuel Dichelette in cercetarile sale, a dovedit ca oamenii preistorici foloseau ca sulimanuri nu mai putin de 17 vopsele diferite, dntre care, cele mai cautate erau albitele (crema, marna, var), negrul (carbune de lemn, minerale de mangan) si toata gama de nuante ale ocrului (de la galbenul cel mai deschis, pana la portocaliu si rosu).

Mereu se gasesc noi dovezi, care arata, ca nu exista aproape nici o parte componenta a cosmeticii, pe care omenirea sa n-o fi cunoscut inca din vremurile cele mai vechi.

In acest sens, scoatem in evidenta faptul ca inca din perioada glaciara se cunosteau si se foloseau spatule pentru aplicarea sulimanurilor, uneori chiar in forma de mana de om, cu degetele intinse. Mai tarziu ele au fost imitate in Egipt fiind lucrate insa din materiale nobile.

In grotele perioadei glaciare s-au gasit de asemenea palete ornamentale de ardezie, sticlute de os si borcanase cu capace, in care se tineau cremele pentru piele. Rujul de buze de culoare rosie isi are si el originea inca din perioada glaciara. In multe pesteri preistorice s-au gasit rumeneala, rosul de buze, in forma de betisoare ascutite in dimensiuni asemanatoare tuburilor de ruj din zilele noastre.

In mormintele paleolitice au fost gasiti piepteni de os si ace de par de cele mai diferite forme. Urme deosebite ale pilitului unghiilor si vopsitul lor in culori aprinse se constata pe mumiile aflate la British Museum, ceea ce denota ca, lacul de unghii de loate nuantele - de la roz pana la stacojiu - nu este nici el o nascocire a modei rafinate din zilele noastre.

In tarile Orientului Mijlociu, care constituiau un semicerc in jurul desertului arab: Egiptul, Palestina, Siria si Mesopotamia, a fost descoperita guma secretata de un mic arbust spinos. Este vorba de picaturile de guma rezina, care se coagulau in contact cu aerul si degajau un parfum obisnuit, mai puternic decat acel al lemnului si scoartei arbustului. Acestei rezine i s-a dat numele de "mor" respectiv smirna. Insa tot in aceste regiuni oamenii au constatat ca si alti arbori secretau rezine mirositoare, cum ar fi: olibanul (Boswellia carteri), din care se face tamaia si balsamul de Meca, cunoscut in acele timpuri ca balsamul de Gilead.

Gumi-rezinele degaja un miros mai puternic cand sunt incalzite, parfumul lor pretios fiind oferit cu prilejul jertfelor.

8

Preotii si poporul sperau ca tamaia va purta mai repede rugaciunile lor si le va ridica la cer prin spiralele de rum. Fumurile toxice, carora le-au dat denumirea de parfum, din latinescul "fumare", a fuma, le procura extazul, intarindu-le credinta. Preotii egipteni din Heliopolis ofereau zilnic zeului soarelui trei mirodenii: o rasina dimineata, tamaie la pranz, iar seara un amestec de sase produse numite Kufi, in care intra si praful de iris (stanjenel), folosit si astazi in cosmetica.

A urmat apoi folosirea unsorilor si a uleiurilor rituale, care erau puse in fata statuilor zeitatilor, in vase de alabastru, preotul inmuindu-si uneori degetul, pentru a unge statuile.

Folosirea tamailor si a unsorilor nu a ramas mult timp limitata numai la ceremoniile cu caracter religios. Aceste substante folosite in temple, acum 2 500 - 2 000 de ani i.e.n. au starnit desigur de timpuriu, dorinta femeilor egiptene de a le folosi pentru a-si purifica si infrumuseta corpul.

Egiptul faraonic cunostea un veritabil machiaj.Sub soarele orientului, nu ajungea ca stratul natural de grasime, sa protejeze pielea, fiind

folosit in acest sens uleiul, care sa-i mentina supletea si elasticitatea.Locuitorii vechiului Egipt se spalau mult, asa ca nu prea tarziu, au invatat sa-si prepare

sapunul.Dupa baie, aveau obiceiul de a-si inmuia corpul in ulei si sa se curete apoi cu ajutorul

unei perii metalice. Textele vechi mentioneaza folosirea de grasimi animale de: bou, oaie, gasca si capra - precum si uleiul vegetal. Saracii foloseau uleiuri mai putin costisitoare, ca uleiul de ricin si uleiul de masline. Ca ulei de calitate mai buna erau folosite uleiurile de migdale, de susan, palmier sau mastic, la care, ca mijloc de conservare se adauga sare.

In timpul domniei regelui Sethi I, uleiurile si unsorile fiind considerate de mare necesitate, ostasii primeau ratie zilnica.

De altfel, una din primele greve din istorie - a muncitorilor - a fost cauzata de o unsoare si a avut loc in anul 1167 i.e.n. printre lucratorii care munceau in marea necropola a Tebei. Ei au fost nemultumiti de calitatea proasta a mancarii si de absenta uleiului, care sa-i protejeze contra razelor solare.

Aceste uleiuri si unsori, datorita diferitelor mirosuri care li se adaugau, sub forma de pudre sau extracte din parfum de flori nu erau placut mirositoare. Datorita acestui fapt au inceput sa se poarte in jurul gatului, mici saculete cu razine si seminte uscate, iar in dulapurile unde erau pastrate hainele, se raspandeau parfumuri sub forma de pudra, obicei care il practicau atat femeile, cat si barbatii.

Femeile egiptene, dupa bai parfumate, isi acopereau corpul cu farduri, apoi treceau la machiajul fetei, un machiaj dificil, meticulos si eu mixturi complicate, ca faimosul "kohol" pentru inviorarea ochilor.

Rujurile, sub forma de creioane, serveau la accentuarea stralucirii buzelor. Produsele pentru mestecat intretineau gingiile roze si tari. Pentru obraji se foloseau diferite pudre si farduri pe baza de cinabru. Parul era pieptanat, impletit si parfumat.

Nobilimea asiriana folosea cantitati mari de parfumuri si produse cosmetice.Despre agatarsi, spune istoricul Anutixiamus Marcellinus (330 - 400 e.n.), ca "trupul si

parul lor de pe cap erau vopsite in albastru".

9

Practica oamenilor din antichitate de a-si picta pleoapele cu o culoare inchisa era menita sa-i protejeze contra bolilor de ochi.

Cuvantul arab care a supravietuit pana in zilele noastre, pentru fardul de ochi (Khol sau Kohol), inseamna in fond - liniste. La inceput egiptenii se serveau numai de sulfura de plumb careia ii dadusera denumirea de kohol (khol), apoi cand au inceput sa foloseasca oxidul de magneziu i-au dat aceeasi denumire.

Pentru machiajul ochilor se foloseau doua culori: negru (khol) pentru partea superioara a pleoapei, si verdele malahit pentru partea inferioara.

Vechii luptatori pretindeau ca aceste doua substante alunga insectele, fapt fiind datorat mirosului dezagreabil al sulfurilor. Cert este ca necazurile datorate trahomului endermic erau agravate de mustele care raspandeau virusul.

Rimmel afirma ca femeile din antichitate, inmuiau un bastonas in khol si-1 aplicau apoi direct pe pupila, pentru a da stralucire ochilor.

Varful degetelor, palmele, degetele de la picioare, calcaiele si uneori chiar si varful sanilor erau colorati in rosu-corai, cu ajutorul sucului de "Kufra".

Aceasta planta, cunoscuta sub numele de henne (cu care turcoaicele isi vopseau parul in rosu), era mult apreciata datorita florilor sale mici si delicate si a unui parfum deosebit. Florile aveau forma de stele si cresteau in buchete, avand un suc rosu-inchis, provenind din frunze si tulpina.

Timp de secole, femeile intregului orient au purtat aceste flori in par, au strivit frunzele, le-au pulverizat si le-au amestecat cu catesu (vopsea extrasa dintr-un copac indian) pentru obtinerea colorantului necesar.

Se spune ca Cleopatra a fost prima femeie care a scris un manual privind ingrijirea frumusetii femeilor, ea fiind aceea care a descoperit o formula proprie de alifie.

Cleopatra folosea malul Nilului si al trestiilor pentru a-si increti parul ei negru abundent. De asemenea, amesteca malul si urina pentru a-si face o masca cosmetica. Ca sa scape de parul neplacut, folosea piatra ponce si penseta. Pentru stralucirea umerilor se folosea de scoici pisate si de alabastru. Parfumul sau "Kyphi" tulbura intreaga Roma.

Dupa Plutarque acest Kyphi era un amestec de miere, vin, planta henne, smirna, diferite radacini, lemn de trandafir, trestie mirositoare, crocus, macris, boabe de jenupar, cardemon, nard etc. Formularul de cosmetica aparut in timpul reginei Cleopatra "Cleopatrae gynoeciarum libri", in care erau indicate retelele folosite de ea, a fost distrus in incendiul renumitei biblioteci din Alexandria, dar textul lui a fost in parte reprodus de catre Criton.

Sub domnia dinastiei Ptolomeilor erau folosite in lumea intreaga "fardurile de Alexandria" renumitul port al Egiptului la Mediterana. Catre secolul V i.e.n. folosirea fardurilor cucerise Mediterana, patrunzand in coloniile ionice si de aici in Grecia Antica, unde s-a ajuns la asemenea abuzuri, incat la Atena legislatorul Solon (640 - 558 i.e.n.) a incercat in zadar sa le interzica.

Socrate (468 - 400 i.e.n.) nu a avut mai mult succes in aceasta lupta.

Moda cosmeticii s-a extins apoi si in Asia Mica. Istoria consemneaza ca spre anul 375- 370 i.e.n. Asprisia, frumoasa Phoceene, care a fost casatorila eu doi regi ai Persiei si a carui

10

spirit era foarte cultivat, a publicat preceptele cele mai inteligente pentru conservarea sanatatii si frumusetii.

Femeile din Grecia au fost primele care au folosit carbonatul bazic de plumb pentru a-si albi fata. Aceasta substanta a ramas populara timp de secole, cu toata actiunea sa toxica, provocand uneori moartea celor care o foloseau. Lor le placea sa foloseasca o pasta pe baza de faina pe care o lasau peste noapte si o inlaturau cu lapte. Kaolina, rezina si apa de roze erau renumite, fiind folosite in diverse scopuri si mai ales pentru scoaterea petelor de roseata.

La Greci, consumul de parfumuri devenise un viciu. Atenienii bogati isi parfumau vinul cu violete si trandafiri, iar inainte de masa isi ungeau parul cu parfumuri, sub pretextul ca astfel indepartau betia.

In timpul mesei lasau sa zboare in sufragerii porumbei ale caror aripi erau unse cu esente mirositoare si de pe care cadeau stropi de parfum peste vesmintele mesenilor. Pentru combaterea epidemiilor obisnuiau sa-si parfumeze camerele cu fumuri obtinute prin arderea plantelor aromate.

In Italia si mai ales in Roma, folosirea alifiilor de fata si a fardurilor a fost foarte raspandita. In numeroase pravalii de specialitate se vindeau diferite produse de parfumerie.

Ovidiu (43 i.e.n. - 16 e.n.) in "Ars Amandi" ("Arta iubirii"), cartea a III-a, a descris folosirea unor preparate cosmetice. El a publicat si un cod al cochetariei, "Cosmeticele lui Ovidiu" (4 e.n.), constituind un al doilea vechi formular de retete cosmetice.

Horatiu, Juvenal descriu si ei excesele la care s-a ajuns in folosirea cosmeticelor la romani. Sub domnia lui Nero, renumitul medic Dioscoride, publica in limba greaca, "Materia medicala" unde sunt pomenite pentru prima data depilaloarele.

Pliniu cel Batran (23 - 79 e.n.), sub Tiitus, publica cele 37 de volume ale "Istoriei naturale", in care, in partea consacrata medicinei, sunt indicate multe formule chimice.

Martial (43 - 104 e.n.) in epigramele lui, descrie numeroasele preparate cosmetice folosite in acea perioada. In anul 100 e.n. Criton, medicul imparalului Traian, publica si el un formular de cosmetica, reproducand in parte retetele reginei Cleopatra. Aceasta lucrare s-a pierdut, dar partile ei principale au fost reproduse de catre medicul roman Galenus intemeietorul Galenicei, arta si stiinta prepararii medicamentelor. Parfumurile si produsele cosmetice s-au bucurat in tot imperiul Roman de o mare cautare.

Alaturi de mesele imbelsugate, parfumurile constituiau un desfrau costisitor pentru romanii avuti.

La inmormantarea sotiei sale, impatatul Nero a pus sa arda mai multa smirna decat producea pe atunci toata Arabia timp de 2 ani. Sotia lui Nero, Popeea lua in voiajuri o suta de margarite, pentru ca sa se spele cu laptele lor, ba chiar sa se si scalde in el.

Cu apa de trandafiri se stropeau capetele invitatilor la masa, ale artistilor si spectatorilor de la teatru si chiar drapelele de lupta.

Romanii mai obisnuiau sa foloseasca excrementele albe de crocodil si se pare ca acesta a fost inceputul cosmetologiei biochimice.

Ca sa se coloreze ei preferau cinabrul (sulfura de mercur), miniul sau oxidul de plumb si ocrul rosu. Parul era vopsit in negru cu o solutie preparata din sangele lipitorilor, care erau lasate sa se descompuna in vin sau otel.

11

La un moment dat, la Roma era la moda parul blond, in asa fel incat, daca o femeie nu obtinea culoarea pe care o dorea, prefera sa-si taie parul si sa poarte peruca.

In Roma antica, baile calde erau foarte obisnuite. Imparatii se faceau populari, acordand gratuit vizitatorilor baile si uleiurile si isi imortalizau memoria cladind bai splendide, asa-zisele Terme. Nu este o exagerare cand se afirma ca, o parte din tineretul bogat al Romei isi petrecea jumatate din viata in Terme. Impotriva transpiratiei, pentru a indeparta mirosul, romanii aveau obiceiul ca dupa baie, sa puna la subtiori mici pernite aromate.

Dupa caderea Imperiului Roman, cosmeticele mai sunt folosite doar in unele orase ca: Venetia, Genova, Florenta, pastratoare si continuatoare ale artei italiene, aparand in schimb in Galia, unde preotii, cu prilejul ceremoniilor religioase, foloseau diferite preparate cosmetice. In Europa evului mediu timpuriu, biserica a limitat folosirea parfumurilor la oficierea cultului religios. Abia in timpul cruciadelor, odata cu introducerea pieilor parfumate din Orient, piei folosite la confectionarea imbracamintei, substantele mirositoare au inceput sa fie intrebuintate si in alte scopuri.

Cruciatii au adus din rasarit, printre altele si diferite produse cosmetice, generalizandu-se astfel folosirea lor in toata crestinatatea.

In Europa medievala, reprezentarea misterelor crestine necesita folosirea culorilor care sa indice personajul, astfel: auriul, rosul si albul, semnificau pentru acel pe care-1 reprezentau, o figura sfanta.

In Anglia, incepand cu epoca reginei Elisabeta I, folosirea parfumurilor a cunoscut o larga raspandire. Lavanda si menta englezeasca, parfumurile cele mai delicate din lume, au trebuit sa cedeze locul moscului si unturii de civette (mamifer carnivor), care erau importante.

Regina isi parfuma manusile cu parfumul preferat, dar in aceeasi masura purta insa si o tableta mirositoare datorita faptului ca mirosurile in Londra epocii respective erau uneori insuportabile.

A fost adoptat obiceiul oriental de a se stropi cu parfum. Tinerii purtau flacoane cu care isi stropeau parul si fata, dar aceasta moda a fost de scurta durata.

La curtea lui Carol al II-lea in Anglia si aceea a Iui Ludovic al XV-lea in Franta, exista obiceiul machiajului fetei din abundenta si lipirea de mici alunite negre, in forma de cerc, de stelute sau semiluna. Era probabil dorinta de a ascunde semnele urate lasate de variola. In aceasta epoca s-a introdus obiceiul straniu de a pudra parul, obicei care a durat vreo doua secole, cu toate ca era o operatiune delicata si care se executa intr-un cabinet special pentru a se evita transformarea casei intr-un desert alb. A fost epoca marilor peruci pentru barbatii care aveau chelie.

Inca din Evul mediu, Franta isi mentine intaietatea la fabricarea parfumurilor avand o industrie puternic dezvoltata.

Retetele de preparare a parfumurilor si toate materialele de cercetare sunt considerate si pastrate ca si secretele de stat. Parfumurile: "Cristian Dior", "Chanel", "Guerlain" etc. sunt inca considerate ca o mandrie a Frantei.

Conditiile naturale din Franta si tarmul mediteranean, eu clima blanda si flora extrem de variata, au favorizat dezvoltarea industriei de parfumuri.

12

Pe Coasta de Azur se cultiva sute de plante si specii de flori, din care se extrag pretioase uleiuri si esente. Numai fabrica de parfumuri din Grasse - oras considerat ca leaganul industriei de parfumuri franceze - are nevoie anual de peste 7 000 de tone de "materie prima" florala.

Fabricile de parfumuri, sunt obligate sa tina pasul cu moda, care in acest caz sufera oscilatii de la o perioada de timp la alta. Este adevarat insa, ca aceste schimbari se produc la perioade mai mari de timp comparativ cu moda vestimentara.

In timpul revolutie franceze, literarul Mercier (1740 - 1814) se ridica impotriva folosirii pudrelor si a fardurilor, aratand ca: „200 000 indivizi isi acopera in mod ridicol parul cu pudra, consumand o cantitate de grau, care ar permite hranirea a 11 000 de oameni, in fiecare an fiind transformate in pudre 24 de milioane de livre (aproximativ 500 g) de amidon; 1200 de peruchieri folosesc 6 000 de baieti pentru aceasta treaba stupida, fara a mai socoti cei 6 000 de valeti, care nu au alta treaba (Cerbelaud R. „Formulaire de Parfumerie”).”

Luari de pozitie impotriva produselor cosmetice au existat destule. In Europa, in timpul secolelor al XIV-lea si al XV-lea, medicina oficiala, mai ales cea franceza, s-a straduit sa separe orice tratament cosmetic de ceea ce era socotit atunci ca practica legala a medicinei.

In anul 1600, aceasta separare de atributii, era aproape completa. Ramasite ale acestei stricte izolari a medicinei de cosmetica le gasim de exemplu, la germani, pana in secolul XIX. Astfel, in 1830 pozitia medicilor fata de cosmetica era de asa natura, incat asociatia medicilor dintr-un mare oras universitar a interzis membrilor sai sa inscrie pe firmele lor cuvantul "cosmetica".

Din 1600 si pana aproape de 1800, stiinta cosmetica a fost raspandita intre diferite grupuri- alchimisti, barbieri, farmacisti, coafori, cameristi si chiar doamne nobile. In secolul al XIX-lea, odata cu marile descoperiri ale chimiei moderne, industria parfumurilor mai intai, apoi cea a produselor cosmetice, au fost revolutionate prin sinteza numerosilor produsi coloranti, prin punerea la dispozitia cosmetologiei a noi excipienti.

De atunci, perioada comertului cu leacuri si alifii, cu caracter mai mult sau mai putin speculativ, a fost depasita si cosmetica este de aici inainte o ramura a chimiei moderne.

Introducerea metodelor stiintifice de lucru, uniformizarea procedeelor tehnologice, precizarea calitatii materiilor prime si controlul produselor cosmetice finite, au ridicat prepararea cosmeticelor din stadiul de arta mestesugareasca, pur empirica, la acela al uneia din ramurile tehnologiei chimice.

Substantele actuale folosite in cosmetica nu sunt numai naturale, ci sunt realizate de catre chimisii in laboratoare. Substantele de sinteza sunt pure si de o calitate constanta. Solventii chimici se folosesc ca baza pentru vopsele de par si pentru a mentine materia coloranta a lacului de unghii.

Descoperirea unui agent propulsor a permis o pulverizare uniforma, constanta si foarte economica, cu aerosoli.

De aici, pana la produsul cosmetic spumos nu a fost decat un pas. De multi ani, biochimistii incearca descoperirea unei creme hormonale inofensive, care sa previna aparitia ridurilor datorate pierderii de proteine ale pielii. Respiratia si metabolismul normal al pielii sunt de asemenea studiate cu atentie si chimistii vor sfarsi prin a obtine cunoasterea metabolismului si

13

oxidarii pielii, care le va permite folosirea eficienta a stimulentilor de respiratie, punand la punct produse cosmetice pentru piele, par si unghii.

La unele populatii de pastori din Africa, mijloacele de infrumusetare contineau, de exemplu, uneori cele mai neobisnuite ingrediente ca: balega si urina de vaca. Pentru a preface ornamentul ales intr-o podoaba permanenta, oamenii au nascocit tatuajul, un obicei pe care il gasim raspandit in toata lumea. Tatuajul este privit ca o expresie a individualitatii si demnitatii fiecaruia.

Multe populatii nici nu se vopsesc, nici nu se tatueaza, dar simt totusi nevoia, izvorata din dragostea pentru frumos, de a indeparta de pe trup tot parul, in afara de parul de pe cap. Din aceste considerente au aparut si numeroase procedee de inlaturare a parului nedorit. La multe triburi, pana si parul de pe fata este ceva urat. Multi indieni folosesc ca respingatoare orice urma de barba si isi freaca obrajii si barbia cu cenusa de lemn, spre a le da netezimea dorita. Toate aceste mijloace de impodobire a trupului omenesc isi gasesc incununarea in podoabe de tot soiul facute de mana omului ca: salbele, bratarile, ornamentele din pene. Se poate spune ca nu exista nici un material care sa nu fi fost folosit de oameni, pentru impodobirea trupului lor, pentru a-si dovedi bunul gust si bogatia: coltii de mistreti, dintii de liliac, coaja de ou taiata in cerculele, oasele de sarpe, scoicile de melc, boabele uscate, ciocurile de pasari, bucatele de fildes, ornamente de baga, inelele si lanturile faurite din fier, argint si aur sunt numai cateva exemple.

Cunoscutele "inro" japoneze, presarate cu pietre nestemate, nu sunt decat imitatiile de mai tarziu ale acelorasi forme. Cele mai vechi oglinzi, erau facute din scoici netede sau din discuri de metal lustruite, ale caror forme luxoase de mai tarziu din Egipt, China, Bizant si Grecia, pot fi vazute in muzeele din lumea intreaga.

Este demn de mentionat ca in dorinta oamenilor de a placea, au existat deosebite preocupari de igiena si ingrijire corporala si fara folosirea vopselelor si tatuajelor. In cartea sa "Obarsia lucrurilor", lulius Lips etnograf german, prezinta unele aspecte destul de interesante, astfel, spune Lips: "nici un fiu bine crescut al tinuturilor salbatice nu neglijeaza igiena trupului", iar observatia: "te speli ca ui alb" este una din cele mai grele jigniri pe care si-o pot aduce locuitorii junglei, referindu-se la faptul ca atata timp cat traieste printre salbatici "albul nu se spala adesea, decat pe fata si pe maini".

Dar chiar acolo unde apa este un lux, de pilda in Sahara, triburile au grija de curatenia trupului, spalandu-se eu nisipul uscat al pustiului.

In tinuturile arctice si subarctice, unde clima face uneori cu neputinta spalatul cu apa sau zapada, bastinasii au nascocit baia de aburi.

Viata de toate zilele nu este numai o lupta continua pentru existenta ci si o continua lauda a frumusetii (arte frumoase, opere muzeale frumoase, cladiri frumoase, etc).

Unii isi vopsesc corpul, altii isi ung parul cu petrol, altii isi trag o veriga pe nas si toti cred ca prin aceasta sunt mai frumosi. Aceasta dorinta spre frumos a omului privea fiinta umana si dupa moartea ei. Cand vantul sufla peste vechile morminte egiptene, de la marginea desertului, el scoate cateodata din mormintele mumiilor mii de borcanase de suliman, caci egiptenii nu sulimeneau numai palida fata a mortului iubit, imbalsamat, ci ii puneau in mormant, ceea ce ii folosise atata in viata: barbatului spada si femeii borcanasul cu suliman si tibisirul cu care se colora.

14

Felul cum au aparut unele din modelele de astazi, reinviind pe neasteptate un trecut indepartat, arunca o lumina interesanta asupra vietii noastre launtrice, caci o moda este totdeauna si expresia unei anumite stari de spirit, iar reactualizarea modelor, statorniceste intr-un fel sau altul o legatura launtrica intre noi si epocile de la care preluam "cele mai noi creatii" ale noastre.

Ca studiu organizat, de nivel superior, stiinta cosmetica, cosmetologia, dateaza din anul 1895, cand a fost predata pentru prima data la o scoala superioara, "folosirea preparatelor cosmetice pentru ingrijirea pielii si a parului". Aceasta stiinta s-a extins apoi rapid, mai ales dupa 1922, in nenumarate scoli oficiale si particulare si in invatamantul universitar tehnic si medical.

In tara noastra sub regimul capitalist nu a existat o industrie cosmetica propriu-zisa, ea era reprezentata doar de laboratoare mici, conduse in general de nespecialisti si care nu urmareau decat profituri personale cat mai mari. Dupa actul nationalizarii, s-a realizat o grupare si a intreprinderilor cosmetice in unitati mari, care au fost apoi dotate cu utilaje modeme, laboratoare de control al materiilor prime si produselor finite in care lucreaza astazi cadre cu inalta calificare. Pentru materiile prime de calitate superioara si care inainte mai mult se importau, s-au creat posibilitati de preparare in tara, acordandu-se totodata o grija deosebita imbunatatirii continue a calitatii si prezentarii preparatelor cosmetice.

15

CABINETUL COSMETIC: CADRUL AMBIENTAL

Salonul de infrumusetare "Bella Beauty Center" se afla amplasat in centrul Bucurestiului, acolo unde este cea mai mare agitatie, unde lumea niciodata nu doarme si acolo unde lumea isi petrece cea mai mare parte din timp, prin magazine si de ce nu si in acest salon. Locatia este una potrivita, fiind singurul cabinet de cosmetica din zona, ceea ce ii asigura un plus de siguranta, modernitate si prosperitate in afaceri.

Acest salon are un stil aparte decat celelalte saloane, cu un specific exotic, el purtandu-te cu gandul spre o lume de vis, nemaintalnita in nici un salon. De acest salon pot beneficia atat femeile cat si barbatii indiferent de varsta, pozitie sociala, etc.

Salonul cuprinde: sala de asteptare, receptia, salonul de coafura, salonul de manechiura/pedichiura, cabinetul de cosmetica, cabinetul de masaj, sauna si solar, si nu in ultimul rand doua bai: una pentru personalul angajat de patroni si una pentru clientela.

Daca pana acum trebuia sa faci mai multe drumuri ca sa-ti satisfaci toate nevoile, salonul de infrumusetare "Bella Beauty Center" s-a gandit la timpul si la nevoile clientului, incercand sa aduca toate serviciile necesare in acelasi loc.

La intrarea in salon, clientul poate observa programul de functionare, serviciile pe care le ofera si preturile incluse incardrate pe doua usi inramate cu lemn bej, apoi se pot vedea ghivece cu flori cu diferite plante de interior, predominand cele exotice: bambus, cactus, orhidee, etc.

Pasind usor in salon, esti intampinat de niste mirosuri exotice si de o receptionera pe masura, al carui birou se afla in stanga salonului, fiind din sticla sablata, iar in spatele biroului se afla barul dotat cu: televizor, telefon, racoritoare de sezon, cafea si ceai pe care le poate comanda orice persoana din incinta.

Peretii salii de asteptare sunt vopsiti in galben pal, dand un contrast intre fotoliile din piele de culoarea mahonului, biroul si barul fiind din sticla sablanta. Pe masuta din sala de asteptare, clientul poate beneficia de cataloage si pliante din toata gama de servicii a salonului si de reviste mondene. Aceasta sala are o suprafata de aproximativ 6m2.

Langa receptie, intr-un colt discret se afla un cuier din lemn unde clientul isi poate lasa garderoba fara nici o grija, ele fiind supravegheate de receptionera.

Salonul de coafura este un salon cochet, primitor si impecabil de curat, cu dimensiuni de 8m2. Pe pereti se remarca afise de specialitate, trei oglinzi din cristal, de jur imprejurul lor avand spoturi, sub ele aflandu-se un dulap cu trusa necesara realizarii unei coafuri perfecte, trei scaune din piele si doua scaune cu chiuvete de culoarea mahonului, iar deasupra doua dulapuri: unul cu produse din acest domeniu: vopsele de par, sampoane, balsamuri, tratamente, fixative - Wella, iar cel de-al doilea cu prosoape de unica folosinta sau prosoape dezinfectate -Wella.

Jaluzelele care acopera ferestrele sunt de culoarea lamaiei, iar pe pervaz se afla lumanari de toate culorile in forma de fructe, usor parfumate.

Salonul de manichiura/pedichiura isi ofera cu splendoare si el serviciile sale pentru a-si multumi clientela. Este un salon de dimensiuni de 6m2, cu peretii zugraviti in culoarea alb, iar pardoseala de culoarea castanului. In centrul salonului se afla o masura cu sertare unde sunt asezate: sterilizatorul, tratamentele si ojele de unghii, iar in sertare, ustensilele: pile de unghii,

16

unghiere, forfecute, clesti, unghii false, acetona, vata, creme pentru maini si unghii, etc. In dreapta masutei se remarca o ghiuveta cu o oglinda in forma de frunza.

In acelasi cabinet se afla si solarul, aparat cautat de tineri pentru efectele sale de bronzare uniforma. Langa aparat se afla un dulapior cu prosoape si creme de protectie pentru fiecare tip de piele.

Cabinetul de masaj are o suprafata de 6m2 fiind dotat cu un pat, un dulap (in care se afla cremele, prosoapele si cersafurile), o masuta pe care se zaresc niste lumanarelele si o combina cu o serie de CD-uri cu muzica relaxanta, instrumentala. Prosoapele si cersarurile sunt de culoarea albe. Relaxarea este deplina, atmosfera fiind benefica psihicului clientului.

Langa cabinetul de masaj este situata sauna cu aparatura ultramoderna. Are o intindere de 7m2. Nuanta folosita pentru pereti este de culoarea alba, tavanul fiind numai din oglinzi cu spoturi, iar gresia de culoarea marii. In spatele usii se afla un dulap cu prosoape si o chiuveta.

Pasind usor si discret in urmatoarea incapere putem sa ne dam seama ca deja aici magia este ca la ea acasa, aici aflandu-se atat cabinetul pentru tratamente cosmetice cat si cabinetul de epilat. Cele doua cabinete, desi asezate intr-o singura camera sunt despartite de o usa glisanta de culoare alba, prinsa foarte cochet intr-o rama de lemn de culoare roz, suprafata acestei camere fiind de 15 m2. Suprafata podelei este acoperita cu parchet de culoare maro. Peretii sunt de culoare roz - pal. Geamurile suni mari, pentru a asigura o buna aerisire camerei dar si o buna iluminare, cu scopul de a scuti cosmeticiana de oboseala, sa permita clientei sa fie instalata intr-o ambianta agreabila si sa puna in valoare toate calitatile machiajului.

Cabinetul este dotat cu aer conditional, o masuta unde se tin fisele cosmetice ale clientelor, fotoliul cosmetic, un dulap vitrina pentru pastrarea ustensilelor si a produselor cosmetice cu care se lucreaza, doua vitrine din sticla pentru a observa clienta cu ce game de produse cosmetice si produse de machiaj se lucreaza si o lampa cu picior.

In cele doua dulapuri se afla: laptele sau emulsiile demachiante pentru fiecare tip de ten, lotiuni: dezinfectante, tonice si astringente, creme de gomaj, creme de zi hidratante, creme de noapte, creme pentru conturul buzelor si al ochilor, masti: de luminozitate, colagen, calmante, nutritive, parafina - Holy Land, Gerovital.

In al doilea dulap gasim: ace de unica folosinta, vopsele de sprancene si de gene, decolorant, pudra decoloranta, fase sterila, dischete demachiante si o trusa de farduri - Sephora Cosmetics.

Cabinetul mai contine un sterilizator si combina cosmetica cu aparatele sale:- Electrodermul - specific pentru dezinfectat - efectuandu-se dupa extragerea

comedoanelor;- Vapoforul - emite aburi - folosit la inceputul tratamentului cosmetic;- Vapozonul - se efectueaza in timpul tratamentului sau peste o masca;- Vaporelul - are functia de a produce vapori reci;- Sebaspirul - este aparatul care absoarbe sebuumul;- Galvanodermul - este aparatul cu care efectuam ionizari si dezincrustari;- Peria rotativa - este folosita la curatirea superficiala si la un masaj hidratant.

17

Salonul mai este dotat cu o ghiuveta cu oglinda cu spoturi si o etajera de sticla. De parte si de alta a oglinzii sunt pozitionate doua dulapuri suspendate: unul pentru produsele cosmetice, iar celalalt pentru prosoape, bonete, cerceafuri, halate de unica folosinta care se vor purta o singura data dupa care le vom spala.

In aceasta incapere se pot efectua si tatuaje permanente la sprancene si buze cu produse profesionale de la L'Oreal.

Langa patul destinat epilatiilor se afla o masuta pe care se gasesc materiale dezinfectante, cum ar fi: pudra de talc, alcool sanitar, un ulei special dupa epilat, unguent medicamentos (baneocin). Tot pe masuta se afla aparatul cu ultrasunet cu scop antialgic si antiimflamator.

Cosmeticiana trebuie sa fie impecabila, sa aiba un aspect ingrijit al tenului, machiaj discret si coafura adecvata. Trebuie sa se perfectioneze in permanenta, atat in tehnica de lucru, cat si in ceea ce priveste noile produse cosmetice.

Salonul de cosmetica este eticheta bunului si desavarsitului gust al cosmeticienei!Salonul de intrumusetare "Bella Beauly Center" doreste in primul rand sa fie "altfel"! Produsele profesionale, sterilizarea instrumentelor, faptul ca echipa a urmat cursuri de

specialitate la scoli cu renume, dar nu, in ultimul rand preturile accesibile iti dau siguranta ca ai venit la locul potrivit pentru indeplinirea dorintelor tale in privinta aspectului.

Toate acestea si altele doar intr-un singur loc, pentru ca noi ne-am gandit si la timpul tau pretios!

18

NOTIUNI DE ETICA PROFESIONALA

Aspectul elegant al unei cosmeticiene, coafura si machiajul modern, dar si vestimentatia adaptate varstei si siluetei, impresioneaza deosebit de placut clienta care trece pragul unui cabinet cosmetic.

Halatul cosmeticienei, imbracamintea de protectie in timpul lucrului, dar si semn distinctiv, particular al acesteia, asortat pe cat posibil cu cromatica cabinetului, croit in pas cu moda, dar si in functie de silueta si varsta ei pentru a nu-i produce disconfort, este o adevarata carte de vizita a cosmeticienei.

Aspectul ingrijit al tenului cosmeticienei este o foarte important iar in acelasi timp o recomandare tactica pentru clienta.

Mainile cosmeticienei ii asigura succesul in aceasta delicata meserie. Mana bine ingrijita, cu pielea catifelata, cu articulatiile mobile, cu unghiile scurte si bine rotunjite, fara bijuterii impresioneaza in mod placut clienta pe parcursul tratamentului cosmetic.

Starea psihica a cosmeticienei arce o foarte mare importanta in formarea si pastrarea unei cliente stabile. Atitudinea atenta, amabila este menita sa confere clientei incredere in capacitatile profesionale ale cosmeticienei. Nu este lipsit de importanta nici faptul ca discretia cosmeticienei duce la stabilirea unei relatii optime intre aceasta si clienta.

Pe langa aceste deziderate de ordin exterior, pregatirea profesionala si perfectionarea continua a cosmeticienei reprezinta cheia succesului sau.

Fiind la curent cu ultimele noutati in domeniul aparaturii si produselor cosmetice, precum si cu cele mai noi metode de lucru de tratament, straduindu-se sa le aplice in practica de zi cu zi, cosmeticiana se va bucura de aprecierea clientelor, fapt ce atrage dupa sine succes pe plan profesional si in acelasi timp pe plan material.

Formarea si pastrarea unei cliente cat mai stabila este si trebuie sa fie o preocupare constanta a cosmeticienei, deoarece asa se vor vedea rezultatele muncii sale. Acest lucru se poate realiza cu mult succes atunci cand cosmeticiana are in vedere respectarea catorva reguli de baza: sa lucreze corect, sa aplice toate procedeele de lucru si produsele cosmetice cele mai bune si adecvate tipului de ten tratat, sa nu faca diferente intre cliente pe criterii de varsta, pozitie sociala sau simpatie.

Pentru intocmirea fisei cosmetice sunt necesare mai multe dale personale: varsta, locul de munca, adresa, receptivitatea, regimul de varsta, etc. Pentru obtinerea acestor date, cosmeticiana va purta o discutie agreabila, presarata cu glume, fara a pune intrebari indiscrete.

19

NORME DE IGIENA SI PROTECTIE A MUNCII

Cabinetul cosmetic, locul de munca al cosmeticienei, este locatia in care femeile si nu numai, vin cu mare bucurie, speranta si incredere. De aceea, intr-un cabinet cosmetic se impune respectarea unor reguli stricte, menite sa protejeze atat lucratoarea cat si clienta.

In acest sens, conform normelor de protectie a muncii, se interzice folosirea aparatelor electrice de orice tip, defecte sau nelegate la o impamantare.

Repararea aparatelor electrice, precum si a aparaturii cosmetice, se va face numai de catre persoane calificate si autorizate in acest domeniu. Lampile mobile alimentate prin cordoane uzate, prezinta un real pericol si de aceea folosirea lor este strict interzisa.

Radiatoarele electrice vor functiona numai in locuri stabile si in conditii in care sa nu prezinte pericol de incendiu.

Pastrarea materialelor combustibile in apropierea tablourilor electrice, prezinta un mare risc de incendiu, de aceea ele vor fi depozitate in locuri special amenajate, cat mai departe de orice sursa de incalzire sau de curent electric.

In timpul tratamentelor cosmetice este interzisa incuierea usilor sau blocarea cailor de acces.

Depozitarea substantelor chimice se va face pe compartimente, tinandu-se cont de faptul ca la un eventual contact intre ele s-ar putea produce reactii in urma carora ar rezulta un incendiu.

Fotoliul cosmetic si masuta cu produse cosmetice, dulapurile pentru lenjerie, prosoape, creme, etc vor fi mentinute in perfecta ordine si curatenie.

In cabinetul cosmetic se vor folosi numai produse omologate si etichetate corect, cu instructiunile de folosire prezentate in limba romana pentru a preveni confuziile si accidentele.

Cosmeticiana va oferi clientei lenjerie de unica folosinta sau, in lipsa acesteia, lenjerie ce va fi folosita o singura data si numai dupa igienizare si dezinfectare corespunzatoare pentru a preveni eventualele imbolnaviri.

Ustensilele folosite in procesul cosmetic, se dezinfecteaza de fiecare data inaintea folosirii si de preferat in fata clientei.

Cosmeticiana se va spala pe maini inaintea fiecarei operatiuni. Tot cu mainile proaspat spalate va manevra orice substanta sau produs existent in cabinet.

Verificarea aparaturii cosmetice se face lunar si numai de catre o persoana autorizata in acest domeniu. Electrozii electrodermului se dezinfecteaza cu alcool inaintea folosirii si trebuie lasati sa se usuce bine pentru a preveni accidentarea.

Imbracamintea si incaltamintea cosmeticienei vor fi in pas cu moda, dar si eu silueta acesteia pentru a nu o impiedica in timpul lucrului si pentru a nu-i creea un disconfort care ar atrage dupa sine o stare generala proasta si o dispozitie dezagreabila.

20

CAPITOLUL II

PIELEA

1. HISTOLOGIA PIELII

Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial care acopera corpul pe intreaga sa suprafata. La nivelul orificiilor naturale, ea se continua - prin semimucoase si mucoase - in cavitatile respective.

Suprafata sa evaluata in medie la 1,5 m2 este in general neteda, exceptand unele reguli unde prezinta adancituri, numite cute (in plici) si ridicaturi (partea de extensie a articulatiilor). Palmele si plantele sunt sediul unor santuri curbe juxtapuse (alaturate) care delimiteaza mici proeminente regulate, numite creste papilare.

Aceasta dispozitie este particulara si specifica fiecarui individ, constituind amprentele. Orificiile pielii (depresiuni imfumohibulare) sunt cunoscute si sub numele de pori, corespunzand: unele orificiului glandelor sudoripare (mai putin vizibile), iar altele foliculului pilosebaceu. Culoarea pielii, variabila dupa rasa, depinde de cantitatea de pigment melanic, de vascularizatia dermica si stratul de grasime subiacent care ii da o transparenta mai marc. Varsta si sexul pot conditiona unele modificari de coloratie.

Pielea prezinta o serie de anexe si anume: parul (cu exceptia palmelor si a plantelor), unghiile, glandele sudoripare si glandele sebacee.

Histologic, invelisul cutanat este compus din trei straturi: primul: epidermul este de natura epiteliala, iar celelalte doua: dermul si hipodermul, au o structura conjuctivo-vasculara. Desi, au o structura de origine diferita, cele trei straturi actioneaza ca un organ functional unic.

EPIDERMUL

Este partea cea mai superficiala, avand structura unui epiteliu pavimentos, stratificat, fiind compus din mai multe straturi de celule suprapuse, diferite ca forma si structura.

Pornind din profunzime catre suprafata se disting:

- Stratul bazal, numit si stratul germinativ, este compus dintr-un singur rand de celule cilindrice, dispuse paralel cu nucleul la polul superior. Printre celulele bazale se vad intercalate celule pigmentare, numite melanocite, capabile a transforma - sub influenta enzimelor - tirozina in pigment (melanina);

- Stratul spinos, numit si stratul Malpighi, este constituit din 6 - 20 deranduri de celule poligonale, cu nucleu, unite prin filamente sau punti intercelulare;

- Stratul granulos este format din 3 - 4 randuri de celule de aspect romboidal, lipsite de filamente, dar pline eu granulatii de keratohialina;

- Stratul lucidium (penultimul strat) este constituit din celule anucleate,incarcate cu grasimi si au limite imprecise;

- Stratul comos (cel mai superficial strat al epidermului) este alcatuit din maimulte randuri de celule lipsite de nucleu, incarcate cu keratina si imbinate unele in

21

altele, formand lamele suprapuse, care in partea lor cea mai superficiala se desfacsi cad.

Aceste straturi reprezinta etapele succesive ale evolutiei celulelor epidermice. Ele iau nastere prin cariotineza, din celule bazate si in deplasarea lor catre suprafata isi modifica forma - in stratul spinos — antrenand si unele modificari metabolice, ca: incarcarea cu granulatii de keratohialina in granulos, transformarea grasoasa in lucidium, formarea keratinei si disparitia nucleului.

Intregul proces dureaza 26 - 28 de zile si sfarseste prin eliminarea celulei cornoase.

DERMUL

Cel de-al doilea component al pielii este situat sub epiderm, de care este despartit prin membrana bazala. Aceasta limita dintre epiderm si derm, apare ca o linie sinoasa, ondulatorie, datorita unor prelungiri ale dermului (papile), care patrund intre prelungirile asemanatoare, numite creste interpapilarE, pe care epidermul le trimite in derm.

Dermul este constituit din doua portiuni: una superficiala, denumita corpul papilar si alta profunda, denumita corionul sau dermul propiu-zis.

Structural, dermul in totalitatea sa are trei componente histologice, si anume: fibre, elemente celulare si substanta fundamentala.

Fibrele sunt reprezentate de o tripla retea conjunctiva, reticulara si elastica. Principalul component fibrilar al dermului il reprezinta fibrele conjunctive sau colagene care sunt si mai numeroase. Toate cele trei tipuri de fibre sunt constituite din fibrile, in compozitia carora intra acizi aminati.

Celulele dermului, desi sunt de mai multe tipuri, au o origine comuna, celulele mezodermice, ele putandu-se transforma si adapta unor functii diferite. Cele mai importante celule sunt reprezentate de fibroblasti (cu rol in formarea fibrelor conjunctive), histiocite (apartin sistemului reticuloendotelial si participa la fagocitoza), mastocite (secreta heparina) si limfocite si plasmocite (cu rol in formarea anticorpilor).

Substanta fundamentala, situata intre fibre si celule, este constituita din mucopolizaharizi (polimeri ai acidului hialuronic si condroitinsulfuric) si o substanta proteica. Ea contine apa, substante minerale si metaboliti.

In afara componentilor mentionati, dermul este strabatut de o bogata retea vasculara, terminatii nervoase senzitive, glande sudoripare, precum si de fire de par la care sunt anexate glande sebacee.

Vasele dermului sunt reprezentate de artere, vene si capilare ce iau nastere din vasele muschilor subiacenti.

La limita dintre derm si hipoderm se formeaza o prima retea arteriala subdermica, de unde pornesc arteriole superficiale care, dupa ce traverseaza dermul, dau nastere unei a doua retele sub corpul papilar si apoi capilarelor papilelor.

Venele urmeaza acelasi drum, dar in sens invers, in timp ce limfocitele - dupa ce patrund in profunzime - se indreapta catre ganglionii regionali.

22

De remarcat ca schimburile metabolice la nivelul epidermului se fac prin osmoza intrucat la acest nivel nu exista vase sanguine.

Terminatiile nervoase cutanate cuprind atat filete (fibre) senzitive de origine cerebrospinala care asigura functiile senzoriale ale pielii, cat si filete vegetative vasomotorii si secretorii. In epiderm, filetele senzitive apar sub forma de terminatii libere printre celulele malpighiene.

Dermul si hipodermul au in plus si organe perfectionate senzitive, numite corpusculi nervosi (corpusculii Wagner-Meissner in papila, Ruffini-Krause in corion, Vater-Pacini in hipoderm).

HIPOPERMUL

Stratul cel mai profund al pielii este format din lobuli adiposi, delimitati de tesutul conjunctiv prin care circula vase sanguine.

Glandele sudoripare si sebacee isi varsa secretia la suprafata pielii, indeplinind in acelasi timp functii fiziologice importante.

Glandele sudoripare, intalnile pe toata suprafata corpului, sumt de tip tubular si au originea in dermul profund. Ele au o portiune secretorie, numita glomerul (locul de formare a sudorii) si una excretorie, numita canalul sudoripar, care se deschide la suprafata tegumentului printr-un por orientat oblic. Se disting doua tipuri de glande sudoripare: ecrine si apocrine, al caror produs de secretie - sudoarea - este un lichid usor acid, cu un rol important in fiziologia cutanata.

Glandele sebacee sunt glande acinoase, situate mai superficial decat glandele sudoripare. Fiecarui fir de par ii este anexata o glanda sebacee. Produsul lor de secretie - sebumul - se elimina prin spatiul dintre par si teaca lui, avand rolul de a mentine supletea firului de par si a tegumentului.

Parul, impreuna cu unghia, formeaza fanerele vizibile la exteriorul corpului.Firul de par ia nastere in dermul profund si este alcatuit din celule carnoasekeratinizate, asemanatoare celor din stratul cornos. Parul nu acopera in intregimesuprafata corpului, distributia sa fiind in legatura cu secretia glandelor endocrine.

Din punct de vedere topografic, i se adauga doua portiuni: una libera, vizibila, in afara pielii, numita tija sau tulpina si alta situata in grosimea pielii, purtand numele de radacina parului.

Radacina strabate tot dermul si este separata de aceasta prin trei teci: doua epiteliale (externa si interna) si una conjunctiva care impreuna formeaza foliculul pilos. Extremitatea inferioara a radacinii, mai bombata, denumita si bulb, prezinta in partea sa declina o infundare, numita papila, aceasta fiind organul vital al firului de par. De la nivelul papilei iau nastere celulele foliculului pilos.

La suprafata pielii, in punctul unde firul de par paraseste tegumentul, se produce o infundare (in jurul foliculului pilos) ca o palnie, numita ostiul folicular, locul de minora rezistenta a pielii, aici producandu-se obisnuit infectiile (foliculite).

23

La nivelul ostiului se deschide glanda sebacee, care insoteste firul de par. Din acest motiv, foliculul pilos mai este denumit si foliculul pilosebaceu. Firului de par i se mai anexeaza terminatii nervoase si fibre musculare, care vor forma muschiul erector al parului.

Unghia este o lama cornoasa, formata din celule keratinizate, avand o portiune inclusa in piele (radacina) si o parte vizibila placa unghiala - asezata la randul ci pe patul unghial.

2. FUNCTIILE PIELII

Prin pozitia sa particulara, de intermediar intre mediul extern si intern, pielea reprezinta nu numai o simpla membrana de protectie mecanica a corpului, ci un organ dotat cu anumite functii, unele proprii constituind functii specifice, elementare, altele de ansamblu, corelate cu metabolismul general.

Ele se pot clasifica astfel:a) Functii elementare epidermice:- formarea keratinei (keratinogeneza);- formarea melaninei (melanogeneza).b) Functii elementare dermice:- functii fizico-mecanice;- functii metabolice.

c) Functii de ansamblu:- functia secretorie;- termoreglarea;- functia imunologica;- exteroceptoare.

a) Functiile elementare epidermice constau in formarea keratinei si a melaninei.Formarea keratinei sau keratinogeneza este o functie specifica si principala a pielii. Nici

o alta formatiune epiteliala nu are insusirea de a produce keratina la nivelul sau.Keratina este o macromolecula proteica din grupa scleroproteinelor, in compozitia ei

intrand aminoacizi ca: triptofan, tirozina, cistina, alanina, glicina si pralina, dispusi in lanturi polipeptidice.

Trasatura esentiala a compozitiei chimice o constituie primii trei aminoacizi, cu deosebire continutul inalt in cistina (respectiv in sulf - 18%), proportia fiind paralela cu gradul de keratinizare.

Keratina se caracterizeaza printr-o rezistenta deosebita fata de acizi, substante alcaline sau fermenti.

Elaborarea ei este urmarea unui proces biologic, biosinteza avand loc la nivelul epidermului in tot parcursul diferentierii celulare. In evolutia lor progresiva, celulele incep sa degenereze in mersul lor ascendent catre suprafata, totul sfarsind prin descuamarea si continua inlocuire de celule.

24

In straturile bazal si malpighian isi fac aparitia, in citoplasma, tonafibrele, care sunt considerate ca precursori ai keratinei, avand caractere similare cu acestea. Tonafibrilele ajunse in stratul granulos intalnesc cea de-a doua componenta a fenomenului de keratinizare, si anume keratohialina.

Degenerescenta care se accentueaza si mai mult in stratul lucidium antreneaza scindarea moleculei de keratohialina efectuata pe cale enzimatica. Din fractiunea proteica va lua nastere keratina, iar din cea polizaharidica glicogenul (sursa de energie a fenomenului). Concomitent cu aparitia keratinei are loc si degradarea si disparitia nucleilor, fenomenul fiind datorat lizarii provocate de enzimele corespunzatoare.

In stadiul sau terminal, keratina stratului cornos prezinta o deshidratare masiva, continutul in apa reducandu-se la 10%. Keratinogeneza poate suferi unele modificari sub influenta unor factori diversi. Preparatele cartizanice si agentii mecanici accelereaza formarea keratinei in timp ce vitamina A si hormonii tiroidieni au efect inhibitor.

Melanogeneza consta in capacitatea de a forma si stoca la nivelul melanocitelor (celule situate printre cele bazale) un pigment de culoare bruna-inchis, numit melanina sau pigment melanic.

Intr-o prima etapa, propigmentul reprezentat de tirozina, supus actiunii unei enzime oxidative (tirozinoza), se transforma in dioxifenilalanina (D-O-P-A) care la randul ei, prin interventia unei alte enzime, depa-oxidaza, trece printr-o serie de produsi intermediari al caror produs final, indol - 5,6 - chinona, cuplat cu o proteina, da nastere melaninei.

Procesul nu decurge intotdeauna in mod uniform, el putand fi influentat de anumiti factori stimulatori sau inhibitori, pe primul loc situandu-se cei hormonali.

O actiune stimulanta o are, in special, retrohipofiza prin hormonul melanostimulator (H.M.S.) si, intr-o masura mai mica, tiroida si hormonii sexuali, in timp ce inhibarea pigmentogenezei este sub controlul corticomedulosuprarenalei.

In anumite conditii, melanogeneza mai poate fi influentata si de alti factori: razele ultraviolete, iradierea Roengen, iradiatia termica, au un rol favorizant, in timp ce tiamina, vitamina C, hidrochinona, mercurul, argintul si aurul au un efect inhibator.

b) Functiile elementare dermice sunt reprezentate de functiile fizico - chimice si cele metabolice:

Functii fizico - chimice. In afara functiilor specifice pielii legate, in special, de stratul epidermic, o serie de atribute de ordin fizico- mecanic, ca: tensiunea cutanata, rezistenta mecanica si contractilitatea revin dermului.

Substratul anatomic al acestor insusiri ii constituie fibrele conjunctive si elastice, la care se adauga distributia echilibrata a apei electrolitilor in tesutul conjunctiv dermic.

Functiile metabolice. Legatura functionala dintre metabolismul general al organismului si cel cutanat este asigurata de stratul dermic, la acest nivel efectuandu-se controlul morfofunctional al dezvoltarii epidermului si schimburile metabolice locale.

Substratul morfologic al functionalitatii dermului este reprezentat de tripla categorie de elemente structurale: fibre, celule si substanta fundamentala.

O importanta deosebita revine celulelor, ele generand si reinnoind histiocitul si mastocitul, primul fiind si cel mai numeros dintre elementele celulare ale dermului.

25

Fibroblastii sunt datati cu o remarcabila activitate metabolica, la nivelul lor avand loc sinteza fibrelor colagene si elastice, ca si a mucopolizaharidelor din substanta fundamentala.

Celui de-al treilea elument celular dermic, mastocilul, i se atribuie capacitatea de a secreta heparina.

Functia de baza a substantei fundamentale este aceea a permeabilitatii, la nivelul ei fixandu-se si eliberandu-se apa si electrolitii, precum si schimburile metabolice.

Procesele metabolice, cele mai importante au loc la nivelul stratului papilar bogat vascuarizat, unde elementele nutritive patrund din capilarele dermului in substanta fundamentala, iar de aici, prin osmoza, ajung in spatiile lacunare dintre celulele bazale si malpighinare si, apoi, la celule.

Corpul papilelor, stratul bazal si Malpighi reprezinta organul cutanat functional, procesele metabolice de la acest nivel, conditionand evolutia normala a epidermului.

c) Functiile de ansamblu sunt: functia secretorie, termoreglarea, functia imunologica si functia exteroceptoare.

Functia secretorie este reprezentata de glandele sudoripare si sebacee.Glandele sudoripare constituie principala componenta secretorie, datorita atat cantitatii

de secretie elaborata, cat si numarului de glande implicate in acest proces fizilologic.In cadrul acestui grup se disting doua tipuri de glande: ecrine si apocrine, care in afara

unei distributii topografice diferite, poseda si unele deosebiri functionale.Glandele sudoripare ecrinele reprezinta majoritatea si sunt intalnite pe toata suprafata

corpului, cu exceptia axilelor, a regiunii perimamelanare si pubiene. Palmele si talpile au numeroase glande sudoripare.

Produsul lor de secretie, un lichid apos, cu reactia acida (ph - 3,9 - 5,6), este varsat in afara foliculului pilosebaceu si rezulta numai din activitatea metabolica a celulelor glandulare (caracter merocrin). In conditii normale, secretia sudoripara, evaluata la 800 ml / 24h (putand ajunge in conditii de efort la 10 litri), contine 99% apa si 1% substante solubile, cele mai importante fiind reprezentate de clorura de sodium (NaCI) si clorura de potasiu (KCL), substante azotate, acid laclic, acizi grasi volatili.

Al doilea tip, glandele sudoripare apocrine, se deosebesc de cele ecrine atat prin distributia lor in anumite regiuni cutanate (axile, regiunile perimamelanare si perigenitala), cat si prin caracterul alcalin al produsului lor de secretie, aceasta fiind de tip halocrin, rezultand din distributia partiala a celulelor glandulare.

Conductul sudoripar apocrin se deschide foarte aproape de ostiul folicular sau chiar in interiorul acestuia.

In conditii fiziologice, secretia sudoripara este rezultatul unei actiuni reflexe conditionate de cresterea temperaturii mediului inconjurator. Alteori, este urmarea excitarii directe a centrilor nervosi, pe cale hormonala, ca urmare a acumularii de dioxid de carbon (CO2) sau cresterii temperaturii sanguine in cadrul bolilor febrile.

Glandele sebacee constituie cea de-a doua mare grupa de glande secretorii cutanate, care impreuna cu foliculul pilos formeaza asa - numitul aparat pilosebaceu.

Secretia lor se tace printr-un mecanism halocrin, iar produsul de secretie (sebum) ia nastere din dezagregarea celulelor glandulare, varsandu-se direct in foliculul pilos.

26

Din punct de vedere chimic, sebumul este format in mare parte din lipide (fosfolipide, esteri ai colesterolului si trigliceridelor), rezultate din lipide continute in ser si din activitatea metabolica proprie glandulara.

Distributia glandelor sebacee pe suprafata corpului nu este uniforma, existand zone bine reprezentate, ca: pielea capului, fruntea, obrajii, barbia, regiunea mediana a toracelui, precum si teritorii, ca: palmele si talpile, lipsite de asemanarea formatiunii glandulare.

Activitatea lor secretorie nu este nici uniforma si nici identica la toate persoanele. Exista variatii individuale si diferite legate de varsta si sex. Secretia sebacee, accentuata si constanta la adulti, sufera cu varsta o diminuare, datorita unui anumit grad de involutie a celulelor glandulare.

O actiune deosebita asupra secretiei sebacee o au hormonii. Cei androgeni au efect excitosecretor, in timp ce estrogenii au efect inhibitor. Pe de alta parte, excesul de hidrocarbonate, ca si temperatura crescenta a mediului exterior, accentueaza secretia sebacee, spre deosebire de radiatiile ultraviolete si cele ionizate care o diminua.

Produsul de secretie al celor doua glande, sudoarea si sebumul, formeaza la suprafata pielii un strat protector, denumii "film hidrolipidic" sau "manta acida", constituit din lipoizii sebumului si cei rezultati din epiderm, la care se adauga scleroproteinele din keratina celulelor cornoase, plus mediul acid rezultat din apa dermica si secretia sudorala.

In acest fel, pielea capata un rol protector deosebit de important, filmul hidrolipidic concurand la apararea chimica si antimicrobiana.

Protectia fata de agentii chimici se realizeaza prin capacitatea stratului superficial cutanat de a neutraliza, in anumite limite de concentratie, substante alcaline si acide.

Apararea fata de agentii microbieni se realizeaza atat prin continua descuamare a stratului cornos (o indepartare mecanica a florei microbiene), cat si prin prezenta filmului hidrolipidic acid, putin favorabil dezvoltarii microbiene.

Termoreglarea. Una din formele de energie rezultata in urma activitatii metabolice este energia termica manifestata sub forma producerii de caldura.

Procesul de termogeneza se desfasoara atat in sensul producerii si acumularii de caldura, cat si in cel al mentinerii constante a temperaturii organismului. Acest echilibru dinamic, intre acumulare si pierdere de caldura, sta la baza procesului de termoreglare.

Pielea se comporta din acest punct de vedere ca intermediar al schimburilor de caldura dintre organism si mediul exterior.

In conditii normale, transferul de caldura din interior spre exteriorul corpului se realizeaza prin radiere, convectie, conductie si evaporare.

Transferul de caldura prin radiere de la suprafata catre exterior se face sub forma unor unde electromagnetice. Energia calorica eliberata pe aceasta cale se apreciaza la 40 - 60%.

Transferul de caldura prin convectie, transportul caloric se face pe calea curentilor de aer, stratul mai cald de la suprafata pielii fiind inlocuit cu unul mai rece.

Cand transferul de caldura dintre cele doua medii, tegument si atmosfera inconjuratoare, se face in mod nemijlocit, fara interventia curentilor de aer, fenomenul poarta numele de conductie.

27

Cele doua modalitati participa intr-o proportie dc aproximativ 20% in termoreglare.Evaporarea intra in actiune in conditiile "temperaturii critice atmosferice" cifrata la

31ºC, cand are loc transpiratia generalizata, ea fiind mai eficienta in cazul unei atmosfere uscate si in urma unor eforturi fizice deosebite.

In termoreglare, o importanta deosebita o are sistemul vascular cutanat, cunoscut fiind faptul ca vasodilatatia diminua temperatura corpului. Termoreglarea se afla sub controlul sistemului nervos central (doi centri termoreglatori in hipotalamus). Actul reflex consta in captarea excitatiilor termice de la nivelul pielii de care cei doi corpusculi nervosi cutanati (corpusculii Krause pentru rece si corpusculii Ruffini pentru cald) si transmiterea informatiilor pe cale aferenta la hipotalamus, de unde eferent sunt retransmise impulsurile corespunzatoare.

Functia imunologica. Rolul principal al pielii in procesele imunologice este indeplinit de celulele reticulohistiocitare care, transformandu-se in macrofage, intervine in procesele de aparare. Alaturi de ele, limfocitele si plasmocitele prezente in piele contribuie la formarea anticorpilor.

Functia exteroceptoare. Prin pozitia sa particulara care determina contactul direct cu mediul extem, pielea este sediul unui vast camp de receptori ai diferitelor senzatii.

Analizatorul cutanat este compus din receptori cutanati, cai de conducere si centri nervosi.

Receptorii reprezinta primul corespondent si in acelasi timp, capatul periferic al analizatorului cutanat.

Senzatia tactila si excitatiile termice sunt inregistrate de anumite formatiuni anatomice numite corpusculi, in timp ce pentru senzatia de durere exista terminatii nervoase libere situate intraepidermic.

Desi poseda unele functii specifiee, pielea in ansamblu constituie un organ unitar, ea integrandu-se functional metabolismului general al organismului.

3. BIOCHIMIA PIELII

Substantele anorganice

Apa este un element cu proprietati fizico-chimice speciale. In stare fiziologica, pielea contine o cantitate mare de apa, in care substantele organice si anorganice se gasesc dispersate in solutii coloidale.

Apa de ingestie este fixata dupa ingerare de ficat, unde este izotonizata ca sa poata trece in sange. Prin circulatie, ea ajunge in capilare, unde tinde sa intre in echilibru cu apa tesuturilor. In acest scop, surplusul de apa se depune in muschi si in piele, care constituie unul din cele mai importante rezervoare de apa din organism. Din ambele locuri apa este mobilizata dupa nevoie. In mod normal, retinerea si eliminarea apei din organism trebuie sa fie proportionale cu cantitatea de apa ingerata. In foarte numeroase afectiuni dermatologice se produce o retentie de apa, conditionata de o retentie clorurata, constituind starea de preedem sau edem.

Apa, in afara de rolul ei principal ca vehicul al substantelor anorganice si organice, joaca un rol esential in respiratia celulara.

28

Sarurile minerale. Cantitatea substantelor minerale se stabileste prin analiza integrala a cenusii pielii. Pielea contine la 100 g aproximativ 45 mg calciu, 60 mg potasiu, 350 mg sodiu, 30 mg magneziu, apoi clor, fosfor, fier, sulf, cupru, zinc. Substantele minerale se gasesc in organism in stare de electroliti incarcati cu o anumita sarcina electrica prin care se fixeaza la suprafata miceliilor protoplasmatice, modificandu-le sarcina lor electrica si in acelasi timp producand modificari in structura substantei fundamentale.

Clorura de sodiu, ajunsa in sange, se disociaza in ioni de clor si de sodiu. Pielea este cea mai bogata in clor, fiind rezervorul si reglatorul clorului din organism. Echilibrul apei este strans legat de cel al clorului, el jucand un rol important in patogenia edemelor.

Potasiul este ionul protoplasmei si al nucleilor si exalta functiile celulare vitale. In piele, potasiul se gaseste mai mult in epiderm si anexe.

Calciul, fosforul si magneziu sunt trei clemente atat de strans legate functional intre ele, incat metabolismul lor nu poate fi tratat separat, el fiind sub dependenta acelorasi hormoni si vitamine.

Rezerva mare de calciu si fosfor o formeaza oasele. In tesuturi, calciu se gaseste in cantitate mica, abia 1%. Sangele contine o cantitate constanta de 100 mg calciu la mie, el fiind cuprins in plasma. In pielea normala, calciul se gaseste aproape exclusiv in derm. Metabolismul intermediar al calciului este legat de al fosforului: orice mobilizare, eliminare si depunere de calciu se face paralel cu cea a fosforului, orice exces de fosfor sanguin, pentru a se elimina, se fixeaza de calciu.

Calciul joaca un rol important in excitabilitatea neuro - musculara si nervoasa, in mecanismul coagularii, in impermeabilitatea membranelor epiteliale si endoteliale, el incetineste si modereaza activitatea celulei. Din acest din urma punct de vedere, calciul este un antagonist al potasiului.

Sulful se gaseste in cantitati mari in albumine si in keratina (stratul cornos, fanerele).Pentru viata celulei este de importanta capitala ca amestecul fractiunii minerale sa

mentina intr-un echilibru constant, ce se realizeaza prin ionii de potasiu care favorizeaza dispersia miceliilor substantei protoplasmatice si ionii de calciu, care favorizeaza gruparea miceliilor protoplasmatice. Pentru viata normala a celulei si pentru desfasurarea proceselor metabolice normale se impune constanta biochimica reprezentata prin raportul constant intre potasiu si calciu.

Bazele impreuna cu acizii slabi stabilesc echilibrul acido - bazic care nu este altceva decat proportia intre ionii de hidrogeni si ionii de clor din umori si tesuturi, care se exprima prin pH.

PH-ul fiziologic se mentine in umori si tesuturi prin interventia tampon a unei reserve alkaline, cu scopul de a neutraliza orice aciditate care poate surveni in umori si tesuturi. Echilibrul acido - bazic conditioneaza functionarea normala a proceselor metabolice care se desfasoara in protoplasma celulara.

Prin participarea glandelor sudoripare la eliminarile de electroliti din mediul extracelular (sodium, calciu, clor, magneziu), pielea joaca un rol important in reglarea metabolismului hidro - mineral.

29

Cercetarile facute asupra pielii au aratat ca pielea normala are o reactie acida, pielea eczematosilor tinde spre alcaloza, in timp ce pielea psoriazicilor tinde spre acidoza.

Epidermul este mai acid decat dermul. Aciditatea este foarte marcata la nivelul stratului comos, unde poate sa atinga un PH de 5,5. Reactia secretiilor sudorale si grasoase poate sa coboare pana la un PH de 5. Aceasta manta acida a pielii joaca un rol protector fata de bacterii si tata de parazitii criptogamici.

Substante organice

Metabolismul pielii este conditionat de prezenta substantelor organice care sunt furnizate pielii pe caile sanguine. Ele deservesc nutritia celulelor.

Aceste substante organice sunt:Protidele sau proteinele sunt constituite din acizi aminati. Ele se impart in holoproteide

sau proteine simple, si heteroproteide sau proteine conjugale, ambele continand si substante neprotidice. Ele sunt descompuse fie prin fierbere cu acizi minerali, fie prin actiunea fermentilor proteolitici (pepsina, trispina, etc). In afara de proteine banale (albumine, globuline, nucleo-proteine), in piele se gasesc o serie de proteine particulare.

In corion exista colagenul, cunoscut prin structura lui fibrilara. Colagenul macerat in apa se transforma in clei. Elastina este rezistenta fata de influenta substantelor chimice; reticulina este proteina fibrelor reticulare.

In epiderm, componenta albuminica este reprezentata in stratul cornos prin keratina, care contine un procent mare de sulf si este rezistenta fata de influentele multor substante chimice. In straturile subiacente se poate pune in evidenta o substanta proteica bazica, spongioplasma, si una acida, granoplasma. Melanina, pigmentul cutanat, este solubila in hidrat de potasiu si acizi concentrati. Contine sulf si urme de fier.

Glucidele sunt monozaharide si polizaharide. Din grupa monozaharidelor facparte seria intreaga a ozelor, incepand de la bioze pana la hexoze si pentoze(glucoza, fructoza, riboza, etc), iar din grupa polizaharidelor, rezultate dincondensarea monozaharidelor, unite prin legaturi glicozidice cu eliminarea apei,fac parte celuloza, amidonul, glicogenul.

Grasimile, lipidele provin din secretia glandelor sebacee, din evolutia celulei epidermice si, in mica parte, din secretia glandelor sudoripare. Lipidele intra in compozitia materiei vii. Ele nu se dizolva in apa. Dupa constitutia lor chimica, distingem urmatoarele grupe: gliceride sau grasimi neutre, fosfatide, cerebrozide si steroli.

Gliceridele se compun din glicerina, acizi grasi saturati, acid linolenic, acizi grasi cu lant lung. Mai merita a fi semnalate colesterolul si ceridele.

L ipidele au rol energic. Ele mai fac parte din materialul plastic al celulei. Grasimea din rezerva ingramadita in tesutul adipos are un rol protector, mecanic, fizic (amortizarea socurilor mecanice si atenuarea pierderii de caldura).

Fermentii pielii

30

Reactiile chimice, care stau la baza manifestarilor vitale, se petrec prin interventia unor agenti speciali, numiti fermenti. Actiunea lor se aseamana cu aceea a catalizatorilor, de unde si numele de biocatalizatori, ei provocand reactii de scindare si sinteza, fara a se uza. Ei actioneaza in cantitati exirem de mici. Acesti catalizatori sunt numiti fermenti, enzime, diastase. Tot aici se pot enumera si vitaminele.

Se disting urmatoarele grupe de fermenti:

Hidrolazele au rol de a transforma prin hidroliza, adica de a descompune cu ajutorul apei molecule voluminoase in molecule mai mici.

Desmolazele continua si termina transformarile incepute de hidrolaza. Ele degradeaza moleculele glucidice pana la clementele lor, cu o degajare de energie calorica.

Poilifenoloxidaza seperoxidaza sunt fermeti care sunt in stare sa produca oxidarea in absenta oxigenului atmosferic, fara o prealabila dezagregare si fara un proces premergator oxidoreduetor.

Vitaminele

Vitaminele sunt factori alimentari esentiali vietii. Actiunea lor se aseamana cu cei ai fermentilor si hormonilor, constand in catalizarea reactiilor chimice din materia vie si determinand coordonarea chimica a proceselor vitale energetice si morfogenetice.

Vitaminele sunt considerate ca biocatalizatori, stimuland, ca si fermentii si hormonii, reactiile chimice generatoare de energie si in special reactiile de oxidare. Vitaminele formeaza o serie de substante constituite din molecule nesintetizabile si par a fi componente indinspensabile ale structurii protoplasmatice.

Vitaminele se impart in: liposolubile si hidrosolubile.Vitaminele liposolubile

Vitamina A. Organismul isi procura cantitatea necesara de vitamina A din regnul animal ca atare, si din regnul vegetal sub forma de carotenoide, provitamina care se transforma in organism in vitamina A. Aceasta vitamina joaca un rol important in metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor si in metabolismul bazal.

Vitamina D (antirahitica) este singura vitamina care poate lua nastere in organismul uman din provitamina D, fara a fi introdusa cu alimentatie. Sterolii din piele sub actiunea razelor solare de o anumita lungime de unda se transforma in vitamina D. Aceasta vitamina joaca un rol important in metabolismul calciului si al fosforului, favorizand resorbtia lor la nivelul intestinului si depunerea lor in oase.

Vitamina E este vitamina cresterii. Aceasta vitamina joaca un rol in metabolismul tesutului colagen, avad o actiune antisclerogena.

Vitamina K joaca un rol important in metabolismul lipidelor.Vitamina K, anlihemoragica, joaca un rol important in sinteza protrombinei.Vitamine hidrosolubile

Vitamina B, aneorina, tiamina, este necesara pentru degradarea si utilizarea glucidelor.

31

Vitamina B numita si lactoflavina sau riboflavina, este esterificata cu acidul fosforic, si da un coferment, care in unire cu proteina, da fermentul rosu a lui Warburg, cu rol important in respiratia celulara. Ea are in acelasi timp un rol antiinfectios.

Vitamina PP antipelagroasa, este amida acidului nicotinic. Aceasta vitamina prin fosforilizare si unire cu riboza si adenina se transforma intr-o nucleoproteida, coferment dehidrogenat care in organism se inmagazineaza in corticosuprarenala. Aceasta vitamina are un rol important in metabolismul aminoacizilor.

Vitamina H anliseboreica arc un rol in raport cu metabolismul aminoacizilor, care constituie sub stratul melaninelor din piele si fanere. Aceasta vitamina are rol trofotropic, influentand metabolismul glandelor cu secretie interna si metabolismul general.

Acidul pantotenic are un rol in metabolismul proteinelor, lipidelor, in cresterea si mentinerea parului.

Biotina. Cercetarile experimentale au aratat o identitate intre factorii biotina, coenzima R si vitamina H.

Vitamina C, acidul ascorbic, are proprietati oxidoreductoare, intervenind in procesul de oxidare si indeplinind un rol important in special in functia tesuturilor de sustinere, care deriva din mezenchim. Aceasta actiune o exercita prin elaborarea substantei fundamentale care leaga diferitele elemente din acest tesut. Aceasta vitamina intervine in numeroase procese metabolice, in special in metabolismul pigmentogenezei si al sulfului. Are o actiune asupra mentinerii integritatii endoteliului vascular, intareste actiunea trombinei, mareste rezistenta organismului fata de intoxicatii chimice si fata de infectii microbiene.

Vitamina P, citrine, vitamina antihemoragica, are un rol in metabolismul celular, ionic, al proteinelor, glucidelor si apei. Este importanta actiunea ei asupra fenomenelor anafilactice cu caracter eritemourticaria si asupra reactiilor hiperergice (eczema, eritem nodos).

32

CAPITOLUL III

CARACTERISTICILE TENULUI NORMAL

Pielea este un organ foarte activ care se reinnoieste permanent prin multiplicarea celulelor din stratul bazal si inaintarea lor spre straturile superficiale timp in care celulele sufera importante modificari. Procesul de producere al proteinelor si al corpilor grasi intr-un ciclu permanent asigura: mentinerea integritatii si functionarii normale a epidermului, controlul schimburilor de apa cat si de aparare a pielii.

Pielea normala este bine hidratata, circulatia sanguina si limfatica este activa, dermul este strabatut de o retea de fibre conjunctive, elastice iar in hipoderm se gaseste o cantitate suficienta de grasimi in celulele adipoase. Pielea se sprijina pe un suport muscular normal.

Tenul normal poate fi intalnit la copii inainte de pubertate si uneori dupa 20 de ani, la persoanele cu un organism perfect sanatos, cu echilibru intre asimilatie, dezasimilatie si hidratare.

Acest ten reflecta o stare de sanatate a organismului, fara tulburari la nici un nivel. Deci, glandele sebacee secreta atat cat este nevoie, iar tesutul adipos dispune de rezervele necesare de grasimi.

Multe personae considera inutila sau chiar dezastruoasa inceperea unui tratament cosmetic in tinerete la persoanele cu ten normal.

Ingrijirile cosmetice - chiar in aceste cazuri - departe de a dauna, au tocmai rolul de a pastra timp cat mai indelungat aspectul eudermic, stralucitor si fraged al pielii normale.

La examenul vizual se constata: piele neteda cu pori dilatati, cu un luciu usor, nu prezinta riduri, o culoare usor rozata.

La examenul cu lupa: se vede o textura fina.Prin palpare se constata: piele catifelata (deci, granulatie fina), ferma, elastica (turgorul

normal), nu este iritabila.La lampa Wood apare o fluorescenta violacee.PH-ul pielii situat in limite normale.

33

MIJLOACE MECANICE, FIZICE SI CHIMICE FOLOSITE IN TRATAMENTULUI TENULUI NORMAL

MIJLOACE MECANICE - MASAJUL FACIAL

Ca mijloace mecanice, folosite in cadrul tratamentului tenului normal, dispunem doar de masajul facial.

Masajul cosmetic este o combinatie de miscari si presiuni, executate manual, asupra unui individ sanatos, in scop igienic, pentru a pastra un timp cat mai indelungat stralucirea pielii, elasticitatea si vitalitatea dermului si a muschilor pielosi.

Acest masaj are, deci, un rol preventiv, urmarind un scop estetic.Masajul cosmetic actioneaza atat local asupra pielii si a muschilor pielosi, aducand

modificari favorabile si influentand functiile acestora, cat si in general, avand efect asupra sistemului nervos central, producand o stimulare a nervilor obositi si o relaxare nervoasa.

Masajul are un rol preventiv, de pastrare cat mai indelungata a elasticitatii dermului, a tonusului muscular, al aspectului eudermic al pielii. El poate prelungi aspectul tineresc al tesutului cutanat, nu poate insa impiedica imbatranirea. In ridurile profunde, masajul nu are efect, el poate doar intarzia aparitia lor sau a le masca pentru un timp.

Acest masaj este alcatuit dintr-o serie de miscari de baza, adecvate flecarei regiuni in parte, diferite ca intensitate, durata si mod de executare, in functie de calitatea tenului, de varsta clientei si starea psihica a acesteia.

La tenul normal, masajul facial contribuie astfel:- la mentinerea catifelarii si supletii pielii; - are efect asupra sistemului vascular . Prin masaj se activeaza circulatia

sanguina si limfatica locala. Se produce o usoara hiperemie, deci un aflux de sange, favorizand in cel mai inalt grad schimburile nutritive la nivel celular cutanat. In felul acesta se obtine o reinnoire celulara, masajul avand, deci, o actiune cheratoplastica.

- are efect asupra sistemului glandular, stimuleaza si activeaza secretia glandelor sebosudorale, permitand, deci, o gresare normala a pielii si o mai abundenta eliminare a toxinelor prin transpiratie.

- are efect asupra sistemului muscular. Masajul mareste si intretine elasticitatea dermului si tonicitatea muschilor pielosi.

- are efect asupra sistemului nervos. Masajul actioneaza asupra terminatiilornervoase din piele, influentand asupra sistemului nervos central. Rezultatul este orelaxare totala a organismului, masajul avand o actiune sedativa, linistitoare,antinevralgica chiar. Imprastie oboseala din corp, respiratia devine mai rara, mairegulata, ca in timpul unui somn linistit, o senzatie de bine si de cald cuprind lotorganismul.

34

La tenurile normale unde functiile sunt normale, masajul va fi de scurta durata, alcatuit din miscari de netezire, vibratorii si mai putine miscari energice, toate executate intr-un ritm moderat fara presiuni, avand ca scop mentinerea aspectului frumos al tenului.

MIJLOACE FIZICE - APARATE: VAPOFORUL, VAPOZONUL, ELECTRODERUMUL SI GALVANODERMUL

Cabinetele cosmetice modeme sunt dotate cu aparate electrice ce au rol de a completa efectele obtinute prin tehnicile de lucru manuale. Aceste aparate pot fi grupate intr-o combina sau pot fi independente.

Ca mijloace fizice folosite in cadrul tratamentului tenului normal, vom avea nevoie de urmatoarele aparate active: vapoforul, vapozonul, electrodermul si galvanodermul.

Vapoforul: este aparatul care produce vapori calzi. Vaporizarca calda este recomandata la toate tipurile de ten.

La tenul normal, vaporizarea se face dlupa demachierea fetei si inaintea inceperii tratamentului. Pielea din jurul ochilor va fi protejata cu un strat de crema grasa. Durata expunerii la vapofor, la acest tip de ten, este de 5 - 7 minute si intensitatea vaporilor va fi stabilita in functie de sensibilitatea pielii.

Efectele vapoforului sunt:

- inmuierea stratului cornos, usurand indepartarea celulelor descuamate;- stimularea functiei glandelor sebo-sudorale - prin transpiratia marita se elimina

unele saruri nefolositoare din piele;- activarea circulatiei sangelui - prin aceasta se pregateste tenul ca sa absoarba mai

usor produsele aplicate in etapele urmatoare de tratament, iar hiperemia locala produsa de vaporii calzi, asigura aprovizionarea cu substante hranitoare a straturilor profunde ale pielii;

- hidratarea slaba - cand intensitatea vaporilor este mica, iar durata de expunere

este prelungita.

Vapozonul: produce vapori calzi, ozonizati.

La tenul normal, expunerea la vapozon se executa in sedinte separate numai pentru hidratare si hranire. In acest caz, dupa demachiere si aplicarea unei masti, se vaporizeaza fata timp de zece minute.

Aparatul este intrebuintat in diferite etape ale tratamentului pentru a obtine urmatoarele efecte:

- efect bactericid datorita ozonului care impiedica dezvoltarea microbilor;- efect de hidratare - prin proiectarea particulelor foarte fine de lichid pe lata, se

inmoaie straturile superficiale ale pielii si se hidrateaza produsele aplicate pe ten;- efect de imbunatatire a respiratiei pielii si de stimulare a proceselor metabolice din

piele in prezenta ozonului;

35

- efect de hranire - datorita activarii circulatiei sangelui, se intensifica schimburile de substante intre celule si absorbtia substantelor din creme, din masti, contribuind la regenerarea celulara.

Aparatul se foloseste, in cadrul tratamentului tenului normal, inaintea extragerii a celor cateva comedoane existente pe axul facial pentru inmuierea stratului conos si dupa extragerea celor cateva comedoane existente pentru hidratare si dezinfectie.

Electrodermul foloseste curenti alternativi. Este prevazut cu electrozi din sticla.Prin actiunea scanteierilor ce se produce intre electrozi si piele, la tenul normal, dupa

extragerea a celor cateva comedoane existente pe axul facial, vom folosi electrodul plat facial cu rol de dezinfectie.

Galvanodermul. Cu ajutorul acestui aparat, se realizeaza ionoforeza sau transferul de ioni. Fenomenul se produce la trecerea curentului printr-o solutie, aceasta se disociaza in ioni, care se orienteaza spre cei doi poli, in functie de sarcina electrica pe care o contin. Sub influenta sarcinilor electrice achizitionate de membranele celulare, se produce modificarea continutului in apa al celulelor si tesuturilor, obtinandu-se un efect de hidratare.

In urma ionizarii pielii, are loc o actiune vasomotoare, care se traduce prin hiperemie locala, intensificand schimburile nutritive si oxigenarea pielii cuprinse intre electrozi.

Folosirea aparatului se soldeaza cu imbunatatirea starii generale, marirea rezistentei la oboseala si o senzatie de reconfortare.

La tenul normal, prin ionizare se stimuleaza procesul de regenerare celulara, aceasta facandu-se cu diferite sucuri de fructe si legume, cum ar fi: suc de piersica, struguri, pere coapte, pepene galben, greph, portocale, etc. si suc de morcov, varza, castraveti, etc.

MIJLOACE FIZICE

Produse ELMIPLANT pentru ten normal:

Lapte demachiant: inlatura machiajul si impuritatile, avand dublu efect: emolient si antiiritant; nu irita ochii.

Lapte demachiant pentru ochi si buze: elimina impuritatile si machiajul waterproof al ochilor si buzelor; hidrateaza zonele uscate ale tenului, fara a irita ochii.

Lotiune tonica: catifeleaza si improspateaza tenul, elimina celulele moarte de la suprafata pielii.

Crema nutritiva de zi: hidrateaza, tonifica si improspateaza pielea impotriva factorilor de mediu; contine extract de Aloe Vera si Vitamina E.

Crema hidratanta: mentine echilibrul optic de hidratare a epidermei; contine extract de cimbrisor salbatic si Vitamina C.

Gel pentru gomaj: curata in profunzime, indepartand celulele moarte de la suprafata pielii; contine micro particule cu ulei de Jojoba.

Bioten - Crema antirid: are efect de netezire a ridurilor, regenerand epiderma; contine extract din germeni de grau, unt de Shea si miere de albine.

36

Bioten - Lapte demachiant: curata cu delicatele, hidratand tenul; contine extract de musetel, unt de Shea si miere de albina; are ph neutru si nu irita ochii.

BiotEn - Crema cu miere si spirulina: hidrateaza, catifeleaza si tonifica tenul; contine spirulina si miere de albine.

Produse PURE CALMILLE pentru ten normal:Demachiant + tonic: un 2 in 1 ce asociaza delicatetea unui lapte eu prospetimea unei

lotiuni.Gel pentru curatarea fetei: ideal pentru cele care prefera demachierea pe haza de apa.Servetele demachiante: cel mai simplu mod de a te demachia.Apa pentru gomaj: un gel spumant proaspat, bogat in micropartieule exfoliante, pentru

o piele luminoasa si catifelata.Masca pentru luminozitate: in 3 minute acest gel va intinde pielea fetei. Rezultatul: o

piele tonica si stralucitoare. Se utilizeaza de 1 - 2 ori pe saptamana.Comprese calmante pentru ochi: Practice si rapide: pentru a va decongestiona ochii

obositi si pentru a avea o privire odihnita.Crema hidratanta de zi: o crema de zi care va hidrateaza si protejeaza pielea cu

delicatete.

Gel vitaminizant: o crema de zi energizanta, bogata in Vitaminele A si C pentru a avea

o piele hidratata si plina de tonus.Crema de noapte: in fiecare seara descoperiti senzatia de buna dispozitie si confort a

pielii gratie acestei creme calmante de noapte.

Produse din ALGE MARINE pentru tenul normal:

Masca din alge marine: tenul este hidratal, isi recapata tonusul, aspectul luminos si este prevenita imbatranirea precoce. In timp ce masca actioneaza pe fata, sustantele nutritive patrund in straturile profunde ale pielii, asigurand astlel necesarul de vitamine si minerale.

37

CAPITOLUL IV

SCHEMA GENERALA DE TRATAMENT

Scopul tratamentului: de intretinere si mentinere a aspectului catifelat si eudermic al pielii

Procesul de baza: curatire superficiala si hidratare.

Demachierea: este o curatire superficiala, prin care se indeaparteaza de pe piele praful, impuritatile, surplusul de sebum, transpiratia, deseurile cutanate si fardurile.

Este recomandala ca ingrijire zilnica, seara si dimineata. Demachierea pregateste pielea in vederea unei bune examinari cosmetice; cu ajutorul ei se constata imperfectiunile si calitatea tenului respectiv.

Scopul: nu lasa pe piele reziduri, da tenului catifelare, suplete, prospetime, curata pielea fara a o irita sau usca.

O buna demachiere este o manevra estetica foarte importanta si reprezinta - cand este facuta constiincios - aproape o veritabila ingrijire cosmetica.

Cele mai indicate produse folosite la demachierea tenului normal sunt: emulsiile sau laptele demachiant pe baza de lanolina.

Completarea demachierii: la tenul normal se face cu lotiuni tonice, cu infuzii calmante si tonice. Lotiunile tonice servesc la eliminarea produsului de demachiat de la suprafata pielii, dar si la improspatarea fetei, si la pregatirea ei pentru aplicarea produselor de ingrijire,

Lotiunile tonice contin substante destinate stimularii pielii, cum ar fi: menta, rozmarin, flori de portocale, hamamelis, etc.

Putem folosi si infuzii calmante, cum ar fi: musetel, tei, nalba, soc, laptuca, coada soricelului, etc.

Gomajul: se practica doar ocazional, in urma unei boli sau a unei oboseli indelungate care i-a alterat stralucirea.

La tenul normal se aplica numai in anumite cazuri, indepartand celulele descuamate de la suprafata epidermului pentru a da luminozitate pielii. Cu ajutorul acestui procedeu se obtine: o dinamizare a epidermului si a regenerarii celulare, o netezire a pielii si o atenuare a ridurilor si usureaza indepartarea celor cateva comedoane existente.

Se aplica pe toata fata sau numai pe anumite regiuni (nas, barbie, frunte) cu o spatula sau cu pulpa degetelor. Produsul se indeparteaza cu pulpa degetelor umezite in infuzie sau apa minerala, executand miscari circulare sau in foarfeca formata de indexul si mediul celeilalte maini.

In functie de produsele folosite pentru gomaj se va actiona asupra tenului mecanic, chimic sau prin macerare. La tenul normal gomajul se executa cu mucilagiu din flori de tei + tarate sau tarate fierte in lapte.

38

Vaporizarea calda: pregateste tenul pentru o curatire profunda, completeaza si perfectioneaza demachierea pregatind tenul pentru operatiunile urmatoare. Se realizeaza cu ajuiorul vapoforului si uneori eu vapozonul.

Prin vaporizarea calda se obtine: inmuierea stratului cornos, usurand indepartarea celulelor moarte, descuamate de la nivelul pielii; are rol de a stimula functiile glandelor sebacee si sudoripare; activeaza circulatia sanguina, dand nastere la o usoara hiperemie; hidrateaza pielea atunci cand vaporizarea se face la o intensitate mica si o durata mai mare.

Durata expunerii la vapofor la tenul normal este de 5 - 10 min. La vaporizarea calda are loc o proiectare de vapori sub forma unui nor fin, proiectat pe fata, gatul si decolteul clientei, folosindu-se in acest scop apa simpla, distilata, ozonizata, aromatizata sau infuzii de diverse plante: teiul si musetelul pentru efect bactericid si emolient; menta, ace de brad cu efect tonic.

Extragerea comedoanelor: tenul care a fost curatit prin demachiere, caruia i s-a facut examenul cosmetic si a fost expus pulverizarii calde, este acum pregatit pentru un nou procedeu si anume: extragerea comedoanelor.

La tenurile normale care prezinta comedoane putine, doar pe axul facial, extragerea comedoanelor este mai putin importanta; trebuie insa facuta cu multa atentie si delicatete, prin manevre suple, usoare pentru a nu irita pielea sensibila si a nu provoca echimoze.

Tehnica extragerii comedoanelor: ca material necesar pentru extragerea comedoanelor vom avea nevoie de o fasa de tifon, lata de 8 - 10 cm si lunga de 50 - 60 cm, care se indoaie in trei in latimea ei si se protejeaza cu ea indexul ambelor maini. Se fixeaza aceste degete de o parte si de alta a comedonului si se preseaza usor, ridicand putin pielea, pentru a nu veni in contact direct cu pielea clientei, evitand astfel zdrobirea tesuturilor cat si posibilitatea unei infectii.

Dezinfectia: se face cu lotiune dezintectanta, in concentratie de 20% alcool.

Ionizarea: pentru ionizari in cosmetica la tenurile normale se pot folosi fructe emoliente si sucuri de fructe, cum ar fi: pepene galben, pere coapte, caise, banane, piersici, struguri albi, etc. La ionizare se poate lucra si cu jumatati de fructe.

Se foloseste in acest caz, procedeul bipolar, adica se lucreaza pe fata in acelasi timp cu doua conductoare legate la cei doi poli ai aparatului galvanoderm. Aceasta se realizeaza, introducandu-se in pulpa fiecarei jumatati de fruct capetele metalice ale celor doua conductoare. Se aplica pe fiecare parte a fetei jumatate de fruct, conectat la aparat, si se fac miscari de rotatie. Se mai poate folosi si sucul de legume (suc de morcov, suc de varza, etc.) infasurand capetele metalice ale celor doua conductoare in tampoane de vata imbibate in sucul de legume. Dupa cinci minute se inverseaza cei doi poli ai galvanodermului, cu cele doua jumatati de fruct, astfel ca: pe o parte a fetei sa se lucreze cinci minute eu jumatate de fruct legata la polul pozitiv si cinci minute cu jumatate de fruct legat de polul negativ.

La trecerea curentului galvanic prin sucul de fructe, acesta se disociaza in ioni si poate patrunde mai profund in piele, pana la derm unde se afla capilarele sangvine, iar prin fenomenul de electro-osmoza obtinem efecte de hidratare, hranire si tonifiere.

Masajul facial: este o combinatie de neteziri, presiuni si vibratii ce se executa pe o piele sanatoasa, cu scopul de a mentine aspectul neted, catifelat un timp cat mai indelungat.

39

Miscarile ce il compun actioneaza asupra: pielii pentru a-i mentine aspectul neted, catifelat; muschilor pentru intretinerea tonusului; sistemului nervos central si periferic producand relaxarea clientei.

Efectele masajului:- efect de curatire - prin miscari de masaj se indeparteaza de la suprafata pielii

celulele descuamate;- efect stimulator asupra sistemului circulator - miscarile energice de masaj,

determina o hiperemie locala si o mai buna hranire a pielii;- efect asupra sistemului nervos - miscarile masajului actioneaza asupra

terminatiilor nervoase din piele si prin acestea asupra sistemului nervos central, iar intensitatea acestora determina relaxarea sau inviorarea clientei;

-efect asupra sistemului muscular - stimuleaza tonusul muscular sielasticitatea fibrelor din piele.

La tenurile normale, masajul facial se efectueaza cu crema grasa pe baza de lanolina, fiind alcatuit, in special din miscari de netezire, vibratorii si cateva miscari energice, timp de 10 minute.

Aplicarea mastii: in cazul tenurilor normale se aplica masti neutre, cum ar fi: caolin + infuzie, caolin + suc de fructe, mar fiert in lapte, lapte caldut si caolin pentru prospetime si luminozitate si masti emoliente. cum ar ti: fainuri vegetale (de tarate, grau, secara, migdale dulci, tarate de porumb) + uleiuri vegetale (de germene de porumb, migdale dulci, masline, arahide, floarea soarelui), cartof fiert + ulei + miere, branza de vaci + miere determinand inmuierea stratului conios, hidratarea pielii, intarzierea aparitiei ridurilor si stimularea procesului de regenerare celulara.

Inainte de aplicarea mastii, sub ochi se aplica crema grasa sau antirid, se protejeaza ochii cu tampoane de vata umezite in infuzie calmanta, iar pe gat si decolteu se aplica o compresa de tifon umezita in infuzie tonica.

Mastile se lasa pe fata intre 10 - 20 minute.Indepartarea mastii: se face cu comprese umezite in apa calduta sau in infuzie.Pulverizarea: dupa indepartarea mastii se va face o pulverizare rece cu o infuzie tonica

sau lotiune tonica, sau cu pulverizatorul cu jetul difuz al vaporelului in scop de tonifiere si hidratare.

Aplicarea unei creme de zi: Se aplica o crema de zi protectoare. La aplicarea cremei miscarile trebuie sa fie intotdeauna orientate de jos in sus pentru stimularea musculaturii.

Cantitatea de crema folosita depinde de tipul de ten si de textura cremei.Intervalul de timp: 3 saptamani

40

FISA COSMETICA

Nume si Prenume: Sanda Cristina

Varsta: 23 ani

Adresa: Bucuresti, sector l, str. Paris nr. 43

Mediul in care lucreaza: casnic

Receptivitatea la moda: este receptiva

Starea de sanatate: buna

Starea psihica: buna

Regim de viata: echilibrat, cu ore suficiente de somn, cu plimbari in aer liber, cu exercitii

fizice, alimentatie variata

Reactii alergice:

- medicamente: nu este alergica

- alimente: nu este alergica

- produse cosmetice: nu este alergica

Felul ingrijirilor de acasa:

- dimineata: spalarea fetei cu apa si aplicarea cremei de zi hidratanta Dior

- seara: demachiere cu lotiune tonica Dior si aplicarea cremei de noapte hidratanta Dior

Interval de tratament: o data pe luna

Retusuri: pensat.

EXAMENUL COSMETIC VIZUALTipul morfologic al fetei: triunghi cu varful in josRelieful ridurilor: riduri in retea;Aspectul pielii: usor lucioasa.Aspectul porilor si prexenta comedoanelor: pori invizibili, usor dilitati pe axul facial;

Comedoane subtiri pe muchia nasului si aripile nasului. Coloratia pielii: palida.Imperfectiuni inestetice de ordin: - vascular: nu are;- pigmentar: efelide;

41

- de alte origini: nevi.Gradul de senescenta: ten tanar.

PALPAREA SUPERFICIALAGranulatia: normala, fina, catifelata.

Elasticitatea: pastrata.

PALPAREA PROFUNDA

Grosimea pielii: normala. Aderenta: pastrata. Turgorul: normal. Irigatia sanguina: buna. Tonusul muscular: piele ferma.Functia glandelor sebosudorale: normala.Sensibilitatea: - factori fizici: sensibila;- factori mecanici: sensibila;- factori chimici: nu este sensibila;- factori microbieni: nu este sensibila.

EXAMENUL CU AJUTORUL APARATELORLupa: - pori invizibili pe aripile nasului;- comedoane subtiri pe muchia nasului si aripile nasului.Lampa Wood: flourescenta violacee.PH: usor acidDiagnosticul de ten: ten tanar normal.

42

SCHEMA DE TRATAMENT IN ETAPE

PRIMA ETAPA DE TRATAMENT

Scopul tratamentului: curatirea.

Procesul de baza: curatirea.

Demachierea; lapte demachiant pe baza de lanolina - Garnier.

Completarea demachierii: infuzie calmanta de musetel.

Gomai: crema de gomaj cu echinaccea 2 in 1 - Farmec.

Indepartarea produsului de gomaj: cu comprese umezite in apa calduta.

Vaporizarea calda: 7-10 min.

Extragerea comedoanelor: a celor cateva existente pe axul facial.

Dezinfectia: cu lotiune dezinfectanta, in concentratie de 20% alcool.

Masajul manual: crema grasa pe baza de lanolina, timp: 10 min.

Aplicarea mastii: masca emolienta: faina de tarate de grau + ulei de masline.

Indepartarea mastii: cu comprese umezite in apa calduta.

Pulverizarea: lotiune tonica - Garnier.

Aplicarea unei creme de zi: crema de zi hidratanta - Garnier.

43

A DOUA ETAPA DE TRATAMENT

Scopul tratamentului: hidratarea.

Procesul de baza: hidratarea.

Demachierea: lapte demachiant pe baza de lanolina - Garnier.

Completarea demachierii: infuzie calmanta de tei.

Vaporizarea calda: 3 - 5 min.

Ionizarea: suc de fructe cu capsuni pisate.

Aplicarea mastii: masca neutra: caolin + infuzie.

Indepartarea mastii: cu comprese umezite in apa calduta.

Pulverizarea: lotiune tonica Garnier.

Aplicarea unei creme de zi: crema de zi hidratanta Garnier.

44

A TREIA ETAPA DE TRATAMENT

Scopul tratamentului: hidratare.

Procesul de baza: hidratare .

Demachierea: lapte demachiant pe baza de lanolina - Garnier.

Completarea demachierii: infuzie calmanta de tei.

Vaporizarea calda : 3-5 min.

Masajul manual: crema grasa pe baza de lanolina, timp: 10 min.

Aplicarea mastii: masca emolienta: branza de vaci + miere.

Indepartarea maslii: cu comprese umezite in apa calduta.

Pulverizarea: lotiune tonica Garnier.

Aplicarea unei creme de zi: crema de zi hidratanta Garnier.

45

A PATRA ETAPA DE TRATAMENT

Scopul tratamentului: hidratare.

Procesul de baza: hidratare.

Demachierea: lapte demachiant pe baza de lanolina - Garnier.

Completarea demachierii: infuzie calmanta de laptuca.

Vaporizarea calda : 3-5 min.

Ionizarea: suc de fructe: para coapta.

Masajul manual: crema grasa pe baza de lanolina, timp: 10 min.

Aplicarea mastii: masca neutra: caolin + suc de pepene galben.

Indepartarea maslii: cu comprese umezite in apa calduta.

Pulverizarea: lotiune tonica Garnier.

Aplicarea unei creme de zi: crema de zi hidratanta Garnier.

46

SFATURI PENTRU ACASA

1. Sfaturi zilnice: Dimineata:a) Demachier ea: cu lapte demachiant pe baza de lanolina. Demachiantul se aplica in

cantitate suficienta, pe un tampon de vata, cu care se sterge bine fata;b) Completarea demachierii : prin spalarea fetei cu infuzie de musetel, tei, apa

minerala, apa la care s-a adaugat o lingurita de bicarbonat;c) Aplicarea unei creme de zi : crema de zi hidratanta, aceeasi ca si in cabinet; se poate

aplica un machiaj discret cu fond de ten sau pudra.Seara: a) Demachierea : cu lapte demachiant pe baza de lanolina. Demachiantul se aplica in

cantitate suficienta, pe un tampon de vata, cu care se sterge bine fata;b) Completarea demachierii : prin spalarea fetei cu infuzie de musetel, tei, apa

minerala, apa la care s-a adaugat o lingurita de bicarbonat;c) Aplicarea unei creme de zi : crema semigrasa pentru intretinere, pentru mentinerea

elasticitatii si catifelarii;Se poate aplica aceasta crema fie in jurul ochilor, fie la interval de 2-3 ori pe

saptamana pe toata fata cu o ora inainte de culcare, dupa aceea se va tamponasurplusul de grasime cu servetele moi de hartie.

2. Alte sfaturi:Pentru efectuarea unei curatiri superficiale, o data la doua saptamani este necesar un

gomaj cu tarate de grau fierte in lapte sau faina cosmetica.Pentru mentinerea hidratarii pielii se pot face pulverizari (cu atomizor de colonie sau

pulverizator de pompa de fixativ) cu infuzie calmanta sau apa minerala, o data pe saptamana.Se pot aplica masti - o data la doua saptamani - aceleasi ca si in cabinetul cosmetic, sau

masti de fructe (prin frecarea usorara a pulpei fructului pe fata). Dupa indepartarea mastii se aplica pe fata o crema de zi hidratanta.

In anumite conditii, tenul normal poate sa-si schimbe aspectul eudermic, catifetarea, elasticitatea, pentru o perioada de timp, si anume: dupa boli febrile, in stari de convalescenta, in stari de oboseala accentuate, dupa expuneri prelungite la factori atmosferici (vant, soare, apa sarata de mare), si aceasta, mai ales, dupa cura de munte sau mare, cand nu s-au acordat ingrijirile necesare de protejare a tenului.

In acest caz, se acorda tenului ingrijiri suplimentare, efectuandu-se un tratament in etape.

47

FISA DE MACHIAJ

Nume si Prenume: Sanda CristinaVarsta: 23 aniAdresa: Bucuresti, sector 1, str. Paris nr. 43Forma fetei: triunghi cu varf in josZona care predomina: zona medianaTipul de fata din punct de vedere al volumului: retractataAsimetria: - de expresie: la gura, buza inferioara este usor decalata spre dreapta- de grosime: buza inferioara mai plina decat cea superioara Tonicitatea: pastrata Calitatea pielii: usor lucioasa Culoarea pielii: usor palida Culoarea parului: bruneta Fruntea: dreaptaSprancenele: armonios ascendente Ochii: - forma: rotunda

- culoarea: verzi Nasul: dreptGura si buzele: mica si buze subtiri Barbia: ascutita Gatul: normal de lung Ocazia: machiaj de zi

48

CONCLUZII

Inaintea de a supune clienta la tratamentul in etape, aceasta avea un ten normal. Prin acest tratament de lunga durata am obtinut mentinerea si intretinerea acestui tip de ten.

Tenul normal avea inainte un tonus muscular normal, o aderenta pastrata, un turgor normal, o elasticitate normala, riduri superficiale si cateva comedoane existente pe axul facial.

Pentru diminuarea acestor mici probleme am efectuat patru etape de tratament.Pentru etapele de curatire am efectuat sedinte de gomaj. Deoarece si tenul normal are

nevoie de apa, am efectuat si etape de hidratare.

In urma tratamentului, pielea a capatat un aspect luminos, catifelat, ferm, elastic si

sanatos.Rolul tratamentului la acest tip de ten este de a-i oferi tenului o hidratare si o catifelare de

durata.

49

BIBIOGRAFIE

1. „Tehnica ingrijirii cosmetice”, Anastasia Ioneseu, Editura: Matrix Rom, Bucuresti.2. „Cosmetica”, Luminita Cosmovici, Editura: Stiintifica.3. „Tehnica cosmeticii”, E. Dragomirescu, I. Hurmuzache, Manual pentru scoli postliceale

de cosmetica.

4. „Cosmetica: stiinta - arta – frumusete”, Luminita Cosmovici, Elena Samborschi, L.

Zisu. Editura: Medicala, Bucuresti, 1980.5. Surse de pe internet: www.google.com

ANEXE

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61