1

„Poate că nici n-ar trebui să existe o categorie specială numită

design sustenabil. S-ar putea să fie mai simplu să presupunem că

toți designerii vor încerca să remodeleze valorile și munca lor,

astfel încât toate proiectele de design să se bazeze în umilință, să

combine aspectele obiective ale climei și ale utilizării ecologice a

materialelor cu procese subiective și intuitive…”

Victor Papanek

2

CUPRINS

Introducere .................................................................................................................................. 4

Capitolul I. Istoria hârtiei............................................................................................................ 6

1.1. Originile hârtiei ............................................................................................................... 6

1.1.1. 3000 î.Hr. în Egipt .................................................................................................... 6

1.1.2. Tatăl hârtiei adevărate – T’sai Lun ........................................................................... 6

1.2. Răspândirea fabricării hârtiei........................................................................................... 7

1.2.1. Un milion de rugăciuni ............................................................................................. 7

1.2.2. Călătoria spre Vest.................................................................................................... 7

1.2.3. Răspândirea cuvântului............................................................................................. 8

1.3. Hârtia devine o industrie.................................................................................................. 8

1.3.1. Epoca experimentărilor............................................................................................. 8

1.3.2. Producția de masă ..................................................................................................... 8

Capitolul II. Istoria cartonului ondulat ....................................................................................... 9

2.1. Invenția ............................................................................................................................ 9

2.2. Extinderea în Europa ....................................................................................................... 9

2.3. Carton ondulat cu perete dublu ...................................................................................... 10

2.4. Cartonul ondulat în secolele XX și XXI ........................................................................ 10

Capitolul III. Istoria mobilierului din carton ............................................................................ 11

Capitolul IV. Cercetare de piață ............................................................................................... 12

4.1. Tehnica adaptată de la Frank Gehry .............................................................................. 13

4.2. Tehnica lui Eric Guiomar .............................................................................................. 18

4.3. Mobilier realizat din tuburi de carton ............................................................................ 21

3

4.4. Mobilier cu structură ușoară .......................................................................................... 25

Capitolul V. Procesul de proiectare .......................................................................................... 31

Obiectivele ........................................................................................................................ 31

Capitolul VI. Materiale și tehnologii ........................................................................................ 33

6.1. Materialul ...................................................................................................................... 33

6.1.1. Clasificarea cartonului ondulat ............................................................................... 33

6.1.2. Hârtia kraft .............................................................................................................. 34

6.2. Technologia de fabricare ............................................................................................... 35

6.2.1. Cuțitul tangențial (tangential/drag knife) ............................................................... 36

6.2.2. Cuțitul oscilant (oscillating knife) .......................................................................... 36

Capitolul VII. Produsele finale ................................................................................................. 37

7.1. Etajera ............................................................................................................................ 37

7.2. Biroul ............................................................................................................................. 40

7.3. Patul ............................................................................................................................... 43

Capitolul VIII. Ciclul de viață .................................................................................................. 46

Concluzii ................................................................................................................................... 52

Bibliografie ............................................................................................................................... 53

4

INTRODUCERE

Este o întreprindere ambiguu să faci mobilier serios din carton ondulat - un nivel înalt de

măiestrie executat la un material tranzitorial. Această ambiguitate este cauza de care mă înclin

să continui cu acest proiect – este fascinant de a lucra cu acest material, vizual bogat și capabil

de expresii neașteptate.

Trăim într-o relație ciudată cu noțiunea permanenței: produsele electronice de consum nu fac

promisiuni de permanență; mobilierul fabricat în masă face o promisiune falsă. Chiar și clădirile

în care trăim sunt de multe ori concepute de a fi tranzitoriale. Nu știu cât timp va rezista acest

mobilier din carton. În pivnița noastră sunt niște cutii de carton care trebuie să fie de cel puțin

20 de ani, astfel presupun că va rezista o perioadă de timp rezonabilă. Dar pentru mine să-l

produc, iar cineva să-l ia în casa lor, amândoi trebuie să fim dispuși să acceptăm un grad de

incertitudine.

SOLICITANȚII DESIGNULUI

Totul a început ca un student universitar, când am ajuns în situația în care aș fi avut nevoie de

niște piese de mobilier. Însă, am avut o dilemă: chiar dacă am banii necesari, ar merita să

investesc în mobilier pe care nu sunt convins dacă o să am nevoie după ce termin studiile? Între

timp, am început să realizez că sunt mulți alți în aceeași situație. Sunt câțiva, care rezolvă

problema cu soluții improvizate, totuși, nu există nici un produs pe piața românească, care ar fi

o soluție democratică, accesibil tuturor – breșă de piață.

Astfel, publicul țintă principal al proiectului meu sunt studenți de facultate cu venit mediu și

sub-mediu, care trăiesc în afară de casa părintească. Cu toate acestea, există și un public

secundar: oricine care nu își poate permite (sau nu le merită) să cumpere mobilier tradițional și

cei care își doresc să se exprime conștiința lor de mediu prin alegerea de mobilier.

Având în vedere stilul de viață „nomad” al studenților, două aspecte importante ale mobilierului

–în afară de preț – sunt mobilitatea și asamblarea ușoară.

5

NEVOILE UMANE

Nevoile umane sunt nevoi de bază și nevoi de natură psihologică. În cursul vieții lor oamenii

au numeroase nevoi. Nevoile umane apar sub forma a ceea ce oamenii consideră că fiindu-le

necesare pentru existență.

Expresia \'a avea nevoie de\' arată o situație de tensiune, un sentiment de frustrare și, în

consecință, o dorință, care rezultă dintr-un dezechilibru.

Nevoile reprezintă o constanță a naturii umane, omul fiind purtătorul unor trebuințe moștenite,

imuabile, care pot fi determinate, clasificate și ierarhizate. Nevoile umane sunt, în esență, nevoi

de bunuri și servicii.

Unele bunuri și servicii sunt consumate în vederea satisfacerii unor nevoi biologico-materiale,

asigurând supraviețuirea ființei umane. Aici sunt incluse nevoile de hrană, adapost și

îmbrăcăminte.

Puțini oameni se mulțumesc doar cu satisfacerea acestor nevoi. Cei mai mulți aspiră la un un

nivel de trai mai ridicat care să includă acoperirea nevoilor de ordin psihologic. În cadrul acestui

tip de nevoi sunt cuprinse nevoile de educație, de informare, de respect, de afecțiune, de morală,

de petrecere a timpului liber etc.

Nevoile umane pot fi privite și din alte unghiuri. De exemplu, În funcție de existența sau nu a

resurselor necesare satisfacerii lor, nevoile pot fi solvabile sau insolvabile.

Din punct de vedere al momentului satisfacerii lor, aceleași nevoi pot fi prezente sau viitoare.

Nevoile sunt satisfăcute în ordinea urgenței lor. Nevoile de bază sunt mai urgente decât cele de

natură psihologică.

Nevoia de mobilier a omului este o problemă reală atât în ziua de astăzi cât și din cele mai vechi

timpuri.

6

CAPITOLUL I. ISTORIA HÂRTIEI

1.1. ORIGINILE HÂRTIEI

1.1.1. 3000 Î.HR. ÎN EGIPT

Când ne gândim la originile hârtiei, mințile noastre s-ar putea rătăci în urmă cu 5000 de ani la

valea Nilului în Egipt, unde o iarbă de mlaștină numită Cyperous Papyrus a prosperat. Egiptenii

au tăiat fâșii subțiri din tija plantei și le-au înmuiat în apa Nilului. Fâșiile acestea au fost

stratificate în unghiuri drepte pentru a forma un fel de rogojină. Acestea apoi au fost bătute într-

o foaie subțire și lăsate la soare să se usuce. Foile rezultate au fost ideale pentru scris. Deoarece

acestea au fost ușoare și portabile, au devenit mediul pentru scris între egiptenii, grecii și

romanii pentru ținerea evidențelor, texte spirituale și opere de artă.

Deși foile de papirus au fost similare cu hârtia în ceea ce privește funcția– fiind foi laminate–

,din punct de vedere tehnic seamănă mai mult cu rogojină și, prin urmare, nu este la fel ca hârtia

de azi. Procese similare au fost dezvoltate și în alte țări – în America Centrală mayașii au

dezvoltat un material similar în secolul al II-lea. În Insulele Pacificului un fel de hârtie a fost

făcută prin bătutul unei coaje fine peste bușteni cu o formă specială pentru a face haine și obiecte

rituale. Cu toate acestea, nici una dintre aceste foi nu se califică ca același cu hârtia de azi.

1.1.2. TATĂL HÂRTIEI ADEVĂRATE – T’SAI LUN

Hârtia, așa cum o știm astăzi, provine de le altă sursă – China. Excavații de morminte ale

fostului dinastiei Han (207 î.Hr. – 9 d.Hr) au dezvăluit o pânză de mătase care poartă textele lui

Lao Tzu – tatăl taoismului (născut în 604 î.Hr). În 105 d.HrT’sai Lun, eunuc-șef al Împăratului

Ho-Ti a experimentat cu o varietate de materiale și a rafinat procesul de macerare fibrei de

plante până când fiecare filament a fost complet separat.

Fibrele individuale au fost amestecate cu apă într-o cuvă mare. Apoi o sită fost imersată în cuva

și ridicată prin apă, prinzând fibrele pe suprafața sitei. După uscare, acest strat subțire de fibre

interconectate a devenit ceea ce astăzi numim hârtie. Hârtia subțire și totodată flexibilă a lui

7

T’sai Lun cu suprafața ei fină și netedă a fost cunoscută sub numele T’sai Ko-Shi, însemnând

hârtia distinsă lui T’sai și el a fost venerat ca patronul sfânt al fabricării hârtiei.

1.2. RĂSPÂNDIREA FABRICĂRII HÂRTIEI

1.2.1. UN MILION DE RUGĂCIUNI

Arta secretă a fabricării de hârtie abia în secolul III-lea a început să se transpire din China,

inițial în Vietnam și apoi în Tibet. Aceasta a fost introdusă în Coreea în secolul al IV-lea și s-a

răspândit Japonia în al VI-lea.

În Japonia pe parcursul secolului al VIII-lea, împărăteasa Shotuka a întreprins un proiect masiv

de a imprima un milion de rugăciuni – dharani – pe coli individuale de hârtie. Cu un început

atât de profund, nu este surprinzător faptul că arta de fabricare a hârtiei din Japonia să continue

până în ziua de azi, primind apreciere adâncă și o un rafinament tot mai mare.

1.2.2. CĂLĂTORIA SPRE VEST

Fabricarea hârtiei treptat s-a răspândit în toată Asia până la Nepal și mai târziu până în India.

Răspândirea adevărată spre vest a fost în 751 d.Hr., când dinastia Tang era în război cu lumea

islamică. În timpul unei lupte pe malul râului Tarus, războinicii islamici au capturat o caravană

chineză în care au fost mai mulți producători de hârtie. Ei au fost duși în Samarkand, și acest

oraș în curând a devenit un mare centru de producție a hârtiei. Treptat, fabricarea hârtiei s-a

răspândit și mai spre vest prin lumea islamică – până la Bagdad, Damasc și Cairo. În cele din

urmă, când maurii din Africa de Nord au invadat Spania și Portugalia, au adus cu ei și

tehnologia. Astfel fabricarea hârtiei a pătruns în Europa în secolul al XII-lea.

8

1.2.3. RĂSPÂNDIREA CUVÂNTULUI

În Europa papirusul a fost folosit până în secolul al IX-lea. Mai târziu materialul preferat de

artiști și literați ai epocii a fost pergamentul. Însă, pergamentul – făcut din piele de animal – a

fost extrem de costisitor. De fapt, se estimează că o singură Biblie scrisă de mână pe pergament

necesita piei de la 300 de oi. Ideea de a folosi hârtia ca un element practic cotidian nu a avut

loc până în secolul XV-lea. Când Johann Guttenberg a perfecționat tehnica de tipărire și a

„tipărit” Biblia sa în 1456, el a răspândit nu numai cuvântul Domnului, ci a stârnit și o revoluție

în comunicarea în masă. Nașterea hârtiei și industria imprimării moderne este de obicei marcat

de la această dată.

1.3. HÂRTIA DEVINE O INDUSTRIE

1.3.1. EPOCA EXPERIMENTĂRILOR

Tehnologia de imprimare s-a dezvoltat rapid și a creat o cerere în creștere continuă pentru hârtie.

Hârtiile europene timpurii au fost făcute din bumbac reciclat și in, și prin urmare, un comerț

mare s-a dezvoltat rapid prin comercializarea cârpelor vechi. Cu toate acestea, curând această

sursă a devenit insuficientă și au avut loc niște încercări pentru a găsi o altă sursă de material –

unii au experimentat cu fibre, cum ar fi paie, varză, cuiburi de viespe și în cele din urmă, cu

lemn. Astăzi, fibrele lungi ale lemnelor de esență moale, cum ar fi molidul, au devenit cele mai

potrivite surse de celuloză pentru producția de masă.

1.3.2. PRODUCȚIA DE MASĂ

Cererea de hârtie a creat, de asemenea, nevoia de o eficiență mai mare în producție. La sfârșitul

secolului al XVIII-lea Nicholas Luis Robert a creat o mașină, cu care s-a putut produce hârtie

cu lungime continuă. Perfecționat și comercializat de către frații Fourdrinier, noua hârtie făcută

de mașină a înlocuit în curând foile tradiționale făcute de mână. În Europa și America, producția

de masă a hârtiei a devenit o industrie înfloritoare furnizând în cantitate mare hârtie pentru

producția de ziare, cărți, reviste, pungi de hârtie, hârtie igienică, bani și o mare varietate de alte

produse.

9

CAPITOLUL II. ISTORIA CARTONULUI ONDULAT

2.1. INVENȚIA

Invenția cartonului ondulat se leagă de persoana lui

Albert L. Jones. Născut în Statele Unite, se consideră că

Jones a descoperit ideea ondulării, executând gulere și

jabouri cu o mașină de plisat. Prin același procedură,

punând hârtie între cilindrele mașinii, în loc de țesătură, a

inventat un material de ambalaj elastic. În 1871 i-a fost

acordat un brevet de invenție.

În 1874 Oliver Long a realizat o îmbunătățire

considerabilă prin lipirea unui strat ondulat pe un strat

neted, astfel a creat cartonul ondulat cu o singură față. În

anii următori, producătorii americani s-au concentrat mai

ales pe dezvoltarea mașinăriei de producție.

În 1882 Robert H. Thompson a primit brevetul pentru

cartonul ondulat cu două fețe. Tot compania lui,

Thompson and Norris Society a dezvoltat prima mașinărie cu acționare mecanică pentru

producția cartonului cu o singură față, cu care au fost echipate primele trei fabrici de carton

ondulat din Europa.

2.2. EXTINDEREA ÎN EUROPA

Primele încercări de a face carton ondulat în Europa au fost în anul 1883, în Londra. Trei ani

mai târziu, în 1886, s-a înființat prima fabrică de carton ondulat din continent în Kirchberg,

Germania. Al treilea fabrică a fost întemeiat în Exideuil-sur-Vienne (Franța) în 1888. Tot în

aceea perioadă a fost dezvoltat primul ondulator continuu de către Jefferson T. Ferres de la

Sefton Manufacturing Company.

Albert L. Jones

www.rondo-ganahl.com

10

2.3. CARTON ONDULAT CU PERETE DUBLU

O altă etapă importantă a fost producția plăcii cu perete dublu (CO5) de către Sefton

Manufacturing din Kokoma (Indiana) în 1916.

2.4. CARTONUL ONDULAT ÎN SECOLELE XX ȘI XXI

Producția ambalajului din carton ondulat s-a dezvoltat extrem de rapid începând cu secolul al

XIX-lea. Paralel cu Revoluția Industrială, producătorii au fost capabili să satisfacă nevoile în

creștere pentru ambalaj de transport. A existat o relație strânsă între producția de carton și

activitatea economică într-o țară. În secolul al XX-lea echipamentul de producție s-a

îmbunătățit imens. Cu ajutorul proceselor de producție computerizate (CAD/CAM), producția

s-a putut accelera enorm.

Placa ondulată este în producție de 100 ani, iar dezvoltarea rapidă a economiei globale

(globalizarea) cu siguranță va cere soluții inovative și creative de la producătorii de carton

ondulat și în viitor.

11

CAPITOLUL III. ISTORIA MOBILIERULUI DIN CARTON

Mobilierul din carton s-ar putea să pară un concept nou și inovativ pentru salvarea pământul,

dar ideea exista deja de la începutul anilor 1970.

Frank Owen Gehry (1929), unul dintre cele mai renumiți arhitecți din lume, cel mai bine

cunoscut pentru proiectarea Muzeului Guggenheim în Bilbao, este cunoscut și ca pionierul

mobilierului din carton. El a proiectat prima lui serie de mobilier din carton ondulat, „Easy

Edges”, între 1969 și 1972. Numele acestei game, din care face parte și scaunul „Wiggle”, este

derivat din ”Edge Board”, un material dezvoltat de Gehry care constă în straturi de carton

ondulat lipite împreună, cu ondulele ortogonale între ele. Scaunul ”Wiggle”, care a câștigat o

serie de premii de design și a fost expus în mai multe muzee de design, este construit din 60 de

straturi de carton ținute împreună cu șuruburi ascunse și are canturi din plăci fibrolemnoase.

Obiectivul lui fundamental a fost folosirea materialelor de bază în moduri neconvenționale

pentru a produce obiecte, care sunt funcționale, dar și izbitoare în sens vizual. Școlile de design

predă concepțiile lui chiar și în zilele de azi.

La începutul anilor 80, mobilierul din carton a început să devină foarte popular în Franța prin

tehnica lui Eric Guiomar, care este total diferită față de tehnica lui Frank Gehry. În tehnica lui

Guiomar, primul pas este construirea unui schelet din plăci interconectate, care sunt tăiate

conform unui design original, aceasta este cadrul de sprijin. Următorul pas este acoperirea

acestui cadru cu carton, care este rulat pe forma cu o îmbinare perfectă. Această tehnică permite

o libertate mare în alegerea formelor și materialelor.

12

CAPITOLUL IV. CERCETARE DE PIAȚĂ

Din punctul de vedere al tehnicilor / materialelor utilizate, mobilierul din carton se poate

categorisi în 4 grupuri:

1. Tehnica adaptată de la Frank Gehry:

secțiunea mobilei este tăiată de mai multe ori și sunt asamblate la urmă

2. Tehnica lui Eric Guiomar: folosirea unui cadru de sprijin cu un strat învelitor

(neobligatoriu)

3. Mobilier realizat din tuburi de carton

la acest tip de mobilier, din motive ergonomice sau funcționale, suprafețele de șezut /

depozitare sunt acoperite cu o placă de carton sau o placă fibrolemnoasă

4. Mobilier cu structură ușoară

un metodă de construcție care adaptează tehnici de la inginerie și de la origami

13

4.1. TEHNICA ADAPTATĂ DE LA FRANK GEHRY

Wiggle Chair & Wiggle Stool (1971)

Frank Gehry

www.archiexpo.com

Scaunul iconic „Wiggle” de la Frank Gehry este una dintre multiplele de creații de carton

proiectate de arhitectul canadian-american. Fascinația lui Gehry față de folosirea a materialelor

utilitare a rezultat în experimentarea cu acest material. Folosind un proces în care el stratifică

plăci de carton, Gehry a reușit să modeleze structura rezultată pentru a crea diverse forme cu

putere extraordinară, care la urmă au fost finisate cu o placă fibrolemnoasă pentru a spori

durabilitatea și mai mult.

14

Georgia Sideboard & Dickens Bookshelf (2010)

Reinhard Dienes

www.reinharddienes.com

Mobilierul designerului german Rienhard Dienes are o natură jucăușă, cu unghiuri delicate și

o selecție de culori vii. Ambele piese sunt făcute din straturi de carton complet reciclabile,

presate pentru a forma o structură robustă, dar ușoară.

Reinhard Dienes a primit o apreciere largă în comunitatea internațională de design, primind o

nominație la 2010 German National Design Award, câștigând premiul al doilea la 2009 11°

China Design Award.

15

Șezlongurile Flow 1 & Flow 3 (2009)

Che Eyzenbach

www.cheeyz.nl

Designerul olandez Che Eyzenbach folosește carton pentru a exprima fascinația sa față de

structurile organice și matematice. Proiectul lui „Flow” – creat ca temă de licență la Academia

de Design din Eindhover – explorează formele predefinite urmate de plante de-a lungul

dezvoltării acestora.

Piesa pornește de la formă pur geometrică, fiind o elipsă, la care designerul adaugă strat peste

strat aceeași formă din carton, gradual răsucind piesele pentru a crea forma de „curgere” a

materialului.

16

Flexible Love™ ECO 8 (2009)

Chise Chiu

www.designapplause.com

Fabricat de firma taiwaneză Pinzaan, Flexible Love™ este o canapea modulară și extensibilă.

Construit dintr-o structură de carton „de tip acordeon” pentru crea un obiect de șezut durabil,

Flexible Love™ este făcut dintr-un material reciclat din deșeuri de hârtie și este fabricat prin

procese de producție preexistente pentru a minimaliza impactul asupra mediului.

Această piesă a fost conceput de designerul taiwanez Chise Chiu, care a exercitat afinitatea lui

pentru design în timp ce a lucrat fabrica de carton a familiei sale. Pe de parte prin noroc, pe de

altă parte prin experimentare cu diferite forme de carton, i-a a venit ideea de folosi o structură

de tip fagure pentru crea o mobilă cu o flexibilitate necunoscută până atunci.

17

Gruff Table, Gruff Bench & Gruff Bench (2011)

Arno Mathies și Fabien Capéran

www.thedesignquest.com

Arno Mathies și Fabien Capéran au înființat firma Real-Made după ce au studiat design

industrial împreună la Écoe Cantonale d’Art Lausanne în Elveția. Intenția lor a fost crearea

produselor durabile folosind tehnici inovative, care permit posibilități noi în domeniul de design

produs.

„Gruff” este o serie de mobilier montabil și demontabil din carton stratificat folosind plăci cu

grosimi de 1,5 și 0,7 cm. Potrivit afirmației lui Mathies și Capéran, „Gruf” răspunde la

paradoxul unei societăți, care se concentrează la creșterea consumului, în timp ce încearcă să

realizeze o dezvoltare durabilă.

18

4.2. TEHNICA LUI ERIC GUIOMAR

Eforturile continuu de a crea lumea mai ecologică este întotdeauna a provocare pentru

designerii de mobilier. În Franța există o organizație, La Compagnie Bleuzen, obiectivul căreia

este să convingă cât mai mulți oameni să treacă la mobilier ecologic. În ultimii ani, această

organizație non-profit a început să specializeze activitatea lor la crearea mobilierului din carton.

Forța motrică și designerul cel mai eminent al acestei organizații este Eric Guiomar. El crează

o mare varietate de piese neconvenționale, atât din punctul de vedere al formelor, cât și al

culorilor utilizate.

O parte din creațiile lui Eric Guiomar

www.apartmenttherapy.com

19

Don’t spill your coffee table (2007) & Cardboard Lounge (2009)

David Graas

www.davidgraas.com

Cartonul are o rezonanță specială pentru David Graas. Îl amintește de materialele cotidiane,

incidentale și neglijate, care au stârnit interesul său în design și cu care a creat primele sale

lucrări de artă în copilărie.

Prin reutilizarea materialelor „recuperate” Graas și-a exprimat credoul său artistic: designul bun

necesită mai puține – și nu mai multe – detalii; faptul că deposedarea obiectelor de detalii inutile

este un mod de a îmbunătății calitatea acestuia; și convingerea că transformarea materialelor

aparent lipsite de valoare în obiecte cu o valoare percepută era amprenta lui distinctivă în

design.

20

Itbed futon (2008)

Valérie Jomini și Stanislav Zimmermann

www.it-happens.ch

Patul Itbed are un cadru de sprijin dintr-o placă de 7 mm, având o înălțime de 25 cm. Această

structură permite îndoirea ușoară a patului într-un pachet portabil, astfel este o acomodare ideală

pentru oaspeți și mutari frecvente.

21

4.3. MOBILIER REALIZAT DIN TUBURI DE CARTON

Bancul & șezlongul Pomada (2010)

Antonela Dada și Bruno Sala

www.inhabitat.com

Slice Chair (2008)

Matthew Laws

www.matthewlaws.com

22

Paper Tube Chairs (2002)

Manfred Kielnhofer

www.artpark.at

Cardboard 307 Coffee Table (2010)

David Collum

www.reviveworkshop.com

23

Secco Stools, Waynee Bench & Colonnade Desk (2012)

Julio Thomas

www.forminvoid.com

24

Disposable Office (2009)

Robert Buss

www.pushdesign.de

25

4.4. MOBILIER CU STRUCTURĂ UȘOARĂ

Paperweight Desk (2010)

Mary Dorrington Ward and Rod Fountain

www.cardboardfuture.com

Biroul „Paperweight” de la Cardboard Future este prima piesă dintr-o serie de mobilier produse

în masă pentru uz casnic și de birou. Special făcut din carton ondulat tratat cu lac celulozoic

rezistent la apă, biroul poate fi asamblat fără șuruburi, capse, adeziv sau orice alte materiale, în

3 minute.

26

Otto (1968)

Peter Raacke

www.movisi-shop.com

Scaunul „Otto” de la Peter Raacke s-a dovedit de fi proiect seminal în domeniul design-ului de

mobilier din carton. Raacke era primul designer major, care a considerat cartonul de a fi un

material viabil pentru mobilier și a lansat pe piață seria „Otto” ca o alternativă ieftină și

personalizabilă pentru mobilier convențional din lemn și metal.

Estetica design-urilor din carton a lui Raacke este una perceptibil modernă, industrială. Totuși,

creațiile lui din carton – ca și seria lui de tacâmuri „Mono” – reține o individualitate

convingătoară.

27

Taburet (2007)

Nicola Enrico Stäubli

www.foldschool.com

Comerțul intermediar și metodele de producție elaborate folosite în industria de mobilier rezultă

în mobile de designer costisitoare. Arhitectul și designer-ul elvețian, Nicola Enrico Stäubli

crede că aceasta nu are sens la mobilierul pentru copii cu o durată scurtă de viață. Ca urmare, a

proiectat seria „Foldschool” din carton pentru copii.

Oricine interesat poate descărca gratuit șablonul și instrucțiunile de asamblare de la Internet.

Cu unelte simple ca și cutter, linear, adeziv și carton, oricine poate să-și facă singur. Ca material,

cartonul ondulat este ideal pentru mobilier de copil, nu numai din punct de vedere financiar,

dar și pentru că este ușor, moale și oferă suprafață de desenat, pictat. În plus, când mobila și-a

servit scopul, poate fi reciclat.

28

FlutePRO® Desk & FlutePRO® Pedestal (2012)

Mary Dorrington Ward și Rod Fountain

www.fluteoffice.com

Biroul FlutePRO®eEste rezultatul unei colaborări extraordinare între designeri, vizionari,

oameni de afaceri și ingineri pentru a răspunde la nevoile urgente ale companiilor în creștere

din Britannia.

29

Gama de produse Karton Group

Hans-Peter Stange

Kartongroup.com.au

30

Intellidesk, SmartStand & SmartDresser (2011)

Trent Mayol

www.smartdeco.com

31

CAPITOLUL V. PROCESUL DE PROIECTARE

Pentru designerul, cunoașterea tehnicilor de prelucrabilitate a materialului asigură realizarea

perfectă a formei dorite – pentru mine, aceasta a însemnat o serie succesivă de încercări și erori.

În prezent, nu există nici un software de modelare/simulare capabil de a simula adecvat

comportamentul cartonului ondulat, care ar putea fi folosit în procesul de design. Astfel, singura

soluție care mi-a rămas era prototiparea și testarea consecutivă, pentru a găsi structurile,

tehnicile de montare și de biguire (un proces de finisare a materialului, care ajută la plierea

ulterioară) necesare pentru realizarea pieselor de mobilier.

OBIECTIVELE:

Capacitatea de încărcare ridicată

Având în vedere scepticismul general față de mobilierul din carton, merită proiectat

astfel încât să reziste și la supraîncărcare, pentru a dovedi eligibilitatea materialului.

Dimensiune mică a ambalajului

Produsul ambalat să nu depășească mărimea de 100 cm (lungime) și 60 cm (lățime),

ca să nu împiedice mobilitatea.

Asamblare rapidă și intuitivă

Sunt prea multe mobile pe piață în cazul căruia procesul de asamblare nu este bine

proiectat: durează prea mult și este prea complicat.

Montaj fără unelte și adeziv

Șurubelnițe și chei imbus nu se găsesc în fiecare gospodărie studențească, iar

montarea cu adeziv ar impiedica demontarea ulterioară.

Montări durabile

În cazul cartonului sunt două tipuri de montări, una prin fricțiunea între două

element și una prin tensiune. Montarea care utilizează tensiune (elasticitatea

materialului) este mult mai durabilă

Economie și ecologie

Fiind vorbă de produse cu o durată de viață de câțiva ani, este indicat ca produsul să

fie cât mai accesabil și să nu conțină materiale de finisare, care împiedică reciclarea

cartonului

32

Producție eficientă

În acest caz, eficiența se referă la cantitatea cât mai redusă a deșeurilor de producție

și energiei consumate.

33

CAPITOLUL VI. MATERIALE ȘI TEHNOLOGII

6.1. MATERIALUL

6.1.1. CLASIFICAREA CARTONULUI ONDULAT

În funcţie de numărul de straturi de hârtie, se deosebesc mai multe tipuri de carton ondulat:

tip II, III, V, VII, denumite şi CO2, CO3, CO5, CO7.

tipul II – este compus dintr-un capac şi o hârtie miez, unite prin linii de lipire între

vârfurile ondulelor şi capac;

tipul III – este compus dintr-un strat ondulat, prins între două straturi netede;

tipul V – este compus din două straturi ondulate şi trei straturi netede;

tipul VII – este compus din trei straturi ondulate şi patru straturi netede.

34

Un alt criteriu de clasificare este mărimea ondulelor, definită prin înălţimea(h) şi pasul(p)

ondulei din hârtia miez.

După mărimea lor, ondulele pot fi:

mari: tip C (h cuprins între 3,5-3,7 mm) şi tip A (h cuprins între 4,5-4,8 mm);

medii : tip B (h cuprins între 2,3-3,2 mm);

fine: tip E (h cuprins între 1,1-1,2 mm);

microondule: tip F (h = 0,76 mm).

sursă: www.cartonondulat.ro/tipuri-de-carton.php

6.1.2. HÂRTIA KRAFT

Din punct de vedere a calității hârtiei din care cartonul este produs, trebuie subliniat hârtia kraft.

Acest tip de hârtie este obținut din pasta chimică (celuloza) cu procesul kraft, care rezultă într-

o hârtie cu elasticitate și rezistență la rupere ridicată, destinată pentru ambalarea produselor cu

cerere mare de rezistență.

Pulpa produsă prin procesul kraft este mai puternică față de cea produsă cu orice alt proces.

Procesele cu sulfiți acide degradează celuloza mai mult, rezultând în fibre mai slabe, iar

procesele mecanice lasă cea mai mare parte a ligninei în fibrele, în timp ce procesul kraft

îndepărtează majoritatea ligninei prezent inițial în lemn. O cantitate de lignină redusă este

importantă pentru rezistența hârtiei de rezultă, deoarece natura hidrofobică a ligninei împiedică

formarea legăturilor de hidrogen în celuloză.

35

6.2. TECHNOLOGIA DE FABRICARE

În industria de carton, tehnologiile cele mai răspândite pentru tăiere sunt ștanțarea și tăierea cu

mașină CNC.

Mașina de ștanțat folosită în industria cartonului poate fi cel mai ușor explicat ca o mașină

mecanică, cu care un sistem de lame (ștanțe) montat pe o placă Tego este presat pe placă de

carton, realizâ în tăierea cartonului în forma dorită. Marele avantajul al acestei procedură este

productivitatea ridicată, însă datorită costului relativ ridicat al ștanțelor, această metodă este

rentabilă numai cu un număr mare de articole produse (>2000). Un alt dezavantaj este că

ștanțele nu permit modificări ulterioare, astfel dacă un produs trebuie schimbat sau modificat,

și ștanța trebuie schimbată. Când este vorba de producție în serie mică cu posibile modificări

pe parcurs, este mai avantajoasă folosirea mașinii CNC.

O mașină CNC (Computer Numeric Control) este un aparat de tăiere automatizat, care produce

componente fără asistență umană directă. Aceasta folosește instrucțiuni codate, care sunt

trimise la în calculator intern, care permite producția precisă și rapidă a pieselor. Există mai

multe tipuri diferite de mașini CNC, de la mașini de frezat până la tăietori plasma, deci pot fi

folosite pentru a produce o mare varietate de piese. Deși majoritatea sunt folosite în industrie,

există și verziuni hobby, care pot fi folosite acasă.

În funcție de tehnologia de tăiere, se deosebesc mai multe tipuri de mașini CNC; tipurile cele

mai frecvente sunt:

Mașină de frezat (router)

Mașină strung (lathe)

Mașină de tăiat cu laser

Mașină de tăiat cu plasma

Mașină de tăiat cu ultrasunete

Mașină de tăiat cu jet de apă

În afară de tehnologiile de tăiat mai comune, există și tăierea cu cuțit. Acestea sunt folosite la

materiale care nu pot fi tăiate cu unelte obișnuite. Materialele de izolare, spuma poliuretanică,

diverse materiale plastice, cartonul și multe alte materiale trebuiesc tăiate cu cuțit. În ceea ce

privește modul de funționare a cuțitului, se deosebesc două tipuri:

Cuțit tangențial

Cuțit oscilant

36

6.2.1. CUȚITUL TANGENȚIAL (TANGENTIAL/DRAG KNIFE)

În acest caz, cuțitul este montat pe un rulment cu rotație liberă. Detaliul esențial, care permite

funcționarea acestui sistem aparent simplu, este distanța de fracțiune a milimetrului în axa

verticală a rulmentului și vârful cuțitului. În planul cuțitului, vârful acestuia se află puțin mai în

„spate” față de axul rulmentului, astfel când sistemul se deplasează, cuțitul întotdeauna să

rotește tangențial cu direcția de tăiere. Această metodă se folosește la materiale mai subțiri și

moi.

6.2.2. CUȚITUL OSCILANT (OSCILLATING KNIFE)

Această tehnologie se folosește când cuțitul tangențial nu mai este capabil să taie materialul,

datorită grosimii mai mari sau durității mai ridicate. Ca și la un fierestrău pendular, cuțitul

oscilează vertical, în general cu o frecvență între 40 și 100 Hz. Din cauza acestui sistem cuțitul

nu mai poate roti pe cont propriu și este montat pe un motor pas-cu-pas. În sisteme oscilante

este recomandată utilizarea cuțitelor bimetale, care rezistă mai bine la încălzire. Această tehnică

permite tăierea materialelor mult mai groase și grele, cum ar fi cartonul ondulat CO5 Kraft.

37

CAPITOLUL VII. PRODUSELE FINALE

7.1. ETAJERA

Etajera este alcătuită din trei rafturi și placa

de sus, care poate fi utilizată cu scop de

depozitare. Fiecare raft are o capacitate

maximă de încărcare de cca. 40 de

kilograme. În afara rafturilor etajera are doi

pereți dubli în partea laterală, una simplă în

spate și 6 piese mici de montare în colț.

Dimensiuni:

Înălțime: 100 cm

Lățime: 60 cm

Adâncime: 32 cm

Suprafața totală de carton utilizat este 3,3 m2,

obținuteă din două plăci de 2 x 1 m.

Etajera din semiprofil - fotografie

38

Etajera din față - fotografie

39

Etajera din spate - fotografie

40

7.2. BIROUL

Biroul are o construcție de bază

asemănătoare de cea a etajerei:

este alcătuit din doi pereți în

laterali, unul în spate și 6 piese

mici de montare în colț.

Structura este acoperită cu o

placă, care formează suprafața

biroului. Fiind o mobilă care

trebuie să reziste la o încărcare

ridicată, mai sunt două plăci de

rigidizare montate sub placa de

superioară.

Dimensiuni:

Înălțime: 75 cm

Lățime: 100 cm

Adâncime: 60 cm

Suprafața totală de carton utilizat este 4,4 m2, obținută din trei plăci de 2 x 1 m.

Biroul din semiprofil- fotografie

41

Biroul din față - fotografie

42

Biroul din spate - fotografie

43

7.3. PATUL

Patul este alcătuit din 5 picioare lungi așezate de-a lungul lățimii și 5 rânduri de grinzi

montate perpenducular față de picioare. Grinzile sunt aranjate într-un sistem asemănător cu

cel utilizat la zidăria de cărămidă, pentru a ține împreună picioarele. Spațiile dintre grinzi au

rolul de ventilare a saltelei. Spațiul gol dintre picioare poate fi folosit pentru depozitare.

Patul din semiprofil - fotografie

Amenajarea elementelor din suprafață superioare - ilustrație

44

Dimensiuni:

Lungime: 200 cm

Lățime: 90 cm (dimensiunea standard de pat simplu)

Înălțime: 30 cm

Suprafața totală de carton utilizat este 5,9 m2, obținută din trei plăci de 2 x 1 m.

Patul din lateral - fotografie

45

Patul din față - fotografie

46

CAPITOLUL VIII. CICLUL DE VIAȚĂ

„Noi nu moștenim pământul de la strămoși,

ci îl împrumutăm de la copiii noștri.”

Un proverb nativ-american

Diagramă pentru ilustrarea ciclului de viață a mobilierul din carton

Designul de produs, în special când se desfășoară în spiritul dezvoltării durabile, necesită o

mentalitate holistică. Un exemplu bun ar fi cazul paharului de unică folosință și cana ceramică,

care este un design/soluție mai ecologică? Dacă dorim să găsim răspunsul, nu ajunge să

analizăm materialul sau durata de viață a produsului, dar și metoda de utilizare. O cană ceramică

este o decizie evidentă pentru uz casnic, în acest caz costul/utilizare este mult mai scăzut; dar

ce se întâmplă la organizarea unei conferințe, unde „dispozitivele de băut” trebuie transportate

la loc. În cazul canelor ceramice, acestea trebuiesc spălate și transportate înapoi, ceea ce duce

la ridicarea costurilor și amprentei ecologice. Spre deosebire, paharul de unică folosință are o

Reciclare

Sfârșitul vieții

Incinerator

de deșeuri

Consumator Producător de

mobilier

Producător de

carton

Emisii în aer, apă și sol

Limita sistemul de producție

Păduri

Materii prime, acoperiri, adezivi,

sulfat de sodiu, sodă, etc. Energie, combustibil, electricitate, etc

47

greutate redusă, micșorând astfel și costul de transport, și la urmă va ajunge la depozitul local

de deșeuri.

La fel, eu nu pot să afirm că mobilierul din carton ar fi mai bun față mobilierul tradițional sau

vice versa, totul depinde de clientul și modul de viață în care este folosit produsul. Și aici

intervine problema duratei de viață a cartonului, dar este compensată cu un ciclu de viață mult

mai sustenabil decât în cazul unei mobile obișnuite.

Un alt aspect pozitiv este dacă producătorul reușește să rezolve producția din materiale locale,

iar utilizatorul contribuie la reciclarea cartonului tot la nivel local. Între cele două faze ale

ciclului de viață, transportul are o amprentă ecologică scăzută datorită greutații mici a

produselor din carton.

DE CE SĂ NE DERANJĂM SĂ RECICLĂM HÂRTIA?

In 2012/20013 hârtia și cartonul au însumat aproximativ o treime din toate deșeurile casnice

colectate pentru reciclare. Asta înseamnă că încă mai există o cantitate insemnată de hârtie care

nu este reciclată și care ajunge sa fie aruncată în gropi de gunoi sau incinerată.

Deși materialul brut din care provine hârtia este predominant lemnul, deseori se face greșeala

de a se întelege că reciclarea hârtiei salvează copacii. Copacii sunt crescuți în scop comercial și

cultivați ca o plantație pe termen lung, noii copaci fiind plantați în locul celor defrisați. La asta

se adaugă faptul că producătorii de hârtie pot folosi părți ale copacilor care nu ar putea fi folosite

în industria construcțiilor sau mobilei. Diferite tipuri de copaci sunt folosiți în diverse industrii.

Conifere precum pinul și cedrul produc fibre lungi și sunt folosiți pentru producerea de hârtie

cu o rezistență mai mare. Lemnul mai dur precum cel de mesteacăn care crește mai greu și

produce fibre mai scurte este folosit pentru producerea hârtiei de scris și partea de mijloc a

cartonului. Aproximativ toată hârtia este fabricată din lemn crescut în padurile pentru

dezvoltare durabilă. Cele mai mari probleme de mediu le reprezintă din această cauză:

1. Natura pădurilor și zonă în care sunt situate. Cum cererea de hârtie a crescut, mai mult lemn

este necesar pentru a satisface cererea de pulpă lemnoasă. În multe din cazuri asta a însemnat

pierderea a numeroase habitate naturale pentu faună și nenumărate ecosisteme deoarece

pădurile vechi, mature au fost înlocuite de planțatii controlate, de obicei păduri de conifere ce

cresc rapid. Lipsa de divesitate în rândul arborilor pe plantațiile controlate a dus la un

dezechilibru în întreaga zonă forestieră.

48

2. Folosind deșeuri de hârtie pentru a produce hârtie reciclată problemele privind depozitarea

deșeurilor s-au redus.

Prin fiecare tonă de hârtie reciclată se salvează:

cel puțin 30000 l de apă

3000 – 4000 KW electricitate ( destul pentru un apartament de 3 camere/an)

95% poluarea aerului

3. Producerea de hârtie reciclată presupune între 28-70% mai puțină energie decât producerea

de hârtie virgină și presupune mai puțină apă. Asta se întâmplă din cauza faptului că mare parte

din energia dedicată producției de hârtie se consumă prin transformarea lemnului în hârtie.

4. Hârtia reciclată produce mai puține emisii poluante în aer (95%) și în apă. Hârtia reciclată nu

este realbită în mod normal, dacă totuși se albește, se folosește oxigen și nu clor. Asta reduce

cantitatea de dioxine degajate în mediu.

5. Hârtia este un produs biodegradabil. Asta înseamnă că atunci când ajunge în gropile de gunoi

în timp ce putrezește produce metan, un gaz greenhouse foarte puternic (de 20 ori mai puternic

decât CO2). Încălzirea globală a început să fie o realitate acceptată din ce în ce mai mult la

scară mondială iar emisiile de CO2 și metan trebuiesc reduse pentru a diminua efectele pe care

acestea le au asupra mediului.

CE SE RECICLEAZĂ DIN HÂRTIE?

Care sunt principalele tipuri de hârtie folosite în viață de zi cu zi care se pot recicla?

1. Hârtia albă de birou

2. Ziare, reviste, cărțile de telefon

3. Hârtie colorată

4. Hârtia folosită la imprimantă

49

CE AM PUTEA FACE PENTRU A REDUCE CANTITATEA DE HÂRTIE ARUNCATĂ ÎN

GROPILE DE GUNOI?

1. Un prim pas ar fi să învățăm să folosim cât mai puțină hârtie. Să folosim ambele fețe ale unei

foi de hârtie. Să ne uităm dacă hârtia pe care ne pregătim să o aruncăm nu cumva are spațiu pe

care am putea să mai notăm diverse lucruri precum liste de cumpărături sau pentru a lăsa un

bilet cuiva.

2. Să cumpărăm hârtie reciclată pe cât posibil.

(hârtia reciclată din pagini aurii sau agende este folosită pentru a fabrica cartoane pentru ouă și

litieră pentru pisici printre altele)

3. Copiii din grădinițe și școli sunt incântați când primesc role de hârtie mai ciudată sau orice

fel de tip de hârtie pentru pictat desenat sau alte activități. Sunt de asemenea încântați să

primească ziare sau reviste pentru a acoperi băncile în timpul orelor de lucru manual.

4. Cand cumpărăm o cutie cu lapte sau alte băuturi să ne gândim la ambalaj. Există un mod de

a-l recicla sau il aruncăm la gunoi? Este bine sa alegem alimente comerciate în ambalaje

reciclabile.

CUM SE RECICLEAZĂ HÂRTIA?

SORTAREA

Pentru o reciclare corectă, hârtia nu trebuie amestecată cu alte gunoaie menajere, cu plastic,

metal, sticlă sau resturi de mâncare.

COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL

Hârtia trebuie aruncată în containerele de colectare corecte, dusă la un centru ce se ocupă cu

reciclarea ei sau poate fi ridicată direct de la firme și de la locuințe de către colectorii particulari.

Ea este transportată ulterior la fabrica de hârtie pentru începerea procesului propriu-zis de creare

a hârtiei reciclate.

50

STOCARE

La fabrică materialul colectat este sortat în funcţie de tipul hârtiei. Spre exemplu, hârtia de ziar

este separată de restul hârtiei pentru că din ea se obţine alt tip de produse din hârtie reciclată.

RE-PULPARE ŞI CERNERE

Hârtia ajunge într-o cuvă plină cu apă şi chimicale. Ea este mărunţită şi apoi amestecul este

încălzit pentru ca fibrele de celuloză să se separe mai repede. La sfârşit, hârtia veche devine un

amestec vâscos numit pulpă. Acest amestec este trecut printr-o sită pentru a se scăpa de plastic,

lipici şi alte impurităţi.

CURĂŢARE

Pulpa se curăţă prin agitarea ei în cilindri în formă de con, prin care se scapă de impurităţile

care nu au dispărut după procesul de cernere.

SPĂLARE

Câteodată pulpa trebuie să treacă printr-un proces de spălare, pentru a fi curăţată de cerneală şi

reziduuri de lipici şi alţi adezivi. Particulele mai mici de cerneală sunt scoase cu apă. Cele mai

mari sunt scoase cu bule de aer, printr-un proces numit flotaţie. Flotaţia presupune injectarea

de aer şi a unor chimicale, numite tenside, în pulpă. Tensidele forţează reziduurile de cerneală

şi adezivi să se lipească de bulele de aer şi să se ridice la suprafaţa amestecului. Spuma rezultată

este dată la o parte, rămânând doar pulpa curată.

RAFINARE, ÎNĂLBIRE ŞI DECOLORARE

Pulpa este bătută pentru a face fibrele reciclate să se umfle, pentru a le separa şi a nu crea

ghemotoace. Tot acum sunt folosiţi şi decoloranţi pentru a distruge orice urmă de vopseluri pre-

existente. Dacă se vrea ca hârtia reciclată să fie albă, se foloseşte oxigen.

51

CREAREA HÂRTIEI

Fibra reciclată poate fi folosită individual sau îi mai poate fi adăugată fibră virgină. Pulpei i se

adaugă apă şi alte chimicale pentru a o face cât mai apoasă. Aceasta intră în aparatul de făcut

hârtie, unde amestecul se pulverizează pe o suprafaţă mare plană, de unde apa începe să se

usuce şi fibrele să se închege. Ulterior, el trece prin nişte prese care scot şi mai multă apă din el

şi apoi prin nişte role rotative încinse care usucă hârtia. Hârtia se strânge în role şi se scoate din

maşina de făcut hârtie. Ea poate fi tăiată în role mai mici sau în coli şi este dusă mai departe

spre a fi printatş sau transformată în plicuri, pungi de hârtie sau cutii.

52

CONCLUZII

Crearea unui mobilier din carton ondulat este un proiect ambiguu datorită utilizării unui

material tranzitorial, totuși procesul de prelucrare a acestuia este la fel de complicat ca și în

cazul mobilierului luat în sens tradițional. Această ambiguitate este motivul pentru care unele

persoane refuză inițierea unei astfel de proceduri, fapt care pe mine totuși mă inspiră și stă la

baza motivației mele. Scopul meu este să demonstrez funcționabilitatea și rezistența acestor

produse.

Producerea mobilierului de carton contribuie la ușurarea problemelor des întâlnite cu care

oamenii se confruntă în situații de mutare, și chiar și în lipsa banilor. Produsele oferite de

fabricatorii de mobilier din carton au greutate redusă, ocupă spațiu mic și sunt proiectate într-

un fel care permite transportarea și depozitarea practică a acestora.

Oricât de optimist aș fi, materia primă este în legătură strânsă cu noțiunea de temporaritate, însă

cu toate acestea oferă posibilitatea de a adresa unui public care chiar asta necesită.

Achiziționarea unui mobilier din carton înseamnă conștientizarea naturii materialului și

consecințele acestuia.

„It makes a big difference to recycle. It makes a big difference to

use recycled products. It makes a big difference to reuse things,

to not use the paper cup - and each time you do, that's a victory.”

~ Emily Deschanel ~

53

BIBLIOGRAFIE

Petra Schmidt și Nicola Stattmann, Unfolded – Paper in Design, Art, Architecture and Industry,

Birkhäuser, 2009

Scott Boylston, Designing Sustainable Packaging, Laurence King, 2009

Michael Czerwinski și Santiago Perez, Outside the Box – Cardboard Design Now, Black Dog,

2010

Naralle Yabuka, Cardboard Book, Gingko, 2010

Richard Morris, The Fundamentals of Product Design, AVA Academia, 2009

David Bramston, Basic Product Design 02: Material Thoughts, AVA Academia, 2009

www.kartongroup.com.au

ourpaperlife.com

www.foldschool.com

www.fluteoffice.com

smartdecofurniture.com

en.wikipedia.org/wiki/Cardboard_(paper_product)

en.wikipedia.org/wiki/Corrugated_fiberboard

en.wikipedia.org/wiki/Papermaking

en.wikipedia.org/wiki/CNC_router

www.buildyourcnc.com

www.kitepackaging.co.uk/PDF/History of corrugated board.pdf

http://www.fefco.org/corrugated-packaging/history-corrugated