Lucrare de Disertatie Afpd

82
CUPRINS INTRODUCERE ……………...……………………………………………………………..... CAPITOLUL I. PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI UTILIZAREA ACESTORA ÎN CONTEXTUL ANALIZEI POZIŢIEI FINANCIARE… 1.1. Rolul situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor contabile ..………………............. 1.2. Valorificarea informaţiilor contabile în analiza poziţiei financiare.………..........….….... 1.3. Bilanţul – suport al analizei poziţiei financiare . ………………..................................….. 1.4. Indicatori de lichiditate, solvabilitate, de gestiune şi trezorerie .………………...........…. 1.5. Analiza fluxurilor de trezorerie ............... ………………………………………............... 1.6. Indicatori privind structura patrimonială ............ ………………………….........……….. 1.6.1. Analiza ratelor de structură ale activului .. …………………………….................... 1.6.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului .. …………………………....................... 1.6.3. Analiza ratelor de sinteză .......................... …………………………….................... 1.6.4. Analiza ratelor de finanţare îndatorare ..........................………………………..... CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A SC OMV PETROM SA ………... .... 2.1. Scurt istoric al societăţii …………………………... ...................................................... 2.2. Obiectul de activitate ………………………………….. ............................................... 1 4 4 6 8 9 1 2 1 4 1 5 1 8 1 9 2 0 2 1 2 1 2 2 2 7 2 9 2 9 3

Transcript of Lucrare de Disertatie Afpd

Page 1: Lucrare de Disertatie Afpd

CUPRINS

INTRODUCERE ……………...…………………………………………………………….....

CAPITOLUL I. PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI ŞI

UTILIZAREA ACESTORA ÎN CONTEXTUL ANALIZEI POZIŢIEI FINANCIARE…

1.1. Rolul situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor contabile ..……………….............

1.2. Valorificarea informaţiilor contabile în analiza poziţiei financiare.………..........….…....

1.3. Bilanţul – suport al analizei poziţiei financiare .………………..................................…..

1.4. Indicatori de lichiditate, solvabilitate, de gestiune şi trezorerie .………………...........….

1.5. Analiza fluxurilor de trezorerie ...............………………………………………...............

1.6. Indicatori privind structura patrimonială ............………………………….........………..

1.6.1. Analiza ratelor de structură ale activului ..……………………………....................

1.6.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului ..………………………….......................

1.6.3. Analiza ratelor de sinteză ..........................……………………………....................

1.6.4. Analiza ratelor de finanţare şi îndatorare ..........................……………………….....

CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A SC OMV PETROM SA ………... ....

2.1. Scurt istoric al societăţii …………………………...…......................................................

2.2. Obiectul de activitate …………………………………..…...............................................

2.3. Misiune, obiective, strategii ...........................……………………………………............

2.4. Structura organizatorică a SC OMV PETROM SA ...……………………………............

2.5. Mediul extern .................................................……………………………………............

CAPITOLUL III. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE LA SC OMV PETROM SA... ...

3.1. Analiza evoluţiei procentuale a indicatorilor din bilanţul contabil ………………..............

3.2. Analiza indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, trezorerie ……………………..............

3.3. Analiza ratelor de structură patrimonială ……………..………………………….............

3.4. Analiza riscului financiar …......................……………………………………….............

CONCLUZII ŞI PROPUNERI…………………………….……………….……………... ....

Bibliografie ……………………………………………………….…………………...............

1

4

4

6

8

9

1

2

1

4

1

5

1

8

1

9

2

0

2

1

2

1

2

2

2

7

2

9

2

9

3

1

3

3

3

4

4

0

Page 2: Lucrare de Disertatie Afpd

INTRODUCERE

Această lucrare îşi propune să evidenţieze modul în care informaţiile relevate de situaţiile

financiare sunt prezentate şi valorificate în demersul lor, pentru a caracteriza activitatea unei

entităţi, poziţia financiară şi performanţele acesteia, atât pentru nevoile proprii, cât şi pentru

terţi.

Globalizarea economiilor face ca informarea financiară clasică, articulată în jurul

conceptelor contabile să nu mai răspundă aşteptărilor diferitelor categorii de utilizatori.

Adesea, principiile contabile admise produc distorsiuni care deformează realitatea economică,

diversitatea practicilor contabile făcând dificil demersul analizei financiare, mai ales în cazul

unor entităţi multinaţionale.

În ultimele decenii, teoria şi practica economică au consemnat numeroase cazuri în care

reuşita în economie este legată nu atât de reforme radicale, cât de valorificarea zonelor de

graniţă dintre subsistemele economic, social şi politic, unde există perioade în care, deşi

domină exigenţele unui subsistem, rezultanta creează echilibru şi optim în toate trei1.

Dezvoltarea pieţelor de capital şi eficienţa acestora depinde de încrederea publicului în

informaţia contabilă transparentă care trebuie însoţită şi de asumarea clară a responsabilităţii

privind situaţiile financiare, cu atât mai mult cu cât, prin scandalurile financiare care au zguduit

multe state ale lumii, încrederea destinatarilor situaţiilor financiare în raportarea financiară şi în

auditarea acestora a fost afectată considerabil.

Situaţiile financiare ale unei companii reprezintă cel mai important mijloc prin care

informaţia contabilă este pusă la dispoziţia factorilor decizionali. De aceea, companiile îşi

publică situaţiile financiare, într-un mod cât mai explicit, pentru a putea fi înţelese de către

cititorul interesat.

Perfecţionarea continuă a mediului de afaceri reprezintă o prioritate esenţială a

guvernelor în consolidarea funcţionării economiei de piaţă, iar pe termen scurt, realizarea

obiectivelor urmărite în cadrul programului de aderare a României la Uniunea Europeană. În

acest context, cadrul general de contabilitate şi audit financiar îşi îmbunătăţeşte continuu

calitatea informaţiei contabile prin aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele

Comunităţii Economice Europene (Directiva a-IV-a şi a VII-a) 2.

Necesitatea de conformitate este impusă de3 :

globalizarea economiilor naţionale;

accesul României pe pieţele de capital internaţionale;

transparenţa şi simplificarea raportărilor financiare.

Pentru atingerea acestor obiective, în ultima perioadă au avut loc o serie de modificări a

adoptării legislative între care mentionăm:

modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991;

reglementările contabile conforme cu Directiva IV-a şi a-VII-a

1 Done I, Ungureanu A– Cota unică de impozitare şi convergenţa economiei naţionale la UE, Integrarea României în Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 20072 Ionescu C – Contabilitate, baze şi proceduri, ed.a-II-a, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 20073 Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007

1

Page 3: Lucrare de Disertatie Afpd

adoptarea IFRS şi IAS, prin Ordin M.F.P.

În conformitate cu referenţialul contabil internaţional situaţiile financiare trebuie să

permită aprecierea poziţiei financiare, performanţei entităţii precum şi evoluţia poziţiei

financiare, pentru ca investitorii să poată lua deciziile lor de investire şi de dezinvestire 4.

Situaţiile financiare prezintă rezultatele financiare ale unei entităţi grupate pe categorii de

informaţii conform caracteristicilor economice denumite generic „structurile situaţiilor

financiare” care sunt direct legate de evaluarea poziţiei financiare (activele, datoriile şi

capitalul propriu) şi a performanţei (veniturile şi cheltuielile)5.

Analiza situaţiilor financiare este arta de a analiza şi de a interpreta informaţiile

prezentate în diferitele rapoarte întocmite de o întreprindere. Indiferent că situaţiile financiare

sunt analizate de persoane competente ale conducerii întreprinderii sau ale terţilor, scopul

principal al analizei este acelaşi: să se furnizeze o bază pentru luarea unor decizii raţionale.

Desigur că fiecare categorie de utilizatori ai informaţiilor contabile va pune accente pe

diferite structuri ale situaţiilor financiare. Finanţatorul bancar este mai interesat asupra

lichidităţii pe termen scurt, în timp ce investitorul potenţial sau actual va fi mai atent asupra

profitabilităţii pe termen lung şi structurii capitalului. Un alt scop al analizei situaţiilor

financiare este de a dezvolta o bază relaţională pentru a prevedea viitorul.

Deşi pentru analiza situaţiilor financiare se poate face prin apelul la unul sau mai multe

instrumente (tehnici), cel mai adesea analiştii fac apel la analiza pe bază de rate. Ratele

financiare pot fi utilizate pentru a dezvolta un set de statistici care să pună în evidenţă

caracteristicile financiare cheie ale întreprinderii în cauză 6.

Pornind de la o interpretare simplă, bilanţul este documentul de sinteză care prezintă

situaţia afacerilor unei întreprinderi la un moment dat.

Studiul financiar al bilanţului evidenţiază modalităţile de realizare a echilibrului financiar

funcţional sau patrimonial al întreprinderii la un moment dat (de regulă la sfârşitul perioadei de

gestiune), permiţând deci o analiză financiară statică 7.

Dincolo de rolul său în a completa informaţiile referitoare la compoziţia beneficiului,

bilanţul contribuie şi la furnizarea bazei informaţionale privind:

calculul ratei de randament;

evaluarea structurii capitalului întreprinderii;

determinarea lichidităţii şi flexibilităţii întreprinderii8.

Elaborarea lucrării de faţă a reprezentat un demers complex de studiu, analiză şi cercetare

a unor aspecte semnificative referitoare la activitatea companiei S.C. OMV PETROM S.A., în

care îmi desfăşor în prezent activitatea, şi care prin aria sa de activitate, deosebit de extinsă şi

diversă, s-a constituit ca un domeniu incitant de studiu pentru analiza în dinamică a activităţii

societăţii, pe parcursul anilor 2007, 2008 şi 2009.4 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.225 Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 20076 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.237 Vintilă G – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2006, p.338 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.79

2

Page 4: Lucrare de Disertatie Afpd

Şi în această perioadă, ce succede procesului de privatizare, au avut loc numeroase

schimbări, în domenii esenţiale ale activităţii unei companii, schimbări ce ţin de politici

contabile, de maniera de organizare a activităţii, restructurări de sarcini şi activităţi, regândirea

politicii de resurse umane în funcţie de noile obiective şi priorităţi. Deasemenea, Petrom

trebuie să se raporteze permanent la cererea de piaţă, să anticipeze mişcările concurenţei, să-şi

autoevalueze limitele şi resursele de care dispune.

Tocmai aceste schimbări care au avut loc în cadrul S.C. OMV PETROM S.A. au

reprezentat pentru mine o provocare de a studia şi analiza dinamica anumitor indicatori

economici, pentru a pune în evidenţă poziţia financiară a societăţii, modul de evoluţie al

companiei, pe parcursul anilor 2007-2009, şi nu în ultimul rând, identificarea şi evidenţierea

punctelor forte şi a punctelor slabe din activitatea internă a companiei, precum şi a

ameninţărilor din mediul extern.

Lucrarea este sistematizată în trei capitole, în primul capitol am prezentat mai întâi

fundamentele teoretice privind importanţa situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor

contabile, după care am scos în evidenţă rolul bilanţului în reflectarea poziţiei financiare a unei

întreprinderi precum şi principalii indicatori şi utilizarea acestora în contextul analizei poziţiei

financiare la S.C. OMV Petrom S.A..

În al doilea capitol se arată prezentarea generală a societăţii, caracterizarea activităţilor

principale ale S.C. OMV Petrom S.A., precum şi obiectul de activitate, structura

organizatorică, mediul extern.

În al treilea capitol sunt studiate poziţia financiară a societăţii pe baza ratelor de

lichiditate, solvabilitate şi de gestiune, a fondului de rulment şi necesarului de fond de rulment

pentru anii 2007, 2008 şi 2009.

La sfârşitul lucrării sunt prezentate punctele forte şi puntele slabe ale S.C. OMV Petrom

S.A. şi sunt expuse măsurile de îmbunătăţire a poziţiei financiare cât şi concluziile care decurg

din parcurgerea acestei lucrări.

Criza economică care a afectat şi ţara noastră, a influenţat negativ şi compania OMV

Petrom, determinând scăderea aproape a tuturor indicatorilor economico-financiari, dar

compania prin strategiile pe care le-a adoptat (restructurare, modernizare şi monitorizarea

costurilor) a reuşit să facă faţă mediului economic nefavorabil.

3

Page 5: Lucrare de Disertatie Afpd

CAPITOLUL I - PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI ŞI UTILIZAREA ACESTORA ÎN CONTEXTUL

ANALIZEI POZIŢIEI FINANCIARE

În acest capitol am încercat să surprind importanţa situaţiilor financiare în analiza poziţiei

financiare a unei firme şi principalii indicatori care contribuie la această analiză. Conform OMFP 3055/10.11.2009 situaţiile financiare anuale sunt întocmite de

persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele criterii:

total active: 3.650.000 euro

cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro

număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

1.1. Rolul situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor contabile

Obiectivul principal al contabilităţii9 este furnizarea de informaţii care să asigure o

imagine fidelă asupra poziţiei financiare, performanţelor financiare şi modificărilor poziţiei

financiare ale entităţii, în scopul utilizării acestor informaţii de către utilizatorii interni şi

externi, în vederea fundamentării unor decizii economice. Pentru realizarea acestui obiectiv,

este necesar ca lucrările curente de contabilitate să se sintetizeze periodic în informaţii

generalizate, care să fie relevante pentru caracterizarea activităţii desfăşurate de o entitate într-

o anumită perioadă de timp. Acest deziderat poate fi îndeplinit prin întocmirea periodică a unor

documente de sinteză contabilă, care pe parcursul timpului au purtat diverse denumiri, cum

sunt: bilanţ contabil, situaţii financiare anuale sau conturi anuale.

Prin OMFP 3055/10.11.2009 s-au aprobat reglementările contabile conforme cu

Directiva a-IV-a a Comunităţilor Economice Europene reglementări care prevăd formatul şi

conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de recunoaştere,

evaluare, scoatere din evidenţa şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale,

regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, şi publicare a situaţiilor

financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de gestiune, Planul de conturi general,

precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile.

Acestea stabilesc, de asemenea, reguli privind organizarea şi conducerea contabilităţii şi

raportările efectuate în conformitate cu cerinţele instituţiilor statului, pentru uzul tuturor

categoriilor de utilizatori10.

Pe plan mondial, s-a căutat o armonizare a modului de organizare şi conducere a

contabilităţii în diferite ţări cu scopul realizării următoarelor obiective11:

îmbunătăţirea organizării şi conducerii contabilităţii în diferite ţări;

9 Pântea I.P., Bodea Gh. – Contabilitatea Financiară Româneasca conformă cu Directivele Europene, Editia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007, p.46310 OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.200911 Sălceanu A - Normalizarea contabilităţii româneşti rezultat al procesului de armonizare, Integrarea României în Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007

4

Page 6: Lucrare de Disertatie Afpd

mai buna înţelegere a informaţiilor contabile şi controlul lor;

compararea informaţiilor contabile în timp şi spaţiu.

De aceea, în vederea coordonării activităţii de armonizare a contabilităţii, în anul 1973 a

luat fiinţă Comitetul de Standarde Contabile Internaţionale (Internaţional Accounting

Standards Commitee IASC), cu sediul la Londra.

Procesul de modernizare a sistemelor contabile folosite la nivel mondial a evoluat, astfel

că, în anul 2000, IASC şi-a schimbat structura şi statutul, transformându-se în IASB.

Incapacitatea sistemelor contabile naţionale de a produce o informaţie contabilă la

standardele solicitate de investitorii străini a impus adoptarea de către majoritatea ţărilor a

referenţialului contabil internaţional, ca sistem de întocmire a Situaţiilor financiare pentru

firmele care sunt listate pe piaţa de capital12.

Pentru a fi în acord cu standardele IAS/IFRS, situaţiile financiare trebuie13:

să cuprindă o menţiune explicită şi fără rezerve de conformitate cu aceste standarde;

să respecte integral solicitările fiecărui standard (IAS sau IFRS) şi fiecărei interpretări

(SIC sau IFRIC) aplicabil(e).

Standardul IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” descrie ipotezele de bază în

elaborarea situaţiilor financiare: continuitatea exploatării, independenţa exerciţiilor,

permanenţa metodelor de prezentare, pragul de semnificaţie şi gruparea elementelor,

necompensarea, informarea comparativă.

Situaţiile financiare individuale sau consolidate se referă la: un bilanţ, un cont de profit şi

pierdere, o situaţie a variaţiei capitalurilor proprii, un tablou al fluxurilor de trezorerie, anexele

care cuprind o descriere a politicilor contabile semnificative şi notele explicative.

În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la

inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor

proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele

inventarierii. Prezentele reglementări se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse

drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie14.

După inventariere (cel puţin o dată pe an) întocmim situaţiile financiare – bilanţul15.

Referenţialul contabil internaţional analizează bilanţul în contextul cadrului conceptual şi

al standardului IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” în forma lui revizuită în decembrie

2003. În acest standard în legătură cu bilanţul contabil, activele se împart în două mari

categorii:

active necurente – active care se transformă în lichidităţi într-o perioadă mai mare de

1 an;

12 Sălceanu A - Normalizarea contabilităţii româneşti rezultat al procesului de armonizare, Integrarea României în Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 200713 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.2514 OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.200915 Străoanu B.M.– Examen la conta? Nimic mai uşor! 585 de subiecte teoretice, studii de caz, monografii şi aplicaţii rezolvate... sau nu, Editura Economică, Bucureşti, 2010, p.293

5

Page 7: Lucrare de Disertatie Afpd

active curente – active care se transformă în lichidităţi într-un an (perioada de

utilizare sub 1 an)

Standardul internaţional IAS 1 defineşte şi realizează cele două mari categorii de datorii,

ţinând cont de gradul lor de eligibilitate:

datorii necurente – datorii pe termen lung (scadenţă mai mare de un an);

datorii curente – datorii pe termen scurt (scadenţă mai mică de un an). În categoria

acestora este inclusă şi partea pe termen scurt (achitabilă în următoarele 12 luni) a datoriilor pe

termen lung16.

Standardul IAS 1 face distincţie între elementele care prezintă poziţia financiară în bilanţ

şi cele care fac o astfel de prezentare fie în bilanţ, fie în notele explicative.

În Notele explicative la situaţiile financiare, entitatea trebuie să prezinte informaţii cu

privire la bazele de întocmire a acestora, astfel17:

să prezinte informaţii despre reglementările contabile şi politicile contabile folosite;

să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi

pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii sau situaţia fluxurilor de

numerar, dar sunt relevante pentru înţelegerea acestora.

Politicile contabile au făcut, deasemenea, obiectul definirilor şi analizelor referenţialului

contabil internaţional. Dincolo de faptul că toate standardele internaţionale fac referire la

politicile contabile, în vederea soluţionării problemei în cauză, sub aspect conceptual, câmpul

de reflecţii cel mai dens se găseşte în litera şi spiritul normelor IAS 1 „Prezentarea situaţiilor

financiare” şi IAS 8 „ Politici contabile, schimbări de estimări şi erori”.18

Notele explicative la situaţiile financiare anuale conţin informaţii suplimentare, relevante

pentru necesităţile utilizatorilor. În nota explicativă numărul nouă sunt prezentate exemple de

calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari.

Utilizatorii trebuie să fie în măsură să compare situaţiile financiare ale unei întreprideri,

pe o anumită perioadă, pentru a identifica tendinţele poziţiei ei financiare, performanţelor sale

şi fluxurilor de trezorerie presupuse de diverse activităţi. Pentru aceasta, întreprinderea trebuie

să utilizeze aceleaşi politici contabile care vor fi adoptate pentru fiecare exerciţiu.

Totuşi, aşa cum spunea Disraeli „Schimbarea este inevitabilă într-o ţară progresivă.

Schimbarea este constantă”.

1.2. Valorificarea informaţiilor contabile în analiza poziţiei financiare

O prezentare mai adecvată a evenimentelor sau tranzacţiilor, care figurează în situaţiile

financiare, este dată atunci când noua metodă contabilă conduce la o informare mai relevantă

sau mai fiabilă asupra poziţiei financiare, performanţelor sau fluxurilor de trezorerie ale

întreprinderii.

16 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.10217 Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 200718 Feleagă N, Feleagă L – Politici şi opţiuni contabile, Editura Infomega, Bucureşti, 2008, p.11

6

Page 8: Lucrare de Disertatie Afpd

Performanţa financiară a unei entităţi se referă la profiturile pe care aceasta le obţine din

resursele pe care le controlează, la componentele acestor profituri şi la caracteristicile acestor

componente.19

Poziţia financiară a entităţii cuprinde resursele economice pe care aceasta le controlează,

structura să financiară, lichiditatea şi solvabilitatea sa, modul de abordare a riscurilor de

activitate şi de conducere, capacitatea de a se adapta la schimbările în mediul în care

operează20.

Într-o accepţiune mai simplistă poziţia financiară defineşte potenţialul economic şi

financiar al unei anume entităţi, însemnând patrimoniul propriu, patrimoniul administrat,

valoare patrimonială justă şi capacitatea acestuia de a genera beneficii economice. Informaţiile

despre resursele economice controlate de instituţie sau de care poate dispune aceasta şi

capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa forţa instituţiei

de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor.

Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de

creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între

cei care au un interes faţă de administraţie; acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor

entităţii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile

pentru a anticipa capacitatea de a întreprinde acţiuni, de a-şi onora angajamentele financiare

scadente.

Primul pas în analiza poziţiei financiare îl reprezintă analiza de ansamblu a poziţiei

financiare în cadrul căreia sunt abordate evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul

structurii activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii pe baza informaţiilor puse la dispoziţie

prin situaţiile financiare. Sporirea valorii unei astfel de analize necesită investigarea situaţiilor

financiare pe mai multe exerciţii financiare succesive.

Analiza poziţiei financiare trebuie să răspundă în principal următoarelor probleme:

analiza ratelor de structură ale bilanţului, analiza lichidităţii şi solvabilităţii, analiza

indicatorilor echilibrului financiar, modelarea analizei indicatorilor de gestiune precum şi

analiza tablourilor fluxurilor de trezorerie.

Obiectivele analizei poziţiei financiare:

• analiza stării de sănătate financiară a firmei;

• evaluarea performanţelor managementului firmei;

• prezentarea şi analiza indicatorilor de echilibru economico-financiar;

• identificarea principalelor rate financiare şi efectuarea de agregări între acestea;

• prezentarea factorilor şi a cauzelor care pot genera o situaţie financiară favorabilă sau

nefavorabilă a firmei şi propunerea de măsuri pentru îmbunătăţirea acestor situaţii.

19 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.21420 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.214

7

Page 9: Lucrare de Disertatie Afpd

1.3. Bilanţul – suport al analizei financiare

Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Bilanţul este

documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital

propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de

lege21.

Bilanţul permite formularea de judecăţi de valoare privind riscul pe care şi-l asumă o

întreprindere şi evaluarea mişcărilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta ea analizează, pe

baza bilanţului, lichiditatea şi flexibilitatea financiară cu care se confruntă întreprinderea.

Lichiditatea se referă la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ să fie

realizat sau convertit în disponibilităţi, sau pentru ca o datorie să fie achitată. Pentru o

întreprindere, se afirmă că, în general, cu cât lichiditatea este mai mare, cu atât aceasta riscă

mai puţin să dea faliment.

Flexibilitatea financiară reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a lua măsurile

necesare, în vederea modificării valorilor şi calendarului mişcărilor de trezorerie, astfel încât să

se poată face faţă nevoilor şi situaţiilor neprevăzute.

O primă metodă de analiză a bilanţului constă în gruparea posturilor bilanţiere în

subansambluri semnificative, care duce la o reprezentare sintetică a bilanţului şi permite să se

exprime şi să se calculeze noţiunile fundamentale de fond de rulment, nevoie de fond de

rulment şi trezorerie22.

Pe baza informaţiilor din bilanţ se determină anumiţi indicatori economico-financiari,

prin intermediul cărora se poate stabili un diagnostic al situaţiei financiare şi a rentabilităţii

entităţii 23.

Confruntarea între grupările bilanţului permite să se formuleze relaţiile fundamentale de

trezorerie, pe care se sprijină funcţionarea întreprinderii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen

mijlociu şi lung.

În bilanţ, elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv

natură şi exigibilitate.

Bilanţul poate fi considerat deci ca o situaţie a firmei la un moment dat, situaţie ce poate

fi prezentată şi interpretată într-o logică juridică, una economică sau una financiară.

Ca orice document normalizat, bilanţul are anumite limite în reflectarea situaţiei unei

firme şi respectiv analiza acesteia. Bilanţul nu înregistrează decât mărimile monetare şi nu

furnizează decât o fotografie la un moment dat, susceptibilă de a fi modificată rapid de

operaţiunile viitoare.

Elementele24 legate directe de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi

capitalul.

21 Moroşan I – Analiza economico-financiară, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.22822 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.10023 Pântea I.P, Bodea Gh.– Contabilitatea Financiară Româneasca conformă cu Directivele Europene, Editia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 200724 Moroşan i – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006

8

Page 10: Lucrare de Disertatie Afpd

Ecuaţia fundamentală a poziţiei financiare este de forma 25:

CAPITAL PROPRIU (ACTIV NET) = ACTIV – DATORII

Analiza financiară pe bază de bilanţ are ca obiectiv formularea unor judecăţi de valoare

privind valoarea, echilibrul, sănătatea, poziţia financiară a firmei. Pentru realizarea unei analize

financiare pertinente în literatura de specialitate sunt prezentate două teorii fundamentale, în

baza cărora se propune elaborarea aşa-zisului ,,bilanţ – suport al analizei financiare”:

teoria bilanţului patrimonial;

teoria bilanţului funcţional.

Abordarea patrimonială (financiară) este o abordare externă, care prezintă interes pentru

următoarele categorii de utilizatori: acţionarii, interesaţi să cunoască valoarea patrimoniului;

creditorii, care privesc patrimoniul ca o garanţie pentru creditele acordate şi potenţialii

investitori şi creditori.

Bilanţul patrimonial26 (financiar) este un instrument de analiză realizat prin retratarea

bilanţului contabil. Problemele principale ale analizei poziţiei financiare a firmei rezolvate prin

apelarea la bilanţul patrimonial sunt:

determinarea patrimoniului net;

analiza structurii financiare;

analiza lichidităţii şi solvabilităţii

determinarea gradului de îndatorare.

În sfârşit, metoda ratelor aplicată la studiul bilanţului aduce informaţii complementare,

analitice, care permit să se aprofundeze şi să se precizeze aspectele relevante de aprecierea

sintetică a bilanţului27.

1.4. Indicatorii de lichiditate, solvabilitate, de gestiune şi trezorerie

Lichiditatea caracterizează capacitatea firmei de a-şi achita obligaţiile la scadenţă şi de a

face faţă unor nevoi neprevăzute de disponibilităţi băneşti, fiind considerat factorul care

guvernează supravieţuirea28.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei firme de a acoperi datoriile totale.29

Pentru caracterizarea lichidităţii unei firme se compară pasivele pe termen scurt cu

resursele disponibile pentru aceeaşi perioadă. Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:

Rata lichidităţii curente (generală) (RLC) arată măsura în care datoriile curente (pe

termen scurt) pot fi acoperite pe seama activelor curente:

25 Ristea M, coordonator – Contabilitatea financiară a intreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pp.18-1926 Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 200627 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.10028 Morris Mitchel – Cum să devii manageri de succes, traducere, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2000, p.23729 Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.256

9

Page 11: Lucrare de Disertatie Afpd

R LC

Datoriile curente sunt formate din obligaţiile faţă de furnizori, cele fiscale şi salariale,

creditele pe termen scurt precum şi partea din împrumuturile pe termen mediu şi lung a căror

scadenţă este în cadrul exerciţiului financiar curent.

Se apreciază că situaţia lichidităţii generale este satisfăcătoare, după unele surse, în

condiţiile încadrării acestei rate în intervalul 1,2 şi 1,8, iar după altele, în intervalul 2 şi 2,230.

Rata lichidităţii rapide:

RLR

Potrivit teoriei nord-americane, această rată este cunoscută şi sub denumirea de "testul

acid" şi arată posibilitatea achitării datoriilor curente din valorile de trezorerie disponibile

existente, precum şi din cele care se vor încasa în urma lichidării creanţelor la scadenţă.

Această rată este de obicei subunitară. Intervalul considerat ca satisfăcător pentru această rată

este de 0,65-1 sau 0,8-1 după alte teorii economice.

Rata lichidităţii la vedere31:

RLV

În teoria economică, această rată este cunoscută şi sub denumirea de rata solvabilităţii

imediate. Interpretarea acesteia trebuie făcută cu mare grijă. Astfel, un nivel ridicat al acesteia

indică o solvabilitate mare, dar poate fi consecinţa unei utilizări mai puţin performante a

resurselor disponibile. Valoarea ridicată a acestei rate nu constituie în acelaşi timp o garanţie a

solvabilităţii, dacă restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate. Valoarea

recomandată a acestui indicator este de 0,2.

Rata solvabilităţii generale reflectă gradul în care o firmă poate face faţă datoriilor şi se

calculează astfel:

RSG =

Nivelul minim al acestei rate este 1,4 (în condiţiile în care ponderea minimă a

capitalurilor proprii în totalul capitalurilor este de 30%). O mărime subunitară a ratei

solvabilităţii globale arată că firma este insolvabilă, activele totale fiind mai mici decât

datoriile totale. Cauza unei asemenea situaţii este reprezentată de pierderea înregistrată, care

este mai mare decât capitalul social, rezervele constituite şi alte surse proprii, ceea ce a

determinat un capital propriu negativ.

Rata solvabilităţii patrimoniale:

RSP

30 Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.20331 Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.256

10

Page 12: Lucrare de Disertatie Afpd

Valoarea minimă a ratei solvabilităţii patrimoniale se apreciază că trebuie să se încadreze

în limitele 0,3-0,5, iar peste 0,5 situaţia poate fi considerată normală.32

Ratele de îndatorare evidenţiază importanţa îndatorării asupra gestiunii financiare a

companiei. Gradul de îndatorare arată raportul dintre datoriile pe termen lung şi capitalul

permanent. Valoarea recomandată de teoria economică este mai mică de 0,3.

Ratele de gestiune a activelor

Indicatorii de gestiune furnizează informaţii cu privire la:

viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de trezorerie ale entităţii;

capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază

ale entităţii.

Literatura de specialitate evidenţiază două modalităţi de exprimare a acestor rate:

ca număr de rotaţii (Nr.rot.) prin cifra de afaceri, exprimându-se de câte ori un

element de activ (de exemplu, active circulante) se transformă în lichidităţi. Pentru ca

activitatea să fie considerată performantă, aceşti indicatori trebuie să se situeze la niveluri cât

mai ridicate, adică elementul de bilanţ să participe la cât mai multe cicluri de producţie. Se

determină conform relaţiei:

durata în zile a unei rotaţii (Dz) arată durata medie în care elementul analizat (de

exemplu activele circulante) parcurge întregul ciclu economic şi se reîntoarce în firmă sub

forma iniţială bănească. În cazul în care ratele de rotaţie se exprimă în această formă, pentru ca

firma să fie performantă, indicatorii trebuie să se situeze la niveluri cât mai scăzute ceea ce

înseamnă o recuperare mai rapidă a elementului analizat sub formă bănească. Modelul general

de calcul este dat de relaţia:

Analiza ratelor de rotaţie

Ratele de rotaţie33 furnizează informaţiile calitative cele mai bogate în semnificaţii pentru

analiza bilanţului. Aceste rate exprimă de fapt ritmul în care diferite elemente ale bilanţului

sunt reînnoite, în cadrul activităţii curente a întreprinderii.

Pentru a aprofunda analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante se impune efectuarea

analizei pe elemente componente.

a) Rotaţia creanţelor exprimată în număr de rotaţii (în decursul unei perioade, de regulă

de un an) se calculează astfel:

Rc =

unde: – sold mediu al creanţelor şi CA – cifra de afaceri.32 Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.204

33 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.133

11

Page 13: Lucrare de Disertatie Afpd

O altă modalitate de exprimare a rotaţiei creanţelor o reprezintă indicatorul durata de

recuperare a creanţelor (Drc), exprimată în zile:

Drc =

unde: T – număr de zile al perioadei (360 pentru un an, 180 pentru un semestru).

Cu cât mai mare este numărul de rotaţii pe an sau cu cât mai scurtă este perioada de

încasare, cu atât mai rapid se recuperează sumele ce pot fi utilizate în onorarea obligaţiilor ce

devin exigibile.

b) Rotaţia stocurilor

Stocurile oricărei firme necesită timp pentru a fi transformate în creanţe şi apoi în

lichidităţi. Rotaţia stocurilor poate fi calculată prin raportarea la cifra de afaceri sau la costul

vânzărilor. În general, este preferată următoarea rată:

Rs =

Ca şi în cazul duratei de recuperare a creanţelor, şi în acest caz putem calcula durata de

rotaţie a stocurilor astfel:

Drs =

O durată de rotaţie a stocurilor în scădere reprezintă un semnal

favorabil.

1.5. Analiza fluxurilor de trezorerie

Noţiunea de fond de rulment a dat loc la multe formulări. Totuşi două dintre aceste

formulări prezintă un interes particular şi apar drept concepte fundamentale ale gestiunii şi

analizei financiare. Este vorba de noţiunea de fond de rulment net sau permanent, pe de o

parte, şi de noţiunea de fond de rulment propriu, pe de altă parte34.

Fondul de rulment35 reprezintă partea din capitalul permanent utilizată pentru finanţarea

activelor circulante, impusă de diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit, precum

şi de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi

durata medie în care datoriile pe termen scurt devin eligibile.

Noţiunea de FRN36 poate fi definită prin două formulări echivalente, exprimând, fie o

abordare a părţii de sus a bilanţului, fie o abordare a părţii de jos a bilanţului.

FRN = Capitaluri permanente – Active imobilizate

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Din calcularea FR pot apare una din situaţiile:

34 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.10835 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.19036 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.109

12

Page 14: Lucrare de Disertatie Afpd

1) Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezultă FRN > 0. Dacă FRN > 0

semnificaţia este următoarea: capitalurile permanente permit să se finanţeze integral activele

imobilizate şi o parte din activele circulante.

2) Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezultă FRN < 0. Dacă FRN este negativ,

capitalurile permanente nu reprezintă o sumă suficientă pentru a finanţa integral imobilizările.

Acestea trebuie deci să fie parţial finanţate prin resurse pe termen scurt.

3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezultă FRN = 0. Această situaţie este

puţin probabilă exprimând o armonizare totală a structurii resurselor cu utilizarea acestora.

Fondul de rulment propriu prezintă o utilitate mai limitată decât fondul de rulment net.

Se calculează când se doreşte să se aprecieze autonomia financiară a unei întreprinderi. Se

poate defini prin formula următoare:

FRP = Capitaluri proprii – Active imobilizate

O valoare pozitivă indică faptul că activele reale nete cu lichiditate mai mare de un an

vor fi în întregime finanţate de capitalurile proprii, chiar şi după rambursarea împrumuturilor

pe termen lung. O valoare negativă nu înseamnă obligatoriu un dezechilibru, ci trebuie să tragă

un semnal de alarmă pentru viitor.

Fondul de rulment împrumutat37 exprimă mărimea resurselor împrumutate pe termen

lung, destinate să finanţeze activele pe termen scurt (circulante).

Această mărime se calculează ca diferenţă între fondul de rulment net sau permanent şi

fondul de rulment propriu.

FRI = FRN – FRP

Analiza statică funcţională a riscului de faliment utilizează ca instrumente operaţionale;

nevoia de fond de rulment (NFR) şi trezoreria (T)38.

Nevoia de fond de rulment39 reprezintă diferenţa dintre nevoile temporare şi sursele

temporare, respectiv suma necesară finanţării decalajelor, care se produc între fluxurile reale şi

fluxurile de trezorerie determinate în special de activitatea de exploatare.

Pe baza bilanţului patrimonial, acesta se stabileşte astfel:

NFR = (Active circulante – Disponibilităţi băneşti) – Obligaţii pe termen scurt

Unde:

Obligaţii pe termen scurt = Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt

Sau:

NFR = (Stocuri + Creanţe) – Credite pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment semnifică în esenţă, activele circulante de natura stocurilor

şi a creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase). Obligaţiile pe

37 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.11238 Marin Dumitru – Finanţele Întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.5239 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.191

13

Page 15: Lucrare de Disertatie Afpd

termen scurt de natura celor faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, până în momentul plătii

lor reprezintă o sursă atrasă de finanţare a activelor circulante.

Reprezintă diferenţa dintre activele circulante (mai puţin disponibilităţile băneşti) şi

datoriile curente, sau diferenţa dintre nevoile temporare (exclusiv disponibilităţile) şi resursele

temporare (exclusiv creditele de trezorerie), fiind expresia realizării echilibrului financiar pe

termen scurt, dintre necesarul şi resursele curente. O valoare pozitivă semnifică un surplus de

nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibil de mobilizat. O valoare negativă

semnifică existenţa unor resurse temporare mai mari decât nevoile temporare, situaţie ce poate

fi apreciată favorabilă numai dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor

circulante şi al angajării de datorii cu scadenţe mai mari.

Trezoreria netă40 exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de

rulment, reflectând situaţia financiară a firmei, atât pe termen mediu şi lung cât şi pe termen

scurt. Permite determinarea echilibrului financiar între fondul de rulment net şi necesarul de

fond de rulment:

TN = FRN – NFR,

O valoare pozitivă reflectă un excedent de trezorerie, ceea ce semnifică faptul că firma

dispune de lichidităţi care îi permit atât rambursarea datoriilor, acordarea de împrumuturi

terţilor şi/sau efectuarea de plasamente pe piaţa financiar-monetară. O valoare negativă arată că

firma are o trezorerie negativă, fiind nevoită să apeleze la împrumuturi şi credite bancare

pentru finanţarea în întregime a fondului de rulment.

Obiectivul unui manager nu este obţinerea unei trezorerii pozitive cât mai mari, aceasta

antrenând costuri de oportunitate ale nevalorificării capitalurilor disponibile. O trezorerie netă

pozitivă certifică o stare de optim din punct de vedere al echilibrului financiar numai în măsura

în care se situează la niveluri rezonabile.

1.6. Indicatorii privind structura patrimonială

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele

elemente patrimoniale. Metoda de analiză este metoda ratelor.

Ratele de structură ajută la comparaţia între firme de dimensiuni diferite, precum şi la

reflectarea unor modificări structurale în cadrul aceleaşi firme.

Analiza structurii patrimoniale a firmei vizează două aspecte:

1) analiza ratelor de structură ale activului;

2) analiza ratelor de structură ale pasivului.

40 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.192

14

Page 16: Lucrare de Disertatie Afpd

1.6.1. Analiza ratelor de structură ale activului

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii

diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv). Ratele de structură patrimonială oferă

posibilitatea exprimării bilanţului în procente şi permite identificarea caracteristicilor majore

ale structurii bilanţului oferind deasemenea posibilitatea realizării de analize comparative în

timp şi spaţiu.41

Acestea reflectă ponderea activelor, a elementelor de activ în totalul patrimoniului

firmei:

Rata structură activ = (Element activ / Total activ)*100

Ratele de structură a activului, ca valoare, sunt influenţate de caracteristicile tehnice,

economice şi juridice ale activităţii firmei.42

În sistemul ratelor de structură ale activului, cele mai semnificative ca valoare

informativă şi totodată mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt:

a) Rata activelor imobilizate:

RAI

Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului în firma analizată.

Conţinutul diferit al componentelor imobilizărilor, precum şi reacţia nuanţată a acestor

componente la acţiunea factorilor tehnici, juridici, economici justifică utilizarea în teoria şi

practica economică a unor rate complementare.

a1) Rata imobilizărilor necorporale (RINC) care se calculează:

RINC

Acest indicator măsoară ponderea activelor intangibile de natura brevetelor, licenţelor,

mărcilor comerciale, fondului comercial în patrimoniul firmei. În cazul firmelor româneşti,

ponderea imobilizărilor necorporale este foarte redusă, în comparaţie cu alte ţări unde ponderea

imobilizărilor necorporale este mare. Evident, în acest caz apar diferenţe de la o firmă la alta în

funcţie de specificul activităţii, strategia de dezvoltare, faza de maturitate.

a2) Rata imobilizărilor corporale (RIC) care se calculează:

RIC

Mărimea acestui indicator este determinată, în primul rând, de natura activităţii. De

regulă, înregistrează valori ridicate în cadrul firmelor ce necesită o infrastructură importantă

41 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.19442 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.194

15

Page 17: Lucrare de Disertatie Afpd

sau echipamente costisitoare cum ar fi: producţia şi distribuţia de energie, transporturi feroviare

etc.

Nivelul acestui indicator este influenţat în mare măsură de politica de amortizare, politica

de investiţii sau alegerea contabilă între cost istoric şi valoare justă pentru imobilizările

corporale.

După aprecierea specialiştilor, rata imobilizărilor corporale arată capacitatea firmei de a

rezista unei crize economice, ştiindu-se foarte bine că o imobilizare ridicată a capitalului atrage

după sine un risc ridicat al netransformării acestora în lichidităţi.

a3) Rata imobilizărilor financiare (RIF) care se calculează:

RIF

Rata imobilizărilor financiare exprimă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe

care firma analizată le-a stabilit cu alte firme.

Indicatorul înregistrează valori ridicate în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate

îl reprezintă gestionarea unui portofoliu de participaţii.

Valori reduse se pot întâlni la firmele mici şi mijlocii, la firmele care nu dezvoltă o

politică activă de investiţii financiare.

b) Rata activelor circulante (RAC) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul

activelor firmei şi evidenţiază flexibilitatea financiară a acesteia:

RAC

Între rata activelor imobilizate şi rata activelor circulante se formează relaţia:

RAI + RAC = 100

Ca şi în cazul activelor imobilizate, pentru procesul de decizie operaţional se recomandă

ratele analitice ale activelor circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale şi rata

disponibilităţilor.

b1) Rata stocurilor (RS):

RS

Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, în funcţie de natura activităţii:

mai ridicată la firmele din sfera producţiei şi distribuţiei de bunuri materiale şi foarte scăzute în

sfera serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflectă direct în nivelul acestei rate. La

firmele cu ciclu de exploatare lung, rata stocurilor este ridicată şi invers. De asemenea, nivelul

stocurilor se poate modifica sub influenţa factorilor conjuncturali şi a condiţiilor pieţei.

Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor necesită corelarea

cu nivelul activităţii, admiţându-se ca ecuaţie minimă de echilibru structural:

ICA > IS

Unde: ICA reprezintă indicele cifrei de afaceri;

IS - indicele stocurilor.

16

Page 18: Lucrare de Disertatie Afpd

O creştere a volumului de activitate generează o sporire justificată a stocurilor. În

schimb, încetinirea rotaţiei stocurilor, formarea stocurilor fără mişcare sau cu mişcare lentă se

apreciază negativ datorită dificultăţilor de transformare în lichidităţi şi consecinţelor negative

asupra solvabilităţii firmei.

b2) Rata creanţelor comerciale (RC):

Acest indicator reflectă importanţa relativă a portofoliului de creanţe comerciale în

patrimoniul firmei. Rata creanţelor este influenţată de specificul activităţii, de puterea de

negociere a firmei cu partenerii comerciali din amonte (aceasta determină perioada de efectuare

a plăţilor de către clienţi), dar şi de managementul firmei.

Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere, atunci ponderea creanţelor creşte

ca urmare a modificării valorii lor într-o proporţie mai mare decât cea a activelor curente,

situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară,

pentru a asigura realizarea unei viteze de rotaţie superioare periodei de bază. Dacă în dinamică

rata prezintă o tendinţă de diminuare ca urmare a modificării valorii lor într-o proporţie mai

mică decât cea a activelor curente, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de

afaceri într-o proporţie superioară, cu acelaşi efect de accelerare a vitezei de rotaţie faţă de

perioada de bază.43

b3) Rata disponibilităţilor (RD):

RD =

Denumită şi rata de asigurare cu disponibil, aceasta reprezintă o măsură a lichidităţii

interne a firmei. O valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în

termeni de echilibru financiar, dar poate fi şi semnul deţinerii unor resurse insuficient utilizate.

De asemenea, nivelul disponibilităţilor poate fi foarte fluctuant într-un interval redus.

Ratele de structură ale surselor de finanţare ale firmei permit aprecierea politicii

financiare a acesteia, prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia

financiară a acesteia.

1.6.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului

Ratele privind structura pasivului reflectă ponderea elementelor de pasiv în totalul

surselor de acoperire a mijloacelor economice a unei companii:

Rata structură pasiv = (Element pasiv / Total pasiv)*100

Principalele rate de structură a pasivului bilanţului utilizate sunt:

43 Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius – Analiza situaţiei financiare a firmei, Elemente teoretice. Studiu de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001, p.141

17

Page 19: Lucrare de Disertatie Afpd

a) Rata stabilităţii financiare (RSF) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care

firma dispune în mod stabil (pe o perioadă mai mare de 1 an) şi patrimoniul total.

RSF

Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent (stabil) faţă de total resurse.

Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent

al finanţării activităţii şi un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea

minimă care oferă o stabilitate acceptabilă pentru o firmă industrială este de 50%. Dacă rata, în

dinamică, prezintă o tendinţă de creştere, aceasta este o situaţie favorabilă în condiţiile în care

majorarea capitalului permanent în raport cu totalul surselor de finanţare se datorează

modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen mediu şi

lung.

Dacă rata, în dinamică, prezintă o reducere, aceasta este considerată o situaţie favorabilă

în cazul în care se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără

ca rata să scadă sub valoarea minim acceptabilă.

b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) este un indicator global referitor la

autonomia financiară a firmei apreciată în ansamblul finanţării sale:

RAFG =

Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe baza

resurselor proprii. Valoarea minim admisibilă este de 33%, deşi se consideră că sursele proprii

ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. Între aceste valori, firma

se poate împrumuta, însă, trebuie obligatoriu să beneficieze de efectul de levier al îndatorării.

În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul resurselor; firma are o

autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de credit pe

termen mediu sau lung. Sub valoarea minim admisibilă, firma se află într-o situaţie

nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de insolvabilitate.

Când, în dinamică, rata prezintă o tendinţă de creştere, are loc şi o creştere a autonomiei

financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai mare decât

totalul resurselor. Este recomandabil ca această creştere să se datoreze sporirii într-un ritm mai

rapid a rezultatului net al exerciţiului, faţă de celelalte elemente de capitaluri proprii.

Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendinţă de reducere, are loc o reducere a autonomiei

financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai lent decât totalul

resurselor. Aceasta este considerată o situaţie normală când se datorează creşterii într-un ritm

mai rapid a datoriilor din exploatare (cu condiţia ca acest lucru să fie asumarea unei relaxări a

termenelor de plată) şi a creditelor bancare pe termen mediu şi lung (cu condiţia ca firma să

beneficieze de efectul de levier).

c) Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS):

18

Page 20: Lucrare de Disertatie Afpd

RDTS =

Indicatorul măsoară ponderea datoriilor eligibile pe termen sub un an în totalul surselor

de finanţare şi trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidenţia gradul de echilibru

financiar pe termen scurt.

d) Rata de îndatorare globală (RIG):

RIG =

Indicatorul măsoară importanţa relativă a datoriilor indiferent de perioada de

exigibilitate. Rata este influenţată de specificul activităţii de exploatare şi de structura de

finanţare a firmei.

Mărimea indicatorului poate fi influenţată de următoarele rate parţiale ale îndatorării

globale44: rata datoriilor bancare, rata datoriilor comerciale, rata datoriilor fiscale, rata altor

datorii.

1.6.3 Analiza ratelor de sinteză

Ratele de sinteză se calculează deasemenea pornind de la elemente ale bilanţului,

comparând diferite componente ale activului cu diferite componente ale pasivului. Vom

compara mai întâi elemente cu o durată mai mare de un an, apoi elemente cu o durată mai mică

de un an.

R =

Această rată exprimă condiţiile finanţării imobilizărilor. Dacă este superioară sau egală

cu unitatea, înseamnă că totalul imobilizărilor se finanţează din resurse stabile. Această rată

furnizează, în termeni relativi, o informaţie apropiată de cea furnizată de noţiunea de FRN, în

valoare absolută.

R =

Această rată a lichidităţii imediate exprimă capacitatea de rambursare instantanee, ţinând

cont de încasările întreprinderii.

1.6.4 Analiza ratelor de finanţare şi îndatorare

Rata de finanţare a imobilizărilor sau rata fondului de rulment se determină ca raport

între capitalurile permanente şi activele imobilizate nete, în situaţia în care fondul de rulment

este stabilit în optica analizei lichiditate-exigibilitate. Dacă valoarea este supraunitară, se poate 44 Bătrâncea Ioan (coord.)- Analiza financiară pe bază de bilanţ, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2001, p.56-57

19

Page 21: Lucrare de Disertatie Afpd

concluziona că activele stabile sunt finanţate integral din surse stabile şi există un surplus de

surse permamente care constituie FRN. În cazul unei valori subunitare, activele stabile sunt

finanţate doar parţial din surse permanente, iar FRN este negativ.

Rata de finanţare a stocurilor:

RFS =

Rata de autofinanţare a activelor:

RAA =

Ratele de îndatorare, dimensionate în optica analizei lichiditate-exigibiliate, evidenţiază

importanţa îndatorării asupra gestiunii financiare a firmei. Comparând finanţarea externă prin

capitalurile împrumutate, cu capitalurile proprii, prin intermediul acestor rate managementul

activităţii financiar-contabile pune în evidenţă componenta fondurilor împrumutate dar şi

repartiţia capitalurilor permanente între fondurile proprii şi cele împrumutate pe termen lung.

Gradul de îndatorare arată partea din activele firmei finanţată de creditori în comparaţie

cu partea finanţată din resurse proprii.

GI=

Cu cât nivelul acestui indicator este mai mare ( valoarea maximă acceptată se consideră a

fi 30%), cu atât obligaţiile firmei sunt mai stricte iar situaţia sa mai riscantă.

Construcţia ratelor s-a dovedit a fi destul de utilă în procesul decizional, pe baza lor

efectuându-se o serie de analize economico-financiare absolut necesare eficientizării activităţii.

20

Page 22: Lucrare de Disertatie Afpd

CAPITOLUL II - PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. OMV

PETROM S.A. BUCUREŞTI

Acest capitol reprezintă o scurtă prezentare a societăţii SC OMV PETROM SA

BUCUREŞTI, prin care se arată obiectul de activitate al societăţii, un scurt istoric, misiunea

şi obiectivele cât şi strategiile de viitor.

Începând cu 1 ianuarie 2010, denumirea companiei este OMV PETROM S.A., ca

urmare a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20 octombrie

2009. Denumirea mărcii comerciale şi sigla companiei rămân neschimbate. Prin urmare,

orice referire în lucrare la „Petrom” sau „Societate” va fi interpretată ca o referire la

persoana juridică OMV Petrom S.A.

2.1. Scurt istoric al societăţii

Petrom este cea mai importantă companie petrolieră din România, cu activităţi de

explorare şi producţie, rafinare şi petrochimie şi marketing având rezerve estimate de circa

1 mld barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 mil. de tone şi 550 de

benzinării.

În anul 1997, Societatea Comercială Petrom se înfiinţează prin O.U.G nr. 49 din 15

septembrie 1997, prin unirea activităţilor Regiei Autonome Petrom care avea ca obiect de

activitate explorarea şi producţia de petrol şi gaze cu Compania Română de Petrol care

avea ca obiect de activitate rafinarea petrolului prin intermediul rafinăriilor Petrobrazi şi

Arpechim şi distribuţia produselor petroliere prin intermediul staţiilor PECO.

Anul 2005 a marcat o nouă era pentru Petrom, după privatizarea din 23 iulie 2004,

când compania a devenit o parte a grupului OMV Austria, care a achiziţionat 51% din

acţiunile PETROM , formând cel mai mare grup integrat de petrol şi gaze din Europa

Centrală.

La sfârşitul anului 2009, Petrom avea rezerve dovedite de 843 mil. bep, o capacitate

maximă anuală de rafinare de 8 mil. de tone, circa 546 de staţii de distribuţii în România şi

circa 269 de benzinării în Moldova, Bulgaria şi Serbia.

Volumul investiţional crescut, continuarea proiectelor de modernizare şi iniţierea de

proiecte noi au determinat ca o consecinţă firească următoarele:

Petrom are cea mai mare valoare de piaţă din România;

Programul de investiţii este cel mai mare din sectorul energetic românesc, şi

anume mai mult de 3 mil de euro, până în 2010.

Petrom este compania care contribuie cel mai mult la bugetul statului: aproximativ

45% din EBITDA este distribuit instituţiilor statului sub formă de taxe, contribuţii şi

dividende.

21

Page 23: Lucrare de Disertatie Afpd

2.2. Obiectul de activitate

Societatea OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI este persoană juridică română, având

forma juridică de societate comercială pe acţiuni.

Sediul societăţii este în România, municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor numărul

239, sector 1 şi este înmatriculată în Registrul Comerţului Bucureşti sub numărul

J40/8302/1997, având codul unic de înregistrare 1590082.

Capitalul social al S.C. PETROM S.A. la 31 decembrie 2009 este în sumă de

5.664.108.335 RON, reprezentând 56.644.108.335 de acţiuni, cu o valoare nominală de 0,1

RON pe acţiune.

În prezent, structura acţionariatului Petrom45 se prezintă astfel:

Tabelul 2.1. Portofoliul de acţiuni la S.C. OMV PETROM S.A.

Nr.crt. Acţionariat Val. acţiuni %

1 OMV Aktiengesellschaft 28.894.467.414 51,01

2 Ministerul Economiei 11.690.694.418 20,64

3 Fondul Proprietatea S.A. 11.391.130.186 20,11

4 Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare 1.147.770.061 2,03

5 Investitorii 3.520.046.256 6,21

Total 56.644.108.335 100

Fig. 2.1. Structura acţionariatului la S.C.OMV PETROM S.A.

Societatea are ca obiect principal de activitate explorarea şi exploatarea zăcămintelor

de petrol şi gaze naturale, conform clasificării CAEN-1110.

Petrom, cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România şi din

sud estul Europei, desfăşoară activităţi de explorarea zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi

45 www.petrom.com

22

Page 24: Lucrare de Disertatie Afpd

gaze naturale, rafinare şi petrochimie precum şi comercializare de carburanţi şi produse

complemetare si, deasemenea, are activitati in Kazahstan.

Explorare şi producţie

Petrom este cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei.

Îmbinând experienţa primei ţări petroliere din lume cu know how-ul internaţional al

OMV, cel mai important grup de petrol şi gaze din Europa Centrală s-au creat premizele

transformării Petrom în cel mai de succes producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei.

Unul dintre obiectivele principale îl reprezintă finalizarea construcţiei staţiei de

compresoare Hurezani. Programul de investiţii va viza în principal optimizarea livrării

gazelor la Hurezani, forarea de sonde de dezvoltare şi de producţie, lucrările de intervenţie

la sonde, instalaţiile de producţie şi infrastructura.

Petrom face eforturi de a minimiza declinul natural al producţiei, astfel se va

concentra pe managementul rezervoarelor, forajul de îndesire si menţinere a numărului de

operaţiuni, în cadrul programului de intervenţii la sonde, la acelaşi nivel ca in 2009.

Activitatea de explorare e de aşteptat să se intensifice faţă de 2009.

În anul 2009, Petrom a produs, în România, 5,54 mil de tone de ţiţei şi condensat şi

5,55 mld mc de gaze naturale. În România, deţine dreptul de concesiune a 17 blocuri de

explorare, dezvoltare şi producţie, respectiv circa 270 de câmpuri comerciale de petrol şi

gaze naturale. Compania operează aproximativ 11.000 de sonde de petrol şi gaze pe

teritoriul României (onshore) şi 7 platforme de producţie offshore în Marea Neagră.

Petrom evaluează permanent oportunităţile de extindere în Marea Neagră, Regiunea

Caspică, Rusia. Astfel, la sfârşitul anului 2008, Petrom şi Exxon Mobil Explorare şi

Producţie Romania LTD au semnat un acord privind explorarea potenţialului de

hidrocarburi din zona de mare adâncime a perimetrului Neptun, de pe platoul maritim

românesc. Prospecţiunea seismică 3D în perimetrul Neptun a fost finalizată în noiembrie şi

a acoperit o zonă de aproximativ 3.200 km2.

Rafinare

Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin cele două rafinării, Petrobrazi şi

Arpechim, ce au o capacitate totală de rafinare de 8 mil. tone/an46.

Capacitatea rafinăriei Petrobrazi va fi redusă la 4,2 mil tone/an, iar în intervalul 2010-

2014 vor fi efectuate investiţii în valoare de 750 mil euro pentru modernizare şi lucrări de

mentenanţă.

Ambele rafinării, Petrobrazi şi Arpechim, sunt conectate la un sistem vast de conducte

cu ajutorul cărora ţiţeiul este transportat atât de la zăcămintele Petrom precum şi de la

terminalul de import de ţiţei din Constanţa. Infrastructura rafinăriilor Petrom permite

acestora să livreze produsele prin conducte (pe piaţa internă şi la export prin terminalul

Portului Constanţa), prin cisterne pe calea ferată şi prin autocisterne.

46 Raport anual Petrom 2009

23

Page 25: Lucrare de Disertatie Afpd

Odată ce România a devenit membră a Uniunii Europeane, cadrul legal a trebuit să fie

aliniat la standardele de calitate stabilite prin directive, astfel incat carburanţii produşi sunt

conformi cu standardele europene. De aceea, toţi combustibilii vânduţi în România

începând cu anul 2009, trebuie să aibă conţinutul maxim de sulf de 10 ppm. Ambele

rafinării sunt producătoare ale întregii game de combustibil cu 10 ppm sulf pentru piaţa

româneasca şi pot satisface cererile pieţei externe.

Rata de utilizare a capacităţii de rafinare este de 65 %, acesta fiind efectul optimizării

importurilor de ţiţei în condiţii economice nefavorabile.

Petrom a renunţat la activităţile secundare (produsele chimice şi petrochimice) dat

fiind mediul economic nefavorabil şi randamentul scăzut al acestor activităţi, şi a decis

transferul activelor, la sfârşitul anului 2009, aferente activităţii de petrochimie din cadrul

Arpechim, companiei Oltchim.

Marketing

Activitatea de marketing deţine 30 depozite în funcţiune, începând cu 2005 au fost

închise din 146 de depozite, 116 până la sfârşitul anului 2009 şi deasemenea are 546 staţii

de distribuţie funcţionale. Petrom ocupă o poziţie puternică pe piaţa internă.

Aproape jumatăte din staţiile de distribuţie ale Petrom au fost modernizate şi

recondiţionate. În acest sector, a fost finalizată modernizarea reţelei de staţii de distribuţie

din România, sistemul full agency (staţii deţinute de Petrom şi administrate de dealerii

independenţi) fiind implementat integral. Ca o consecinţă directă, volumul vânzărilor totale

în Marketing a crescut, ajungând la nivelul de 4,823 mii tone în 2009, cu 12% comparativ

cu 2008, în pofida mediului economic nefavorabil, ca urmare a investiţiilor în optimizarea

reţelei staţiilor de distribuţie.

Tabel 2.2. - Evoluţia numărului de staţii de

distribuţie

Staţii de distribuţie 2007 2008 2009

România 550 550 546

Internaţional 257 269 268

Petrom este lider pe piaţa românească de distribuţie cu amănuntul, având o reţea

puternică de staţii de distribuţie, cota de piaţă retail 40%. Pe o piaţă cu concurenţă crescută

din partea companiilor ca Rompetrol, Lukoil, Mol şi Agip, Petrom păstrează un avantaj

semnificativ în ceea ce priveşte asigurarea celui mai bun raport preţ-calitate în cele mai bine

poziţionate staţii de distribuţie.

Transport

Transportul produselor petroliere de la rafinării la consumatorii finali se realizează

24

Page 26: Lucrare de Disertatie Afpd

prin conductele administrate de Petrotrans (Conpet) (12%), pe cale rutieră (autovehicule

specializate aparţinând Petrom) (46%) si feroviară (cazane CF) (42%). În prezent, parcul

auto al Petrom este supus unei ample acţiuni de modernizare şi reorganizare.

Activitatea internaţională

Unul din obiectivele Petrom este crearea unei poziţii puternice pe pieţele de distribuţie

din ţările vecine. Astfel, a continuat procesul de consolidare a poziţiei companiei pe piaţa

din Moldova şi Ungaria, în timp ce în Confederaţia Serbia şi Muntenegru a pus bazele unei

de dezvoltări viitoare. Reţeaua de distribuţie a Petrom Moldova cuprindea în 2009, 113 de

staţii.

Serbia şi Muntenegru

În anul 1999 a fost înfiinţată filiala DOO Petrom Yu S.R.L, proprietate integrală a

Petrom, având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere. Petrom a decis

să achiziţioneze 12 locaţii pentru construirea de staţii de distribuţie, ca urmare a unei decizii

emise de Guvernul sârb, care impune suprafeţe minime obligatorii ce trebuiesc achiziţionate

pentru construirea de staţii de distribuţie pe autostrazile E70 şi E75. Reţeaua de distribuţie

cuprindea în 2009, 59 de staţii. În Bulgaria, reţeaua de distribuţie cuprindea în 2009, 96 de

staţii.

S-a achiziţionat o participaţie suplimentară de 20,8% în Petrom Aviation S.A. Această

investiţie permite integrarea furnizărilor de servicii pentru industria aviatică: Petrom

Aviation şi Aviation Petroleum, creând sinergii şi mărind cota de piaţă privind

combustibilul pentru aviaţie la 45%.

Afiliatele Petrom şi-au mărit cota pe piaţa vânzărilor cu amănuntul: 31% în

Moldova, 21% Bulgaria, 19% Serbia (anul 2009).

Gaze naturale şi energie

Începând cu anul 2006, a fost înfiinţată o nouă Divizie de Gaze Naturale, pentru a se

dedica în totalitate pieţei de gaze naturale, pentru dezvoltarea poziţiei Petrom în acest sector

şi pentru a se pregăti pentru oportunităţile şi încercările odată cu liberalizarea pieţei de gaze

naturale, după aderarea la UE.

Împreună cu Petrom Distribuţie Gaze SRL, care a fost separată în 2007 şi concentrată

într-o companie deţinută integral de Petrom, Grupul Petrom a reuşit să deservească toate

segmentele de piaţă: clienţii mari şi prin companiile de distribuţie gaze; clienţii casnici şi

comerciali (peste 14.000 ).

Petrom este un jucător de top pe piaţa românească a gazelor naturale, acoperind toate

segmentele pieţei, de la micii consumatori casnici până la marii consumatori industriali şi

producători de energie electrică. În vederea creşterii valorii gazelor naturale, conducerea

companiei a hotărât extinderea lanţului valoric prin dezvoltarea propriei activităţi de energie

electrică.

În 2009, producţia totală de gaze naturale s-a ridicat la un volum de 5,27 miliarde mc.

25

Page 27: Lucrare de Disertatie Afpd

În 2009, vânzările de consolidate de gaze ale Petrom s-au ridicat la 4,8 miliarde mc,

ceea ce reprezintă 37% din consumul de gaze din România în 2009 şi aproximativ 50 % din

producţia internă a României.

Petrom se va concentra în continuare pe extinderea lanţului valoric al gazelor

naturale, prin continuarea construcţiei centralei electrice pe bază de gaze (860 MW) la

Petrobrazi, o investiţie de 353 mil euro şi se estimează că furnizarea în sistemul energetic

naţional la întreaga capacitate va începe în anul 2011. În plus, Petrom evaluează

oportunitatea intrării pe piaţa de energie regenerabilă, în particular a energiei eoliene.

Noua divizie de energie va constitui o interfaţă unică a Petrom cu partenerii externi şi

consumatorii interni şi externi de pe piaţa de energie. Strategia constă în alcătuirea unui

portofoliu de proiecte acoperind diferite tipuri de energie din surse convenţionale (CECC) şi

surse regenerabile (energie geotermala, energie eoliana, hidroenergie, energie solară).

Primul proiect, presupunând investiţii de câteva sute de milioane euro, constă în construirea

unei Centrale Electrice pe baza de gaze (860 KW) la Petrobrazi şi se estimează că

furnizarea  în sistemul energetic naţional la  întreaga capacitate va  începe  în anul 2011.

Servicii de explorare şi producţie

Încă din 2008, toţi angajaţii care prestau servicii relevante pentru activităţile de

explorare şi producţie din Petrom au fost reintegraţi în Petrom sub denumirea de “Servicii

de Explorare şi Producţie”. EPS contribuie la succesul Petrom furnizând servicii de înaltă

calitate pentru a asigura o producţie de ţiţei şi gaze eficientă şi fără probleme. Integrarea cu

succes a EPS a reprezentat factorul principal al reducerii considerabile a costurilor de

producţie în 2009;

Global Solutions – centru de servicii financiare şi IT

Global Solutions este un centrul integrat de servicii globale care asigură o mare

varietate de alte servicii, dintre care enumerăm: servicii de contabilitate, servicii IT,

deasemenea servicii medicale, etc.

Evidenţa contabilă la SC OMV PETROM SA se desfăşoară în cadrul centrului de

servicii Global Solutions. Aceasta este realizată de către 6 mari departamente (stream-uri),

respectiv: Departamentul clienţi, Departamentul furnizori, Departamentul salarii,

Departamentul mijloace fixe, Departamentul Cartea Mare şi Departamentul taxe.

Global Solutions este un furnizor de servicii complete pentru toate domeniile de

management financiar şi oferă clienţilor un pachet complet de servicii în domeniul financiar

şi cunoştinţe vaste în ceea ce priveşte operaţiunile de control/planificare. Prin urmare, oferă

asistenţă pentru întocmirea situaţiilor financiare până la contabilizarea activelor fixe, de la

contabilitatea operaţiilor de trezorerie, până la cea a creanţelor şi a datoriilor, şi oferă soluţii

individuale de planificare, consultanţă şi întocmire de rapoarte SAP.

Deasemenea departamentul IT oferă servicii care includ consultanţă, proiectul în

întregime, active şi managementul licenţelor, prin formularea unor concepte operaţionale, a

26

Page 28: Lucrare de Disertatie Afpd

utilizării şi monitorizării sistemelor implementate la nivelul infrastructurii naţionale şi

internaţionale, oferind servicii şi aplicaţii.

Dimensiunea şi specificul companiei OMV, devenită acţionar majoritar al companiei

PETROM S.A. au impus, utilizarea unui sistem informatic deosebit de performant -

sistemul SAP (Sisteme, Aplicaţii şi Produse) - care să permită concernului născut din

fuziunea celor două mari companii, funcţionarea cu maximum de eficienţă pe piaţă, într-un

domeniu supus unei acerbe concurenţe şi dispute pentru extinderea sferelor de acţiune, a

reţelelor de producţie şi distribuţie a produselor petroliere.

Adoptarea acestui sistem informatic s-a dovedit a fi şi un act de strategie, cu bune

rezultate, având în vedere extensia şi dispersia teritorială, la nivel de continente, ţări şi zone

de influenţă, a companiei PETROM-OMV.

Un aspect deosebit de important sub aspectul beneficiilor utilizării SAP în cadrul

companiei PETROM, îl constituie dezvoltarea posibilităţilor de reducere la minimum a

potenţialelor surse de eroare umană în procesul de prelucrare a datelor, aspect esenţial în

condiţiile prelucrării unui volum extrem de mare de date şi informaţii primare, al corelării

şi sintetizării acestora în rapoarte.

Sistemul permite configurarea a numeroase tipuri de rapoarte financiar - contabile,

oferă posibilitatea ierarhizării şi compactării datelor, efectuarea de analize economice

fundamentate pe indici de performanţă, de creare a rapoartelor proprii pentru fiecare

utilizator, în funcţie de cerinţe imediate sau de perspectivă.

Concluzie:

Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România şi din Europa de sud-est,

afirmaţie susţinută prin cifre la sfârşitul anului 2009:47

Cifra de afaceri netă: 12,842 milioane RON

Ţiţei procesat: 5,161 milioane tone

Staţii de distribuţie: 546

Angajaţi: 27,470

2.3. Misiune, obiective, strategii

Petrom şi-a propus obiective ambiţioase pentru a asigura un nivel constant al

producţiei de ţiţei şi gaze în România. Astfel, până în anul 2010, Petrom va stabiliza

producţia zilnică la 210.000 bep şi va ajunge la o rată de înlocuire a rezervelor de 70%.

Aceste obiective ambiţioase sunt susţinute de investiţii, dar la un nivel considerabil

redus faţă de perioadele precedente, având în vedere condiţiile economice nefavorabile. O

atenţie deosebită se acorda activităţii de explorare, pentru care sunt alocate sume

considerabile anual pentru a finanţa programe vaste de explorare, bazate pe experienţă

47 Raport anual Petrom 2009

27

Page 29: Lucrare de Disertatie Afpd

internaţională în operarea zăcămintelor mature şi folosirea pe scară largă a tehnologiilor

moderne de seismică 3D.

Se analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea

oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărindu-se integrarea

acestora în activitatea de bază a companiei.

Se implementează proiecte pentru modernizarea instalaţiilor şi se aplică programe

tehnologice pentru zăcăminte mature, se doreşte reducerea semnificativă a costurilor de

procesare şi investeşte în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mix-ului de produse.

Se investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale şi se ia

în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin construirea unei

centrale electrice pe gaze.

Obiective

Compania Petrom are obiective clare pentru anul 2010. Scopul este de a consolida

poziţia de lider pe piaţa integrată de petrol şi gaze naturale din Europa de sud-est, de a

îmbunătăţi performanţele şi de a reduce costurile.

Obiectivele E&P Petrom sunt de a stabiliza producţia, de a asigura o poziţie

competitivă şi un viitor sigur pentru companie, de a dezvolta pe plan internaţional şi de a

avea cei mai buni angajaţi. Unul dintre obiectivele diviziei Rafinare este de a creşte

cantitatea de ţiţei procesată de către rafinării pentru a atinge un grad de utilizare de 95%.

Divizia de Marketing are ca scop optimizarea reţelei de distribuţie şi Petrom intenţionează

să înlocuiască toate depozitele existente cu 9 terminale noi, în concordanţă cu standardele

Petrom OMV.

Strategia Petrom 201048

E&P

maximizarea şi asigurarea producţiei de ţiţei şi gaze pe termen lung în România.

deblocarea producţie de gaze;

obţinerea unor costuri de producţie competitive;

dezvoltarea activităţilor internaţionale, regiunea Caspică în special.

R&M

extinderea şi modernizarea rafinăriei Petrobrazi;

consolidarea poziţiei pe piaţa combustibililor pentru aviaţie şi pe piaţa GPL;

menţinerea cotei de piaţă a vânzărilor cu amănuntul, prin furnizarea serviciilor de

cea mai înaltă calitate şi prin sporirea eficienţei;

G&E

consolidarea poziţiei Petrom pe piaţa gazelor naturale, cu scopul de a deveni lider pe

piaţa din România şi un important participant pe piaţa din Sud-Estul Europei.

48 www.petrom.com

28

Page 30: Lucrare de Disertatie Afpd

intrarea pe piaţa energiei electrice, prin construirea unei centrale de cogenerare de

860 MW.

intrarea pe piaţa energiei regenerabile.

2.4. Structura organizatorică a S.C. OMV PETROM S.A

Pentru personalul de la nivelul managementului de top, atribuţiile şi responsabilităţile

acestuia sunt descrise în Statutul societăţii, astfel:

Adunarea Generală a Acţionarilor

Consiliul de Administraţie

Comitetul Executiv

Directorul general al "SC OMV PETROM S.A" Bucureşti

Organizarea structurală a Petrom este evidenţiată în documentele organizatorice din

cadrul societăţii. Organigrama este piramidală, specifică unei structuri organizatorice de tip

ierarhic-funcţional.

Organigrama companiei Petrom arată modul în care este structurată conducerea,

precum şi cele mai importante şi mai dezvoltate compartimente.

Oamenii cheie în structura şi funcţionalitatea societăţii sunt Directorul General,

Directorul Financiar, precum şi membrii Directoratului. Aceştia au în subordine şefii de

compartimente, care fac legătura între structura superioară şi angajaţii respectivului

departament.

La rândul său, fiecare departament are o ”miniorganigramă”, după care se conduce.

Fiecare compartiment are atribuţiunile sale, bine stabilite, iar toate aceste elemente alăturate

formează imaginea unei companii dezvoltate, ale cărei elemente conlucrează armonios.

Pentru personalul de execuţie, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile acestora

sunt trecute in fişele fiecărui post.

2.5. Mediul extern

Petrom este cea mai mare companie petrolieră din România şi face parte din grupul

OMV Aktiengesellschaft, care este cea mai mare companie industrială listată din Austria şi

este lider în industria de petrol şi gaze din Europa Centrală, desfăşurând activităţi de

rafinare şi marketing în 13 ţări.

Lider al pieţei româneşti de distribuţie a carburanţilor, Petrom deţine cea mai extinsă

reţea de distribuţie în România cu 546 benzinării, situate în toate judeţele ţării. În mai 2007,

Petrom a achiziţionat pachetele majoritare ale Shell Gas şi Trans Gas Services, ca urmare a

29

Page 31: Lucrare de Disertatie Afpd

deciziei Shell de a renunţa la afacerea cu gaz petrolier lichefiat (GPL). Până în momentul

achiziţiei, Petrom era prezent pe piaţa internă de GPL, în principal, prin propria reţea de

distribuţie butelii precum şi prin participaţiile de 44,47% în Shell Gas România (cel mai

mare operator pe piaţa de distribuţie a buteliilor) şi 20% în Trans Gas Services SRL,

furnizor de propan din import.

Societatea Petrom intră în relaţii directe, permanente şi puternic dictate de necesitatea

atingerii obiectivelor sale. Agenţii din mediul extern firmei care au o importanţă deosebită

pentru întreprindere sunt: furnizorii, clienţii şi concurenţii.

Furnizorii

Pentru buna desfăşurare a activităţii, compania Petrom întreţine relaţii comerciale, în

calitate de furnizori de materiale şi prestatori de servicii, cu importante societăţi comerciale.

Clienţii

Clienţii Petrom se împart în trei mari categorii ale comerţului, respectiv:

Comerţul cu amănuntul, care comercializează produsele noastre direct către

consumatori;

Comerţul cu ridicata, care comercializează produsele noastre catre terţe persoane;

Corporaţii industriale, agricole, de transport, de taximetrie etc..

Petrom deţine marca cea mai cunoscută (86%), urmată de OMV şi Shell. Peste 65%

din conducătorii auto din România sunt clienţi ocazionali ai Petrom (au alimentat cel puţin o

dată pe an de la Petrom) şi peste 45% sunt clienţi fideli, 20% din clienţii Petrom folosesc

deasemenea magazinele Petrom din staţiile de benzină.

Concurenţii

În ceea ce priveşte distribuţia şi comercializarea produselor petroliere, Petrom este

lider de piaţă având un număr de 819 staţii de benzină, în cadrul Grupului Petrom cu o cotă

de piaţă pe sectorul retail de 40 % pe piaţa românească. După Petrom, următorii competitori

sunt Lukoil şi Rompetrol, care au realizat investiţii semnificative în reţele de distribuţie

începând cu anul 2004, urmate de Mol şi Agip care au investit şi ele sume considerabile

creându-şi propriile reţele de benzinării în aproape toate regiunile ţării.

Datorită poziţiei sale, Petrom este în mod clar cea care stabileşte preţurile pe această

piaţă, cei mai mulţi dintre concurenţii săi ajustându-şi preţurile la acelaşi nivel, Lukoil fiind

singurul care se află în mod constant sub nivelul Petrom, OMV şi MOL aflându-se

deasupra Petrom în ceea ce priveşte nivelul preţurilor.

Pe plan naţional, Petrom are ca rival compania Rompetrol, deşi între cele două

companii există înţelegeri de schimburi de produse petroliere, menite a fi de folos ambelor.

Alt rival important pe piaţa GPL este Rubis, un operator internaţional din industria

petrolieră cu sediul la Paris, specializat în sectorul downstream şi cu o experienţă

semnificativă în domeniul GPL.

30

Page 32: Lucrare de Disertatie Afpd

CAPITOLUL III - ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE LA S.C.

OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI

Datele necesare pentru calculul indicatorilor financiari la societatea comercială

PETROM SA BUCUREŞTI au fost preluate din situaţiile financiare din anii 2007, 2008 şi

2009, a căror formă sintetizată o prezentăm în continuare. De asemenea vom prezenta

evoluţia procentuală a indicatorilor din bilanţul contabil al anului 2008 faţă de 2007 şi 2009

faţă de 2008.

Tabel nr.3.1. - Bilanţ contabil (Ron)

Bilanţul contabil la SC PETROM SA

ACTIV 2007 2008 2009 2008/2007 2009/2008

Active imobilizate 16,374,829,978 19,806,471,218 22,243,002,582 1.21 1.12

necorporale 303,556,285 1,129,715,521 987,168,130 3.72 0.87

coporale 10,564,332,777 13,655,674,197 15,828,768,819 1.29 1.16

financiare 5,506,940,916 5,021,081,500 5,427,065,633 0.91 1.08

Active circulante 4,690,827,457 5,084,109,292 4,413,732,144 1.08 0.87

stocuri 1,922,375,343 2,394,434,361 2,097,889,862 1.20 0.88

creanţe 2,015,809,727 1,704,211,989 2,035,806,491 0.85 1.19

investiţii pe termen scurt 7,616 724,024,630 - 95066.26 0.00

disponibilităţi 752,634,771 261,438,312 280,035,791 0.35 1.07

Cheltuieli in avans 95,376,124 36,865,667 56,803,658 0.39 1.54

TOTAL ACTIV 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384 1.18 1.07

Datorii pe o perioadă< 1 an 2,580,025,427 3,446,027,370 3,561,335,579 1.34 1.03

Datorii pe o perioadă> 1 an 28,982,010 1,504,095,402 2,822,317,311 51.90 1.88

Provizioane pt.riscuri şi

chelt.5,196,454,236 6,262,466,399 6,176,529,278 1.21 0.99

Venituri în avans 171,453,281 146,258,559 97,208,977 0.85 0.66

CAPITAL SI REZERVE - - - 0.00 0.00

Capital 5,664,410,834 5,664,410,834 5,664,410,834 1.00 1.00

Prime de capital - - - 0.00 0.00

Rezerve din reevaluare 57,417,759 50,904,252 81,614,855 0.89 1.60

Rezerve (legale, statutare,

alte rezerve)5,792,755,272 6,315,308,717 5,483,143,103 1.09 0.87

Profitul reportat-sold creditor 1,521,411 587,632,269 1,537,974,645 386.24 2.62

Profitul reportat-sold debitor - - - 0.00 0.00

Rezultatul exerciţiului -profit 1,778,042,301 1,022,387,463 1,368,127,631 0.58 1.34

Rezultatul exerciţiului -

pierdere- - - 0.00 0.00

Repartizarea profitului 110,028,972 72,045,088 79,123,829 0.65 1.10

Total capitaluri proprii 13,184,118,605 13,568,598,447 14,056,147,239 1.03 1.04

Total capitaluri 13,184,118,605 13,568,598,447 14,056,147,239 1.03 1.04

TOTAL PASIV 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384 1.18 1.07

31

Page 33: Lucrare de Disertatie Afpd

Tabel nr. 3.2. - Contul de profit şi pierdere (Ron)

Indicatori 2007 2008 2009

Cifra de afaceri 12,284,378,408 16,750,726,457 12,842,384,017

Producţia vândută 11,795,873,413 15,795,814,081 11,251,543,470

Venituri din vânzarea mărfurilor 488,504,995 954,912,376 1,590,840,547

Variaţia stocurilor de produse finite-sold C 120,783,952 366,871,954 -

Variaţia stocurilor de produse finite-sold D - - 1,860,989

Producţia imobilizată 22,145,515 142,029,297 207,915,979

Alte venituri din exploatare 57,638,849 139,996,979 157,743,750

Total venituri din exploatare 12,484,946,724 17,399,624,687 13,206,182,757

Total cheltuieli de exploatare 10,520,348,294 16,090,391,456 12,008,904,293

Profit din exploatare-profit 1,964,598,430 1,309,233,231 1,197,278,464

Profit din exploatare-pierdere - - -

Total venituri financiare 498,296,964 1,931,761,930 1,119,379,543

Total cheltuieli financiare 313,268,366 1,635,431,821 619,138,262

Profit financiar-profit 185,028,598 296,330,109 500,241,281

Profit financiar-pierdere - - -

Venituri extraordinare - - -

Cheltuieli extraordinare - - -

Rezultatul extraordinar-profit - - -

Rezultatul extraordinar-pierdere - - -

Total venituri 12,983,243,688 19,331,386,617 14,325,562,300

Total cheltuieli 10,833,616,660 17,725,823,277 12,628,042,555

Profitul brut-profit 2,149,627,028 1,605,563,340 1,697,519,745

Profitul brut-pierdere - - -

Impozit pe profit 371,584,727 583,175,877 329,392,114

Profit net al exerciţiului financiar-profit 1,778,042,301 1,022,387,463 1,368,127, 631

Profit net al exerciţiului financiar-pierdere - - -

Tabel nr.3.3.- Analiza rezultatului din exploatare (Ron)

Analiza rezultatului din exploatare la S.C. PETROM S.A.

Nr.crt. Indicatori 2007 2008 2009

1 Cifra de afaceri netă 12,284,378,408 16,750,726,457 12,842,384,017

2 Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate(3+4+5) 9,162,016,827 14,577,604,116 10,769,034,836

3 Cheltuielile activităţii de bază 6,904,713,982 10,986,029,480 8,115,801,008

4 Cheltuielile activităţilor auxiliare 1,410,800,280 2,244,711,875 1,658,254,689

5 Cheltuielile indirecte de producţie 846,502,565 1,346,862,761 994,979,139

6 Profitul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 3,122,361,581 2,173,122,341 2,073,349,181

7 Cheltuielile activităţii de desfacere 969,209,000 801,944,866 798,067,191

8 Cheltuielile generale de administraţie 246,193,000 201,941,223 235,747,276

9 Alte venituri din exploatare 57,638,849 139,996,979 157,743,750

10 Profitul din exploatare (6-7-8+9) 1,964,598,430 1,309,233,231 1,197,278,464

32

Page 34: Lucrare de Disertatie Afpd

3.1. Analiza evoluţiei procentuale a indicatorilor din bilanţ

La data de 31 decembrie 2008, activele totale însumau 25 mld lei, cu 18% mai mult

faţă de sfârşitul anului 2007, în special datorită creşterii activelor corporale şi necorporale,

activelor financiare şi a stocurilor, valoare contrabalansată de scăderea creanţelor, precum şi

de diminuarea soldului contului casă şi conturi la bănci. Ieşirile de numerar mai mari pentru

investiţii, creditele acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român, OMV şi

acţionarii minoritari au determinat un nivel mai scăzut al numerarului net la data de 31

decembrie 2008.

Activele totale în anul 2009 însumau 26.713 mil.lei, cu 7% mai mult faţă de sfârşitul

anului 2008, în special datorită investiţiilor realizate în 2009.

Activele imobilizate, măsoară gradul de investire a capitalului în societate49 şi conţin

imobilizările necorporale, corporale şi financiare care au crescut în 2008 faţă de 2007 cu

21% până la 20 mld lei, în special ca rezultat al investiţiilor semnificative efectuate în

activitatea de E&P: achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice, dezvoltarea şi

modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie au fost

parţial contrabalansate de reducerea activelor financiare, în principal ca urmare a vânzării

plasamentelor în fonduri umbrelă (investiţii în fonduri mutuale şi alte investiţii financiare

prin intermediul fondurilor umbrelă).

În 2009 activele imobilizate au crescut cu 12% faţă de 2008, în principal datorită

investiţiilor semnificative efectuate atât în activitatea E&P, pentru dezvoltarea şi

modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie, dar şi în

proiectele de R&M şi de Energie. În 2009, valoarea activelor imobilizate a fost mai mare şi

datorită creşterii împrumuturilor acordate filialelor.

Stocurile au crescut în anul 2008 faţă de anul precedent din cauza cantităţilor ridicate

de materiale şi gaze.

Creşterea stocurilor a fost depăşită de scăderea activelor circulante, cum ar fi

numerarul şi creanţele.

În anul 2009 valoarea stocurilor a scăzut faţă de anul 2008, în special ca urmare a

scăderii materialelor aflate în stoc.

În consecinţă, nivelul activelor circulante totale (inclusiv cheltuielile în avans) a

crescut cu 7% în anul 2008, ajungând la 5.121 mil lei, comparativ cu sfârşitul anului 2007.

Totalul activelor circulante a scăzut cu 13% în 2009 faţă de 2008, în principal ca

urmare a reducerii investiţiilor pe termen scurt în instrumente de acoperire a riscului,

privind preţul la ţiţei, dar şi ca efect al scăderii stocurilor, compensate parţial de creşterea

activelor financiare pe termen scurt.

Totalul datoriilor a crescut cu 42% faţă de 2007 atingând, la 31 decembrie 2008,

valoarea de 11.358 mil lei, în principal ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung

şi scurt şi a provizioanelor mai mari.

49 Ion Bucur, Diagnostic economico - financiar,Editura Universitară, Bucureşti 2006, pag.111

33

Page 35: Lucrare de Disertatie Afpd

În 2009 totalul datoriilor a crescut cu 11%, având valoarea de 12.657 mil.lei, în

special ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor pentru

instrumentele de acoperire a riscului, compensate de scăderea datoriilor către furnizori şi a

provizioanelor.

Capitalurile proprii au însumat 13.569 mil lei la data de 31 decembrie 2008, cu 3%

mai mult faţă de sfârşitul anului 2007 (13.184 mil lei) ca rezultat al profitului net în valoare

de 1.022 mil lei din anul 2008, efect al operaţiunilor strategice de acoperire a riscurilor, care

au generat 518 mil lei, a distribuirii în 2008 a dividendelor în valoare de 1.082 mil lei şi

reversarii reevaluării la valoarea justă a fondurilor umbrelă vândute în primul trimestru din

2008, însumând 74 mil lei.

În anul 2009 capitalurile proprii sunt în valoare de 14.056 mil. lei, cu 4% mai mult

faţă de valoarea înregistrată în 2008, această creştere s-a datorat profitului net generat în

anul curent, dar care a fost redus cu valoarea justă aferentă instrumentelor de acoperire a

riscului privind preţul ţiţeiului.

În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele

contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în

sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei).

În anul 2009 au provenit din împrumuturile contractate de-a lungul anului, în sumă de

1,435 mil lei, depăşind cu mult plăţile pentru dividende în sumă de 15 mil lei.

În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare

şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai

mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de

numerar la sfârşitul anului. Iar în anul 2009 intrările pozitive de numerar din operare şi

împrumuturile contractate au fost folosite pentru a acoperi investiţiile menţinute la un nivel

înalt.

3.2. Analiza ratelor de lichiditate, solvabilitate, trezorerie

Analiza indicatorilor de lichiditate

Tabel nr.3.4.- Rate de lichiditate

Rate de lichiditate 2007 2008 2009

Active circulante (lei) 4,690,827,457 5,084,109,292 4,413,732,144

Stocuri (lei) 1,922,375,343 2,394,434,361 2,097,889,862

Datorii curente (lei) 2,580,025,427 3,446,027,370 3,561,335,579

Disponibilităţi băneşti (lei) 752,634,771 261,438,312 280,035,791

Rata lichid.generale (At/Dc) 1,81 1,48 1,24

Rata lichid.curente (Cr+Ds)/Dc 1,07 0,78 0,65

Rata lichid.imediate (Ds/Dc) 0,29 0,08 0,08

34

Page 36: Lucrare de Disertatie Afpd

Fig. 3.1.Rate de lichiditate

În cazul ratelor de lichiditate se observă o diminuare a acestora în anul 2008 şi 2009

faţă de 2007, cu excepţia ratei lichidităţii imediate care în anul 2009 se menţine la nivelul

din 2008, când a atins o valoare aproape de 2, Petrom reuşind în acel an să-şi achite

obligaţiile de plată din activele circulante. În 2008 şi 2009, cauzele micşorării acestor

indicatori s-au datorat pe de o parte micşorării disponibilităţilor băneşti, care în anul 2009

au ajuns la un nivel mult scăzut faţă de ceilalţi ani, iar pe de altă parte măririi datoriilor

curente către furnizori, în condiţiile în care stocurile de carburanţi s-au mărit în 2008, însă

creanţele au scăzut în 2008, dar au crescut în 2009.

Totuşi, Petrom prin rata de lichiditate generală se încadrează în limitele admise de

teoriile economice. În privinţa ratei de lichiditate curente se observă că aceasta se

încadrează în limitele admise de teoriile economice de 0,65-1 sau 0,8-1. În anii 2007 - 2009,

Petrom nu se încadrează în limitele admise de teoriile economice, în ceea ce priveşte rata

de lichiditate imediată, fiind mai mică de 0,3, dar în 2007 se apropie de această valoare

datorită pe de o parte unui disponibil în bancă mai mare, iar pe de altă parte, datoriile

curente relativ mai mici în acel an.

Analiza indicatorilor de solvabilitate

Solvabilitatea arată capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile de plată la

termenele prevăzute.

Tabel nr.3.5.- Rata de solvabilitate şi de îndatorare

Rate de solvabilitate şi de îndatorare 2007 2008 2009

Total pasiv (lei) 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384

Capital propriu (lei) 13,184,118,605 13,568,598,447 14,056,147,239

Datorii pe termen lung (lei) 28,982,010 1,504,095,402 2,822,317,311

35

Page 37: Lucrare de Disertatie Afpd

Capitalul permanent ( lei) 13,213,100,615 15,072,693,849 16,878,464,550

Rata solvab.patrim (Cp/ Pasiv) 0,62 0,54 0,53

Grad îndatorare (Dat.t.l./Cpr) 0,0022 0,0998 0,1672

Fig. 3.2.Rata de solvabilitate şi rata de îndatorare

Rata solvabilităţii patrimoniale este de peste 0,3-0,5, limite impuse de teoria

economică, situaţia considerându-se bună, în condiţiile în care în anul 2007 nu au fost

contractate credite pe termen scurt şi lung. În anul 2008, s-a diminuat rata solvabilităţii

patrimoniale, deoarece Petrom a contractat un împrumut pe termen de peste 1 an de la un

consorţiu de bănci pentru finanţarea investiţiilor în sectorul E&P şi deasemenea a fost

nevoită să constituie un provizion de litigii cu foştii angajaţi şi actualii salariaţi de valoare

foarte mare.

În anul 2009 rata solvabilităţii este apropiată de cea din 2008 deoarece Petrom a

contractat o linie de credit multi-valută şi a extins împrumutul deja contractat.

Cel de-al doilea indicator, gradul de îndatorare, reflectă ponderea datoriilor pe termen

lung în capitalul permanent şi trebuie să aibă o valoare mai mică de 0,3. Se observă că la

Petrom acest indicator se încadrează în limitele teoriei economice în toţi anii: 2007, 2008 şi

2009. Deci, acest indicator prezintă un aspect pozitiv, chiar dacă are o uşoară tendinţă de

creştere din cauza împrumutului contractat pentru finanţarea investiţiilor din sectorul de

extracţie.

Gradul de îndatorare la sfârşitul anului 2008 a crescut faţă de anul 2007. Creşterea

este urmarea împrumuturilor pe termen lung angajate în 2008 (1.468 mil lei), necesare

finanţării programelor prioritare de investiţii.

În anul 2009 numerarul net generat de activităţile de exploatare a fost scăzut din cauza

influenţei mediului economic nefavorabil, compania a continuat investiţiile în proiectele

strategice cu impact economic puternic, fapt ce a determinat necesitatea de finanţări

suplimentare. În consecinţă gradul de îndatorare a crescut faţă de anul 2008.

36

Page 38: Lucrare de Disertatie Afpd

Analiza indicatorilor de gestiune a activelor circulante

Tabel nr.3.6.-Indicatori de gestiune a activelor circulante

Rate privind activele circulante 2007 2008 2009

Active circulante (lei) 4,690,827,457 5,084,109,292 4,413,732,144

Cifra de afaceri netă (lei) 12,284,378,408 16,750,726,457 12,842,384,017

Valoare stoc mediu (lei) 1,693,751,981 2,158,404,852 2,246,162,112

Creanţe (lei) 2,015,809,727 1,704,211,989 2,035,806,491

Vit.rot.activ.circ. (nr.rot.)(CA/Ac) 2,62 3,29 2,91

Vit.rot.activ.circ. (zile)(At/CA*365) 140 111 126

Nr.de rotaţii (CA/St mediu) 8 8 6

Dur.o rot. (zile)(Sm/CA*365) 51 48 64

Nr.de rotaţii (CA/Creanţe) 7 10 7

Durata medie de recuperare creanţe

(Creanţe/CA*365)

60 38 58

Fig. 3.3. Indicatori de gestiune a activelor circulante

Fig. 3.4. Indicatori de gestiune a stocului mediu

37

Page 39: Lucrare de Disertatie Afpd

Fig. 3.5. Indicatori de gestiune a creanţelor

Din tabel se poate observa că numărul de rotaţii a activelor circulante se măreşte în

anul 2008, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv, datorită pe de o parte măririi cifrei de

afaceri în 2008 faţă de 2007 cu 36% şi datorită eficienţei crescute a valorii activelor

circulante. În anul 2009 numărul de rotaţii a scăzut faţă de 2008 datorită scăderii cifrei de

afaceri în proporţie mai mare faţă de valoarea activelor circulante. Eficienţa activelor

circulante este demonstrată şi de reducerea numărului de zile necesare unei rotaţii de la 140

în 2007 la 111 în 2008, crescând în anul 2009 la 126 de zile. În anul 2008 faţă de anul 2007

se remarcă o creştere a vitezei de rotaţie a activelor circulante de la 2,62 la 3,29, iar pentru

anul 2009 se observă o uşoară scădere la 2,91.

În cazul în care calculăm indicatorii de gestiune a stocurilor cu ajutorul stocului

mediu, se observă că în 2008 faţă de 2007, numărul de rotaţii se măreşte de la 7,25 la 7,76,

în timp ce durata unei rotaţii se micşorează de la 51 de zile la 48 de zile pentru aceeiaşi

perioadă ceea ce este un semnal pozitiv. În anul 2009 faţă de 2008 se remarcă faptul că

numărul de rotaţii este mai mic, fiind de 5,72 în timp ce durata unei rotaţii se măreşte de la

48 de zile la 64 de zile, ceea ce reprezintă un semnal negativ. Accelerarea vitezei de rotaţie

în 2008 se datorează creşterii cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007 şi a diminuării

creanţelor.

38

Page 40: Lucrare de Disertatie Afpd

Încetinirea vitezei de rotaţie în 2009 se datorează creşterii stocului mediu şi micşorării

cifrei de afaceri faţă de 2008. Teoria economică arată că valoarea minimă care asigură

eficienţa gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii, respectiv de 45 de zile. Petrom din punct de

vedere al acestui indicator se încadrează în limitele recomandate în anul 2008, dar în anul

2009 nu se mai încadrează.

În 2007, compania a schimbat metoda contabilă de reevaluare a stocurilor de la primul

intrat-primul ieşit la metoda costului mediu ponderat. Cu toate acestea, datorită vitezei mari

de rotaţie a stocurilor, această schimbare nu a avut efecte materiale în situaţiile financiare.

În privinţa creanţelor, se poate vedea o evoluţie sinuoasă, asfel în 2008 se observă o

accelerare a vitezei de rotaţie a creanţelor, urmată de o încetinire a acesteia din cauza măririi

soldului de creanţe în 2009 şi micşorării cifrei de afaceri faţă de anul anterior. Intervalul

mediu de timp în care are loc încasarea creanţelor de la clienţi ar trebui să fie de maxim 30

zile, conform teoriilor economice. La Petrom, numărul de zile este depăşit, mai ales în anul

2007 şi 2009.

Analiza fondului de rulment, nevoii de rulment şi trezoreriei nete

Tabel nr.3.7.- Fondul şi necesarul de rulment, trezoreria netă

Indicatori ai echilibrului financiar 2007 2008 2009

Active circulante (lei) 4,690,827,457 5,084,109,292 4,413,732,144

Stocuri (lei) 1,922,375,343 2,394,434,361 2,097,889,862

Creanţe (lei) 2,015,809,727 1,704,211,989 2,035,806,491

Datorii pe termen scurt (lei) 2,580,025,427 3,446,027,370 3,561,335,579

Fondul de rulment (Ac-D ts) 2,110,802,030 1,638,081,922 852,396,565

Necesarul de fond de rulment 1,358,159,643 652,618,980 572,360,774

Trezoreria netă (FRN-NFR) 752,642,387 985,462,942 280,035,791

Fig. 3.6.- Fondul şi necesarul de rulment, trezoreria netă

39

Page 41: Lucrare de Disertatie Afpd

Din punct de vedere al echilibrului financiar, Petrom a înregistrat o scădere a

fondului de rulment în 2008 faţă de 2007, cât şi în 2009 faţă de 2008, ca urmare a scăderii

considerabile a disponibilităţilor băneşti, dar prezintă o valoare pozitivă, ceea ce denotă o

stare de echilibru pe termen scurt. În 2008 faţă de 2007 se remarcă o scădere a fondului de

rulment ca urmare a măririi datoriilor pe termen scurt şi anume contractarea unui credit de

la un consorţiu bancar şi majorarea datoriilor către furnizorii de materiale şi prestări servicii.

În 2009 faţă de 2008 deasemenea se remarcă o scădere accentuată a fondului de rulment

cauzată de creşterea datoriilor pe termen scurt prin contractarea unui împrumut de la Banca

UniCredit Austria AG.

În privinţa necesarului de fond de rulment, acesta are o tendinţă pozitivă care

semnifică existenţa unor resurse temporare mai mari decât nevoile temporare, înregistrând o

valoare semnificativă la sfârşitul anului 2007, din cauza măririi stocurilor de mărfuri şi

creanţelor, pentru ca la sfârşitul anului 2008 să înregistreze o scădere datorită achiziţionării

unui împrumut care determinat o finanţare mai bună a activităţii curente şi scăderii

creanţelor ceea ce denotă o îmbunătăţire a încasării creanţelor şi o creştere a vitezei de

rotaţie a stocurilor. În anul 2009 necesarul de fond de rulment scade uşor faţă de 2008

datorită contractării unui împrumut pe termen scurt, valoarea acestuia fiind pozitivă

constituie o situaţie normală situându-se la un nivel rezonabil în concordanţă cu specificul

domeniului de activitate.

Existenţa unei trezorerii nete pozitive certifică o stare de echilibru financiar la nivelul

companiei, deci Petrom se bucură de autonomie financiară pe termen scurt.

3.3. Analiza ratelor de structură patrimonială

Ratele privind structura activului

Tabel nr. 3.8. - Ratele activelor imobilizate

Ratele activelor imobilizate 2007 2008 2009

Imobilizări necorporale (lei) 303,556,285 1,129,715,521 987,168,130

40

Page 42: Lucrare de Disertatie Afpd

Imobilizări corporale (lei) 10,564,332,777 13,655,674,197 15,828,768,819

Active imobilizate (lei) 16,374,829,978 19,806,471,218 22,243,002,582

Imobilizări financiare (lei) 5,506,940,916 5,021,081,500 5,427,065,633

Total activ (lei) 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384

Rata activelor imobilizate 77,38 79,46 83,27

Rata imobilizărilor necorporale 1,44 4,54 3,70

Rata imobilizărilor corporale 49,92 54,78 59,25

Rata imobilizărilor financiare 26,02 20,14 20,32

Fig. 3.7. Ratele activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate a crescut în anul 2008 faţă de 2007 ca rezultat al

investiţiilor semnificative efectuate în E&P, achiziţia de servicii petroliere a Petromservice,

dezvoltarea, modernizarea sondelor, iar în anul 2009 a crescut prin redezvoltarea

zăcămintelor şi extinderea activităţii internaţionale cât şi datorită creşterii împrumuturilor

acordate filialelor.

Rata imobilizărilor necorporale a crescut în 2008 faţă de anul 2007 datorită

achiziţionării activităţii de servicii petroliere (Petromservice) şi a fost identificată valoarea

acestora în urma evaluărilor la valoarea justă, după care în anul 2009 a scăzut în principal

datorită segmentului E&P dar şi segmentului R&M.

Imobilizările financiare au scăzut în 2008 faţă de 2007 ca urmare a vânzării

plasamentelor în fonduri umbrelă (investiţii în fonduri mutuale şi alte investiţii financiare

prin intermediul fondurilor umbrelă) iar în 2009 s-au mărit datorită creşterii titlurilor de

participare reprezentând acţiuni deţinute la anumite societăţi, a împrumuturilor acordate de

Petrom filialelor din Kazahstan şi a altor filiale din segmentul de rafinare şi gaz.

Deasemenea creşterea se datorează şi sporirii creanţelor către statul român, care are

obligaţia, conform contractului de privatizare, să suporte toate cheltuielile de dezafectare la

sondele abandonate şi care urmează să fie scoase din funcţiune efectuate înainte de

privatizarea din 2004.

41

Page 43: Lucrare de Disertatie Afpd

Ratele activelor circulante

Tabel nr. 3.9. - Ratele activelor circulante

Rata activelor circulante 2007 2008 2009

Active circulante (lei) 4,690,827,457 5,084,109,292 4,413,732,144

Stocuri (lei) 1,922,375,343 2,394,434,361 2,097,889,862

Disponibilităţi băneşti (lei) 752,634,771 261,438,312 280,035,791

Creanţe (lei) 2,015,809,727 1,704,211,989 2,035,806,491

Total activ (lei) 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384

Rata activelor circulante 22.17 20,40 16,52

Rata stocurilor 9,08 9,61 7,85

Rata creanţelor comerciale 9,53 6,84 7,62

Rata disponibilităţilor băneşti şi a

plasamentelor

3,56 1,05 1,05

Fig. 3.8. Ratele activelor circulante

Rata activelor circulante a înregistrat o scădere în 2008 faţă de 2007 ca urmare a

scăderii considerabile a disponibilităţilor băneşti cauzată de: ieşiri de numerar mai mari

pentru investiţii, credite acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român, acţionarii

OMV. În anul 2009 rata activelor circulante deasemenea a scăzut fiind influenţată de

creşterea investiţiilor, a avansurilor şi imobilizărilor în curs.

Rata stocurilor a crescut în 2008 faţă de 2007 cu implicaţii negative ca urmare a

măririi, în principal, a stocurilor de mărfuri, din cauza cantităţilor ridicate de materiale şi

42

Page 44: Lucrare de Disertatie Afpd

gaze cu efecte negative asupra societăţii prin imobilizarea fondurilor băneşti în ele. În anul

2009 au scăzut stocurile faţă de 2008 acesta fiind un factor pozitiv pentru activitatea firmei.

Rata creanţelor comerciale a crescut în 2007 faţă de 2006 urmare a măririi, neîncasării

la termenele prevăzute în contracte a soldurilor conturilor de clienţi şi conturi asimilate cu

379,530,898 lei, având termen de lichiditate sub un an.

Rata creanţelor comerciale a scăzut în 2008 faţă de 2007 cu efecte negative,

principalul factor de influenţă fiind scăderea preţului coroborată cu scăderea cantităţilor

vândute. În anul 2009 aceasta a crescut faţă de 2008 urmare a măririi, neîncasării la

termenele prevăzute în contracte a soldurilor conturilor de clienţi şi conturi asimilate, având

termen de lichiditate sub un an.

Ratele privind structura pasivului

Tabel nr. 3.10.- Ratele pasivului

Rate privind structura pasivului 2007 2008 2009

Capitalul permanent (lei) 13,213,100,615 15,072,693,849 16,878,464,550

Capital propriu (lei) 13,184,118,605 13,568,598,447 14,056,147,239

Total pasiv (lei) 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384

Rata stabilităţii finanţării (CP/TP) 62,44 60,47 63,18

Rata autonom.financiare (Cpr/CP) 99,78 90,02 83,28

Fig. 3.9. Ratele privind structura pasivului

Rata stabilităţii finanţării a scăzut în 2008 faţă de 2007 ceea ce reflectă un aspect mai

puţin pozitiv, ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi anume contractarea

unui credit acordat de un consorţiu bancar. În anul 2009 rata stabilităţii financiare a crescut

faţă de 2008 ceea ce indică un aspect pozitiv şi acest lucru se datorează în principal creşterii

capitalului permanent.

43

Page 45: Lucrare de Disertatie Afpd

În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele

contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în

sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei).

În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare

şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai

mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de

numerar la sfârşitul anului.

Rata autonomiei financiare arată ponderea surselor proprii în finanţarea mijloacelor

economice şi se recomandă ca valoarea acesteia să fie mai mare de ½.50 Din datele

menţionate în tabel se poate observa că valoarea ratei este mult peste valoarea recomandată

în teoria economică ceea ce reprezintă un aspect foarte pozitiv.

3.4. Analiza riscului financiar

Modelul Altman face parte din categoria modelului de determinare a riscului de

faliment şi care reprezintă o combinaţie lineară între mai multe rate financiare:

unde:

R1=Profitul brut / Total active;

R2=Capitalul permanent / Total Active;

R3=Fondul de rulment / Total Active;

R4=Cifra de afaceri /Total active;

R5=Capital propriu / Datorii pe termen lung

Tabel nr. 3.11.- Rate financiare şi modelul Altman

Rate financiare 2007 2008 2009

R1 0,10 0,06 0,06

R2 0,62 0,60 0,63

R3(fc.Ac) 0,10 0,07 0,03

R4 0,58 0,67 0,48

R5 454,91 9,02 4,98

Modelul Altman(Ac) 274,79 7,14 6,18

50 Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.197

44

Page 46: Lucrare de Disertatie Afpd

Din datele menţionate în tabel se observă că firma este solvabilă deoarece valorile

modelului Altman sunt peste valoarea de 3. Totuşi putem menţiona că în 2009 valoarea

acestui indicator a fost apropiată de cea din 2008, dar faţă de 2007, a scăzut foarte mult

valoarea acestui indicator datorită ratei financiare R5 care indică creşterea datoriilor pe

termen lung prin contractarea unui împrumut de la un consorţiu de bănci. Pentru anul 2007

se observă valori foarte mari pentru modelul Altman, care sunt cauzate de rata financiară

R5, unde capitalul propriu este foarte mare în comparaţie cu datoriile pe termen lung.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Este necesară o analiză SWOT pentru compania Petrom deoarece pe baza

concluziilor, să poată fi luate măsuri de îmbunătăţire a activităţii, astfel încât Petrom să işi

menţină şi să îşi întărească poziţia de lider pe piaţa produselor petroliere din România.

Punctele tari ale companiei Petrom:

Pe piaţa românească, compania este cea mai mare producătoare şi distribuitoare de

produse petroliere şi are o imagine favorabilă pe piaţa pe care acţionează.

Datorită faptului că Petrom reuşeşte să-şi asigure în mare masură necesarul de

materii prime şi materiale pentru rafinăriile pe care le deţine, prezintă avantaje faţă de

competitori nu numai prin produsele şi serviciile de calitate superioară, ci şi prin producerea

şi extragerea petrolului.

Petrom prezintă activităţi integrate de explorare, producţie, distribuţie şi

comercializare.

45

Page 47: Lucrare de Disertatie Afpd

Îmbunătăţirea eficienţei operaţionale pe baza investiţiilor semnificative în toate

segmentele de activitate, cu precădere în segmentul E&P, care au condus la consolidarea

poziţiei industriei petroliere româneşti.

Folosirea eficientă a instrumentelor de acoperire a riscului privind preţul ţiţeiului.

În activitatea de marketing, au crescut vânzările medii pe staţie datorită

implementării sistemului full agency;

Consolidarea poziţiei pe piaţa gazelor naturale din ţară prin orientarea Diviziei de

Gaze Naturale către companiile mari de distribuţie cu capital de stat, în timp ce societatea

afiliată 100% Petrom Gas şi-a extins prezenţa pe piaţa consumatorilor finali şi sectorul

industrial.

Situaţie economico-financiară pozitivă, acest lucru se reflectă prin indicatorii:

cifra de afaceri, profit brut, fond de rulment, trezorerie neta;

Contribuţia majoră a Petrom prin varsămintele de impozite şi taxe la bugetului

statului şi cel al asigurărilor sociale.

Asigură o mare varietate de alte servicii prin centrul integrat de servicii globale:

Global Solutions, dintre care enumerăm: servicii de contabilitate, servicii IT, deasemenea

servicii medicale, etc.

Grad ridicat de specializare a personalului din cadrul managementului de top al

companiei, perfecţionarea continuă a personalului prin implicarea în programe de

perfecţionare.

Punctele slabe ale companiei Petrom:

Cheltuieli de exploatare mari care conduc la costuri mari pentru obţinerea ţiţeiului

şi gazelor naturale;

Randamentul scăzut al activităţilor de produse chimice şi petrochimice;

Existenţa unor tehnologii şi instalaţii vechi, în special în sectorul explorării şi

producţiei de petrol;

Gradul de uzură al activelor fixe destul de ridicat, ceea ce se reflectă în

deprecierea contabilă a activelor Petrom;

Petrom s-a confruntat de-a lungul timpului cu probleme referitoare la respectarea

protecţiei mediului înconjurător;

Dependenţa de un singur distribuitor – Distrigaz Sud în distribuirea producţiei

proprii de gaze naturale;

În condiţiile crizei economice, când şi alte firme se confruntă cu lipsa

disponibilităţilor băneşti, duratele de recuperare a creanţelor cresc, în timp ce datoriile sunt

achitate la termenele prevăzute în contracte, ceea ce conduce la dezechilibre şi micşorarea

disponibilului din bănci;

Probleme legate de dreptul de proprietate asupra imobilizărilor corporale ale

companiei.

Dezvoltarea concurenţei în domeniul rafinării (Lukoil, Rompetrol, Rafo) şi

dezvoltarea companiilor rivale de transport (Oil Terminal, Conpet, Petrotrans).

46

Page 48: Lucrare de Disertatie Afpd

Riscuri la care trebuie să răspundă compania Petrom

Petrom fiind o companie petrolieră integrată este expusă unor riscuri diverse, cum ar

fi: climatul internaţional şi alţi factori specifici activităţii de ţiţei şi gaze.

Preţurile diferite pe piaţă, precum şi riscurile legate de marjele comerciale;

Scăderea preţului petrolului la nivel mondial determină compania să nu aibă o

politică coerentă de preţ, ceea ce are efecte negative atât asupra profitului, dar poate duce şi

la pierderea de clientelă;

Riscul de schimb valutar, în special evoluţia cursului USD şi al incidentelor

majore periculoase, ultimul având o probabilitate scazută în schimb poate avea implicaţii

majore.

Riscul de lichiditate în vederea protejării fluxului de numerar al companiei;

Noile politici de mediu europene la care compania trebuie să se alinieze vor pune

compania în situaţia efectuării unor cheltuieli mari de retehnologizare;

Creşterea inflaţiei, iar în viitor perioada de tranziţie financiară pe care o va

parcurge în momentul trecerii României la moneda europeana Euro.

Scăderea producţiei de petrol prin epuizarea resurselor;

Riscurile legate de personal se manifestă prin atragerea personalului specializat de

către companiile rivale ca urmare a salariilor mai atractive sau a altor avantaje materiale

oferite de acestea.

Alte riscuri la care poate fi supusă compania Petrom sunt: riscurile operaţionale,

riscul climatic, riscul politic.

Măsuri propuse şi concluzii

Analiza poziţiei financiare efectuată pe modelul de activitate al S.C.OMV Petrom

S.A. s-a constituit într-un studiu pertinent de dinamică economică, bazat pe cifre şi

indicatori ce comensurează puterea economică a companiei analizate şi pune în evidenţă

punctele forte dar şi lucrurile ce trebuiesc îmbunătăţite în viitor.

Analiza poziţiei financiare a presupus o analiză mai amplă şi mai complexă a

indicatorilor financiar-contabili specifici, cu evidenţierea şi calculul ratelor de lichiditate,

solvabilitate, de echilibru financiar, a fondului de rulment şi a necesarului de fond de

rulment, valorile pozitive ale acestor indicatori, presupunând un echilibru financiar pe

termen lung, ratele supraunitare de rentabilitate, solvabilitate şi trezoreria netă pozitivă,

dând o imagine grăitoare asupra gradului sporit de independenţă economică şi financiară al

companiei.

Au fost evidenţiate punctele forte ale acesteia, constând în gradul ridicat de integrare

şi specializare a activităţilor, reinvestirea profitului ce dă siguranţă unor surse certe de

finanţare a obiectivelor de modernizare şi retehnologizare, dar şi punctele ce trebuiesc

îmbunătăţite, punctele slabe.

47

Page 49: Lucrare de Disertatie Afpd

Managementul de top al firmei trebuie să ţină cont în viitor atât de menţinerea şi

îmbunatăţirea aspectelor pozitive, dar trebuie să acţioneze prin măsuri care să elimine

punctele negative, slabe ale firmei, deasemenea să preîntâmpine efectele ameninţărilor,

riscurilor care vizează activitatea companiei.

Dintre măsurile propuse se evidentiază:

continuarea cercetării-dezvoltării;

descoperirea de noi rezerve de petrol la nivel naţional precum şi orientarea spre

alte zone în căutarea şi găsirea de parteneri comerciali;

reducerea costurilor pe toate segmentele de activitate;

concentrarea în continuare pe managementul strict al costurilor şi pe optimizarea

organizaţională;

pătrunderea pe noi pieţe şi menţinerea pe cele deja existente;

elaborarea unor prognoze economice multiple care să aibă la bază scenarii de

viitor cât mai complexe;

utilizarea mai eficientă a capacităţilor de rafinare;

adaptarea la cerinţele europene privind politica de mediu;

implementarea unor standarde înalte de siguranţă, securitate şi mediu;

creşterea disponibilului în bănci şi plasarea acestuia cât mai avantajos, astfel încât

compania să-şi achite obligaţiile într-o perioadă cât mai scurtă, conform clauzelor

contractuale;

vânzarea sau casarea mijloacelor fixe care nu aduc profit, ci din contră generează

cheltuieli cu întreţinerea lor;

investiţii financiare în companii profitabile;

încurajarea, sprijinirea şi stimularea iniţiativelor persoanelor competente;

mărirea performanţelor prin specializarea angajaţilor;

menţinerea şi dezvoltarea programului de pregătire şi perfecţionare a personalului;

schimburi de experienţă cu angajaţi ai OMV din alte ţări;

În ciuda condiţiilor nefavorabile ale actualei crize economice, Petrom, prin oamenii

săi, prin managementul adoptat, reuşeşte să se menţină şi să-şi consolideze poziţia pe piaţa

carburaţiilor. Cei mai mulţi din indicatorii calculaţi şi analizaţi în cadrul proiectului arătă şi

demonstrează că societatea are o poziţie economică solidă, iar în cazul indicatorilor care

prezintă evoluţii descrescătoare, Petrom şi-a revizuit opţiunile de dezvoltare, şi-a schimbat

strategiile viitoare pentru menţinerea echilibrului economico-financiar.

Reflectarea fidelă a realităţii economico-financiare şi a consecinţelor sale sociale,

umane, instituţionale sunt atributele definitorii ale contabilităţii, pentru perfecţionarea căreia

se luptă şi muncesc astăzi cei mai redutabili specialişti în „ştiinţa conturilor”. Preocupaţi de

standarde, de convergenţă, de reflectarea contabilă a realităţii, profesioniştii contabili se

preocupă în fapt de economie, de instituţii, de oameni. Este poate, cea mai frumoasă parte a

profesiei contabile. Este unul din motivele pentru care Uniunea Europeană a luat în

48

Page 50: Lucrare de Disertatie Afpd

considerare oportunitatea recunoaşterii profesiei contabile la nivel european şi deasemenea

este unul din motivele pentru care eu mi-am ales şi fac cu plăcere această meserie.

Elaborarea prezentei lucrări a reprezentat un important beneficiu personal şi

profesional, deoarece mi-a oferit prilejul unei familiarizări depline cu compania în care îmi

desfăşor activitatea, şi i-am putut urmări poziţia financiară prin analiza efectuată pe baza

situaţiilor financiare, nu doar pe baza unor simple cifre de raportări statistice oficiale, ci şi

pe baza efortului propriu de analiză, cunoaştere şi detaliere a unor aspecte semnificative din

compania Petrom.

Realizările înregistrate până acum ca urmare a eforturilor continue, situaţia financiară

solidă, gradul redus de îndatorare al companiei plasează societatea Petrom într-o poziţie

avantajoasă, datorită căreia să poată face faţă provocărilor ce însoţesc deteriorarea mediului

economic51.

BIBLIOGRAFIE

Cărţi

1. Bătrâncea Ioan (coord.)- Analiza financiară pe bază de bilanţ, Presa Universitară Clujană, Cluj-

Napoca, 2001;

2. Bucur Ion, Diagnostic economico-financiar, Editura Universitară, Bucureşti 2006

3. Coman Florin – Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2006;

4. Dumitru Marin – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2005;

5. Dumitru Marin – Finanţele Întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2006;

6. Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius – Analiza situaţiei financiare a firmei, Elemente

teoretice. Studiu de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001;

7. Ionescu Cicilia – Contabilitate, baze şi proceduri, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2007;

51 www.petrom.com

49

Page 51: Lucrare de Disertatie Afpd

8. Ionescu Cicilia – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la

elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007;

9. Feleagă (Malciu) Liliana, Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi

internaţională, Volumul I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005;

10. Feleagă (Malciu) Liliana , Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi

internaţională, Volumul II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005;

11. Feleagă Nicolae, Feleagă Liliana – Politici şi opţiuni contabile, Editura Infomega, Bucureşti,

2008;

12. Greuning V. Hennie – Standarde Internaţionale de raportare financiară, Ghid practic, ediţie

revizuită 2007, Institutul Irecson, Bucureşti, 2007;

13. Isfănescu Aurel, Vasile Robu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002;

14. Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-

financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002;

15. Morris Mitchel – Cum să devii manageri de succes, traducere, Editura ALL BECK, Bucureşti,

2000;

16. Moroşan Iosefina – Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2006;

17. Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe – Contabilitatea Financiară Românească conformă cu

Directivele Europene, Ediţia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007;

18. Ristea Mihai, coord. – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,

Bucureşti, 2005;

19. Străoanu Boni Mihaela – Examen la conta? Nimic mai uşor! 585 de subiecte teoretice, studii de

caz, monografii şi aplicaţii rezolvate... sau nu, Editura Economică, Bucureşti, 2010

20. Trenca I.Ioan –Managementul financiar al întreprinderii, Editura Mesagerul, Cluj Napoca,

1997;

21. Vasile Ilie – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006;

22. Vintilă Georgeta – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,

R.A., Bucureşti, 2006;

Reviste sau articole din volume

1. Cişmaşu Irina – “Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante”, revista “Tribuna Economică,

2002;

2. Done Ioan, Ungureanu Adrian – Cota unică de impozitare şi convergenţa economiei naţionale

la UE, Integrarea României în Uniunea Europeană, Oportunităţi şi provocări, Supliment al

Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007;

3. Sălceanu Alexandru – Normalizarea contabilităţii româneşti – rezultat al procesului de

normalizare, Integrarea României în Uniunea Europeană, Oportunităţi şi provocări, Supliment

al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007;

4. Raport anual Petrom 2007;

5. Raport anual Petrom 2008;

6. Raport anual Petrom 2009;

50

Page 52: Lucrare de Disertatie Afpd

Referinţe Internet

1. www.petrom.com

Legislaţie

1. Legea contabilităţii nr.82/1991 republicată;

2. OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.2009;

3. Directiva a-IV-a a Comunităţilor Economice Europene;

4. Directiva a-VII-a a Comunităţilor Economice Europene;

51