Lucrare Diploma
-
Upload
dumitrapopoiu -
Category
Documents
-
view
242 -
download
6
description
Transcript of Lucrare Diploma
Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident , sinucidere si omucidere in cazuistica SMLJ Vaslui
Lucrarea de licenta cu titlul ,, Aspecte particulare ale diagnosticului diferential intre accident , sinucidere si omucidere in cazuistica SMLJ Vaslui , realizata de studenta Iordan Otilia trateaza o tema de mare importanta pentru medicina legala si pentru societate in general , avand in vedere faptul ca este un domeniu in care cercetarile sunt inca in curs de derulare .
Lucrarea este structurata pe patru capitole in care studenta realizeaza o prezentare exhaustiva a subiectului , pornind de la datele generale si incheind cu starea actuala a cunostintelor in domeniu .
Primul capitol al lucrarii constituie o introducere in care se enunta cateva din ideile principale despre dreptul inalienabil si universal al omului la viata , aducand astfel justificari in alegerea si tratarea acestei teme .In al doilea capitol se face o prezentare generala a prevederilor legale privind omuciderea , sinuciderea si accidentul .
Capitolul al treilea - cheia intregii lucrari - este si mai vast , bazandu-se pe cazuistica si statistica realizata in cadrul Serviciului de Medicina Legala Vaslui . Se trateaza in acest capitol diagnosticul diferential al celor trei pattern-uri de moarte violenta prin agenti mecanici , fizici si chimici , scotandu-se in evidenta situatiile particulare ale unor cazuri representative . In fiecare subcapitol se precizeaza notiunile teoretice de baza specifice fiecarui tip de moarte violenta corelate cu statistica culeasa din cadrul SML Vaslui si exemplificate prin cazuri care arata dificultatile diagnosticelor ce pot sa fie intalnite in cursul necropsiilor si care sunt insotite de o iconografie atent selectata .
In concluziile lucrarii studenta accentueaza faptul ca medicul legist , prin constatare si expertiza medico-legala , nu poate incadra din punct de vedere juridic o forma moarte violenta , dar poate furniza organelor de ancheta si celor juridice importante argumente stiintifice ce pledeaza pro sau contra unei anumite forme medico-legale de moarte violenta. INDRUMATOR
Conf. univ.dr.Silviu Morar
CuprinsIntroducere ...............................................................................................................................................1CAPITOLUL 1 : Dreptul inalienabil si universal al omului la viata .2 CAPITOLUL 2 : Prevederi legale privind omuciderea , sinuciderea si accidentul .5CAPITOLUL 3 : Diagnosticul diferential expertal al celor 3 pattern-uri de moarte violenta prin agenti mecanici si fizici .83.1 Moartea violenta prin accidente de trafic.....8
3.2 Moarte violenta prin traumatisme cranio-cerebrale213.3 Moartea violenta prin arme albe25
3.4 Moartea violenta prin arme de foc27
3.5 Moarte violenta prin asfixii mecanice34
Spanzurarea......35
Strangularea......45
Compresiunea toraco-abdominala.....52
Sufocarea.......58
Asfixia prin ocluzia cailor respiratorii cu corpi straini60
Inecul....63 3.6 Moarte violenta prin agenti fizici....70
Temperatura inalta....70
Hipotermia...77
Energia electrica....79
3.7 Moarte violenta prin agenti chimici.....82
CAPITOLUL 4 : Concluzii.....86 Bibliografie
IntroducereIn lucrare de fata sunt prezentate elementele caracteristice fiecarui tip de moarte violenta prin agenti mecanici , fizici si chimici in vederea stabilirii corecte a unui diagnostic diferential intre sinucidere , omucidere si accident .Raportul de constatare medico-legala nu incadreaza din punct de vedere juridic cazul de moarte violenta , ci contine afirmatii obiective asupra tipului , cauzei si modului de producere a mortii , sustinute stiintific din care se poate deduce indirect si incadrarea juridica a acesteia .
In vederea intocmirii unui raport complet si corect se urmaresc :
cunoasterea istoricului
examenul la fata locului
autopsia minutioasa si corecta a cadavrului
stabilirea cu certitudine a cauzei mortii
identificarea agentului vulnerant (daca exista ) si corespondenta cu leziunile gasite .
In primul capitol al lucrarii sunt amintite principalele drepturi ale omului ce vizeaza dreptul la viata si libertate si dreptul la protectie legala citand cateva articole din Declaratia Universala a Dreptului Omului adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1948 , precum si articole din Conventia Europeana a Dreptulurilor Omului .
Capitolul al doilea cuprinde prevederi legale asupra sinuciderii , omuciderii si accidentului subliniind importanta intocmirii corecte a expertizei medico-legale si implicatiile judiciare ale acesteia . Partea principala a lucrarii este reprezentata de capitolul al treilea in care este discutat fiecare tip de moarte violenta prin agenti mecanici , fizici si chimici , la fiecare dintre acestea fiind subliniate elementele caracteristice ce pledeaza pentru sinucidere , omucidere si accident , urmate de exemplificarea lor prin cateva cazuri . Cazurile prezentate in aceasta lucrare sunt extrase dintr-un lot de cazuri analizat de la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui in perioada 2008-2010 .
Capitolul al patrulea incheie aceasta lucrare prin prezentarea succinta a elementelor caracteristice in sinucidere , omucidere si accident in fiecare tip de moarte violenta .
Capitolul 1Dreptul inalienabil si universal al omului la viataDe peste 2000 de ani , omenirea a cautat sa se individualizeze printre fiintele vii , dat fiind ca omul pretinde a fi superior celorlalte forme de viata datorita inteligentei sale , capacitatilor creative , limbajului , modului de viata . De aceea , pe parcursul vremii , avand ca punct de pornire ideea unanim acceptata ca omul are anumite drepturi , ca orice alta fiinta vie , au existat mai multe incercari de a elabora un document recunoscut de toti oamenii care sa cuprinda drepturile pe care ar trebui sa le aiba orice om , indiferent de etnie , sex , apartenenta politica si religioasa . Acest document se dorea a fi un mijloc de protectie legala pentru fiecare om , insa si un mod de a elimina discriminarile ce existau intre oameni . Aceste drepturi sunt descrise cel mai bine in textele (sau instrumentele) internationale care au fost acceptate de state si care definesc normele ce trebuie respectate . Cea mai celebra dintre aceste texte este Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1948 . Este o declaratie de principiu care continua sa exercite o mare influenta in intreaga lume . Ea nu are forta de lege, dar, conform multor juristi , aceasta a devenit obligatorie in practica internationala deoarece ea este astazi integrata in constitutiile si jurisprudentele din foarte multe tari . Din acest document am extras cateva articole ce privesc aspeste utile pentru tema acestei lucrari , si anume : dreptul la viata si libertate
dreptul la protectie legala
Articolul 1
Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.
Articolul 3
Orice fiinta umana are dreptul la viata , la libertate si la securitatea persoanei sale.
Articolul 7
Toti oamenii sunt egali in fata legii si au , fara nici o deosebire , dreptul la o egala protectie a legii .
Articolul 8
Orice persoana are dreptul la satisfactie efectiva din partea instantelor juridice nationale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constitutie sau lege .
Articolul 10 Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale , fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa .
Articolul 11
Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pana cand vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale . Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu-i constituiau , in momentul cand au fost comise , un act cu caracter penal conform dreptului international sau national . De asemenea , nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decat aceea care era aplicabila in momentul cand a fost savarsit actul cu caracter penal .Dreptul inalinabil si universal al omului la viata este luat in discutie si subliniat si in alte documente internationale , spre exemplu Pactul international cu privire la drepturile civile si politice din data de 19 decembrie 1966 care prevede in Articolul 6 alienatul 1 urmatoarele : Dreptul la viata este inerent persoanei umane . Acest drept trebuie ocrotit prin lege . Nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod arbitrar . Creat in 1949 , Consiliul Europei este o organizatie inter-guvernamentala care are ca scop protejarea si apararea drepturilor omului si gasirea solutiilor pentru problemele cu care societatea europeana se confrunta . Inspirandu-se din Declaratia Universala , acest consiliu a elaborat Conventia Europeana a Drepturilor Omului din care am selectat cateva articole :
Articolul 1 : - Obligatia de a respecta drepturile omului Statele membre trebuie sa recunoasca tuturor persoanelor drepturile continute de Conventie .
Articolul 2 - Dreptul la viata
Dreptul fiecarei persoane la viata este protejat de lege.
Articolul 3 - Interzicerea torturii
Nimeni nu are dreptul sa raneasca sau sa tortureze pe cineva . Chiar si in detentie , demnitatea umana trebuie respectata .Articolul 5 - Dreptul la libertate si la siguranta Toate persoanele au dreptul la libertate . Toate persoanele arestate au dreptul de a sti pentru ce au fost arestate . Ele trebuie judecate repede sau trebuie eliberate pana la inceperea procesului .
Articolul 6 - Dreptul la un proces echitabil
Toate persoanele au dreptul de a fi judecate echitabil de un judecator independent si impartial . Daca dumneavoastra sunteti acuzat de o infractiune , sunteti considerat prezumtiv nevinovat pana cand culpabilitatea dumneavoastra va fi dovedita . Aveti dreptul de a fi aparat de un avocat platit de stat , in cazul in care dumneavoastra nu aveti mijloacele de a-l plati .
Capitolul 2
Prevederi legale privind omuciderea , sinuciderea si accidentul (drept penal , drept procesual penal)
Medicina Legala este o disciplina cu implicatii atat materiale cat si judiciare . De aceea , expertiza medico-legala reprezinta un act care , in afara aspectului sau medical , are un rol foarte important in incadrarea din punct de vedere juridic a faptei ce a dus la producerea leziunilor victimei . Astfel , nu este de dorit o eroare diagnostica si orice afirmatie din cadrul expertizei trebuie sustinuta stiintific .
Constatarea si expertiza medico-legala prevazute de art.64 , C.p.p reprezinta constatari stiintifice ce atesta existenta unui fapt penal , autorul lui si circumstantele de producere a faptei . Constatarea medico-legala (art.114-115 , C.p.p) este efectuata in urgenta si ofera concluzii rapide asupra felului mortii (art.117 , C.p.p) este efectuata in urgenta si ofera concluzii rapide asupra felului mortii (violenta sau patologica) si a cauzei acesteia , in timp ce expertiza medico-legala (art.117,C.p.p) prin efectuarea explorarilor complementare ofera concluzii definitive asupra cazului .Prevederi legale privind omuciderea
OmorulArt.178.- Uciderea unei persoane se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la 25 si interzicerea unor drepturi .Omorul calificat
Art.179.-Omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:
a) cu premeditare;
b) asupra sotului sau unei rude apropiate;
c) asupra unui minor care nu a implinit varsta de 15 ani;
d) profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara;
e) asupra unei femei gravide;
f) prin cruzimi;
g) asupra a doua sau mai multe persoane;
h) pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii;
i) in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei , se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Pruncuciderea
Art.180.-Uciderea copilului nou nascut , savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere , se pedepseste cu inchisoarea stricta de la 2 la 7 ani.
Uciderea din culpa
Art.181. - (1) Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 5 ani.
(2) Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati se pedepseste cu inchisoare stricta de la 2 la 7 ani . (3) Cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica , avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate produsa de alcool sau se afla sub influenta stupefiantelor ori a altor substante toxice , pedeapsa este inchisoare stricta de la 5 la 12 ani.
(4) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza uciderea din culpa savarsita de orice alta persoana in exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate produsa de alcool sau se afla sub influenta stupefiantelor ori a altor substante toxice .
(5) Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane , pedeapsa este inchisoarea stricta de la 7 la 15 ani .
(6) Daca fapta prin care s-a produs uciderea din culpa constitie prin ea insasi o infractiune , se aplica regulile privind concursul de infractiuni .Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte
Art.188.-Daca vreuna dintre faptele prevazute in art.185-187 a avut ca urmare moartea victimei , pedeapsa este inchisoarea stricta de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Prevederi legale privind sinuciderea
Determinarea sau inlesnirea sinuciderii
Art.182.- (1) Fapta de a determina sau de a inlesni sinuciderea unei persoane , daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc , se pedepseste cu inchisoare stricta de la 2 la 7 ani . (2) Cand fapta prevazuta in alin.(1) s-a savarsit fata de un minor sau fata de o pesoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa ori nu putea fi stapana pe actele sale , pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani .
Prevederi legale privind accidentele de munca
Neluarea masurilor legale de protectie a muncii
Art.243.- (1) Neluarea vreuneia din masurile legale de protectie a muncii de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri , daca se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala , se pedepseste cu inchisoarea stricta de la un an la 2 ani sau cu zile-amenda . (2) Daca fapta prevazuta in alin.(1) se comite in locuri de munca ce prezinta un pericol deosebit , pedeapsa este inchisoarea stricta de la un an la 3 ani sau zile-amenda .
(3) Fapta prevazuta in alin.(1) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la un an sau cu zile amenda , iar fapta prevazuta in alin.(2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu zile amenda .
Nerespectarea regulilor de protectie a muncii
Art.244.-(1)Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii , daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala , se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 2 ani sau zile amenda .
(2) Daca fapta prevazuta in alin.(1) se comite in locuri de munca ce prezinta un pericol deosebit , pedepsa este inchisoare stricta de la un an la 3 ani sau zile amenda .
(3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functie a instalatiilor , masinilor si utilajelor , anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor , pedeapsa este inchisoarea stricta de la un an la 2 ani sau zile-amenda .
(4) Faptele prevazute in alin.(1) si (3) savarsite din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu zile-amenda , iar fapta prevazuta in alin.(2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amenda.
Capitolul 3
Diagnosticul diferential expertal al celor 3 pattern-uri de moarte violenta prin :
agenti mecanici , fizici , chimici si biologici
3.1.Morti violente prin accidente de trafic
Accidentele de trafic se produc de catre autovehicule , tren si avion.
Am analizat un numar de 112 cazuri de accidente de la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui in perioada 2008-2010 , din care 89 sunt accidente rutiere , iar 23 sunt accidente feroviare . Din cele 89 victime ale accidentelor rutiere , 39 sunt reprezentate de pietoni , iar 50 sunt reprezentate de ocupanti ai vehiculului.
Accidentele de trafic rutier reprezinta o cauza foarte frecventa de deces si se datoreaza aproximativ 80% neatentiei conducatorilor auto , precum si a pietonilor . In situatii foarte rare s-au inregistrat decese prin evenimente rutiere ca urmare a unor sinucideri , metoda folosita fiind aruncarea in fata autovehiculului aflat in miscare sau , in situatia in care victima conduce autovehicolul , acesta accelereaza si se loveste intentionat de un obstacol . In cazuistica utilizata in aceasta lucrare nu am avut asemenea cazuri de sinucidere .
Factorii implicati in evenimentele rutiere sunt reprezentati de victima , autovehicol si carosabil . Pe langa acestia , un rol important il detin factorii favorizanti : mediul ( rural /urban ) , sezonul si conditiile meteo.Leziunile se pot produce prin :ciocnire (impact) , deceleratie (oprire brusca) sau acceleratie (proiectarea organelor in viteza ) . Astfel , ocupantii sufera o oprire (ei au viteza autovehiculului ) si lovire de un obstacol (scaun , parbriz) , in timp ce la pietoni mecanismul de producere a leziunilor depinde de viteza autovehioculului si de unghiul de lovire .
Vehiculul produce leziuni dominante ale organelor axiale ale corpului , cum ar fi : craniul , toracele , coloana vertebrala si bazinul , si leziuni mult mai usoare ale membrelor , fapt ce explica situatiile paradoxale din practica in care o victima cu leziuni grave ale membrelor supravietuieste , iar o victima cu traumatisme cranio-cerebrale inchise poate deceda pe loc la locul accidentului .
Leziuni ale ocupantilor vehiculului
Leziunile suferite de ocupantii unui vehicul sunt diferite in functie de locul acestuia in momentul accidentului , fapt de o deosebita importanta , adesea , pentru identificarea conducatorului auto in cazurile in care aceasta se sustrage de la comiterea accidentului .
Leziunile capului sunt cele mai impresionante , dar si cele mai grave , producandu-se prin lovirea acestuia de parbriz sau de rama parbrizului . La exterior se pot produce plagi ale scalpului , escoriatii , iar leziunile interne ale craniului sunt foarte diverse , cel mai frecvent intalnindu-se fracturi de calota craniana iradiate la baza si leziuni cerebrale de tipul contuziilor si dilacerarilor cerebrale .
Leziunile toracice sunt , in prezent , semnificativ atenuate de dotarea vehiculelor cu airbaguri . La exterior vom intalni escoriatii ce frecvent pastreaza forma obiectului de impact , iar in profunzime vom intalni fracturi costale si sternale in zona directa a impactului sau a arcurilor laterale , prin exagerarea curburii acestora in comprimarea antero-posterioara . Nu rareori , fragmentele osoase fracturate perforeaza plamanii determinand hemopneumotorax , cauza frecventa de deces .
Daca viteza vehiculului in momentul impactului este mare putem intalni leziuni toracice determinate de centurile de siguranta . Conducatorul auto va prezenta excoriatii sau echimoze oblice liniare de pe umarul stang in hipocondrul drept , pe traiectul centurii de siguranta .
Prin lovirea genunchilor de bord apar frecvent fracture rotuliene dau a extremitatii inferioare a femrului si , nu rareori , prin impingerea violenta a femurului in oasele bazinului intalnim fracturi ilio-ischio-pubiene .
La pasagerul din dreapta fata traumatismele cranio-cerebrale sunt foarte frecvente , la fel ca si ejectarea din vehicul . Membrele superioare sunt mai frecvent afectate decat la sofer , prin incercarea de a se sprijini de bord , iar membrele inferioare sunt afectate predominant la nivelul genunchilor .Diferentierea leziunilor soferului de cele ale ocupantului din dreapta se face prin elementele de ancheta si prin corelarea deformarilor vehiculului cu existenta urmatoarelor elemente : urma inversa lasata pe tegumente de centura de siguranta
lipsa leziunilor toracice produse de volan la ocupantul din dreapta;
leziuni ale membrelor inferioare mai severe la sofer;
leziuni ale membrelor superioare mai severe la ocupantul din dreapta.
Un tip special de leziuni intalnit la ocupantii vehiculului este reprezentat de leziunile coloanei vertebrale . Deceleratiile bruste , la fel ca si acceleratiile bruste , pot determina hiperflexia sau hiperextensia exagerata a coloanei vertebrale . Cunoscut sub denumirea de ,, mecanism de whiplash , acest tip de fracturi contuzioneaza sau chiar dilacereaza maduva cervicala , determinand tetraplegii ale ocupantilor . Leziuni ale pietonilorPietonii sufera de obicei traumatisme primare si secundare produse prin:
mecanisme simple : - leziuni de impact direct - leziuni de proiectare (pe partea opusa celor de lovire)
- leziuni de calcare
- agatare sau tararea victimei:se produc excoriatii ce pot imita arsurile si dungile de detasare a tegumentelor ce indica directia de mers a
vehiculului
- comprimarea sau tamponarea intre doua vehicule sau vehicul cu obstacol
mecanisme asociate : - lovirea si caderea(la viteza mica a vehiculului)
- lovirea si proiectarea(viteza 40-50 km/h)
- lovirea , bascularea si proiectarea ( viteza mai mica de 40km / h )
cand pe capota masinii poate ramane imprimat conturul corpului - lovirea , caderea si calcarea /tararea pot determina leziuni osoase plurifocale .
Plagile scalpului sunt profunde , iar fracturile craniene sunt cel mai frecvent cominutive si cu infundari importante , determinand afectarea creierului subiacent . In secventa bascularii traumatismul cranio-cerebral este insotit de leziuni ale proeminentelor , asemanatoare celor din cadere , situate mai frecvent la nivelul coatelor , palmelor , fetei dorsale a mainilor si genunchilor .
Leziunile de calcare sunt intens distructive , fiind incompatibile cu viata , cu exceptia calcarii pe membre .
Moartea violenta prin vehiculeIn marea majoritate a cazurilor este vorba de accidente . Criteriile medicale de diferentiere intre omor , suicid sau accident sunt in acest caz foarte restranse , putandu-se preciza doar mecanismul de producere a leziunilor . De aceea expertiza medico-legala trebuie sa atinga urmatoarele obiective : examenul la fata locului urmareste urmele victimei pe vehicul (sange , tesuturi , imprimari pe caroserie ) , precum si resturi de tesuturi pe carosabil examinarea hainelor victimei
examinarea victimei prin autopsie , determinarea concentratiei de alcool in sange si urina
Angajarea raspunderii conducatorului vehiculului implica deseori si o examinare psihiatrica si psihologica , precum si testarea de alcool pe care legea il interzice peste o alcoolemie penala (0,8g/l) .
Pentru stabilirea incadrarii juridice (omucidere , sinucidere , accident ) trebuie avute in vedere si urmatoarele aspecte/situatii :
daca corpul este calcat si de alte vehicule (datorita lipsei vizibilitatii) sa se stabileasca daca victima traia la trecerea primului vehicul
moartea subita la volan sau moartea subita a pietonului in fata vehiculului
probabilitatea sinuciderii in prezenta unor conditii bune de trafic , vehicul in stare buna de functionare , lipsa urmelor de franare , lipsa antecedentelor psihiatrice .
Aspectele particulare ale accidentelor de trafic sunt reprezentate de :
- accidente prin vehicule din agricultura (tractoare) care sunt in principal accidente prin rasturnare, urmate de comprimarea si zdrobirea victimei
- accidente prin vehicule cu roti metalice (tren , tramvai )
Accidente feroviareAlaturi de sinucideri si omucideri , pot exista si alte aspecte juridice : calcare accidentala , cadere accidentala din tren , accidente de munca ,dar si disimulare a unei omucideri prin asezarea cadavrului pe linia ferata .
In sinucidere , corpul e pus simetric pe sine , intalniadu-se decapitarea sau sectionarea de trunchi .
In omucidere , pozitia victimei nu este simetrica , apar leziuni de autoaparare , precum si alte leziuni cu caracter vital ce pot explica moartea .
De obicei , intalnim cazuri de omor disimulat in accidentele de tren . Propulsia din tren prin impingere nu poate fi demonstrata medical .
Accidentul de tren poate fi solitar , prin ciocniri , deraieri , desprinderi de vagoane sau prin surprinderea de catre tren a autovehiculelor pe trecerea de cale ferata .Mecanismele lezionale presupun impactul direct , calcarea cu sectionarea corpului sau agatarea cu tararea pe distante mari .Mortile produse prin catastrofe aeriene sunt de regula accidente , fie datorita unor vicii de proiectare si constructie a aparatului , fie datorita unor erori de pilotaj . Se produc leziuni foarte grave , cu distrugeri de organe , decapitari , dezmembrari , carbonizari , reconstituirea cadavruluui fiind foarte dificila .CAZUL NR.1
N.V. , 36 ani , sex M , mediu urban
IstoricNumitul G.F. conducea o autospeciala MAN si a observat pe carosabil la o distanta mica victima care se afla cu fata in jos . Nu a avut timpul necesar pentru a evita victima si a trecut cu rotile din stanga peste capul acesteia .
Diagnostic macroscopic
Escoriatii , plagi multiple
Distructia neurocraniului si viscerocraniului (deformare)
Fractura multieschiloasa de bolta si baza de craniu
Fractura a vertebratelor C1-C2
Hemoragie , contuzie , dilacerare cerebrala
Fractura de maxilar superior pe 4 linii
Fractura de mandibula pe 4 linii cu avulsii dentare
Ruptura partiala a trunchiului cerebral la nivel bulbo-pontin
Ruptura de ficat
Disjunctie pubiana mediana
Fractura ram ilio-pubian stang
Examene complementare
-alcoolemia : 2,55g -alcooluria : 3,00 -alcool umoarea vitroasa : 3,00g Concluzii
1. Moartea numitului N.V. a fost violenta.
2. Ea s-a datorat distructiei neurocraniului si viscerocraniului cu intreruperea functiilor vitale in contextul unui politraumatism cu fracturi si rupturi de organe interne .
3. Intre politraumatismul cu fracturi si rupturi de organe interne si moarte exista legatura directa de cauzalitate.
4. Leziunile s-au putut produce prin mecanism de comprimare a regiunii capului (victima fiind culcata pe sol) , posibil cu rotile unui autovehicul in mers .
5. Sangele recoltat de la cadavru continea 2,55g alcool , concentratie careia ii corespunde din punct de vedere clinic o stare de confuzie mintala importanta , tulburari de mers , dezorientare; urina continea 3,00g alcool , umoarea vitroasa continea 2,35g alcool.
Elementele urmatoare pledeaza pentru incadrarea mortii ca accident: lipsa altor semne de violenta pe corpul victimei
concentratia mare de alcool gasita in sangele victimei
lipsa de vizibilitate a conducatorului auto ce reiese din ancheta
Nu s-au gasit elemente care sa pledeze pentru sinucidere sau omucidere , iar din punct de vedere juridic urmeaza ca ancheta sa stabileasca cu certitudine incadrarea mortii ca accident.
CAZUL NR.2
N.C. , 25 ani , sex M , mediu urban
Istoric
Victima conducea un autovehicol si a fost implicat intru-un accident rutier .
Diagnostic macroscopic : Disjunctie atlanto-occipitala , cu sectiunea maduvei la acest nivel
Fractura femur stang
Echimoze , escoriatii , plagi , infiltrate sanguine
Fractura piramida nazala
Fractura mandibula
Fractura de stren
Fracturi costale
Contuzie pulmonara
Contuzie pericardica
Ruptura de aorta
Ruptura de ficat
Hemotorax stang
Hemoperitoneu
Examene complementare
- alcoolemia : 1,90g - alcooluria : 1,60g - alcool umoarea apoasa : 1,45g Concluzii
1. Moartea numitului N.C.a fost violenta
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute consecutive unui politraumatism cu disjunctie atlanto-occipitala si sectiunea maduvei la acest nivel , ruptura de aorta toracica cu hemotorax consecutiv , ruptura de ficat cu hemoperitoneu consecutiv , contuzie pulmonara si pericardica , fractura femur stang , fractura piramida nazala , fractura mandibula , fractura de stern , fracturi costale , plagi contuse , echimoze , excoriatii .
3. Sangele recoltat de la cadavru continea 1,90g alcool , concentratie careia ii corespunde o stare cu pierderea coordonarii musculare , tulburari de mers , confuzie mintala mare , exagerarea starilor emotionale , ameteli , scaderea raspunsului la durere , dezorientare , afectarea vorbirii ; umoarea vitroasa continea 1,45g alcool ; urina continea 1,60g alcool, concentratie care corelata cu alcoolemia indica o faza de eliminare a alcoolului din organism . .
Urmatoarele leziuni traumatice dovedesc faptul ca victima conducea cu viteza si fara a purta centura de siguranta :
lipsa urmelor centurii de siguranta pe piele
fractura de piramida nazala produsa prin lovirea de volan sau parbriz
fractura de mandibula produsa prin lovirea de volan
disjunctia atlanto-occipitala cu sectionarea maduvei la acest nivel produsa prin decelerare brusca
fractura de stern , fracturile costale , contuzie pulmonara , hemotorax stang , ruptura de ficat si hemoperitoneul produse prin impactul brusc si violent dintre regiunea toraco-abdominala si volan
contuzia pericardica si ruptura de aorta produse prin compresia cordului intre volan si coloana vertebrala .Pe langa aceste leziuni , alcoolemia mare gasita in sangele victimei poate pleda pentru incadrarea mortii ca accident , insa incadrarea definitiva va fi facuta de ancheta care va lua in calcul elementele gasite la fata locului (declaratiile martorilor , existenta urmelor de franare pe carosabil , lipsa unor antecedente psihiatrice ale victimei) .
CAZUL NR . 3
T.C. , 64 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Trenul rapid a accidentat mortal victima la intrarea in statie . Cadavrul prezenta leziuni la nivelul picioarelor si partea superioara a corpului , avand capul detasat . Victima se afla in divort si in ziua precedenta se certase cu concubina Examene complementare
- alcoolemia : 0,40- alcooluria : 1,00 g Concluzii
1. Moartea numitului T.C. a fost violenta
2. Ea s-a datorat intreruperii brutale a functiilor vitale , urmare a unui traumatism complex cranian si vertebro-medular inalt , cu distructia arhitectonicii neurocraniului , eclatarea creierului si decapitare . Leziunile traumatice s-au putut produce in contextul unui accident feroviar .
3. In momentul mortii alcoolemia susnumitului era de 0,40 g , nivel ce abia depaseste pragul de intoxicatie , dar concentratia alcoolului in urina recoltata de la cadavru era 1 g , relevand faza de eliminare si deci o influenta mai lunga a alcoolului asupra organismului .
Urmatoarele elemente pledeaza pentru incadrarea mortii ca sinucidere :
existenta problemelor familiale consumul posibil cronic de etanol evidentiat prin alcoolemie si alcoolurie
asezarea simetrica a victimei pe sina de cale ferata si decapitarea
CAZUL NR. 4
M.I. , 83 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Susnumitul a mers cu trenul intre doua localitati , a coborat intr-o statie , apoi a mers pe langa calea ferata ; avea un bat in care se sprijinea ; nu a auzit trenul , acesta a trecut pe langa el , i-a agatat bastonul si l-a trantit . Din datele verbale oferite de organele de ancheta rezulta ca susnumitul a fost lovit de una din componentele trenului ( posibil tampon ) , proiectat , posibil si tarat .
Diagnostic macroscopic
Eschimoze , excoriatii , infiltrate sanguine
Fractura de bolta craniana iradiata la baza
Fracturi costale multiple
Ruptura pulmonara
Hemotorax
Distrofie hepatica
Miocardoscleroza
Scleroza renala
Sclerolipomatoza pancreatica
ATS
Examene complementare
- alcoolemia : 0,65 g
- concentratia alcoolului in umoarea vitroasa : 0,65 g
- alcooluria : 0,80 g
Concluzii
1. Moartea numitului M.I. a fost violenta
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute survenite ca urmare a unei come cerebrale posttraumatice .
3. Coma cerebrala posttraumatica responsabila de instalarea tanatogenezei s-a produs ca urmare a unui traumatism craniocerebral cu fractura de bolta si baza craniana , hemoragie meningee si contuzie cerebrala , produse in contextul unui politraumatism cu fracturi costale multiple , si rupturii de plaman cu hemotorax secundar .
4. Leziunile s-au putut produce prin mecanism de lovire proiectare , de catre un tren in miscare , in conditiile ce urmeaza a fi relevate de ancheta .
5. Intre leziunile constatate si moarte exista o legatura directa si neconditionata de cauzalitate.
6. Sangele recoltat continea 0,65 g alcool , concentratie careia din punct de vedere clinic ii corespunde o stare de stimulatie ; umoarea vitroasa continea 0,65 g alccol ; urina continea 0,80 g alcool , concentratie care corelata cu alcoolemia indica o faza de eliminare a alcoolului din organism .
7. Examenul toxicologic a fost negativ cu exceptia alcoolului etilic .
Urmatoarele elemente pledeaza pentru incadrarea mortii ca accident :
varsta victimei si consumul de etanol evidentiat prin alcoolemie si alcoolurie ce pledeaza pentru o lipsa / intarziere de reactie a victimei la trecerea trenului
leziunile s-au putut produce prin mecanism de lovire-proiectare ce poate explica un accident
CAZUL NR. 5P.N.C. , 37 ani , sex M , mediu ruralIstoric
A cazut cu un tractor intr-o rapa , fiind prins sub utilaj .
Diagnostic macroscopic
Eschimoze , excoriatii , plagi , flictene
Infiltrate sanguine epicranian
Staza si edem meningo-cerebral
Hemoragie subarahnoidiana discontinua occipital bilateral
Contuzie pulmonara
Miocardioscleroza
Distofie hepatica
Rupturi hepatice
Fracturi costale
Ruptura de diafragm cu anse intestinale in cavitatea pleurala stanga
Ruptura de rinichi drept
Infiltrate sanguine perirenal
Contuzie de rinichi stang
Fracturi multiple la nivelul bazinului
Examene complementare
- alcoolemia : 3,05 g Concluzii
1. Moartea lui P.N.C. a fost violenta2. Ea s-a datorat unei axfixii mecanice prin comprimare toraco-abdominala.
3. Comprimarea toraco-abdominala s-a produs in contextul unui politraumatism cu fracturi (bazin , coapse) si rupturi de organe interne (ficat , diafragm , rinichi) .
4. Traumatismul s-a putut produce in circumstantele prezentate de ancheta , accident de traffic rutier , victima ramanand comprimata intre planul solului si vehicol .
5. Sangele recoltat continea 3,05 g alcool , imbibatie care din punct de vedere clinic presupune marcata necoordonare in miscari , cu o scadere a raspunsului la stimuli , posibil si somnolenta .
Elemente ce pledeaza pentru incadrarea mortii ca accident :
victima conducea tractorul sub influenta bauturilor alcoolice , fapt demonstat de alcoolemia mare , si care a presupus o lipsa de coordonare in miscari , scaderea atentiei
leziunile traumatice au fost produse prin comprimare , si nu s-au evidentiat leziuni de alta natura
3.2 Moartea violenta prin traumatisme cranio-cerebrale
Aceste traumatisme sunt reprezentate de fisuri si fracturi ale oaselor cutiei craniene produse prin loviri cu sau de corpuri dure , contondente .
Am analizat 180 cazuri de morti violente prin lovire cu / de corpuri dure de la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui din perioada 2008-2010 , din care 89 cazuri au fost produse in contextul unor accidente rutire cu politraumatisme , 23 accidente feroviare , 13 cazuri de precipitare si 55 cazuri produse prin heteroagresiuni .
In cazul traumatismelor cranio-cerebrale primele observatii sunt leziunile scalpului reprezentate de plagi contuse , liniare sau plesnite , eschimoze si excoriatii , iar in profunzime infiltrate hemoragic epicranian .
Fracturile craniene sunt frecvent cu infundare , cominutive , dehiscente , dar pot fi si liniare, fisuri . Ele sunt asociate cu leziuni meningeale de tipul hematomului extradural , subdural , subarahnoidian , dar si leziuni cerebrale de tipul contuziei sau dilacerarii cerebrale .
Pentru omucidere pledeaza urmatoarele elemente :
Existenta de multiple leziuni de violenta pe tot corpul Existenta unei plagi craniene unice produsa prin lovire cu un obiect dur / contondent si lipsa acelui obiect de la locul producerii vatamarii victimei
Leziunile cerebrale , de tipul contuziilor cerebrale sunt de partea loviturii Posibil fracture ale cubitusului prin tentative de aparare a capului cu antebratul
Existenta unor leziuni de aparare
Elemente ce pledeaza pentru sinucidere : Antecedente de afectiuni psihice
Tentative de suicid in antecedente
Pregatirea locului faptei prin aranjarea unui dispozitiv prevazut cu un corp greu care sa cada peste capul victimei
Gasirea unor explicatii scrise care sa justifice fapta sau bilete de adio
Caracteristice unor accidente produse cel mai frecvent prin cadere sunt :
Caderea pe spate (leziuni occipitale) sau pe fata (leziuni frontale asociate cu leziuni ale nasului , barbiei )
Pot apare si fracturi de baza de craniu
Sangele prezinta o alcoolemie mare ce justifica dezechilibrarea si caderea victimei
Leziunile creierului , de obicei contuzii cerebrale , sunt situate de partea opusa leziunii de impact
Existenta unor factori de mediu propice pentru dezechilibrare / cadere (lipsa vizibilitatii , sol alunecos) sau afectiuni ale victimei ce au determinat caderea ( AVC , infarct , tulburari de motilitate ) .
CAZUL NR. 6
S.G. , 70 ani , sex M , mediu rural
Istoric
A fost victima unei agresiuni , zace la pat si decedeaza dupa 5 zile .Diagnostic macroscopic
Eschimoze , excoriatii , hemoragie subconjuctivala
Plaga , infiltrate sanguine
Staza si edem meningo-cerebral
Miocardofibroza
Scleroemfizem pulmonar
Fracturi costale recente , multiple (33 focare de fractura)
Fractura de stern
Fracturi costale vechi cu calus format
Aderente pleurale
Bronhopneumonie
Antracoza pulmonara
Distrofie hepatica
Nefroangioscleroza
Chisti de retentie urinara
ATS sistemica
Examene complementare
- alcoolemia : 0 g
Examen histopatologic
Plaman : focare intinse de bronhopneumonie supurata , iar pe alt preparat scleroemfizem , scleroza vasculara avansata cu reducere importanta a lumenului vascular
Cord : pericardita cronica , fibroza miocardica moderata , staza in perete , autoliza avansata cu fibre fara nuclei si fara striatii
Ficat : infiltrate inflamator cronic la nivelul capsulei Glisson , staza hemoragica focala sinusoidala , autoliza parenchimatoasa
Rinichi : pielonefrita cronica , staza , chisti de retentie , autoliza
Pancreas : hemoragie focala in tesutul conjunctivo-adipos peripancreatica , autoliza totala parenchimatoasa
Creier : staza moderata in leptomeninge si intracerebral , edem perivascular si pericelular , autoliza
Concluzii :
1. Moartea lui S.G. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei insuficiente cardio-respiratorii acute urmare a unei insuficiente respiratorii acute mixte (obstructive si restrictiva) generata de un traumatism toracic cu fractura de stern , multiple fracturi costale (33 focare de fractura) , cu lezare pulmonara si revarsat lichidian intrapleural , complicat si cu o bronhopneumonie , la o persoana cu rezerva functionala scazuta , in varsta , cu tare organice multiple3. Intre leziunile din contextul politraumatismului si moarte exista legatura directa si cauzalitate neconditionata .
4. Traumatismul s-a produs in contextul unui politraumatism cu multiple echimoze , excoriatii , infiltratii sanguine , hemoragii subconjunctivale , plaga .
5. Leziunile s-au putut produce prin loviri cu si de corpuri dure , precum si comprimare . Nu am putut identifica un anumit agent vulnerant . Apreciem ca s-au folosit si mijloace de atac proprii omului .
6. In ceea ce priveste pozitia victima agresor facem urmatoarele aprecieri : probabil initial victima si agresorul erau fata in fata ; dupa lovituri aplicate in zona fetei victima a cazut , apoi agresorul a aplicat alte lovituri (probabil cu picioarele) , circumstante in care este posibil sisa fi comprimat victima .
7. Apreciem moartea sus numitului ca fiind omucidere .
3.3 Moartea violenta prin arme albe
Armele albe implicate in mortile violente sunt obiecte intepatoare (cuie , stilete) , obiecte despicatoare (topor , sapa ) , obiecte taietoare (cutite) , obiecte taietoare-despicatoare (satare) , obiecte taietoare-intepatoare (cutite cu ambele lame taioase) . Astfel , plagile rezultate vor fi , functie de rezultatul cauzator , plagi taiate (margini netede) , despicate , intepate (de aspect punctiform) .
In perioada 2008-2010 am analizat un numar de 34 cazuri de morti violente prin arme albe de la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui . Dintre acestea 32 cazuri au fost omucideri si 2 cazuri de sinucidere . Nu a fost nici un caz de accident . Din cele 32 cazuri de omucidere , 26 cazuri au fost produse prin lovire cu corp taietor-intepator , iar 6 cazuri au fost produse prin lovire cu corp despicator . Cele 2 cazuri de sinucidere au fost realizate prin lovire cu corp taietor-intepator .
La o plaga se va descrie aspectul (punctiform , liniar , etc.) , lungimea , adancimea , aspectul marginilor , unghiurile . Cauza mortii poate fi primara prin producerea de hemoragii , dar poate fi si secundara prin infectarea plagii .
Elemente ce pledeaza pentru omucidere :
Lipsa antecedentelor de afectiuni psihice Existenta plagilor taiate palmare rezultate in urma apararii sau incercarii de prindere a armei albe Plagile taiate ale partilor dorsale ale mainilor semnifica intentia de aparare (acoperirea fetei)
Localizarea plagilor in zone putin / deloc accesibile victimei
Existenta plagilor si in zone fara organe vitale (membre)
Plagile gatului neregulate ca dispozitie
Elemente ce pledeaza pentru sinucidere :
Antecedente depresive si tentative de sinucidere in antecedente
Plagi orizontale ale gatului mai profunde intr-o parte si mai efilate in partea opusa (dupa cum victima este dreptaci sau stangaci)
Localizarea leziunilor in zone accesibile victimei (fata , gat , zona precordiala , abdomen)
Existenta de multiple leziuni superficiale in jurul unei leziuni letale ce atesta mai multe incercari sau ezitarea
Mortile violente prin arme albe sunt exceptional accidentale ( caderea cu capul pe un obiect taietor , caderea corpului peste un cutit , etc.) . Pentru accident pledeaza :
Existenta unei plagi unice , localizata de obicei variabil
Obiectul taietor / intepator trebuie sa fie fixat pentru a nu aluneca sub corp la caderea acestuia si pentru a realiza o plaga suficient de profunda pentru a fi cauzatoare de moarte
Conditiile terenului pe care s-a produs caderea sa fie alunecos , denivelat
3.4. Moartea violenta prin arme de foc
Armele de foc reprezinta un mijloc important de violenta datorita leziunilor grave primare sau secundare pe care le pot determina .
Am analizat 3 cazuri de morti violente prin arme de foc in perioada 2008-2010 la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui . Dintre acestea un caz este incadrat ca sinucidere , un caz incadrat ca accident si un caz de omucidere . Toate victimele au fost de sex masculin .
Armele de foc fac posibila agresiunea de la distanta si pun dificile probleme practice de solutionare legala a unor cazuri individuale sau colective .
Specificul leziunilor de impuscare este conferit de actiunea factorilor primari (glont si fragmente de glont) si de actiunea factorilor secundari , in impuscaturile din zona lor de actiune (pulbere nearsa , pulbere arsa , flacara si gaze ) . Aceste elemente se materializeaza in leziuni specifice , practic inconfundabile cu alte tipuri de leziuni , cum ar fi orificiul de intrare , orificiul de iesire , canalul glontului . Felul mortii va fi intotdeauna de tip violent . Prin impuscare , energia cinetica foarte mare , ca urmare a producerii sub presiune considerabila a gazelor in arma de foc , este principalul vector al celorlalte componente de tragere , care actioneaza specific la nivelul tintei, deci a victimei .
Problemele expertizei medico-legale sunt reprezentate de :
daca leziunea este produsa prin arma de foc
care este orificiul de intrare si care este orificiul de iesire
diagnosticul diferential al leziunilor constatate fata de leziunile traumatice de alta natura
caracterul vital sau post-mortal al leziunii prin impuscare
stabilirea distantei de la care s-a tras
stabilirea directiei din care s-a tras
precizarea autoproducerii leziunilor in cazurile suspecte de suicid
numarul si succesiunea impuscaturilor
stabilirea legaturii de cauzalitate dintre leziunile constatate si producerea mortii
stabilirea identitatii armei cu care s-a tras
Leziuni produse de factorii primari ai impuscarii
Factorii primari sunt reprezentati de gloante si particule metalice care zboara o data cu ele . Prin actiunea de perforare si patrundere a tesuturilor , glontul formeaza un orificiu de intrare si un canal (plaga impuscata oarba) sau la extremitatile canalului formeaza cate un orificiu de intrare si unul de iesire (plaga impuscata transfixianta) . In acest caz forta cinetica este mare glontul desprinzand o parte din tesuturi pe care le antreneaza in canal . Cand forta cinetica nu este suficient de mare proiectilul intinde si desface tegumentele si tesuturile subiacente formand un orificiu in forma de fanta . Proiectilul rupe tesuturile , dau nu le detaseaza , prin unirea acestora putandu-se reface aspectul initial . Acestea sunt leziunile prin infundare .
Contuzia apare cand forta cinetica este mica sau cand proiectilul actioneaza sub un unghi de sub 15 grade . Actiunea este asemanatoare unui corp dur , provocand echimoze , excoriatii , plagi contuze superficiale .
Exista trei tipuri de leziuni caracteristice in impuscare : orificiul de intrare , canalul si orificiul de iesire .
Orificiul de intrare
Aceasta leziune are o forma dependenta de distanta de impuscare si de unghiul de impact . In impuscaturile cu teava lipita de corp , prin efect hidrodinamic (formarea de unde laterale de soc ce prin intermediul lichidelor sanguine ori tisulare cresc presiunea in organele cavitare sau pline) produc explozii ale acestor organe (creier , ficat de staza , cord in diastola , etc.) . In tragerile de aproape orificiul are o forma stelata (gazele patrund sub tegumente si strivesc retrograd pielea de gura tevii armei ) . In impuscaturile de la distanta orificiul va fi rotular sau ovalar (daca abordeaza corpul in unghi de 45 de grade ) si nu rareori neregulat (cand a lovit in prealabil un obstacol , s-a deformat si prin ricosare atinge corpul) .
In jurul orificiului de intrare se gasesc mai multe inele (gulerase) :
Inelul de contuzie este expresia contuziei produsa de glonte si ramasa pe marginea pierderii de substanta si prin deshidratare dupa moarte se pergamenteaza
Inelul de stergere a glontelui de diferite impuritati de pe arma sau luate prin ricosare
Inelul de metalizare se poate gasi pe bordurile orificiului de intrare a glontului in tesutul osos . Aceasta zona se intalneste numai in tragerile pana la 1 metru . El poate fi pus in evidenta prin examinari radiologice si inspectroscopice .
Inelul de imprimare totala sau partiala a gurii tevii armei pe tegumente , in tragerile cu teava lipita de corp .
La armele de vanatoare cu alice , numarul orificiilor este multiplu dintr-o singura descarcare . Orificiile sunt mici , rotunde , in fanta sau neregulate . Fiecare orificiu va avea inelul de contuzie , cu exceptia impuscarii sub 50 cm , cand alicele formeaza un singur proiectil si determina un orificiu de intrare mare , crateriform , neregulat , cu pierdere de substanta si excoriatii in jur .
Canalul
Reprezinta drumul croit de proiectil prin corp si este cuprins intre cele 2 orificii , de intrare si de iesire . Analiza canalului face posibila , uneori recuperarea glontului , in eventualitatea canalelor oarbe .
In organele cavitare sau cele cu continut lichidian canalul lipseste complet deoarece trecerea proiectilului prin acestea determina explozia lor .
Orificiul de iesire
Forma este neregulata , fara pierdere de substanta deoarece proiectilul realizeaza o despicare a tegumentului catre exterior . Diametrul orificiului va fi mai mare decat cel al proiectilului . In jurul orificiului nu mai exista inele ce apar la nivelul orificiului de intrare , exceptie facand situatia in care glontele striveste tegumentele pe o suprafata dura . De asemenea lipsesc urmele factorilor secundari .
Orificiul de iesire lipseste cand glontele este retinut in corp (plaga oarba).
Leziuni produse de factorii secundari ai impuscarii
Acesti factori se datoreaza produsilor de descompunere si actiune termica a pulberii . Ei actioneaza exclusiv la locul de intrare a glontului la anumite distante mici .
Factorii secundari sau suplimentari ai impuscaturii sunt : gazele , flacara , funiginea si pulberea .
Forma medico-legala de moarte este stabilita de elemente caracteristice fiecarei situatii . Astfel , in sinucideri plagile prin impuscare vor fi mai ales in regiunea temporala , precordiala , iar impuscarea are loc cu teava lipita de corp sau de la foarte mica distanta . Urmele de actiune ale factorilor secundari vor fi identificate pe mana victimei , fata , haine , iar in spatiul dintre police-index se gasesc leziuni date de reculul armei in momentul percutiei .
In ceea ce priveste omuciderea , impuscarea se poate produce atat in interiorul factorilor de actiune secundari , cat mai ales din afara zonei lor de actiune .
CAZUL NR. 7P.D. , 32 ani , sex M , mediu rural
A fost impuscat accidental de o persoana cunoscuta (un prieten)
Leziuni traumatice
Pe fata anterioara hemitorace stang , intern de mamelon , adiacent , plaga cu lipsa de substanta tegumentara cu diametru de 2,4 cm , cu margini neregulate , rozate ; in portiunea interna , inferior si superior o denudare a tegumentului (lipsa epidermului) lasand coloratia rozata ; marginile plagii neregulate ; lipsa de substanta are o forma usor alungita pe o directie in sus si inafara , formand cu orizontala imaginara un unghi de 45 de grade ; prin lipsa de substanta se vizualizeaza dilacerarea muschiului pectoral ;
La 7 cm de axila stanga , posterior de linia axilara posterioara , sub tegument se vizualizeaza 5 proeminente (alice) ; inferior , la 5 cm inca o proeminenta dura (alice) ; la nivelul regiunii scapulare stangi , 1/3 inferioara sub tegument alte 2 proeminente (alice) ;
Pe linia axilara medie la 7-8 cm de axila , o echimoza de forma unei potcoave , cu deschiderea in sus , discontinua , violacee-rozata , avand la varf si la capatul antero-superior 2 plagi cu diametrul de 0,3 cm .
Examene complementare
- alcoolemia : 1,70 g - alcooluria : 1,90 g
Concluzii
1. Moartea lui P.D. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat hemoragiei interne si externe masive urmare a dilacerarii cordului si pulmonului stang prin plaga penetranta impuscata cu arma de vanatoare (cartus cu alice)
3. Intre plaga penetranta impuscata cu hemoragie si moarte exista legatura directa de cauzalitate , neconditionata .
4. Apreciem directia de tragere dinainte spre inapoi , usor spre inafara si in sus .
5. Apreciem ca a avut loc o singura impuscare .
6. Leziunile prezentate de victima aveau caracter vital .
7. Distanta de tragere < 0,5 m .
8. Sangele recoltat continea 1,70 g alcool , imbibatie care din punct de vedere clinic corespunde unei stari de dezorientare si confuzie , cu alterarea judecatii si memoriei , tulburari de echilibru , dizartrie si necoordonare in miscari . In urina recoltata concentratia alcoolului era de 1,90 g , relevand faza de eliminare a alcoolului din organism .
Urmatoarele elemente pledeaza pentru incadrarea mortii ca accident :
Relatia victima agresor relevata de ancheta (erau prieteni)
Existenta unei singure plagi impuscate
Atat victima , cat si agresorul se aflau sub influenta bauturilor alcoolice
CAZUL NR. 8
O.E. , 44 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Susnumitul s-a impuscat cu pistolul din dotare (era subofiter in M.I.) ; era sub inflenta bauturilor alcoolice si a vut loc o cearta intre el si sotie .Diagnostic macroscopic
Plagi epicraniene prin impuscare (orificiul de intrare si orificiul de iesire)
Hematoame epicraniene
Fractura de bolta si baza de craniu
Dilacerare si hemoragie meningo-cerebrala
Echimoze si excoriatii vechi
Excoriatii recente la nivelul membrelor inferioare
Usoara distrofie hepatica
Sclerolipomatoza pancreatica
ATS sistemica
Incipienta miocardoscleroza
Examene complementare
- alcoolemia : 1,85g
- alcooluria : 2,35 g
Concluzii :
1. Moartea numitului O.E. a fost violenta .2. Ea s-a datorat hemoragiei si dilacerarii meningo-cerebrale , urmare a unei plagi cranio-cerebrale produsa prin impuscare .
3. Impuscarea s-a produs cu arma cu glont , arma tinuta in contact cu pielea (o singura impuscare ) .
4. Directia de tragere a fost din dreapta spre stanga si usor ascendenta .
5. Intre plaga cranio-cerebrala cu hemoragie si dilacerare meningo-cerebrala si moarte exista legatura de cauzalitate directa si neconditionata .
6. Sangele recoltat de la cadavru continea 1,85 g alcool , imbibatie care corespunde din punct de vedere psihologic unei stari de ameteala , cu dezorientare si confuzie , cu alterarea judecatii si memoriei si exagerarea starilor emotionale . In urina recoltata de la cadavru a fost pus in evidenta alcool , nivel 2,35 g care releva o influenta mai lunga a intoxicatiei asupra individului (faza de eliminare instalata) si , in acest caz , se poate afirma ca a existat un nivel mai mare a alcoolemiei inainte de deces decat cel determinat in sange in momentul mortii , cu aceleasi efecte clinice .
7. Din punct de vedere juridic apreciem moartea lui O.E. ca fiind suicide .
Elemente ce pledeaza pentru incadrarea mortii ca sinucidere :
probleme familiale ale victimei (certat cu sotia) si alcoolemia mare localizarea specifica pentru sinucidere a plagii (organ cu caracter vital : creier) , localizare usor accesibila victimei , distanta de tragere mica (arma lipita de piele)
arma cu care s-a tras apartinea victimei si avea amprentele acesteia .
CAZUL NR. 9
B.I. , 32 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Victima a fost impuscata cu un pistol marca CARPATI de un agent de politie cauzandu-i leziuni ce au dus la deces . Susnumitul era urmarit general . In cursul tentativei de capturare , dupa focuri de avertisment trase in aer , un politist il impusca (ar fi incercat sa-l impuste in picioare) .
Diagnostic macroscopic
Excoriatii , echimoze , hematom
Infiltrate sanguine epicraniene
Staza si edem meningo-cerebral
Aderente pleurale
Cicatrice pulmonara
Antracoza pulmonara
Plaga impuscata abdominala cu lezarea stomacului , mezenterului si intestinului subtire , venei cave inferioare
Hemoperitoneu
Hematom retroperitoneal
Fractura de os iliac drept
Fractura coloana vertebrala L4 , amielica
Anemie in organe
Concluzii :
1. Moartea numitului B.I. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unui soc hemoragic , urmare a unei hemoragii interne si externe masive , generate de o plaga impuscata abdominala penetranta , cu lezare vasculara si de organe interne . Impuscarea s-a produs cu arma cu glont .3. Intre plaga impuscata penetranta abdominala si moarte exista legatura de cauzalitate directa si neconditionata .
4. Orificiul de intrare a fost identificat pe peretele abdominal anterior , lateral stanga ; canalul a avut o directie oblica , de la stanga spre dreapta victimei , spre inapoi si usor in jos ; unghiul de inclinare pe verticala de 30 de grade ; unghiul cu planul sagital de 45 de grade . Nu a existat orificiu de iesire , proiectilul fiind recuperat sub tegument , dorsal , in regiunea lombo-sacrata dreapta . Ca atare , apreciem ca agresorul se afla in fata si lateral stanga de victima . apreciem ca s-a tras din afara sferei de actiune a factorilor secundari .
Elemente ce pledeaza pentru incadrarea mortii ca omucidere :
impuscarea victimei s-a produs in vederea capturarii acesteia (era urmarit general )
impuscarea a fost de la distanta (in afara sferei de actiune a factorilor secundari) si in scopul imobilizarii victimei
3.5. Moartea violenta prin asfixii mecanice
La cabinetul de medicina legala a SML Vaslui s-au inregistrat in perioada 2008-2010 189 de cazuri de morti violente prin asfixii mecanice din care 100 cazuri de sinucidere , 25 cazuri de omucidere si 64 cazuri de accidente .
Prin asfixie se intelege o stare patologica determinate de lipsa totala sau aproape totala a oxigenului la nivelul celulelor organismului .
Dupa nivelul la care se produce perturbarea functiei respiratorii anoxiile se clasifica in :
a) anoxii de aport , prin perturbarea aportului de oxygen pana la nivelul schimburilor alveolo-capilare (asfixii mecanice) :
obturarea orificiilor si cailor respiratorii superioare (sufocare , inecare , corpi straini solizi)
comprimarea gatului (spanzurare , strangulare , sugrumare)
compresiunea toraco-abdominala
pneumotorax traumatic
lipsa oxigenului din mediu
b) anoxii de transport , care rezulta din perturbarea transportului de oxygen de la plaman la nivelul tesuturilor anoxii anemice calitative , hematotoxice :
intoxicatii cu CO
intoxicatii cu substante methemoglobinizante
c) anoxii de utilizare , prin incapacitatea celulelor de a utiliza oxigenul :
intoxicatia cu HCN
intoxicatia cu psiholeptice , barbiturice
Spanzurarea
La cabinetul de medicina legala a SML Vaslui in perioada 2008-2010 , s-au inregistrat , 98 cazuri de moarte prin spanzurare , din care 2 cazuri de accident , 95 cazuri de sinucidere si un caz ce a pus probleme de incadrare din punct de vedere juridic .
Spanzurarea este o asfixie mecanica prin comprimarea gatului cu ajutorul unui lat actionat de greutatea propriului corp .
Clasificare
Dupa situarea nodului , spanzurarea poate fi tipica , cu nodul situate simetric la spate si corpul victimei suspendat si atipica cu nodul situate anterior sau lateral . De asemenea spanzurarea poate fi completa , cand corpul nu are un puct de sprijin , si incomplete cand corpul are macar un punct de sprijin sau este chiar asezat pe un plan .
Important in investigarea unei morti violente prin spanzurare sunt :
examenul la locul faptei
ce posibilitate de acces la lat avea victima
urmele de violenta de pe cadavru
examenul hainelor
daca exista cianoza (specifica spanzurarii tipice complete)
caracteristicile santului de spanzurare
lividitatile (acestea trebuie sa fie declive , iar in pozitia verticala de deces trebuie sa fie localizate la membrele inferioare , partea inferioara a corpului )
Santul de spanzurare este leziunea caracteristica intalnita in acest tip de moarte violenta si este amprenta pergamentata a comprimarii gatului cu un lat traumatic . In spanzurarea tipica acesta se afla in jumatatea superioara a gatului , are o directie oblic ascendenta spre nodul latului unde este intrerupt , este mai profund in partea opusa latului si reproduce pe piele forma latului . Sub sant se constata sufuziuni si infiltrate sanguine subcutanat si in partile moi , fracture ale cartilagiilor laringelui si ale osului hyoid , luxatii cervicale . La examenul intern se constata staza in organe , dilatarea cordului drept si fluiditatea (incoagulabilitatea ) sangelui .
In cazurile studiate am gasit un caz ce a pus probleme de diagnostic diferential intre sinucidere si omucidere :CAZUL NR. 10
T.A. , 40 ani , sex F , mediu urban
IstoricLa fata locului victima a fost gasita intinsa pe jos , pe pamant , intr-o salita fara dusumea , cu capul spre iesire , picioarele unul peste altul , intinse ; prezenta multiple semne de violenta la nivelul extremitatii cefalice , dar aparent vechi , istoricul lor fiind cunoscut ; femeia fusese internata la spital pentru aceste leziuni si de scurt timp se externase ; victima era oarba de cateva luni ; la examenul extern se evidentieaza cataracta bilaterala ; inaltimea la care a fost legata sfoara si latul ridica suspiciuni ; sotul este cel care ar fi dat-o pe victima jos din streang , la scurt timp de la spanzurare ; sfoara era prinsa la inaltime , iar alaturi era o scara sprijinita de un perete ; sectiune proaspata la 60 cm de tavan , toata sfoara avand o lungime de 14,2 m si diametrul de 1,4 cm (funie impletita alba) ; victima era imbracata cu o flanea cu guler pe gat , camasa de noapte cu urme de sange in fata , abdominal , loc unde exista o plaga , hipogastric dreapta , cu reactie vitala insesizabila macroscopic .
Ancheta releva ca in urma unui conflict cu sotul sau , victima a fost lovita cu pumnii si izbita de pamant , dupa care a fost strangulata cu o funie . Leziuni traumatice
La nivelul regiunii cervicale , in partea anterioara , prezinta un sant care porneste de la 1,5 cm anterior de gonionul stang , oblic in jos si spre dreapta , ajunge pana in partea dreapta a reliefului cartilajului tiroid , unde se intrerupe ; din spatele gonionului stang porneste o alta urma usor denivelata , pergamentata , traverseaza regiunea cervicala spre dreapta , pe un traiect oblic in jos ; latimea primului sant este de 0,7 cm , iar cel de-al doilea este usor mai lat ( 1cm ) , latimea crescand pe masura ce merge spre dreapta ; in aceasta zona (latero-cervical stanga) , intre cele doua urme exista o zona de tegument cu aspect relative normal , de 5/0,4 cm , latime usor variabila ; submandibular stanga , la unirea 1/3 medii cu 1/3 externa , zona pergamentata cafenie , de 1,5/1,5 cm , unind cele doua santuri ; in partea posterioara regiunii cervicale , amprenta (santul) reproduce impletitura unei funii groase si are pe alocuri zone pergamentate ; santul se intrerupe in partea stanga a regiunii cervicale , imediat posterior de apofiza mastoida (intrerupere de la mastoida la gonion) .
Examene complementare
- alcoolemia : 0,60 g
- alcooluria : 0,20 g
Diagnostic macroscopic
Pulmon : staza , bogat edem seros intraalveolar , scleroza bronhovasculara avansata , scleroemfizem , antracoza , pleurita cronica
Cord : pericardita fibroasa , miocardita interstitiala , fibroza miocitelor , scleroza coronariana
Ficat : staza sanguina si biliara , distrofie granulara , artrofie
Splina : staza hemoragica
Creier ; staza in leptomeninge si intracerebral , scleroza leptomeningelui , edem intracerebralConcluzii
1. Moartea numitei T.A. a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei asfixii mecanice prin spanzurare atipica .
3. Sangele recoltat continea 0,60 g alcool , nivel la care este posibil sa nu fi aparut semne clinice , dar mai probabil a existat o usoara excitatie a functiilor intelectuale cu eventuala aparitie a modificarii atentiei si a rationamentului ; facem aceste afirmatii tinand cont de existenta unei influente usor mai lungi intoxicatiei , relevata de instalarea fazei de eliminare a alcoolului din organism (decelarea alcoolului in urina in concentratie de 0,20g ) .
4. La examenul necroptic s-au constatat multiple leziuni traumatice de varste diferite , in mare parte vechi , deci anterioare zilei in care s-a produs decesul . Totusi au fost identificate leziuni traumatice recente , cum ar fi : excoriatii pe piramida nazala , la nivelul santului nazo-genian drept , in spatiul nazo-labial , echimoza pe buza superioara , plaga in santul vestibular drept , eroziune de mucoasa pe buza superioara, dungi echimotice pe regiunea frontala , infiltrate sanguine in muschiul drept abdominal , fracturi costale (C7 , C8 dorsal stanga ) ; aceste leziuni s-au putut produce prin loviri cu si/sau de corpuri dure , posibil si prin comprimare . De asemenea au fost identificate doua zone excoriate pe fata dorsala a toracelui , si o plaga in regiunea hipogastrica , produse in vecinatatea momentului mortii , posibil postmortem (excoriatiile de pe fata dorsala produse posibil printr-o tarare , iar plaga din regiunea abdominala produsa de un obiect taietor ) .
5. Aspectul santului din regiunea cervicala nu sugereaza o strangulare , ci o spanzurare atipica .
6. Analizand doar datele inventariate la examenul medico-legal , nu putem face aprecieri privind maniera de producere a mortii (accident , sinucidere , omucidere) , urmand ca ancheta sa faca incadrarea juridica .
7. Examenul genital nu a pus in evidenta leziuni traumatice ; examenul de laborator nu a evidentiat prezenta spermatozoizilor .
Datorita faptului ca din punct de vedere medico-legal nu sunt suficiente elemente certe pentru a incadra maniera de producere a mortii (acest fapt revenind organelor de ancheta) , urmatoarele elemente pledeaza pentru :
1. sinucidere : probleme familiale (conflictul cu sotul)
consumul cronic de etanol dovedit toxicologic
afectiunile invalidante de care suferea victima : cataracta bilaterala cu lipsa acuitatii vizuale
lipsa semnelor de strangulare
2. omucidere
existenta conflictului cu sotul prezenta leziunilor de violenta vechi , dar si recente produse prin agresiune fizica (lovire cu/de corpuri dure) , fracturi costale lipsa acuitatii vizuale a victimei , precum si locul unde se afla sfoara cu care a fost spanzurata victima fac putin probabila accesibilitatea victimei
3. accident invaliditatea victimei si circumstantele mortii nu ofera elemente sugestive pentru o moarte accidentala
CAZUL NR. 11
A.F. , 1 an , sex M , mediu rural
Istoric
Victima a fost gasita in patut cu capul prins intre 2 zabrele ale patutului .
Semne de violenta
Sant de spanzurare pergamentat cu o latime de 1 cm pornind de la nivelul regiunii supraclaviculare stangi pana la nivelul gonionului drept avand un traiect oblic ascendent de jos in sus si de la stanga la dreapta , lungimea santului de 10 cm .
Diagnostic macroscopic
Sange lichid in cavitatile cordului
Staza in organe
Concluzii
1. Moartea lui A.F. a fost violenta .2. Ea s-a datorat unei insuficiente cardio-respiratorii acute pe fondul unei insuficiente respiratorii acute de tip restrictive .3. Insuficienta respiratorie acuta de tip restrictive responsabila de instalarea tanatogenezei a aparut ca urmare a unei asfixii mecanice prin spanzurare atipica incompleta .
4. Intre asfixia mecanica prin spanzurare si moarte exista legatura directa de cauzalitate , neconditionata .
Deoarece nu s-au gasit alte semmne de violenta asupra victimei in afara de santul de spanzurare si avand in vedere elementele de ancheta de la fata locului , moartea este cel mai probabil un accident , urmand ca acest fapt sa fie stabilit cu certitudine de ancheta .CAZUL NR. 12L .S . , 72 ani , sex F , mediu rural
Istoric
A fost gasita in curtea casei acesteia , spanzurata de un leat de la o anexa cu un batic care era in preajma gatului . Victima nu prezenta alte semne de violenta . cadavrul se afla in pozitia in genunchi , avea in jurul gatului un batic care era prins de un leat al unui perete al sopronului . Baticul cu care victima era in jurul gatului nu era in forma de lat , ci era innodat langa leat .
Leziuni traumatice
- sant de spanzurare atipic incomplete , cu latimea de 4 cm , dispus anterior , in 1/3 superioara , cervical , care are un traiect oblic dinainte inapoi , de jos in sus , bilateral cervical , cuprinzand si unghiul mandibular si se intrerupe retroauricular bilateral
- mentonier paramedian , excoriatie de 1/0,2 cm
Diagnostic macroscopic
excoriatie
sant de spanzurare
staza si edem cerebral
staza si edem pulmonar
ATS generalizata
Examene complementare
- alcoolemia : 0 g
Concluzii
1. Moartea numitei L . S . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio respiratorii acute survenite ca urmare a unei asfixii mecanice prin spanzurare atipica incompleta .
3. Intre asfixia mecanica si moarte exista legatura directa de cauzalitate , neconditionata .
4. La necropsie s-a mai constatat o leziune traumatica de tipul excoriatiei care nu a avut rol in determinismul mortii si in caz de supravietuire nu ar fi necesitat zile ingrijiri medicale .
5. Apreciem ca asfixia mecanica prin spanzurare a fost accidentala .
CAZUL NR . 13C . D . , 21 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Victima a fost la vecini unde a consumat bauturi alcoolice ( vin ) ; a plecat de la acestia si dimineta a fost gasit de parinti spanzurat in curtea casei lor ( nici nu ar fi intrat in casa ) .
Leziuni traumatice
- sant de spanzurare cervical superior , antero posterior , oblic ascendent ( lat culant ) , cu latimea de 0,3 0,4 cm , adancimea de 0,5 cm , pergamentat , prezentand impresiunea latului culant ( din sarma ) submandibular si cervical stang in 1 / 3 superioara .
Diagnostic macroscopic
Sufuziuni sanguine
Petesii asfixice
Staza in organe
Sdr . asfixic
Sant de spanzurare
Examene complementare
- alcoolemia : 1,95 g
- concentratia alcoolului in umoarea vitroasa : 1,90 g
- concentratia alcoolului in urina : 2,30 g
Concluzii
1. Moartea numitului C . D . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio respiratorii acute ca urmare a unei insuficiente respiratorii acute , cauzata de o asfixie mecanica prin spanzurare atipica incompleta.
3. Intre asfixia mecanica prin spanzurare si moarte exista o legatura de cauzalitate directa , neconditionata .
4. Sangele recoltat de la cadavru continea 1,95 g alcool ; umoarea vitroasa continea 1,90 g alcool care corelata cu alcoolemia indica suprapunerea unei faze de absorbtie peste o faza de eliminare a alcoolului din organism ; concentratia alcoolului in urina = 2,30 .
5. Apreciem spanzurarea ca fiind indusa de un raptus autolitic la o persoana cu conflicte inter sau intra psihice , pe un fond de boala psihica larvata manifesta sau debut de boala psihica
Elemente ce pledeaza pentru sinucidere :
Lipsa altor semne de violenta
Consumul de etanol evidentiat toxicologic ar fi putut influienta starea emotionala a victimei prin inducerea unei stari depresive sau accentuarea unor afectiuni psihice
CAZUL NR . 14A . V . , 68 ani , sex M , mediu rural
Istoric
Victima a fost gasita decedata de catre sotia lui . Acesta s-a spanzurat cu o funie de lungime 1,5 metri . Din verificarile efectuate s-a stabilit ca acesta in ultima perioada avea unele probleme psihice pentru care facea tratament medicamentos , insa nu a fost internat in vreun institut de specialitate .
Leziuni traumatice
- la nivelul regiunii cervicale exista o zona denivelata , pergamentata , cu latimea de 1,2 cm ( cand intindem pielea ) si o adancime maxima de 0,4 cm ; adancimea maxima este anterior si lateral stanga , paramedian ; anterior santul trece supraiacent cartilajului tiroid ; pe stanga are traiect oblic in sus si spre inapoi ; aici , pe stanga , santul este cu latimea maxima ; pe dreapta traiectul santului este tot oblic ascendent spre inapoi cu panta usor mai mare ; la nivelul sternocleidomastoidianului pergamentarea maronie aproape dispare , ramanand totusi de ambele parti zone galbui palide ; aceste amprente usor denivelate se unesc posterior de mastoida dreapta ; santul este colorat relativ uniform si nu are modele amprentate pe el ; in partea posterioara a gatului si cefei delimiteaza zone violacei cianotice .
Diagnostic macroscopic
Echimoze minore de varste diferite
Excoriatii vechi
Sant de spanzurare
Staza si edem meningo cerebral
Scleroza meningee
Miocardofibroza
Scleroemfizem pulmonar , antracoza pulmonara , pahipleurita
Ficat distrofic
Nefroangioscleroza
Staza in organe
ATS coronaniana si sistematica
Examene complementare
- alcoolemia :0 g
Concluzii
1. Moartea numitului A. V . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat unei asfixii mecanice prin spanzurare tipica incompleta.
3. La examenul necroptic , in afara santului de spanzurare , s-au evidentiat leziuni traumatice minore , de varste diferite , de tipul echimozei si excoriatiei , care s-au putut produce prin loviri cu sau de corpuri dure , fara relevanta in tanatogeneza si care nu pot sustine un diagnostic de heteroagresiune .
4. Apreciem moartea susnumitului ca fiind suicid .
Elemente ce pledeaza pentru sinucidere :
lipsa altor semne de violenta
existenta unor antecedente psihiatrice netratate
Strangularea
In perioada 2008 2010 , la cabinetul de medicina legala a SML Vaslui s-au inregistrat 3 cazuri de sugrumare cu mana iar victimele au fost in exclusivitate de sex feminin . Nu a fost nici un caz de stragulare cu lat .
Strangularea se poate produce cu latul sau cu mana .
A ) Strangularea cu latul se produce prin comprimarea cu un lat care se strange progresiv . Strangularea cu latul poate fi completa in cazul in care latul comprima complet gatul sau incompleta cand latul comprima doar o parte a gatului fiind fixat cu degetele . In acest caz apare un punct de sprijin si unul de compresiune .
Leziunea caracteristica este santul de strangulare . In strangularea completa santul de strangulare este orizontal , complet ( poate fi incomplet , cu intreruperi din cauza hainelor sau a parului ) , cu o pozitie inalta , mijlocie sau joasa fata de cartilajul tiroid , unic sau multiplu .
Adancimea santului este aproximativ egala pe toata intinderea lui . In strangularea incompleta santul este orizontal , si se termina in partile laterale ale gatului unde adesea pot fi observate echimoze si excoriatii prin comprimare cu degetele ( locul punctului de sprijin ) .
Sub aspect judiciar strangularea cu latul este aproape in exclusivitate omucidere .
Rareori poate fi sinucidere . Strangularea poate fi disimulata prin spanzurare , in acest caz aparand doua santuri , cel de spanzurare fiind fara caracter vital .
B ) Strangularea cu mana sau sugrumarea . Se produce prin compresiunea gatului cu mana . Sub aspect tanatogenerator se intalnesc atat mecanismul anoxic cat si tulburarile hemodinamice si neuroreflexe .
Leziunile externe la nivelul gatului sunt de tipul echimozelor si excoriatiilor semilunare localizate in regiunea anterioara si laterala gatului la care se adauga sau nu alte semne de violenta . Leziunile interne sunt reprezentate de infiltratii sanguine in partile moi ale gatului , fracturile cartilajului tiroid si a osului hioid si semnele generale de anoxie .
Din punct de vedere judiciar sugrumarea este in exclusivitate omucidere .
CAZUL NR . 15T . M . , 29 ani , sex F , mediu rural
Istoric
Victima a fost gasita sugrumata intr-o liziera de salcami la 1 km de sosea .
Semne de violenta
- extremitate cefalica
excoriatii multiple
echimozare violacee neomogena a buzei superioare mediane tumefierea discret echimotica hemifacies stang
urme de sange lichid in conductele auditive externe ( bilateral )
- regiunea cervicala
sant de comprimare ( strangulare ) in regiunea gatului la unirea 1/3medie cu 1/3
superioara cu latimea de 1 cm pergamentat partial , mai lat antero median ( 2 cm ) prezentand o impresiune suboccipital stang de 4/3 cm
- membre
multiple excoriatii pe membrul superior stang si cel drept
excoriatii pe coapsa dreapta si stanga , gamba stanga
2 arsuri 0,4 0,5 cm antebrat drept in 1/3 inferioara anterior
- torace si abdomen
multiple excoriatii predominant pe dreapta
Examenul intern
- cap si cavitate craniana
sufuziuni sanguine difuze in tesuturile moi pericraniene
infiltrate sanguine discrete in muschii temporali bilateral
creier cu aspect hiperemic , staza , pe sectiune cu puncte rosii ce dispar la stergere
LCR roziu in ventricolii laterali
Faringe cenusiu albicios
- regiunea cervicala
Tesuturile moi cu discret infiltrate perilezional santului de comprimare
Tesuturile moi perilaringiene cu infiltrate sanguine perilezionale
Oasele laringelui integre
- torace si organe toracice
Tesuturile moi toracice prezinta un infiltrat sanguin neomogen la nivelul hemitoracelui drept in 1/3 superioara antero extern
Pulmoni brun violacei , aspect emfizematos , intralobular pulmonar petesii asfixice
Pulmoni pe sectiune negriciosi , se scurge spontan sange lichid negricios aerat
Examene complementare
- alcoolemia : 0 g
Examen histopatologic
Plaman : staza , edem bogat serohemoragic
Creier : hemoragii perivasculare intracerebral , iar pe alt preparat staza meningo cerebrala si edem
2 fragmente de muschi striat cu infiltrate hemoragic focal
Fragmente de piele cu necroza totala ( arsura )
- in secretia vaginala si pe tampon recoltate de la cadavru spermatozoizi prezenti
- in secretia anala spermatozoizi absenti
Concluzii
1. Moartea numitei T . M . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei cardio respiratorii acute survenite ca urmare a unei insuficiente respiratorii acute .
3. Insuficienta respiratorie acuta responsabila de instalarea tanagenezei s-a produs ca urmare a unei asfixii mecanice prin comprimarea cailor respiratorii superioare cu un material textil (posibil batic sau esarfa ) .
4. Intre asfixia mecanica prin sugrumare si moarte exista legatura directa de cauzalitate , neconditionata .
5. Directia de orientare a zonei de comprimare a cailor respiratorii superioare (a gatului ) pledeaza pentru producerea asfixiei mecanice prin strangulare in contextul unei heteroagresiuni .
6. In secretia vaginala si pe tampon s-au evidentiat spermatozoizi .
7. Topografia leziunilor corporale constatate pledeaza pentru producerea lor posibil prin lovire cu si / sau de proeminentele anterioare ale unui autovehicul in contextul heteroagresiunii , urmata de viol , apoi de strangulare si cel mai probabil tararea victimei pe suprafata solului ( prezenta unor spini in coapse , in epiderm ) .
CAZUL NR . 16C . E ., 73 ani , sex F , mediu urbanIstoric
C . E . si M . E . sunt descoperite decedate in locuinta numitei M . E . ; cele 2 femei locuiau impreuna . Din datele oferite de ancheta reiese ca o anumita persoana a intrat in locuinta acestora seara ; cele 2 femei s-au trezit si agresorul , pentru a le anihila , le-a strans cu mana de gat pana au ajuns in stare de inconstienta . Apoi a incercat sa aiba raport sexual pe rand cu cele 2 femei . ,, Declara ca nu a avut sau nu tine minte sa fi avut raport sexual cu vreuna dintre ele .
Dupa ce a constatat ca au decedat , a sustras din casa si o mica suma de bani .
Semne de violenta
- multiple echimoze la nivelul fetei , urechii drepte , excoriatii
- regiunea cervicala : pe dreapta in 1/3 medie excoriatie orizontala de 4,5/0,5 cm
- submandibular drept in interna echimoza violacee de 6/2,5 cm
- multiple echimoze si excoriatii pe intreg corpul
Examen intern
- capul
Epicraniul prezinta infiltrate sanguine : masiv fronto temporal drept cu diametrul de 14 cm ; in muschiul drept in intregime ; hematom intramuscular
La nivelul mucoasei conjuctivale ( ambii ochi ) prezinta mici sufuziuni sanguine punctiforme ( una doua ce ajung la diametrul de 2 mm ) predominant pe pleoapa superioara
- regiune cervicala
Infiltrate sanguine subcutanate
Infiltrat sanguin la nivelul lobului tiroidian drept ( 1,5/ 1,5 cm )
Infiltrat sanguine bilateral postero extern la nivelul laringelui
Os hioid si coloana vertebrala integre Fracturi costale ( dreapta : 2 , 3 , 5 , 6 la 2 cm de articulatia condrocostala ; stanga : 3 , 4 , 5 pe linia axilara anterioara )
Pulmoni destinsi in cavitatile pleurale cu crepitatii prezente
Tesutul pulmonar cu aspect hemoragic
Cavitatile cordului goale
- Staza in organele abdominale
- la nivel vulvo vaginal : pe peretele stang 2 infiltrate sanguine cu diametrul de 0,5 cm vizibile si la sectionare
Examene complementare
Diagnostic microscopic
Plaman : edem , staza , bronsita cronica , scleroemfizem ; pe alt preparat aspect de infarct pulmonar
Cord : pericardita si miocardita cronica , staza , distrofia miocitelor
Ficat : distrofie vacuolara , staza sanguina , infiltrate inflamator focal in spatiile porto biliare
Rinichi : pielonefrita cronica , angioscleroza avansata , autoliza
Creier : staza in leptomeninge si intracerebral , edem
Fragmente de tiroida cu aspect de tiroida cronica cu calcificari si infiltrat hemoragic focal in tesutul conjuctivo adipos peritiroidian
In secretia vaginala ( lame si tampon ) se gasesc urme de sperma ( frecvente capete de spermatozoizi ) . Metoda absorbtiei cu seruri A , B si fitaglutinina anti H practicata pe maceratul tamponului cu secretie vaginala a identificat Ag A si H . Aceeasi metoda practicata pe glanda submandibulara recoltata de la cadavru nu a identificat nici un Ag.
Victima este deci nesecretoare , iar sperma din secretia vaginala a victimei provine de la un barbat secretor A .
Concluzii
1. Moartea lui C . E . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat insuficientei respiratorii acute , urmare a unei asfixii mecanice .
3. Asfixia mecanica responsabila de tanatogeneza s-a produs prin comprimare toraco abdominala ( cu fracturi costale multiple ) si sugrumare .
4. Intre asfixia mecanica prin sugrumare si moarte exista legatura directa de cauzalitate , neconditionata .
5. Din punct de vedere juridic apreciem moartea ca fiind omucidere .6. In urma analizelor probelor recoltate de la cadavru apreciem ca victima era de grup A si nesecretoare .
7. Infiltratele sanguine evidentiate la nivelul mucoasei vaginale pledeaza pentru consumarea unui raport sexual .
CAZUL NR . 17M . M .A . , 30a ni , sex F , mediu urban
Istoric
Victima a plecat de la domiciliu cu intentia de a ajunge intr-o localitate vecina . A fost gasita decedata in dimineata urmatoare in padurea din apropierea acelei localitati .
Leziuni traumatice
- 1/3 medie a regiunii latero- cervicale stangi , anterior de sternocleidomastoidian , zona de 2/ 0,8 cm oblica in sus si spre inapoi cu coloratie violacee rozie ;
- latero cervical drept , in 2/3 inferioare din partea anterioara a sternocleidomastoidianului si pe relieful sau , zone violacei discontinue si zone violacei rozate cu dimensiuni ce ajung pana la 0,8/0,4 cm ; sunt discontinui ; sunt orientate variat , sunt difuz distribuite ; latero cervical drept , in superioara , posterior de gonion , pe relieful SCM , pe fondul pergamentat cafeniu maroniu , se vizualizeaza zone violacei cu diametre ce ajung pana la 1 cm cu detasarea stratului superficial al tegumentului ( eroziuni pergamentate ) ;
- regiunea cervicala si 1/3 inferioara a regiunii geniene drepte , pe relief osos mandibular, chiar si regiunea cefei este pergamentata maroniu ; acesta zona pergamentata maronie are in partea anterioara zone multiple depigmentate ( cadavrul a fost gasit cu puloverul ridicat si adunat in jurul gatului ) ;
- fractura cu deplasare a osului hioid la limita dintre cornul mare si corp , infiltrat sanguin in focarul de fractura
- infiltrat sanguin extern de la laringe pe partea dreapta de 3,5 /1 cm
- in vagin , in 1/3 superioara , secretie tulbure , visinie violacee ; hipostaza si o coloratie mai albastruie in portiunea inferioara vagin
- himenul membranos cu o ruptura veche ce ajunge pana la baza si doua aproape complete pe lateral
- infiltrat sanguin in vecinatatea peretelui vaginului , la nivelul himenului ; regiunea anala : infiltrat sanguin la nivelul orificiului anal in portiunea postero laterala dreapta si in planurile mai profunde , discontinue
Diagnostic macroscopic
Echimoze , excoriatii , infiltrate sanguine
Exista pergamentari si defecte tegumentare , cel mai probabil artefacte determinate de insecte ; exista si pergamentari postvitale
Staza meningo cerebrala
Fractura de hioid
Fracturi ale cartilajelor laringelui
Examene complementare
In secretia vaginala ( tampon ) nu s-au pus in evidenta urme de sperma .
Concluzii
1. Moartea numitei M . M . A . a fost violenta .
2. Ea s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare .
3. Intre axifia mecanica prin sugrumare si moarte exista legatura directa de cauzalitate , neconditionata .
4. In afara leziunilor cu rol tanatogenerator ( leziuni de la nivelul regiunii cervicale ) victima a prezentat si un traumatism cranio facial cu echimoze , excoriatii , infiltrate sanguine la nivelul piramidei nazale , periorbitar stang , mentonier si epicranian , precum si excoriatii , echimoze pe restul corpului .
5. Leziunile de la nivelul regiunii cervicale , cu rol tanatogenerator , s-au produs prin comprimare cu mana ( a determinat fractura de hioid , fractura cartilajului cricoid si tiroid ) ; celelalte leziuni s-au putut produce prin lovire ci si / sau de corpuri dure , traumatismele cranio faciale ( infiltratele epicraniene , periorbital , de la nivelul piramidei nazale , mentonier ) s-au produs cel mai probabil prin loviri active cu mijloace proprii de atac ale omului . Nu s-au evidentiat evidente leziuni de aparare .
6. Cel mai probabil agresorul a fixat victima si a comprimat-o , cu o mana , mai probabil mana dreapta la nivelul regiunii cervicale ; posibil si foarte probabil victima a fost ulterior tarata .
7. In urma examinarii unui singur tampon recoltat de la victima nu s-au evidentiat spermatozoizi , cu toate acestea varianta unei agresiuni sexuale trebuie luata in considerare , avand in vedere infiltratele sanguine evidentiate la examenul necroptic intern , vulvo vaginal si anal .
8. Apreciem moartea susnumitei ca fiind omucidere .
Compresiunea toraco - abdominala
Reprezinta impiedicarea mecanica a excursiilor respiratorii . Pentru aceasta este necesara exercitarea unei greutati de aproximati