UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

DOMENIUL: FINANŢE

PROGRAMUL DE STUDII: FINANŢE ŞI BĂNCI

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

ABSOLVENT:

LUGOJ

2019

1

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

TITLUL LUCRĂRII DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

ABSOLVENT:

LUGOJ

2019

2

3

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………. 5

1. Cercetarea teoretică.

Revizuirea literaturii de specialitate ……………………………………………………. 7

1.1. ……………………………………….

1.2. ……………………………

1.3. ……………………………………………….

1.4. ………………………………………………………………..

1.5. ……………………………………………………………………

2. Cercetarea aplicativă.

Studiu de caz: Analiza/Studiul …………………………………………………………..

2.1. ………………………………

2.2. …………………………..

2.3. …………...

2.4. …………...

2.5. …………...

Concluzii ……………………………………………………………………………………..

Bibliografie …………………………………………………………………………………..

Anexe ………………………………………………………………………………………...

4

5

INTRODUCERE

1-2 pagini

Cuprinde:

1. Prezentarea temei lucrării de licenţă

Prezentarea problemei teoretice şi/sau aplicative abordată în lucrare şi care este relevanţa

acesteia pentru domeniul de studiu analizat (finanţe, fiscalitate, economie, marketing,

management, analiză, gestiune, bănci, contabilitate etc.)

2. Argumentarea alegerii temei pentru lucrarea de licenţă

Prezentarea argumentului ce ne-a determinat să alegem această temă (actualitatea temei,

interesul pentru disciplina aleasă/domeniul ales pentru cercetare, importanţa cercetării,

studierea temei în timpul celor trei ani de studiu, participarea la sesiuni de comunicări

ştiinţifice studenţeşti etc.)

3. Obiectivele lucrării de licenţă

Prezentarea contribuţiei autorului de natură teoretică şi/sau aplicativă (ce ne propunem să

demonstrăm, ce rezultate aşteptăm)

4. Rezumatul lucrării de licenţă

Prezentarea unui rezumat al lucrării de licenţă pe capitole.

6

7

1. CERCETAREA TEORETICĂ.

REVIZUIREA LITERATURII DE SPECIALITATE

1.1.

8-10 pagini

Cuprinde revizuirea literaturii de specialitate (română şi străină):

Stadiul cunoaşterii în domeniu. Prezentarea principalelor rezultate teoretice cu privire la

temă şi la conceptele analizate în lucrare, relevante din cadrul literaturii de specialitate

(analiza conceptuală)

Prezentarea eventualelor dispute de opinie cu privire la teoriile existente (ex. teorii

sociale vs. teorii liberale)

Prezentarea rezultatelor empirice ce rezultă din teoriile respective

Prezentarea şi accentuarea opiniilor proprii cu privire la conceptele analizate în lucrare

Lucrarea de licenţă trebuie fie originală şi să respecte regulile de evitare a

plagiatului.

Principalele modalităţi prin care poate fi evitat plagiatul sunt:

1. Menţionarea în text a autorului şi a lucrării din care este preluat citatul;

2. Încadrarea citatului între ghilimele şi menţionarea autorului şi a lucrării din care este

preluat citatul în notă de subsol;

3. Menţionarea autorului şi a lucrării din care este preluat citatul la bibliografie;

4. Menţionarea sursei în cazul preluării tabelelor şi a graficelor.

Pornind de la definiţia plagiatului, din Legea nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna

conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare:

"Plagiatul reprezintă însuşirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor,

rezultatelor sau textelor unei alte persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost

obţinute, prezentându-le drept creaţie proprie"1,

este necesar ca lucrarea de licenţă să fie originală şi să respecte prevederile Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011, cu completările şi modificările ulterioare, Ordinul Ministrului Educaţiei

Naţionale privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de

licenţă/diplomă şi disertaţie şi Regulamentul propriu de organizare şi desfăşurare a examenului

de licenţă la Facultatea de Ştiinţe Economice.

1Legea nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare,

publicată în M. Of. nr. 505 din 4 iunie 2004: http://www.cdep.ro/proiecte/2003/400/40/2/leg_pl442_03.pdf.

8

Exemple de citări acceptate:

1. Nota de subsol înainte de textul citat

Cunoscutul economist şi filosof scoţian, Adam Smith, primul mare economist al lumii,

este considerat "părintele economiei politice moderne" mai ales datorită tratatului său "O

cercetare asupra naturii şi cauzelor avuţiei naţiunilor", publicat în 1776, tradus în limba

română sub titlul: "Avuţia naţiunilor" (singura lucrare a acestuia tradusă în limba română).

În această lucrare, Adam Smith a fost primul economist care a formulat o serie de

principii ale impunerii, numindu-le maxime23

, care se impune să fie luate în considerare atunci

când se discută despre impozit şi care au o rezonanţă profundă şi în zilele noastre:

1. "The subjects of every state ought to contribute toward the support of the government, as

nearly as possible in proportion to their respective abilities; that is, in proportion to the

revenue which they respectively enjoy under the protection of the state."

"Supuşii fiecărui stat ar trebui să contribuie, pe cât posibil, la susţinerea statului, în

funcţie de posibilităţile lor respective, adică proporţional cu venitul de care se bucură

fiecare sub protecţia statului."

2. "The tax which each individual is bound to pay ought to be certain and not arbitrary. The

time of payment, the manner of payment, the quantity to be paid, ought all to be clear and

plain to the contributor, and to every other person."

"Impozitul pe care fiecare persoană este obligată să-l plătească trebuie să fie bine

precizat şi nu arbitrar. Timpul de plată (n.a. termenul de plată), modalitatea de plată,

suma de plată, toate acestea trebuie să fie clare şi simple, atât pentru contribuabil, cât şi

pentru orice altă persoană."

3. "Every tax ought to be levied at the time, or in the manner in which it is most likely to be

convenient for the contributor to pay it."

"Fiecare impozit trebuie să fie perceput la timpul sau în modul în care reiese a fi cel mai

convenabil pentru contribuabil să-l plătească."

4. "Every tax ought to be so contrived as both to take out and to keep out of the pockets of

the people as little as possible over and above what it brings into the public treasury of

the state."

"Fiecare impozit trebuie să fie astfel conceput încât să scoată şi să înstrăineze din

buzunarele populaţiei cât mai puţin posibil, peste ceea ce poate aduce în trezoreria

publică a statului."

2. Nota de subsol la sfârşitul textului citat

Iată cum prezintă Arthur B. Laffer în lucrarea sa, The Laffer Curve: Past, Present and

Future, istoria acestei curbe:

"The story of how the Laffer Curve got its name isn’t one of the Just So Stories by

Rudyard Kipling. It began with a 1978 article published by Jude Wanniski in The Public

Interest entitled, "Taxes, Revenues, and the Laffer Curve". As recounted by Wanniski

2 Adam Smith – An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations (O cercetare asupra naturii

şi cauzelor avuţiei naţiunilor), Vol. II, Printed for W. Strahan and T. Cadell in the Strand, London, 1776, pp. 676-

678: http://www.adamsmith.org/smith/won-index.htm, http://www2.hn.psu.edu/faculty/jmanis/adam-smith/Wealth-

Nations.pdf. 3 Adam Smith – Avuţia naţiunilor, Colecţia de economie, Editura Publica, 2011, pp. 393-397.

9

(associate editor of the Wall Street Journal at the time), in December of 1974 he had been

invited to have dinner with me (then professor at the University of Chicago), Don Rumsfeld

(chief of staff to President Gerald Ford) and Dick Cheney (Rumsfeld’s deputy and my former

classmate at Yale) at the Two Continents Restaurant at the Washington Hotel in Washington,

D.C. (just across the street from the Treasury). While discussing President Ford’s "WIN"

(Whip Inflation Now) proposal for tax increases, I supposedly grabbed my napkin and a pen

and sketched a curve on the napkin illustrating the trade off between tax rates and tax revenues.

Wanniski named the trade off The Laffer Curve.

I personally don’t remember the details of that evening we all spent together, but

Wanniski’s version could well be true. I used the so-called Laffer Curve all the time in my

classes and to anyone else who would listen to illustrate the trade off between tax rates and tax

revenues. My only question on Wanniski’s version of the story concerns the fact that the

restaurant used cloth napkins and my mother had raised me not to desecrate nice things. Ah

well, that’s my story and I’m sticking to it."4

"Povestea modului în care Curba Laffer şi-a primit numele nu este asemenea poveştilor

lui Rudyard Kipling. A început în 1978 cu publicarea unui articol de Jude Wanniski în The

Public Interest intitulat "Taxe, venituri şi Curba Laffer". Aşa cum e repovestită de Wanniski

(pe vremea aceea redactor asociat la Wall Street Journal), în decembrie 1974 a fost invitat la

cină alături de mine (pe atunci profesor asociat la Universitatea din Chicago), Don Rumsfeld

(şeful personalului preşedintelui Gerald Ford) şi Dick Cheney (adjunctul lui Ramsfeld şi fostul

meu coleg de la Yale) la Restaurantul Two Continents de la Hotelul Washington din Washington

D.C. (vizavi de Ministerul de Finanţe). În timp ce discutam despre propunerea "WIN"

(Învingeţi inflaţia acum) a preşedintelui Ford pentru creşterea fiscalităţii, am luat un şerveţel şi

un pix şi am schiţat o curbă ce ilustra relaţia dintre cotele impozitului şi veniturile din impozite.

Wanniski a numit-o Curba Laffer.

Personal nu-mi amintesc detaliile din acea seară pe care am petrecut-o împreună, dar

versiunea lui Wanniski ar putea fi adevărată. Tot timpul am folosit aşa-numita Curbă Laffer la

orele mele şi cu oricine asculta descrierea relaţiei dintre cotele impozitului şi veniturile din

impozite. Singura mea problemă referitoare la versiunea lui Wanniski priveşte faptul că

restaurantul folosea şerveţele de pânză şi mama nu m-a crescut să distrug lucruri drăguţe.

Aceasta este povestea."

Suplimentar, regulile de evitare a plagiatului sunt disponibile şi pot fi verificate la

adresa: http://www.indiana.edu/%7Ewts/pamphlets/plagiarism.shtml, reguli aplicate de

Indiana University Bloomington, universitate clasată în anul 2012 pe locul 84 în Top 500

Shanghai.

4 Arthur Laffer – The Laffer Curve: Past, Present and Future (Curba Laffer: trecut, prezent şi viitor), The

Heritage Foundation, Washington, June 1, 2004: http://www.heritage.org/Research/Taxes/bg1765.cfm.

10

11

2. CERCETAREA APLICATIVĂ.

STUDIU DE CAZ: ANALIZA/STUDIUL …

2.1.

17-22 pagini

Cuprinde analiza practică a temei de cercetare.

Metodologia cercetării:

– Prezentarea metodei de cercetare

– Prezentarea modului de culegere şi de prelucrare a datelor statistice.

– Prezentarea etapelor studiului de caz (inclusiv descrierea)

– Prezentarea perioadei de analiză

Datele statistice:

– Identificarea datelor statistice necesare pentru determinarea indicatorilor utilizaţi în

cercetare (în mărime absolută, în mărime relativă etc.)

– Datele statistice trebuie să fie actuale

– Surse recomandate pentru datele statistice:

- Institutul Naţional de Statistică: http://www.insse.ro/ (inclusiv Anuarul Statistic al

României)

- Ministerul Finanţelor Publice: http://www.mfinante.ro/

- Ministerele de resort (Ministerul Muncii, Ministerul Economiei etc. )

- Banca Naţională a României: http://www.bnr.ro/

- Fondul Monetar Internaţional: http://www.imf.org/

- Comisia Europeană: http://europa.eu/

- EUROSTAT: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

Analiza rezultatelor lucrării:

– Prezentarea analizei datelor statistice (Indicatori statistici, fiscali, economico-financiari

etc.)

– Prezentarea contribuţiilor personale

Exemplu de tabel:

Tabelul nr. 2.1.

Titlul tabelului

*Notă:

Sursa:

12

Exemplu de figură:

*Notă:

Sursa:

Figura nr. 2.1. Piramida lui Maslow

13

CONCLUZII

3-5 pagini

Cuprinde rezultatele teoretice şi aplicative ale temei de cercetare.

Prezentarea asemănărilor şi deosebirilor dintre rezultatele proprii şi rezultatele

identificate în literatura de specialitate

Prezentarea limitelor cercetării (date statistice, metodologie)

Prezentarea implicaţiilor de politică economico-socială (nivel micro şi/sau

macroeconomic) ale lucrării

Prezentarea opiniilor personale

Prezentarea posibilelor noi direcţii de cercetare

14

15

BIBLIOGRAFIE:

1-2 pagini

Cuprinde toate sursele utilizate pentru documentare:

Se recomandă utilizarea a minimum 10 surse, care trebuie să fie actuale şi relevante

pentru temă

Sursele bibliografice pot include:

– Cărţi, cursuri, tratate, teze de doctorat

– Articole din reviste profesionale şi ştiinţifice

– Acte legislative

– Pagini web etc.

Lista bibliografică include doar lucrările care au fost consultate de autor şi care au fost

citate pe parcursul lucrării

Model de scriere a bibliografiei:

1. Cărţi:

1. Corduneanu Carmen – Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Editura Codecs, Bucureşti,

1998;

2. Smith Adam – An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations (O

cercetare asupra naturii şi cauzelor avuţiei naţiunilor), Vol. II, Printed for W. Strahan

and T. Cadell in the Strand, London, 1776: http://www.adamsmith.org/smith/won-

index.htm, http://www2.hn.psu.edu/faculty/jmanis/adam-smith/Wealth-Nations.pdf;

3. Smith Adam – Avuţia naţiunilor, Colecţia de economie, Editura Publica, 2011;

2. Articole:

4. Lugojul, un oraş competitiv economic?, Costică Beschiu, Larisa – Daniela Sîrbu,

studente Anul I Zi, programul de studii de licenţă Finanţe şi Bănci, coordonator ştiinţific:

Conf. univ. dr. Sorin Blaj, lucrare susţinută la XXI-a ediție a Sesiunii Ştiinţifice

Studenţeşti cu participare internațională – SECOSAFT 2016, organizată de Academia

Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu, 14 – 16 aprilie 2016;

5. The Laffer Curve: Past, Present and Future (Curba Laffer: trecut, prezent şi viitor),

Laffer Arthur, The Heritage Foundation, Washington, June 1, 2004:

http://www.heritage.org/Research/Taxes/bg1765.cfm

3. Legislaţie:

6. Legea nr. 227/2015 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, publicată în M. Of. nr.

688 din 10 septembrie 2015;

16

4. Internet:

7. Institutul Naţional de Statistică: http://www.insse.ro/ (inclusiv Anuarul Statistic al

României)

8. Ministerul Finanţelor Publice: http://www.mfinante.ro/

9. Banca Naţională a României: http://www.bnr.ro/

10. Fondul Monetar Internaţional: http://www.imf.org/

11. Comisia Europeană: http://europa.eu/

12. EUROSTAT: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

17

ANEXE:

Dacă este cazul

Nu există un număr de pagini.

Nu sunt incluse în numărul de pagini minim (35), respectiv maxim (45).

Cuprinde materialele utilizate în lucrare şi care nu pot fi sintetizate în cadrul

capitolului ce conţine cercetarea aplicativă, fiind necesară prezentarea lor integrală:

Dacă lucrarea conţine anexe, acestea se vor amplasa la sfârşitul lucrării şi nu pe

capitole.

Anexele trebuie să aibă titlu şi vor fi numerotate, iar trimiterile din text, la anexe, se

vor face ca şi în cazul figurilor şi tabelelor indicând numărul anexei (exemplu: Anexa

nr. 1.).

Exemplu de anexă:

Anexa nr. 1.

Titlul anexei