LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

92
CAPITOLUL I OBIECTIVELE URMĂRITE PRIN CONTABILIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI A AMORTIZĂRII ACESTORA 1.1. Obiectivele şi factorii organizării contabilităţii activelor imobilizate În activitatea desfăşurată de agenţii economici, imobilizările prezintă anumite particularitati prin participarea lor la procesul de obţinere a produselor. Deciziile privitoare la dezvoltarea, utilizarea, reînnoirea şi scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe au un efect de lungă durată şi de aceea trebuie să se bazeze pe informaţii exacte şi complete privind caracteristicile funcţionale, starea tehnică, gradul de uzură, randamentul tehnic şi economic. Pentru a răspunde la aceste cerinţe, la organizarea contabilităţii imobilizărilor corporale trebuie avute în vedere următoarele obiective: delimitarea fiecărei categorii, a fiecărui obiect de imobilizări şi determinarea valorii lor, pentru a se obţine informaţii referitoare la valoarea de intrare, valoarea de ieşire, modificările survenite în structura şi deprecierea acestora; furnizarea datelor necesare calculului exact al amortizării mijloacelor fixe şi a ajustărilor pentru deprecierea reversibilă acestora şi includerea lor în cheltuielile 7

Transcript of LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Page 1: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

CAPITOLUL I

OBIECTIVELE URMĂRITE PRIN CONTABILIZAREA IMOBILIZĂRILOR

CORPORALE ŞI A AMORTIZĂRII ACESTORA

1.1. Obiectivele şi factorii organizării contabilităţii activelor imobilizate

În activitatea desfăşurată de agenţii economici, imobilizările prezintă anumite

particularitati prin participarea lor la procesul de obţinere a produselor. Deciziile privitoare la

dezvoltarea, utilizarea, reînnoirea şi scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe au un efect de

lungă durată şi de aceea trebuie să se bazeze pe informaţii exacte şi complete privind

caracteristicile funcţionale, starea tehnică, gradul de uzură, randamentul tehnic şi economic.

Pentru a răspunde la aceste cerinţe, la organizarea contabilităţii imobilizărilor

corporale trebuie avute în vedere următoarele obiective:

delimitarea fiecărei categorii, a fiecărui obiect de imobilizări şi determinarea valorii lor,

pentru a se obţine informaţii referitoare la valoarea de intrare, valoarea de ieşire,

modificările survenite în structura şi deprecierea acestora;

furnizarea datelor necesare calculului exact al amortizării mijloacelor fixe şi a ajustărilor

pentru deprecierea reversibilă acestora şi includerea lor în cheltuielile exerciţiului în

vederea determinării rezultatului exerciţiului;

urmărirea mişcării imobilizărilor corporale pe diferite căi de intrare şi ieşire, dându-se o

atenţie deosebită realizării investiţiilor în timp şi în volumul necesar, inclusiv pentru

modernizarea acestora;

utilizarea fondurilor de investiţii pentru scopul pentru care au fost create;

urmărirea şi controlul în permanenţă a existenţei şi gestionării exacte şi eficiente a

imobilizărilor corporale;

controlul şi analiza profitabilităţii imobilizărilor corporale;

stabilirea aportului imobilizărilor corporale la venituri şi la rezultate, ca urmare a

gestionării şi valorificării prin cesiune, cesionare;

controlul utilizării raţionale şi cu randament înalt, urmărind determinarea corectă a

capacităţii de producţie;

raportarea la timp şi exactă a situaţiei imobilizărilor corporale atât conducerii unităţii, cât

şi la alte organisme.

7

Page 2: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Pe lângă factorii generali, la organizarea contabilităţii imobilizărilor corporale trebuie

luaţi în calcul şi anumiţi factori specifici, şi anume:

particularităţile organizatorice ale agenţilor economici care influenţează structura analitică

a imobilizărilor corporale, ceea ce presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale,

secţii, fabrici) şi în cadrul acestora pe categorii şi obiecte de imobilizări;

caracteristicile imobilizărilor corporale care influenţează tipul documentelor primare în

care se consemnează operaţiile privind intrarea şi ieşirea din gestiune, precum şi

deprecierea valorii lor;

sistemul de amortizare adoptat (liniar, degresiv sau accelerat) care necesită organizarea

contabilităţii astfel încât să asigure datele necesare calculării corecte a amortizării;

poziţia activelor imobilizate existente în întreprindere faţă de patrimoniul acesteia care

influenţează modul de organizare a contabilităţii prin folosirea unor conturi distincte

pentru activele proprii care fac parte din patrimoniu, iar cele provenite prin concesiune,

locaţie de gestiune, închiriere se evidenţiază separat.

1.2. Reglementări contabile şi fiscale privind imobilizările corporale

1.2.1. Doctrine şi practici internaţionale privind imobilizările corporale - Litera şi

cadrul normei IAS 16 ”Imobilizările corporale”

Problema principală în contabilizarea imobilizărilor corporale o reprezintă identificarea

momentului de recunoaştere a acestor active, determinarea valorii contabile şi contabilizarea

cheltuielilor corespunzătoare cu amortizările.

Conform IAS 16”Imobilizările corporale”, imobilizările corporale sunt active:

destinate să fie utilizate în producţia de bunuri, în prestarea de servicii, să fie închiriate

terţilor sau să fie folosite în scopuri administrative;

considerate a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un exerciţiu contabil.

Identificarea elementelor ce răspund definiţiei imobilizărilor corporale este uneori

delicată, mai ales atunci când este vorba despre active complexe. IAS1 citează, în acest sens,

avioanele, pentru care motoarele au, în general, o durată de utilizare mai scurtă decât carlinga.

În acest caz, fiecare element trebuie să fie contabilizat în mod separat şi amortizat pe durata sa

de utilizare.

1 International Accounting Standards, pag. 54, editura Irecson, Bucureşti, 2003

8

Page 3: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Într-un ansamblu imobiliar, clădirile şi terenurile trebuie să fie evaluate şi contabilizate

separat, deoarece durata de utilizare a terenurilor este nelimitată şi, ca atare, numai clădirile

trebuie să fie amortizate.

Piesele de schimb şi echipamentul de service reprezintă, de asemenea, o problemă a

dificultăţilor de clasificare. Deşi sunt considerate adesea stocuri şi sunt recunoscute ca şi

cheltuieli pe măsură ce se consumă, piesele de schimb şi echipamentul de service de interes

major constituie imobilizări în situaţia în care durata prevăzută de utilizare a acestora

depăşeşte un an. Aceeaşi identificare au şi piesele care nu pot fi utilizate decât pentru un

echipament special şi care, trebuie să fie amortizate în acelaşi ritm ca şi echipamentul.

Imobilizările corporale sunt recunoscute ca active atunci când: este posibilă generarea

către întreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului şi costul activului poate fi

evaluat în mod credibil.

Pentru a determina posibilitatea generării de către întreprindere de beneficii economice

viitoare aferente activului, o întreprindere trebuie să stabilească gradul de certitudine al

trezoreriei acestora ce urmează a se realiza pe baza evidenţei disponibile în momentul

recunoaşterii iniţiale. Existenta unei certitudini suficiente că vor fi generate beneficii

economice viitoare către întreprindere necesită ca aceasta să primească beneficiile respective

şi să suporte riscurile aferente. Această asigurare este de obicei disponibilă numai când

întreprinderea a preluat beneficiile şi riscurile aferente activului. Al doilea criteriu este de

obicei satisfăcut, cumpărarea activului evidenţiind astfel costul acestuia.

O imobilizare corporală care este contabilizată prin active trebuie să fie iniţial

contabilizate la costul de achiziţie, sau dacă este fabricată de înteprinderea însăşi, la costul de

producţie.

Costul de achiziţie al unei imobilizări corporale2 este format din:

( = ) preţul de cumpărare din care sunt deduse reducerile cu caracter comercial (rabat, remize)

( + ) eventualele taxe vamale

( + ) taxele nerecuperabile

( + ) cheltuielile directe angajate pentru a pune imobilizările în situaţia de funcţionare

(cheltuieli de pregătire a zonei, cheltuieli de transport şi manipulare, cheltuieli de instalare)

2

? În conformitate cu IAS 16 – Imobilizări corporale

9

Page 4: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 16 prevede şi alte aspecte cu privire la

costul imobilizărilor:

- cheltuielile administrative şi alte cheltuieli generale nu intră în structura costului, exceptând

situaţia în care astfel de cheltuieli pot fi direct legate de achiziţia sau de punerea în funcţiune a

bunului;

- pierderile iniţiale de exploatare angajate înainte ca bunul să ajungă la performanţa

prevăzută, sunt înscrise la cheltuieli;

- costul unei imobilizări corporale construit în regie proprie este de obicei acelaşi cu costul de

producţie al acelui activ destinat vânzării;

- atunci când plata este decalată dincolo de condiţiile obişnuite, activul este contabilizat la

preţul de plată imediată, iar diferenţa dintre această sumă şi totalul plăţilor ulterioare este

recunoscută ca şi cheltuială cu dobânda, pe perioada creditului.

Cea mai mare parte a imobilizărilor corporale ocazionează cheltuieli în anii posteriori

punerii în funcţiune. Aceste cheltuieli trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a bunului,

atunci când este probabil ca întreprinderea să beneficieze de avantaje viitoare mai mari decât

nivelul de performanţă iniţial prevăzut.

Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie să fie înscrise în cheltuielile exerciţiului în

cursul căruia sunt angajate. În aceasta categorie pot fi incluse reparaţiile şi cheltuielile de

întreţinere, care nu permit activului decât să atingă nivelul de performanţă aşteptat în

momentul intrării în întreprindere a bunului respectiv.

În mod regulat imobilizările corporale sunt supuse reevaluării, iar valoarea contabilă

nu diferă în mod semnificativ de valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste la data

bilanţului.

La sfârşitul exerciţiului trebuie întocmite situaţiile financiare care în conformitate cu

norma IAS 16 (revizuită), trebuie să prezinte pentru fiecare clasă de imobilizări corporale,

bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute.

Dacă s-au folosit mai multe baze, atunci trebuie prezentată pentru fiecare clasă în parte

valoarea contabilă brută a respectivei clase;

- metodele de amortizare folosite;

- duratele de viaţă utilă sau ratele de amortizare folosite;

- valoarea contabilă brută şi amortizarea cumulată la începutul şi la sfârşitul perioadei;

10

Page 5: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

- un tablou al evoluţiei valorii nete contabile în cursul perioadei, tablou care să cuprindă:

intrările, cedările, achiziţiile rezultate din combinări de întreprinderi, creşteri sau diminuări

rezultate din reevaluări, pierderi din depreciere, amortizarea, diferenţele de curs valutar nete.

1.2.2. Reevaluarea imobilizărilor corporale

1.2.2.1 Reevaluarea imobilizărilor corporale – alternativă de corecţie a costului

Reevaluarea imobilizărilor corporale reprezintă o metodă de corecţie a incidenţei

inflaţiei asupra costului istoric, constând în înlocuirea valorii nete contabile a bunului cu

valoarea sa justă, altfel spus cu valoarea sa reală.

Din punct de vedere economic şi contabil, reevaluările pot fi:

reglementate prin legi, hotărâri ale Guvernului etc.;

libere (fără reglementari legale exprese).

De asemenea, reevaluările pot fi clasificate după sfera de cuprindere astfel:

parţiale (relative la anumite elemente patrimoniale, de regulă active);

integrale (asupra întregii mase patrimoniale).

România nu practică reevaluarea liberă, ci doar cea legală, aplicată parţial asupra

anumitor imobilizări corporale.

Ea poate prezenta incidenţe fiscale cu efecte benefice sau penalizatoare asupra contului

de rezultate. Reevaluarea asigură o ameliorare parţială a informaţiei contabile. Din acest motiv

devin strict necesare metodologiile de actualizare periodice atât pentru active, cât şi pentru

dotări, utilizarea unei contabilităţi de inflaţie în care bilanţul să cuprindă valorile deja ajustate

ale patrimoniului.

Norma internaţională referitoare la imobilizările corporale3 prevede două tratamente

contabile în ceea ce priveşte înregistrarea , ulterior recunoaşterii iniţiale ca active:

Tratamentul contabil de bază: o imobilizare corporală trebuie înregistrată la cost, mai

puţin amortizarea cumulată aferentă şi orice pierderi cumulate din depreciere.

Tratamentul contabil alternativ permis: o imobilizare corporală trebuie înregistrată la

valoarea reevaluată (valoarea justă la momentul reevaluării), mai puţin amortizarea

ulterioară cumulată aferentă şi pierderile ulterioare cumulate din depreciere.

La reevaluarea imobilizărilor corporale, orice amortizare cumulată la data reevaluării este:

3 IAS 16 “Imobilizări corporale”

11

Page 6: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

recalculată proporţional cu schimbarea în valoarea contabilă brută a activului, astfel

încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare să fie egală cu valoarea sa

reevaluată (în cazul în care activul este reevaluat cu ajutorul unui indice pentru a se

ajunge la costul de înlocuire, mai puţin amortizarea corespunzătoare)

eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă recalculată la

valoarea recalculată a activului (de exemplu pentru clădirile care sunt evaluate la

valoarea de piaţă)

Sistemul contabil continental, ocupându-se de tratarea diferenţelor din reevaluare,

prevede reprezentarea lor în componenţa capitalurilor proprii prin structura “Rezerva din

reevaluare” dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă

acelui activ sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior

la acel activ. Dacă din reevaluare rezultă o minusvaloare, ea este în mod normal imputată

rezultatelor, dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrat un surplus din reevaluare

referitor la acel activ sau ca o scădere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii,

cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă

rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. Dacă aceasta diferenţă negativă

corespunde total sau parţial unei plusvalori din reevaluare constatată anterior şi care figurează

încă în costul imobilizării, suma respectivă poate fi imputată în proporţia corespunzătoare

asupra acestui ecart.

De asemenea, se poate ivi situaţia în care o plusvaloare din reevaluare să fie

compensarea unei minusvalori imputate contului de rezultate din reevaluarea anterioară. În

acest caz, ecartul pozitiv este înregistrat în contul de rezultate pentru partea care anulează

minusvaloarea înregistrată anterior.

Pentru soluţionarea impactului fiscal, se va recurge la prevederile Standardului

Internaţional de Contabilitate nr. 12 privind impozitarea profitului. Aşa cum reiese din

standard, când un bun este reevaluat la o valoare superioară costului sau istoric sau de la

reevaluarea precedentă, în general nu se utilizează costurile curente (reevaluate) în calculul

impozitelor de plată. Plusvaloarea din reevaluarea imobilizărilor corporale, implicit

transferarea sa treptată sub formă de amortizare, dă naştere la creşterea cheltuielilor

exerciţiului.

12

Page 7: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

În aceste condiţii, masa profitului impozabil calculată este mai mică decât dacă s-ar fi

determinat pe baza costului istoric. Apare astfel o diferenţă între rezultatul impozabil şi

rezultatul contabil, situaţie ce rezultă din tratamentul contabil rezervat reevaluării.

În cazul în care imobilizările corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie

prezentate următoarele informaţii:

baza folosită în reevaluarea activelor;

data intrării în vigoare a reevaluării;

dacă a fost implicat un evaluator independent;

natura oricăror indici folosiţi în determinarea costurilor de înlocuire;

valoarea contabilă a fiecărei clase de imobilizări corporale care ar fi fost inclusă în

situaţiile financiare, dacă activul ar fi fost înregistrat conform tratamentului de bază;

diferenţele din reevaluare, variaţia lor în cursul exerciţiului, precum şi orice restricţie

referitoare la distribuirea acestora în favoarea acţionarilor.

1.2.2.2. Reevaluarea imobilizărilor corporale în România – modalitate de

determinare a valorii juste

Hotărârile privind reevaluarea imobilizărilor corporale şi stabilirea valorii de intrare

a mijloacelor fixe4, cuprinde prevederi referitoare la modul de desfăşurare a reevaluării şi la

imobilizările corporale care sunt supuse reevaluării. Astfel, reevaluarea se face de către

evaluatori autorizaţi procedându-se la inventarierea imobilizărilor corporale5 aflate în

patrimoniu. Valoarea reevaluată a acestora se determină ţinându-se cont de inflaţie, de

utilitatea bunului, de starea acestuia şi de preţul pieţei atunci când valoarea contabilă diferă

semnificativ de valoarea justă.

Nu sunt supuse reevaluării imobilizările corporale a căror valoare a fost recuperată

integral prin amortizare, cele trecute în conservare, cele aparţinând patrimoniului public,

precum şi imobilizările corporale în curs, evidenţiate în conturi în afara bilanţului sau ieşite

din patrimoniu.

După reevaluare, rezultatele acesteia trebuie aprobate de Adunarea Generală a

Acţionarilor sau Asociaţilor, respectiv de Consiliul de administraţie în cazul R.A.- lor.

4 M.O. nr. 21 / 12.01.20045 În conformitate cu Legea nr. 15 / 24.03.1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale

13

Page 8: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

S.C. OVINIC PRODIMPEX S.R.L. BRAŞOV

2.1. Prezentare generală şi scurt istoric

În luna august 2003 SC Ovinic Prodimpex SRL a fost autorizată ISCIR, conform

legislaţiei în vigoare, autorizaţie necesară pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de

instalaţii termice, iar în 24.08.2005 a fost reautorizată ISCIR. Totodată, angajaţii SC "Ovinic

Prodimpex" SRL, au participat la cursuri de autorizare în vederea obţinerii diplomelor de

instalatori autorizaţi, agreaţi de către societăţile producătoare de centrale termice.

La începutul anului 2004 Ovinic Prodimpex SRL a depus documentaţia la ANRGN

Bucureşti în vederea autorizării pentru lucrări de instalaţii de gaz metan. În acest scop au fost

angajaţi doi salariaţi, ingineri, care sunt autorizaţi în acest domeniu. Prin Decizia

nr.712/26.05.2004 ANRGN Bucureşti acordă firmei Autorizaţia nr.441 destinată proiectării

instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, industriale şi neindustriale, şi Autorizaţia nr.442

destinată execuţiei instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, industriale şi neindustriale. Prin

Decizia nr.577/29.05.2006 se reînnoiesc autorizaţiile mai sus menţionate.

La data de 30.08.2004 Societatea Română Pentru Asigurarea Calităţii certifică firma

pentru  : « Proiectare şi execuţie instalaţii exterioare/interioare termice, de gaze naturale,

sanitare » şi pentru ca are implementat un sistem de management al calităţii conform

condiţiilor din standardul SR EN ISO 9001 :2000

Evoluţia profitului la S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L este descendentă scăzând de la

161.853 lei în 2006 la 97.033 lei în 2007.

Grafic 2.1. „Evoluţia profitului net la S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L.”

14

Page 9: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Din analiza Contului de Profit şi Pierdere rezultă că veniturile din producţia vândută au

scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent de la 440.626 lei la 280.638 fapt ce se

datorează scăderii numărului de clienţi, iar veniturile din vânzarea mărfurilor au crescut de la

734.354 lei la 947.571 deoarece societatea s-a axat în principal pe activitatea de vânzare a

mărfurilor şi mai puţin pe activitatea de prestări servicii instalaţii şi proiectare. Deşi veniturile

din exploatare au crescut cu 38.060 lei faţă de 31.12.2006, cheltuielile din exploatare au

crescut cu 115.595 lei fapt ce constituie un element pozitiv. Numărul mediu de salariaţi a

scăzut fată de 2006 de la 8 la 6 salariaţi.

Înfiinţare. Denumire. Capital.

S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L infiinţată la 25 martie 1994 de către asociatul unic

Precup Ovidiu Nicolae, având forma juridică de societate cu răspundere limitată, cu asociat

unic, işi desfăşoară activitatea potrivit reglementărilor legale şi în conformitate cu prevederile

statutului.

Societatea este înregistrata ca persoană juridică la Registrul Comerţului sub numărul

J08/825/1994, avand CIF: RO5553486.

Capitalul social subscris si vărsat de asociaţi este de 100.000 lei.Capitalul social se

divide în 10.000 părti sociale,indivizibile şi nominative, în valoare de câte 10 lei fiecare,

detinute in totalitate de asociatul unic: Precup Ovidiu Nicolae.

Sediul şi durata societăţii

Sediul S.C. Ovinic Prodimpex SRL este în Braşov, str. Vulturului, nr. 5, sc. B, ap. 1 .

Sediul va putea fi schimbat în orice alt loc din ţară, pe baza hotărârii Adunării Generale a

Asociaţilor cu respectarea prevederilor legale.

Societatea se constituie pe durata nelimitată cu începere de la data înmatriculării la

Registrul Comerţului.

Adunarea Generală a Asociaţilor va putea hotărî cu unanimitate de voturi modificarea

duratei de funcţionare a societăţii.

Domeniul de activitate:

Obiectul principal de activitate al societăţii este în conformitate cu codul CAEN

4533, lucrari de instalatii termice si tehnico-sanitare, cuprinzand instalarea in cladiri si alte

tipuri de constructii a echipamentelor si instalatiilor sanitare, instalatiilor si armaturilor pentru

gaze, echipamentelor si tubulaturii pentru instalaţiile de incalzire, ventilatie, frigotehnie sau

15

Page 10: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

aer conditionat, montarea acumulatorilor de energie, alta decat cea electrica sau solara,

montarea sistemelor de stins incendii.

S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L. este o societate cu capital integral privat, constituită în

baza Legii nr. 31/1990 republicată, Legea nr. 26/1990 şi prevederilor Codului Comercial.

Principalele tipuri de centrale termice comercializate si montate sunt: Beretta, Buderus,

Junkers Bosch, Ariston, Viessmann, Vaillant, Immergas, Arca.

Structura organizatorică

Structura organizatorică conform organigramei (anexa 1) este ansamblul persoanelor,

al subdiviziunilor organizatorice şi al relaţiilor dintre acestea astfel constituite încât să asigure

premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite. Structura organizatorică

cuprinde două părti:

a. structura de conducere sau funcţională

b. structura de producţie sau operaţională

În cadrul acestor părţi se regăsesc componentele primare şi anume postul, funcţia,

compartimentul, relaţiile organizatorice, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic.

Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor şi

responsabilităţilor desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al firmei.

Funcţia constituie factorul care generalizeaza posturi asemănătoare din punct de vedere

al ariei de cuprindere, a autorităţii şi responsabilităţii.

Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi şi funcţii cu conţinut similar

şi/sau complementar reunind persoane care desfăşoară activităţi relativ omogene şi solicită

cunoştinţe specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaţiu şi

subordonate nemijlocit unei singure persoane.

Relaţiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre componentele

structurii stabilite prin reglementări oficiale.

Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate

pe linii orizontale la aceeaşi distanţă faţă de managementul de vârf al firmei.

Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de

conducere şi înregistrează valori diferite.

În organizarea structurală a firmelor există o multitudine de structuri, toate fiind mai

mult sau mai puţin variante a unor trei tipuri: ierarhică, functională şi ierarhic-funtională.

16

Page 11: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Din punct de vedere al structurii organizatorice, societatea are următoarea componentă:

director general (1 persoană);

compartiment aprovizionare, desfacere

gestionar (1 persoană);

jurisconsult (1 persoană);

secretară (1 persoană);

departament execuţii, instalaţii, servicii de execuţie:

instalator centrale termice (1 persoană);

lăcătus mecanic (1 persoană);

şofer (1 persoan);

În cadrul societăţii S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L. există o structură ierarhica –liniară.

Aceasta se caracterizează printr-un sistem de delegări de autoritate, conducătorii de la centrul

întreprinderii pot să dea dispoziţii pe linie ierarhică unor conducători ai unor compartimente

funcţionale. Ca atare, la orice nivel ierarhic un subordonat nu primeşte dispoziţii decât de la

singurul conducător, în faţa căruia răspunde pentru acţiunea sa.

Structura de conducere a unei firmei este reprezentată printr-o organigramă :

17

Page 12: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

CAPITOLUL III

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI

CONTABILITATEA AMORTIZĂRII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE DIN

PUNCT DE VEDERE TEORETIC CU APLICAŢII ÎN CONTABILITATEA

SOCIETĂŢII COMERCIALE OVINIC PRODIMPEX S.R.L. BRASOV

3.1. Organizarea contabilităţii imobilizărilor corporale

3.1.1. Contabilitatea şi fiscalitatea operaţiilor privind intrările de imobilizări

corporale

La nivelul unei întreprinderi, intrarea imobilizărilor corporale se poate realiza prin:

achiziţia cu titlu oneros, construcţia şi producţia proprie, obţinere cu titlu gratuit prin donaţie

sau plusuri de inventar, precum şi prin asocierea, fuziunea sau achiziţia de întreprinderi.

3.1.1.1. Achiziţii cu titlu oneros

a) Achiziţii din ţară: În cazul intrării prin achiziţie cu titlu oneros, documentul

justificativ este Factura (factură fiscală) care consemnează toate elementele de detaliu privind

costul istoric(costul de achiziţie) al mijloacelor fixe. De asemenea, se întocmeşte Procesul –

verbal de recepţie corespunzător naturii şi destinaţiei imobilizării, iar pentru evidenţa analitică

Fişa mijlocului fix.

Potrivit legii şi hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor, se stabileşte sistemul de

amortizare utilizat, prin PLANUL DE AMORTIZARE, şi se ataşează fişei analitice.

La S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L. Brasov se achiziţionează o masina de gaurit,

la un cost de achiziţie de 1423,24 lei, TVA fiind de 19%, pe baza facturii nr.

3666506/ 13.08.2002. Masina nu necesită nici montaj, nici probe tehnologice,

ea fiind dată în folosinţă în momentul recepţionării pe baza Procesului-verbal

de recepţie nr. 1 / 13.08.2002.

Achiziţie de utilaje de la furnizorii de imobilizări conform Facturii nr. 3666506 din

13.08.2002:

1.152,823

270,417

%2131Echipamente tehnologice4426TVA deductibilă

= 404Furnizori de imobilizări

1.423,24

18

Page 13: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

b)achiziţii din import

Operaţiunile privind cumpărarea de imobilizări din import se contabilizează la cursul

de schimb în vigoare la data efectuării lor. TVA se stabileşte la valoarea în vamă, la care se

adaugă taxa vamală şi alte taxe şi accize datorate pentru bunurile provenite din import.

Principalele documente folosite în astfel de tranzacţii sunt: Factura furnizorului extern,

Factura de transport şi declaraţia vamală.

Unitatea nu a avut astfel de achiziţii în perioada analizată, dar pentru

exemplificare se poate considera o instalaţie de lucru din import achiziţionată

conform Facturii de transport şi a declaraţiei vamale, cunoscându-se

următoarele date:

Curs de schimb: 1 Euro = 3,65lei

Valoarea externă: 5.000 Euro x 3,65= 18.250lei

Transport: 1.000 Euro x 3,65= 3.650lei

Valoare în vamă: 21.900lei

Taxa vamală 10%: (21.900x 10%) = 2.190lei

Comision vamal: (21.900x 0.5%) = 109,5lei

COST DE ACHIZITIE: 24.199,5lei

TVA 19% 4.597,905lei.

a) Se înregistrează în contabilitate utilajul cumpărat din import de la un furnizor de imobilizări

conform Facturii de transport şi a declaraţiei vamale:

24.199,5 2131Echipamente tehnologice

= %404Furnizori de imobilizări (externi)404Furnizori de imobilizări (interni)446Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate447Fonduri speciale (comision vamal)

18.250

3.650

2.190

109.5

b) Plata taxei vamale, a comisionului şi a TVA în vamă:

19

Page 14: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

2.190

109,5

4.597,905

%446Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (taxa vamală)447Fonduri speciale (comision vamal)4426TVA deductibilă

= 5121Conturi curente la bănci în lei

18.250

3.1.1.2. Imobilizări corporale din producţia proprie de imobilizări

Pentru imobilizările corporale obţinute din producţie proprie, documentele de bază

necesare înregistrării în contabilitate sunt Bonul de predare şi Procesul – verbal de recepţie,

iar evaluarea se face la costul efectiv de producţie.

Cheltuielile efectuate cu producţia de imobilizări corporale se contabilizează cu

ajutorul conturilor din clasa 6 “Conturi de cheltuieli” pe măsura angajării lor. Costul efectiv

cuprinde totalitatea cheltuielilor de achiziţie cu materii prime şi materiale consumate,

cheltuielile directe şi cele indirecte determinate de costul de fabricaţie al imobilizărilor. La

închiderea exerciţiului financiar, cheltuielile sunt decontate asupra contului de rezultate.

Costul efectiv de producţie al imobilizărilor corporale include şi cheltuielile financiare,

cu condiţia ca dobânzile aferente împrumuturilor pentru finanţarea investiţiei să fie aferente

perioadei de execuţie, conform IAS 23 “Costurile împrumuturilor”.

O alta problemă în ceea ce priveşte intrarea imobilizărilor corporale prin producţie

proprie este cea a investiţiilor în curs, al căror proces continuă în perioada următoare.

Astfel de capacitaţi puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de

înregistrare ca imobilizări corporale sunt supuse amortizării, conform legii, şi vor fi cuprinse

în grupa în care urmează înregistrarea lor ca imobilizări corporale, evaluate prin însumarea

tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea lor.

Investiţiile pot fi realizate în regie proprie sau antrepriză, prin contracte puse de acord

cu firme specializate în construcţia sau realizarea de imobilizări corporale.

a) Intrare prin construire în antrepriză:

Construcţia în antrepriză reprezintă o lucrare complexă la care pot participa mai multe

unităţi specializate. Lucrarea are caracter de unicat şi se realizează pe baza unei documentaţii

tehnico - economice specifice. Din aceasta fac parte Proiectele de execuţie – documentul de

20

Page 15: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

bază pentru executarea şi decontarea lucrărilor de investiţii, precum şi Devizele – documente

pe baza cărora se stabileşte valoarea investiţiei (ex: devizul general, devize pe categorii de

cheltuieli, devize pe categorii de lucrări, devize pe obiecte de investiţii). Pe parcursul

executării lucrării se pot plăţi avansuri , care vor fi reţinute la decontările periodice.

Pentru exemplificare, putem considera, ca in cursul anului 2007, se hotărăşte

construirea unui depozit de materiale pe baza Proiectului de execuţie, pentru

care se plăteşte un avans de 20.000lei. La sfârşitul lucrării, pe baza Devizelor,

se face plata către antreprenor, prin bancă conform Extras de cont, cu reţinerea

avansului plătit şi se recepţionează hala de prelucrare pe bază de Proces-verbal

de recepţie, valoarea fiind de 43.738,4 lei.

a) Avansuri acordate antreprenorului:

20.000

3.800

%232Avansuri acordate pentru imobilizări corporale4426TVA deductibilă

= 5121Conturi curente la bănci în lei

23.800

b) Recepţia lucrărilor executate, conform situaţiilor de lucrări şi facturilor:

43.738,4

8.550

%231Imobilizări corporale în curs4426TVA deductibilă

= 404 Furnizori de imobilizări

52.048,6

c) Decontarea avansului acordat furnizorului de imobilizări:

23.800 404 Furnizori de imobilizări

= %232Avansuri acordate pentru imobilizări corporale4426TVA deductibilă

20.000

3.800

d) Achitarea diferenţei de plată furnizorului de imobilizări:

28.248,696 404Furnizori de imobilizări

= 5121Conturi curente la bănci

28.248,696

21

Page 16: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

în leie) Recepţia clădirii conform Procesului - verbal de recepţie:

43.738,4 212

Construcţii

= 231

Imobilizări corporale în

curs

43.738,4

b) Intrare prin construire în regie proprie:

Construirea în regie proprie se realizează pentru obiective care nu prezintă un grad

complex de execuţie. Pentru aceste lucrări, întreprinderea se ocupă de aprovizionarea cu

materialele necesare, recrutarea forţei de muncă, închirierea de utilaje, iar reflectarea în

contabilitate a cheltuielilor se face după natura elementelor de cheltuieli cu ajutorul conturilor

din clasa 6 Cheltuieli.

În cazul în care obiectivul de investiţii nu este terminat în luna în care au început

lucrările, se consideră o imobilizare corporală în curs, urmând ca la final, valoarea activului

corporal să cuprindă toate cheltuielile înregistrate, iar imobilizarea în curs să treacă în

categoria de imobilizări corporale.

Se presupune ca in anul 2007 se începe construire unei clădiri în regie proprie.

Lucrările durează două luni, în prima lună, făcându-se următoarele cheltuieli:

Materii prime: 8.972 lei

Salarii din care: 6.648 lei

- pentru muncitorii direct productivi: 5.500 lei

- pentru personalul administrativ: 1.118 lei

Amortizări din care: 533,3 lei

- aferente imobilizărilor direct productive: 433,3 lei

- aferente imobilizărilor utilizate în sectorul administrativ: 100 lei

Cost total ( la sfârşitul celei de-a doua luni): 19.400 lei.

Cost de producţie aferent primei luni: 13.611,3 lei.

(7.648 + 5.530 + 433,3 = 13.611,3 lei).

a) Consum de materii prime conform Bon de consum:

8.972 601 Cheltuieli cu materii prime

= 301 Materii prime

8.972

b) Înregistrarea salariilor conform State de salarii:

5.530 641 = 421 5.530

22

Page 17: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii

datoratec) Înregistrarea amortizării imobilizărilor conform Planului de amortizare:

533,333 6811Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

= 281Amortizări privind imobilizările corporale

533,333

d) Înregistrarea clădirii realizate în regie proprie la costul de la sfârşitul primei luni:

13.611,3 231Imobilizări corporale în curs

= 722Venituri din producţia de imobilizări corporale

13.611,3

e) Recepţia clădirii la terminarea lucrărilor de construcţie:

19.400 212Construcţii

= %722Venituri din producţia de imobilizări corporale231Imobilizări corporale în curs

5.788,7

13.611,3

Din punct de vedere fiscal, producţia de imobilizări corporale constituie o livrare a

întreprinderii pentru sine şi, în principiu, este purtătoare de TVA. Exigibilitatea şi

deductibilitatea TVA se înregistrează cu ocazia primei utilizări a bunului.

În situaţia în care societatea, este înregistrată ca plătitoare de TVA, realizează atât

operaţii cu drept de deducere, cat şi operaţii fără drept de deducere a taxei pe valoarea

adăugată aferentă aprovizionărilor; dreptul de deducere se determină în raport cu participarea

bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere. Aceasta

participare se determină pe baza de prorată, calculată astfel:

Pentru exemplul anterior:

TVA aferentă clădirii realizate în regie proprie 19.400 x 19% = 3.686

Prorata TVA: 80%

TVA nedeductibilă: 3.686 – 3.686 x 80% = 737,2

f) Înregistrarea TVA aferentă clădirii realizate în regie proprie:

3.686 4426 = 4427 3.686

23

Page 18: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

TVA deductibilă TVA colectatăg) Înregistrarea TVA nedeductibilă care se include în costul clădirii:

737,2 212Construcţii

= 4426TVA deductibilă

737,2

3.1.1.3. Intrarea de imobilizări corporale prin subvenţii pentru investiţii:

În conformitate cu IAS 20 “Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea

informaţiilor legate de asistenta guvernamentală”, subvenţiile guvernamentale “reprezintă

asistenta acordată de Guvern, sub forma de transferări de resurse către o întreprindere, în

schimbul respectării unor condiţii”. Principala condiţie este ca întreprinderea beneficiară să

cumpere sau să construiască active pe termen lung. Reglementările internaţionale6 lasă

posibilitatea alegerii modului de prezentare. Astfel, subvenţia poate fi înregistrată ca avans sau

dedusă din valoarea de înregistrare a activului aferent subvenţiei. În primul caz ( subvenţia

este prezentată ca venit înregistrat în avans), amortizarea se calculează la costul brut al

activului, iar partea aferentă creditului înregistrat se înregistrează separat, în contul de profit şi

pierdere, la venituri. În cazul în care costul activului este diminuat cu valoarea subvenţiei,

amortizarea va fi calculată la valoarea netă. Oricare ar fi metoda adoptată, efectul asupra

contului de profit şi pierdere este acelaşi.

În România se aplică doar metoda recunoaşterii activului la valoarea brută,

neinfluenţată de subvenţie.

În cursul anului 2007, S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L. nu a primit subvenţii

pentru investiţii, dar pentru exemplificare putem considera că se primeşte o

subvenţie pentru investiţii pentru achiziţionarea de aparatură birotică, valoarea

curentă de piaţă fiind de 4.452 lei. Durata de amortizare: 3 ani.

a) Achiziţionarea de aparatură birotică de la furnizori:

4.452 2144Mobilier,aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale

= 404Furnizori de imobilizări

4.452

b) Plata furnizorilor:

6 IAS 20 “Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţă guvernamentală”

24

Page 19: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

4.452 404Furnizori de imobilizări

= 5121Conturi curente la bănci în lei

4.452

c) Primirea subvenţiei:4.452 5121

Conturi curente la bănci în

lei

= 131

Subvenţii pentru

investiţii

4.452

d) Înregistrarea amortizării pe o lună:

123,694 6811Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele

= 2813Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

123,694

e) Concomitent se face transferarea subvenţiei la venituri:

123,694 131Subvenţii pentru investiţii

= 7584Venituri din subvenţii pentru investiţii

123,694

Expertiza tehnică, supusă aprobării Consiliului de Administraţie, are la bază valoarea

actuală estimată la înscrierea lor în activ, ţinând seama de valoarea justă a imobilizărilor

corporale cu caracteristici tehnice similare sau apropiate pentru imobilizări corporale deţinute

cu titlu gratuit, de utilitatea şi locul unde se află.

Subvenţii de investiţii în beneficiul întreprinderii cu scopul de a acoperi sau a crea

valori imobilizate (subvenţii de echipament) sau de a finanţa activitatea pe termen lung; din

punct de vedere contabil, sunt asimilate subvenţiilor şi activelor imobilizate constatate ca

plusuri cu ocazia inventarierii.

Din punct de vedere fiscal, imobilizările provenite din donaţii, cu titlu gratuit sau prin

subvenţii de stat sunt supuse impozitării imediat sau pot fi eşalonate pe mai multe exerciţii.

În ceea ce priveşte TVA, subvenţiile de echipament, ca şi activele imobilizate prin

donaţii sau cu titlu gratuit sunt exonerate de la plata acestui impozit atunci când sunt destinate

reglării unei învestiţii determinate. TVA este deductibilă la darea în folosinţă a bunului, atunci

când finanţarea este proprie sau de la stat.

În România, s-a optat pentru impozitarea directă a subvenţiilor, indiferent de obiectul

lor, generând consecinţe importante asupra impozitării profitului.

25

Page 20: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

3.1.1.4. Intrarea de imobilizări corporale prin aport la capitalul social

În cazul intrărilor de imobilizări corporale prin aport în natură, pe baza Procesului –

verbal de recepţie, se înregistrează la valoarea de aport.

În perioada analizată (anul 2007), societatea nu a primit imobilizări prin aport la

capitalul social, dar în cazul în care ar fi primit, înregistrările s-ar fi făcut aşa cum este

exemplificat în continuare.

Să presupunem că societatea comercială emite 50.000 acţiuni, fiecare având valoarea

nominală de 0,5 lei. Un acţionar aduce ca aport în natură un utilaj evaluat de o

comisie tehnică de expertiză la o valoare de 10.000 lei. Acţionarul care a depus

capitalul social în natură primeşte 19.000 acţiuni cu valoarea nominală de 0,5 lei pe

acţiune. În baza raportului întocmit de comisia de evaluare şi supus aprobării

Consiliului de Administraţie al societăţii, se efectuează înregistrarea:

10.000 2131Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)

= %1012Capital subscris vărsat1041Prime de emisiune

9.500

5003.1.1.5. Intrare prin schimbul de active

În conformitate cu IAS 16 Imobilizări corporale, un element de natura imobilizărilor

corporale poate fi achiziţionat prin schimbul parţial sau total cu un alt element de aceeaşi

natură, sau un alt activ, fiind evaluat la valoarea justă a activului primit în schimb, corectată cu

valoarea oricărei sume transferate în numerar sau în echivalente de numerar ( în cazul în care

elementele schimbate nu au o valoare similară). IAS 16 Imobilizări corporale dă ca şi

exemple de schimburi de active schimburile de avioane, hoteluri, ateliere service etc.

3.1.2. Cazuri particulare privind intrările de imobilizări

3.1.2.1. Creşterea valorii contabile prin reevaluare

Reevaluarea se bazează în mod normal pe valoarea de piaţă. Dacă valoarea de piaţă nu

poate fi identificată (de exemplu în cazul echipamentelor foarte specializate), se foloseşte

valoarea de înlocuire din care s-a scăzut amortizarea.

IAS 16 “Imobilizări corporale” cuprinde următoarele prevederi în ceea ce priveşte

reevaluarea:

26

Page 21: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Amortizarea cumulată la reevaluare se recalculează proporţional cu modificarea

valorii brute a activului reevaluat, dacă se adoptă valoarea de înlocuire, sau se elimină din

valoarea brută a activului înainte de reevaluare, dacă se adoptă valoarea de piaţă.

Rezultatul reevaluării , în cazul creşterii valorii contabile nete, determină o creştere a

rezervei din reevaluare dacă nu a existat o cheltuială determinată de descreşterea valorii nete

contabile, sau creşterea unui venit în cazul în care a existat o cheltuială determinată de

descreşterea valorii nete contabile.

La descreşterea valorii contabile nete, rezultatul reevaluării este o descreştere a rezervei

din reevaluare, cu minimul dintre valoarea rezervei şi diferenţa de valoare apărută, restul

sumei fiind recunoscută ca o cheltuială, sau creşterea unei cheltuieli, dacă nu a existat un

surplus de reevaluare pentru acel activ.

Surplusul din reevaluare se transferă asupra rezultatului reportat, fie în momentul

cedării sau casării activului, cu toată valoarea sa, fie pe măsura amortizării activului, cu

diferenţa dintre valoarea amortizată calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea

amortizată calculată pe baza valorii contabile iniţiale.

La data de 21.12.2007 se efectueza reevaluarea spaţiului Comercial - sediu

firma, cu o valoare de inregistrare de 30.104,12, la cost istoric. Reevaluarea

mijlocului fix (spaţiu Comercial- sediu firma), s-a efectuat după metodologia

impusa de prevederile HG 1553/2003 si a normelor de aplicare ale acestuia,

deoarece activul a fost pus in funcţiune in anul 2002, in baza unei tranzacţii de

vânzare-cumpărare in urma căreia societatea comerciala Ovinic Prodimpex

SRL, a obţinut dreptul de proprietate înscris in CF nr. 31097. De la data

cumpararii imobilului nu s-a efectuat nici o reevaluare prin care sa se

stabileasca valoarea justa.

In aceste condiţii am procedat la:

- calculul valorii actualizate pentru aceasta construcţie conform procedurii impuse de

normele de aplicare a HG 1553/2003 având la baza indicii de inflaţie prezentaţi in buletinul

statistic publicat de către Institutul Naţional de Statistica, întocmindu-se centralizatorul

valorilor actualizate.

Utilizatorul prezentului raport, va proceda la punerea de acord a valorilor reevaluate

prezentate in Anexa nr.1, cu valorile din evidenta contabila a societatii.

27

Page 22: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Beneficiarul nu va folosi datele din acest raport in alte scopuri, decât cel de

înregistrare in evidenta contabila a valorilor reevaluate a activelor.

Activul (spaţiu Comercial- sediu firma) s-a reevaluat pe baza documentelor de

proprietate puse la dispoziţie de către beneficiarul raportului si prezentate in Anexa nr. 1, din

care s-au extras vechimea de exploatare, datele si prezentarea din punct de vedere tehnic, iar

din constatarea vizuala si probele efectuate pe teren s-a dedus funcţionarea, starea si gradul de

depreciere fizica.

Pentru efectuarea reevaluării acestui activ, s-a folosit metoda si procedura impusa de

normele legale.

Metoda valorii de înlocuire este metoda cea mai apropiata de valoarea reala.

Datele de calcul pentru determinarea valorii de reevaluare sunt preluate din ,,Fisa

mijlocului fix,, precum si din documentele de provenienţa a acestuia.

Pentru calcularea valorii reevaluate a acestui activ s-au utilizat indicii de actualizare la inflaţie

prevăzuţi in Buletinul Statistic elaborat de Institutul Naţional de Statistica din România.

In urma calculelor si procedurilor utilizate, au rezultat următoarele valori de

înregistrare reevaluate: UM = lei

Valoare de inventar înregistrata

in contabilitate

la 30.11.2007 Sediu Firma

Ovinic Prodimpex SRL

Diferenţe de

înregistrat in

contabilitate

Valoare de inventar de

înregistrat după reevaluare

01.12.2007

30.104,12 20.628,06 50.732,18

Înregistrarea in contabilitate a diferenţei rezultate in urma reevaluării imobilizării

corporale(spaţiu comercial-sediu firma) se va efectua de către beneficiar in evidentele sale

contabile după cum urmează :

- înregistrarea diferenţelor rezultate din reevaluarea construcţiei :

212Cladiri

= 105Rezerve din reevaluare

20.628,06

- înregistrarea diferenţei din amortizarea actualizata si cea înregistrata pana la data

reevaluării

105 = 2812 5.535,25

28

Page 23: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Rezerve din reevaluare Amortizarea constructiilor

UM = lei

Total amortizare

existenta la 30.11.2007

Amortizare actualizata

de înregistrat in

contabilitate

Amortizare totala

de înregistrat după reevaluare

01.11.2007

7.982,76 5.535,25 13.518,01

3.1.2.2. Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale prin adăugarea de

accesorii:

În această situaţie, creşterea valorii prin adăugare de accesorii, aparate de

măsurare sau control ori alte părţi componente implică următoarele tipuri de

înregistrări:

a) Înregistrarea accesoriilor cumpărate şi recepţionate la valoarea de 2.000 lei:

2.000 3xxConturi de stocuri

= 404Furnizori de imobilizări

2.000

b) Încorporarea accesoriilor în valoarea imobilizărilor corporale:

2.000 21Imobilizări corporale

= 3xxConturi de stocuri

2.000

La S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L. Brasov nu au existat astfel de înregistrări în cursul

anului 2007.

3.1.2.3. Creşterea valorii contabile prin modernizare

Aşa cum prevede Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 16, este greu să se

determine dacă, cheltuielile ulterioare punerii în funcţiune a imobilizărilor corporale constituie

modernizări – şi trebuie înregistrate la imobilizări – sau reparaţii – şi trebuie înregistrate la

cheltuieli. Numai cheltuielile care contribuie la creşterea capacitaţii viitoare de a produce

beneficii existent peste nivelul normal determinat anterior pot să fie incluse în valoarea

contabilă de intrare, mărind-o în mod corespunzător.

Ca exemple se pot menţiona: creşterea duratei de serviciu normală a imobilizărilor

corporale, sporirea capacitaţii de producţie, o ameliorare substanţială a calităţii producţiei sau

diminuarea cheltuielilor de exploatare.

29

Page 24: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

În contabilitate, cheltuielile efectuate cu modernizarea imobilizărilor corporale se

înregistrează similar cu intrările de imobilizări corporale prin construcţie sau producţie

proprie.

3.1.3. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale

Provizioanele reprezintă cote-părţi prelevate din rezultate în scopul constituirii de provizii

în scopul autoprotecţiei fiind destinate acoperirii riscurilor posibile ce apar în perioada

următoare ca urmare a deprecierii reversibile a deprecierii elementelor patrimoniale.

Provizioanele pentru deprecieri privind imobilizările intervin de regulă în cazul structurilor

neamortizabile (fond comercial, terenuri, imobilizări financiare). Ele se elimitează ca echivalent al

deprecierii valorii activelor imobilizate neamortizabile. Mărimea lor se determină, în principiu, pe

baza relaţiei:

Deprecierea

constatată la

inventar

=

Valoarea

contabilă de

intrare

Valoarea de inventar

estimată cu ocazia

inventarierii

Pot fi întâlnite şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor amortizabile, numai

atunci când la inventariere se constată diferenţe în minus între valoarea contabilă netă (mai

mare) şi valoarea de inventar (mai mică).

La sfârşitul fiecărui exerciţiu sau la ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor pentru care

s-a constituit provizion, se analizează şi se regularizează astfel:

în cazul în care deprecierea constatată la inventar este mai mare decât soldul creditor al

conturilor din grupa 29 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor”, se face

înregistrarea:

6813Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor

= 291Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

dacă deprecierea constatată la inventar este mai mică decât soldul creditor, se face

înregistrarea:

291Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

= 7813Venituri din provizioane pentru deprecierea

30

Page 25: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

imobilizărilorAceeaşi înregistrare se face şi în cazul în care se anulează provizionul, dacă acesta

devine fără obiect.

Societatea Ovinic Prodimpex S.R.L. Brasov hotărăşte constituirea unor

provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale în valoare de 5.936,7

lei.

59.367,7 6813Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor

= 291Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

59.367,7

Amortizarea este o consecinţă a deprecierii ireversibile, iar provizioanele sunt un efect

al deprecierii reversibile.

3.1.4. Contabilitatea şi fiscalitatea operaţiilor privind ieşirile de imobilizări

corporale

Operaţiile privind ieşirea imobilizărilor corporale se individualizează sub forma

scoaterii din funcţiune, prin vânzare la licitaţie sau cesionare, precum şi datorită unor

operaţii excepţionale (lipsuri la inventar, degradări etc.).

3.1.4.1. Ieşiri ale imobilizărilor corporale prin scoatere din funcţiune (casare)

Scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale amortizate integral se face cu

aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor sau Asociaţilor, în cazul societăţilor comerciale,

respectiv a Consiliului de administraţie pentru Regiile autonome.

La agenţii economici cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la Regiile

autonome, casarea imobilizărilor corporale scoase din funcţiune se face numai după ce s-au

epuizat posibilităţile de valorificare a acestora prin vânzare pe bază de licitaţie, conform

prevederilor legale.

a) Casarea imobilizărilor corporale integral amortizate:

În cazul în care imobilizările corporale sunt amortizate integral, documentul întocmit

este Procesul – verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, iar înregistrarea se face la

valoarea contabilă de intrare.

Sa presupunem casarea unui autoturism Dacia cu o valoare contabilă de

9.864,706 lei, amortizată integral conform Procesului – verbal de scoatere din

funcţiune a mijloacelor fixe

31

Page 26: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

9.864,706 2813Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

= 2133Mijloace de transport

9.864,706

b) Casarea imobilizărilor corporale parţial amortizate:

Dacă imobilizările corporale scoase din funcţiune nu sunt amortizate integral, valoarea

rămasă de amortizat se acoperă din sumele rezultate în urma valorificării acestora, iar diferenţa

rămasă neacoperită se va recupera din cheltuielile de exploatare, fără a fi luată în calculul

profitului impozabil.

Durata recuperării şi anuităţile de recuperare a diferenţei de amortizat se stabilesc de

către Adunarea Generală a Acţionarilor sau Asociaţilor la societăţile comerciale şi, respectiv,

Consiliul de administraţie la Regiile autonome, după caz, fără a depăşi cinci ani.

Unitatea nu a avut astfel de inregistrari in perioada analizata, dar pentru exemplificare

presupunem ca, Conducerea societăţii hotărăşte scoaterea din funcţiune a unei instalaţii de

lucru parţial amortizată deoarece aceasta nu mai este utilă activităţii. Situaţia în contabilitate la

scoaterea din funcţiune a unei instalaţii de lucru se prezintă astfel:

Valoarea contabilă de intrare: 7.884,2 lei

Amortizarea înregistrată: 6.147,3 lei

Cheltuieli ocazionate de casare: 1.655 lei

din care:

- materiale: 680 lei

- salarii: 975 lei

Piese de schimb recuperat: 1.834 lei.

a) Se înregistrează scoaterea din evidenţă a instalaţiei de lucru neamortizată integral

conform Procesului-verbal de casare

6.147,3

1.536,84

%2813Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor471

= 2131Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)

7.684,2

32

Page 27: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Cheltuieli înregistrate în avans

Notă: In locul contului 471 Cheltuieli înregistrate în avans, se putea folosi contul 6583

Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital.

b) Înregistrarea cheltuielilor ocazionate de casarea instalaţiei de lucru se realizează

prin relaţia:

1.655 6588Alte cheltuieli de exploatare

= %302Materiale consumabile421Personal – salarii datorate

680

975

c) Înregistrarea cheltuielilor cu salariile:

975 641Cheltuieli cu salariile personalului

= 421Personal – salarii datorate

975

d) Înregistrarea ansamblelor, subansamblelor, pieselor şi materialelor recuperate din

dezmembrarea mijlocului fix respectiv:

1.834 3024Piese de schimb

= 7588Alte venituri din exploatare

1.834

e) Includerea în cheltuieli, pe o perioadă de maximum 5 ani, a valorii neamortizate

înregistrate în contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”, valoare deductibilă la impozitare:

1.536,84 6811Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

= 471Cheltuieli înregistrate în avans

1.536,84

3.1.4.2. Ieşiri ale imobilizărilor corporale prin vânzare (cesiune)

Ieşirile sub formă de vânzare generează două categorii de operaţii:

operaţii privind scoaterea din inventar prin diminuarea amortizării şi creşterea

cheltuielilor pentru valoarea rămasă de amortizat sau valoarea netă contabilă;

operaţii privind cesionarea sau vânzarea mijloacelor fixe, cu preţul de vânzare şi TVA

înregistrate pe baza facturii.

33

Page 28: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Se vinde o casa de marcat Sapela cărei valoare contabilă de intrare este de

1.274.428 lei. Preţul de vânzare este de 178,5lei (TVA – 19 %) conform

Facturii nr. 2783777/13.06.2007.

a) Scoaterea din evidenţă a mijlocului fix amortizat integral, ieşit prin vânzare:

1.274,428 2813Amortizări privind imobilizările corporale

= 2131Echipamente tehnologice (maşini, utilaje, instalaţii de lucru)

1.274,428

b) Înregistrarea vânzării pe baza Facturii nr. 2783777/13.06.2007:

178,5 461Debitori diverşi

= %7583Venituri din vânzarea activelor şi din alte operaţii de capital4427TVA colectată

150

28,5

De asemenea, imobilizările corporale care au fost scoase din funcţiune şi sunt deţinute

în vederea cesionării figurează în anexa la bilanţ ca un post distinct fiind evaluate la valoarea

cea mai mică dintre valoarea netă contabilă şi valoarea reziduală netă. Orice pierdere probabilă

este imediat înregistrată la rezultate prin constituirea de provizioane.

Plusvalorile şi minusvalorile din cesiunea imobilizărilor corporale între preţul de

cesiune şi valoarea netă contabilă pot crea contradicţii între regulile contabile şi cele fiscale.

În contul de profit şi pierdere, determinarea plusvalorilor şi minusvalorilor se face

global, pentru ansamblul de bunuri şi nu în mod structural. Aceasta problemă nu a făcut

obiectul normalizării contabile şi fiscale în România.

Dacă se face recurs la contabilitatea franceză, în declaraţia de impunere anuală trebuie

făcută distincţie între plusvalorile şi minusvalorile pe termen scurt şi cele pe termen lung,

respectiv rezultatul net pe termen scurt şi rezultatul net pe termen lung.

3.2. Regimurile de amortizare

Amortizarea, prin calculul său, reprezintă un instrument eficient pentru calcularea

deprecierii şi corectarea efectelor inflaţiei; reprezintă, de asemenea, un instrument de politică

34

Page 29: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

economică, beneficiind de regulile fiscale, ceea ce permite dezvoltarea potenţialului tehnic al

întreprinderii.

Unităţile patrimoniale din România care desfăşoară activităţi cu caracter economic

amortizează mijloacele fixe utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare7:

1) amortizarea liniară;

2) amortizarea degresivă;

3) amortizarea accelerată.

Competentele de aprobare a regimului de amortizare liniară sau degresivă revin

Adunării Generale a Acţionarilor. Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de

către Ministerul Finanţelor, la propunerea Adunării Generale a Acţionarilor.

Pe plan internaţional, arsenalul metodologic în domeniul regimurilor de amortizare

este mai bogat, el cuprinzând8:

a) metoda amortizării liniare;

b) metoda amortizării funcţionale (variabile sau proporţional cu utilizarea sau

randamentul);

c) metodele amortizării accelerate:

- metoda amortizării degresive cu normă constantă;

- metoda amortizării proporţionale cu ordinea numerică inversă a

anilor;

d) metodele speciale de amortizare:

- metoda amortizării bazată pe valoare;

- metodele de imputare axate pe cesiune sau pe înlocuire;

- metodele de amortizare pe grupe de valori active;

- metodele de amortizare cu dobânzi compuse.

3.2.1. Sisteme de amortizare reglementate în România

7Legea nr. 15 / 24.03.1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, versiune actualizată la data de 31.08.2003

8 Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară (vol. al II-lea), Ed. Economică, Bucureşti, 1998, pag. 240

35

Page 30: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

3.2.1.1. Amortizarea liniară - constă din calcularea şi alocarea uniformă a valorii

contabile de intrare a activelor amortizabile pe toată durata normală de funcţionare exprimată

în ani.

Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la

valoarea de intrare a imobilizărilor corporale:

Rata anuală a amortizării = 100 / Durata normală de utilizare

Metoda amortizării liniare este uşor de utilizat, însă pot apărea şi unele divergente

deoarece aceasta metodă nu ţine cont de nici de scăderea capacităţii de producţie, nici de

creşterea în timp a cheltuielilor de întreţinere datorate uzurii.

Pentru mijloacele fixe de natura construcţiilor, normele legale specifică faptul că

amortizarea anuală se calculează numai în regim liniar.

Se consideră mobilier-corp birotica, achiziţionată de la furnizori conform

facturii numărul 202613 / 16.08.2007, costul de achiziţie fiind de 2.226,05 lei.

Conform HG nr. 2139 / 2004, si P.V. 420/16.08.2007 pentru aprobarea

clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe, durata

normală de folosire este de 6 ani (Cod de clasificare: 3.1.6.).

Daca mobilierul ar intrat în unitate la data de 1 ianuarie 2007, tabloul amortizării ar fii

următorul :

Valoarea de intrare : Vi = 2.226,05 lei

Durata normală de utilizare : D = 6 ani

Rata anuală a amortizării : Ra = 100 / D = 100 / 6 = 16,6666%

Remarcă: Cotele medii anuale de amortizare se regăsesc şi în tabelul – anexa la

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 15 / 1994.

Tabel 3.1. Plan de amortizare pentru mobilier – corp birotica, daca aceasta ar fi

intrat în unitate la începutul anului – metoda liniară

Valoarea

36

Amortizarea anuală = Valoarea contabilă de intrare Rata anuală a amortizării (cota medie anuală de amortizare)

Page 31: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Exerciţiul Valoarea de intrare

Rata amortizării

Amortizarea anuală

Amortizările cumulate

netă contabilă

2007 2.226,05 16,6666% 371 371 1.855,052008 2.226,05 16,6666% 371 742 1.484,052009 2.226,05 16,6666% 371 1.113 1.113,052010 2.226,05 16,6666% 371 1.484 742,052011 2.226,05 16,6666% 371 1.855 371,052012 2.226,05 16,6666% 371 2.226 0

TOTAL X 2226 X 0

Problema calculului amortizării constă în intrarea şi ieşirea de active imobilizate

în cursul anului. Deci, rata anuală a amortizării trebuie recalculată în funcţie de

durata efectivă de folosire care este mai mică de 12 luni sau 360 de zile.

Prorata se poate calcula în funcţie de zile, luni şi semestre de folosire.

În acest caz formula de calcul este următoarea :

Anuitatea amortizării = valoarea contabilă de intrare x rata liniară x n/N

Unde : n – numărul de luni sau de zile de funcţionare a mijlocului fix

N – 12 luni sau 360 de zile.

Rata anuală a amortizării pentru primul an :

Ra1 = (100/6) x (134 zile folosire/ 360 zile folosire anuală) = 6,20%

Rata anuală a amortizării pentru următorii 4 ani :

Ra = 100 / D = 100/6 = 16,6666%

Rata anuală a amortizării pentru ultimul an :

Rau = (100/6) x (226 zile folosire/ 360 zile folosire anuală) = 10,46%

Amortizarea anuală: A = Vi x Ra

Tabel 3.2. Plan de amortizare pentru mobilier – corp birotica intrat în unitate la

data 16.08.2007 – metoda liniară

Exerciţiul Valoarea de intrare

Rata amortizării

Amortizarea anuală

Amortizările cumulate

Valoarea netă

contabilă2007 2.226,05 6,20% 138,02 138,02 2.088,032008 2.226,05 16,6666% 371 509,02 1.717,032009 2.226,05 16,6666% 371 880,02 1.346,032010 2.226,05 16,6666% 371 1.251,02 975,032011 2.226,05 16,6666% 371 1.620,02 604,032012 2.226,05 16,6666% 371 1.993,02 233,03

37

Page 32: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

2013 2.226,05 10,46% 232,84 2.225,86 0

TOTAL X 2.225,86 X 0

Dacă se ia în considerare luna, de regulă se consideră cea următoare celei de intrare,

indiferent de ziua când se produce operaţia şi se exclude luna următoare celei de ieşire. Există

şi situaţii în care la intrare se ia în calcul întreaga lună dacă operaţia se produce până în ziua de

15 şi se exclude în situaţia în care operaţia se produce după 15 ale lunii. Similar se procedează

la ieşire.

Dacă intră în rol semestrul, pentru intrări se ia în calcul 1/2 din anuitatea amortizării

anului de intrare, iar în cazul ieşirilor se exclude 1/2 din anuitatea amortizării anului de ieşire

privind mijloacele fixe în cauză.

Din punct de vedere fiscal, avantajul oferit de amortizarea în sistem liniar este acela că

atenuează tendinţa de ocolire a fiscalităţii. Acest sistem a constituit baza dezvoltării celorlalte

regimuri de amortizare.

3.2.1.2. Amortizarea degresivă

Amortizarea degresivă permite recuperarea accentuată a amortizării în primii ani

de la punerea în funcţiune.

Amortizarea degresivă are la bază regula fiscală stabilită prin lege9 potrivit căreia rata

anuală liniară este multiplicată cu unul din coeficienţii:

- 1,5 dacă durata normală de utilizare este între 2 şi 5 ani;

- 2,0 dacă durata normală de utilizare este între 5 şi 10 ani;

- 2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani.

Ceea ce nu precizează Legea amortizării, cu privire la amortizarea degresivă, este

aplicarea proratei temporis pentru achiziţia imobilizărilor corporale amortizabile10. În acest

sens, agenţii economici pot utiliza amortizarea degresivă pe întregul an, chiar dacă acea

imobilizare corporală a fost achiziţionată şi folosită mai puţin de 12 luni.

Regimul de amortizare degresivă se aplica în două variante, determinate de data de

intrare în funcţiune a imobilizării corporale:

fără influenţa uzurii morale (AD1);

cu influenţa uzurii morale (AD2).

9 Legea nr. 15 / 24.03.1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, versiune revizuită la data de 31.08.200310 Ana Stoian Contabilitate şi gestiune fiscală Editura Mărgăritar 2001, pag. 282

38

Page 33: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Pentru calculul amortizării anuale prin utilizarea regimului de amortizare degresivă,

varianta AD1, principiul de bază este următorul:

în primul an de funcţionare se aplică cota de amortizare degresivă (corespunzătoare

duratei normale de funcţionare din “Catalogul privind clasificarea şi duratele normale

de funcţionare a mijloacelor”) la valoarea de intrare;

pentru anii următori se aplică aceeaşi cotă, dar de fiecare dată la valoarea rămasă; acest

calcul se continuă până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este

egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală liniară, calculată ca raport între

valoarea rămasă de recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămaşi.

Din acel an şi până la expirarea duratei normale de funcţionare, se trece la amortizarea

anuală liniară.

Amortizarea degresivă, varianta AD2, conţine influenţa uzurii morale care acţionează

asupra imobilizărilor corporale şi care se reflectă în calculul amortizării anuale.

Varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a imobilizărilor corporale într-o

perioadă de timp mai mică decât durata normală de utilizare, diferenţa în ani reprezentând

influenţa uzurii morale.

Pentru imobilizările corporale care au o durată normală de funcţionare de până la 5 ani

inclusiv, nu se aplică regimul de amortizare degresivă, varianta AD2. Pentru aceste imobilizări

corporale, amortizarea se va calcula utilizând varianta AD1.

Pentru calculul amortizării în varianta AD2 se vor avea în vedere următoarele

elemente:

durata normală de utilizare conform catalogului;

cota de amortizare în regim de amortizare degresivă;

perioada în care se calculează amortizarea degresivă;

perioada în care se calculează amortizarea liniară.

S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L. foloseşte metoda amortizării degresive;

Varianta AD1:

Valoarea de intrare : Vi = 2.226,05lei

Durata normală de folosire : D = 6 ani

Rata anuală a amortizării: Ra = 100 / D = 100/6 = 16,6666%

Coeficientul de multiplicare prevăzut în legea amortizării : k = 2

39

Page 34: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Rata de amortizare degresivă : Rd = Ra x k = 16,6666% x 2 =33,3332 %

Amortizarea anuală pentru primul an: A1 = Vi x Rd

Amortizarea anuală pentru anii în care amortizarea calculată prin metoda degresivă

este mai mare decât amortizarea calculată prin metoda liniară : A = VCN x Rd

Amortizarea anuală pentru anii în care amortizarea calculată prin metoda degresivă

este mai mică decât amortizarea calculată prin metoda liniară :

A = Vr / n, unde : VCN – Valoarea contabilă netă

Vr - Valoarea rămasă de amortizat

n – numărul de ani rămaşi când anuitatea amortizării calculată prin

metoda degresivă este mai mică decât cea calculată prin metoda liniară.

Tabel 3.3. Plan de amortizare pentru mobilier – corp birotica – metoda degresivă (varianta

AD1)

Exerciţiul Valoarea de intrare

Rata amortizării

Amortizarea degresivă

anuală(AD1)

Amortizările cumulate

Valoarea netă

contabilă

2007 2.226,05 33,3332% 742,01 742,01 1.484,042008 2.226,05 33,3332% 494,68 1.236,69 989,362009 2.226,05 33,3332% 329,79 1.566,48 659,572010 2.226,05 - 219,86 1.786,34 439,712011 2.226,05 - 219,86 2.006,2 219,862012 2.226,05 - 219,86 2.226,06 0

TOTAL X 2.226,06 X 0

În anul 2010 dacă se aplică cota de amortizare degresivă, anuitatea amortizării ar avea

următoarea valoare : 659,57*33,3332%= 219,86 lei

De aceea începând cu acest an se va aplica metoda liniară deoarece anuitatea

amortizării este : 659,57/ 3 = 39.771.667 lei

Se observă că spre deosebire de amortizare prin metoda liniară, amortizarea anuală în

ultimii ani de amortizare este cu aproape 100 mai mică, ceea ce arată faptul că unitatea îşi

recuperează mai repede investiţia, putând astfel să înlocuiască instalaţia mult mai repede decât

durata normală de utilizare în cazul în care pe piaţă ar apărea una mai performantă.

Pentru a putea exemplifica varianta AD2 trebuie sa se considere un mijloc fix

care să aibă o durată normală de utilizare mai mare de 5 ani (pentru a se putea

40

Page 35: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

vorbi şi de uzura morală). De aceea vom mai merge pe exemplul anterior,

durată normală de utilizare a mijlocului fix finnd de 6 ani:

Indicatorii puşi în evidenţă sunt:

Durata normală de utilizare : DN = 6 ani

Rata de amortizare liniară : Ra =100 / DN = 100 / 6 = 16,6666%

Coeficientul de multiplicare prevăzut în legea amortizării : k = 2

Rata de amortizare degresivă : Rd = Ra x k = 16,6666% x 2 = 33,3332%

Durata de utilizare aferentă regimului liniar, recalculată în funcţie de rata medie anuală

de amortizare degresivă : DR = 100 / Rd = 100 / 33,3332 = 3 ani

Durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală :

DI = DN – DR = 6 – 3 = 3 ani

Durata de amortizare în regim de amortizare degresivă :

DD = DI – DR = 3 – 3 = 0 ani

Durata de amortizare în regim liniar :DL = DI – DD = 3 – 0 = 3 ani.

Aşa cum rezultă din calcule, mijlocul fix cu durată normală de utilizare de 6 ani va fi

amortizat integral pe o perioada de 3 ani, dintre care în primul an se va aplica o cotă de

amortizare degresivă, iar în următorii 2 se aplică metoda liniară.

Nota : Aceste durate de amortizare sunt calculate şi se pot lua direct din Tabelul Anexa

la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 15 / 1994 privind amortizarea capitalului

amortizat în active corporale şi necorporale, modificată şi completată prin Ordonanţa

Guvernului nr. 54 / 1997.

Tabel 3.4. Plan de amortizare pentru un mijloc fix - metoda degresivă (AD2)

Exerciţiul Valoarea de intrare

Rata amortizării

Amortizarea degresivă

anuală(AD2)Amortizările

cumulate

Valoarea netă

contabilă2007 2.226,05 33,3332% 742,01 742,01 1.484,042008 2.226,05 - 742,01 1.484,02 742,012009 2.226,05 - 742,01 2.226,03 0

TOTAL X X 2.226,03 X

3.2.1.3. Amortizarea accelerată

Amortizarea accelerată constă în calcularea şi includerea în primul an de funcţionare

în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de 50% din valoarea contabilă de intrare a

41

Page 36: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

mijlocului fix. Amortizarea pentru exerciţiile financiare următoare este calculată la valoarea

rămasă de amortizat, după metoda liniară prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.

Pentru calculul indicatorilor de eficienţă, în vederea stabilirii punctajului necesar, se

vor folosi datele aferente anului de punere în funcţiune a imobilizărilor corporale, astfel:

datele din bugetul de venituri şi cheltuieli, când aprobarea se solicită în cursul

trimestrului I al anului;

datele din evidenţa contabilă pentru perioada încheiată, care vor fi extrapolate la nivel

de an, în funcţie de media lunară a realizărilor.

Astfel, pentru mobilier – corp birotica intrată în unitate la data de 16.08.2007,

la preţ de achiziţie de 2.226,05 lei, cu durata normală de folosire de 6 ani,

amortizarea prin metoda accelerată se va calcula astfel :

Anuitatea amortizării pentru primul an : A = Vi x 50%

Rata liniară pentru ultimii ani : Ra = 100 / DN = 100 / 5 = 20%

Amortizarea anuală pentru ultimii ani : A = VNC x Ra

Unde :Vi – Valoarea de intrare (preţ de achiziţie);

DN – Durata normală de folosire ;

VNC – Valoarea netă contabilă.

În continuare amortizarea este determinată în condiţiile în care prorata este calculată în

funcţie de numărul de luni folosire.

Tabel 3.5. Plan de amortizare pentru mobilier corp birotica– metoda accelerată

Exerciţiul Valoare de amortizat

Rata amortizării

Amortizarea anuală

Amortizările cumulate

Valoarea netă

contabilă2007 2.226,05 50% 1.113,03 1.113,03 1.113,032008 2.226,05 20% 222,61 1.335,64 890,42

2009 2.226,05 20% 222,61 1.558,25 667,81

2010 2.226,05 20% 222,61 1.780,86 445,2

2011 2.226,05 20% 222,61 2.003,47 222,59

2012 2.226,05 20% 222,61 2.226,08 0

TOTAL X X 2.226,08 X

Calculul amortizării pin metoda accelerată face ca în ultimii ani de folosire amortizarea

anuală să fie cu aproape egala cu cea calculată prin metoda degresivă, care la rândul ei este cu

42

Page 37: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

aproximativ 100 mai mică decât cea liniară, deci anuitatea amortizării accelerate în ultimii an

de folosire este cu aproape 100 mai mică decât cea prin metoda liniară. De aici se desprinde

concluzia că societatea îşi poate recupera mai repede investiţia utilizând metoda degresivă sau

cea accelerată, putând investi în alte utilaje mai performante. Pe de altă parte, în primii ani de

folosire vor creşte cheltuielile de exploatare cu implicaţii asupra costurilor produselor

realizate, dar se va diminua profitul brut şi impozitul pe profit.

Remarcă. Din prezentarea metodelor de amortizare se constată că din relaţiile de calcul

lipseşte valoarea reziduală. Acest fapt intră în contradicţie cu prevederile IAS 16 “Imobilizări

corporale” care consideră valoarea amortizabilă a unui activ fix ca fiind costul de achiziţie sau

o altă valoare substituită costului în situaţiile financiare din care s-a scăzut valoarea sa

reziduală.

Reglementările naţionale sunt în spiritul IAS 4 “Contabilitatea amortizării”, care

prevede că valoarea reziduală este adeseori nesemnificativă şi poate fi neglijată în calculul

valorii amortizabile. Dacă valoarea reziduală este semnificativă, estimarea acesteia se

efectuează fie la data intrării imobilizării, fie la data unei eventuale evaluări ulterioare a

imobilizării.

Ultima precizare se regăseşte în regimul de amortizare din România în sensul că

valoarea brută reziduală recuperată la ieşire este utilizată pentru compensarea cheltuielilor

ocazionate de scoaterea din funcţiune, precum şi a valorii rămase de amortizat.

Sistemul de amortizare adoptat în România este dominat în bună măsură de interesul

fiscal şi mai puţin de cel al menţinerii puterii de cumpărare şi de finanţare a capitalului

propriu. Nu puţine principii fiscale privind amortizarea au un caracter imperativ pentru

contabilitatea amortizării.

Chiar dacă, pe termen scurt, impunerea profiturilor fictive duce la creşterea veniturilor

fiscale, pe termen lung efectele sunt nefavorabile asupra creşterii economice. Chiar în lipsa

unei contabilităţi de inflaţie, măsurile fiscale trebuie să preîntâmpine acest risc.

43

Page 38: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

CAPITOLUL IV

ANALIZA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI A AMORTIZĂRII ŞI SISTEMUL

INFORMATIC PENTRU EVIDENŢA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ŞI

CALCULUL AMORTIZĂRII

4.1. Prezentarea situaţiei financiare conform Bilanţului11 şi a Contului de profit şi

pierdere12

Conform datelor înscrise în bilanţ S.C OVINIC PRODIMPEX S.R.L. Brasov deţine

active imobilizate în valoare de 438.535 lei şi active circulante în valoare de 524.363 lei.

Activele imobilizate reprezentau la sfârşitul anului 2007: 45,54% din totalul activelor,

în crestere cu 10,55 % faţă de începutul anului, deoarece societatea a hotărât achizitionarea

unor mijloace fixe. La activele circulante, s-a constatat o diminuare, diminuarea fiind de

10,55%.

În totalul activelor imobilizate ponderea cea mai mare o deţin imobilizările corporale,

valoarea lor absolută ridicându-se la 473.151 lei, iar dintre aceste terenurile valorează numai

122.852,20 lei. Faţă de începutul anului, imobilizările corporale îşi păstrează această pondere

în totalul activelor imobilizate (99,73 % la începutul anului şi 99,68% la sfârşitul anului).

Reprezentând grafic structura activelor imobilizate, acesta ar arăta astfel:

Tabel 4.1. Tabel privind structura activelor imobilizate:

Nr. crt. Active imobilizate2006( lei)

2007(lei)

2006(%)

2007(%)

1 Imobilizări necorporale 0 0 0 02 Imobilizări corporale 456.090 437.151 99,73 % 99,68 %

- Terenuri 122.852,20 122.852,20 - - - Mijloace fixe 390.448,24 412.027,92 - -

3 Imobilizări financiare 1.274 1.384 0,27 % 0,31 %Active imobilizate - Total 970.634,44 973.415,12 100,00% 100,00%

11 Anexa nr. 1 - Bilanţ12 Anexa nr. 2 – Contul de profit şi pierdere

44

Page 39: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

G.4.1. Grafic privind structura activelor imobilizate

4.2. Indicatori privind imobilizările corporale

4.2.1. Rata activelor imobilizate – măsoară gradul de utilizare a capitalului în firmă.

R AI = (AI / AT) x 100

Unde:

R AI – Rata activelor imobilizate; AI – Active imobilizate; AT – Active totale.

R AI 2006 =( 457.334 / 1.317.090) x 100 = 34,72 %

R AI 2007 = (438.535 / 987.121) x 100 = 44,43 %

G.4.2. Rata activelor imobilizate

Mărimea acestei rate este dependentă de natura activităţii desfăşurate. În sfera

distribuţiei şi serviciilor ea poate avea valori cuprinse între 25-30 %, în timp ce la firmele care

acţionează în sfera producţiei industriale, poate ajunge la valori cuprinse între 70-75%.

Cum activitatea S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L.se situează între aceste două domenii, rata

activelor imobilizate are valori optime. Totuşi faţă de anul anterior se observă o uşoară

45

Page 40: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

crestere a ponderii activelor imobilizate în total active cu 9,71 puncte procentuale, ceea ce

înseamnă ca s-u produs achiziţii.

4.2.2 Rata imobilizărilor corporale – demonstrează capacitatea firmei de a rezista

într-o situaţie de criză apărută în sectorul său de activitate şi de a se adapta unor schimbări

bruşte ale condiţiilor pieţei pe care acţionează.

R IC = (IC / AI) x 100, Unde: R IC – Rata imobilizărilor corporale;

IC – Imobilizări corporale;

AI – Active imobilizate.

R IC 2006 = (456.090 / 457.334) x 100 = 99,72 %

R IC 2007 = (437.151 / 438.535) x 100 = 99,68 %

G.4.3. Rata imobilizărilor corporale

La societatea analizată, aceasta rată are valori foarte mari în ambii ani, ceea ce

demonstrează faptul că ea poate rezista la o situaţie de criză, chiar dacă de la un an la altul a

înregistrat o uşoară scădere (de 0,04 puncte procentuale).

Preponderenţa elementelor productive în patrimoniu este caracteristică unei societăţi

aflate în faza de creştere.

4.2.3. Rata de rotaţie a activelor imobilizate – evaluează randamentele volumice ale

activităţii.

R r = CA / AI, unde: R r – Rata de rotaţie; AI – Active imobilizate; CA – Cifra de afaceri.

V r 2006 = 1.174.980 /457.334 = 2,57

Vr 2007 = 1.228.209 / 438.535 = 2,80

Se observă că de la un an la altul numărul de rotaţii a crescut cu 0,23 ceea ce arată

faptul ca dinamica utilizării perioadei a fost mai buna decât cea anterioară. Aceasta se

46

Page 41: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

datorează cresterii cifrei de afaceri într-un ritm susţinut şi superior creşterii activelor

imobilizate, ceea ce reprezintă o evaluare favorabilă.

G.4.4 Rata de rotaţie a activelor imobilizate

4.3. Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe

În continuare vom analiza influenţa amortizării şi a cifrei de afaceri asupra nivelului

relativ al amortizării.

NA = (A / CA) x 100

Unde:

NA – Nivelul relativ al amortizării; A – Amortizarea; CA – Cifra de afaceri;

Tabel 4.2. Tabel de analiză a nivelului relativ al amortizării

Nr. crt.

Indicatori UM Anul 2006 Anul 2007 I (%)Diferenţă

Valoare absolută

Valoare relativă(I - 100 %)

1 A lei 39.046 38.484 98,56 % -562 1,44 %2 CA lei 1.174.980 1.228.209 -4,53 % 53.229 -95,47 %3 NA lei A

1000 lei CA

33,23 31,33 94,28 % -1,9 5,72 %

NA 2003 = (A2006 / CA2006) x 1.000 = (39.046 / 1.174.980)x 1.000 = 33 lei cheltuieli cu

amortizarea la 1.000 de lei cifră de afaceri realizată

NA 2004 = (A2007 / CA2007) x 1.000 = (38.484/ 1.228.209) x 1.000 = 31 lei cheltuieli cu

amortizarea la 1.000 de lei cifră de afaceri realizată

NA = NA 2007 - NA 2006 = 31 – 33 = - 2 lei cheltuieli cu amortizarea la 1.000 de lei cifră

de afaceri realizată

CA = [(A2006 / CA2007) – (A2006 / CA2006)] x 1.000 =

47

Page 42: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

= [(39.046 /1.228.209) – (39.046/1.174.980)] x 1.000 =

= 31,79 - 33,23 = -1,44 lei cheltuieli cu amortizarea la 1.000 lei cifră de afaceri realizată.

A = [(A2007 – A2006) / CA2007] x 1.000 =

= [(38.484 – 39.046) / 1.228.209] x 1.000 = - 0,46 lei cheltuieli cu amortizarea la 1.000 lei

cifră de afaceri realizată.

Proba: NA = CA + A - 2 = -1,44 + (- 0,46) - 2 = - 2 lei A/ 1000 lei CA realizată.

Unde: NA – Variaţia nivelului relativ al amortizării;

CA – Influenţa CA asupra NA;

A – Influenţa amortizării asupra NA

Variaţia nivelului relativ al cheltuielilor cu amortizarea este una negativă de 2 lei

cheltuieli cu amortizarea la 1.000 de lei cifră de afaceri realizată, ceea ce semnifică o influenţă

pozitivă în anul 2007 faţă de anul 2006, manifestată prin scăderea nivelului lor cu 562 lei13.

Scăderea înregistrată poate fi explicată prin influenţele combinate ale celor doi factori:

cifra de afaceri şi amortizarea.

O influenţă favorabilă o regăsim în ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri a firmei care a

crescut cu 4,53 puncte procentuale, ceea ce prin crearea unei baze de repartizare mai restrânse

a cheltuielilor cu amortizarea, generează o creştere a nivelului relativ al acestor cheltuieli cu 5

lei cheltuieli cu amortizarea la 1.000 de lei cifră de afaceri realizată.

O influenţă nefavorabilă regasim însă în ceea ce priveşte cheltuielilor cu amortizarea, care a

scazut cu 1,44 de puncte procentuale, care determină o scădere a nivelului relativ al

cheltuielilor cu amortizarea de 1 leu la 1.000 de lei cifră de afaceri realizată.

4.4. ANALIZA FACTORIALA A CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA

13 Tabel 4.2. Tabel de analiză a nivelului relativ al amortizării

48

Page 43: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

4.4.1. ANALIZA FACTORIALA A CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA LA 1000

LEI VENITURI DIN EXPLOATARE

10001000 Ve

AmC Ve

a unde: Am = suma amortizării

Ve = venituri din exploatare

WhTVe

cVmaAm unde: Vma = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe

c = cota medie de amortizare

100

cigi

c si

Vma= Vi+Vmi-Vme, unde: Vma-valoarea iniţiala a mijloacelor fixe

Vi-valoarea iniţiala a mijloacelor fixe

Vmi- valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe

Vme-valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe

Nr.crt.

Indicatori Simbol Programat (2006)

Realizat(2007)

1. Cifra de afaceri pqv 1.174.980 1.228.209

2. Suma amortizarii Am 39.046 38.4843. Venituri din exploatare Ve 1.191.112 1.229.1724. Valoarea initiala a mijloacelor fixe Vi 477.747,34 513.300,445. Valoarea medie a intrarilor de mijloace fixe Vmi 88.497,09 25.080,166. Valoarea medie a iesirilor de mijloace fixe Vme 52.943,99 1.274,43 7. Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe Vma 513.300,44 537.106,17

8. Cota medie de amortizare c 0,0761 0,0717

9.Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare

VeaC1000 32,781 31,309

10Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri

CAaC1000 33,231 31,333

11. Fond total de timp de munca T 9.040 10.848

12. Productivitatea medie orara Wh 131,760 113,309

13.Volumul fizic al productiei vandute exprimat in pret mediu de vanzare programat 01 pqv - 947.571

Schema de analiza: 1. Ve T

2.1.1. gi

49

Page 44: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

VeaC1000

2.1. c

2.1.2. ci

2. Am

2.2.1. Vi

2.2.Vma 2.2.2. Vmi

2.2.3. Vme

Analiza factoriala:

Din punct de vedere metodologic, analiza factorială a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei

venituri din exploatare, presupune:

Vea

Vea

Vea CCC 1000

010001

1000 =31,309-32,781=-1,472 lei

din care, datorită:

1. Influenţei modificării veniturilor din exploatare:

1000112.191.1

046.391000

172.229.1

046.3910001000

0

0

1

0 Ve

Am

Ve

AmVe = 31,7661-32,7811=

= -1,015 lei

din care, datorită:

Influenţei modificării fondului total de timp de muncă:

1000760,131040.9

046.391000

760,131848.10

046.3910001000

00

0

01

0

WhT

Am

WhT

AmT =

=27,3176-32,7812= -5,4636 lei

2. Influenţei modificării sumei amortizării:

1000172.229.1

046.391000

172.229.1

484.3810001000

1

0

1

1 Ve

Am

Ve

AmAm =31,3089 – 31,7661=

= -0,4572 lei

din care, datorită:

2.1. Influenţei modificării cotei medii de amortizare:

50

Page 45: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

1000885.834

1678,034,747.4771000

885.834

0538,034,747.47710001000

1

01

1

11

Ve

cVma

Ve

cVmac =

=31,330-33,2531= -1,9226 lei

2.2. Influenţei modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe:

1000172.229.1

0761,044,300.5131000

172.229.1

0761,017,106.53710001000

1

00

1

01

Ve

cVma

Ve

cVmaVma

=33,2531-31,7792 = 1,4739lei

din care, datorită:

2.2.1. Influenţei modificării valorii iniţiale a mijloacelor fixe:

10001000

1

0000

1

0001

Ve

cVmeVmiVi

Ve

cVmeVmiViVi

1000

172.229.1

0761,099,943.5209,497.8834,747.4771000

172.229.1

0761,099,943.5209,497.8844,300.513

=33,9804-31,7792= 2,2012 lei

2.2.2. Influenţei modificării valorii medii a intrărilor de mijloace fixe:

100010001

0001

1

0011

Ve

cVmeVmiVi

Ve

cVmeVmiViVmi

1000

172.229.1

0761,099,943.5209,8849744,300.5131000

172.229.1

0761,099,943.5216,080.2544,300.513

=30,0542 – 33,9804 = -3,9262lei

2.2.3. Influenţei modificării valorii medii a ieşirilor de mijloace fixe:

10001000

1

0011

1

0111

Ve

cVmeVmiVi

Ve

cVmeVmiViVme

1000

172.229.1

0761,099,943.5216,080.2544,300.5131000

172.229.1

0761,043,274.1080.2544,300.513

= 33,2531 – 30,0542 = 3,1989 lei

51

Page 46: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

În ceea ce priveşte interpretarea influenţei factorilor care acţionează asupra nivelului

cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare, prin intermediul sumei

amortizării, trebuie manifestată multă prudenţă.

Aprecierea sensului influenţei cu semnul “+” al acestor factori, trebuie să ţină cont, pe de o

parte, de obiectul analizei, iar pe de altă parte, de conţinutul economic al modului cum

influenţează factorii în cauză, astfel:

- creşterea valorii medii anuale a mijloacelor fixe este rezultatul modificării elementelor

componente: valoarea iniţială (de inventar) a mijloacelor fixe poate să crească ca

urmare a reevaluării mijloacelor fixe, după cum şi materializarea mai rapidă a

programului de investiţii poate conduce la creşterea numărului de luni de funcţionare a

mijloacelor fixe (tot aşa, ieşirea din funcţiune a mijloacelor fixe mai târziu decât a fost

prevăzută). În aceste condiţii, deşi valoarea medie anuală a mijloacelor fixe conduce la

depăşirea nivelului cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare,

influenţa în cauză poate fi justificată din punct de vedere economic, deoarece creşterea

valorii medii anuale a mijloacelor fixe, ca urmare a modificărilor care au loc în

structura elementelor componente, creează suportul tehnic al desfăşurării activităţii şi

implicit al obţinerii rezultatelor economico-financiare;

- cota medie de amortizare a mijloacelor fixe, poate să crească ca urmare a creşterii

ponderii acelor categorii de mijloace fixe care au o cotă de amortizare mai mare decât

cota medie programată la nivel de întreprindere, sau poate fi efectul modificării

sistemului de amortizare practicat.

4.4.2. ANALIZA FACTORIALA A CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA LA

1000 LEI CIFRA DE AFACERI

10001000 CA

AmC CA

a unde: Am = suma amortizarii

CA = cifra de afaceri

CA = pqv

cVmaAm unde: Vma = valoarea medie anuala a mijloacelor fixe

52

Page 47: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

c = cota medie de amortizare

100

cigi

c

Vma= Vi+Vmi-Vme unde: Vma-valoarea initiala a mijloacelor fixe

Vi-valoarea initiala a mijloacelor fixe

Vmi- valoarea medie a intrarilor de mijloace fixe

Vme-valoarea medie a iesirilor de mijloace fixe

Schema de analiza:

1.1. qv

1.CA

1.2. p

2.1.1 Vi

CAaC1000

2.1. Vma 2.1.2. Vmi

2.1.3. Vme

2.Am 2.2.1. gi

2.2. c

2.2.2. ci

Analiza factoriala:

Modelul de analiză factorială a nivelului cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de

afaceri, este următorul:

CAa

CAa

CAa CCC 1000

010001

1000 =31, 333-33,231= -1,898 lei

1. 1000980.174.1

046.391000

209.228.1

046.3910001000

0

0

1

0 CA

Am

CA

AmCA == 31,7910-33,2312

= - 1,4402 lei

1.1. 1000980.174.1

046.391000

947571

046.3910001000

00

0

01

0

pq

Am

pq

Amq

vvv =

=41,2064-33,2312= 7,9752 lei

1.2. 1000571.947

046.391000

209.228.1

46.3910001000

01

0

11

0

pq

Am

pq

Amp

vv

=

53

Page 48: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

= 31,7910-41,2064= -9,4154 lei

2. 1000209.228.1

046.391000

209.228.1

484.3810001000

1

0

1

1 CA

Am

CA

AmAm =

= 31,3334-31,7910= -0,4576 lei

2.1.

1000209.228.1

0761,044,300.5131000

209.228.1

0761,017,106.53710001000

1

00

1

01

CA

cVma

CA

cVmaVma

=33,2792-31,8042 = 1,475 lei

2.1.1.

100010001

0000

1

0001

CA

cVmeVmiVi

CA

cVmeVmiViVi

1000

209.228.1

0761,099,943.5209,497.8834,4777471000

209.228.1

0761,099,943.5209,497.8844,300.513

=34,0070-31,8042=2,2028 lei

2.1.2.

100010001

0001

1

0011

CA

cVmeVmiVi

CA

cVmeVmiViVmi

1000

209.228.1

0761,043,274.109.497.8844,300.5131000

209.228.1

0761,043,274.116,080.2544,300.513

=33,2792-37,2085= -3,9293 lei

2.1.3.

100010001

0011

1

0111

CA

cVmeVmiVi

CA

cVmeVmiViVme

1000

209.228.1

0761,099,943.5216,080.2544,300.5131000

209.228.1

0761,043,274.116,080.2544,300.513

=33,2792-30,0777=3,2015 lei

2.2.

1000209.228.1

0761,017,106.5371000

209.228.1

0717,017,106.53710001000

1

01

1

11

CA

cVma

CA

cVmac =

=31,3550-33,2792= -1,9242

4.5. SISTEM INFORMATIC PENTRU EVIDENŢA IMOBILIZĂRILOR

CORPORALE ŞI CALCULUL AMORTIZĂRII

4.5.1. Structura generală a unui sistem informatic de gestiune

54

Page 49: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Pentru a defini structura generală a unui sistem informatic este necesar să plecăm de la funcţia

acestuia de a prelucra datele disponibile în vederea obţinerii informaţiilor necesare luării

deciziilor în procesul conducerii. Cele trei componente majore care formează sistemul

informatic sunt14:

Intrările

Prelucrările

Ieşirile

4.5.1.1. Intrările reprezintă ansamblul datelor încărcate, gestionate şi prelucrate în cadrul

sistemului în vederea obţinerii informaţiilor. Intrările se clasifică în două grupe şi anume:

a) Tranzacţiile externe care redau dinamica operaţiilor şi proceselor economice şi financiare

din cadrul firmei, provenind din mediul exterior al sistemului informatic (datele referitoare la

aprovizionările cu materii prime, datele reflectând operaţiile de încasări şi plăţi etc.).

Introducerea acestor date în sistemul informatic se poate realiza în două modalităţi: on-line şi

off-line.

b) Tranzacţii interne sunt urmarea unor prelucrări automate desfăşurate în cadrul sistemului

informatic conducând la modificări structurale în cadrul colecţiilor de date (Exemplu: valoarea

totală a produselor livrate, valoarea totală a încasărilor etc.).

4.5.1.2. Prelucrările, cel de al doilea element definitoriu al sistemului informatic reprezintă

un ansamblu omogen de prelucrări automate realizând:

Crearea iniţială şi actualizarea bazei de date;

Exploatarea bazei de date;

Reorganizarea bazei de date;

Salvarea/restaurarea bazei de date.

4.5.1.3. Ieşirile sistemului informatic sunt reprezentate de rezultatele prelucrărilor desfăşurate.

4.5.2. Proiectarea sistemului informatic pentru evidenţa mijloacelor fixe şi calculul

amortizării la S.C Ovinic Prodimpex S.R.L.

4.5.2.1 Obiectivele sistemului informatic pentru evidenţa mijloacelor fixe şi

calculul amortizării

Definirea obiectivelor sistemului trebuie să aibă în vedere atât obiectivele noului

sistem, cât şi funcţiile asociate acestuia. El va trebui să rezolve următoarele aspecte:

14 Victoria Stanciu, Proiectarea sistemelor informatice, Editura Dual Tech Bucureşti, 2001, pag. 40

55

Page 50: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

furnizarea de date necesare cunoaşterii existentului de mijloace fixe atât la nivelul

societăţii, cât şi pe categorii şi locuri de folosinţă;

calcularea şi înregistrarea corectă a amortizării;

urmărirea modului de păstrare şi utilizare a mijloacelor fixe.

Sistemul informatic va trebui să răspundă la:

cerinţe informaţionale solicitate de conducere în scopul fundamentării şi emiterii unor

decizii în domeniu;

solicitări informaţionale necesare derulării operaţiilor specifice serviciilor şi

compartimentelor funcţionale;

compatibilitatea cu sistemul de evidenţă contabilă existent şi legăturile cu alte sisteme;

respectarea cadrului legislativ;

Obiectivele sistemului informatic vor fi subordonate obiectivelor specifice ale

societăţii comerciale analizate: generarea şi furnizarea operativă şi selectivă de date cu

caracter strategic, tactic, operativ, funcţional, pentru fundamentarea şi luarea deciziilor.

Obiectivele secundare trebuie să asigure informatizarea procesului de evidenţă a mijloacelor

fixe şi a calculului amortizării prin preluarea informaţiilor din documentele de intrare,

prelucrarea riguroasă a datelor şi editarea unor rapoarte şi indicatori care să satisfacă cerinţele

informaţionale ale conducerii societăţii.

Sistemul informatic trebuie ca prin informaţiile pe care le va oferi cu privire la amortizare şi

evidenţa mijloacelor fixe să permită: utilizarea eficientă a capacitaţilor de producţie, creşterea

gradului de utilizare a capacitaţilor de producţie şi modernizarea utilajelor şi a altor factori de

producţie, atunci când acest lucru se impune.

1.3.4. Schema legăturilor între tabelele bazei de date

Pentru a se putea evidenţia aceste tabele ale bazei de date, dar mai ales legăturile dintre

acestea, s-a realizat urmatoarea schemă:

56

Page 51: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

1.3.5. Schema generală a aplicaţiei pentru evidenta mijloacelor fixe şi a amortizării:

Programul informatic poartă denumirea de Evidenţa mijloacelor fixe şi a amortizării,

schematic, aplicaţia poate fi redată prin următoarea schemă:

57

PARTENERI

#Cod_part

Tip_part

Den_part

CIF_part

Adr_part

Tel_part

MIJLOACE

FIXE

#Cod_MF

Nr_inv

Val_intr

Cont

Cod_clasif

DNF

•Cod_fact

•Cod_PV

•Cod_reev

FACTURI

#Cod_fact

Data_fact

Tip_fact

Val_fact

•Cod_part

Cod_MF

REEVALUAREA

MIJLOACE

FIXE

#Cod_reev

Data_reeval

•Cod_amortiz

DNF_modif

ISTORIC

AMORTIZARE

#Cod_amortiz

Data_reeval

PROCES

VERBAL

#Cod_PV

Tip_PV

Data_PV

Cod_fact

GESTIUNE

#Cod_gest

Den_gest

•Cod_MF

BONURI

MISCARE

#Cod_bon

Data_bon

•Cod_gest

Page 52: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Evidenţa Evidenţa Situaţii

operativă analitică suplimentare

CAPITOLUL V

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

58

Evidenţa mijloacelor fixe şi a amortizării

Reg. nr. inv.Fişa mij.

fix

MF pe gestiuni

Furnizori

Clienţi de mij. fixe

Balanţa

Intrări

Ieşiri

Situaţia MF şi a

amortiz.

Factura

NIR, Nota contabila

Proces verbal

Predare primire

Page 53: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Principalul obiectiv urmărit în organizarea contabilităţii imobilizărilor îl reprezintă

obţinerea unor informaţii exacte şi complete privind acestea, care să stea la baza luării

deciziilor conducătorilor unităţii privind dezvoltarea, utilizarea, reînnoirea, precum şi

scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe.

Imobilizările corporale sunt active pe termen lung sau bunuri mobile care alcătuiesc

baza si mijloacele de acţiune ale întreprinderii. În cadrul bilanţului funcţional, imobilizările

reprezintă alocări permanente sau nevoi stabile, fiind structurate după gradul de lichiditate si

reprezintă elementele cel mai puţin lichide.

Codul fiscal utilizează în continuare termenul de „mijloace fixe” si îl defineşte ca

fiind orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

este deţinut si utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii

pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin Hotărâre a Guvernului;

are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

În prezent, în România, limita stabilită pentru mijloace fixe este de 15.000.000 lei15.

Conform Standardului Internaţional de Contabilitate nr. 16, imobilizările corporale

sunt active:

destinate să fie utilizate în producţia de bunuri, în prestarea de servicii, să fie închiriate

terţilor sau să fie folosite în scopuri administrative;

considerate a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un exerciţiu contabil.

În cazul în care elementele componente ale imobilizărilor corporale au durate de

utilizare diferite, acestea trebuie contabilizate separat.

Imobilizările corporale sunt recunoscute ca active atunci când:

este posibilă generarea către întreprindere de beneficii economice viitoare aferente

activului; si

costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

În cursul perioadei analizate, în contabilitatea S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L. Braşov, s-

au înregistrat intrări de imobilizări corporale din achiziţii din ţară, evaluarea făcându-se la

valoarea de intrare care este reprezentată de costul de achiziţie respectiv de costul de

producţie.

15 H.G. nr. 1553/18.12.2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe (M.O. 21 / 12.01.2004)

59

Page 54: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Costul de cumparare al mijloacelor fixe este valoarea elementului luat în considerare la

achiziţionarea activelor cât şi a altor costuri direct atribuibile care sunt suportate la aducerea

activelor la locaţia prezentă şi condiţia necesară pentru folosirea lor prevazută. Cheltuielile cu

întreţinerea şi reparaţiile mijloacelor fixe sunt incluse în contul de profit şi pierdere pe măsură

ce au fost executate îmbunătaţirile care duc la performante tehnice se capitalizează.

Faţa de anul precedent se constată o creştere a imobilizărilor corporale cu 23.945 lei

datorită achiziţionării de mobilier pentru depozitare în suma de 4.452 lei şi a efectuării

reevaluării cladirii comerciale de pe str. Baba Novac, nr. 18, în luna decembrie 2007. Urmare

reevaluării valoarea clădirii s-a majorat cu 20.628,06 lei.

Intrările de imobilizări corporale prin achiziţii de la furnizori s-au înregistrat în

contabilitate pe baza Facturii şi a Procesului-verbal de recepţie, valoarea de intrare fiind

reprezentată de costul de achiziţie,. Dacă s-au facturat şi cheltuieli de transport, acestea s-au

adăugat la costul de achiziţie. Pentru intrările de imobilizări care au necesitat lucrări de montaj

şi/sau probe tehnologice, recepţia s-a făcut pe baza Procesului-verbal de punere în funcţiune,

iar valoarea de intrare include preţul de cumpărare, cheltuielile de transport, precum şi costul

lucrării de montaj şi/sau probe tehnologice.

Dintre regimurile de amortizare utilizate în România (liniară, degresivă şi

accelerată), la S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L., se utilizează regimurile de amortizare liniară,

degresiă şi accelerată. În cazul imobilizărilor corporale amortizate prin metoda liniară,

valoarea de intrare a acestora se va recupera prin alocarea uniformă a acesteia pe toată durata

normală de funcţionare exprimată în ani. La imobilizările intrate în cursul anului, rata anuală a

amortizării se calculează în funcţie de durata efectivă de folosire care este mai mică de 12 luni,

înregistrarea făcându-se din luna imediat următoare punerii în funcţiune. Pentru imobilizările

corporale la care se aplică metoda de amortizare accelerată, a fost necesar să se obţină aprobări

din partea Ministerului Finanţelor la propunerea Adunării Generale prin prezentarea

documentaţiei de fundamentare.

În cursul anului 2007, la S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L, la imobilizările intrate, calculul

amortizării s-a făcut prin metoda liniară, dar, pentru a se vedea diferenţele de valoare dintre

cele trei metode de amortizare, s-a calculat amortizarea prin toate ce trei metode de

amortizare.

60

Page 55: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Astfel, pentru mobilier - corp birotica, achiziţionată de la furnizori conform facturii

numărul 202613, costul de achiziţie fiind de 2.226,05 lei cu o durată normală de folosire de 6

ani, amortizarea anuală este de 371 lei. În cazul în care s-ar fi folosit metoda degresivă

(varianta AD1), amortizarea liniară în ultimii ani de folosinţă ar fi fost cu 151,14 mai mică

decât cea prin metoda liniară, iar dacă s-ar fi folosit metoda accelerată, aceasta ar fi fost cu

aproximativ 2.75 mai mare decât cea prin metoda degresivă şi cu aproape 148,39 mai mică

decât cea prin metoda liniară, deci unitatea şi-ar fi recuperat mai repede investiţia, dar în

acelaşi timp şi cheltuielile de exploatare în primii ani de folosinţă ar fi fost mai mari, deci şi

costurile produselor realizate ar fi fost mai mari iar valoarea profitului brut şi a impozitului pe

profit s-ar diminua.

Analizând Bilanţul16 şi Contul de profit şi pierdere17 al S.C. Ovinic Prodimpex

S.R.L., activele imobilizate valorează 438.535 lei iar activele circulante 524.363 lei.

Activele imobilizate reprezentau la sfârşitul anului 2007, 45,54% din totalul activelor,

în crestere cu 10,55 % faţă de începutul anului, deoarece societatea a hotărât achizitionarea

unor mijloace fixe. La activele circulante, s-a constatat o diminuare, diminuarea fiind de

10,55%.

În totalul activelor imobilizate ponderea cea mai mare o deţin imobilizările corporale,

valoarea lor absolută ridicându-se la 473.151 lei, iar dintre aceste terenurile valorează numai

122.852,20 lei. Faţă de începutul anului, imobilizările corporale îşi păstrează această pondere

în totalul activelor imobilizate (99,73 % la începutul anului şi 99,68% la sfârşitul anului).

Din punct de vedere structural, activele circulante deţin o pondere mai mică în totalul

activului, şi ca şi în cazul activelor imobilizate, la sfârşitul anului faţă de începutul anului, se

observă o scădere atât absolută cat şi relativă.

Capitalurile proprii înregistrate la finele anului 2007 sunt de 7473.080 lei din care

capital social este de 100.000 lei.

Datoriile totale au scăzut semnificativ de la anul 2006 la anul 2007 cu 46,24%, de la

956.136 lei la 514.047 lei.

Din analiza datelor prezentate în Contul de profit şi pierdere18, cifra de afaceri a

înregistrat o creştere de 4.33 %, de la 1.174.980 lei, la 1.228.209 lei.

16 Anexa nr. 2 – Bilanţ17 Anexa nr. 3 – Contul de profit şi pierdere18 Anexa 3 - Contul de profit şi pierdere

61

Page 56: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

În ambii ani analizaţi societatea a înregistrat profit din activitatea de exploatare şi

pierdere din cea financiară, aceasta fiind cauzată de datoriile pe termen scurt purtătoare de

dobândă şi de penalităţi de întârziere a plăţii. Cu toate acestea, activitatea pe ansamblu a

înregistrat profit în ambii ani, cu toate că a scăzut de la o perioadă la alta (cu 40,05%).

În urma analizei indicatorilor privind imobilizările, s-a ajuns la următoarele

concluzii:

Faţă de anul anterior, Rata activelor imobilizate a înregistrat o creştere 9,71%, ceea

ce reflectă o creştere a ponderii activelor imobilizate în total active.

Rata imobilizărilor corporale are valori mari în ambii ani ceea ce demonstrează

faptul că societatea rezistă la o situaţie de criză, înregistrând o uşoară creştere (de 0,04 puncte

procentuale).

Analizând Rata de rotaţie a activelor imobilizate, de la un an la altul numărul de

rotaţii a crescut cu 0,23 ceea ce arată faptul că dinamica utilizării perioadei a fost mai tare

decât cea anterioară. Aceasta se datorează creşterii cifrei de afaceri.

Nivelul relativ al cheltuielilor cu amortizarea a înregistrat o scădere cu 2 lei la 1.000

de lei Cifră de afaceri realizată, acesta fiind un aspect pozitiv şi se datorează în special scăderii

cheltuielilor cu amortizarea, scăderea care la rândul ei se datorează casării sau vânzării unui

număr mare de imobilizări ca urmare a restructurării.

Scăderea înregistrată poate fi explicată prin influenţele combinate ale celor doi factori:

cifra de afaceri şi amortizarea.

La S.C. Ovinic Prodimpex S.R.L. nu se foloseşte un sistem informatic de gestiune pentru

evidenţa mijloacelor fixe, dar dacă se hotăreşte introducerea unui astfel de sistem, acesta va

trebui să rezolve următoarele aspecte:

furnizarea de date necesare cunoaşterii existentului de mijloace fixe atât la nivelul

societăţii, cât si pe categorii si locuri de folosinţă;

calcularea si înregistrarea corectă a amortizării;

urmărirea modului de păstrare si utilizare a mijloacelor fixe;

utilizarea eficientă a capacitaţilor de producţie;

creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie;

modernizarea utilajelor şi a altor factori de producţie, atunci când acest lucru se

impune.

62

Page 57: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

Acest sistem informatic de gestiune ar putea contribui la realizarea obiectivului general

care are în vedere prezentarea unei imagini fidele privind gestiunea si utilizarea mijloacelor

fixe astfel încât aceasta sa reflecte realitatea în condiţiile respectării reglementarilor legale.

PROPUNERI

Având în vedere procesul de restructurare prin care trece, care generează scoaterea din

funcţiune a unor imobilizări, societatea ar trebui să încerce vânzarea acestora, chiar şi la

preţuri mai mici, în vederea recuperării unei părţi din valoarea neamortizată.

În cazul imobilizărilor corporale casate cu o uzură fizică şi/sau morală avansată, se

recomandă dezasamblarea acestora şi vânzarea pieselor care pot fi refolosite, sau folosirea ca

şi piese de schimb pentru uz propriu pentru utilajele în funcţiune.

De asemenea se recomandă creşterea dinamicii perioadei care se poate realiza fie prin

creşterea cifrei de afaceri (creşterea vânzărilor) într-o proporţie mai mare decât creşterea

activelor imobilizate, sau în cazul în care procesul de casare a mijloacelor fixe continuă, să se

încerce ca acest proces să nu afecteze cifra de afaceri, adică aceasta să rămână, cel puţin

constantă, sau în cel mai rău caz să scadă într-o proporţie mai mică decât ritmul de scăderea a

imobilizărilor corporale.

Deoarece societatea a înregistrat pierdere din activitatea financiară, aceasta fiind

cauzată de datoriile pe termen scurt purtătoare de dobândă şi de penalităţi de întârziere a plăţii,

se recomandă o mai bună negocierea a contractelor cu furnizorii, astfel încât perioada de plată

a acestora să fie mai lungă, încercându-se în acelaşi timp recuperarea mai rapidă a creanţelor

de la clienţi.

Alte măsuri concrete pentru restructurarea şi eficientizarea activităţii:

- restructurarea şi retehnologizarea punctelor de lucru şi a secţiilor şi revizuirea tehnologiilor

de lucru pe baza activităţii de reevaluare a normelor şi normativelor de muncă şi personal;

- recalificarea şi redistribuirea / reducerea personalului în concordanţă cu capacităţile de

producţie existente;

- procurarea şi utilizarea unor credite în condiţiile legii în scopul modernizării şi dezvoltării

infrastructurii;

63

Page 58: LUCRARE DE LICENTA FINAL 2008

- încetarea activităţii centrelor nerentabile prin închiderea unor capacităţi de producţie sau

eficientizarea activităţii acestora.

Pentru o mai bună gestionare a întregii activităţi a societăţii se recomandă introducerea

unui sistem informatic integrat. Deoarece activele imobilizate deţin o pondere foarte mare în

total active, iar în cadrul acestora ponderea ce a mai însemnată o au imobilizările corporale,

prima componentă realizată ar trebui sa fie Sistemul informatic de gestiune a mijloacelor fixe

şi a amortizării.

64