Potențialul turistic de dezvoltare al stațiunii Bușteni

Absolvent: Lung Andrada Bogdana

Coordonator științific:Lector Univ. Dr. Oltean Flavia

LUCRARE DE LICENȚĂ

Cuprins: Turismul montan Potențialul turistic al stațiunii Bușteni Activitatea turistică si sezonalitatea in staţiunea

Buşteni Analiza activității turistice a hotelului Alexandros

Turismul montan Muntele ne oferă tot ceea ce putem cere vieții: spțtiu, măreție, liniște, asprime, frumusețe, prietenie. (Ionel Coman)

In România turismul este bine dezvoltat atât în partea de litoral cât si in partea montana, dar nu sunt de neglijat nici stațiunile balneare si Delta Dunării.

Stucturi de primire turisică cu funcșiuni de cazare turistică

19%

36%

41%

4%

LitoralStațiuni bal-neareStațiuni mon-taneDelta Dunării

Numărul de structuri pe tipuri de structuri si destinaţii turistice 2013

  LitoralStatiuni balneare

Statiuni montane

Delta Dunarii

Hoteluri 263 143 176 17

Moteluri - 12 19 -

Vile turistice 193 69 162 80

Cabane turistice

1 5 95 1

Pensiuni 14 157 327 9

Turişti cazaţi în structurile de primire turistică pe destinații turistice 2013

Litoral Statiuni balneare Statiuni montane Delta Dunarii0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

 

SOSIRI INNOPTARI

Ianuarie 2014 Ianuarie 2015 Ianuarie 2014 Ianuarie 2015

Total turisti 23.744 28.449 53.363 66.234

Turisti romani 21.787 25.864 46.963 58.093

Turisti straini 1.957 2.585 6.400 8.141

Potențialul turistic al stațiunii Bușteni

Potențialul turistic al stațiunii Bușteni

Activitatea turistică si sezonalitatea in staţiunea Buşteni

Sosiri in structurile de primire turistică in sezonul rece (mii turiști)

Sosiri in structurile de primire turistică în sezonul cald (mii turiști)

  Ianuarie 2014 Februarie 2014 Martie 2014

Tursti Romani 21,8 27,4 20,0

Turisti Straini 1,9 1,6 2,3

Total Turisti 23,7 29 22,3

  Iunie 20014 Iulie 2014 August 2014

Turisti Romani

22,9 27,9 36,6

Turisti Straini 6,5 6,5 7,4

Total Turisti 29,4 34,4 44

Hotel AlexandrosIndicatori de performanță în cadrul hotelului

Alexandros Capacitate numar camere 44

Zile de functionare luna respectiva 28

Numarcamere ocupate 1232

Numar innoptari 969

Numar innoptari cu rezervare 980

Numar innoptari fara rezervare 14

Numar innoptari anulate 17

Venituri incasate/ luna 86.480

Total cheltuieli cu personalul 38000

Total cheltuieli directe 20000

Total cheltuieli din activitatea de

cazare58480

Analiza indicatorilor de performanță a hotelului Alexandros Gradul de ocupare a camerelor (%) Go

Rata medie zilnica pe cameră (ADR)

Rata rezervărilor

Rata anulării

Rata cheltuielilor cu personalul

Cheltuieli de personal pe înnoptări

Numărul turiștilor după scopul vizitei la hotelul Alexandros (mii turiști)

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 20140

1

2

3

4

5

6

7

8

AfaceriVacanta

Structura turiştilor după naţionalitatea

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 20140%

10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

StrăiniRomâni

Analiza SWOT A hotelului Alexandros

Puncte tari• Are o poziție geografică bine

aleasă• Capaciate mare de cazare• Conține 3 săli de conferințe bine

dotate• Loc de parcare propriu• Terenuri de fotbali, tenis dotate

cu nocturna• Oferă sală de fitness si saună• Modernizat după standarde înalte• Grădini și locuri de odihnă

Puncte slabe• Prețuri mai mari decât a

concurenșilor• Lipsa unei piscine• Lipsa lifturilor• Slabă amenajare a facilităților

pentru persoane cu handicap locomotor

• Nu are contracte de promovare cu diferite agenșii de turism

Oportunități• Planificarea unui centru SPA• Antrenori speciali pentru sportule

de iarnă• Construirea unei piscine• Mărirea locurilor de joacă pentru

copii• Amenajarea spașiilor pentru

persoanele cu dezabilități

Amenințări• Concurența celorlalte hoteluri• Catastrofe naturale

Concluzii• Activitatea turistică este determinată de satisfacerea unor nevoi de odihnă, recreere, distracţie, cunoaştere.• În ceea ce priveşte motivaţia, o bună parte din turişti vin in sezonul cald când circulaţia turistică este mai intensă decât în sezonul rece.• În cazul staţiunii Buşteni opţiunile turiştilor se explică prin facilitatea accesului la obiectivele şi facilităţile turistice, calitatea şi diversitatea dotărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă, confortul cazării, cadrul natural şi în special clima, calitatea modului de primire şi, nu în ultimul rând, posibilităţile de distracţie.• În final, aşa cum am arătat şi în lucrarea de faţă, se poate afirma că staţiunea Buşteni atrage un număr ridicat de turişti fiind un pilon important în promovarea turismului montan din România.

Bibliografie St.F. Witt, M. Z. Brooke, P.J. Buckely, The Management of

International Tourism, London 1991. J. Ch. Holloway, The Business of Tourism, ed. IV, Pitman

Publishing, London, 1994 Oscar Snak, Managementul serviciilor in turism, Academia

Romana de Management, Bucuresti 1994 Dupa Luis Fernandez Fuster, Teoria y tecnica del turismo, vol. I,

Madrid, 1967 Ţigu, Gabriela, Turismul montan, Editura Uranus, Bucureşti, 2001 V. Glavan, Geografia turismului in Romania, Editura Institutului

de Management-Turism EDEN, Bucuresti, 1996 http://www.hotelalexandros.ro/ http://www.prahova.insse.ro/main.php Breviarul Statistic 2014 Comunicate de presă de pe www.prahova.insse.ro www.google.com+ poze

Vă mulțumesc pentru atenția acordată!

Lung Andrada BogdanaUPM-ECTS

2015