Lucrare Diplom

download Lucrare Diplom

of 15

Transcript of Lucrare Diplom

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    1/33

    Ap. Digestiv (sursa foto:anatomie.romedic.ro)

     Noţiuni de anatomie

    Intestinul gros se întinde de la tunica ileonului, marcat prin valvulaileocecală, până la nivelul canalului anal, dar această definiţie morfofuncţionalătreuie să includă apendicele !i valvula "au#in.Această concepţie caută sărespingă o unitate funcţională integratoare, dar individualitatea morfofuncţională!i patologică a diferitelor porţiuni colice impun studiul anatomic !i patologic pe

     porţiuni separate.  $ungimea intestinului gros varia%ă între &'' &' cm, cu o medie de &*'  

    &*', cre!terea în lungime se poate face pe seama întregului colon dar mai ales peseama unor segmente separate.  Aceste alungiri pot fi congenitale sau câ!tigate dea lungul vieţii, ducând ladificultăţi în investigaţia radiologică atât în plenitudine cât !i în dulu contrastastfel sigmoidul !i transversul au o lungime în +ur de ' cm, ascendentul & &-cm iar descendentul & ' cm./alirul intestinului gros pre%intă o scădere

     progresivă începând de la cec spre sigmoid cu apro0imativ cm la cec !i , cmla sigmoid dar în mod normal sau condiţii patologice, e0istă modificări de caliru

     prin spasme sau dilatări, creând astfel dificultăţi în investigarea colonului !i maiales în punerea diagnosticului.

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    2/33

    1ig. &. Intestinul gros ( sursa: www.colonhelp.ro)/ecul  Are forma de sac înc#is în interior, iar superior se continuă cu colonulascendent, pe peretele postero2intern la unirea dintre cec !i ascendent se află

     +oncţiunea ileocecală prevă%ută cu un sfincter, numită valvula lui "au#il. $aapro0imativ cm su aceasta se află inserţia apendicelui vermicular.  /ecul poate fi invelit în întregime de către peritoneu, situaţieintraperitoneală sau poate fi acoperit numai pe faţa anterioară, situaţiecând cecul

    este situat retroperitoneal, cu toate acestea cecul este considerat una dintre celemai moile părţi ale colonului alături de transvers !i sigmoid.  /ecul este situat de oicei în fosa iliacă dreaptă dar poate fi situat !i înaltlomar, prerenal sau +os în micul a%in. /a aspect e0terior el pre%intă trei en%imusculare înguste care î!i au punctul de plecare la nivelul inserţiei apendicelui !iînsoţesc colonul pe toată întinderea lui.  Aceste en%i musculare sunt dispuse anterior iar celelalte postero intern !ie0tern.Aceste en%i determină formarea de oreluri suprapuse sau trei coloane deumflături.  Din punct de vedere radiologic cecul poate fi împărţit în două:

    - fundul cecal3

    - corpul cecului. /onfiguraţia interioară:  4n interior la nivelul cecului !i întregului colon se găsesc:

    -  pliurile submucoase sau falciforme create de andeletele longitudinale!i apar ca ni!te despărţituri dispuse transversal faţă de a0ul intestinului!i constituie adevărate diafragme incomplete.

    - logile haustrale care sunt corespun%ătoare oselurilor de pe suprafaţaorganului.

    /olonul ascendent  5ste situat între inserţia valvulei ileocecale !i a ung#iului #epatic. 5ste situatretroperitoneal !i prin intermediul fasciei lui 6oldt vine în contact cu pătratul

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    3/33

    lomelor !i polul inferior inferior al rinic#iului drept.4n afară, interior !i anterior,colonul ascendent vine în contact cu ansele intestinale. /olonul ascendent este unadintre cele mai fi0e porţiuni ale colonului. /onfiguraţia e0terioară esteasemănătoare cu a cecului, cele trei andelete musculare formea%ă oselurile iar în interior ele determină formarea pliurilor falciforme !i a cavităţilor #australe.

    7ng#iul #epatic al colonului  1ace trecerea între colonul ascendent !i transvers, este situat în #ipocondruldrept !i lasă o amprentă marcată pe faţa interioară a ficatului. 5ste un segmentsemifi0, iar posterior se învecinea%ă cu rinic#iul !i porţiunea a doua a duodenuluiiar anterior vine în contact cu ficatul care îl acoperă.

    /olonul transvers  5ste partea cea mai moilă a colonului, posedă un me%ocolon cu margineaanterioară inserată pe colon iar cea posterioară fi0ă, este inserată de la dreaptaspre stânga pe porţiunea inferioară a rinic#iului, de partea a doua a duodenului,

    corpul pancreasului !i partea superioară a rinic#iului stâng.  Acest me%ocolon la e0tremitate dă na!tere la două formaţiuni peritoneale !ianume ligamentul frenocolic drept !i ligamentul frenocolic stâng care fi0ea%ă celedouă ung#iuri colice la peritoneul parietal. $igamentul gastrocolic îl solidari%ea%ăde stomac. /onfiguraţia interioară !i e0terioară este asemănătoare cu cea de la cec!i colon ascendent cu singura deoseire că orelurile !i #austrele diminuă cavolum.

    7ng#iul splenic al colonului  5ste predominent ascuţit, este situat aproape în plan anteroposterior fiinda!e%at adânc în #ipocondrul stâng, se învecinea%ă cu splina deasupra, cu margineae0terioară a rinic#iului stâng intern !i înainte cu marea curură.

    /olonul descendent  5ste situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului suţire, seîntinde de la ung#iul splenic până la o limită de demarcaţie convenţionalăcorespun%ătoare crestei iliace stângi. 5ste segmentul cel mai strâm al colonului !idispune de o musculatură puternică.

    /olonul sigmoid  Alături de cec !i transvers este una dintre cele mai moile porţiuni a

    colonului iar prima porţiune are o dispunere fi0ă ca a descendentului.  8re%intă un me%ocolon sigmoidal care are o inserţie colică de două ori dândinflecţiuni sigmoidului, asemeni literei 9.  9e găse!te în fosa iliacă stângă iar porţiunea pelvină vine în raport cu ve%ica!i rectul.  $a nivelul sigmoidului e0istă numai andelete musculare longitudinale !iatunci el pre%intă două serii de oseluri diminuate ca volum în raport cu restulsegmentului colonului. $a nivelul sigmoidului se reduc !i de asemenea numărul !ivolumul #austrelor interne.

    ectul !i canalul anal

    *

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    4/33

      ectul se întinde de la locul de terminare a colonului sigmoid până la liniaanorectală care este circulară !i desparte %ona mucoasă de %ona cutanată arectului.  $ungimea rectului este && & cm iar diametrul transversal de , * cm, întimpul umplerii cu ariu se pot dula diametrele !i apare fu%iform dilatat în

     porţiunea mi+locie !i îngustat la nivelul +oncţiunii rectosigmoidiene !i la nivelul porţiunii perirenale.  4n sens sagital rectul descrie o curură superioară cu concavitatea anterior !io curură inferioară cu concavitatea posterior iar în sens frontal o cururăinferioară cu concavitatea spre dreapta. 8osterior vine în contact cu sacrul !icoccisul, feţele laterale sunt tapetate de peritoneu iar anterior vine în contact cuorganele genitale la femeie, prin fundul de sac al lui Douglas, iar la ărat esteseparet de ve%ica urinară tot prin acela!i fund de sac.  8orţiunea perineală vine în raport cu fosa isteorectală !i uretra la ărat !ivaginul la femei. ectul nu mai pre%intă andeletele musculare lipsind astfel

     oselurile !i #austrele. /analul anal are o lungime de apro0imativ * cm, este

    delimitat superior de linia anorectală !i inferior de linia anoperineală.

    9tructura intestinului gros  Intestinul gros pre%intă acelea!i straturi ca !i intestinul suţire, mucoasa,sumucoasa !i musculoasa.

    ;ucoasa  5ste mai groasă, lipită de valvule conivente vilo%ităţi !i plăci 8asculari%aţia intestinului gros8artea dreaptă a colonului este vasculari%ată prin ramuri ale arterei ileo2

    ceco2colice, artera colică dreaptă !i cea mi+locie.  8artea stângă este vasculari%ată prin artera me%enterică superioară care dă

    ramuri, artera colică superioară stângă !i artera inferioară stângă ce dă ramurisigmoidiene !i rectale superioare.

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    5/33

      9istemul venos al colonului este asigurat de către venele me%entericesuperioare !i inferioare, care urmea%ă traiectul arterei me%enterice.9istemul limfatic  4!i are originea în stratul mucos, sumucos, %ona intravasculară !i reţeauavasculară. Aceste reţele se adună în ganglionii paracolici iar vasele limfatice

    re%ultate se varsă în ganglionii me%enterici superiori !i inferiori.

    (sursa foto: www.corpul-uman.ro)

    >asculari%aţia rectului  5ste asigurată de arterele rectale sau #emoroidale superioare mi+locii !iinferioare iar vasculari%aţia venoasă a rectului î!i are originea într2un ple0 venosdin stratul sumucos care va da na!tere venelor rectale sau #emoroidale care sevarsă atât în interiorul venei porte cât !i în interiorul venei cave inferioare.  >asele limfatice î!i au originea în ple0ul mucos !i sumucos formând

     pediculi care urmea%ă traectul venelor.  Inrvaţia colonului este predominant vegetativă provenind din simpatic !i

     parasimpatic.  /olonul drept prime!te fire simpatice din ganglionii colici !i me%entericisuperiori !i fire parasimpatice din nervii vagi. /olonul stâng prime!te fire

    simpatice din ple0ul me%enteric superior !i fire parasimpatice din nerviispla#nici pelvini. 4n pereţii intestinului gros se găse!te ple0ul micuteris Auerac#

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    6/33

    !i ple0ul sumucos ;aissner. Inervaţia rectală provine din ramurile colaterale ale ple0ului ru!inos !i ale ple0ului sacrococcigian.

     Noţiuni de fi%iologie rectocolică cu semnificaţiedeoseită pentru investigaţia radiologică

      1uncţia intestinului gros este determinată de constituirea olului fecal,stocarea acestuia !i în fine evacuarea materiilor fecale . 4n acest scop, colonuldrept îndeăline!te rolul de constituire a olului fecal, prin asorţie !i reduce avolumului, pe când colonul stâng are rol de stocare !i evacuare.

    1uncţia motorie a intestinului gros

    ;otricitatea intestinului gros

      5ste funcţia principală care asigură constituirea, stocarea !i formarea oluluifecal.;i!cările de segmentare  Apar la distanţe regulate, ca e0presie a contracţiilor mu!c#iului circular !isunt staţionare, reali%ând doar de deplasări ale conţinutului intestinal pe distanţemici, în amele direcţii, favori%ând reasorţia #idrosalină.;i!cările peristaltice

    9unt lente, mai puţin frecvente !i mai atipice, reali%ând contracţii în valuri !ifavori%ând transportul conţinutului colic pe distanţe mici.;i!cările antiperistaltice

    9unt rare, predominând la nivelul cecului.;i!cările în masă

    Apar de două, patru ori pe %i, după micul de+un sau su impulsul unor emoţiisau stresuri, sunt specifice colonului !i interesea%ă contracţia a peste cm decolon.

    (sursa foto: ???.anatomie.romedic.ro)

    6ipuri variate de activitate motorie ale colonului

    /ecul

    @

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    7/33

      8re%intă o activitate antiperistaltică în cicluri, imediat ce prime!te conţinutulileal. 4n condiţii fi%iologice, aceste mi!cări nu produc refle0 în ileon !i au scopulde a favori%a rasa+ul reasorţiei #idrice !i saline./olonul pro0imal  8re%intă mi!cări de segmentare, ritmice, asimetrice, staţionare, mi!cări de

    transport care sunt rare. 9e inregistrea%ă !i funcţii de stocare, metaolism, acteriene !i asorţie.

    /olonul distal  8re%intă o intensă activitate motorie su forma mi!cărilor de segmentare, nuatât în scopul de reasorţie, ci cât mai mult de continenţă. 8ropulsia se facedatorită mi!cărilor de transport iniţiate în colonul pro0imal.ectul  8re%intă în porţiunea superioară, contracţii care au ca scop să întâr%ietrecerea conţinutului colic în rect. 4n general, funcţia colonului sigmoid !i a

    rectului este de continenţă !i în foarte mică măsură de reasorţie. 6impul detran%it al colonului arată că, în toate segmentele colonului, se produc toate tipurilede activitate motorie menţionate. 1actorii de care depinde timpul de tran%it sunt:2ingestia alimentelor,2volumul !i constituţia alimentelor,2activitatea fi%ică,2factorii psi#oemoţionali.

    1uncţiile de digestie !i asorţie a colonului

      /olonul nu este adaptat pentru un proces important de digestie sau activitatede asorţie. 6otu!i su acţiunea en%imelor acteriene continua degradare a unor re%iduuri, glucide neasorite în insuficienţe pancreatice, decon+ugarea sărurilor iliace neasorite în intestinul suţire, etc. 1lora microiană a colonuluiare ţi o

     proprietate de sinte%ă: permite asorţia unor sustanţe medicamentoase.  1uncţia secretorie a colonului se referă la mucus care are multiple roluri:  2adunarea particolelor ţi formarea olului fecal3  2protecţia mucoasei faţă de agenţi c#imici !i fi%ici3  2lurefiant pentru deplasarea conţinutului colic.  1uncţia de asorţie

    8redominantă în colonul pro0imal se e0ercită asupra apei !i a electroliţilor 

    (Na, , /l, etc.), datorită acestei proprietăţi , în colonul pro0imal are loc o intensăactivitate de asorţie #idrică !i salinică cu scopul de a modifica progresivconsistenţa conţinutului colic !i transformării acestuia în materii fecale.

    .;etode de investigaţie radiologică !i aspectulradio2morfo2funcţional al colonului în limitele normalului

      /omparativ cu intestinul suţire, colonul pare mai accesiil investigaţieiradiologice, segmentul terminal al tuului digestiv rămâne grevat de o serie dedificultăţi te#nice !i de formulare a diagnosticului. /omple0itatea metodologiei

    investigative a colonului, ca !i importanţa solicitare a olnavului impun o

    -

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    8/33

    informare competentă !i completă din partea clinicianului, referitor la afecţiunea pentru care cere colaorarea radiodiagnosticianului.

    (sursa foto: ???.cancerlacolon.ro)  $ungimea colonului !i comple0itatea structurală a diferitelor segmentereclamă o conturare cât mai precisă a sediului suferinţei intestinului gros. Din

     păcate se mai găsesc indicaţii de control al tran%itului aritat la ore pentrucolite cronice, suspiciune de cancer al colonului sau polipo%a maligni%ată, cancer al rectului fără verificare rectoscopică etc. /linicianul este oligat să verificefoarte ine argumentele clinice înainte de a le solicita. 4n perioada actuală, asistămla o e0plo%ie metodologică de investigare a intestinului gros !i este anacronic !icondamnail ca numai pentru anumite suspiciuni să se solicite e0amenulradiologic la de ore (iradiaţie inutilă, fără oţinerea unor informaţii concrete).

    Aspectul radiologic al intestinului gros, normal în luminadiferitelor metode de investigaţie

      Investigaţia radiologică a colonului prin tran%it aritat   Explorarea baritată  per dos se face prin e0aminarea, la @2B ore ţi la deore, a opacifierii intestinului gros. 9e admite clasic că pasa+ul aritat, permite cu

     precădere, aprecieri asupra comportamentului funcţional, durata tran%itului,aspectele radiofuncţionale spastice, #ipotonii sau atonii. Datele e0perimentale dinliteratura de specialitate, lucrări de fi%iologie !i fi%iopatogenie a unor autori ca 9.1. 8#ilip !i I. ;isc?ic%, precum !i oservaţiile noastre, confirmă constatarea cămodificările radiologice de ordin funcţional sunt relativ inconstante, sunt e0pusela o serie de factori intercurenţi ca: ooseala, consumul de alcool, e0citante,droguri sau se găsesc su influenţa unei suferinţe digestive. ;a+oritatea autorilor 

    moderni !i a radiologilor cu e0perienţă susţin că aprecierile radiologice de ordinmorfologic, sunt incorecte, incomplete, neconcludente !i c#iar periculoase prin

    B

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    9/33

    falsa securitate diagnostică, fapt ce a dus la aandonarea acestei metode deinvestigaţie.

      50amenul radiologic al colonului prin clismă aritată  /lisma aritată sau irigoscopia, repre%intă metoda fundamentală !i de

    selecţie pentru investigaţia afecţiunilor colonului

    (sursa foto: www.scritub.com)

      Modalităţi şi condiţii de realiare a clismei baritate

    8regătirea olnavului pentru clisma aritată repre%intă condiţia esenţială pentru o reali%are optimă a investigaţiei irigografice . /urăţirea colonului se face prin mai multe mi+loace: administrarea de purgative mai ales la olnaviiamulatorii, la cei constipaţi sau după e0aminări aritate per os, sustanţa decontrast persistă timp îndelungat la nivelul colonului.

    /lismele evacuatorii pot reali%a o golire ideală a intestinului gros învederea irigografiei. 4n mod normal, irigoscopia este precedată de o radiografiesimplă care constată stadiul de pregătire a olnavului. 4n ca%ul unei insuficientegoliri a colonului se mai e0ecută o clismă evacuatorie c#iar în serviciul deradiodiagnostic. /u toate aceste măsuri de pregătire, dacă la introducereasustanţei de contrast se constată încă re%iduuri, colice treuie să se renunţe în

    mod categoric la investigaţie !i să se reînceapă pregătirea corectă a olnavului. 9econsideră că numărul !i valoarea clismelor evacuatorii depinde de modalitatea lor de e0ecutare: înalte, e0ecutate cu rădare, fără introduceri rutale de lic#id.

    egimul igienodietetic treuie să fie sărac în celulo%ă, grăsimi !i #idraţi decaron. Deoseit de valoros este evitarea (&2 %ile) înainte utili%ării alimentelor cumare potenţial facultativ !i producătoare de re%iduuri . 7n un control în vederea

     pregătirii olnavului se face numai în condiţii de spitali%are, e0perienţademonstrând că la persoanele amulatorii nu se poate efectua o pregătire corectă a

     olnavului.   Modul de executare a clismei baritate

    8rintre primele modalităţi de reali%are a irigoscopiei amintim inocularea

    continuă, rutală !i inva%ivă a clismei aritate , fără control radioscopic,e0ceptând astfel durerile provocate de distensie ruscă a colonului, riscul

    C

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    10/33

     perforaţiilor, e0aminarea acestui colon umflat cu "aE nu poate evidenţia decâtsteno%e accentuate sau imagini lacunare provenite de la le%iuni vegetativevoluminoase.  F a doua modalitate de efectuare a clismei aritate, la fel de retrogradă, cudeoseirea că inocularea clismei aritate se face su controlul ecranului,

    re%ultatele constatărilor de diagnostic î2!i păstrea%ă !i aici caracterul grosolan !isuperficial al descoperirii unor le%iuni avansate ale colonului.

    Aceste două modalităţi de e0ecutare au dus la compromiterea metodei deinvestigare a colonului deoarece erau trecute cu vederea le%iuni mici polipoide,manifestări fine ale mucoasei din oala /ro#, tuerculo%a sau rectocolita#emoragică.

    Apariţia colonoscopiei a pus în discuţie valoarea clismei aritate, în acestmod radiologii au căutat noi metode de e0ecutare a irigoscopiei pentru a stailiec#ilirul între radiologie !i endoscopie.

    F a treia modalitate de efectuare a irigoscopiei este studiul radiologic alcolonului în stare de colaps, după evacuarea unei importante cantităţi de ariu. 9e

    reali%ea%ă su control radioscopic, repleţiunea totală a colonului pentru verificareale%iunilor mari ale intestinului gros . 9e evacuea%ă G din cantitatea de ariuintrodusă, colonul î!i reia funcţionalitatera proprie !i pre%intă %one de plisa+grosolan. 50ecutarea de rotaţii a olnavului, imprimarea de olice pentrudesfundarea anselor suprapuse !i aplicarea compresiunii do%ate a+ută la depistareacelor mai mici accidente ale mucoasei.

    /lisma aritată e0ecutată morfo2funcţional5ste cunoscut faptul că irigoscopia repre%intă o traumă mecanică pentru

    colon, care atrage după sine tulurarea tonusului !i a peristaltismului intestinalodată cu declan!area sen%aţiei de defecare, provocată de distensia anselor. 8entrua înlătura aceste inconveniente !i în scopul de a permite colonului să2!i revină laun tonus, peristaltism !i autoplastică, s2au folosit două procedee de administrare aclismei aritate:2 o intoducere moduată cu multă prudenţă a ariului pe segmente !i a!teptareaapariţiei aspectelor radiologice funcţional motorii.2 o evacuare treptată !i parţială a ariului după o umplere masivă cu sustanţă decontrast. Fdată cu evacuarea treptată a ariului apar !i aspecte funcţionale detonus, peristaltism !i autoplastică .  Aceste două modalităţi se pot comina în raport cu necesităţilediagnosticului, în general preferându2se prima variantă care nu este a!a

    traumati%antă pentru colon.8rin înregistrarea tonusului , în cadrul clismei aritate, înţelegem posiilitatea intestinului gros de a se mula pe conţinut. 7rmărirea dinamicăseriografică a instalării tonusului colic ne furni%ea%ă informaţii asupra integrităţiisau infiltraţiei peretelui intestinal.

    Aspectul radiologic al reliefului colic

    24n evoluţia clismei aritate standard (stare de colaps după evacuarea ariului)

    &'

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    11/33

     elieful colic grosolan5ste reali%at de contracţia andeletelor longitudinale !i a firelor musculare

    circulare !i se oservă, cu precădere, în stările de repliţie a colonului. 92auindividuali%at diverse aspecte ale reliefului grosolan:

    2plisare inelară, plisare în acordeon asimetrică, alternare de plisare inelară !isemilunară în arc spiralE.

    Imaginile reali%ate de plisa+ul grosolan pre%intă anumite particularităţi :2variate forme de plisa+ grosolan se succed unele după altele la întâmplare2diferitele elemente ale plisa+ul%ui se pot deforma2diversele segmente ale colonului pre%intă anumite caractere diferenţiale.

    elief fin mucos  epre%intă +ocul autoplasticii !i este su comanda musculaturii proprii acolonului în asociaţie cu musculatura mucoasei.

    8lisa+ul fin mucos pre%intă anumite caracteristici :

    2fenomenul de sumaţie a plisa+ului fin mucos, complică aspectul radiologic2formele plisa+ului fin mucos, sunt deoseit de sc#imător de la un moment laaltul al e0aminării.

    /lisma aritată în dulu contrast

      epre%intă o ultimă modalitate de e0ecutare a irigoscopiei. Irigoscopia pre%intă modalitatea ideală de efectuare a clismei aritate. Dulul contrast alintestinului gros se poate reali%a conform unor variante metodologice care diferăîn raport cu ordinea introducerii sustanţelor de contrast (ariu, aer, apă), calitatea!i cantitatea sustanţei aritate, etc. Aerul se poate introduce după evacuarea uneiclisme aritate e0ecutată standard, efectuată cu un ariu mai mult sau mai puţinconsistent. ;a+oritatea autorilor susţin astă%i că această modalitate de efectuare adulului contrast dă re%ultate mediocre.

    !ehnica dublului contrast colic în primă intenţie recunoa!te o procedurăradiologică specială :2se introduce sustanţă de contrast până la nivelul ung#iului splenic al colonului,fără al depă!i !i să conţină ingrediente împotriva precipitării. 4naintarea sustanţeide contrast în restul colonului se face, pe de o parte cu a+utorul rotaţiilor 

     olnavului în sens orar, iar pe de altă parte prin insuflaţiide aer su controlradioscopic, în final e0ecutându2se o importantă insuflaţie de aer, după necesităţile

    diagnosticianului. eali%area în une condiţii a irigoscopiei, în general, !i aclismei aritate aritate în dulu contrast necesită aparatură mai mult sau mai puţin speciali%ată, în orice ca% simplă !i comodă, cu scopul de a introduce !ievacua cu u!urinţă diversele sustanţe de contrast.

    8entru reu!ita unei irigografii în dulu contrast de primă intenţie serecomandă respectarea unor condiţii:  2reali%area uniformă a sustanţei de contrast la nivelul întregului colon3  2constatarea de re%iduuri (datorită unei insuficiente pregătiri) treuie să2ldeterminăm pe radiolog să renunţe la e0aminare3

    2pelicula de sustanţă de contrast treuie să fie de o duritate potrivită3  2distensiile de aer ale colonului treuie să fie progresive până în momentul

    ce sustanţa de contrast a a+uns la nivelul cecului. 4n fa%ele următoare, distensia

    &&

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    12/33

    colonului treuie să fie completă pentru a reali%a a!a numita perete de sticlăE acolonului3  2dega+area diferitelor segmente ale colonului treuie să fie corect e0ecutată,cu a+utorul rotaţiilor, decuitelor, olicelor sau incidenţelor laterale3  2fiecare segment important al colonului treuie să apară în dulu contrast pe

    cel puţin unul dintre cli!ee. "spectul normal al colonului #n dublu contrast depinde de gradul de

    umplere cu sustanţă aritată !i de cantitatea de aer insuflată în colon. Dululcontrast al colonului, corect e0ecutat, reali%ea%ă pe segmente un perete destins !imulat cu un fin li%ereu de sustanţă de contrast, fără apariţia plisa+ului grosolansau fin mucos. eali%area peretelui de sticlăE permite studiul celor mai miciimagini protru%ive !i ulcerate. 9tudiul pereţilor mulaţi cu pelicula de ariu permite!i descoperirea accidentelor conturului e0tern al ansei colice. 4n practică fiecareatinge idealulE în grade variate, în raport cu posiilităţile !i condiţiile oiective

     pe care le oferă olnavul. 4n acest sens dulul contrast treuie reali%at de a!amanieră te#nică încât să permită studiul fiecărui centimetru de mucoasă colică.

    $lisma baritată a colonului su toate variantele ei !i mai ales su formadulului contrast nu este lipsită de accidente !i anume: perforaţiile. Autorii nu pot

     preci%a cau%e ale perforaţiei, în afară de mânuirea rutală a canulei intrarectale, înunele ca%uri fiind vora despre granuloame vindecate sau cicatrici minuscule. Defapt ma+oritatea olnavilor pre%intă fisuri rectale sau mici discontinuităţi mucoase(relevate la intervenţiile c#irurgicale). 7nii autori aproă pe când alţii de%aproăefectuarea unei clisme aritate în aceea!i %i cu efectuarea unei endoscopii, îngeneral este contraindicat pentru a evita perforaţiile, cât !i a nu repeta irigoscopiaîn colon de+a tran%itat pentru endoscopie. $a ătrâni !i la olnavii cu o staregenerală precară introducerea clismei aritate treuie făcută cu atenţie, prudenţă !i

     lândeţe.

    5ndoscopia

      ectoscopia, rectosigmoidoscopia !i colonoscopia, repre%intă principalelee0aminări paraclinice care completea%ă, confirmă !i verifică constatărileradiologice.

    (sursa foto: ???.proctoline.ro)

    &

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    13/33

      ectoscopia !i rectosigmoidoscopia reali%ea%ă de regulă investigaţiaradiologică a colonului, pe când colonoscopia este precedată de clisma aritată aintestinului gros.

    /olonoscopia dă o valoare inestimailă în le%iunile morfologice alecolonului, mărime grefată, comparativ cu clisma aritată, dă o serie de

    incoveniente: refu%ul olnavilor, costul ridicat al e0aminării, imposiilitatea de adepă!i anumite %one ale colonului, le%iunile parţial steno%ate, %onele spastice

    Atât în rectoscopie cât !i colonoscopie iopsia rămâne virtutea capitală ae0amenului endoscopic.

    4n conclu%ie relaţiile dintre radiologie !i endoscopia rectocolonului rămânevalail principiul colaorării, al completării reciproce a celor două metode

     paraclinice în scopul acoperirii %onelor oare, specifice fiecărei investigaţii

    (sur sa foto: ???.fara#emoroi%i.?ordpress.com)

    /AN/55$5 5/6F/F$FN7$7I

      %tudiile epidemiologice au căutat să stailească legături între frecvenţa

    cancerului de colon !i factorul geografic, factor alimentari, relaţia cu polipii,caracterul familial al unor cancere colice, rectocolita #emoragică, etc. adiologul

    &*

    https://farahemoroizi.wordpress.com/2013/08/08/biopsie-de-mucoasa-intestinala-si-analiza-de-scaun-pentru-sange-ocult/https://farahemoroizi.wordpress.com/2013/08/08/biopsie-de-mucoasa-intestinala-si-analiza-de-scaun-pentru-sange-ocult/

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    14/33

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    15/33

      $ocali%ările cecale cu cointeresarea valvulei "au#in !i a ileonului terminalse pre%intă su forma imaginilor lacunare !i a steno%elor. Investigaţia radiologicăa cecului spre deoseire de restul segmentelor cecului treuie să folosească atâttran%itul aritat cât !i irigoscopia su diferitele ei forme care se completea%ăreciproc. 6ran%itul aritat evidenţia%ă mai ine comportamentul morfo2funcţional

    al valvulei "au#in !i al polului inferior al cecului. Imaginea lacunară !i steno%asunt principalele cominaţii ale taloului radiologic reali%at de tunicileinflamatorii ale cecului, studiul polipoidal morfo2funcţional ar putea aduce indicii

     pentru enignitate. 5roarea de diagnostic nu pre+udicia%ă, în general, evoluţia,deoarece oclu%ia, invaginaţia !i tulurarea importantă de tran%it oligă laintervenţie c#irurgicală.

    $ocali%ările tumorale ale colonului ascendent

      9e caracteri%ea%ă radiologic prin strâmtare (steno%ă), neregulat,anfractuoasă, imagine lacunară e0centrică !i perivisceritică malignă. /aracteristic

     pentru aceste locali%ări sunt tendinţele de propagare spre e0tremitatea superioară,spre spaţiul retroperitoneal, cu invadarea ureterului !i a duodenului, perivisceritamalignă !i invadarea spaţiului laterocolic drept, provoacă sta%ă !i dilatareimportantă amonte de le%iune.

    $ocali%ările tumorilor la nivelul ung#iului#epatic !i splenic al colonului

      9unt dominate de steno%e !i infiltraţii anfractuoase, cu un intens proces de periviscerită malignă.

    Aceste aspecte radiologice sunt completate cu retracţii ale topografieiung#iurilor colonului. 1a%ele infiltrative generea%ă dificultăţi de diagnostic dincau%a suprapunerii !i angulării ansei u#g#iurilor colonului.

    Dificultăţile topografice sunt:2desfă!urarea corectă a celor două flu0uri colice este dificilă !i repre%intă c#eiadiagnosticului32pro0imitatea ung#iului #epatic cu pedicul #epatic creea%ă dificultăţi de diagnosticdiferenţial în locali%ările tumorilor #epatice32relaţiile strânse ale ung#iului splenic cu cupola diafragmatică stângă acu%ă osimptomatologie comună regiunii toraco2adominale.

    $ocali%area cancerului la nivelul transversului

      Apare radiologic su formă predominant lacunară !i ulcerată, infiltraţia

    repre%entând mai mult fondul general de evoluţie al procesului malign.

    &

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    16/33

      Aspectul vegetant !i ulcerant reali%ea%ă strâmtori cu perimiscenţă malignă,dar lungimea e0cesivă, moilitatea relativ mare !i accentuată activ peristaltică atransversului creea%ă condiţii favoraile invaginaţiei la cele două e0tremităţi ale

     procesului tumoral, rali%ând aspectul de imagine în pantalon de golfE.

    $ocali%area tumorală la nivelul colonului descendent

      eali%ea%ă aspect radiologic comun cu al colonului ascendent. Domină însăsteno%a anfractuos2neregulată, sta%a !i dilatarea, intens proces de periviscenţă,tendinţa la oclu%ie !i infecţie.

    $ocali%ările tumorale ale colonului sigmoid

      epre%intă cele mai frecvente cancere ale colonului !i oca%ionea%ă cele maidificile proleme de diagnostic diferenţial:  a) cancerele locali%ate la nivelul +oncţiunii dintre sigmoid !i descendent sunt

     predominent steno%ant infiltrant vegetante  ) cancerele sigmoidului mi+lociu întâmpină dificultăţi te#nice deseite  2 desfacerea !i etalarea uclelor 

    - oţinerea unui strat suţire- dificultăţile compresiunii do%ate !i ale unui dulu contrast efectuat- imprimarea corectă a olicelor !i a decuitelor, repre%intă piatra de

    încercare a radiologului  c) cancerele regiunii rectosigmoidiene repre%intă capcana diagnostică de

     prim rang a radiologului începător !i dificultatea esenţială pentruradiodiagnosticianul e0perimentat

    -  +oncţiunea rectosigmoidiană necesită impunerea de olice !i decuite pentru desfă!urarea ei

    - forme predominent vegetante intralumen, dar !i e0centrice, mu!cânddin peretele colic

      2 formele incipiente oca%ionea%ă un mo%aic de semne radiologice: imagini polipoide i%olate sau aglomerate, pliuri cu dinamică modificată, microulceraţii

    diseminate.  d) diagnosticul diferenţial al locali%ărilor sigmoidiene  2procese inflamatorii rectosigmoidiene  2procese de periviscerită enignă !i malignă de origine e0trinsecă.

    /ancerele rectale

      /ancerele rectale întâmpină mari dificultăţi de evidenţiere radiologică.  Aceste dificultăţi sunt:2 utili%area cât mai ingenioasă a incidenţelor !i decuitelor pentru evitareasuprapunerilor !i etalarea optimă a pereţilor rectali

    &@

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    17/33

    2 investigaţia radiologică în repleţiune cu prioritate faţă de endoscopie, cusesi%area rigidităţilor parietale, a imaginilor lacunare e0tinse prin mularea feţei,nedepistaile pentru e0aminarea rectoscopică2 investigaţia radiologică în strat suţire sondea%ă mai ine perili%ionalulmorfofuncţional din vecinătatea regiunilor mici protu%ive

    2 investigaţia în dulu contrast proea%ă elasticitatea pereţilor rectali, posiilitateade distensie în totalitate a ampulei rectale, corespun%ătoare morfologic a mucoaseiîn studiul celor mai mici le%iuni polipoide !i a microulceraţiilor 2 studiul spaţiului rectosacrat are valoare de diagnostic diferenţial între proceseleinflamatorii cronice !i e0pansiv tumorale2 investigaţia radiologică a rectului are valoare în stările de după tratamentradioterapeutic, constată diagnosticul tumorii vegetante, remanierile mucoasei !igradul de retracţie prin sclero%ă2 oligativitatea radiologului de a face tu!eul rectal înaintea irigoscopiei2 constată permiailitatea canalului anal !i tonusul sfincterian2 reperea%ă direcţia canalului anorectal !i descoperă formaţiunile mari intralumen

    sau compresiunile de origine e0trinsecă2 descoperă materii fecale intrarectale !i recomandă noi clisme evacuatorii

    50plorările paraclinice

      50plorările endoscopice repre%intă cele mai utile investigaţii paraclinice pentru dovedirea e0istenţei cancerului rectal, impactul lor crescând permanent peseama progreselor te#nologice.  A. ectosigmoidoscopia este +ustificată ca e0amen de primă alegeredeoarece '2@'H din // sunt locali%ate pe ultimele @' cm ale intestinuli gros.50istă două modalităţi te#nice de efectuare a acestei e0plorări:2rectosigmoidoscopia rigidă permite e0plorarea ultimilor '2*' cm ai colonului !iasigură : 2 aprecierea distanţei de la orificiul anal până la tumoră  2 descrierea po%iţiei pe peretele acesteia !i a gradului dee0tensie circumferenţială3  2 preci%area aspectului macroscopic3  2 prelevarea de endoiopsii diri+ate multiple !i plasareaunei sonde de endografie endorectală-rectosigmoidoscopia flexibilă  repre%intă o metodă ce înlocuie!te treptatrectosigmoidoscopia rigidă ca urmare a posiilităţilor superioare de e0plorare avi%uali%ării mai clare a mucoasei !i a discomfortului mai redus. /a urmare a

    acestor avanta+e rectosigmoidoscopia fle0iilă tinde să înlocuiască cu totulrectosigmoidoscopia rigidă.

      ". /olonoscopia repre%intă cea mai valailă metodă de diagnosticare a//, randamentul ei variind în funcţie de indicaţii. Aspectele colonoscopice ale// sunt diverse :2 masă vegetantă cu sau fără ulceraţii32 masă polipoidă senilă sau pediculată32 %onă de steno%ă inelară circumferenţială sau %onă cu stricturi neregulate32 lumen tuular ce nu se destinde la insuflaţia de aer ca urmare a infiltrăriineopla%ice.

    50plorări imagistice

    &-

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    18/33

      50plorarea radiologică &rigografia (clisma baritată)  se reali%ea%ă cu ariu fluid sau cu alte

     produse #idrosoluile de contrast prin e0aminarea în umplere după evacuarea

     parţială sau totală cu insuflaţie.  Imaginile radiologice diferă în funcţie de aspectul macroscopic al tumorii :2formele vegetative dau o imagine de lacună32cele ulcerovegetative dau o imagine de ni!ă în lacună32cele infiltrante dau o imagine de steno%ă.  $a nivelul rectului imaginea relevantă este de rect amputatE3 pe colonulsigmoid !i descendent aspectul radiologic este de lacună sau de steno%ă:2imaginile lacunare sunt ine circumscrise32steno%a poate fi parţială sau completă !i se întinde în sens longitudinal dândasăect tipic de cotor de mărE.  /ancerele locali%ate pe colonul transvers apar radiologic su formă de

    steno%ă: imagine în pantalon ufant.  /ancerele de cec au imaginea radiologică lacunară locali%ată la nivelul unui

     perete sau circumferenţial.   Examenul pe gol #n ortostatism  este folosit doar în urgentă, pentrudiagnosticul complicaţiilor cancerului rectocolonului (oclu%ii, perforaţii).   'adiografia toracică  poate evidenţia metasta%e pulmonare.   'adiografia sau scintigrafia osoasă  folosită pentru depistarea metasta%elor osoase.

      5cografia

       Ecografia abdominală  este utilă pentru identificarea maselor parietaledigestive, dar mai ales pentru aprecierea stadiului tumoral.   Ecografia endorectală  asigură e0plorarea peretelui rectal !i al spaţiului

     perirectal !i se reali%ea%ă fie cu sondă rigidă fie cu un endoscop.  !M$   permite anali%a completă a cadrului colic, nu este un e0amen de

     primă intenţie pentru diagnostic. 6/ este mai viailă decât ecografia, dar nu poateidentifica e0tensia pericolică la deut. 5ste utilă pentru depistarea metasta%elor viscerale.

    &B

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    19/33

    /linica cancerului de colon (//)

      6alou clinic  4n evaluarea clinică a pacienţilor cu cancer de colon este necesar să se ţinăseama de două aspecte esenţiale:&.50istenţa unui larg interval clinic asimptomatic datorat cre!terii tumorale lente3./aracterul nespecific al simptomatologiei, acesta apărând ca urmare amodificărilor de la nivelul tumorii !i tendinţei de de%voltare intralumenare sauintraparietale.  6aloul clinic al cacerului de colon poate fi sistemati%at în scop didacticdupă cum urmea%ă:&.  9emne !i simptome care sugerea%ă o suferinţă cronică2tulurări de tran%it sau modificarea tran%itului #aitual : diaree care apare fărăcau%ă aparentă3 constipaţie care se accentuea%ă progresiv3 alternanţa de perioadede constipaţie !i diaree.  7n aspect particular este repre%entat de falsa diaree, caracteri%ată prin diuriide materii fecale semiconsistente sau lic#idiene reduse cantitativ la pacienţii cuneoplasme steno%ante colonice. 6ulurările de tran%it se pot însoţii sau nu de

    tenesme rectale.2dureri adominale locali%ate deoicei pe traiectul colonului la nivelul tumorii. 4nneoplasmele penetrante durerea devină continuă !i iradia%ă posterior. 6umorile decec perforate mimea%ă simptomatologia unei apendicite acute. 4n cancereleostructive durerea este iniţial locali%ată pe traiectul colonului până la nivelultumorii !i se percepe intermitent su formă de crampe însoţite de alonare laacela!i nivel. 7neori ea cre!te în intensitate, devine colicativă !i se asocia%ă cu%gomote #idroaerice produse la propulsia conţinutului fecal prin %ona steno%antă.Durerea dispare temporar după emisia de ga%e !i evacuarea materiilor fecale.

    .  9emne !i simptome specifice pentru o suferinţă cronică

      emoragiile digestive superioare pot fi acute sau mai frecvent cronice.%ngerările acute se manifestă diferit în funcţie de locali%area tumorii care s2a

    &C

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    20/33

    ulcerat. 4n ca%ul neoplasmelor de colon distal !i de rect, #emoragia se manifestă carectoragie - sânge ro!u amestecat cu materii fecale sau i%olat la începutulscaunului, fie ca hematocheie  emisia de sânge parţial digerat de aspect ro!u2cărămi%iu. 4n tumorile steno%ante de cec !i ascendent, ca urmare a stagnăriiintralumenare a sângelui, #emoragia se poate e0teriori%a !i su formă de melenă.

    9ângerările cronice sunt mai rar macroscopice, cel mai adesea având un caracter ocult !i determină apariţia anemiei hipocrome microcitare.  Fclu%ia intestinală incompletă constituie una din complicaţiile ma+ore alecancerului de colon. 9e manifestă su formă de dureri intense însoţite de alonăriale segmentului supraiacent le%iunii, %gomote #idroaerice !i eventual accentuarea

     peristaltismului.  ;asa tumorală palpailă este identificată relativ târ%iu în situaţia de%voltării

     predominent intraparietale !i e0tracolonice. 5ste dură, neregulată, mată, uncaracter distinctiv îl repre%intă neoplasmul de colon transvers la care masa

     palpailă poate fi moilă.

    *. 9emnele !i simptomele generale nespecifice apar deoicei tardiv în evoluţiacancerului de colon. 9tarea generală a pacientului este mult timp nealterată,astenia !i anore0ia caracteri%ând stadiile avansate. 9căderea în greutate, de!i

     pre%entă la J* din pacienţi este în general nesemnificativă. 1era apare încancerele cu necro%ă întinsă !i cele cu ostruc!ii incomplete traducând infecţiasupraadăugată. 8aloarea cutaneomucoasă este întâlnită la pacienţii cu sângerărioculte sau microscopice.

    . 9emnele !i simptomele datorate complicaţiilor apar în stadiile tardive,limitea%ă posiilităţile de intervenţie c#irurgicală !i agravea%ă prognosticul./omplicaţiile cancerului de colon sunt variate. Au fost descrise complicaţiidatorate inaiei tumorale  către lumenul digestiv, ocluia intestinală *oasă cătremucoasă,  perforaţia  în vasele sanguine intratumorale,  sngerarea digestiăinferioară sau în organele vecine, fistule eicale aginale, etc. ;etasta%area see0primă clinic cel mai frecvent prin #epatomegalie tumorală !i icter sau ascită.  De o importanţă particulară este depistarea sindroamelor paraneoplaice !i

     poate fi unica e0presie clinică manifestată c#iar în stadii evolutive timpurii. 9e potidentifica tulurări endocrine+ cardioasculare+ neralgice sau cutanate.  !uşeul rectal este o manevră clinică oligatorie la orice suspiciune de cancer de colon, din doar &'H din tumori sunt accesiile la aceste e0plorări. 8e lângăevidenţierea tumorilor ampulelor rectale, permite aprecierea pre%enţei inva%iei

     perirectale. Importanţa tu!eului rectal ca test de screening a fost infirmată pe studiistatistice.

    Diagnostic po%itiv

    '

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    21/33

      50istă * moduri de diagnostic a pacienţilor :  &.Depistarea ca%urilor i%olate datorită adresailităţii pacienţilor la medic fie

     pentru o simptomatologie sugestivă fie ca urmare a e0aminări clinice pentru acu%elegate de alte organe. Anamne%a !i e0amenul clinic ridică suspiciunea de cancer 

    de colon, e0plorările endoscopice !iJsau imagistice detectea%ă tumora, iar #istopatologia confirmă natura malignă a acestuia.  .9creeningul populaţiilor cu risc mediu sau crescut de cancer de colon. 9ereali%ea%ă în cadrul profila0iei secundare !i identifică indivi%ii cu cea mai mare

     proailitate de a avea cancer de colon sau polipi colonici din grupul celor fărăsemne sau simptome de oală.

    *.9upraveg#erea, adică monitori%area indivi%ilor cu antecedente de oalărectocolonică predispo%antă la cancer de colon.

    Diagnosticul diferenţial al cancerului colorectal

     Nr. "oala /riteriile de diagnostic diferenţial& ectocolita ulcero#emoragică

    !i oala /ro#in colonică2aspecte imagistice caracteristice2#istologie specifică

    Diverticulo%a colonică 2aspecte radiologice !i imagisticecaracteristice

    * Angiodispla%ie 2imagine arteriografică sugestivă Diaree I> 2teste urologice po%itive

    2manifestări clinice sugestive2date epidemiologice

    /olita pseudomemranoasă 2după administrarea de antiiotice

    2identificarea to0inei clostridium în scaun2endoscopie sugestivă@ /olita isc#emică 2ătrâni

    2manifestări clinice: rectoragie, durere2rect indemn endoscopic2imagine arteriografică sugestivă

    - 6uerculo%a colonică 2asociere cu tuerculo%a pulmonară (deseori)2identificare " în scaun2aspecte imagistice caracteristice2#istologie specifică

    B /olon iritail 2e0cluderea tuturor cau%elor organice

    1orme clinice specifice ale //

      Divi%area tradiţională a // în cancerele colonice !i cancerul rectal nu maieste actuală deoarece nu au în vedere a%ele etiopatogenice. 9tudiul sistematic alcelulelor genetice a persoanelor identifică două forme de //.&./ancer colorectal $FK./ancerul colorectal $5K

      &./ancerul colorectal $FK repre%intă grupul cel mai numeros de //(-'H) caracteri%at molecular prin pierderea #etero%igo%ităţii la o mie de loc., cu

    &

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    22/33

    implicita reducere la #emi%igo%itatea sau #omo%igo%itate. $FK se de%voltă lanivelul polipilor pree0istenţi !i sunt locali%aţi pe colonul stâng (B'H din tot)  /aracterele etiopatogenice principale sunt :2instailitate cromo%omială manifestată prin anomalii cromo%omiale2mutaţiile genetice A8/ !i pierderile olice ale genelor 8*, D// !i D8/.

      8articularităţile clinice ca urmare a caracterului circumferenţial altumorilor !i a dimensiunilor mai reduse a lumenului colonului stâng cea maifrecventă manifestare clinică fiind tulurarea tran%itului intestinal. 9ângerarea see0primă mai ales prin #ematoc#e%ie.  Diagnosticul endoscopic este cu atât mai u!or de reali%at cu cât locali%areaneoplasmului este mai aproape de orificiul anal.  .6umorile 5K sunt situate aproape e0clusiv pe colonul distal (dreapta) !irepre%intă &2'H din cancerul de colon !i peste CH din cancerele N8//.5lementele etiopatogenice distincte faţă de cele ale // $FK sunt :instailitatea microsateliţilor, datorată diferenţelor de reparare a împerec#erilor apărute la a%e a%otate. /linic cel mai frecvent sunt pre%ente simptoamele

    generale (astenie, inapetenţă). ;ai rar se produc sângerări macroscopice. ;asaadominală palpailă apare tardiv.

    8rofila0ia //

      8rofila0ia primarăFiectivul profila0iei primare este evitarea iniţierii procesului patogenic prin

    identificarea !i eradicarea factorilor etiologici ai //. 9e folosesc două căi pentruatingerea acestui scop:  &./#emoterapia are la a%ă constatarea încă nefundamentată patogenic.9tudiile statistice !i analistice efectuate ulterior au dovedit că aspirinaadministrată timp de ma0imum & decadă în do%ele indicate în profila0ia olilor cardiovasculare diminuea%ă sustanţial riscul de apariţie al //, similacul utili%atregulat timp de cel puţin luni scade semnificativ numărul !i dimensiunea

     polipilor adenomato!i la pacienţii cu 8A8, efectul AIN9 asupra polipilor colonicisporadici nu este importantă.

    .Dieta protectivă are recomandările :2diminuarea consumului de lipide alimentare (animale !i vegetale) la numai 'Hdin totalul caloric32cre!terea cantităţii de fire ingerate cel puţin gJ%i32consumul %ilnic de fructe !i legume3

    2evitarea consumului caloric e0cesiv !i a e0cesului ponderal.  8rofila0ia secundară  Fiectivul profila0iei secundare este diagnosticul precoce al //, înainte catrauma să depă!ească mucoasa !i să metasta%e%e, pentru ca intervenţia terapeuticăsă aiă eficacitate ma0imă.

    6ratamentul //

      6ratamentul c#irurgical

      Indicaţii teoretic orice pacient cu cancer de colon poate fi supustratamentului c#irurgical :

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    23/33

    2pentru // locali%at la peretele intestinal (9tadiul & 6N;), intervenţia are scopcurativ32pentru e0tensia la // regional !i la distanţă (stadiul 2* 6N;), c#irurgulasigură e0ce%ia tumorii prorative !i încearcă îndepărtarea cât mai completă atumorilor invadate !i a metasta%elor3

    2pentru // complicat (ostrucţie, #emoragie) !iJsau cu metasta%e la distanţă(stadiul 6N;), tratamentul c#irurgical iniţial , are în general , un rol paleativ32ulterior se poate completa cu o intervenţie curativă.  /ontraindicaţii în unele situaţii particulare tratamentul c#irurgical nu se

     poate efectua ca în // cu metode practice diseminate sau cu metasta%e în organediferite (ficat !i plămân), sau în condiţii patologice asociate care contraindicăintervenţia c#irurgicală.

    8rincipii generale&. 50tensia re%ecţiei scopul principal al c#irurgului în // este re%ecţia

    completă a tumorii. 6ratamentul c#irurgical constă din e0ci%ia unui segment deintestin cu lungime adecvată distal !i pro0imal al tumorii.

      . Disecţia ganglionilor limfatici intervenţia c#irurgicală curativă necesităoligatoriu evitarea largă a ganglionilor din teritoriul de drena+ limfaticcorespun%ător . >i%ual se îndepărtea%ă ganglionii paracolici !i cei enterocolici3

     pentru distrugerea celor centrali se iau în consideraţie vârsta pacientului condiţiilemedicale asociate precum !i particularităţile depistate intraoperator .

    6ipul de intervenţie c#irurgicală curativă1actorul decisiv în alegerea tipului de intervenţie curativă este locali%area

    tumorii . 4n ca%ul cancerului de colon locali%at pe colonul descendent se practicăhemicolectemie stngă . 4n ca%ul cancerului de colon locali%at în partea dreaptă acadrului colic se practică #emicolectomie dreaptă e0tensia fiind în funcţie delocali%area e0actă a //.2/ancerul de colon sigmoidian este e0tirpat prin sigmoidectomie.250ere%a curativă a // rectal depinde de distanţa faţă de orificiul anal: &2&B cmre%ecţie rectală pe cale adominală3 su @ cm amputaţie rectală3 @2& cm deci%iaeste #otărâtă intraoperator.250ere%a pe cale endoanală este re%olvată doar // în stadiul 6& sau 6.

    6ratamentul // ccomplicat tradiţional oclu%ia pe colonul stâng sere%olvă în trei timpi:

    &./ecostomă sau colostomă pe travers la &' & %ile.  .e%ecţia tumorii .  *.Indicarea colostomei în repunerea în tran%it a colonului.

      8erforaţia acută în cavitatea peritoneală conduce la peritonită generali%atăsau la acese care impune pe lângă cura c#irurgicală !i lava+ul perioseal.9ituaţii particulare tratamentul cancerului în polip varia%ă în funcţie de

    e0tensia terenului malign. Dacă acesta nu depă!e!te muscularis mucosaeE se poate practica fie polipectomia endoscopică fie cea c#irurgicală. Dacă tumorainvadea%ă memrana se indică cura c#irurgicală. 

    6ratamente nonc#irurgicale

      adioterapiaaţiunea efectuării constituie o componenţă importantă în tratamentul

    cancerului de rect: 8o%iţia topografică a rectului în micul a%in vine în contact cumucoasele organelor vecine, determină de cele mai multe ori o e0ere%ă

    *

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    24/33

    c#irurgicală oncologic nesatisfăcătoare. adioterapia are un efect de regresie astadiului tumoralE caracteri%at prin diminuarea dimensiunilor tumorii !i anumărului de ganglioni diseminaţi, crescând !ansele de radicalitate al intervenţieic#irurgicale.

    ;odalităţi de efectuare iradierea adominală totală nu are un raport

    eficienţăJefecte to0ice dovedite. /ea mai utili%ată este radioterapia locală reali%ată pe cale e0ternă sau internă.

    adioterapia ad+uvantă se efectuia%ă în completarea intervenţieic#irurgicale la pacienţii în stadiile !i * 6N; !i au ca oiectivitate principalăcre!terea duratei de supraveţuire a pacienţilor !i scăderea riscului de recidivălocală.

    adioterapia i%olată atât postoperatorie cât !i preoperatorie determinădiminuarea semnificativă a recidivelor locale, cu un avanta+ pentru cea din urmăcare datorită în unele studii re%ultata semnificative în ceea ce prive!te prelungireasupraveţuirii fără a fi confirmate !i altele. e%ultatul ma0im este oţinut la

     pacienţii cu tumoră care a invadat ţesuturile vecine. Asocierea postoperatorie a

    radioterapiei cu c#imioterapia a condus la cre!teri semnificative atât pentruintervalul fără recidivă cât !i pentru supraveţuirea gloală a pacienţilor.

    Asocierea postoperatorie a c#imioterapiei cu radioterapia determină ocre!tere a efectelor to0ice comparativ cu radioterapia, fără a fi însă mărită !iincidenţa efectelor de lungă durată. 4n cancerul de colon eneficiul radioterapieinu a fost dovedit.

    adioterapia cu scop paleativ se adresea%ă recidivelor locale, tumorilor inoperaile !i metasta%elor ganglionilor sau viscerelor. 5fectele sunt reduse !inumai într2un număr relativ mic de ca%uri regiunea tumorală permite e0ere%ac#irurgicală.

    adioterapia în cancerul rectal precoce se reali%ea%ă endorectal !i necesităo relaţie foarte atentă a pacienţilor. 9e utili%ea%ă ca unică metodă doar pentrutumorile cu dimensiuni su * cm, ine diferenţiate, complet moile !i fără inva%ieganglionară laterală la tu!eul rectal sau la endoscopie.

      /#imioterapia  aţiunea efectuării se aprecia%ă că B'H din // sunt parţial curailec#irurgical în momentul diagnosticului. 5!ecurile se datorea%ă ţesuturilor canceroase re%iduale macroscopic !i micrometasta%elor, oiectivul c#imioterapieifiind îndepărtarea celulelor maligne cu scăderea rate de recidivă locală !iîmunătăţirea supraveţuirii.

    8rincipalele sc#eme c#imioterapice în cancerul colonic

    /#imioterapiead+uvantă

    (din %iua B postoperator)

    Du=es "curisccrescutDu=es /

    21luorouracil ' m#Jm i.v. în olus %ilesăptămânal B 9 K $evamisol ' mg ori * p.o.,la 9 timp de & luni.21luorouracil mgJmJ%i i.v. Li2 K$eucovorin ' mgJmJ%i i.v. Li2, la J 9 timp de@ luni.

    /#imioterapie8aleativă

    Du=es D 21luorouracil mgJmJ%i i.v. Li2 K$eucovorin ' mgJmJ%i i.v. Li2, repetat la 9,

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    25/33

     primele cure, apoi la 9 până când oala progresea%ă sau apare intoleranţaF0alipatină &'' mgJm i.v. Li K 1armoruicină'' mgJm 85> de ore urmat de 85> continuăcu 21luorouracil &,2 gJm L &,, repetat la 9

    ;odalităţi de efectuarea)6ratamentul ad+uvant al cancerului de colon se efectuia%ă în continuarea

    intervenţiei c#irurgicale curative. 5fectele aganţilor c#imioterapeutici folosiţi întratamentul // sunt contradictorii, dar numai pe a%ă de ,-luorouracil   saudovedit eficienţi în clinici controlate. /#imioterapia ppoate fi efectuată pe calesistemică sau portală.

     )6ratamentul ad+uvant al cancerului rectal sunt folosite acelea!icominaţii c#imioterapice, dar e0istă o serie de diferenţe în eficacitateadiferenţelor : 2 administrarea de 217 i%olată sau în asociere cu metil2//N7determină cre!terea supraveţuirii dar nu scade rata recurenţilor locali.

    2 asocierea a 217 cu radioterapia este enefică pentru reducerearecidivelor locale în stadiile !i * 6N;.

    ecomandările de tratament ad+uvant intervenţiei/#irurgicale în //

    /ancer de colon 6ratamentul ad+uvant recomandatM9tadiile & !i 6N;

    9tadiul * 6N;9tailitAlternativă

    9tadiul 6N;

    1ără

    217 K$evamisole217 K$eucovorin

    (1ărăJ217 K$eucovorin)

    /ancer de rect 6ratamentul ad+uvant recomandatM9tadiul & 6N;

    9tadiile !i * 6N;9tailit

    Alternativă

    9tadiul 6N;

    1ără

    217 (olus) K iradiere pelvină

    217 (perfu%ie continuă) K iradiere pelvină

    (1ără J217 K $eucovorin)

      MAceste recomandări sunt supuse sc#imărilor datorită acumulărilor de noidove%i survenite cu mare repe%iciune în acest domeniu3 de aceea, ele treuieadaptate permanent.

    c)/#imioterapia // avansat se efectuia%ă în stadiul Du=es ( 6N;) cu

    scopul îmunătăţirii supraveţuirii. Datele actuale pot fi sinteti%ate astfel:2 Administrarea i%olată a pirimidelor fluorinate nu este utilă

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    26/33

      2 Inundarea ioc#imică a 217 determină prelungirea semnificativă a rateide regresie tumorală, a intervalului dintre tratament !i progresia olii !i a calităţiivieţii în comparaţie cu utili%area i%olată de 217. De aceea administrarea de 217cu acid folic în do%e mici poate fi considerat tratamentul standard al // cumetasta%e.

    eacţii to0ice în re%istenţa doândită la c#imioterapie sunt oservate încursul administrării regiunii de a%ă de 17 sunt datorate în mare măsurăefectuării acestuia asupra ţesutului cu proliferare intensă.

    Au fost descrise :2leucopenie, stomatite, diaree, greţuri !iJsau vărsături, rare dermatite. e%istenţadoândită la c#imioterapia // au caracter multifuncţional. 7n mecanismspecific re%istenţei la 217 este amplificarea sinte%ei (69)care codifică en%ima ţinta incuată de această c#imioterapie. 50istă !i mecanismegenerale implicate în doândirea unei re%istenţe multiple de către celuleleadenocanceromatoase colorectale:2in#iarea apepta%ei celulelor maligne cu le%iuni ADN incluse în c#imioterapie.

    6erapia endoscopică tratamentul palativ cu laser   9e folose!te ca terapie paleativă în cancerele rectale ostructive în vedereaameliorării temporare a simptomatologiei la pacienţii cu risc operator inacceptailsau la care tumora este incurailă în momentul diagnosticului.

      6erapia genică dovedirea naturii genice a olii canceroase impune camodalitate raţională de tratament in#iarea fenotipului malign prin introducerea încelulele canceroase de material genic e0trinsec care să compense%e diluţia unuiantiocogene care să loc#e%e efectele oncogenice.  7na dintre metode este transferul genic adică introducerea în genomulcelulelor neopla%ice, cu a+utorul unui vector a copiilor normale ale unei genealterate.  F altă modalitate mult mai puţin complicată !i mai u!or de controlat estefolosirea în scopul corectării definiţiei genice de medicamente geneticeE, adicăde aci%i nucleici corespun%ători nevoilor alterate.  9e consideră că în ciuda dificultăţilor te#nice terapia genică va deveni într2un viitor apropiat componenta esenţială a tratamentului olii canceroase.

    8rognosticul //

      9upravieţuirea la ani de la diagnostic a pacienţilor cu // a cunoscut înultimii *' ani o îmunătăţire evidentă ca urmare a diagnosticării în stadii mai precoce !i a îmunătăţirii mi+loacelor de tratament. /u toate acestea gloalaproape 'H din pacienţi decedea%ă în primii ani.  50istă o serie de indicatori de apreciere a prognosticului.

    &.  Indicatorii #istologici cel mai folosit este stadiul tumoral:2supravieţuirea la ani în stadiu A este de C' &''H  "& - C'H  " @ B'H  /& ' @H  / C 'H

      D & *'H

    @

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    27/33

      istoprognosticul negativ cuprinde următorii parametrii: 2 inva%ia tumoralăintramurală profundă, metasta%area în mai mult de ganglioni, aspectulmicroscopic coloid, pre%enţa inva%iei limfatice, venoase sau perianale.

      . Indicatorii clinici2 puţine date clinice sunt relevate pentru aprecierea

     prognosticului. F evoluţie nefavorailă poate fi suspicionată pentru pacienţii su*' ani, pentru cei cu ostrucţii, perforaţii sau la cei cu metasta%e la distanţă. 92aconstatat că sângerarea rectală la deut se asocia%ă cu un prognostic mai un.

      *. Indicatorii iologici2 cel mai utili%at este nivelul seripen !i post operator al A/5. /orelate cu prognosticul infrastructural este nivelul crescut preoperator !i

     persistenţa postoperatorie la concentraţii identice sau c#iar mai mari decât celeiniţiale.

      . Indicatorii genici . F serie de parametrii moleculari s2au impus ca factoride prognostic independent de gradul tumoral. F evoluţie nefavorailă o au //

    vicioase cu amplificări cancerigene c m

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    28/33

    1ilmul radiografic

      5ste constituit dintr2un suport transparent care de oicei este un celuloid !i pe amele suprafeţe se aplică trei straturi succesive:a)o sustanţă ade%ivă3

     )straturi de material radiosensiil cu romură de Agc)straturi de protecţie

    1ilmul radiologic cu care lucrăm în laoratorul de radiologie este faricat înomânia la firma A%omure! după licenţa 1u+i, iar sustanţele de developare sunt

    aduse de la aceea!i firmă. 1ilmele sunt aduse în cutii de carton învelite în #ârtieneagră !i separate între ele prin coli de #ârtie de mărime corespun%ătoare filmelor,

     pentru a nu se lipi între ele. 1ilmele treuiesc păstrate la loc uscat, cutiile treuiesă fie înc#ise etan! pentru a nu pătrunde lumina. 5le treuiesc manipulate numaiîn camera oscură. 9ensiilitatea filmelor faţă de radiaţiile O depinde de mărimeagranulelor de Ag !i anume cu cât granulul este mai mare , cu atât filmul este maisensiil la acţiunea ra%elor O. Din acest punct de vedere filmele se împart în treicategorii:  a)filme cu granulaţie mare, foarte sensiile la radiaţiile O dar imagineaoţinută este de calitate slaă3  )filme cu granulaţie fină care sunt mai puţin sensiile care dau o imaginecu o foarte ună definiţie3  c)de oicei se folosesc filme cu granulaţie intermediară care dau o imagineconvenailă.

    1ilmele radiologice se pot folosi ca atare dar noi deoicei lucrăm cu ecraneîntăritoare, care sunt construite din sustanţe luminoscente ca !i ecranulradioscopic. 5cranele întăritoare au rolul de a mări efectul radiaţiilor, deoareceapariţia de lumină în %onele de pe ecranul întăritor care coincid cu %onele în careradiaţiile O a+ung pe film îl impresionea%ă, în acest fel se poate scădea tensiunea!i intensitatea curentului, fapt ce duce la scăderea iradierii persoanei !i eliminareau%urii aparaturii. 5cranele întăritoare au susanţa fluorescentă su formă de

    granule !i în funcţie de dimensiunea granulelor ecranele întăritoare sun de maimulte tipuri: 2ecrane cu granulaţie foarte fină care dau imagini cu claritate mare !idetalii ogate dar necesită timp de e0punere mai mare3  2ecrane cu granulaţie mare care permit timp de e0punere scurt dar dauimagini de o definiţie slaă3  2ecrane întăritoare cu granulaţie diferită pe aceea!i suprafaţă care permitradiografierea unor organe care au diferită importanţă de asorţie pe acela!i film.  Noi în laoratorul de radiologie folosim ecrane standard compudse dinsustanţe luminoscente ale căror cristale au dimensiuni mi+locii dar se maifolosesc !i ecrane cu folie rapidă, cu granulaţie foarte fină.  După e0punerea filmului radiologic lăsăm olnavul să stea pe masă, mergem

    în camera oscură, scoatem filmul din casetă la lumină ro!ie !i începem prelucrarea filmului. $a e0ecutarea radiografiei se folosesc litere ca semn de

    B

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    29/33

    dreapta !i cu iniţialele olnavului pentru a scurta manoperele, pentru a umla câtmai puţin cu filmul, !i în ca%ul în care nu a ie!it corespun%ător se repetăradiografia corectând deficienţele de la prima radiografie, iar când radiografia esteinterpretailă elierăm olnavul.1ilmele radiologice pentru a putea fi folosite învederea efectuării de radiografii treuiesc introduse în casete radiografice.

      /asetele sunt construite din metal, se desc#id pe o singură parte !i nu permit pătrunderea ra%elor de lumină în interiorul lor. 4n casetă se află întotdeaunaecrane întăritoare !i înc#iderea corectă a casetei asigură un contact perfect întrefilm !i ecranele întăritoare, cei doi pereţi ai casetei sunt construiţi din metalediferite, peretele prin care pătrund radiaţiile este din aluminiu, iar cel din parteaopusă este dintr2un metal mai greu sau c#iar din folie de plum.

    /amera oscură

      &.8articularităţile camerei oscure4n camera oscură imaginea latentă de pe film se transformă în imaginevi%iilă prin intermediul unor procedee c#imice. F developare efectuată încondiţii optime !i totdeauna aceea!i poate decela erorile de e0punere !i corectarealor pe când o developare cu erori sau defectuoasă, negli+enţa duce la ani#ilareaefectelor unor te#nici radiologice perfecte. 4n camera oscură procedeelerepre%intă 'H din calitatea unei radiografii. F cameră oscură treuie să aiădimensiuni suficiente pentru o ună manipulare a filmelor !i să asigure oventilaţie lipsită de praf. 8ereţii treuie să fie vopsiţi în ulei mat de culoaregalenă. 8ardoseala treuie să fie din ciment sau mo%aic, cu scurgere centrală,iluminarea treuie să fie cu filtru inactiniu ro!u2ruiniu, ro!u2cărămi%iu, verde

    inactinic sau lampă cu vapori de natriu !i filtru adecvat. /amera de developaretreuie să aiă o masă de lucru, un dulap considerat locul uscat, a%inul cu apă

    C

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    30/33

    curgătoare !i tancurile de developat numite locul umed. /amera oscură treuie săfie prevă%ută cu mai multer pri%e electrice pentru aparatura ane0ă !i anume:2dulapul uscător de filme32aspiratorul de praf32lumina inactinică.

      .$ucrarea filmului radiologic  .&.evelatorul poate fi gata preparat de către firma producătoare sau

     pregătit în laoratorul fotografic, soluţia gata preparată are avanta+ul oţinerii uneigranulaţii foarte fine pe film dar deoicei revelatorul se prepară prin di%olvarea înapă a unui amestec de feluri de sustanţă:2reductoare2conservatoare2alcaline2atenuatoare  9ustanţele reductoare sunt metilul !i #idroc#inona!i reduc romura deargint în argint metalic, în acela!i timp o0idându2se î!i completea%ă reciproc

    efectul o0idant având o mare putere de înegrire prin acţiunea o0igenului din aer !iapă, de aceea treruie adăugat sulfit de Na ai cărui ioni de sulfit dau cu o0igenulioni de sulfat locând o0igenul în e0ces. 9ulfitul de Na face parte din sustanţeleconservatoare. 9ustanţele alcaline asigură întotdeauna un p mai mare de - !ifac ca revelatorul să aiă o acţiune dură rapidă granulaţie !i contrast mare. Acestesustanţe alcaline sunt:2#idro0idul de Na2#idro0idul de  2amoniacul2caronatul de Na  50istă !i sustanţe sla alcaline cum ar fi ora0ul care duce la o revelaţielentă !i o granulaţie fină.  9ustanţele atenuatoare sunt : romura de care împiedică reducerea

     romurei de Ag nee0puse !i menţine clară porţiunea nee0pusă împiedicândvoalarea filmelor. 4n ca% de filme suprae0puse se folosesc revelatoare cu maimultă romură.  evelatorul treuie să aiă o anumită temperatură !i anume de &BM/,temperatura mai mare având efect asemănător cu suprae0punerea, iar temperaturamai +oasă are acela!i efect cu sue0punerea.  De oicei noi folosim revelator normal cu un timp de developare de *2 min.a cărui compo%iţie la litru de apă este :

    2met#ol *, g2sulfit de Na @' g2#idroc#inonă C g2caronat de Na ' g2romură de *, g  După ce am e0pus filmul cu constante electrice ine alese în funcţie deregiunea de e0aminat mergem cu caseta în camera oscură la locul uscat sau lamasa de lucru unde cu mâinile curate !i la lumina inactinică scoatem filmul dincasetă, îl prindem în clame !i îl introducem în revelator. Developarea se terminăodată cu apariţia completă a imaginii radiografice.  "aia intermediară

      7rmea%ă apoi introducerea filmului în aia intermediară care are un p u!or acid cu rol de a îndepărta resturile de revelator de pe film. 9e folose!te o soluţie

    *'

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    31/33

    sla acidă cu un volum de acid acetic la &' volume de apă unde filmul este agitatde 2* ori introducându2l apoi în aia intermediară de apă simplă, curgătoare undeîl ţinem 2&' secunde pentru a îndepărta treptat revelatorul. Apoi se introducefilmul în fi0ator.  1i0atorul

      Are rolul de afi0a filmul prin eliminarea romurii nee0puse care este încantitate de -'2-H . "romura de Ag treuie di%olvată prin transformare încominaţii soluile în apă. 6iosulfitul de Na nee0pus cu romura de Ag dautiosulfatul de Ag !i romura de Na. 8rin continuarea fi0ării se oţine ditisulfatulargintal de Na care se di%olvă u!or în apă !i astfel procesul de fi0are estedesăvâr!it !i durea%ă în totalitate cca &' min.  1i0atorul care conţine numai tiosulfat de Na sau #iposulfat de Na sedescompune repede !i dega+ă sulf formând astfel #idrogenul sulfurat. 8entru aînlătura acest nea+uns se adaugă metaisulfit de . 7n fi0ator normal treuie săconţină ' gJ& l apă de tiosulfat de Na !i g de metaisulfit de la & l apă.După fi0are se trece la cealaltă opareţiune !i anume spălarea finală !i uscarea.

    Dacă un film nu este spălat cum treuie sustanţele c#imice din procesul dedevelopare !i fi0are rămân în gelatina de pe film !i produc îngălenirea filmului,

     pătarea lui !i c#iar degradarea imaginii radiologice.  9pălarea finală

    9e face în a%ine de apă curgătoare cu circuit invers de +os în sus !i o spălare ună durea%ă, apră0imativ & min.După acest proces lăsăm filmele pe rame lascurs, iar după ce s2a scurs apa de pe ele se introduc în dulapurile de uscare. Dupăuscare se scot din clame de pe rame, se îndepărtea%ă colţurile !i se trec pe filmdatele olnavului !i data e0ecutării, apoi se introduc în coperţi pe care suntînregistrate tipul aparatului cu care s2a lucrat, constantele electrice !i datele

     personale, acest lucru fiind necesar pentru ca la un eventual control să folosimacelea!i constante electrice !i să putem compara imaginile.  4n unele laoratoare de radiologie se folosesc diferite metode pentru a grăi

     procesul de uscare al filmelor ( !tergerea filmelor cu ureţi de vâsco%ă pentru aînlătura surplusul de apă sau tamponarea cu #ârtie poroasă după spălarea în alcoolde C'M care se evaporă rapid !i acţionea%ă !i apa odată cu el ). Aceste metode potduce la degradarea filmelor. 4n laoratorul de radiologie a 9pitalului Pudeţean9uceava se folose!te uscarea lentă a filmelor prin curenţi de aer cald în dulapuriuscătoare, se folosesc ma!ini de developat care folosesc soluţii gata preparate.8entru a oţine o imagine radiologică cât mai ună la ma!inile de developattreuie să avem noţiuni solide de e0punere a filmului, să alegem constante

    electrice cât mai une în funcţie de organele de e0aminat !i de regiunea pe care oe0aminăm.

    Defecte de film

    *&

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    32/33

      9e împart în * categorii :&.8ăstrarea filmelor la ume%eală !i în apropierea ra%elor O !i de lumină2casete cu defecte2folii cu defecte ( îndoituri, rosături, pete, praf, ucăţi de #ârtie, etc)

    .;anipularea defectuoasă a filmului, %gârieturi, voalare, filme mai mari decâtfolia, etc.*. Qre!elile în timpul developării sunt pete date de gurile de aer de pe film , peteopace, dungi opace, !iroiri, dungi negre, precipitarea argintului care dă liniimetalice pe film , voal gri, voal de o0idare, inversiunea imaginii, developare preaîndelungată, pete de cristal din revelator , %gârieturi, pete din timpul fi0atului, petenegre la lumină, voal gălui sau ro!cat, pete gălui, suprafeţe neregulate ca pieleaaspră cu ulucături. "ule de aer negru, dungi !i pete galene sau imaginenefi0ată, mată !i înnegrită. Qre!elile în timpul spălatului !i uscării, depo%itealicioase după o spălare insuficientă, topirea emulsiei la uscare.  Dintre aceste de manipulare !i developare, de păstrare a filmelor se pot

    corecta numai defectele de film atunci când filmul a fost sue0pus sau suprae0pussau ţinut în revelator !i fi0ator prea puţinJprea mult timp.  /orectarea negativului.  4n ca%ul de supraJsu e0punere !i numai atunci când pe cli!eu mai apar imagini vi%iile se poate corecta imaginea e0pusă gre!it. Acolo unde nu se văddetalii pe filmul radiologic operaţiile de corectare sunt inutile deoarece urmele#iposulfitului de Na pătea%ă imaginea în timpul corectării.

    Fperaţiile de slăire sau întărire se fac în general la lumină deci se urmărescvi%ual fapt ce u!urea%ă mult oţinerea corecţiei. 9lăirea imaginii este un

     procedeu prin care se di%olvă în apă o parte din argintul o0idant . 8entru aceastase folose!te o formulă pentru slăirea imaginii ce constă în: 2& g tiosulfat de

     NaJ&''g apă2g 1ericianură de potasiuJ&'' ml apă.

    4nainte de utili%are se amestecă cele două soluţii în părţi egale !i se introducefilmul în această soluţie la lumină atâta timp cât este nevoie. După slăire filmulse spală !i se ţine timp de &' minute în fi0ator după care i se face spălarea finală !iapoi uscarea

    4ntărirea imaginii  8rin acest procedeu se cre!te densitatea imaginii prin depunerea unor sustanţe insoluile în apă peste argintul emulsie. 9e pot corecta negativele care

     prin sue0punere au densitate redusă dar pre%intă detalii. 8entru aceasta se

    folose!te un amestec din două soluţii:&.9oluţie ce constă din * g de #idroc#inonă, * g sare de lămâieJ&'' g apă.9oluţie ce constă din g #idrat de Ag di%olvat în &' g apă  /u puţin timp înainte de utili%are se amestecă soluţiile, se introduce filmul,se urmăre!te la lumină după care se spală în apă curgătoare , se introduce înfi0ator &' minute apoi se face aia finală !i se usucă.

    *

  • 8/19/2019 Lucrare Diplom

    33/33