Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

160
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI FACULTATEA DE FINANŢE BĂNCI ŞI CONTABILITATE LUCRARE DE LICENŢĂ ASIGURĂRILE EXTERNE. REZULTATE ŞI CĂI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF. UNIV. DR. GH. BISTRICEANU ABSOLVENT ANDREEA MIRESCU

Transcript of Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Page 1: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEBUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE BĂNCI ŞI CONTABILITATE

LUCRARE DE LICENŢĂ

ASIGURĂRILE EXTERNE. REZULTATE ŞI CĂI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFICPROF. UNIV. DR. GH. BISTRICEANU

ABSOLVENTANDREEA MIRESCU

BUCUREŞTI1995

Page 2: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................4

CAPITOLUL I. NECESITATEA ŞI ROLUL ASIGURĂRILOR EXTERNE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE LA ECONOMIA DE PIAŢĂ.........................................................

8

1.1 Necesitatea asigurărilor externe în România în perioada de tranziţie la economia de piaţă...... 8

1.2 Trăsăturile asigurărilor externe..................................................................................................11

1.3 Importanţa asigurărilor externe .................................................................................................12

1.4 Sfera asigurărilor externe...........................................................................................................12

CAPITOLUL II. FORMELE DE REALIZARE ALE ASIGURĂRILOR EXTERNE ÎN ROMÂNIA CU EXEMPLE PRACTICE PE CAZUL SOCIETĂŢII DE ASIGURARE - REASIGURARE “ASTRA” S.A.................................................................................................................................

13

2.1 Asigurarea maritimă...................................................................................................................132.1.1. Scurt istoric................................................................................................................132.1.2. Asigurările cargo (cu exemplu la societatea “ASTRA” S.A).................................... 152.1.3. Asigurările casco (cu exemplu la societatea “ASTRA” S.A).................................... 23

2.2 Asigurarea autovehiculelor ........................................................................................................302.2.1 Asigurarea de răspundere civilă a autovehiculelor cu valabilitate în afara teritoriului României...............................................................................................................................302.2.2. Asigurarea autovehiculelor pentru cazurile de avarii şi furt.......................................332.2.3. Asigurarea de răspundere a transportatorului în calitate de cărăuş, pentru mărfurile transportate...........................................................................................................................41

2.3. Asigurarea de aviaţie.................................................................................................................47

2.4. Asigurarea de construcţii montaj şi a răspunderii constructorului............................................54

2.5. Asigurarea creditelor pentru export...........................................................................................60

CAPITOLUL III. ANALIZA REZULTATELOR CONTABILE OBŢINUTE DE SOCIETATEA “ASTRA” S.A. ÎN PERIOADA 1992-1993. INDICATORI DE EFICIENŢĂ ŞI POSIBILITĂŢI DE

2

Page 3: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

CREŞTERE A ACESTORA ...................................................................................................... 65

3.1.Analiza execuţiei pe baza detelor contabile, a Bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a Rezultatelor financiare pe anul 1993................................................................................................

65

3.2. Analiza evoluţiei Contului de profit şi pierderi în anul 1993 comparativ cu anul 1992............70

3.3. Analiza Bilanţului contabil încheiat la 31 decembrie 1993 comparativ cu cel încheiat la 31 decembrie 1992.................................................................................................................................

72

3

Page 4: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4. Analiza eficienţei activităţii societăţii.......................................................................................753.4.1. Conceptul de eficienţă în domeniul asigurărilor.........................................................753.4.2. Evoluţia principalilor indicatori de eficienţă în perioada 1992-1993..........................78

3.4.2.1. Analiza evoluţiei structurii portofoliului pe clase de riscuri.........................78

3.4.2.2. Analiza evoluţiei primelor subscrise............................................................79

3.4.2.3. Analiza evoluţiei numărului de clienţi şi a numărului de poliţe ................. 813.4.2.4. Analiza evoluţiei despăgubirilor plătite şi a rezervelor de daună constituite833.4.2.5. Analiza evoluţiei rezultatului tehnic.............................................................

843.4.2.6. Analiza evoluţiei ratei daunei......................................................................

853.4.2.7. Analiza evoluţiei ratei daunei la asigurările cedate în reasigurare............. 873.4.2.8. Analiza evoluţiei numărului de contracte cedate în reasigurare................. 883.4.2.9. Analiza evoluţiei costului relativ al activităţii de asigurare........................ 903.4.2.10. Analiza evoluţiei primei medii încasate pe un contract........................... 903.4.2.11. Analiza evoluţiei ratei venitului net......................................................... 91

3.4.3. Posibilităţi de creştere a eficienţei activităţii societăţii..............................................92

CAPITOLUL IV. SISTEMUL INFORMAŢIONAL: EVIDENŢA TEHNICO-OPERATIVĂ ŞI CONTABILĂ ŞI PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR; ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV................................................. 93

*** CONSIDERAŢII PRIVIND EVOLUŢIA ÎN PERSPECTIVĂ ŞI POSIBILITĂŢI DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR EXTERNE ÎN ROMÂNIA.................. 98

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................ 103

4

Page 5: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă studiază evoluţia asigurărilor externe în România în perioada 1992-1993, pe exemplul societăţii de asigurare - reasigurare “ASTRA” S.A.

Lucrarea este structurată în patru mari capitole, detaliate în subcapitole: Capitplul I tratează necesitatea şi rolul asigurărilor externe în România în perioada de

tranziţie la economia de piaţă. Capitolul II tratează formele de realizare a asigurărilor externe în România cu exemple

practice pe cazul societăţii de asigurare reasigurare “ASTRA” S.A Capitolul III tratează analiza rezultatelor obţinute la asigurările externe în peroada 1992-

1993, la societatea “ASTRA” S.A. Capitolul IV tratează sistemul informaţional al societăţii “ASTRA” S.A.: evidenţa tehnico-

operativă şi contabilă, prelucrarea automată a datelor, controlul financiar preventiv.

Asigurările externe deservesc activitatea de comerţ exterior, de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională, constituind un mijloc important de impulsionare a acestor activităţi.

Principalele categorii de asigurări externe sunt: asigurarea mărfurilor pe timpul transportului; asigurarea navelor maritime şi fluviale; asigurarea aeronavelor; asigurarea autovehiculelor; asigurarea de construcţii montaj şi răspunderea constructorului. asigurarea creditelor pentru export.

În cadrul asigurărilor mărfurilor în timpul transportului sunt asigurate bunurile supuse riscurilor transportului pe căile terestre, fluviale, maritime sau aeriene, inclusiv cheltuielile în legătură cu transportul acestora, precum şi beneficiul sperat la mărfurile asigurate.

Asigurarea se poate încheia în trei variante, şi anume:cu condiţia "toate riscurile", la care se despăgubesc toate pierderile şi/sau avariile la bunurile asigurate cauzate de toate riscurile (cu excepţia celor neasigurabile, indicate în regulamentul de asigurare); cu condiţia "fără răspundere pentru avarie particulară", la care se acordă despăgubiri doar

pentru pagubele pricinuite de accidente şi catastrofe, ca de exemplu: incendiu, trăsnet, accidentarea mijlocului de transport sau dispariţia acestuia şi nu şi acelea care apar prin desfăşurarea normală a transportului;

cu condiţia "cu răspundere pentru avarie particulară", la care se acordă despăgubiri şi pentru deteriorarea bunului asigurat întîmplată pe parcursul transportului, fără ca să aibă loc un accident mai important, ca de exemplu: pagube ca urmare a avarierii prin apa de mare, a spargerii, scurgerii sau risipirii încărcăturii, etc.

Riscurile politice (operaţiuni de război şi consecinţe ale acestora, greve, revolte) pot fi incluse în asigurare, la cererea asiguratului, însă cu plata unui adaos de primă.

“ASTRA” nu acordă despăgubiri pentru pagubele cauzate de riscuri neasigurabile ca de exemplu: pagubele cauzate intenţionat sau datorită neglijenţei vădite a asiguratului, cele apărute ca urmare a încălcării regulilor exportului, importului sau tranzitului sau cele apărute ca urmare a viciilor ascunse ale bunurilor.

Page 6: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

În cadrul asigurării navelor sunt cuprinse navele fluviale şi maritime cu maşinile, instalaţiile şi celelalte părţi componente ale acestora. Mai pot fi acoperite prin asigurare navlul, cheltuielile cu armarea navelor şi alte cheltuieli de exploatare a navelor asigurate.

Asigurarea poate fi încheiată în următoarele trei variante: "cu răspundere numai pentru pierderea totală a navei inclusiv cheltuielile de salvare" caz în

care se despăgubesc: pierderea totală pricinuită de diverse cauze (calamităţi naturale, naufragiu, eşuare, ciocnire, răsturnare sau înnecare a navei, explozie, defecte ascunse ale corpului navei etc.); dispariţia navei; cheltuielile pentru salvarea navei; remuneraţia de salvare;

"fără răspundere pentru avarii în afară de cazurile de naufragiu, eşuare, incendiu sau explozie pe bord şi ciocnire", caz în care pe lângă pierderea totală a navei, arătată la alineatul precedent, se despăgubesc şi: avariile navei pricinuite de naufragiu, eşuare, incendiu sau explozie pe bordul navei, de ciocnirea, răsturnarea sau înnecarea navei, dispariţia acesteia; sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească ca urmare a ciocnirii cu alte nave sau a avarierii instalaţiilor portuare ori a altor bunuri, inclusiv cheltuielile de judecată în scopul respingerii sau reducerii pretenţiilor terţilor;

"cu răspundere pentru pierdere şi avarii", în care caz, pe lângă pagubele arătate la alineatele precedente, se despăgubesc şi avariile pricinuite navei din alte cauze decât cele arătate mai sus, inclusiv cheltuielile de salvare.

Pagubele pricinuite de operaţiuni de război şi consecinţe ale acestora, de greve, revolte, tulburări civile etc. pot fi acoperite numai în temeiul unor condiţii de asigurare speciale şi cu plata unui adaos de primă.

Navele se asigură pentru sumele declarate de asiguraţi, care nu trebuie să depăşească valoarea navelor la data începerii asigurării, suma asigurată se stabileşte separat pentru fiecare parte a navei (corp, maşini, instalaţii).

În cadrul asigurării aeronavelor sunt asigurate aeronavele, precum şi răspunderile pe care asiguratul le are în calitate de deţinător al aeronavei asigurate.

În asigurarea casco a aeronavelor sunt acoperite pierderea sau avarierea aeronavei prin accidente de orice cauză - cu excepţiile arătate în regulamentul de asigurare - în timp ce aeronava se află în zbor, în rulare sau pe sol, inclusiv cheltuielile de salvare şi de trasnsportare a aeronavei de la locul avarierii până la locul unde se vor efectua reparaţiile.

În asigurarea de răspundere civilă este acoperită răspunderea asiguratului: faţă de pasagerii transportaţi pentru cazurile de vătămare corporală sau de deces, ca urmare

a accidentelor produse în cursul îmbarcării, transportului sau debarcării din aeronavă; faţă de terţe persoane din afara aeronavei, pentru cazurile de vătămare corporală sau deces,

ori pentru pagubele produse unor bunuri sau animale, cauzate în mod direct de aeronavă sau de obiecte căzute din aceasta;

faţă de proprietarii bunurilor transportate (mărfuri sau bagaje), pentru pierderea sau avarierea prin accident a acestor bunuri, inclusiv a bunurilor personale transportate de pasageri.

“ASTRA” nu acordă despăgubiri pentru pagube cauzate de următoarele riscuri neasigurabile: operaţiuni de război, greve, revolte, influenţe directe sau indirecte ale exploziei atomice, folosirea aeronavei în alte scopuri decât cele indicate în poliţă.

6

Page 7: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Sumele asigurate se stabilesc de asigurat ţinându-se seama de valoarea reală a aeronavei la începutul asigurării, iar pentru răspunderi de obligaţia maximă a transportatorului, potrivirăt legislaţiei din România sau a convenţiilor internaţionale la care a aderat şi România.

În cadrul asigurării construcţiilor şi răspunderii constructorului sunt asigurate construcţiile ce se execută în România sau în străinătate, în timpul cât aparţin asiguratului sau pentru care asiguratul poartă răspunderea în calitate de constructor.

“ASTRA” acordă despăgubiri pentru: pagubele materiale cauzate de calamităţi naturale, accidente ale mijlocului de transport în timpul transportului materialelor asigurate, furt prin efracţia depozitelor, pentru pagube materiale pricinuite la maşini în procesul de montare sau după montare în perioada de funcţionare pentru probă.

Asigurarea acoperă şi urmările răspunderii civile legale a asiguratului, în legătură cu construcţia ce se execută, pentru accidente provocate terţelor persoane având drept consecinţă leziuni, invaliditate, deces, precum şi pentru pagube materiale provocate bunurilor sau animalelor, aparţinând unor terţe persoane.

“ASTRA” nu acordă despăgubiri pentru pagube provocate de: penalizări ca urmare a nerespectării termenelor de execuţie, neglijenţa sau reaua intenţie a asiguratului, acţiuni ostile sau războinice.

În cadrul asigurării creditelor pentru export sunt asigurate pretenţiile băneşti ale asiguratului, rezultate în urma livrării mărfurilor sau prestării serviciilor pe credit cumpărătorului înscris în poliţa de asigurare, împotriva căruia se pot lua măsuri de executare silită, pentru sumele ce le datorează conform facturii.

Sunt acoperite pagubele pe care asiguratul le-ar suferi în cazul în care debitorul respectiv nu-i plăteşte creditul acordat ca urmare a faptului că a devenit insolvabil, precum şi cele rezultate în urma vânzării mărfurilor unui alt cumpărător, decât cel prevăzut în poliţa de asigurare, la un preţ mai scăzut decât cel facturat, pentru a preveni ivirea unor pagube mari.

Societatea “ASTRA” S.A, cu un capital social de un miliard lei, s-a înfiinţat ca urmare a Hotărârii Guvernamentale nr.1279/1990, prin desprinderea din fosta Administraţie a Asigurărilor de Stat, preluând activele de la companiile mixte din străinătate în care ADAS-ul avea acţiuni, asigurările şi reasigurările internaţionale.

În condiţiile în care la începutul anului 1991 mai mult de 94% din portofoliul asigurărilor societăţii “ASTRA”S.A.aparţinea asigurărilor maritime, la sfârşitul anului 1993 ponderea acestora a scăzut la 62% din total, ceea ce demonstrează eforturile făcute de societatea “ASTRA” S.A. în direcţia diversificării portofoliului de asigurări.

Ponderea asigurărilor auto în totalul portofoliului a crescut de la 13,7% în anul 1992 la 19,8% în anul 1993 datorită deciziei luate de “ASTRA” S.A. de a asigura pe lângă persoane juridice şi persoane fizice.

Influenţa recesiunii economice se face simţită la asigurările de incendiu a căror pondere a crescut de la 4,3% în 1992 la 5,9% în 1993, creştere situată sub estimările societăţii.

În anul 1993 “ASTRA”S.A.a fost singura societate care a încheiat asigurări riscurilor de aviaţie, primele încasate fiind suficiente pentru acoperirea daunelor întîmplate.

7

Page 8: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Celelalte categorii de asigurări ca de exemplu asigurările de construcţii-montaj s-au menţinut la un nivel redus.

Începînd cu anul 1994 se are în vedere practicarea asigurărilor medicale pe durata călătoriilor în străinătate.

În ciuda factorilor economici nefavorabili, reflectaţi în tendinţa de scădere a producţiei, creşterea inflaţiei şi o anumită deteriorare a condiţiilor de viaţă, societatea de asigurare-reasigurare “ASTRA”S.A.a încheiat anul fiscal 1993 cu un profit brut de 4,278 miliarde lei comparativ cu 309,6 milioane lei în anul precedent.

În condiţiile unei rate înalte a inflaţiei din acea perioadă “ASTRA” şi-a orientat eforturile în direcţia investirii activelor sale în cele mai bune condiţii prin cumpărarea de titluri de participare la capitalul social al societăţilor: Romanian-American Insurance Company, Centrul de Comerţ Internaţional Bucureşti, Generala-Asigurări Bucureşti, Fabrica de bere “Bianca” Blaj, Arcom Internaţional Bucureşti, prin cumpărarea de terenuri şi clădiri sau prin depunerea disponibilului bănesc la bănci şi fructificarea lui prin dobândă.

Pentru îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a societăţii, se au în vedere următoarele obiective de bază:

1. intensificarea eforturilor pentru consolidarea agenţiilor existente, în scopul dezvoltării portofoliului de asigurare în aşa fel încât acestea să contribuie într-o mai mare măsură la dezvoltarea portofoliului general al societăţii “ASTRA” S.A.

2. luarea de măsuri concrete pentru diversificarea portofoliului societăţii, prin cuprinderea în asigurare de noi riscuri, a căror acoperire se practică, în mod uzual, pe piaţa internaţională şi pentru care se primesc solicitări de la potenţiali asiguraţi.

8

Page 9: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

CAPITOLUL I

NECESITATEA ŞI ROLUL ASIGURĂRILOREXTERNE IN ROMANIA ÎN PERIOADA DE TRECERE

LA ECONOMIA DE PIAŢĂ

1.1 Necesitatea asigurărilor externe în România în perioada de tranziţie la economia de piată

Din vremuri imemoriale, vieţile şi bunurile oamenilor au fost ameninţate de cele mai variate şi distructive forţe ale naturii. Trăsnetele, incendiile, furtunile şi uraganele, ploile excesive şi grindina, inundaţiile, seceta şi seismele, erupţiile vulcanice, bolile, etc., au prefăcut în mormane de moloz sau în scrum, au distrus sau avariat case, bunuri gospodăreşti, culturi agricole şi alte valori materiale, ori au provocat moartea, accidentarea sau îmbolnăvirea oamenilor şi animalelor.

După fiecare confruntare cu stihiile naturii, oamenii au găsit forţa necesară nu numai pentru a-şi reface avutul distrus, dar şi pentru a căuta forme mai adecvate şi mai eficiente de apărare împotriva pericolelor.

Perfecţionarea continuă a tehnicii şi tehnologiilor a dus la sporirea numărului de accidente de muncă şi de circulaţie, al incendiilor şi exploziilor. Uriaşele progrese ale ştiinţei si tehnicii înregistrate în epoca modernă n-au făcut şi nu puteau face să dispară pericolele la care sunt expuşi oamenii şi bunurile lor. Ele au contribuit însă la perfecţionarea formelor de protejare a acestora împotriva forţelor distructive ale naturii şi accidentelor. Între acestea, un loc de excepţie ocupă asigurările de bunuri, persoane şi răspundere civilă.

Societăţile de asigurare şi/sau asociaţiile mutuale de asigurare-nelipsite astăzi din structura organizatorică a oricărei economii naţionale-preluând asupra lor riscurile care ameninţă persoanele fizice şi juridice, în schimbul unei prime, oferă acestora o certitudine.

În ţările dezvoltate, asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale, deoarece: prin valoarea adăugată în societăţile de asigurare, de intermediere şi alte prestări de servicii înrudite, participă la sporirea produsului intern brut; oferă locuri de muncă unui mare număr de persoane, care realizează o productivitate a muncii mai mare decât media pe economie; participă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară cu resurse băneşti pe care le pun la dispoziţia băncilor, agenţilor economici sau autorităţilor publice; prin indemnizaţia pe care o acordă asiguraţilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate de riscurile asigurate şi, în felul acesta, accelerează reluarea procesului de producţie vremelnic întrerupt.

Reasigurările - completare firească a asigurărilor - favorizează menţinerea stabilităţii rezultatelor financiare ale asigurătorilor prin atomizarea şi dispersarea riscurilor subscrise.

În ceea ce priveşte ţara noastră, ea are o experienţă proprie în materie de asigurări de peste 120 de ani. Cu toate acestea, ea este confruntată cu multiple probleme, legate de perioada de tranziţie spre economia de piaţă în care se află, de gradul de dezvoltare al mijloacelor de producţie, de dificultăţile financiare cu care întreprinderile se confruntă, de inflaţia galopantă care subminează zi de zi puterea de cumpărare a leului, de creşterea şomajului, de reducerea veniturilor populaţiei etc.

Faptul că timp de patru decenii întreprinderile de stat, cu unele excepţii, au beneficiat de subvenţii de la buget pentru acoperirea pagubelor provocate de calamităţi naturale şi accidente,

9

Page 10: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

constituie un handicap pentru acestea în adaptarea lor la condiţiile economiei de piaţă. Aceasta, deoarece ele nu au fost obişnuite cu protecţia oferită societăţile de asigurare contra plăţii primelor de asigurare, nu au obişnuinţa relaţiilor care se statornicesc între asigurat şi asigurător. Incidenţa asigurărilor asupra economiei naţionale prezintă următoarele aspecte:

a) Asigurările-ramură creatoare de valoare adăugată;

În producţia brută a ramurii asigurărilor nu se include totalul primelor de asigurare, ci numai o anumită parte din acestea. Dintre elementele care alcătuiesc primele de asigurare, menţionăm:

remunerarea activităţii desfăşurate de serviciul considerat; acoperirea riscului; suma economisită de asigurat.

Pe ansamblul ţării, acoperirea riscului de daune în cursul unei perioade este egală cu indemnizaţia de asigurare plătită, corectată cu soldul net al rezervelor pentru riscuri subzistente, iar remuneraţia activităţii de asigurare reprezintă diferenţa dintre primele încasate şi indemnizaţiile plătite (inclusiv cele datorate care se vor achita ulterior).

Consumul intermediar al companiilor de asigurare cuprinde, în principal chiriile, furniturile şi materialele de birou, cheltuielile de telecomunicaţii, diurne şi deplasare, întreţinere, iluminat, încălzit, precum şi micile cheltuieli de reparaţii. Dacă din producţia brută se deduce consumul intermediar, se obţine valoarea adăugată în ramura considerată. Cu mici excepţii, determinate nu atât de mărimea primelor încasate, cât mai ales de cuantumul indemnizaţiilor plătite sau rezervate, valoarea adăugată în ramura asigurări evoluează în acelaşi sens (creşte sau scade de la un an la altul) ca şi produsul intern brut.

b) Asigurările-ramură creatoare de locuri de muncă;

Asigurările prezintă importanţă pentru economia unei ţări nu numai pentru că participă la procesul de creare de valoare adăugată, dar şi pentru faptul că oferă locuri de muncă pentru un număr deloc neglijabil de persoane.

c) Asigurarea-ramură participantă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară;Pentru a putea face faţă obligaţiilor curente şi viitoare asumate faţă de asiguraţi şi de beneficiarii contractelor de asigurări de viaţă, societăţile de asigurare au datoria să constituie rezerve de prime şi de daune.

În România, în 1938, rezervele tehnice ale societăţilor de asigurare totalizau 2.041,8 milioane lei şi reprezentau 44,3% din pasivele acestora. Faţă de anul 1926, când s-au constituit prima dată asemenea rezerve, volumul acestora se triplase. In 1989, rezervele tehnice constituite la dispoziţia A.D.A.S., însumau 1.548 milioane lei(106,8 milioane $). În 1989, activele financiare ale A.D.A.S. se ridicau la 18.208 milioane lei şi reprezentau 1,08% din patrimoniul de bilanţ al instituţiilor bancare, mutuale şi de asigurări.

Resursele băneşti atrase în circuitul economic prin intermediul societăţilor de asigurare sunt reciclate de acestea şi orientate fie pentru sporirea capitalului productiv al societăţilor comerciale direct sau prin mijlocirea băncilor, fie pentru acoperirea deficitului bugetar, la nivelul Administraţiei Centrale de Stat sau Locale. In ambele cazuri, fluxurile de resurse financiare, care pornesc de la societăţile de asigurare către diverşi beneficiari nu sporesc masa monetară în circulaţie ci numai o redistribuie: în primul caz, căpătând o destinaţie productivă, resursele, provenind de la societăţile de asigurare, contribuie la consolidarea echilibrului

10

Page 11: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

monetar, iar în cel de-al doilea caz, evită apelul la emisiunea monetară pentru finanţarea deficitului bugetar.

Prin activitatea desfăşurată, societăţile de asigurare influenţează pozitiv sau negativ, uneori, şi balanţa de plăţi a ţării. Aceasta se petrece prin operaţiile de reasigurare.În măsura în care operaţiile de reasigurare depăşesc cadrul naţional, apar fluxuri în valută între ţara considerată şi ţările partenerilor societăţilor de asigurare şi reasigurare.

d) Asigurarea-factor de reducere a incertitudinii economice şi de reluare a activităţii vremelnic întrerupte;

Procurând resursele financiare necesare refacerii bunurilor afectate de sinistru, asigurarea face posibilă reluarea, într-un termen cât mai scurt a procesului de producţie întrerupt şi deci realizarea reproducţiei simple.

Prin mijloacele sale specifice, respectiv prin crearea unei comunităţi de risc şi aplicarea principiului mutualităţii în suportarea pagubelor, asigurarea contribuie la desfăşurarea neîntreruptă proceselor de producţie în industrie, agricultură şi celelalte ramuri ale producţiei materiale. Despăgubirile primite din partea societăţilor de asigurare permit agenţilor economici (întreprinderi particulare, de stat sau mixte) să reconstituie bunurile distruse sau avariate şi să reia în mod normal procesul de producţie.

Asigurarea participă la finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a unor evenimente generatoare de pagube (incendii, explozii) contribuind în acest fel la menţinerea integrităţii proprietăţii particulare, a proprietăţii de stat şi a celei mixte.

Mărfurile produse trebuie să treacă în mod necesar prin procesul de vânzare-cumpărare şi în acest scop trebuie deplasate la piaţă sau la domiciliul beneficiarului. In domeniul circulaţiei, ca şi în domeniul producţiei, asigurarea este indispensabilă. Prin asigurarea şi reasigurarea mărfurilor care fac obiectul comerţului exterior, a mijloacelor cu care acestea sunt transportate, se poate procura valuta necesară acoperirii unor eventuale pagube, sau se pot realiza importante economii de valută. Pe de altă parte prin operaţiunile de primire şi cedare a unor riscuri pe piaţa internaţională de asigurări, asigurarea contribuie la extinderea relaţiilor economice internaţionale.

În plus, asigurarea s-a dovedit a fi unul din factorii care stimulează turismul intern, dar mai cu seamă turismul internaţional prin formele sale auto-casco, de răspundere civilă şi prin asigurarea de persoane.

De asemenea, asigurarea prezintă o importanţă deosebită şi pentru că are un puternic rol educativ. Ea participă la educarea asiguraţilor în spiritul grijii pentru conservarea bunurilor asigurate, pentru prevenirea pagubelor şi pentru limitarea acestora.

Dacă la asigurările interne, în general, părţile contractante îşi au domiciliul în ţara noastă, iar obiectul asigurării şi riscurile asigurate se află, respectiv se pot produce pe teritoriul ţării noastre, la asigurările externe fie că are domiciliul în altă ţară, fie că obiectul sau riscurile asigurate se află, respectiv se pot produce în afara graniţelor ţării noastre.

Asigurările externe sunt strâns legate de activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, şi de activitatea de turism internaţional. Prin intermediul asigurărilor externe se constituie fondurile valutare necesare acoperirii pagubelor produse de calamităţi ale naturii şi accidente bunurilor care fac obiectul comerţului exterior în timpul transportului acestora,

11

Page 12: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

protejării persoanelor care pleacă în străinătate, acoperirii răspunderii civile faţă de terţi străini prin folosirea mijloacelor de transport în trafic internaţional.

Necesitatea asigurărilor externe poate fi privită, de asemenea, şi în legătură cu faptul că întreprinderile de comerţ exterior şi cele de transporturi internaţionale nu-şi pot procura fondurile valutare pentru acoperirea pierderilor rezultate în urma unor calamităţi sau accidente.

Necesitatea asigurărilor externe este determinată şi de acţiunea unor factori specifici în domeniul transporturilor internaţionale de mărfuri. Unul dintre aceşti factori îl reprezintă concentrarea de valori mari şi foarte mari pe spaţii restrînse. Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană şi-a spus cuvîntul şi în domeniul transporturilor internaţionale care se efectuează în mare măsură cu ajutorul navelor maritime şi aeriene moderne, de mare capacitate dar şi foarte costisitoare. Totodată, mărfurile care fac obiectul transporturilor internaţionale în prezent şi-au schimbat structura predominând de regulă cele industriale de înaltă tehnicitate, cum sunt: aparatura electronică, maşini şi instalaţii din cele mai diverse, care de asemenea reprezintă valori foarte mari.

În timpul transportului mărfurilor pe căi maritime, fluviale, aeriene, sau terestre, acestea se află concentrate într-un spaţiu relativ mic, ceea ce face ca producerea unor coliziuni sau scufundări a navelor maritime sau prăbuşirea unui avion, să conducă la distrugerea simultană atât a mijlocului de transport cât şi a încărcăturii. Drept urmare, nimeni nu se poate hazarda să transporte astfel de mărfuri făra ca ele să fie asigurate.

1.2 Trăsăturile asigurărilor externe

Asigurările externe prezinta mai multe trăsături. Acestea sunt determinate de obiectul lor, cât şi de riscurile, într-un anume fel specifice pe care le acoperă.

O primă trăsătură este aceea că se încheie în valută, aceasta însemnând că atât primele de asigurare cât şi despăgubirile se plătesc, în general în valuta în care s-a încheiat contractul de asigurare. Acest lucru este necesar, deoarece răspunderile asumate de asigurator se referă la mărfuri sau prestări de servicii care fac obiectul unor tranzacţii internaţionale si presupun plăţi în valută.

O altă trăsatură a asigurărilor externe constă în aceea că ele au un caracter facultativ, având la bază în toate cazurile contractul de asigurare.

1.3 Importanţa asigurărilor externe.

Importanţa asigurărilor externe, poate fi privită atât din punctul de vedere economic, cât şi financiar valutar. Din punctul de vedere economic, asigurările externe prezintă importanţă prin aceea că participă la desfăşurarea neîntreruptă a comerţului exterior, a transporturilor internaţionale şi a turismului.

Din punct de vedere financiar valutar asigurările externe au o importanţa deosebită, ca urmare a faptului că prin intermediul lor se mobilizeaza valuta necesară acoperirii unor pagube ce pot apare în timpul transportului marfurilor care fac obiectul comerţului exterior, sau prestării de servicii de către unităţile noastre economice în străinatate.

Totodată, asigurările externe ca prestări de servicii efectuate de instituţia de asigurare în favoarea unor beneficiari străini permit realizarea de încasări în valută.

12

Page 13: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

1.4 Sfera asigurărilor externe

Sfera de asigurări în valuta practicate de instituţiile de asigurare din ţara noastră, cuprinde bunuri, servicii, persoane, răspundere civilă care angajează răspunderi în valută.

Cu alte cuvinte, asigurările externe se concretizează în:

asigurarea mărfurilor care fac obiectul comerţului exterior pe timpul transportului maritim, fluvial, terestru si aerian;

asigurarea navelor maritime şi fluviale care fac parte din flota civilă şi a navelor de pescuit oceanic pentru cazurile de avarie, distrugere sau pierdere a corpului, cât şi pentru cele de răspundere a propietarului faţă de terţi,

asigurarea avioanelor comerciale pentru cazurile de avarii şi pierderea corpului lor, cât şi pentru cele de răspundere a propietarului faţa de pasageri şi faţă de terţi;

asigurarea construcţiilor, instalaţiilor si a raspunderii constructorilor (construcţii efectuate de întreprinderi româneşti în străinătate sau de firme străine la noi în ţară);

asigurarea creditelor pentru export; asigurarea de răspundere civilă şi casco, a autovehiculelor aparţinând unor persoane fizice

si juridice din România pe timpul cât acestea circulă pe teritoriul altor ţări;

Rezultă deci, că asigurările externe permit acoperirea pagubelor care pot apare în legătură cu bunurile proprietate românească pe timpul transportului internaţional sau alte bunuri aflate în străinătate, cât şi a cheltuielilor făcute cu măsurile de salvare a acestora sau cu despăgubirile civile faţă de terţi, având un rol important în buna desfaşurare a comerţului nostru exterior şi a relaţiilor de cooperare economică internatională.

13

Page 14: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

CAPITOLUL II

FORMELE DE REALIZARE A ASIGURĂRILOR EXTERNE ÎN ROMÂNIA CU EXEMPLE PRACTICE PE CAZUL SOCIETĂŢII DE ASIGURARE - REASIGURARE

“ASTRA” S.A.

2.1 ASIGURAREA MARITIMĂ

2.1.1.Scurt istoric

Asigurarea maritimă este prima şi cea mai veche asigurare, existând într-o formă embrionară încă din antichitate. Fenicienii, grecii şi mai târziu romanii, naţiuni maritime în acele vremuri, practicând un intens comerţ pe mare, utilizau o forma embrionară de asiguare cunoscută sub numele de împrumut maritim. Armatorul contracta un împrumut pe care-l garanta cu nava sa şi pe care-l rambursa creditorului numai dacă nava ajungea cu bine la destinatie. Dobânda ridicată (25%-30%) pentru suma împrumutată de armator cuprindea, pe lânga dobânda propriu-zisă o remuneraţie asemănătoare primei de asigurare, pentrul riscul pierderii împrumutului în caz de naufragiu al navei.

Un contract asemănator se putea încheia şi pentru protejarea mărfii care făcea obiectul transportului cu nava respectivă. În acest mod, armatorul şi proprietarul mărfii îl determinau pe creditor să-şi asume riscurile transportului pe mare. Dacă nava şi marfa ajungeau cu bine la destinaţie împrumutul contractat trebuia restitut, iar în caz de sinistru, împrumutul servea debitorului pentru recuperarea bunurilor pierdute.

Caracterul aleatoriu apropie împrumutul maritim de conceptul modern al asigurării din zilele noastre. Apariţia timpurie a asigurării maritime se explică înainte de toate prin faptul că activitatea de comerţ internaţional este legată din cele mai vechi timpuri de navigaţia maritimă. În epoca modernă asigurarea maritimă cunoştea deja o dezvoltare importantă în oraşele comerciale din nordul şi centrul Italiei (Florenţa, Genova). La Genova a fost emisă de fapt în anul 1347 prima poliţă de asigurare.

În perioada de început a asigurării maritime era caracterisic faptul că una şi aceeaşi poliţă de asigurare acoperea atât marfurile cât şi nava. Cumpărătorul era cel mai adesea propietar si al mărfii şi al navei şi de aceea expresiile "proprietar de marfă" şi "proprietar de navă" aveau acelaşi înţeles.

Odată cu progresul comerţului maritim şi al navigaţiei, mărfurile au început să fie transportate cu tot mai mult cu nave aparţinând altor persoane. Aceasta a dus la delimitarea intereselor în proprietatea asupra mărfurilor şi a navelor şi la apariţia a două forme distincte de asigurare asigurarea navelor (casco) şi asigurarea mărfurilor (cargo), fiecare din acestea fiind acoperită prin poliţe distincte.

Pe măsura deplasării centrului de greutate al comerţului maritim din Marea Mediterană spre ţările europene de la Marea Nordului, asigurarea maritimă s-a extins în Franţa, Anglia, Germania şi alte state.

În Anglia istoria activităţii de asigurare maritimă este legată de numele lui Eduard Lloyd. În 1779 asigurătorii firmei Lloyds au elaborat o poliţă de asigurare ce a căpătat cu timpul o largă răspândire aplicată în Anglia şi în prezent. Legea asigurărilor maritime a apărut abia în anul 1906 şi este în vigoare şi în prezent chiar dacă de-a lungul anilor a suportat unele amendamente.

14

Page 15: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

În România epoca asigurărilor este considerată a fi perioada secolului XIX-lea, deşi primele forme de asigurare au apărut cu mult înainte.

După Tratatul de la Adrianopole din 1829, când Principatele Române îşi intensificau exporturile de cereale, dar şi cele de alte produse primare, societaţile de asigurare străine încep să-şi deschidă firme, cele autohtone româneşti fiind concurate de acestea.

Prima jumătate a secolului XIX şi perioada până la începutul primului război mondial au repre-zentat epoca de proliferare a societăţilor autohtone cele mai importante fiind: Transilvania(1866), Dacia(1871), România(1873), Naţionala (1882), Generala (1887), etc.

Perioada interbelică şi îndeosebi anii 30 reprezintă perioada cea mai fertilă din istoria asigurărilor în România antebelică. În 1936 existau în România 23 de societăţi de asigurare cu capital românesc şi străin.

CONCEPTUL DE AVARIE

Asigurarea maritimă protejează navele maritime şi fluviale, celelalte ambarcaţiuni şi instalaţii folosite în porturi, precum şi încărcătura acestora împotriva unui complex de riscuri. Aceste riscuri pot interveni în timpul încărcării, descărcării, transportării sau staţionărilor intermediare.

Riscurile în asigurarea maritimă sunt provocate de forţa majoră (uragan, furtună, incendiu, eşuarea navei, naufragiul navei, ciocnirea dintre două nave, ciocnirea navei cu un corp fix ori plutitor), neglijenţa echipajului, actele frauduloase săvârşite de comandanţi sau echipaj cu intenţia de a prăda, avaria sau distruge nava şi /sau încărcătura acesteia, ca şi alte acte ilegale comise fără încuviinţarea armatorului.

În urma acestor riscuri se înregistrează anumite pierderi, pagube care sunt denumite "avarii".

Avaria este o pagubă materială sau degradarea unui obiect, indiferent de mărimea sau cauza acesteia.

Pierderea poate fi totală în cazul scufundării navei sau aruncării încărcăturii în apă sau parţială în cazul deteriorării unor produse care fac parte din încărcătură, a unor instalaţii de pe navă, în cazul luării de valuri a unor obiecte aflate la bord, izbucnirii unui incendiu pe navă. În noţiunea de avarie se includ şi cheltuielile excepţionale făcute pentru salvarea navei şi a încărcăturii.

Avaria particulară se caracterizează prin aceea că paguba materială adusă unor bunuri este consecinţa directă a unei greşeli de navigaţie, a viciilor proprii bunurilor sau a forţei majore. Pagubele şi cheltuielile avariei particulare privesc interesul uneia dintre părţile care participă la expediţia maritimă a navei sau a încărcăturii. Ea are un caracter accidental, fiind efectul unor riscuri produse în afara voinţei oamenilor.

Avaria comună reprezintă paguba produsă în mod voit, fie navei, fie încărcăturii acesteia, de către comandant, pentru salvarea de la pericol a tuturor celor care participă la expediţia maritimă.

Spre deosebire de avaria particulară paguba sau cheltuielile care constituie avaria comună urmează să se suporte de propietarii navei şi ai încărcăturii respectiv de organizaţiile de asigurare care au asigurat nava, încărcătura şi navlul, proporţional cu valorile salvate.

15

Page 16: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Există riscuri a căror cuprindere în asigurare trebuie cerută în mod expres, cu o primă suplimentară (confiscarea navei de autorităţile unui stat, de acţiuni de război, răscoale, piraterie, accidente, spargeri dacă n-au fost provocate în timpul transportului), după cum există şi riscuri neasigurabile (pierderi provocate de natura mărfurilor, de viermi, rozătoare, insecte), întârzieri în livrarea încărcăturii, scăderea preţurilor, pierderi normale, etc.

Cheltuielile extraordinare pe care le-ar organiza armatorul privind avaria comună, cuprinse în asigurare sunt:

a) cheltuieli portuare efectuate în portul de refugiu (remorcare, barcagii, taxe portuare, descarcare, pază);

b) reparaţii la navă, cu caracter temporar sau definitiv efectuate în portul de refugiu;c) salarii si retribuţii suplimentare aferente orelor suplimentare cuvenite echipajului navei;d) întreţinerea echipajului şi combustibilul consumat;e) hotărârea judecatorească de salvare, taxa de cauţiune, costurile legale;f) remorcarea până la al II-lea port de refugiu sau până la destinaţie; g) cheltuieli de avarie comună, suportate în orice port înainte de ajungerea la destinaţia finală;h) cheltuieli de dispaşă;i) costul asigurării;

Estimarea pagubelor şi cheltuielilor admise în avaria comună dar şi repartizarea acestora între părţile interesate se efectuează de experţi specialişti numiţi dispaşori. Documentul de lichidare a avariei comune întocmit de aceştia se numeşte dispaşă.

Pierderile în asigurările maritime, vizând nava sau încărcătura pot fi parţiale sau totale.

Prin pierdere parţială se înţelege avarierea bunurilor care mai pot fi folosite ulterior, prin repararea părţilor componente ori a pieselor avariate sau prin înlocuierea acestora.

Prin pierdere totală se înţelege dispariţia sau distrugerea bunurilor în întregime, fără resturi sau elemente care se mai pot întrebuinţa sau valorifica sau distrugerea în aşa fel încât deşi au mai rămas resturi ce se mai pot întrbuinţa, costurile generate de aceste operaţiuni de reparare depăşeşte valoarea asigurată a bunurilor. 2.1.2.ASIGURĂRILE CARGO (cu exemplu societatea “ASTRA” S.A)

1. OBIECTUL ASIGURĂRII

Mărfurile care fac obiectul comerţului exterior, ca de altfel toate bunurile transportate, sunt expuse, pe parcursul transportului, unor riscuri care ameninţă uneori sosirea lor în stare bună la locul de destinaţie şi fac imposibilă - parţial sau total - folosirea lor. Pentru ca în cazul unor pagube proprietarii mărfurilor să primească compensaţia bănească pentru pierderile suferite, se încheie asigurarea mărfurilor, care constituie un element inseparabil al comerţului de mărfuri. În condiţiile gradului actual de dezvoltare a comerţului exterior, asigurarea mărfurilor în timpul transportului a căpătat forme complexe, adaptate cerinţelor pieţei internaţionale.

După felul transportului aceste asigurări se împart în: asigurări de transport maritim şi fluvial asigurări de transport aerian asigurări de transport terestru (cale ferată sau auto) asigurări de transport combinat (de obicei maritim terestru).

16

Page 17: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Asigurările de transport maritim constituie unele dintre cele mai vechi feluri de asigurări, având şi astăzi faţă de celelalte feluri de asigurări de transport ponderea cea mai însemnată, dat fiind că majoritetea bunurilor care fac obiectul comerţului exterior se transportă pe nave, ca urmare atât a faptului că transportul maritim este mai economicos şi că se pot încărca dintr-o dată cantităţi mari de mărfuri.

2.CONDIŢIILE DE ASIGURARE

În practica internaţională condiţiile generale privind asigurarea cargo sunt denumite A, B, C şi ele se deosebesc una de cealaltă prin sfera mai largă sau mai restrânsă de cuprindere a riscurilor asigurate.

Condiţia AÎn baza acestei condiţii sunt acoperite toate riscurile de pierdere şi avariere a bunului asigurat, cu excepţia excluderilor prevăzute la capitolul EXCLUDERI.

Condiţia B În baza acestei condiţii sunt acoperite, cu excepţia excluderilor prevăzute la capitolul EXCLUDERI, pierderea şi avaria la bunul asigurat cauzate de:

incendiu sau explozie; eşuarea, scufundarea sau răsturnarea navei sau ambarcaţiunii; coliziunea navei sau obiectului de transport cu un obiect exterior, altul decât apa; cutremur de pământ, erupţie vulcanică sau trăznet; sacrificiul în avaria comună; aruncarea sau luarea de valuri peste bord; intrarea apei de mare, lac, sau râu în navă, ambarcaţiune sau alt mijloc de transport,

container sau loc de depozitare.

Condiţia CÎn baza acestei condiţii, sunt acoperite cu excepţia excluderilor prevăzute la capitolul EXCLUDERI, pierderea şi avaria la bunul asigurat, cauzate de:

incendiu sau explozie; eşuarea sau scufundarea navei sau ambarcaţiunii; răsturnarea sau deraierea mijlocului de transport terestru; coliziunea sau contactul navei, ambarcaţiunii sau mijlocului de transport cu un obiect

exterior altul decât apa; descărcarea mărfii într-un port de refugiu; sacrificiul în avaria comună; aruncarea peste bord.

CONDIŢII COMUNE

Asigurarea încheiată în una din condiţiile A, B sau C de mai sus mai acoperă şi: cheltuielile şi contribuţiile la avaria comuna şi/sau cheltuielile de salvare, plătite de

asigurat, stabilite potrivit prevederilor contractului de navlosire şi/sau legii aplicabile, dacă acestea au fost făcute pentru sau în legătură cu înlăturarea unei pierderi cauzate de orice evenimente;

suma ce reprezintă proporţia răspunderii stabilite conform clauzei "culpă comună în caz de coliziune ", dacă această clauză este prevăzută în contractul de navlosire.

EXCLUDERI

17

Page 18: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

a) Pierderea, avaria şi cheltuiala rezultând din sau provocate de: comportarea necorespunzătoare voită a asiguratului; scurgerea ordinară, pierderea uzuală în greutate sau volum sau uzura normală a bunului

asigurat; ambalarea şi pregătirea insuficientă sau necorespunzătoare a bunului asigurat(în acest sens

termenul de "ambalare" se consideră că include stivuirea într-un container, dar numai dacă stivuirea este efectuată fie înainte de intrarea în vigoare a asigurării, fie de către asigurat sau reprezentanţii acestuia);

viciul propriu sau natura bunului asigurat; întârzierea directă, chiar dacă întârzierea se datorează unui risc asigurat (cu excepţia

cheltuielilor plătibile conform prevederilor de la condiţiile comune de la cap.IV); pierderea sau frustarea voiajului sau a călătoriei; insolvabilitatea sau neândeplinirea obligaţiilor financiare de către proprietarii,

administratorii, navlositorii sau operatorii navei; utilizarea oricărei nave de război care foloseşte fisiunea şi/sau fuziunea atomică, nucleară

sau altă reacţie asemănătoare, ori altă forţă sau obiect radioctiv; contaminarea radioactivă; starea de nenavigabilitate a navei sau ambarcaţiunii, faptul că nava, ambarcaţiunea, mijlocul

de transport, containerul este inadecvat pentru transportul în bune condiţii al bunului asigurat, dacă asiguratul sau presupuşii săi au cunoştinţă de starea de nenavigabilitate sau de inadecvare în momentul încărcării bunului asigurat;

b) Pierderea, avaria şi cheltuiala provocate de: război, revoluţie, rebeliune, insurecţie sau conflicte civile rezultând din acestea, sau orice

act ostil al sau împotriva unei puteri beligerante; capturare, sechestrare, arestare, reţinere sau detenţie (cu excepţia pirateriei), tentativa de a

le face şi consecinţele acestora; mine, torpile, bombe sau alte arme de război abandonate;

c) Pierderea, avaria şi cheltuiala provocate de: grevişti, muncitori în lock-out sau persoane luând parte la tulburări, revolte sau mişcări

civile; greve, lock-out, tulburări, revolte sau mişcări civile; orice terorist sau orice persoană acţionând din raţiuni politice.

3.SUMA ASIGURATĂ

Este formată din:a) preţul mărfii potrivit facturii externe; în cazul bunurilor care nu au valoare comercială,

valoarea pe piaţă a acestora în locul de expediere în momentul încheierii asigurării;b) costul transportului;c) cheltuieli şi taxe vamale; d) o supraasigurare de 10% din valoarea bunurilor pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu

pot fi prevăzute la încheierea asigurării.

4. MODUL DE ÎNCHEIERE A ASIGURĂRII

Firmele de comerţ exterior se pot adresa pentru încheierea asigurării la societatea de asigurare-reasigurare “ASTRA” S.A., căreia trebuie să-i prezinte, înaintea încărcării pe mijlocul de transport, avizul (cererea) de asigurare, cuprinzând următoarele elemente: descrierea exactă a bunurilor;

18

Page 19: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

numărul şi eventual marcajul coletelor; greutatea; felul ambalajului; felul încărcării: în magazie, pe punte, în vrac, etc; data încărcării; mijlocul de transport; în cazul transporturilor maritime: denumirea navei, pavilionul şi anul

construcţiei acesteia (navele cu vechime de peste 15 ani sunt penalizate prin aplicarea unor prime de asigurare suplimentare); în cazul transporturilor terestre: numărul vagonului de cale ferată, al autovehiculului;

locul de încărcare, transbordare (dacă există) şi destinaţia; suma asigurată; riscurile ce se cer a fi asigurate.

Dacă în avizul (cererea) de asigurare, înformaţiile de mai sus sunt comunicate numai parţial, datele necomunicate trebuie aduse la cunoştinţa societăţii de asigurare-reasigurare “ASTRA” S.A. de îndată ce vor fi cunoscute.

Asigurare se consideră încheiată din momentul în care societatea de asigurare - reasigurare “ASTRA” S.A. primeşte cererea, în afară de cazurile în care a refuzat în scris acceptarea asigurării.

5. ÎNCEPUTUL ŞI ÎNCETAREA RĂSPUNDERII SOCIETĂŢII “ASTRA” S.A

Asigurarea intră în vigoare în momentul când bunul părăseşte depozitul sau locul de depozitare indicat în contractul de asigurare, pentru a fi transportat şi continuă în cursul obişnuit al transportului, al întârzierii care este în afara controlului asiguratului, al devierii, descărcării forţate, depozitării, reexpedierii sau transbordării, precum şi în cursul schimbării voiajului intervenite din exercitarea unui drept acordat armatorilor sau navlositorilor în cadrul contractului de navlosire.

Asigurarea încetează în una din următoarele situaţii, care survine mai întâi:

a) când bunul este livrat la depozitul destinatarului;b) când bunul este livrat la alt depozit sau loc de depozitare la destinaţia specifică în contractul

de asigurare sau înainte de aceasta, pe care asiguratul decide să-l folosească pentru depozitare, alocare sau distribuire;

c) când, datorită unor împrejurări care sunt în afara controlului asiguratului, contractul de transport se termină în alt port sau loc decât destinaţia specificată în contractul de asigurare, sau transportul se termină în alt fel, înainte de livrarea bunului la depozitul destinatarului;

d) la expirarea a 60 zile de la terminarea descărcării bunului de pe mijlocul de transport maritim, fluvial sau terestru şi la expirarea a 30 de zile de la terminarea descărcării bunului de pe mijlocul de transport aerian în portul staţia, aeroportul, locul final, intermediar sau de refugiu.

6. CONSTATAREA PAGUBELOR. STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR

La asigurarea mărfurilor pe timpul transportului (cargo) pentru constatarea producerii evenimentelor asigurate, evaluarea pagubelor şi stabilirea despăgubirilor se întocmesc: procesul verbal sau raportul de constatare a pagubei, dacă este cazul; referatul de plată a despăgubirii.

19

Page 20: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Stabilirea cauzelor şi împrejurărilor producerii evenimentului asigurat şi evaluarea pagubelor se fac pe baza examinării bunurilor avariate sau distruse, a resturilor, precum şi a informaţiilor culese de la asiguraţi sau alte persoane.

În cazurile de pagube produse de calamităţi, incendiu, accidente şi furt în completarea celor constatate dacă se consideră necesar se cer copii sau extrase din actele întocmite de organele în drept.

La examinarea documentelor din dosarul de daună se evidenţiază datele şi elementele necesare cu privire la împrejurările, cauzele, efectele, realitatea şi mărimea pagubei, în vederea stabilirii dreptului la despăgubire şi a cuantumului acesteia, precum şi cu privire la culpa în producerea sau mărimea pagubei, în vederea subrogării şi exercitării dreptului de regres.

În cazul analizei, se stabilesc:a) dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de valabilitate a asigurării;b) dacă şi în ce măsură paguba a fost produsă de un eveniment asigurat; c) mărimea pagubei produsă de evenimentele asigurate; d) dacă asiguratul şi-a îndeplinit obligaţiile rezultând din contractul de asigurare; e) culpa în producerea sau mărimea pagubei.

Pentru stabilirea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs pagubele se întocmeşte dosarul de daună format din:a) cererea de despăgubire;b) cererea de asigurare; c) contractul de asigurare, poliţa; d) decontul de prime; e) raporul de constatare al salariatului societăţii “ASTRA” S.A. şi procesul verbal de

constatare întocmit de acesta împreună cu asiguratul, sau numai de asigurat, raportul comisarului de avarie al “ASTRA” S.A, al agentului Lloyds, al reprezentantului Clubului P&I, al expertului sau specialistului angajat pentru efectuarea expertizei;

f) actele şi documentele întocmite de organele în drept (organe portuare, vamale, de transport, cercetare, justiţie, arbitraj, pompieri sau alte organe de specialitate, după caz);

g) actele privind înţelegerile încheiate cu acordul “ASTRA” S.A; h) facturile, devizele de reparaţii, notele de decontare, chitanţele, bonurile sau alte acte

referitoare la cuantumul pagubei;i) conosamentul, scrisoarea de trăsură sau alt document de transport, ordinul de livrare sau

cargo-raportul, protestul maritim, extrasul din jurnalual de bord, protestul faţă de cărăuş sau faţă de alte organizaţii şi răspunsul la protest, dispaşă, certificatele întocmite de organizaţiile de control al mărfurilor, certificatul de descărcare, procesul verbal întocmit de cărăuş;

j) documentele care explică situaţia transportului în afara teritoriului României, cum sunt: repoarte ale comisarilor de avarie mandataţi de societate, ale agenţilor Lloyds, ale unor experţi străini angajaţi în acest scop;

k) orice alte documente care pot ajuta la clarificarea cazului de daună.

Daunele aferente asigurărilor încheiate de agenţiile din teritoriu se examinează direct de acestea, pe baza documentaţiei care se poate obţine pe plan local. Totodată în cazurile necesare, agenţiile apelează la sprijinul celorlalte agenţii din teritoriu, în vederea completării dosarului de daună.

În cadrul analizei dosarului de daună, se verifică următoarele:

20

Page 21: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

a) la cererea de despăgubire: prezentarea acesteia în timp util şi înăuntrul timpului de prescripţie, descrierea evenimentului şi a pagubei produse, specificarea cuantumului pagubei produse şi a despăgubirii solicitate, justificarea sumelor care compun despăgubirea;

b) la cererea de asigurare: dacă sunt specificări necuprinse în poliţa de asigurare; c) la contractul sau poliţa de asigurare: asiguratul, obiectul asigurării, suma asigurată,

perioada asigurată, ruta sau aria geografică, evenimentele cuprinse în asigurare, fransizele;d) evenimentele cuprinse în asigurare, cotaţiile, plata corectă a primei de asigurare; e) la raportul sau procesul verbal de constatare ori raportul de expertiză: împrejurările cauzele

şi efectele pagubei, bunurile distruse sau avariate, data şi locul producerii pagubei şi data constatării, mărimea pagubei, măsurile luate pentru salvare, persoanele răspunzătoare de producerea pagubei, posibilităţile de recuperare a despăgubirilor prin regres;

f) la actele şi documentele întocmite de organele în drept: împrejurările, cauzele şi efectele pagubei, bunurile distruse sau avariate, data şi locul producerii pagubei şi data constatării, persoanele păgubite, mărimea pagubei, măsurile luate pentru salvare, persoanele răspunzătoare de producerea pagubei;

g) la facturile, devizele de reparaţii, notele de decontare, chitanţele, bonurile sau alte acte justificative: valorile unor bunuri, precum şi felul cheltuielilor ori încasărilor efectuate de asigurat şi sumele respective.

Despăgubirea se stabileşte în funcţie de faptul dacă paguba este o pierdere totală sau o pierdere parţială.

Prin pierdere totală se înţelege: dispariţia sau distrugerea bunurilor în întregime, fără resturi sau elemente ce se mai pot

întrebuinţa sau valorifica; distrugerea în aşa mod încât, deşi au rămas resturi sau elemente ce se mai pot întrebuinţa

sau valorifica, bunurile nu mai pot fi folosite prin repararea părţilor componente ori pieselor avariate sau prin înlocuirea, recondiţionarea ori restaurarea acestora, sau când costurile generate de aceste operaţiuni de reparare depăşeşte valoarea asigurată a bunurilor

În cazul pierderii totale, despăgubirea este egală cu suma asigurată.

Prin pierdere parţială se înţelege: la bunuri a căror cantitate se exprimă în kg, litri, bucăţi, metri liniari, pătraţi sau cubi,

pierderea de calitate (deprecierea) la acea parte din cantitatea totală care a rămas după producerea evenimentului asigurat şi care diminuează valoarea bunurilor respective;

avarierea bunurilor dar care mai pot fi folosite prin repararea părţilor componente ori a pieselor avariate.

În cazul pierderii parţiale, despăgubirea este egală cu gradul de avariere, exprimat în procente, aplicat la suma asigurată. Gradul de avariere se stabileşte fie pe baza examinării bunurilor de către persoane care participă la constatarea pagubei fie de specialişti, fie prin compararea preţurilor reduse ale bunurilor avariate cu preţurile acestora în stare bună.

În cazul reparării, înlocuirii, recondiţionării sau restaurării, despăgubirea este egală cu cheltuielile efectuate, inclusiv costul materialelor, al demontării şi montării, al manipulării, transportării, depozitării şi altele asemănătoare.

La asigurările la care condiţiile de asigurare prevăd aceasta, în calculul despăgubirii se ţine seama şi de: uzura, stabilită în conformitate cu normativele în vigoare; franşiză; valoarea bunurilor recuperate ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica.

21

Page 22: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

La asigurările la care condiţiile de asigurare prevăd aplicarea regulei proporţiei, în cazul în care se constată că suma asigurată nu este identică cu valoarea bunurilor, se procedează astfel: când suma asigurată este mai mică decât valoarea bunurilor conform facturii sau evaluării,

despăgubirea se stabileşte ţinând seama de proporţia în care se află suma asigurată faţă de valoarea bunurilor;

când suma asigurată este mai mare decât valoarea bunurilor conform facturii sau evaluării, despăgubirea se stabileşte ţinând seama de valoarea bunurilor.

Cheltuielile de salvare, de îndepărtare a resturilor, de limitare a extinderii pagubei sau de micşorare a acesteia şi altele asemănătoare se despăgubesc în măsura în care au fost efectuate, fără însă a depăşi limitele prevăzute în contractele de asigurare.

Pentru stabilirea despăgubirii se verifică următoarele: dacă asigurarea s-a făcut la valoarea bunului, respectiv concordanţa dintre suma asigurată şi

valoarea din factură; dacă bunurile asigurate au fost preluate de organizaţia de transport, respectiv cantităţile

prevăzute în poliţă sau contractul de asigurare şi factură sunt identice cu cele prevăzute în conosamente, scrisori de trăsură şi alte documente de transport, despăgubirea calculându-se la cantităţile efectiv preluate de organizaţia de transport.

elementele cu privire la starea bunurilor la încărcare şi descărcare, ce rezultă din menţiunile de pe conosamente, certificatelor de descărcare, proceselor verbale întocmite de cărăuş;

identitatea dintre bunul asigurat şi cel pentru care se solicită despăgubire, prin confruntarea datelor din factură, din conosamente, scrisori de trasură, cu cele din poliţa de asigurare, privind felul, cantitatea, ambalajul data expedierii, ruta mijlocul de transport, etc.

Dacă în suma asigurată sunt incluse taxele vamale şi costul transportului ce se plătesc la destinaţie, acestea se despăgubesc în cazuri de pierdere totală sau pierdere parţială, în măsura în care se face dovada că au fost plătite.

Constituie pierderi determinate de riscuri necuprinse în asigurare şi ca atare, nu se despăgubesc, următoarele: pierdere a proprietăţilor fizice sau chimice ale bunurilor prin depăşirea perioadei de garanţie

ca urmare a întârzierii transportului; lipsuri şi diferenţe în greutate la coletele originale, precum şi la containere cu sigiliile

intacte.

Dacă din dosarul de daună rezultă că paguba a fost produsă din culpa unei terţe persoane, odată cu comunicarea privind efectuarea plăţii despăgubirii se trimite asiguratului spre semnare, adeverinţa tipizată de subrogare necesară exercitării dreptului de regres.

Exemplu de calcul a despăgubirii în cazul unei asigurări cargo

Se încheie poliţă de asigurare nr. 365-01 între societatea “ASTRA” S.A.şi firma "CONTRAX" S.R.L pentru un import de 100 calculatoare, pentru acoperirea tuturor riscurilor (conditia A). Suma asigurată este de 110.000 $ formată din preţul calculatoarelor 1.000$ per bucată *100 buc.100.000$ la care se adaugă o supraasigurare de 10% adică 10000$ pentru costul transportului şi a taxelor vamale care nu sunt cunoscute la data încheierii asigurării. Ruta de transport este PARIS-BUCUREŞTI iar mijlocul de transport este camionul cu nr. B-91-ITA.

La recepţia transportului de mai sus se constată lipsă 3 bucăţi calculatoare şi 5 calculatoare sparte (avariate).

22

Page 23: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Constatarea daunei se face de către un reprezentant al “ASTRA” S.A.împreună cu asiguratul după care se întocmeşte procesul verbal de constatare din care rezultă lipsa şi avariile de marfă precum şi violarea sigiliilor originale.

Se întocmeşte dosarul de daună care conţine cererea de asigurare, poliţa de asigurare, decontul de prime, cererea de despăgubire, procesul verbal de constatare a daunei, factura, scrisoarea de trăsură.

Se verifică următoarele din dosarul de daună: din poliţa de asigurare se verifică numele asiguratului, apoi dacă suma asigurată corespunde

cu suma facturată, cantitatea asigurată cu cantitatea facturată, se verifică riscurile asigurate; din documentul de transport adică scrisoarea de trăsură se verifică marfa transportată:

cantitate, felul coletelor, ambalajul, sigiliile pentru a vedea dacă corespunde cu marfa asigurată;

se verifică facturile care trebuie să aibă aceleaşi date în ceea ce priveşte suma şi cantitatea facturată ca şi poliţa de asigurare;

se verifică cererea de despăgubire a asiguratului care trebuie să fie în concordanţă cu realitatea ce rezultă din procesul verbal de constatare.

Dacă toate aceste elemente concordă, se calculează cuantumul despăgubirii luând în considerare conform facturii că 1 calculator costă 1.000$, astfel: pentru calculatoarele lipsă: 3 buc. *1.000$/buc ......................... 3.000 $ pentru calculatoarele sparte: 5 buc. * 1.000$/buc....................... 5.000 $__TOTAL PAGUBĂ ............................................................................ 8.000$ 10%*8.000$ pentru acoperirea costului transportului ...................... 800$

TOTAL DESPĂGUBIRE ................................................................. 8.800$

Calculatoarele lipsă se despăgubesc datorită faptului că sigiliile originale au fost violate. Se plăteşte asiguratului suma de 8.800$ după care dosarul de daună se clasează. 2.1.3. ASIGURĂRILE CASCO (CU EXEMPLU LA SOCIETATEA “ASTRA” S.A.)

1.OBIECTUL ASIGURĂRII

Societatea “ASTRA” S.A.asigură facultativ navele comerciale, navele de pescuit şi navele colectoare, precum şi alte ambarcaţiuni, instalaţii şi utilaje plutitoare, asimilate navelor.

2.CONDIŢIILE DE ASIGURARE

Asigurarea poate fi încheiată în una din următoarele condiţii:a) Condiţia A- pierdere totală, avarii şi răspundere pentru coliziuni; b) Condiţia B- pierdere totală, avarie comună şi răspundere pentru coliziuni;c) Condiţia C- pierdere totală.

Asigurarea încheiată în condiţia A acoperă: pierderea totală a navei; avariile la navă şi contribuţia la cheltuieli de avarie comună şi salvare;

23

Page 24: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

răspundere pentru daunele rezultate din coliziunea navei cu alte nave sau obiecte fixe sau plutitoare şi alte cheltuieli decurgând din acestea arătate la punctul "Alte cheltuieli".

Asigurarea în condiţia B acoperă: pierderea totală a navei; contribuţia la cheltuieli de avarie comună şi salvare; răspunderea pentru daunele rezultate din coliziunea navei cu alte nave sau obiecte fixe sau

plutitoare şi alte cheltuieli decurgând din acestea arătate la punctul"Alte cheltuieli".

Asigurarea în condiţia C acoperă: pierderea totală; cheltuieli de salvare; alte cheltuieli decurgând din acestea arătate la punctul "Alte cheltuieli"

"Alte cheltuieli" ce decurg din pagubele produse navei de următoarele riscuri: pericole ale mărilor, fluviilor, lacurilor sau alte căi navigabile; incendiu, explozie; furt comis de către persoane din afara navei; aruncarea peste bord şi luarea de valuri; piraterie; coliziune cu navă, avion sau alte obiecte similare, mijloc de transport terestru; coliziune cu port, doc uscat sau orice alt obiect fix sau plutitor de orice fel; cutremur de pământ, erupţie vulcanică sau trăsnet; accidente la încărcarea, decărcarea sau mişcarea încărcăturii sau combustibulului; spargerea cazanelor sau instalaţiilor sau orice defect latent la maşini sau corpul navei; măsuri de salvare a navei; măsuri ce se iau de autorităţi pentru prevenirea sau micşorarea pericolului poluării sau al

ameninţării cu poluarea rezultând direct din avaria la navă; eroare de navigaţie; neglijenţa comandantului, ofiţerilor, echipajului sau piloţilor; neglijenţa reparatorilor sau navlositorilor cu condiţia ca reparatorii sau navlositorii să nu fie

asiguratul; barateria comandantului, ofiţerilor sau echipajului, cu condiţia ca paguba să nu fi rezultat

din lipsă de vigilenţă a asiguratului, armatorului sau administratorilor navei; cheltuielile necesare şi economicoase pentru prevenirea pagubei, micşorarea pagubei

produse, stabilirea împrejurărilor, cauzelor, efectelor realităţii şi întinderii acesteia; retribuţiile de salvare sau asistenţa acordată navei, inclusiv cheltuielile cu experţii, avocaţii,

de judecată sau arbitraj pentru stabilirea contribuţiei;

EXCLUDERI

Societatea “ASTRA” S.A.nu acordă despăgubiri pentru: uzura normală, deteriorarea treptată şi defectele ascunse ale corpului navei, maşinilor sau

celorlalte părţi componente ale navei, precum şi defectarea sau încetarea funcţionării părţilor electrice sau mecanice ale acesteia;

pagube produse de forţarea gheţii, cu excepţia navelor care au destinaţia de spărgătoare de gheaţă;

scoaterea sau îndepărtarea epavei; pierderi şi avarii la încărcătura transportată în baza unui contract sau la bunuri personale, cu

excepţia celor de pe altă navă cu care nava asigurată intră în coliziune; retribuţiile şi întreţinerea comandantului, ofiţerilor, echipajului, cu excepţia cazurilor de

avarie comună; pierderi de vieţi omeneşti, daune corporale sau îmbolnăviri;

24

Page 25: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

pagube indirecte ca: pierderea venitului, despăgubirii datorate pentru întârzierea transportului, chiar dacă sunt urmare a unui risc cuprins în asigurare;

pierderi sau avarii la inventarul mijloacelor fixe şi mijloacelor circulante aflate la bordul navei;

război, revoluţie; capturare, sechestrare, arestare, reţinere sau detenţie şi consecinţelor acestora; mine, torpile sau alte arme de război abandonate; grevişti; orice terorişti sau persoane acţionând cu rea intenţie sau din raţiuni politice; confiscare sau expropiere.

3. SUMA ASIGURATĂ

Nava se asigură pentru suma declarată de asigurat şi agreată de Societatea “ASTRA” S.A, care nu trebuie să fie inferioară valorii de înlocuire sau să depăşească valoarea din nou a unei nave similare, la data încheierii asigurării.

Suplimentar la suma asigurată a navei, se mai poate asigura până la 25% din valoarea navei pentru: cazul de pierdere totală; acoperirea diferenţelor ce ar putea rezulta prin aplicarea raportului dintre suma asigurată şi

valoarea navei, stabilită pentru cazurile de salvare sau contribuţie la avaria comună.

4.MODUL DE ÎNCHEIERE A ASIGURĂRII

Asigurarea navelor se încheie pe o perioadă de 1 an. La cerere, asigurarea se poate încheia şi pe o perioadă mai scurtă, dar de cel puţin de o lună.

Asigurarea navelor se poate încheia şi pentru o călătorie determinată.

Asigurarea încheiată pe o perioadă de 1 an se reînoieşte de drept, pe o perioadă de câte 1 an, dacă una din părţi nu o denunţă prin preaviz scris cu cel puţin 30 de zile înainte de expirare.

Asigurarea se încheie în baza cererii scrise a asiguratului, care trebuie să cuprindă date referitoare la: denumirea navei, tipul navei, caracteristici; anul construcţiei şi şantierul; numele şi adresa armatorului sau administratorului; data începerii asigurării şi perioada pentru care se solicită asigurarea; zona în care va naviga; locul de plecare, locul de destinaţie şi punctele de escală, la asigurarea pentru o călătorie

determinată; suma asigurată a navei împărţită pe corp, maşini şi instalaţii, precum şi suma asigurată

suplimentar; condiţia de asigurare; alte date care au importamţă pentru identificarea navei şi aprecierea riscului.

Contractul de asigurare se consideră încheiat de la data indicată în cererea de asigurare, în afară de cazul în care societatea “ASTRA” a refuzat, în scris, acceptarea asigurării în termen de 2 zile lucrătoare de la data primirii cererii de asigurare.

Confirmarea încheierii asigurării se face de societatea “ASTRA” prin trimiterea decontului de prime sau eliberarea, la cerere, a poliţei de asigurare.

25

Page 26: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

5.PRIMA DE ASIGURARE ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ A EI

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului de prime şi sunt datorate pe întreaga perioadă de asigurare.

La asigurările încheiate pe o perioadă mai mică de 1 an, primele se calculează pe numărul lunilor de asigurare, aplicându-se pentru fiecare lună sau fracţiune de lună 1/12 din prima anuală.

Primele de asigurare se plătesc în lei sau în valuta în care s-a încheiat contractul de asigurare.

La asigurările încheiate pe o perioadă de timp, plata primelor poate fi stabilită în rate trimestriale sau lunare, plătibile până la sfîrşitul trimestrului sau lunii de asigurare.

La asigurările încheiate pentru o călătorie determinată primele de asigurare se plătesc integral la încheierea contractului.

Dacă asigurarea încetează înainte de termen sau contractul de asigurare se denunţă sau se reziliază, primele de asigurare plătite pentru perioada ulterioară încetării asigurării se restituie, la cererea asiguratului.

6. ÎNCEPUTUL ŞI ÎNCETAREA RĂSPUNDERII SOCIETĂŢII “ASTRA” S.A.

La asigurările încheiate pentru o perioadă de timp, răspunderea societăţii începe şi încetează la datele prevăzute în contractul de asigurare.

La asigurarea încheiată pentru o călătorie determinată, răspunderea societăţii începe în momentul pornirii navei sau ridicării ancorei din locul de plecare şi încetează în momentul sosirii navei la locul de destinaţie, dacă nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare.

Răspunderea societăţii încetează şi odată cu: schimbarea armatorului, a pavilionului; denunţarea sau rezilierea contractului de asigurare.

Dacă în momentul încetării răspunderii societăţii “ASTRA”, nava asigurată se găseşte pe mare, într-un port de refugiu sau de escală, răspunderea se prelungeşte până la ajungerea navei în portul de destinsţie sau în primul port din România, aplicându-se o primă suplimentară de 1/24 din prima anuală pentru fiecare perioadă de 15 zile sau fracţiune din aceasta.

7. OBLIGAŢIILE ASIGURATULUI

Asiguratul este obligat să: întreţină şi să exploateze nava în bune condiţii; să ia măsuri pentru limitarea şi micşorarea pagubelor produse ca urmare a unui eveniment

asigurat; să înştiinţeze, în scris, societatea “ASTRA” despre producerea evenimentului asigurat,

arătînd data, împrejurările şi cauzele pagubelor, mărimea aproximativă a acestora, precum şi pretenţiile la despăgubiri;

să ia măsurile necesare pentru salvarea navei avariate şi pentru punerea navei în stare de folosinţă, cu mijloace proprii, şi numai în cazul în care acest lucru nu este posibil, să recurgă la reparaţii în şantiere;

26

Page 27: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

să permită societăţii “ASTRA” sau împuterniciţilor acesteia inspectarea navei asigurate, participarea la constatarea şi evaluarea pagubelor şi la verificarea lucrărilor de reparaţii;

În caz de neîdeplinire a vreuneia din obligaţiile prevăzute “ASTRA” are dreptul să refuze plata despăgubirilor.

8.CONSTATAREA PAGUBELOR.STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR.

Constatarea şi evaluarea pagubei se fac de Societatea “ASTRA” S.A. direct sau prin împuterniciţi, împreună cu asiguratul sau împuterniciţii lui. Constatarea şi evaluarea pagubei se pot face şi prin experţi.

Stabilirea şi plata despagubirii se fac de Societatea “ASTRA” S.A..

Odată cu cererea de despăgubire asiguratul trebuie să prezinte actele şi documentele necesare pentru stabilirea împrejurărilor, cauzelor, efectelor, realităţii şi întinderii pagubei, precum şi cele privind pretenţiile formulate de terţele persoane prejudiciate.

Raspunderea Societăţii “ASTRA” S.A. pentru fiecare pagubă la navă se limitează la suma asigurată.

În caz de pierdere totală efectivă constructivă ori dispariţiei a navei, drept despăgubire se plateşte suma asigurată a acesteia şi suma asigurată suplimentar. Din despăgubire se reţine prima de asigurare datorată până la sfârşitul perioadei de asigurare.

Se consideră pierdere totală constructivă a navei dacă costul repunerii în folosinţă reprezintă mai mult de 3/4 din suma asigurată a acesteia.

După plata despăgubirii, nava /epava intră în propietatea “ASTRA” S. A la cererea acesteia.

Nava se consideră dispărută dacă timp de 180 zile de la data ultimei ştiri primite de la navă nu s-a mai reuşit a se obţine vreo informaţie cu privire la existenţa ei.

În caz de avarie, drept despăgubire se plăteşte cuantumul pagubei, fără scăderea uzurii.

Cuantumul pagubei este egal cu costul reparaţiilor părţilor sau pieselor avariate ori cu costul de înlocuire al acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum şi cele de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor la care se adaugă cheltuielile efectuate cu transportul părţilor sau pieselor reparate, pînă şi de la locul de reparaţie, iar al celor înlocuite, pînă la locul unde s-a executat înlocuirea, cheltuielile de constatare şi expertiza, precum şi alte cheltuieli, potrivit actelor şi dovezilor emise de şantierele de reparaţii.

Din cuantumul pagubei, stabilit ca mai sus, se scade valoarea eventualelor părţi sau piese recuperate ori deşeuri.

Avariile provocate de uzura normală, deteriorarea treptată şi defectele ascunse ale corpului navei, maşinilor (motoarelor) sau celorlalte părţi componente ale navei ori defectarea sau încetarea funcţionării părţii electrice sau mecanice, se despăgubesc cu excepţia valorii de

27

Page 28: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

înlocuire sau a cheltuielilor de reparare a pieselor sau altor părţi componente, defecte sau uzate, care au provocat avaria.

Avariile navei se despăgubesc numai dacă cuantumul pagubei depăşeşte fransiza deductibilă, per eveniment, stabilită de comun acord.

Franşizele nu se aplică în cazurile de pierdere totală efectivă sau constructivă.

În cazul salvării ori acordării de asistenţă navei asigurată de o altă navă, inclusiv aparţinând aceluiaşi armator ori altui armator asigurat de Societatea “ASTRA” S. A. se acordă o retribuţie ce se stabileşte pe baza înţelegerii dintre Societatea “ASTRA” S A şi asigurat, respectiv pe baza înţelegerii dintre părţi cu acordul Societăţii “ASTRA” S. A., ori prin hotărârea judecătorească sau arbitrală, potrivit legislaţiei din România sau altor reglementări aplicabile cazului.

Răspunderea Socităţii “ASTRA” S. A. pentru pagube produse de nava asigurată altor nave, instalaţiilor portuare sau altor obiective fixe sau plutitoare, se limitează la 3/4 din suma asigurată a navei, pe eveniment.

Despăgubirile se stabilesc pe baza înţelegerii dintre părţi, cu acordul Societăţii “ASTRA” S.A., ori prin hotărâre judecătorească sau arbitrală, a unei comisii de judecată sau a altui organ.

Cheltuielile pentru salvarea şi conservarea navei, micşorarea pagubelor şi prevenirea extinderii pagubelor produse, deplasări, precum şi onorariile experţilor şi avocaţilor, garanţiile, comisioanele, taxele şi altele asemănătoare se suportă de asigurat şi se plătesc de Societatea ”ASTRA” S. A. odată cu despăgubirea.

Despăgubirea se plăteşte în lei sau în valută, după cum s-a convenit în contractul de asigurare.

În cazul avariilor produse de nava asigurată altor nave, instalaţiilor portuare sau altor obiective fixe sau plutitoare, Societatea “ASTRA” S. A. plăteşte despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, sau asiguratului în cazul în care acesta dovedeşte că a despăgubit pe cel păgubit.

În limitele despăgubirii plătite Societatea “ASTRA” S. A. este subrogată în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.

Societatea “ASTRA” S. A. nu va exercita dreptul de regres împotriva prepuşilor asiguratului decât în cazul comiterii, cu intenţie, a unor fapte penale de o deosebită gravitate.

La efectuarea plăţii despăgubirii asiguratul este obligat să pună la dispoziţia Societăţii “ASTRA” S.A. toate informaţiile, actele şi dovezile ce le deţine şi să îndeplinească formalităţile necesare pentru exercitarea dreptului de regres al Societăţii “ASTRA” S.A.

Dacă dreptul de regres nu se poate exercita din culpa asiguratului, Societatea “ASTRA” S.A. este eliberată, în măsura prejudiciului cauzat, de obligaţia plăţii despăgubirii, iar în cazul când plata despăgubirii a fost făcută, asiguratul este obligat să restituie Societăţii “ASTRA” S.A despăgubirea primită.

28

Page 29: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

EXEMPLUL DE CALCUL A DESPĂGUBIRII ÎN CAZUL UNEI ASIGURĂRI CASCO MARITIM

La data de 01. 01. 1994 se încheie un contract de asigurare între Societatea “ASTRA” S.A. şi armatorul "NAVROM " Constanţa, pentru nava "PLOIEŞTI" împotriva riscurilor de pierdere totală, avarii şi răspundere pentru coleziuni (condiţia A).

Valoarea asigurată este de 2.000.000$, prima de asigurare este 1% din valoarea asigurată iar franşiza este de 10.000$. Beneficiarul despăgubirii este tot "NAVROM" Constanţa.

29

Page 30: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

La data de 10. 11. 1994 la această navă aflată în marş de la Constanţa la Aqaba s-a avariat cămaşa şi pistonul cilindrului numărul 1 de la motorul principal.

În portul Aqaba comandantul navei a depus un protest de mare în care arată avariile produse navei. În urma acestuia asiguratul ("NAVROM " Constanţa) întocmeşte o cerere de despăgubire pentru suma de 120 000 $.

Se întocmeşte dosarul de daună şi se verifică următoarele documente: poliţa de asigurare, unde se verifică dacă nava era asigurată la momentul producerii daunei

şi dacă dauna s-a întâmplat dintr-un risc asigurat, condiţii care au fost îndeplinite de nava "PLOIEŞTI";

protestul de mare unde se verifică dacă avaria a avut loc la data specificată şi care este cauza. În cazul nostru avaria a avut loc la acea dată dar cauza este necunoscută;

extrasul din jurnalul de maşină unde se verifică dacă avaria a fost consemnată şi dacă da care au fost implicaţiile tehnice ale avariei asupra funcţionării motorului. În cazul nostru şeful mecanic consemnase dauna, şi în plus semnalase auzirea unor zgomote suspecte şi creşterea temperaturii motorului;

procesul verbal de constatare întocmit de reprezentantul asiguratorului din care rezultă că dauna a avut loc dar nu s-a putut stabili cauza. Acasta a recomandat înlocuirea pieselor avariate;

factura de cumpărare a pieselor care au costat 80.000 $, în care se verifică numele navei, cantitatea şi denumirea pieselor cumpărate.

factura referitoare la costul transportului pieselor din Germania, unde se află fabrica producătoare, la Aqaba unde nava se află în şantierul din port, în sumă de 5.000 $.

devizul de reparţii al şantierului din Aqaba pentru înlocuirea pieselor în sumă de 45.000$;

În urma analizei dosarului de daună se stabileşte că “ASTRA” S.A. trebuie să plătească armatorului o despăgubire de 120.000 $ calculată astfel:

costul pieselor cumpărate _________________________ 80.000 $ costul transportului pieselor până la şantierul din Aqaba _ 50.000 $ costul reparaţiei conform devizului şantierului din Aqaba 45.000 $TOTAL ___________________________________________ 130.000 $

Din această sumă se deduce franşiza de 10.000$ care este suportată de armator şi rezultă 120.000$ care sunt viraţi în contul armatorului.

30

Page 31: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

2.2 ASIGURAREA AUTOVEHICULELOR

Asigurarea autovehiculelor cuprinde asigurarea de răspundere civilă a autovehiculelor cu valabilitate numai în afara teritoriului României, asigurarea autovehiculelor pentru cazurile de avarii şi furt şi asigurarea de răspundere a transportatorului în calitate de cărăuş, pentru mărfurile transportate.

2.2.1.ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ A AUTOVEHICULELOR CU VALABILITATE NUMAI ÎN AFARA TERITORIULUI ROMÂNIEI

1.OBIECTUL ASIGURĂRII

Se cuprinde în asigurare întregul parc de autovehicule care efectuează curse externe.

2.RISCURILE ACOPERITE

Societatea “ASTRA” S.A.acordă despăgubiri pentru:

sumele pe care asiguratul este obligat să le plătescă cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de judecată pentru prejudicii de care răspunde în baza legii civile din tara respectivă faţă de terţe persoane păgubite printr-un accident produs de autovehiculul asigurat ca urmare a vătămării corporale sau decesului, precum şi avarierii ori distrugerii unor bunuri;

cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil dacă a fost obligat la dezdăunare (inclusiv în cazul în care acţiunea penală pusă în miscare nu mai este judecată, iar acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale, de exemplu în cazul aplicării amnistiei). În cheltuielile făcute de asigurat se cuprind: cheltuielile pentru onorariul de avocat, cheltuielile de expertiză şi cheltuielile de transport ale asiguratului, dovedite cu acte;

pagubele produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului persoanei şi avarierii ori distrugerii bunurilor care se aflau în afara autovehiculului asigurat care a produs accidentul;

De asemenea, se acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse ca urmare a vătămării sau decesului persoanelor transportate în autovehiculul asigurat care a produs accidentul, precum şi ca urmare a avarierii ori distrugerii îmbrăcămintei şi încălţămintei aflate pe acele persoane.

EXCEPŢII: Nu se acordă despăgubiri pentru:

amenzile de orice fel şi cheltuielile penale, la care ar fi condamnat asiguratul, precum şi cheltuielile de executare a hotărârilor privind plata despăgubirilor;

sumele pe care asiguratul ar avea să le plătească drept despăgubiri conducătorului autovehiculului care a produs accidentul;

sumele pe care conducătorul autovehiculului care a produs accidentul este obligat să le plătească asiguratului;

cheltuielile făcute în procesul penal de asigurat sau de conducătorul autovehiculului, răspunzători de producerea pagubei, chiar dacă odată cu acţiunea penală s-a soluţionat şi latura civilă;

pagube produse terţilor în cazul în care evenimentul asigurat a fost produs de operaţiuni militare în timp de război, sau pricinuite de măsuri de război, greve, tulburări civile, look-out, acţiuni dusmănoase.

3.SUMA ASIGURATĂ

31

Page 32: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

În această asigurare nu se stabilesc sume asigurate, în caz de pagube produse terţilor acordîndu-se despăgubiri în conformitate cu legislaţia de răspundere civilă din ţara în care s-a produs evenimentul asigurat.

4.PRIMA DE ASIGURARE ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ A EI

Prima de asigurare se plăteşte în valută la încheierea contractului de asigurare şi este diferită în funcţie de tipul autovehiculului şi de perioada pentru care s-a încheiat asigurarea.

Astfel prima poate avea următoarele valori:Pentru autovehicule: 24 $ pentru 15 zile; 40 $ pentru o lună; 112 $ pentru 3 luni;Pentru asigurarea ce depăşeşte 3 luni, se plăteşte pentru fiecare lună în plus suma de 32$: 400 $ pentru 1 an;Pentru autotractoare cu semiremorcă: 150 $ pentru 15 zile; 250 $ pentru o lună;Pentru autocamioane simple: 90 $ pentru 15 zile; 150 $ pentru o lună;Pentru autocare cu peste 30 locuri: 150 $ pentru 15 zile; 250 $ pentru o lună.

5.OBLIGAŢIILE ASIGURATULUI

În caz de producere a evenimentului asigurat, asiguraţii sunt obligaţi:

să ia pe seama asigurătorului, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor; să înştiinţeze imediat organele poliţiei sau alte organe de cercetare, cele mai apropiate de

locul producerii accidentului, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele şi împrejurările producerii accidentului şi la pagubele provocate;

să înştiinţeze neântârziat Biroul Asigurătorilor de Autovehicule prevăzut în "Cartea verde", din ţara în care s-a produs accidentul;

să comunice, în scris, pretenţiile formulate de cei păgubiţi şi să depună orice acte primite în legătură cu accidentul;

să se apere în proces ţinând seama şi de eventualele indicaţii scrise ale asigurătorului.

În caz de neîndeplinire a obligaţiilor prevăzute, asigurătorul are dreptul să refuze plata despăgubirii, dacă din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei.

6.CONSTATAREA PAGUBELOR, STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR

Constatarea producerii evenimentelor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea şi plata despăgubirilor la asigurarea de răspundere civilă se fac potrivit modului de lucru stabilit prin Convenţia interbirouri "Carte verde".

32

Page 33: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

EXEMPLU DE CALCUL A DESPĂGUBIRII ÎN CAZUL ASIGURĂRII DE RĂSPUNDERE CIVILĂ A AUTOVEHICULELOR ÎN AFARA TERITORIULUI ROMÂNIEI (CARTE VERDE)

Se încheie o asigurare tip " Carte verde " pentru autovehiculul cu numărul B-21-XYZ, pentru perioada aprilie-iunie 1993. Pe data de 4 iunie 1993 are loc un accident în Germania, vinovat de producerea accidentului fiind acest autovehicul asigurat de Societatea " “ASTRA”” S.A., care a efectuat un viraj fără să se asigure.

Societatea " “ASTRA”” S.A. întocmeşte dosarul de daună numărul 1275 care cuprinde: avizarea accidentului de către biroul" Carte verde " german, numit HUK, către biroul "

Carte verde " român, " CAROM " S.A. unde se verifică numărul autovehicului, numele şoferului şi posesorului autovehicului, care trebuie să coincidă cu datele din poliţa de asigurare, data întâmplării accidentului care trebuie să se înscrie în perioada pentru care s-a încheiat asigurarea;

mandatul pe care Biroul " Carte verde " german îl acordă unei societăţi de asigurare din Germania, în cazul de faţă Societatea " VIVA"S.A., pentru lichidarea daunei respective;

confirmarea de acoperire a daunei, pe care "CAROM" S. A. o trimite Societăţii de asigurare "VIVA" S. A. din Germania;

constatarea accidentului făcută de poliţia din Germania; procesul verbal de constatare a daunei făcut de un birou de expertiză din Germania care

evaluează pagubele şi costul reparaţiei şi pieselor care trebuie înlocuite, în cazul nostru aripa din dreapta faţă, farul din dreapta.Toate aceste cheltuieli sunt estimate la suma de 2406,63DM;

factura emisă de biroul de expertiză pentru constatarea daunei în sumă de 349,49DM; cererea de despăgubire făcută de avocatul păgubitului de 2406,63DM; răspunsul Societăţii de asigurare "VIVA" S.A. cu privire la suma pe care este dispusă să o

plătească drept despăgubire şi anume de 2406,63DM; extrasul din registrul de plăţi al Societăţii "VIVA " S.A. în care se confirmă că suma de

2406,63DM a fost virată în contul păgubitului; decontul trimis de Societatea"VIVA" S.A., Societăţii "CAROM "S.A. care cuprinde:

despăgubirea achitată păgubitului de....................................................... 2406,63 DMcostul expertizei....................................................................................... 349,49 DMcomisionul Societăţii "VIVA"S.A. pentru munca prestată în contul "ASTRA"S.A. de 15% conform convenţiei "Carte verde", care însă trebuie să fie minim 375DM şi maxim 6400DM........................ 413,418 DMTotal.......................................................................................................... 3169,531 DMSpeze bancare........................................................................................... 22,50 DMTotal general.............................................................................................. 3192,03 DM referatul privind dauna întocmit de Societatea “ASTRA” S.A. pe baza analizei tuturor

acestor documente în care se hotărăşte virarea acestei sume de 3192,03 DM în contul Societăţii"VIVA"S.A. din Germania.

33

Page 34: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

2.2.2.ASIGURAREA DE AVARII ŞI FURT A AUTOVEHICULELOR

1.OBIECTUL ASIGURĂRII

Societatea de asigurări - reasigurări " “ASTRA”” S.A. asigură proprietarii de autovehicule pentru pagube produse autovehiculelor asigurate (asigurarea pentru avarii).

Se consideră autovehicule, în înţelesul prezentei, vehiculele pentru transporturi terestre, acţionate pe principiul motorului cum ar fi: autovehicule destinate transportului de persoane ca: autoturisme, autobuze (autocare),

motocicluri (motociclete, scutere, motorete); autovehicule destinate transportului de bunuri ca: autocamioane, autofurgonete,

autobasculante, autocisterne, picupuri, tractoare rutiere, auto tractoare etc. remorci auto având unul sau mai multe axe care sunt trase de un autovehicul, din cele

menţionate mai sus.

2.CAZURILE ÎN CARE SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI

“ASTRA” S.A. acordă despăgubiri pentru pagubele produse prin avarierea sau distrugerea autovehiculelor asigurate, provocate de: ciocniri, loviri sau izbiri cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau imobile aflate

în afară ori în interiorul autovehicului asigurat, zgârieri, căderi, derapări sau răsturnări; incendiu, trăsnet, explozie chiar dacă trăsnetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu,

ploaie torenţială inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindină, inundaţie, furtună, uragan, cutremure de pământ, prăbuşire de teren, greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă, avalanşe de zăpadă, căderea unor corpuri pe construcţia în, care se afla autovehiculul.

În caz de incendiu se acordă despăgubiri pentru pagubele produse prin afumare, pătare, carbonizare sau diverse alte distrugeri precum şi prin avarieri cauzate de apă, ca urmare a măsurilor luate în timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvarea autovehicului sau a construcţiei în care se află acesta.

În caz de trăsnet sau explozie se acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse atunci când trăsnetul sau explozia s-au produs la distanţă de autovehiculul respectiv.

În caz de inundaţie se acordă despăgubiri pentru pagubele produse ca urmare a acoperirii locului unde se afla autovehiculul asigurat cu un strat de apă provenit din orice cauză, precum şi pentru pagubele produse de acţiunea mecanică a apelor curgătoare sau a obiectelor purtate de ape.

În cazurile de trăsnet, furtună, uragan, cutremur de pământ, prăbuşire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zăpadă sau de gheaţă, avalanşe de zăpadă se acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse autovehiculului prin efectele indirecte ale acestor fenomene, ca de exemplu: prăbuşirea unui copac lovit de trăsnet, acţiunea mecanică a obiectelor purtate de furtună sau uragan, dărâmarea acoperişurilor sau construcţiilor din cauza greutăţii stratului de zăpadă sau de gheaţă ori a avalanşelor de zăpadă, a cutremurelor de pământ, a prăbuşirilor sau alunecărilor de teren.

Se acordă despăgubiri şi pentru:

34

Page 35: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

cheltuielile de transport al autovehicului la atelierul de reparaţii cel mai apropiat de locul accidentului care poate face reparaţia sau la locul cel mai apropiat de locul accidentului de adăpostire al autovehiculului(dacă acesta nu mai poate fi deplasat prin forţă propie);

pagubele produse autovehiculului asigurat de avarieri sau distrugeri prilejuite de măsurile luate în timpul producerii evenimentului asigurat, pentru salvarea autovehiculului sau a construcţiei în care se afla acesta;

cheltuielile făcute în vederea limitării pagubelor, dacă sunt necesare în urma unor pagube produse de cauze cuprinse în asigurare;

pagubele produse: aparatelor de radio, casetofoanelor, centurilor de siguranţă, televizoarelor şi aparatelor de aer condiţionat special construite pentru autovehicule, se despăgubesc numai dacă acestea erau montate la autovehicul şi dacă avariile ori distrugerile s-au întâmplat odată cu cele produse din orice cauză cuprinsă în asigurare, însuşi corpului autovehicului;

anvelopelor ori camerelor(inclusiv cele de rezervă) autovehiculului, sculelor, stingătorului şi trusei medicale de prim ajutor se despăgubesc numai dacă acestea erau montate ori se aflau în autovehicul şi dacă avariile ori distrugerile s-au întâmplat odată cu cele produse din orice cauză cuprinsă în asigurare, însuşi corpului autovehicului;

altor părţi componente sau piese ale autovehiculului, în afară de cele de mai sus, în timp ce acestea se aflau demontate de la autovehicul în vederea efectuării reparaţiei sau întreţinerii, se despăgubesc numai dacă au fost produse de una din cauzele prevăzute anterior.

Asigurarea autovehiculelor pentru avarii, inclusiv a remorcilor trase de acestea acoperă şi: furtul autovehiculelor; cazurile în care autovehiculul asigurat este condus de alte persoane decât asiguratul.

În asigurarea pentru furt sunt cuprinse: furtul autovehiculului, al unor părţi componente sau piese ale acestuia; pagubele de orice fel produse autovehiculului ca urmare a furtului sau tentativei de furt; pagubele produse încăperii proprietatea asiguratului, în care se află autovehiculul, ca

urmare a furtului prin efracţie sau tentativei de furt prin efracţie, al autovehiculului, al unor parţi componente sau piese ale acestuia.

Prin efracţie se înţelege spargerea uşilor, ferestrelor, dispozitivelor de închidere, pereţilor tavanelor, acoperişului, încăperii încuiate în care se află autovehiculul.

Pagubele prevăzute mai sus se despăgubesc chiar dacă autovehiculul nu se afla într-o încăpere.

Nu se acordă despăgubiri pentru:pagubele produse autovehiculului, unor părţi componente sau piese ale acestuia, provocate de alte cauze cum sunt: întrebuinţare, funcţionare sau uzare (de exemplu: ruperea fuzetelor, a amortizoarelor

telescopice, a arcurilor, a supapelor, a pinioanelor, a arborelui cotit, a barei de direcţie sau a crucilor cardanice, spargerea pistoanelor, deschiderea capotei sau explozia pneurilor în timpul mersului, topirea lagărelor, griparea motorului, deteriorarea rulmenţilor de la sistemul de rulare, etc.);

defecte de fabricaţie ale materialului(de exemplu fisuri, goluri de turnare, tratament termic necorespunzător, tensiuni interne provenite din forjare, ajustaje şi toleranţe necorespunzătoare, etc.)

pagube produse prin influenţa temperaturii asupra motorului autovehiculului (de exemplu: avarieri la blocul motor, chiulasă sau la sistemul de răcire, produse ca urmare a îngheţării apei) şi cele produse motorului, cutiei de viteze sau diferenţialului ca urmare a lipsei sau insuficienţei ungerii ori a supraîncălzirii din orice alte cauze decât cele cuprinse în asigurare;

35

Page 36: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

pagube indirecte (de exemplu:reducerea valorii autovehiculului după reparaţie) sau pagubele produse prin întreruperea folosirii autovehiculului, chiar ca urmare a unei cauze cuprinsă în asigurare, cheltuieli ocazionate de deplasarea la locul evenimentului asigurat, costul îngrijirilor medicale de care beneficiază conducătorii auto accidentaţi în evenimente asigurate;

pagube produse ca urmare directă a trepidaţiilor autovehiculului în timpul mersului, cele produse prin acţiunea curentului electric asupra instalaţiei electrice, a dinamului, a electromotorului, a becurilor sau a altor piese sau accesorii care folosesc curentul electric ori sunt acţionate de acesta precum şi cele ca urmare a acţiunii acizilor sau oricăror substanţe chimice;

pagubele produse părţilor componente de rezervă, pieselor de rezervă huselor prelatelor, combustibililor, echipamentului suplimentar, paturilor sau oricăror altor bunuri existente în autovehicul.

Prin echipament suplimentar se înţeleg obiectele cu care autovehiculul de marca şi tipul respectiv nu este dotat în cazul producerii de serie. Nu se consideră echipament suplimentar aparatul de radio, casetofonul şi televizorul special construite pentru autovehicule şi montate la acestea, prelata montată la autovehicul cu coviltir, farurile de ceaţă, sculele care fac parte din trusa de scule cu care autovehiculul de marca şi tipul respectiv este dotat în cazul producţiei de serie, stingătorul, trusa medicală de prim ajutor, precum şi orice alt echipament dacă este montat la autovehicul. Nu se consideră piese de rezervă roţile de rezervă inclusiv anvelopa şi camera cu care autovehiculul de marca şi tipul respectiv este dotat în cazul producerii de serie; cheltuielile făcute pentru transformarea sau îmbunătăţirea autovehiculului în comparaţie cu

starea lui dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru repararea unor avarieri sau distrugeri care au fost produse de cauze necuprinse în asigurare şi nici cele pentru reparaţiile nereuşite;

pagube produse de operaţiuni militare în timp de război sau pricinuite de măsuri de război; pagube produse de greve, tulburări civile, lock-out, sau operaţiuni duşmănoase; pagube produse de influenţe directe sau indirecte ale exploziei atomice, ale radiaţiilor sau

infestării radioactive ca urmare a folosirii energiei atomice sau a materialelor fisionabile; pagube produse în legătură cu utilizarea autovehiculelor la concursuri, întreceri sau

antrenamente pentru acestea.

Nu sunt cuprinse în asigurarea pentru furt părţile componente, piesele şi bunurile prevăzute mai sus precum şi nici sculele care nu fac parte din trusa de scule cu care autovehiculul de marcă şi tipul respectiv este dotat în cazul producţiei de serie.

Nu se acordă despăgubiri la asigurarea pentru furt: dacă organele poliţiei nu confirmă furtul sau tentativa de furt, ori dacă la acestea nu s-a

înregistrat o reclamaţie în legătură cu furtul sau tentativa de furt; dacă, după comiterea furtului sau a tentativei de furt paguba s-a mărit prin neluarea

intenţionată de către asigurat a măsurilor pentru limitarea ei, pentru partea de pagubă care s-a mărit şi dacă acest fapt rezultă din actele încheiate de organele de drept (poliţie sau alte organe de cercetare);

dacă la comiterea furtului sau a tentativei de furt au luat parte persoane din serviciul asiguratului;

dacă în timpul cât autovehicolul nu era folosit, iar conducătorul l-a părăsit, nu i s-a scos cheia din contact şi nu i s-au încuiat uşile, cu excepţia cazurilor când aceste măsuri nu erau posibile datorită particularităţilor de construcţie a autovehiculului sau autovehiculul se afla într-o încăpere încuiată;

dacă în momentul furtului sau tentativei de furt autovehiculul era desfăcut în părţile componente, cu excepţia cazurilor când furtul sau tentativa de furt s-au produs prin efracţie la încăperea în care se afla autovehiculul desfăcut în părţile sale componente;

36

Page 37: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

bunurile din autovehicul furate sau avariate.

Autovehiculele sunt asigurate pentru furt la aceleaşi sume asigurate ca şi la asigurarea pentru avarii. 3.SUMA ASIGURATĂ

Autovehiculele se asigură la valoarea reală a acestora la data încheierii asigurării.

Prin valoarea reală la data încheierii asigurării se înţelege valoarea din nou a autovehiculului, mai puţin uzura în raport cu vechimea, întrebuinţarea şi starea de întreţinere a autovehiculului.

Valoare din nou a autovehiculelor la data asigurării reprezintă: la autovehiculele de producţie românească, valoarea de comercializare din nou, în lei, de la

data încheierii asigurării; la autovehiculele de producţie străină, pentru care se solicita încheierea asigurării în lei,

valoarea de comercializare din nou în valuta convertibilă (stabilită potrivit facturilor sau cataloagelor), la care se aplică cursul oficial de schimb valutar de la data încheierii asigurări;

la autovehiculele de producţie străină, pentru care se solicită încheierea asigurării în valută convertibilă, valoarea din nou de factură sau de catalog la data încheierii asigurării;

Valorile reale ale autovehiculelor, respectiv sumele asigurate stabilite la data încheierii asigurării, astfel cum se prevede mai sus, se reactualizează în funcţie de evoluţia creşterii preţurilor sau de evoluţia cursului oficial de schimb valutar, după cum urmează: pentru autovehiculele asigurate, reactualizarea se va face trimestrial, în funcţie de rata

inflaţiei la finele fiecărui trimestru faţă de rata inflaţiei de la data încheierii asigurării, fără însă a depăşi valoarea de comercializare la data indexării;

pentru autovehiculele asigurate, reactualizarea se face trimestrial în funcţie de raportul dintre cursul mediu de schimb valutar din trimestrul respectiv şi cursul oficial de schimb valutar din ziua încheierii asigurării;

Reactualizarea trimestrială a valorilor reale ale autovehiculelor, respectiv a sumelor asigurate se face de către “ASTRA” S.A., prin emiterea unui supliment de precizare şi solicitarea, în scris de la asigurat a diferenţei de primă corespunzătoare.

Dacă asiguratul nu plăteşte diferenţa de primă solicitată, în cazul producerii unor evenimente asigurate, despăgubirea se reduce corespunzător raportului dintre suma asigurată iniţial şi cea actualizată comunicată.

În cazurile în care la asigurările încheiate în baza unor convenţii sau poliţe generale de asigurare sunt stabilite prime fixe pentru fiecare autovehicul cuprins în asigurare, fără stabilire de sume asigurate, reactualizarea primelor se face pentru autovehiculele de provenienţă româneasă şi pentru autovehiculele de provenienţă străină.

4.MODUL DE ÎNCHEIERE A ASIGURĂRII ŞI PLATA PRIMELOR DE ASIGURARE

Asigurarea se încheie cu valabilitatea pe teritoriul României pe perioade de 1 an sau de minim 6 luni.

La cerere, valabilitatea asigurării autovehiculelor poate fi extinsă şi în afara teritoriului României pe perioade minime de 15 zile în condiţiile plăţii unor prime suplimentare potrivit tarifului de prime.

37

Page 38: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Asigurările pot fi încheiate în lei sau în valute convortibile, în care caz despăgubirile se plătesc în funcţie de valuta în care s-a încheiat contractul şi sau plătit primele de asigurare.

Asigurarea se consideră încheiată prin plata primelor de asigurare şi emiterea contractului de asigurare, fiind valabilă exclusiv pentru autovehiculul specificat în contract.

Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori chiar dacă există început de dovadă scrisă.

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului de prime al “ASTRA” şi se achită anticipat şi integral.Plata primelor de asigurare anuale poate fi convenită cu acordul părţilor şi în rate semestriale sau trimestriale.

Asigurările pot fi încheiate şi în condiţiile plăţii unor prime reduse, în care caz despăgubirile se reduc corespunzător cu franşiza stabilită în tariful de prime al “ASTRA”.

La asigurările ce se reînnoiesc pe noi perioade de câte 1 an, în anii de asigurare pentru care s-a făcut reînnoirea, primele de asigurare se reduc cu 15%, respectiv cu 25% ori 35%, corespunzător, după caz, unui an de asigurare anterior reînnoirii, pentru care nu s-au plătit ori nu se datorează despăgubiri la asigurarea de avarii.

După fiecare pagubă, suma asigurată se micşorează cu începere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurării, cu suma rămasă; prima de asigurare pentru aceaşi perioadă rămâne neschimbată. La cererea asiguratului, suma rămasă poate fi completată printr-o asigurare suplimentară, contra plăţii diferenţei de primă corespunzătoare.

5. ÎNCEPUTUL ŞI ÎNCETAREA RĂSPUNDERII “ASTRA”

Răspunderea “ASTRA” începe după ora 24 a zile în care s-a încheiat asigurarea şi s-a încasat prima de asigurare şi încetează la ora 24 a ultimei zile din perioda pentru care s-a încheiat asigurarea şi s-au plătit primele de asigurare.

6. OBLIGAŢIILE ASIGURAŢILOR

Asiguratul este obligat să întreţină autovehiculele asigurate în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale, în scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate. Asigurătorul are dreptul să verifice modul în care autovehiculele asigurate sunt întreţinute.

În caz de producere a evenimentului asigurat, asiguratul este obligat: să înştiinţeze imediat, organele poliţiei, unităţile de pompieri sau alte organe de cercetare,

cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele şi împrejurările producerii accidentului, incendiului sau exploziei şi la pagubele provocate;

să ia pe seama “ASTRA” S.A. şi în cadrul sumei asigurate, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor;

să ia, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru salvare, păstrare şi paza autovehiculului sau a părţilor componente rămase ca urmare a evenimentului asigurat precum şi pentru prevenirea degradărilor ulterioare;

38

Page 39: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

să înştiinţeze în scris “ASTRA” S.A. despre producerea evenimentului asigurat, în termen de 48 ore de la producerea sau de la luarea la cunoştinţă despre producerea accestuia, dând informaţii asupra naturii şi mărimii pagubei;

În înştiinţare se vor arăta: felul, marca şi numărul de înmatriculare al autovehiculului, numărul contractului de

asigurare; data şi locul evenimentului; descrierea avariilor; locul unde se afla autovehiculul dăunat în momentul avizării.

De asemanea asiguratul este obligat: să pună la dispoziţia “ASTRA” S.A. toate actele şi evidenţele nacesare pentru verificarea

existenţei şi valorii autovehiculelor asigurate, precum şi pentru constatarea şi evaluarea pagubelor şi pentru stabilirea drepturilor la despăgubiri;

să depună la “ASTRA” S.A. documentaţia privind evenimentul asigurat, cuprinzând următoarele:

adresa asiguratului în care se va preciza: felul, marca, nr. de înmatriculare, data şi locul accidentului, referinţa “ASTRA”(codul dosarului de daună);

actele întocmite de poliţie sau alte organe(organizaţii) cu privire la împrejurările producerii evenimentului asigurat;

declaraţia conducătorului auto; schiţa accidentului; devizul de reparaţie; banca şi contul în care se solicită plata despăgubirilor.

În cazul când evenimentul asigurat produs este furtul sau tentativa de furt, asiguratul este obligat: să facă de îndată tot ce îi stă în putinţă pentru păstrarea şi paza obiectelor rămase, să

îngrijească ca toate urmele furtului sau tentativei de furt să rămână neatinse până la cercetarea faptului de către organele de poliţie şi să ia, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubei;

să înştiinţeze imediat, în scris, organele poliţiei sau alte organe de cercetare, orice informaţii ce ar duce la găsirea autovehicului, a părţilor componente sau a pieselor acestuia şi să facă demersurile necesare pentru redobândirea acestora, chiar după ce a primit despăgubirea de la “ASTRA” S.A.;

să comunice imediat la “ASTRA” S.A. găsirea autovehoiculului, a părţilor componente sau a pieselor acestuia, care au fost furate.

În caz de neîndeplinire a obligaţiilor prevăzute mai sus, “ASTRA” S.A. are dreptul să refuze plata despăgubirii, dacă din acest motiv nu a putut determina cauza evenimentului asigurat şi întinderea pagubei.

7. CONSTATAREA PAGUBELOR, STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR

Constatarea şi evaluarea pagubelor în ţară şi/sau străinătate în cazul extinderii valabilităţii în afara teritoriului României se fac de către reprezentanţii “ASTRA” S.A. direct sau prin împuterniciţi, împreună cu asiguratul sau împuterniciţii săi, inclusiv prin experţi, dacă s-a convenit în acest mod de cele două părţi.

În cazurile în care - potrivit procesului verbal întocmit de poliţie - vinovat de producerea accidentului întâmplat în România este un alt deţinător sau conducător auto decât asiguratul,

39

Page 40: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

înştiinţarea şi constatarea pagubelor se face şi la Societatea de asigurare "ASIROM"S.A. care administrează asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă auto.

Stabilirea şi plata despăgubirilor, se fac de către “ASTRA” S.A., în baza documentaţiei complete privind cauzele şi împrejurările în care s-a produs evenimentul asigurat.

Despăgubirea nu poate depăşi suma la care s-a făcut asigurarea, nici cuantumul pagubei şi nici valoarea autovehicului şi/sau a bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat.

În cazurile în care contractul de asigurare s-a încheiat pentru o sumă asigurată inferioară valorii autovehicului, despăgubirea cuvenită se reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută în contract şi valoarea autovehicului de la data producerii evenimentului asigurat.

Cuantumul pagubei este egal cu costul reparaţiilor părţilor componente sau pieselor avariate în ţară sau străinătate în cazul extinderii valabilităţii în afara teritoriului României ori cu costul de înlocuire al acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum şi cele de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor, necesare ca urmare a pagubelor produse de cauze cuprinse în asigurare, din care se scade valoarea eventualelor deşeuri.

În toate cazurile, cuantumul pagubei, stabilit ca mai sus, nu poate depăşi valoarea autovehicului asigurat.

La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia în considerare înlocuirea numai a părţilor componente sau a pieselor care au fost avariate, chiar dacă cu prilejul reparaţiei s-a înlocuit întregul subansamblu sau ansamblu al autovehiculului respectiv.

Prin părţi componente sau piese care se consideră necesar a fi înlocuite se înţeleg numai acelea a căror reparare sau folosire chiar reparate nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic datorită gradului de avariere a acestora, ori cu toate că repararea este posibilă, costul reparaţiei, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum şi cele de demontare şi montare aferente, depăşeşte din nou a părţii componente sau a piesei respective la data producerii evenimentului asigurat, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum şi cele de demontare şi montare aferente.

În cazul în care costul reparaţiei inclusiv cheltiuelile pentru materiale, precum şi cele de demontare şi montare aferente depăşeşte valoarea din nou a părţilor componente sau a pieselor avariate inclusiv cheltuielile pentru materiale precum şi cele de demontare şi montare aferente, se ia în considerare valoarea părţilor componente sau a pieselor respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum şi cele de demontare şi montare aferente.

Se consideră că a fost necesară revopsirea integrală a autovehiculului, atunci când părţile avariate din cauze cuprinse în asigurare reprezintă cel puţin 50% din suprafaţa totală exterioară a autovehiculului respectiv.

În cazurile în care cu ocazia demontării sau cu ocazia efectuării reparaţiei autovehiculului au rezultat şi alte pagube produse ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate iniţial, asiguratul este obligat să înştiinţeze “ASTRA” S.A. pentru a întocmi un proces verbal suplimentar de constatare a pagubelor.

Despăgubirile se plătesc de “ASTRA” S.A. în lei sau în valute convertibile în funcţie de valuta în care a fost încheiat cotractul de asigurare.

40

Page 41: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

În caz de furt al autovehicului, al unor părţi componente sau a unor piese ale acestuia, dacă autovehiculul, respectiv părţile componente sau piesele acestuia nu au fost găsite, despăgubirile se acordă numai dacă de la data înştiinţării “ASTRA” S.A. au trecut 60 zile.

Dacă înainte de plata despăgubirii, inclusiv înăuntrul celor 60 de zile de mai sus, autovehiculul, respectiv părţile componente sau piesele acestuia au fost găsite, despăgubirile se acordă numai pentru eventualele pagube produse ca urmare a furtului.

Dacă după plata despăgubirii, autovehiculul, respectiv părţile componente sau piese ale acestuia au fost găsite, dar sunt neavariate sau complete, precum şi în cazul în care autovehiculul, părţile componente sau piesele care au fost găsite sunt avariate ori incomplete, restituirea despăgubirii către “ASTRA” S.A. respectiv diferenţa între despăgubirea primită şi costul reparaţiilor ori înlocuirii părţilor componente sau pieselor în cazul autovehiculelor găsite dar avariate ori incomplete, se negociază cu asiguratul.

“ASTRA” S.A., la cererea expresă a asiguratului poate să acorde avansuri din despăgubiri, ca urmare a unei pagube deja constatate.

În limita despăgubirilor plătite asiguratului, “ASTRA” S.A. este subrogată în toate drepturile acestuia contra celor răspunzători de producerea şi mărirea pagubelor, alţii decât cei din conducerea asiguratului sau prepuşii acesteia.

41

Page 42: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

2.2.3.ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE A TRANSPORTATORULUI ÎN CALITATE DE CĂRĂUŞ, PENTRU MĂRFURILE TRANSPORTATE (C.M.R.)

1.OBIECTUL ASIGURĂRII

Societatea”ASTRA” S.A., asigură în baza prezentelor condiţii generale, societăţile ce efectuează transporturi internaţionale cu autovehiculele menţionate expres în poliţa de asigurare, pentru cazurile de răspundere a transportatorilor în calitate de cărăuş, pentru mărfurile transportate.

Fac obiectul asigurării în baza acestor condiţii generale, numai răspunderile ce îi revin transportatorului în calitate de cărăuş pentru pagubele produse mărfurilor transportate cu autovehicule, potrivit prevederilor de la art.17 şi 23 din"Conveţia privind contractul pentru transportul internaţional de mărfuri pe şosele(C.M.R.)", atât pe teritoriul României, cât şi în afara acestuia.

2.POLIŢA DE ASIGURARE

Pentru autovehiculele asigurate, “ASTRA” S.A. emite poliţe de asigurare, în baza cărora se angajează ca la producerea evenimentului asigurat să despăgubească pe asigurat sau terţele persoane păgubite, cu condiţia ca asiguratul să fi plătit primele de asigurare stabilite în aceasta.

Poliţa se încheie pe baza cererii scrise a asiguratului, făcută prin completarea cererii-chestionar care, împreună cu toate celelalte declaraţii făcute în scris de asigurat, fac parte integrantă din poliţă.

De comun acord, se pot aduce modificări la poliţa de asigurare, oricând în cursul valabilităţii acesteia. În asemenea cazuri “ASTRA” S.A. emite un supliment la poliţa originală care va face parte integrantă din aceasta.

3. CAZURILE ÎN CARE SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI

Răspunderile cuprinse în asigurare în baza prezentelor condiţii generale sunt cele prevăzute la art.17 şi 23 din Convenţia internaţională(C.M.R.), astfel:

ARTICOLUL 17

Transportatorul este răspunzător pentru pierderea totală sau parţială a mărfii sau pentru vătămarea acesteia, care se produce din momentul primirii mărfii la transport şi până la predarea acesteia, precum şi pentru depăşirea termenului de livrare.

Transportatorul este scutit de acestă răspundere, dacă pierderea mărfii, vătămarea acesteia sau depăşirea termenului de livrare a avut loc din vina persoanei prevăzută în contract, din cauza unui ordin dat de acesta şi care nu a fost provocat de o vină oarecare a transportatorului, de un viciu propriu al mărfii sau de împrejurări pe care transportatorul nu le-a putut evita şi nici nu putea să preîntâmpine urmările.

Transportatorul nu poate invoca, pentru a se descărca de răspundere, nici defecţiunea autovehiculului pe care l-a folosit pentru transport şi nici vina persoanei de la care a fost închiriat autovehicolul sau a agenţilor acestuia.

42

Page 43: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Transportatorul este scutit de răspundere atunci când pierderea sau vătămarea mărfii constituie o consecinţă a unui risc special care este indisolubil legat de una sau mai multe fapte arătate mai jos:a) utilizarea autovehiculelor descoperite şi fără prelată, dacă acest mod de utilizare a fost

convenit în mod expres în contract şi menţionat în scrisoarea de trăsură;b) lipsa sau defecţiunea ambalajului pentru mărfurile expuse prin natura lor la stricăciuni sau

vătămări atunci când nu sunt ambalate sau sunt prost ambalate;c) deplasarea, încărcarea, amplasarea sau descărcarea mărfii de către expeditor sau destinatar,

sau de persoane care au activat în numele expeditorului sau destinatarului;d) natura unor mărfuri, expuse unor cauze inerente chiar a acestei naturi, fie perimării

complete sau parţiale sau vătămări din cauza ruperii, ruginirii, descompunerii spontane, uscării, scurgerii normale sau acţiunii paraziţilor şi rozătoarelor;

e) încărcarea sau numerotarea insuficientă sau nesatisfăcătoare a coletelor;f) transportul animalelor vii.

Dacă în virtutea prezentului articol, transportatorul nu poartă răspunderea pentru unele circumstanţe care au provocat daune, răspunderea sa se limitează numai în măsura în care răspunde în conformitate cu prezentul articol pentru circumstanţele care au contribuit la daune.

ARICOLUL 23

Atunci când în conformitate cu dispoziţiile prezentei Convenţii, transportatorul este obligat a despăgubi daunele provocate de pierdere totală sau parţială a mărfii, cuantumul sumei ce urmează să fie restituită se determină pe baza costului mărfii, în locul şi la timpul primirii acesteia pentru transport.

Valoarea mărfii se determină pe baza cursului ei la bursă sau în cazul când aceasta nu există, pe baza preţului curent al pieţii sau când nu există nici unul nici altul, pe baza unei valori uzuale a unei mărfi de acelaşi fel şi calitate.

Totuşi cuantumul despăgubirii nu poate să depăşească suma de 25 franci pentru 1kg de greutate brută lipsă. Drept franc, se înţelege francul aur care cântăreşte 10/31 gr. de aur, titlul 0,900.

În afară de aceasta, se restituie taxa de transport, taxele vamale şi celelalte cheltuieli în legătură cu transportul mărfii complet în cazul pierderii totale şi proporţionale în caz de pierdere parţială; alte daune nu e restituie.

În cazul depăşirii termenului de livrare şi dacă persoana prevăzută în contract va dovedi că depăşirea termenului a provocat daune, transportatorul este obligat să plătească despăgubiri pentru acest prejudiciu care însă nu pot depăşi cuantumul taxelor de transport.

EXCLUDERI

În afara celor prevăzute mai sus în baza condiţiilor generale, “ASTRA”S.A , nu acordă despăgubiri nici pentru: pagubele indirecte ca de exemplu: scăderea preţurilor mărfurilor sau alte asemănătoare; pagubele produse de operaţiuni militare în timp de război sau pricinuite de măsuri de

război, greve, tulburări civile, acţiuni duşmănoase şi altele asemenea; cheltuieli făcute pentru transformarea sau îmbunătăţirea bunurilor în comparaţie cu starea

lor dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru repararea unor avarii sau distrugeri produse dee cauze necuprinse în asigurare şi nici cele pentru reparaţii, recondiţionări sau restaurări nereuşite;

43

Page 44: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

pagubele produse de asigurat, cu intenţie, dacă acestea rezultă neechivoc din actele încheiate de organele de drept;

pagubele produse datorită depăşirii termenului de livrare din cauze neimputabile asiguratului;

pagubele produse în situaţii în care: autovehiculul condus de asiguratul, persoană fizică, nu avea certificat de

înmatriculare valabil sau altă autorizaţie de circulaţie valabilă; autovehiculul, în momentul accidentului, era condus sau acţionat de asiguratul,

persoană fizică, fară permis de conducere, valabil pentru categoria respectivă de autovehicule, ori după ce permisul de conducere i-a fost retras, anulat sau reţinut în vederea anulării, ori ca urmare a suspendării exercitării dreptului de a conduce;

asiguratul, persoană fizică, care conducea autovehiculul, şi a produs accidentul avea în sînge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau era în stare de ebrietate, ori se afla sub influenţa băuturilor alcoolice;

asiguratul, persoană fizică care conducea autovehiculul şi a pricinuit accidentul s-a sustras de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcolemiei ori a părăsit locul accidentului, în condiţiile în care acest fapt nu este permis prin dispoziţii legale;

sau produs în timpul comiterii de către asigurat, persoană fizică a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, ori în timpul când asiguratul autor al unei infracţiuni, săvârşite cu intenţie încerca să se sustragă de la urmărire.

Faptele prevăzute mai sus, trebuie să rezulte din actele încheiate de organele de drept.

Asigurarea încheiată în baza prezentelor condiţii generale se aplică numai în cazul existenţei unui contract rutier remunerat de marfă cu autovehicule şi numai atunci când locurile de primire la transport a mărfii şi locul prevăzut pentru predarea mărfii, ambele menţionate în contract, se găsesc pe teritoriul a două ţări diferite, din care cel puţin una este participantă la Convenţia C.M.R

În orice acţiune, proces sau altă procedură judecătorească în care “ASTRA” S.A.pretinde că, răspunderea nu este asigurată prin poliţa de asigurare, sarcina probei de acoperire prin asigurare revine asiguratului.

3. SUMELE ASIGURATE

Limitele maxime ale răspunderii acoperite prin asigurare, pentru fiecare transport în parte efectuat în perioada de valabilitate a poliţei de asigurare se stabilesc de comun acord de către “ASTRA” şi asigurat.

Pe durata asigurării, limitele răspunderii pot fi majorate, cu plata corespunzătoare a primelor de asigurare indexate.

În cazurile în care asigurarea s-a încheiat pentru limita răspunderii inferioară valorii bunurilor sau asiguratul nu a agreat indexarea, despăgubirea se reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută în poliţă şi valoarea bunurilor la data producerii evenimentului asigurat, respectiv, valoarea indexată.

4. MODUL DE ÎNCHEIERE A ASIGURĂRII.PLATA PRIMELOR DE ASIGURARE

Asigurarea se consideră încheiată prin plata primelor de asigurare şi emiterea poliţei de asigurare şi ea este exclusivă pentru autovehiculele şi limitele răspunderii specificate în poliţă.

44

Page 45: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Asigurarea poate fi încheiată în lei sau în valută convertibilă.

Poliţa de asigurare se reînnoieşte automat fără emiterea unei poliţe, dacă nu a fost preavizată de una din părţi, în termen de 30 zile, îninte de data expirării, cu condiţia ca asiguratul să fi plătit primele de asigurare corespunzătoare perioadei pentru care poliţa se reînnoieşte.

Asigurarea se poate încheia pe una sau mai multe luni precum şi pe perioade de un an.

Asigurarea este valabilă atât pe teritoriul României cât şi în străinătate.

Primele de asigurare se achită fie anticipat şi integral pentru întreaga perioadă asigurată, fie în rate, din care prima rată se plăteşte anticipat şi integral înainte de intrarea în vigoare a poliţei, iar următoarele, anterior datelor scadente menţionate expres în poliţa de asigurare.

Poliţa de asigurare se reziliază automat la data scadentă a ultimei date de primă neachitată în termen

În cazurile în care neachitarea la scadenţă a unei rate de primă se datorează unor cauze neimputabile asiguratului, poliţa poate fi repusă în vigoare, în baza unui supliment de asigurare, prin plata ratei restante, într-un termen de maximum 30 zile de la data scadenţei.

5. ÎNCEPUTUL ŞI ÎNCETAREA RĂSPUNDERII

Răspunderea “ASTRA” începe cel mai devreme în ziua următoare datei emiterii poliţei şi încasării primei de asigurare şi încetează în ultima zi din perioada pentru care s-a încheiat asigurarea.

6. OBLIGAŢIILE ASIGURATULUI

Asiguratul este obligat să întreţină bunurile asigurate în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale, în scopul prevenirii evenimentelor asigurate.

“ASTRA” are dreptul să verifice modul în care bunurile sunt întreţinute.

Prin nerespectarea de către asigurat a obligaţiei de la alineatul de mai sus, “ASTRA” are dreptul să denunţe asigurarea, în scris, începând cu ziua următoare datei avizării, fără restituirea primelor plătite.

În cazul producerii evenimentului asigurat asiguratul este obligat:a) să înştiinţeze imediat, dacă este cazul, potrivit practicii din ţara respectivă, organele poliţiei,

unităţile de pompieri sau alte organe de cercetare, cele mai apropiate de locul producerii evenimentului, cerând întocmirea de acte cu privire la clauzele şi împrejurările producerii evenimentului şi la pagubele produse.

b) să ia pe seama “ASTRA” şi în cadrul sumei asigurate potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor;

c) să ia, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru salvarea bunurilor asigurate, păstrarea şi paza bunurilor rămase;

d) înştiinţeze imediat “ASTRA”, în scris, despre producerea evenimentului asigurat, în înştiinţare precizându-se felul bunurilor avariate sau distruse: data, locul, cauzele şi împrejurările producerii evenimentului asigurat, locul unde se află bunurile avariate sau distruse, precum şi mărimea probabilă a pagubei;

e) pună la dispoziţia “ASTRA” toate actele necesare pentru constatarea, evaluarea şi stabilirea despăgubirilor.

45

Page 46: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

7. CONSTATAREA PAGUBELOR, STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR

Constatarea şi evaluarea pagubelor se fac către “ASTRA” S.A., direct sau prin împuterniciţi, împreună cu asiguratul şi împuterniciţii săi, sau prin experţi, dacă s-a convenit în acest mod.

În cazul producerii evenimentului asigurat în afara teritoriului României, constatarea pagubelor se face fie de către împuternicitul “ASTRA” din ţara respectivă, menţionat pe verso-ul poliţei de asigurare, fie de către o altă firmă specializată din străinătate angajată de către beneficiarul mărfii.

Stabilirea şi plata despăgubirilor, se fac de către “ASTRA” în baza documentaţiei complete privind cauzele şi împrejurările în care s-a produs evenimentul asigurat.

Despăgubirea nu poate depăşi limita maximă a răspunderii acoperită prin poliţa de asigurare, nici cuantumul pagubei şi nici valoarea bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat.

În caz de pagubă totală cuantumul acesteia reprezintă:a) la bunuri a căror cantitate se exprimă în kg, litri, bucăţi, metri lineari, pătraţi sau cubi,

valoarea la data producerii evenimentului asigurat a părţii din cantitatea totală care a fost distrusă în întregime;

b) la celelalte bunuri, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a bunurilor distruse, din care se scade, cu acordul asiguratului, valoarea la aceeaşi dată a resturilor ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica.

În caz de pagubă parţială cuantumul acesteia reprezintă:a) la bunuri a căror cantitate se exprimă în kg, litri, bucăţi, metri lineari, pătraţi sau cubi,

valoarea la data producerii evenimentului asigurat a pierderii de calitate(deprecierii) a acelei părţi din cantitatea totală care a rămas după pagubă şi care diminuează valoarea bunurilor respective. Gradul de depreciere se stabileşte în procente, pe baza examinării bunurilor avariate;

b) la celelalte bunuri, costul reparaţiilor părţilor componente sau pieselor avariate, ori costul de înlocuire sau recondiţionare al acestora, din care se scade, cu acordul asiguratului, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a resturilor ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica.

Din cuantumul despăgubirii se scad orice prime datorate până la sfârşitul perioadei de asigurare.

Despăgubirile se plătesc în valuta în care a fost încheiată asigurarea şi în care s-au plătit primele de asigurare.

La cererea asiguratului, “ASTRA” S.A. poate să acorde avansuri pentru despăgubiri ca urmare a unei pagube deja constatate.

După fiecare daună, limita maximă a răspunderii acoperite prin asigurare se micşorează cu începere de la data plăţii despăgubirii, pentru restul perioadei asigurării, cu suma cuvenită drept despăgubire, asigurarea continuând pentru suma rămasă, fără modificarea primei.Reîntregirea limitei maxime se face numai printr-o asigurare suplimentară, în schimbul plăţii unei prime adiţionale corespunzătoare.

46

Page 47: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

“ASTRA”S.A.este îndreptăţită să:a) amăne acordarea despăgubirii dacă, în legătură cu dauna, a fost instituită împotriva

asiguratului o anchetă sau o procedură penală, până la finalizarea anchetei, respectiv a procedurii penale;

b) nu plătescă despăgubirea în cazul în care cererea de despăgubire este frauduloasă ori are la bază declaraţii false, sau dacă asiguratul(sau orice altă persoană acţionând în numele său) a contribuit în mod deliberat ori prin neglijenţă gravă la producerea daunei.

În cazul în care, la data formulării cererii de despăgubire, există o altă asigurare acoperind acelaşi risc, “ASTRA” S.A.va contribui la despăgubire în mod proporţional.

Dacă asiguratul a comunicat date inexacte sau incomplete ori dacă nu a făcut imediat comunicarea cu privipe la modificările apărute, “ASTRA” S.A. are dreptul, înainte de producerea evenimentului asigurat, să propună asiguratului modificarea corespunzătoare a poliţei sau să o denunţe în cazul în care, cunoscând exact împrejurările, nu ar fi încheiat-o.

Dacă producerea evenimentului asigurat are dreptul să reducă despăgubirea cuvenită corespunzător raportului dintre prima stabilită şi cea care, cunoscând exact împrejurările, ar fi fost cuvenită corespunzător raportului dintre prima stabilită şi cea care, cunoscându-se exact împrejurările, ar fi fost cuvenită, sau să refuze plata despăgubirii dacă faţă de acele împrejurări poliţa nu s-ar fi încheiat.

47

Page 48: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

2.3. ASIGURAREA DE AVIAŢIE

1.OBIECTUL ASIGURĂRII

Asigurarea se încheie pentru: a) pierderea sau avarierea aeronavei;b) răspunderea faţă de pasageri şi pentru bagajele acestora, precum şi pentru mărfurile

transportate;c) răspunderea civilă faţă de terţi;

2. CAZURILE ÎN CARE SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI

A. În asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei asigurătorul acordă despăgubiri pentru:a) pierderea totală efectivă sau constructivă ori avarierea aeronavei în zbor, în rulare sau în

staţionare pe sol;b) dispariţia aeronavei;c) avariile pricinuite aeronavei de măsurile de salvare;d) cheltuielile necesare şi economicoase făcute pentru salvarea şi conservarea aeronavei,

pentru transportul acesteia de la locul avarierii până la locul de efectuare a reparaţiilor sau pentru micşorarea pagubei, prevenirea extinderii pagubei produse ori pentru stabilirea cauzelor şi cuantumului acesteia şi alte cheltuieli asemănătoare ca urmare a unei pagube cuprinse în asigurare;

e) cheltuielile de judecată, arbitraj şi altele asemănătoare făcute de asigurat cu acordul asigurătorului, în scopul formulării pretenţiilor faţă de terţi.

Avariile provocate de defecte ascunse sau de uzura corpului, motoarelor sau celorlalte părţi componente ale aeronavei ori de defectarea sau încetarea funcţionării părţii electrice sau mecanice se despăgubesc, cu excepţia valorii de înlocuire sau a cheltuielilor de reparare a pieselor sau altor părţi componente defecte sau uzate, care au provocat avaria.

Avariile aeronavei se despăgubesc numai dacă depăşesc cuantumul franşizei, stabilită potrivit tarifului de prime, de acord cu asiguratul.Franşiza se scade din fiecare despăgubire în parte.

Se consideră pierdere totală constructivă a aeronavei, dacă costul repunerii în folosinţă reprezintă mai mult de 3/4 din valoarea asigurată a acesteia.

Aeronava se consideră dispărută dacă timp de 90 zile de la data ultimei ştiri primite de la aeronavă nu s-a mai reuşit a se lua legătura cu comandantul, alt membru al personalului navigant sau vreun pasager al acesteia, care să dea o informaţie cu privire la existenţa aeronavei.

B. În asigurarea de răspunderi:

Asigurătorul acordă despăgubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de despăgubiri şi cheltuielile de judecată pentru:a) vătămarea corporală sau decesul pasagerilor ca urmare a accidentării acestora la bordul

aeronavei sau în cursul oricărei operaţiuni de îmbarcare ori de debarcare; b) pierderea, avarierea sau distrugerea bagajelor înregistrate sau neînregistrate precum şi a

bunurilor aflate asupra pasagerilor;c) pierderea, distrugerea sau avarierea mărfurilor transportate;

48

Page 49: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

d) vătămarea corporală sau decesul persoanelor ori avarierea sau distrugerea bunurilor din afara aeronavei, cu condiţia ca acestea să fi fost cauzate în mod direct de aeronavă sau de obiecte desprinse sau căzute din aceasta.

Se acordă despăgubiri şi pentru:e) cheltuielile necesare pentru procurarea obiectelor de strictă necesitate în cazul sosirii cu

întârziere a bagajelor; f) cheltuielile necesare şi economicoase făcute pentru salvarea pasagerilor, bagajelor şi a

mărfurilor transportate, precum şi a persoanelor şi bunurilor din afara aeronavei sau pentru micşorarea pagubelor, prevenirea extinderii pagubelor produse, ori pentru stabilirea cauzelor şi cuantumului acestora şi alte cheltuieli asemănătoare, ca urmare a unei pagube cuprinse în asigurare;

g) cheltuielile de judecată, arbitraj şi altele asemănătoare făcute de asigurat, cu acordul asigurătorului, în scoppul respingerii sau reducerii pretenţiilor la despăgubire ori în scopul formulării pretenţiilor faţă de terţi.

C. DISPOZIŢII COMUNE PREVEDERILOR DE LA LITERA A ŞI B

Asigurătorul are dreptul de a emite scrisori de garanţie sau de a solicita unor corespondenţi din străinătate emiterea lor, în scopul evitării reţinerii aeronavei asigurate ca urmare a unor pagube produse terţilor sau în cazurile de salvare a aeronavei asigurate precum şi în vederea plăţii de despăgubiri pentru pasagerii sau bunurile transportate.

CAZURILE ÎN CARE NU SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI

“ASTRA” S.A.nu acordă despăgubiri pentru pierderea sau avarierea aeronavei precum şi pentru răspunderile ce le-ar avea asiguratul, cauzate de:a) orice detonare în scopuri ostile a oricărei arme de război care foloseşte fisiunea sau

fuziunea nucleară sau alte reacţii, forţe sau materiale radioactive;b) război declarat sau nedeclarat, război civil, insurecţie, rebeliune, revoluţie, acţiuni ostile ale

inamicului sau ale unei puteri militare ori uzurpări, greve, revolte, tulburări civile, confiscare, naţionalizare sau rechiziţionare măsuri dictate de un guvern sau o autoritate publică ori prin lege marţială, piraterie, deturnare sau altele asemănătoare;

c) folosirea aeronavei în alte scopuri decât cele indicate în contractul de asigurare;d) pilotarea aeronavei de către persoane care nu posedă brevet de pilot pentru categoria şi tipul

aeronavei respective ori deservirea aeronavei de personal tehnic nespecializat, care nu posedă brevete corespunzătoare;

e) gararea sau părăsirea aeronavei în afara spaţiilor special rezervate de pe aeroporturi, fără luarea măsurilor corespunzătoare pentru securitatea ei;

f) zborurile de probă după construcţie sau după reconstrucţie; g) folosirea terenurilor de aterizare neautorizate, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;h) transportul de pasageri şi mărfuri peste numărul de locuri şi greutatea admisă de

capacitatea de transport a aeronavei.Peste numărul de locuri pot fi admişi, ca excepţie, copiii care călătoresc în braţe;

i) transportul aeronavei cu orice mijloace de transport, cu excepţia cazurilor în care aceasta se efectuează ca urmare a unui accident;

j) uzura normală, deteriorarea treptată şi defectele ascunse ale aeronavei sau părţilor componente, precum şi defectarea sau încetarea funcţionării părţilor electrice sau mecanice ale acesteia;

k) pagubele pricinuite ca urmare a intenţiei sau culpei grave a unui membru din conducerea organizaţiei asigurate;

l) pagube indirecte, ca de exemplu: pierderea venitului, despăgubiri datorate pentru întârzierea transportului, cheltuieli cu retribuţiile şi întreţinerea personalului navigant în timpul

49

Page 50: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

staţionării aeronavei pentru reparaţii sau din alte cauze, chiar dacă sunt urmare a unei pagube cuprinse în asigurare;

m) cheltuielile în legătură cu gararea aeronavei în timpul reviziilor tehnice sau reparaţiilor curente ori capitale;

n) vătămarea corporală sau decesul persoanelor care lucrează pentru asigurat sau sub controlul acestuia, inclusiv personalul navigant, precum şi pagubele produse unor bunuri aparţinând acestor persoane sau asiguratului.

3. SUMELE LA CARE SE FACE ASIGURAREA

Aeronavele se asigură la sumele declarate de asigurat şi agreate de asigurător, care nu trebuie să depăşească valoarea de înlocuire, dar cel mult valoarea din nou, la data încheierii asigurării.

Răspunderile se asigură la sumele declarate de asigurat pentru pasageri, bagaje şi pentru mărfurile transportate, precum şi pentru terţi, în limitele prevăzute în legislaţia din România, în convenţiile internaţionale la care România a aderat sau în acordurile încheiate de asigurat cu partenerii săi externi.

4. MODUL DE ÎNCHEIERE A ASIGURĂRII, PLATA PRIMELOR DE ASIGURARE

Asigurarea aeronavelor se poate încheia fie pentru o perioadă de timp, fie pentru o călătorie determinată.

Asigurarea pentru o perioadă de timp se încheie pe un an.La cerere, asigurarea se poate încheia şi pentru o perioadă de timp mai scurtă.

Asigurarea încheiată pentru o perioadă de timp se reînoieşte de drept, pentru o nouă perioadă, egală cu cea anterioară, dacă una din părţi nu o denunţă, înainte de expirare, cu un preaviz de 3 luni. Această dispoziţie nu se aplică la asigurările încheiate pentru o perioadă de până la 6 luni.

La cererea asiguratului, asigurătorul eliberează certificate de confirmare a asigurării de răspunderi faţă de pasageri, pentru bagajele şi mărfurile transportate, precum şi faţă de terţi, cu indicarea sumelor asigurate.

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului de prime şi se plătesc anticipat pentru toată durata asigurării stabilită în contractul de asigurare.

Primele de asigurare se plătesc în valuta în care s-a încheiat contractul de asigurare.Asigurătorul are dreptul să accepte plata primelor de asigurare şi în altă valută.

La asigurări de peste 6 luni, în cazul în care aeronava a staţionat, pentru reparaţii sau din lipsă de activitate o perioadă de cel puţin 14 zile neîntrerupte, asigurătorul restituie, la sfârşitul perioadei asigurate, la cererea asiguratului, o parte din primă, la asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei, calculată potrivit tarifului de prime, dacă la aeronava respectivă nu s-au produs pagube pentru care se cuvin despăgubiri.

Dacă împrejurările esenţiale privind riscul se schimbă în cursul executării contractului de asigurare (de exemplu: transmiterea dreptului de proprietate asupra aeronavei, închirierea către o altă organizaţie reconstrucţia, modificarea numărului de locuri, devierea de la ruta prevăzută în contractul de asigurare şi altele asemănătoare), asiguratul este obligat să comunice în scris, asigurătorului schimbarea, imediat ce a cunoscut-o.

50

Page 51: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Dacă asiguratul a comunicat date neexacte sau incomplete ori dacă nu a făcut de îndată "ASTRA"S.A. comunicarea cu privire la schimbarea împrejurărilor esenţiale privind riscul, “ASTRA”S.A. are dreptul, înainte de producerea evenimentului asigurat, să propună asiguratului modificarea corespunzătoare a contractului sau să-l denunţe, în cazul în care, cunoscând exact împrejurările, nu ar fi încheiat contractul.

Dacă asiguratul nu consimte la modificarea corespunzătoare a contractului de asigurare, acesta se reziliază.

După producerea evenimentului asigurat, “ASTRA” S.A. are dreptul să reducă despăgubirea cuvenită, corespunzător raportului dintre prima stabilită şi cea care, cunoscându-se exact împrejurările, ar fi fost cuvenită, sau să refuze plata despăgubirii, dacă faţă de acele împrejurări contractul nu s-ar fi încheiat.

Nu se consideră modificări care măresc riscul, efectuarea călătoriilor de probă după revizii şi reparaţii şi nici devierea de la ruta indicată în contractul de asigurare, dacă aceasta se datoreşte forţei majore sau necesităţii de a asigura securitatea călătoriei.

La transmiterea dreptului de proprietate asupra aeronavei, noul proprietar intră în toate drepturile şi obligaţiile izvorâte din contractul de asigurare, dacă a consimţit la preluarea acestuia iar vechiul proprietar nu a cerut restituirea primelor pentru perioada ulterioară transferării asigurării.

5. ÎNCEPUTUL ŞI ÎNCETAREA RĂSPUNDERII SOCIETĂŢII “ASTRA”

În asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei răspunderea “ASTRA” S.A.începe şi încetează:a) la asigurarea încheiată pentru o perioadă de timp, la datele prevăzute în contractul de

asigurare; b) la asigurarea pentru o călătorie determinată, din momentul începerii operaţiunilor de

îmbarcare sau încărcare pe aeroportul de plecare, respectiv în momentul terminării operaţiunilor de debarcare sau descărcare pe aeroportul de destinţie ori din momentul pornirii motoarelor, respectiv, din momentul opririi motoarelor în cazul unei călătorii fără pasageri sau mărfuri.

În asigurarea de răspunderi, răspunderea “ASTRA” S.A.începe şi încetează potrivit legislaţiei din România şi convenţiilor internaţionale la care România a aderat sau acordurilor încheiate de asigurat cu partenerii săi externi.

Răspunderea “ASTRA” S.A.încetează şi odată cu denunţarea sau rezilierea contractului de asigurare.

Dacă aeronava asigurată se găseşte, în momentul expirării, denunţării sau rezilierii contractului de asigurare, în zbor, într-un aeroport de refugiu sau de escală sau suferă o avarie, răspunderea “ASTRA” S.A.încetează la ajungerea aeronavei la aeroportul de destinaţie.

6. OBLIGAŢIILE ASIGURATULUI.

Pe lângă obligaţiile prevăzute la alte capitole din prezentele condiţii, asiguratul mai este obligat: a) să întreţină şi să exploateze aeronava în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile

legale, în scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate;

51

Page 52: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

b) să ia toate măsurile, potrivit cu împrejurările şi cu respectarea normativelor în vigoare pentru prevenirea pagubelor;

c) să ia, pe seama “ASTRA” S.A.şi în cadrul sumei asigurate, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor produse ca urmare a unui eveniment asigurat;

d) să ia, potrivit cu împrejurările, toate măsurile pentru salvarea şi conservarea aeronavei avariate, pentru micşorarea şi prevenirea extinderii pagubei produse, precum şi pentru punerea imediată a aeronavei în stare de funcţiune, cu mijloacele proprii şi numai în caz că aceasta nu este posibil să recurgă la reparaţii în ateliere sau uzine, dacă este posibil cu prioritate la cele din România;

e) să înştiinţeze în scris “ASTRA” S.A, despre producerea evenimentului asigurat, arătând data, împrejurările şi cauzele pagubei, specificarea aproximativă a acesteia, precum şi pretenţiile la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate pasagerilor şi terţilor, în termen de 48 ore din momentul luării la cunoştinţă despre aceasta;

f) să permită şi să înlesnească "ASTRA"S.A.sau împuternicitului acesteia inspectarea aeronavei asigurate, participarea la inspectarea şi evaluarea pagubei şi la verificarea lucrărilor de reparaţii, punându-i la dispoziţie procesele verbale de constatare, precum şi orice alte acte ce i-ar putea fi necesare;

g) să ia toate măsurile pentru obţinerea despăgubirilor de la cei răspunzători de producerea pagubei, cerând şi avizul "ASTRA" S.A.în cazul în care aceste măsuri implică cheltuieli suplimentare şi să confere dreptul de regres al “ASTRA” S.A.împotriva celor vinovaţi;

h) să nu facă nici o plată, să nu-şi asume nici o obligaţie şi să nu facă nici o cheltuială în legătură cu pretenţiile pasagerilor sau unor terţe persoane prejudiciate, fără acordul “ASTRA” S.A, cu excepţia cheltuielilor de asistenţă medicală sau intervenţii chirurgicale, necesare imediat după accident.

Pe biletul de călătorie pentru curse externe va fi tipărit în mod vizibil că asigurarea pentru vătămări corporale sau deces, precum şi pentru pagube la bagaje şi bunuri aflate asupra pasagerilor este încheiată în limita prevederilor convenţiilor internaţionale la care România a aderat sau ale acordurilor încheiate de asigurat cu partenerii săi externi.

7. COSTATAREA PAGUBELOR, STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR

Constatarea şi evaluarea pagubei se fac de “ASTRA” S.A.direct sau prin împuterniciţi, împreună cu asiguratul sau împuterniciţii acestuia.

Constatarea şi evaluarea pagubei se pot face şi prin experţi dacă acest lucru s-a convenit cu “ASTRA” S.A.

Stabilirea şi plata despăgubirii se fac de către “ASTRA” S.A.

Odată cu cererea de despăgubire asiguratul trebuie să prezinte actele şi documentele necesare pentru stabilirea împrejurărilor, cauzelor, efectelor, realităţii şi întinderii pagubei, precum şi cele privind pretenţiile formulate de cei prejudiciaţi.

Despăgubirile nu pot depăşi suma la care s-a făcut asigurarea aeronavei, respectiv limitele stabilite pentru răspunderi.

În caz de pierdere totală a aeronavei, drept despăgubire se plăteşte suma asigurată a acesteia.

În caz de avarii, pagubele produse se despăgubesc până la costul înlocuirii părţii distruse sau reparării părţii avariate a aeronavei.

52

Page 53: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Despăgubirile se calculează la valoarea părţilor sau pieselor înlocuite ori la valoarea manoperei şi materialelor pentru părţile sau piesele reparate, potrivit facturilor, adăugându-se cheltuielile efectuate cu transportul părţilor sau pieselor care trebuie înlocuite până la locul unde se face înlocuirea, iar al celor care trebuie reparate, până la şi de la locul de reparaţie, cheltuielile de constatare, expertiză, demontare şi montare, pe baza actelor probatorii prezentate. Din despăgubirea astfel calculată se scade franşiza stabilită.

Pentru răspunderile asigurate, despăgubirea se stabileşte pe baza înţelegerii dintre părţi, cu acordul “ASTRA” S.A, ori prin hotărâre judecătorească sau arbitrală, potrivit legislaţiei în vigoare din România, convenţiilor la care România a aderat sau acordurilor încheiate de asigurat cu partenerii săi externi.

Din despăgubirea cuvenită pentru pierderea sau avarierea aeronavei se reţine prima scadentă sau restantă. În cazuri de pierdere totală din despăgubirea cuvenită se reţin şi primele de asigurare datorate până la sfârşitul perioadei asigurate.

În asigurarea de răspunderi, “ASTRA” S.A.neavând nici un raport juridic cu pasagerul sau terţul prejudiciat nu poate fi chemat, sub nici o formă, în procesul intentat asiguratului.

Despăgubirea se plăteşte în acea valută în care a fost convenită plata primelor de asigurare. “ASTRA” S.A.are dreptul să plătească despăgubiri şi în altă valută, pentru cheltuieli ocazionate de măsurile de salvare, de micşorare sau prevenire a extinderii pagubelor produse, de reparaţii şi altele asemănătoare, făcute în străinătate de asigurat, cu acordul "ASTRA" S.A, precum şi pentru despăgubirile cuvenite persoanelor străine, în asigurările de răspunderi.

În asigurările de răspunderi, “ASTRA” S.A.plăteşte despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat sau asiguratului în măsura în care acesta dovedeşte că a despăgubit pe cel păgubit.

În limitele despăgubirii plătite, “ASTRA” S.A. este subrogată în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.

“ASTRA” S.A.nu va exercita dreptul de regres împotriva prepuşilor asiguratului decât în cazul comiterii, cu intenţie, a unor fapte penale de o deosebită gravitate.

La efectuarea plăţii despăgubirii, asiguratul este obligat să predea "ASTRA"S.A. toate documentele şi dovezile ce le deţine şi să îndeplinească toate formalităţile necesare pentru exercitarea dreptului de regres al “ASTRA” S.A.

Asiguratul răspunde de prejudiciile aduse "ASTRA"S.A, prin acte care ar împiedica realizarea dreptului de regres.

Dacă dreptul de regres nu se poate exercita din culpa asiguratului, “ASTRA” S.A.este eliberat, în măsura prejudiciului cauzat, de obligaţia plăţii despăgubirii, iar în cazul în care plata despăgubirii a fost făcută, asiguratul este obligat să restituie "ASTRA" S.A.despăgubirea primită.

Dacă asiguratul a primt o despăgubire de la terţe persoane, “ASTRA” S.A.va plăti numai diferenţa dintre suma ce i se cuvine şi suma primită da la terţele persoane.

53

Page 54: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

2.4.ASIGURAREA CONSTRUCŢIILOR MONTAJ ŞI A RĂSPUNDERII CONSTRUCTORULUI

1.OBIECTUL ASIGURĂRII

Se asigură facultativ construcţiile montaj, împreună cu instalaţiile, utilajele, maşinile, materialele şi alte bunuri folosite la executarea acestora, precum şi răspunderea civilă legală faţă de terţi a constructorului.

În asigurare mai pot fi cuprinse:a) cheltuielile făcute cu transportul instalaţiilor, utilajelor, maşinilor, materialelor şi a altor

bunuri de la furnizori până la şantierul de construcţii-montaj, dacă acestea nu au fost cuprinse în asigurarea de transport;

b) diferenţele de tarif pentru transportul aerian sau expres al unor bunuri;c) taxele vamale, taxele de timbru şi alte taxe legale;d) cheltuielile pentru munca suplimentară, munca de noapte sau în zile de sărbători legale;e) cheltuieli făcute ca urmare a creşterii preţurilor şi salariilor peste cele luate în calcul în

deviz.

Asigurarea se încheie pentru pagubele cauzate asiguratului prin avarierea sau distrugerea bunurilor asigurate, precum şi pentru răspunderea civilă a asiguratului faţă de terţi ca urmare a vătămării corporale sau decesului ori a avarierii sau distrugerii unor bunuri.

Asigurarea diferenţelor de tarif, taxelor şi cheltuielilor prevăzute la literele b, c, d, e, se încheie pentru cazurile în care acestea sunt urmare a unei pagube cuprinse în asigurare.

Asigurarea poate fi încheiată de:a) societaţi din România, în cazul construcţiilor montaj executate în străinătate pentru

parteneri străini sau în România pentru societăţi străine;b) societăţi străine, în cazul construcţiilor- montaj executate în România;c) societăţi mixte cu participare românească care au ca obiect al activităţii construcţiile-

montaj.

2.CAZURILE ÎN CARE SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI

Societatea”ASTRA” S.A. acordă despăgubiri pentru:a) pagubele materiale cauzate bunurilor de: incendiu, trăznet, explozie(chiar dacă trăznetul sau

explozia nu au fost urmate de incendiu), cutremur de pământ, prăbuşire sau alunecare de teren, accidente ale mijloacelor de transport în timpul transportului materialelor asigurate de la depozitele şantierului la locul construcţiei-montaj, inclusiv în timpul operaţiilor de încărcare sau descărcare, furt prin efracţia depozitelor, dispariţia unor echipamente, materiale sau scule;

b) pagubele materialelor cauzate instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor în timpul procesului de montare sau după montare în perioada de funcţionare pentru probe, înainte de predare către beneficiar din următoarele cauze: rupere sau deformare prin ciocnire, lovire sau izbire cu alte obiecte; lipsa apei din cazane, recipiente, tuburi sau conducte; efectul unor substanţe chimice cu condiţia să se fi respectat prescripţiile tehnice de folosire a acestora; acţiunea curentului electric(scurtcircuit, supra tensiune, inducţie electricitate atmosferică); defecte de construcţie sau de turnătorie, erori de calcul sau de montaj, cu excluderea cheltuielilor necesare pentru înlăturarea unor astfel de defecte care au provocat pagube.

c) cheltuieli de curăţire a locului sau de înlăturare a resturilor rămase în urma unei pagube cuprinse în asigurare conform prevederilor de la lit. a şi b, aceste cheltuieli neputînd depăşi 2% din suma asigurată totală.

54

Page 55: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

d) sumele pe care asiguratul este obligat să le plăteasă cu titlu de despăgubire şi cheltuieli de judecată, pentru prejudicii de care răspunde în faţa legii, faţă de terţe persoane păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea unor bunuri, în legătură cu construcţiile montaj ce se execută;

e) pagubele materiale datorate construcţiei-montajului, după predarea către beneficiar în timpul perioadei de garanţie(menţinere în funcţiune) prevăzută în contract, prin lurări şi operaţiuni efectuate de asigurat în vederea îndeplinirii obligaţiilor sale, ori dacă pagubele sunt consecinţa unor cauze intervenite în timpul perioadei de construcţie -montaj, înainte ca procesul-verbal de recepţie pentru partea respectivă a lucrării să fie încheiat.

Pagubele provocate de defectele ascunse, de uzură sau de deteriorare treptată, ori de defectarea sau încetarea funcţionării părţilor electrice sau mecanice, se despăgubesc cu excepţia valorii de înlocuire sau a cheltuielilor de reparaţii a părţilor defecte sau uzate, care au provocat avaria.

Pagubele se despăgubesc numai dacă depăşesc cuantumul franşizei, stabilită potrivit tarifului de prime de acord cu asiguratul. Franşiza se scade din fiecare despăgubire în parte.“ASTRA” S.A. acordă despăgubiri şi pentru:a) cheltuielile necesare şi economicoase făcute pentru salvarea şi conservarea bunurilor

asigurate, micşorarea pagubelor, prevenirea extinderii pagubelor sau pentru stabilirea cauzelor şi cuantumului acestora şi cheltuieli ca urmare a unei pagube cuprinse în asigurare.

b) cheltuielile făcute de asigurat în scopul respingerii sau reducerii pretenţiilor de despăgubiri, ori în scopul formulării pretenţiilor faţă de terţi.

c) cheltuielile de demontare şi montare făcute ca urmare a unei pagube cuprinse în asigurare.d) cheltuielile, diferenţele de tarif şi taxele dacă au fost cuprinse în asigurare.

EXCEPŢII

Cazurile în care nu se acordă despăgubiri sunt:a) penalizări ca urmare a nerespectării termenelor de excuţie sau altor obligaţii contractuale,

precum şi pentru defectele de aspect sau finisare, chiar dacă acestea sunt provocate de cazurile de pagubă cuprinse în asigurare;

b) amenzi de orice fel şi cheltuieli penale;c) grindină, ploaie torenţială sau inundaţie, la materialele depozitate sub cerul liber, cu

excepţia cazului în care paguba s-ar fi produs chiar şi în situaţia în care materialele ar fi fost depozitate în magazii;

d) dispariţia unor bunuri dacă aceasta a fost constatată numai cu prilejul unor inventarieri periodice;

e) război declarat sau nedeclarat, război civil, insurecţie, revoluţie, acţiuni ostile sau războinice, în timp de pace sau de război, greve, tulburări civile inclusiv acţiunile de împiedicare, combatere sau apărare împotriva unui atac iminent sau aşteptat din partea oricărui guvern sau putere suverană(de drept sau de fapt);

f) confiscarea sau distrugerea, pe baza regulilor vamale, din ordinul oricărui guvern sau oricărei autorităţi publice;

g) acţiuni de contrabandă, transport ilegal, import ilegal;h) încetarea sau întrerupereaa construcţiei montajului;i) influenţe directe sau indirecte ale exploziei nucleare, ale radiaţiilor sau infectărilor

radioactive, ca urmare a folosirii energiei atomice sau materialelor fisionabile.

Nu se acordă despăgubiri nici pentru:a) uzura normală şi deteriorarea treptată a instalaţiilor, utilajelor, maşinilor, materialelor şi

altor bunuri folosite la construcţii-montaj, precum şi defectarea sau încetarea funcţionării părţilor electrice sau mecanice ale acestora.

55

Page 56: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

b) pagube pricinuite ca urmare a intenţiei sau a culpei grave a unui membru din conducerea organizaţiei asigurate, sau a unui reprezentant legal al acestora;

c) pagube indirecte, chiar dacă sunt urmare a unei pagube cuprinse în asigurare;d) pagube pricinuite unor instalaţii subterane, cum ar fi cabluri electrice, conducte de apă,

petrol gaze, lucrări de drenaj şi altele asemănătoare, existente în perimetrul şantierului sau în imediata lui vecinătate, în afara cazului în care asiguratul a cerut de la autorităţile respective date privind poziţia exactă a unor asemenea instalaţii subterane, în care caz despăgubirea se va limita numai la costul reparaţiei acestor instalaţii;

e) pagubele pricinuite culturilor agricole sau forestiere;f) pagube produse autovehiculelor care au dreptul să circule pe drumurile publice sau

pagubele produse de acestea terţilor dacă au fost folosite în afara perimetrului şantierului sau fără legătură cu lucrările de construcţii- montaj;

g) vătămarea corporală sau decesul persoanelor care lucrează pentru asigurat sau sub controlul acestuia;

h) pagube produse unor bunuri personale aparţinând asiguratului sau beneficiarului sau persoanelor care lucrează pentru aceştia sau sub controlul lor.

3. SUMELE LA CARE SE FACE ASIGURAREA

Construcţiile- montaj se asigură la suma declarată de asigurat, în valuta în care a fost încheiat contractul de construcţie montaj, care reprezintă:a) pentru pagubele materiale, valoarea totală a contractului de construcţie-montaj.La cererea

asiguratului se stabilesc limite valorice.b) pentru răspunderea civilă legală a asiguratului faţă de terţi, suma pe care asiguratul o

apreciază că va constitui limita răspunderii sale, ţinând seama de natura construcţiei montajului pe care o execută, numărul de lucrători, utilaje şi maşinile folosite, legislaţia din ţara respectivă, precum şi de orice alte elemente ale situaţiei locale.

4. MODUL DE ÎNCHEIERE AL ASIGURĂII, PLATA PRIMELOR DE ASIGURARE

Asigurarea se încheie în baza declaraţiei de asigurare (chestionarului), potrivit formularului stabilit de “ASTRA” S.A, completată şi semnată de asigurat.

Asigurarea se încheie pe durata construcţiei - montajului, până la predarea definitivă către beneficiar, cu proces verbal de recepţie, inclusiv perioada de garanţie (menţinere în funcţiune) prevăzută în contractul de construcţie montaj.

Contractul de asigurare se consideră încheiat de la data confirmării în scris de “ASTRA” S.A.care poate da şi o acoperire provizorie. “ASTRA” S.A.va elibera asiguratului contractul de asigurare, după care orice alt document eliberat mai înainte, drept confirmare a acceptării asigurării, îşi pierde valabilitatea.

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului de prime şi se plătesc anticipat pe toată durata asigurării stabilită în contractul de asigurare.

Plata primelor se efectuează în valuta în care s-a încheiat contractul de asigurare.

“ASTRA”S.A.are dreptul să accepte plata primelor şi în altă valută. La asigurări de peste 6 luni, la cererea asiguratului, plata primelor de asigurare poate fi eşalonată în rate. Numărul ratelor, cuantumul şi scadenţele de plată ale acestora, se stabilesc de “ASTRA” S.A, de acord cu asiguratul, în funcţie de condiţiile de plată prevăzute în contract.

56

Page 57: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

În caz de neplată a unei rate de primă de asigurare într-un termen de cel mult 3 luni de la scadenţă, “ASTRA” S.A.poate suspenda asigurarea după trecerea acestui termen şi o poate pune în vigoare de la plata primelor restante, ora 24.

În caz de prelungire a perioadei de construcţie montaj, la cererea asiguratului, durata asigurării se reduce, putându-se restitui o parte din prima încasată, calculată potrivit tarifului de prime, dacă pagubele înregistrate nu depăşesc pe toată perioada asigurării 50% din suma de asigurare totală.

Dacă asigurarea încetează înainte de termen din altă cauză decât predarea construcţiei montajului către beneficiar, sau contractul de asigurare se denunţă sau se reziliază primele de asigurare plătite pentru perioada ulterioară încetării asigurării sau denunţării ori rezilierii, calculate potrivit tarifului se restituie.

Dacă împrejurările esenţiale privind riscul se schimbă în cursul executării contractului de asigurare (de exemplu:extinderea lucrărilor, folosirea altor utilaje sau tehnologii decât cele prevăzute iniţial şi altele asemănătoare sau modificarea valorii contractului de construcţie montaj), asiguratul este obligat să comunice, în scris "ASTRA" S.A.schimbarea, imediat ce a cunoscut-o.

Dacă asiguratul a comunicat date neexacte sau necomplete ori dacă nu a făcut de îndată comunicarea cu privire la schimbarea împrejurărilor esenţiale privind riscul, “ASTRA” S.A.are dreptul înainte de producerea evenimentului asigurat, să propună asiguratului modificarea corespunzătoare a contractului de asigurare, sau să-l denunţe în cazul în care cunoscând împrejurările nu l-ar fi încheiat.Dacă asiguratul nu consimte la modificarea contractului acesta se reziliază.

După producerea evenimentului asigurat “ASTRA” S.A. are dreptul să reducă despăgubirea cuvenită, corespunzător raportului dintre prima stabilită şi cea care, cunoscându-se exact împrejurările, ar fi fost cuvenită, sau să refuze plata despăgubirii, dacă faţă de acele împrejurări contractul de asigurare nu s-ar fi încheiat.

5. ÎNCEPUTUL ŞI ÎNCETAREA RĂSPUNDERII

Răspunderea “ASTRA” S.A.începe din momentul deschiderii şantierului de construcţii-montaj respectiv din momentul aducerii pe şantier a primului lot de utilaje, materiale sau alte bunuri.

Răspunderea “ASTRA” S.A.încetează la data predării către beneficiar a lucrărilor cu proces verbal de recepţie definitivă sau a unor părţi ori faze de lucrare, potrivit graficelor de execuţie, respectiv la expirarea termenului perioadei de garanţie, prevăzut în contractul de construcţie montaj, ori la data denunţării sau rezilierii contractului de asigurare.

6. OBLIGAŢIILE ASIGURATULUI

Asiguratul are următoarele obligaţii:a) să ia toate măsurile uzuale sau prevăzute în normele şi dispoziţiile legale pentru paza şi

conservarea bunurilor şi a lucrărilor în curs de execuţie, precum şi pentru securitatea muncii, în scopul prevenirii pagubelor şi accidentelor;

b) să înştiinţeze neîntîrziat, în scris “ASTRA” S.A, sau pe împuternicitul acesteia, despre producerea evenimentului asigurat, arătând data, împrejurările şi cauzele pagubei, specificarea aproximativă a pagubei, precum şi orice alte elemente necesare pentru stabilirea cauzelor şi cuantumului pagubei;

57

Page 58: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

c) să pună la dispoziţia “ASTRA” S.A.toate actele şi documentele cu privire la producerea evenimentului asigurat(procesul verbal încheiat de autorităţi sau de comisii numite pentru cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba, actul de constatare încheiat de împuternicitul “ASTRA” S.A, precum şi facturile furnizorilor, documentele de transport, pretenţiile terţilor păgubiţi, acţiunea intentată de aceştia, anexele acţiunii şi citaţiile în procesele respective sau cererea de constituire ca parte civilă);

d) să permită sau să înlesnească "ASTRA" S.A.sau împuternicitului acesteia participarea la constatarea şi evaluarea pagubei, punându-i la dispoziţie registrele, evidenţele, specificaţiile, dispoziţiile de serviciu, precum şi alte acte ce ar putea fi necesare;

e) să ţină la curent “ASTRA” S.A.despre cursul cercetărilor şi desfăşurarea acţiunii civile pentru stabilirea răspunderii asiguratului şi a despăgubirilor cuvenite terţilor prejudiciaţi, dacă o asemenea acţiune a fost deschisă.

f) să prezinte hotărârea judecătorească definitivă prin care este obligat la plata unor despăgubiri, precum şi documentele doveditoare pentru cheltuielile de judecată;

g) să nu facă nici o plată, să nu-şi asume nici o obligaţie şi să nu facă nici o cheltuială în legătură cu pretenţiile unor terţe persoane fără acordul "ASTRA" S.A, cu excepţia cheltuielilor pentru asistenţă medicală sau intervenţii chirurgicale, necesare imediat după accident;

h) să ia toate măsurile pentru obţinerea despăgubirilor de la cei răspunzători de producerea pagubei, cerând şi avizul "ASTRA" S.A. în cazul în care aceste măsuri implică cheltuieli suplimentare şi să conserve dreptul de regres al "ASTRA" S.A.împotriva celor vinovaţi;

i) să ceară avizul "ASTRA" S.A.dacă după avarie reparaţia unor instalaţii ar urma să se efctueze în altă ţară decât cea în care se execută lucrarea.

În caz de neîndeplinire a unuia din obligaţiile prevăzute “ASTRA” are dreptul să refuze plata despăgubirii, care să reducă despăgubirea.

7. CONSTATAREA PAGUBELOR, STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR

Constatarea şi evaluarea pagubei se fac de “ASTRA” S.A.direct sau prin împuterniciţi, împreună cu asiguratul sau împuterniciţii lui. Constatarea şi evaluarea pagubei se poate face şi prin experţi, dacă acest lucru s-a convenit cu “ASTRA” S.A.

Stabilirea şi plata despăgubirii se fac de “ASTRA” S.A.

Odată cu cererea de despăgubire asiguratul trebuie să prezinte actele şi documentele încheiate de autorităţile competente, precum şi orice alte mijloce probatorii pentru stabilirea împrejurărilor, cauzelor, efectelor, realităţii şi întinderii pagubei, precum şi a pretenţilor terţilor prejudiciaţi.

Despăgubirile se stabilesc după starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat. Ele nu pot depăşi suma la care s-a făcut asigurarea, nici cuantumul pagubei, nici limitele valorice stabilite şi nici valoarea bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat.

Pagubele produse se despăgubesc până la costul reconstruirii părţii distruse sau reparării părţii avariate.

Despăgubirile se calculează la valoarea bunurilor asigurate, potrivit facturilor furnizorilor şi evidenţelor asiguratului, adăugându-se cheltuielile efectuate cu transportul bunurilor şi pieselor care trebuie înlocuite, până la locul şantierului, iar al celor care trebuie reparate, până la şi de la locul atelierului de reparaţii, cheltuielile de constatare, expertiză, demontare şi montare precum şi diferenţele de tarif, taxele, dacă au fost cuprinse în asigurare, la bunurile,

58

Page 59: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

părţile sau piesele înlocuite, pe baza actelor probatorii prezentate, scăzându-se valoarea resturilor recuperabile.

Din despăgubirea astfel calculată se scade franşiza stabilită.

Pentru răspunderea civilă legală faţă de terţi despăgubirea se stabileşte pe baza înţelegerii dintre părţi cu acordul “ASTRA”S.A, ori prin hotărâre judecătorească sau arbitrară, potrivit legilor în vigoare în ţara în care se execută construcţia.

Din despăgubirea cuvenită se reţine prima scadentă sau restantă.

În caz de pagubă totală, din despăgubirea cuvenită se reţin şi primele de asigurare datorate până la sfârşitul perioadei asigurate.

ASTRA S.A.are dreptul să participe la acţiunile de salvare sau de conservare a bunurilor asigurate, ori de micşorare a pagubelor, direct sau prin împuterniciţii săi.

În cazul răspunderilor civile legale, “ASTRA” S.A.neavând nici un raport juridic cu terţul prejudiciat nu poate fi chemată, sub nici o formă, în procesul intentat asiguratului.

Despăgubirea se plăteşte în acea valută în care a fost încheiat contractul de asigurare, “ASTRA” S.A.având dreptul să plătească despăgubirea şi în altă valută.

Actualmente societatea “ASTRA” S.A.nu mai deţine nici un contract de asigurare de lucrări construncţii-montaj efectuate în străinătate. Acest tip de asigurare, încheiată cu foarte mult succes şi fiind foarte eficientă înainte de Revoluţia din Decembrie 89, a devenit impracticabilă în aceşti ani ai tranziţiei spre economia de piaţă, când datorită instabilităţii preţurilor, inflaţiei, lipsei de materiale, efectuarea lucrărilor de construcţii montaj în străinătate este greu de realizat.S-au menţinut, însă la un nivel redus, asigurările de construcţii montaj de la noi din ţară.

59

Page 60: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

2.5 ASIGURAREA CREDITELOR PENTRU EXPORT

1.OBIECTUL ASIGURĂRII.

Se asigură facultativ creanţele rezultate din livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pe credit, în străinătate.Asigurarea se încheie pentru pagubele cauzate asiguratului prin neplata creditului acordat cumpărătorului sau beneficiarului extern, inclusiv societăţilor mixte cu participare românească, ca urmare a faptului că debitorul a devenit insolvabil în timpul valabilităţii asigurării.

Asigurarea poate fi încheiată de: a) societăţi române care efectuează operaţiuni de comerţ exterior; b) societăţi mixte cu participare românească, cu sediul în România.

2. CAZURILE ÎN CARE SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI

Se acordă despăgubiri pentru creanţele asigurate în caz de insolvabilitate a debitorului (încetare de plăţi) stabilită în mod cert şi dovedită cu documente, ca urmare a uneia din următoarele cauze:

1) Averea debitorului sau a moştenitorilor acestuia a fost supusă:a) deschiderii procedurii falimentului pentru participarea creditorilor la masa

falimentară;b) începerii acţiunii de înţelegere extrajudiciară între toţi creditorii;c) executării silite în scopul încasării creanţelor, fără a se fi realizat încasarea.

2) Nu există posibilitatea de încasare a creanţei iar deschiderea unei proceduri de executare silită sau a unei proceduri falimentare nu ar avea succes;

3) În situaţia patrimonială a debitorului a intervenit orice alt caz, care poate fi considerat analog cu cele arătate mai sus.

În cazul înţelegerilor extrajudiciare despăgubirea se plăteşte numai dacă consimţământul asiguratului la înţelegere a fost dat cu acordul “ASTRA” S.A.

“ASTRA” S.A.acordă despăgubiri şi pentru:a) pagube rezultate ca urmare a vânzării, cu acordul “ASTRA” S.A.a bunurilor livrate pe

credit unui alt cumpărător, la un preţ mai scăzut decât cel facturat iniţial în vederea prevenirii unei pierderi.

b) pagubele rezultate ca urmare a vânzării fără acordul “ASTRA” S.A.a bunurilor livrate pe credit, unui alt cumpărător, dacă asiguratul aduce probe că nu a avut posibilitatea să ceară acest acord şi că au fost luate toate măsurile necesare şi judiciare pentru reducerea pagubei;

c) cheltuielile făcute în acţiuni judiciare, precum şi alte cheltuieli necesare în legătură cu acţiunile prevăzute la punctul 1 inclusiv pentru micşorarea pagubei, întreprinse cu acordul “ASTRA” S.A, chiar dacă suma creanţei neîncasate împreună cu aceste cheltuieli depăşeşte suma asigurată.

3. SUMELE LA CARE SE FACE ASIGURAREA

60

Page 61: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Creanţele se asigură la suma declarată de asigurat, în valuta în care a fost încheiat contractul de livrare de bunuri sau prestare de servicii.

Suma asigurată nu poate depăşi valoarea din factura externă, ţinându-se seama de bonificaţia acordată.

La cererea asiguratului, în suma asigurată se poate include şi suma dobânzilor aferente creditului acordat.

4. MODUL DE ÎNCHEIERE A ASIGURĂRII, PLATA PRIMELOR DE ASIGURARE

Asigurarea se încheie în baza declaraţiei de asigurare completată şi semnată de asigurat.

Declaraţia de asigurare trebuie să conţină:a) denumirea şi adresa completă a debitorului;b) perioada şi termenul de realizare a contractului de livrare de bunuri sau de prestare de

servicii;c) suma creditului;d) condiţiile şi termenele de rambursare a cerditului;e) modul de garantare a creditului (aval, garanţia bancară, gaj, ipotecă şi alte asemănătoare);f) referinţele şi informaţiile asupra bonităţii asigurătorului sau beneficiarului extern, de la

bănci sau firme de prim rang, de la agenţiile economice sau oficiile diplomatice ale României;

g) procentul de dobândă asupra creditului acordat dacă se cere includerea acesteia în asigurare.

Pe lângă datele prevăzute asiguratul trebuie să comunice şi orice alte date cunoscute de el cu privire la împrejurările esenţiale referitoare la risc.

Contractul de asigurare se consideră încheiat, de la data declaraţiei de asigurare, dacă aceasta este confirmată de “ASTRA” S.A.

Asiguratul participă la pagubă cu 10% din cuantumul acesteia.

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului de prime şi se plătesc anticipat pe toată durata asigurării stabilită în contractul de asigurare.

Primele de asigurare se plătesc în valuta în care s-a încheiat contractul de asigurare, “ASTRA” S.A.având dreptul să accepte plata primelor de asigurare şi în altă valută.

La asigurări pe durata de peste un an, la cererea asiguratului, plata primelor de asigurare poate fi eşalonată în rate anuale sau semestriale, plătibile anticipat.

În caz de neplată a unei rate de primă de asigurare într-un termen de cel mult două luni de la scadenţă, “ASTRA” S.A.poate suspenda asigurarea după trecerea acestui termen şi o poate repune în vigoare de la data plăţii primelor de asigurare restante, ora 24.

Dacă asigurarea încetează înainte de termen sau contractul de asigurare se reziliază, primele de asigurare plătite pentru perioada ulterioară încetării asigurării, calculate potrivit tarifului, se restituie.

Dacă împrejurările iniţiale privind riscul se schimbă în cursul executării contractului de asigurare (de exemplu: preluarea creanţei de către alt debitor, modificarea condiţiilor şi

61

Page 62: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

termenului de rambursare a creditului, modalitătea de garantare a creditului, etc.), asiguratul este obligat să le comunice, în scris, societăţii “ASTRA”, imediat ce le-a cunoscut.

Dacă asiguratul a comunicat date neexacte sau incomplete ori dacă nu a făcut de îndată "ASTRA" comunicarea privind schimbarea împrejurărilor esenţiale privind riscul, “ASTRA” are dreptul, înainte de producerea evenimentului asigurat, să propună asiguratului modificarea corespunzătoare a contractului de asigurare sau să-l denunţe în cazul în care, cunoscând exact împrejurările nu l-ar fi încheiat.Dacă asiguratul nu consimte la modificarea corespunzătoare a contractului de asigurare, acesta se reziliază.

După producerea evenimentului asigurat “ASTRA”S.A.are dreptul să reducă despăgubirea cuvenită, corespunzătoare raportului dintre prima stabilită şi cea care, cunoscându-se exact împrejurările, ar fi fost cuvenită, sau să refuze plata despăgubirii, dacă faţă de acele împrejurări contractul de asigurare nu s-ar fi încheiat.

În cazul în care asiguratul acordă debitorului extern un nou termen de rambursare a creditului, asigurătorul poate accepta prelungirea perioadei de asigurare, contra plăţii unei prime, calculată potrivit tarifului de prime.

5.ÎNCEPUTUL ŞI ÎNCETAREA RĂSPUNDERII

Răspunderea “ASTRA” S.A.începe:a) în cazul asigurării creanţelor rezultate din livrări de bunuri, la data când, potrivit

prevederilor contractului de livrare s-a efectuat prima livrare de bunuri şi drepturile asupra acestora au trecut către cumpărătorul extern;

b) în cazul asigurării creanţelor rezultate din prestări de servicii, la data când potrivit prevederilor contractului de prestare de servicii, această prestare a început.

Răspunderea “ASTRA” S.A.încetează:a) la data ultimei scadenţe a creditului acordat, dacă creditul a fost complet rambursat;b) în cazul nerambursării creditului acordat, ca urmare a producerii unui caz de pagubă

necuprins în asigurare; c) odată cu plata de către “ASTRA” S.A.a despăgubirii cuvenite;d) în termen de un an, socotit de la data scadenţei unei rate de credit, dacă rambursarea

acesteia nu a avut loc, iar asiguratul nu a început în această perioadă de timp o acţiune din cele prevăzute pentru stabilirea insolvabilităţii debitorului;

e) în cazul denunţării sau rezilierii contractului de asigurare.

Dacă înainte de a începe răspunderea asigurătorului, evenimentul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibilă, precum şi în cazul în care după începerea răspunderii asigurătorului, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibilă, contractul de asigurare se reziliază de drept.

6.OBLIGAŢIILE ASIGURATULUI

Pe lângă obligaţiile prevăzute la alte capitole din regulament, asiguratul mai este obligat:a) să obţină înainte de încheierea contractului de livrare de bunuri sau de prestare de servicii,

referinţe şi informaţii asupra bonităţii cumpărătorului sau beneficiarului extern, de la bănci sau firme de prim rang, de la agenţiile economice sau oficiile diplomatice ale României din ţara cumpărătorului ori beneficiarului sau de la organizaţii specializate;

b) să înştiinţeze neîntîrziat, în scris, asigurătorul dacă creanţa asigurată nu a fost achitată de debitor la scadenţa stabilită;

62

Page 63: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

c) să înştiinţeze neîntîrziat, în scris, “ASTRA” S.A.dacă află că în situaţia debitorului a intervenit, în perioada asigurării, starea de insolvabilitate sau că aceasta este iminentă;

d) să ia toate măsurile, potrivit cu împrejurările, pentru încasarea creanţei şi respectiv pentru micşorarea pagubei;

e) să pună la dispoziţia "ASTRA" S.A.toate actele şi documentele cu privire la starea de insolvabilitate a debitorului.

În caz de neîndeplinire a vreuneia din obligaţiile prevăzute “ASTRA” S.A.are dreptul să refuze plata despăgubirii, dacă din acest motiv nu a determinat cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei, sau să reducă despăgubirea în măsura în care paguba s-a mărit din acest motiv.

CAZURILE ÎN CARE NU SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI

“ASTRA” S.A.nu acordă despăgubiri pentru pagubele cauzate de:a) reclamaţii pentru livrări de bunuri sau prestări de servivii necorespunzătoare celor prevăzute

în contractul de livrare de bunuri sau de prestare de servicii; b) penalizări sau orice alte pierderi în legătură cu neexecutarea obligaţiilor contractuale;c) amenzi de orice fel;d) pirderi din diferenţele de curs valutar;e) măsuri guvernamentale(hotărâri sau dispoziţii ale organelor conducătoare de stat, civile sau

militare, care au împiedicat pe debitor să ia măsurile necesare pentru a-şi respecta obligaţiile prevăzute în contract lipsindu-l de posibilitatea de a efectua plata în străinătate a datoriei sale);

“ASTRA” S.A.nu acordă despăgubiri nici în cazurile în care insolvabilitatea debitorului a fost cauzată de:a) a)război-declarat sau nedeclarat, război civil revoluţie, revoltă, rebeliune, sabotaj sau alte

evenimente asemănătoare;b) calamităţi ale naturii exclusiv sau în special (ciclon, inundaţii, cutremur, erupţii vulcanice

revărsarea mării, uragan, tornade sau alte evenimente asemănătoare, în măsura în care mijloacele tehnice ce se folosesc de obicei în lupta cu astfel de calamităţi nu au putut fi folosite ori s-au dovedit ineficace).

7. CONSTATAREA PAGUBELOR, STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR

Constatarea şi evaluarea pagubei se fac de “ASTRA” S.A.împreună cu asiguratul dar se pot face şi prin experţi dacă acest lucru s-a convenit cu “ASTRA” S.A.

Stabilirea şi plata despăgubirilor se fac de catre “ASTRA” S.A.

Odată cu cererea de despăgubire asiguratul trebuie să prezinte actele şi documentele doveditoare a insolvabilităţii debitorului şi care să permită stabilirea cuantumului pagubei.

Pentru stabilirea despăgubirii, din creanţa asigurată care a rămas neîncasată se scad:a) plăţile pe care debitorul sau o altă persoană împuternicită de acesta le-a efectuat până la

ivirea insolvabilităţii inclusiv cele neprimite încă de asigurat, dar a căror încasare este posibilă.

b) plăţile în contul datoriei, efectuate în alt mod, decât cel prevăzut în contractul de livrare de bunuri sau prestări de servicii, sau depunerile în cont în ţara debitorului, care nu au fost încă încasate de asigurare, dar a căror încasare este posibilă;

c) sumele realizate din vânzarea bunurilor care fac obiectul livrării pe credit sau cele realizate în orice alt mod în urma valorificării sau gajării acestor bunuri, precum şi sumele realizate

63

Page 64: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

prin încasarea unei cambii ori despăgubirii de asigurare, după scăderea cheltuielilor efectuate cu acestea;

d) contrapretenţiile, bonificaţiile, reducerile şi serviciile care pot fi incluse în contul acoperirii creanţei;

e) sumele obţinute din realizarea drepturilor de orice fel(garanţii, cauţiuni şi altele asemănătoare).

Din despăgubirea cuvenită se scade participarea asiguratului şi se reţin primele de asigurare datorate până la sfârşitul perioadei asigurate.Despăgubirea se acordă numai după ce cuantumul pagubei avizat de asigurat a fost definitiv stabilit.

ASTRA S.A.poate acorda asiguratului un avans în contul despăgubirii ce i s-ar cuveni, dacă în termen de 3 luni de la data când s-a produs un eveniment din cele prevăzute, cuantumul pagubei nu a putut fi stabilit.

Despăgubirea se plăteşte numai în acea valută în care a fost convenită plata primelor de asigurare. “ASTRA” S.A.are dreptul să plătească despăgubiri şi cu altă valută pentru cheltuielile făcute în acţiuni judiciare şi alte cheltuieli prevăzute la lit A.

La efectuarea plăţii despăgubirii asiguratul este obligat să predea "ASTRA" S.A.toate documentele şi dovezile ce le deţine şi să îndeplinească toate formalităţile necesare pentru exercitarea dreptului de regres al "ASTRA" S.A.

64

Page 65: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

CAPITOLUL III

ANALIZA REZULTATELOR CONTABILE OBŢINUTE DE SOCIETATEA “ASTRA” S.A.ÎN PERIOADA 1992-1993. INDICATORI DE EFICIENŢĂ ŞI CĂI DE CREŞTERE A ACESTEIA

3.1.ANALIZA EXECUŢIEI, PE BAZA DATELOR CONTABILE, A BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PRECUM ŞI A REZULTATELOR FINANCIARE PE ANUL 1993

Activitatea desfăşurată de o societate de asigurare se reflectă sintetic în bugetul de venituri şi cheltuieli pe care aceasta îl întocmeşte anual. Prin elaborarea lui se urmăreşte ca în anul pentru care se întocmeşte bugetul, fondul de asigurare ce se constituie din primele de asigurare, să permită atât acoperirea tuturor cheltuielilor cât şi obţinerea unui anumit profit.

În procesul de elaborare şi execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli se urmăreşte respectarea principiului eficienţei maxime şi echilibrului financiar. După ce este întocmit el trebuie aprobat de Consiliul de Administaţie al societăţii, după care este depus la Ministerul Finanţelor sau la organele teritoriale ale acestuia.

Bugetul de venituri şi cheltuieli conţine date referitoare la veniturile, cheltuielile şi rezultatele preconizate a se realiza în anul curent, comparativ cu cele realizate în anul precedent.

La partea de venituri apar:1) prime de asigurare;2) prime de reasigurare-care reprezintă primele plătite societăţii “ASTRA” pentru a primi în

reasigurare anumite riscuri cedate de alte societăţi de asigurare;3) dezdăunări-care reprezintă partea din despăgubirile plătite de societatea “ASTRA”, care

sunt recuperate de la reasigurători; 4) refacţii la reasigurări cedate-care reprezintă comisioanele încasate de la societăţile la care

“ASTRA” a cedat o parte din portofoliul riscurilor subscrise de ea, în reasigurare;5) venituri financiare-care reprezintă venituri din dobânzile încasate, pentru disponibilul

bănesc depus la bănci şi din dividendele aduse de titlurile de participare la capitalul social al altor societăţi;

6) alte venituri care constau în recuperări şi regrese, adică sume plătite de societate ca despăgubiri şi recuperate ulterior, la care se adaugă dobânda fructificată de rezervele de prime şi de daune la reasigurările primite.

La partea de cheltuieli apar:1) despăgubiri din asigurare-care reprezintă despăgubirile plătite la daunele înregistrate la

asigurări;2) prime reasigurări cedate-care reprezintăprimele plătite altor societăţi de asigurare pentru

primirea în reasigurare a unui procent din riscurile subscrise de “ASTRA”3) despăgubiri reasigurări primite-care reprezintă despăgubirile plătite altor societăti de

asigurare care au cedat în reasigurare o parte a portofoliului lor de riscuri "ASTRA";4) refacţii resigurări primite-care reprezintă comisioanele plătite acestor societăţi de asigurare,

care s-au reasigurat la “ASTRA”, pentru cedarea cotei de primă corespunzătoare proporţiei în care s-au resigurat, din prima de asigurare încasată de ele;

5) debite în suferinţă-care reprezintă despăgubiri sau prime pe care societatea “ASTRA”le are de încasat de la societăţi de asigurare din străinătate, ca urmare a reasigurării ei la acesta sau invers, dar pe care momentan nu le poate încasa, datorită faptului că aceste societăţi fie au devenit falimentare, fie nu au disponibilităţi de plată, şi deci sunt în imposibilitate de a-şi achita obligaţiile pe care le au faţă de “ASTRA”;

65

Page 66: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

6) rezerva de daună asigurare-care reprezintă rezerva pe care societatea “ASTRA” şi-o constituie în momentul avizării de către un client a unei daune, până în momentul plăţii efective a despăgubirii, în urma analizei documentelor justificative din dosarul de daună, moment în care suma respectivă trece din contul de rezerve în contul de despăgubiri;

7) rezerva de daune reasigurare-care reprezintă rezerva pe care “ASTRA” şi-o constituie în momentul în care o altă societate de asigurare reasigurată la “ASTRA”, avizează o daună;

8) rezerva de primă-care se constituie din cotele părţi din primele încasate, corespunzătoare riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele;

9) rezerva de capital-care se constituie aplicând cota de 5% asupra diferenţei dintre venituri si cheltuieli;

10) cheltuieli pentru alte activităţi;11) cheltuieli financiare;12) cheltuieli administrtive;13) impozite şi taxe;14) diferenţe nefavorabile de curs valutar;15) pierderi din anii precedenţi.

În anul 1993, prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli, au fost realizate şi depăşite, după cum se observă din situaţia următoare:

66

Page 67: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

SITUAŢIA EXECUŢIEI PE BAZA DATELOR CONTABILE A BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PRECUM ŞI A REZULTATELOR FINANCIARE PE ANUL

1993

Se observă că veniturile din primele de asigurare încasate au crescut cu 0,83% faţă de prevederi.

Veniturile din operaţiunile de reasigurare, potrivit deconturilor înregistrate, au înregistrat următoarea evoluţie faţă de prevederi: primele la reasigurările primite au crescut cu 76% dezdăunările, reprezentând recuperarea daunelor plătite de la reasigurători, au scăzut cu

11,3% refacţiile asupra primelor cedate în asigurare au scăzut cu 8,1%.

Scăderea recuperărilor de la alte societăţi de asigurare faţă de prevederi, s-a datorat, ajungerii unora dintre acestea în stare falimentară apărând astfel incapacitatea de plată.

Veniturile din alte activităţi, constând din recuperări şi regrese, adică sume de bani plătite de “ASTRA” drept despăgubire şi primite înapoi (de exemplu în cazul unei despăgubiri plătite

67

ELEMENTELE Realizări 1992

Prevederi 1993

Realizări 1993

%efectivfaţă de plan

VENITURIPrime de asigurare 5.744.975 15.800.000 15.932.940 +0,83Prime din reasigurare 1.521.389 2.200.000 3.882.593 +76Dezdăunări 9.447.674 12.000.000 10.637.498 -11,3Refacţii la reasig. cedate 1.068.215 2.000.000 1.838.868 -8,1Din alte activităţi 106.658 180.000 191.086 +6Alte venituri an precedent 136.496 20.000 12.218 -38,9Venituri financiare -din care dobânzi

3.883.124 -

9.000.000 -

9.930.073 9.915.574

+10,3

TOTAL 21.908.531 43.000.000 42.425.276 -1,33CHELTUIELIDespăgubiri din asigurare 2.773.373 10.200.000 7.905.850 -22,5Prime reasigurări cedate 5.194.436 12.800.000 8.000.000 -32,2Despăgubiri reasig.primite 2.104.656 8.000.000 6.628.170 -17,5Refacţii reasig.primite 412.017 800.000 1.188.041 +48,5Debite în suferinţă 1.432.691 1.500.000 3.851.734 +156,7Rezervă daună asigurare 6.638.173 4.300.000 4.907.391 +14,1Rezervă daune reasigurare 736.460 2.800.000 2.940.972 +5Rezervă de primă - - 410.832Alte rezerve tehnice 637.486 - -Rezerva de capital 16.297 75.000 177.746 +136Chelt. pt. alte activităţi 31.740 15.000 17.137 +14,2Chelt. financiare 35.744 130.000 186.692 +43,6Chelt. administrative 162.640 380.000 913.132 +140Impozite şi taxe 41.461 500.000 350.022 -30Diferenţe nefav. de curs 1.317.129 - - Pierderi din anii precedenţi 4.561 - -TOTAL 21.598.894 41.500.000 38.146.288 -8,1PROFIT BRUT 319.637 1.500.000 4.278.988 +185

Page 68: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

pentru un furt care a fost ulterior soluţionat prin găsirea obiectului furat), precum şi dobânda asupra rezervelor de primă şi de daună la reasigurările primite au înregistrat o creştere de 6% faţă de prevederi.

Veniturile financiare provenind în principal din dobânzi asupra disponibilităţilor bancare au crescut cu 10,3% faţă de prevederi.

În ceea ce priveşte cheltuielile, se observă că despăgubirile din asigurare s-au situat cu 22,5% sub nivelul prevăzut iar cele aferente reasigurărilor primite s-au situat şi ele cu 17,5% sub nivelul prevăzut.

Au crescut însă faţă de nivelul prevăzut: debitele în suferinţă cu 156,7% datorită neachitării obligaţiilor faţă de “ASTRA” de către

societăţi de asigurare care au subscris riscuri cedate de “ASTRA” în reasigurare; rezerva de daună pentru asigurări cu 14,1% şi rezerva de daună pentru reasigurări cu 5% ca

urmare a avizării unui volum mai mare de daune decât cel prevăzut; rezerva de capital cu 136% datorită reevaluării disponibilului bănesc în valută iar diferenţa

favorabilă de curs valutar rezultată ca urmare a deprecierii cursului de schimb al leului faţă de dolarul SUA şi faţă de alte valute înregistrate per sold la 31.12. 1993 a fost reflectată în bilanţul contabil în fondul de rezervă, conform prevederilor HG nr 58/1994, articolul 3;

cheltuielile financiare cu 43,6%; cheltuielile administrative cu 140%.

Totuşi pe total, volumul cheltuielilor efectuate a fost inferior prevederilor din buget cu 8,1% ceea ce a determinat în mod corespunzător realizarea şi depăşirea prevederii privind profitul de repartizat, rezultând 2.199.936 mii lei, comparativ cu prevederea de 825.150 mii lei, deci o creştere cu 185%.

Urmare a faptului că societatea a realizat profit la finele anului 1993, s-au putut efectua cheluieli care se scad din veniturile încasate în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991 şi Legii nr. 12/1991.

Aceste cheltuieli au fost prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli şi au constat din: constituirea fondului de rezervă de capital.................................... 177.746 mii lei constituirea fondului de rezervă tehnică de daune.................... 12.110.929 mii lei cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate.................................. 110.401 mii lei

68

Page 69: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

SITUAŢIA REZULTATELOR FINANCIARE ÎN ANUL 1993COMPARATIV CU ANUL 1992

Primele de asigurare subscrise sunt primele care trebuie să fie încasate de societăţile de asigurare în urma încheierii contractelor de asigurare.Acestea pot fi încasate în totalitate, la momentul încheierii asigurării, sau în mai multe tranşe, în funcţie de cum se negociază cu asiguratul.Partea din prima subscrisă care este încasată de socitatea de asigurare poartă denumirea de primă de asigurare încasată.

Atât volumul primelor de asigurare subscrise cât şi al celor încasate a înregistrat o creştere cu peste 100%.

Primele de reasigurare subscrise sunt primele care trebuie să fie încasate de “ASTRA” de la alte societăţi de asigurare pentru asigurările primite în reasigurare. Acestea au înregistrat tot o creştere de peste 100%.

Diferenţa dintre primele încasate în asigurare şi în reasigurare şi primele plătite pentru asigurările cedate în reasigurare a crescut cu 438% datorită creşterii mari a primelor încasate şi scăderii volumului asigurărilor cedate în reasigurare.

Rezervele tehnice au crescut cu 81,4% datorită creşterii riscurilor la care societatea este expusă ca urmare a creşterii numărului de contracte de asigurare încheiate, lucru reflectat şi în creşterea volumului de prime subscrise.

Veniturile din investiţii au crescut cu 1555 datorită creşterii disponibilului bănesc de la bănci, ca urmare a creşterii volumului primelor încasate, ceea ce a determinat o creştere corespunzătoare a dobânzilor obţinute.

Disponibilul bănesc a crescut cu 155%.

Toate aceste evoluţii pozitive au determinat în final creşterea profitului brut obţinut de societatea “ASTRA” cu 1.281%, valoare influenţată însă de evoluţia cursului de schimb dolar/leu, care a crescut de la 460lei/$ la finele anului 1992 la 1276lei/$ la finele anului 1993, căci dacă ar fi să analizăm creşterea profitului exprimat în dolari SUA aceasta este doar de 437%.

69

INDICATORI 1992 1993 %

1993/1992

Prime de asigurare subscrise 9.692.289 20.465.402 211,1Prime de asigurare încasate 5.744.975 15.932.940 277,3Prime de reasigurare subscrise 1.521.389 3.882.593 255,2Primele de asigurare şi reasigurare mai puţin primele cedate în reasigurare

2.071.928 11.146.964

538,0

Rezerve tehnice 14.871.174 26.982.103 181,4Venituri din investiţii 3.883.124 9.930.073 255,7Disponibil bănesc 18.819.828 48.115.290 255,7Profit brut 309.637 4.278.988 1.381,9TOTAL ACTIVE 20.670.563 56.299.193 272,4

Page 70: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.2 ANALIZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERI DIN ANUL 1993 COMPARATIV CU REZULTATELE ANULUI 1992

Situaţia contului de profit şi pierderi pe anul 1993 comparativ cu anul 1992 se prezintă astfel:mii lei

Analizând evoluţia veniturilor obţinute şi a cheltuielilor efectuate în anul 1993 faţă de anul 1992, observăm că primele colectate au crescut cu 177,3%, încasările din reasigurare (adică primele de reasigurare colectate, comisioanele încasate de la reasigurările cedate în reasigurare şi despăgubirile încasate de la reasigurători pentru daunele produse la acele asigurări cedate în reasigurare), au crescut cu 35,9%, veniturile financiare (dobânzi plus participaţii) au crescut cu 155,7%.

În ceea ce priveşte cheltuielile, daunele plătite la asiguraţi au crescut cu 185%, cheltuielile cu reasigurările (prime cedate în reasigurare, despăgubiri de reasigurare plătite la reasiguraţi şi comisioane plătite pentru reasigurările primite) au crescut cu 113,8%, rezervele de daună la reasigurări au crescut cu 168,8%, rezerva de capital a crescut cu 1000% (datorită reevaluării disponibilului bănesc în valută iar diferenţa favorabilă de curs valutar a fost reflectată în fondul de rezervă de capital conform HG 58/1994), taxele şi impozitele au crescut cu 461,4%, alte cheltuieli au crescut cu 182,8%.

Pe total volumul veniturilor a înregistrat o creştere de 93,6%, mai rapidă decât creşterea volumului cheltuielilor cu 76,6%, ceea ce a determinat creşterea profitului brut obţinut cu 1.281%.

Profitul brut, în sumă de 4.278.988 mii lei, a fost repartizat pe destinaţiile prevăzute de HG Nr. 781/1991 şi Legea Nr. 12/1991 astfel:

70

1992 1993 %

1993/1992 VENITURIPrime de asigurare colectate 5.744.975 15.932.940 277,3Venituri din reasigurare 12.037.278 16.358.959 135,9Venituri financiare 3.883.124 9.930.073 255,7Alte venituri 243.154 203.304 83,6 TOTAL 21.908.531 42.425.276 193,6 CHELTUIELIDaune plătite la asigurări 2.773.373 7.905.850 285,1Cheltuieli cu reasigurările 7.711.109 16.484.780 213,8Rezerve de daună asigurări 6.638.173 4.907.391 73,9Rezerve de daună reasigurări 736.460 2.940.972 399,3Rezerve de primă - 410.832 -Alte rezerve tehnice 697.486 - -Rezerve pentru debite în suferinţă 1.432.691 3.851.734 268,8Rezerve de capital 16.297 177.746 1.090,7Diferenţe negative de curs valutar 1.317.129 - -Taxe şi impozite 41.461 350.022 844,2Cheltuieli administrative 162.640 913.132 561,4Alte cheltuieli 72.075 203.829 282,8 TOTAL 21.598.894 38.146.288 176,6 PROFIT BRUT 309.637 4.278.988 1.381,9

Page 71: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

impozit pe profit, calculat în cote proporţionale, conform HG nr. 804/1991 şi instrucţiunilor MF nr. 3614/1991...................................2.079.052 mii lei

fondul de participare a salariaţilor la profit (10%), calculat conform Legii nr 15/1990 şi Legii nr. 40/1992 ............................................................. 219.994 mii lei

fondul de investiţii (50%) calculat conform prev. B.V.C. şi Legii 40/1992 1.099.968 mii lei dividende de plătit (40%) conform art 11 din Legea nr 12/1991......................879.974 mii

lei_______________________________________

TOTAL.................................................................................................................4.278.988 mii lei

Profitul net al societăţii însumează 2.199.936 mii lei iar din acesta 879.974 mii lei reprezintă dividende de plătit către FPS, în proporţie de 60% adică 615.982 mii lei şi către FPP în proporţie de 30%, adică 263.992 mii lei.

Analiza indicatorilor economico-financiari demonstrează că societatea şi-a constituit corect fondurile din sursele legale, neînregistrîndu-se cazuri de deturnare a acestora.

71

Page 72: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.3 ANALIZA BILANŢULUI CONTABIL ÎNCHEIAT LA 31 DEC.1993COMPARATIV CU CEL ÎNCHEIAT LA 31 DEC.1992 DE SOCIETATEA “ASTRA”

Bilanţul contabil întocmit la 31 dec. 1993 a fost realizat pe baza datelor înregistrate în contabilitate, în Balanţa de verificare, efectuându-se atât inventarierea activelor circulante cât şi a celor fixe, în conformitate cu prevederile Precizărilor Ministerului Economiei şi Finanţelor nr.9107/1994, privind măsurile ce trebuie luate prntru închiderea exerciţiului financiar contabil pe anul 1993.

Bilanţul contabil încheiat la 31 decembrie 1993mii lei

Se constată o creştere patrimonială de 272,4% în 1993 faţă de 1992 patrimoniul societăţii “ASTRA” însumând 56.299.193 mii lei.Această creştere s-a datorat creşterii disponibilului bănesc cu 155%, a participaţiilor cu 314%, a terenurilor şi clădirilor achiziţionate cu 180%, a mijloacelor fixe pentru dotarea noilor clădiri cu 381%, a debitorilor pentru investiţii cu 1396% (această imensă creştere este datorată faptului că centrala societăţii “ASTRA” şi-a construit un nou sediu în strada Puşkin foarte modern şi costisitor iar în perioda 1992-1993 a plătit un avans societăţii de construcţii, care a realizat constrcţia, în vederea execuţiei ulterioare a ei), a altor debitori cu 1753% (acest indicator cuprinde debitorii deveniţi insolvabili, adică societăţi de asigurare care sunt falimentare şi nu şi-au achitat obligaţiile faţă de “ASTRA”, rezultate din riscurile primite în reasigurare) şi a altor active cu 484%, toate acestea având la bază creşterea volumului de prime subscrise.

Corespunzător cu creşterea activelor au crescut şi posturile din pasiv, în afară de capitalul subscris şi vărsat care a rămas un miliard, astfel:

72

Decembrie 31 1992

Decembrie 31 1993

%1993/1992

ACTIVEDisponibil bănesc 18.819.828 48.115.290 2 55,7Participaţii 1.508.099 6.248.277 414,3Terenuri şi clădiri 221.230 621.310 280,8Fonduri fixe 50.912 245.317 481,8Debitori pentru investiţii 53.717 803.976 1.496,7Alţi debitori 13.160 243.896 1.853,3Alte active 3.617 21.127 584,1 TOTAL ACTIVE 20.670.563 56.299.193 272,4Capital 1.000.000 1.000.000 100,0Rezerva de capital 23.087 6.465.724 28.005,9Fond de dezvoltare 129.597 924.606 713,4Fond de amortizare 4.784 300.175 6.274,6Sold reasigurare de plată 4.529.721 18.743.982 413,8Rezerve de daună asigurare 9.666.696 14.574.087 150,7Rezerve de daună reasigurare 736.460 3.677.432 499,3Rezerve de prime - 410.832 -Alte rezerve tehnice 3.035.327 3.035.327 100,0Rezerve pt. debite în suferinţă 1.432.691 5.248.425 368,9Creditori 2.679 305.038 11.386,2Alte pasive 109.521 1.577.565 1.440,4 TOTAL PASIVE 20.670.563 56.299.193 272.4

Page 73: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

rezerva de capital a crescut cu 27.900%, datorită reevaluării disponibilului bănesc în valută, iar diferenţa favorabilă de curs valutar, rezultată ca urmare a deprecierii cursului de schimb al leului faţă de dolarul SUA şi alte valute înregistrate per sold 31.12.1993 a fost reflectată în bilanţul contabil în fondul de rezervă, conform prevederilor HG nr 58/1994, articolul 3;

Fondul de dezvoltare a crescut cu 614% datorită creşterii profitului net, el calculându-se ca un procent de 50% din acesta;

Fondul de amortizare a crescut cu 6.174%, datorită creşterii volumului de mijloace fixe achiziţionate;

soldul reasigurărilor de plată a crescut cu 313% datorită creşterii volumului de daune la asigurările primite în reasigurare;

rezervele pentru pierderi din asigurare au crescut cu 50% datorită creşterii numărului de avizări de daune de către asiguraţi, avizări ce stau la baza constituirii acestor rezerve;

rezervele pentru pierderi din reasigurare au crescut cu 399% datorită creşterii numărului de avizări de daună făcute de reasiguraţi;

rezervele de primă, care se constituie din cotele părţi corespunzătoare riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele, s-au format pentru prima oară în acest an 1993;

rezervele pentru debite în suferinţă au crescut cu 268% datorită creşterii debitorilor insolvabili contabilizaţi în Activ cu 1.753%;

creditorii au crescut cu 11286%.

La finele anului 1993 patrimoniul societăţii era în sumă de 56.299.193 mii lei din care: Mijloace fixe la valoarea rămasă.......................................................................763.010 mii

lei Terenuri proprietatea societăţii, situate în stradaBăneasa-Pod,

str. Puşkin nr. 10, şi str.Arcului nr. 12, ultimele două fiind şantiere de construcţie pentru sedii ale societăţii.................................................................103.617 mii lei

Stocuri (materile)...................................................................................................9.971 mii lei

Disponibilităţi băneşti, în lei şi în valută, în conturi curente şi de depozit la Banca Română de Comerţ Exterior..............................................................48.115.290 mii lei

Decontări .......................................................................................................1.059.028 mii lei

din care investiţii în curs de execuţie pentru cele două sedii reprezintă............789.809 mii lei

Cheltuielile pentru investiţii efectuate îndeosebi pentru achiziţionarea, amenajarea şi construirea unor sedii în Bucureşti şi în ţară, inclusiv avansurile acordate pentru obiectivele de mai sus au fost acoperite, în baza art.20 din Legea nr.47/1991 din fondurile atrase prin activitatea de asigurare şi reasigurare.Pe măsură ce se vor crea fonduri de investiţii suficiente, costul bunurilor imobiliare respective vor fi trecute pe fondul de investiţii, constituind astfel active proprii ale societăţii.

73

Page 74: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Titluri de participare.............................................................................................6.248.277 mii leiconstând în participările societăţii la capitalul social al societăţilor:

Romanian-American Insurance Company, Bermude........ 3.828.000 mii lei Centrul de Comerţ Internaţional Bucureşti....................... 2.135.479 mii lei E.A.U Viena......................................................................... 13.309 mii lei Cullum, Londra.................................................................... 23.984 mii lei GENERALLA-ASIGURĂRI Bucureşti................................. 85.005 mii lei Fabrica de bere BIANCA, Blaj............................................ 150.000 mii lei ARCOM UNTERNAŢIONAL Bucureşti............................... 10.000 mii lei GERMANISCHE LLOYDS Bucureşti..................................... 2.500 mii lei

__________________________________________________________ TOTAL.............................................................................. 56.299.193 mii lei

__________________________________________________________Ca efect al reevaluării activelor şi pasivelor în valută, intervenite în cursul anului 1993 prin creşterea cursului dolarului de la 460 lei la finele anului 1992 la 1276 lei la 31 decembrie 1993, Societatea “ASTRA” a înregistrat o diferenţă de curs valutar favorabilă da 6.264.892 mii lei, ca rezervă de capital.Operaţiunea s-a efectuat în baza comunicării nr.8851110/02.03.1994 primită de la Ministerul Finanţelor pentru aplicarea prevederilor din H.G nr.58/ 1994, art.3.

Obligaţiile consemnate în Bilanţ la 31.12.1993 corespund cu cele înregistrate în situaţiile analitice şi însumează 3.338.660 mii lei constând din: furnizori - creditori 305.038 mii lei decontări cu salariaţii 1.049 mii lei decontări cu Bugetul Statului, din care: 3.032.573 mii lei

dividende de plătit 879.974 mii lei impozit pe profit 2.079.052 mii lei impozit pe salarii 60.990 mii lei decontări cu asigurările sociale -282 mii lei fonduri pentru plata ajutorului de şomaj 12.839 mii lei

Este de menţionat că societatea are obligaţia, prin Legea nr.47/ 1991 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor, să constituie rezerve de prime şi de daune în vederea acoperirii în viitor a unor riscuri asumate.Legea prevede că rezervele de daună nu pot fi mai mici de 40% din diferenţa dintre primele încasate şi daunele plătite la asigurările şi reasigurările cu valabilitate în cursul anului.

74

Page 75: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4. EFICIENŢA ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII “ASTRA” S.A.INDICATORI DE EFICIENŢĂ.CĂI DE CREŞTERE A ACESTEIA

3.4.1. CONCEPTUL DE EFICIENŢĂ ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE

În aprecierea eficienţei activităţii de asigurare este necesar să avem în vedere atât raportul dintre efectul obţinut şi efortul depus în legătură cu această activitate cât şi rezultatele financiare nemijlocite obţinute. Efectul obţinut de pe urma activităţii de asigurare prin acordarea de despăgubiri şi sume asigurate se concretizează în crearea condiţiilor care permit continuitatea proceselor economice din diferite ramuri şi sectoare, menţinerea integrităţii proprietăţii aparţinând unor persoane juridice sau fizice, desfăşurarea în condiţii normale a comerţului exterior şi realizarea de către populaţie a unor măsuri suplimentare de prevedere şi economisire.

Efortul pentru obţinerea efectului amintit mai sus este făcut atât de asiguraţi care plătesc prime de asigurare cât şi de asigurător, care organizează, conduce şi participă direct la realizarea asigurărilor de bunuri persoane şi răspundere civilă precum şi a asigurărilor şi reasigurărilor în valută.

Prin urmare eficienţa activităţii de asigurare este necesar să fie privită atât din punctul de vedere al intereselor asigurătorului cât şi din punct de vedere al intereselor asiguraţilor.

Pentru asigurător asigurările sunt cu atât mai eficiente cu cât cheltuielile ocazionate de plata despăgubirilor, a sumelor asigurate şi cele privind formarea şi administrarea fondului de asigurare sunt cât mai reduse.

Pentru asiguraţi eficienţa asigurărilor este cu atât mai mare cu cât despăgubirile pe care ei le primesc la producerea riscului asigurat sunt mai aproape de valoarea daunei înregistrate iar timpul scurs de la data producerii evenimentului asigurat până la încasarea despăgubirilor sau a sumei asigurate este mai redus.

În aprecierea eficienţei activităţii de asigurare şi a dimensiunii rezultatelor financiare obţinute de un asigurator este necesar să avem în vedere şi faptul că în acest domeniu se întâlneşte un fenomen specific şi anume faptul că asigurătorul "vinde" înainte de "a fi produs" deci înainte de a cunoaşte costul "produsului vândut". Prin încasarea primei de asigurare societatea de asigurare se obligă să plătească asiguratului eventualele daune a căror mărime nu se cunoaşte, aceasta putând fi doar pe baza unor calcule probabilistice.

Din cele menţionate mai sus se desprinde importanţa deosebită pe care o prezintă calcularea primelor de asigurare pe baza unor criterii ştiinţifice, respectiv folosindu-se metodele statistico - matematice. Numai în acest fel, o societate de asigurare va reuşi să-şi formeze, din primele de asigurare încasate, un fond de asigurare care să-i permită acoperirea cheltuielilor pe care le are de efectuat.

Analiza eficienţei activităţii de asigurare poate avea caracter ştiinţific, dacă se bazează pe datele oferite de sistemul informaţional existent în acest domeniu.

Pornind de la aceste date, pot fi cercetate, analizate şi interpretate rezultatele obţinute în activitatea de asigurare, pot fi identificaţi factorii care le-au determinat şi pot fi stabilite căile şi mijloacele necesare pentru îmbunătăţirea lor.

Particularităţile activităţii de asigurare impun ca, în analiza eficienţei acesteia, să se ţină cont şi de acţiunea unor factori specifici.

75

Page 76: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Un factor foarte important care acţionează în domeniul asigurărilor, influenţând direct şi nemijlocit volumul cheltuielilor efectuate de asigurător cu plata despăgubirilor, este caracterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de pagube. Acest caracter impune ca analiza eficienţei activităţii de asigurare să se facă pe o perioadă de timp cât mai îndelungată (minim 5 ani), deoarece numai în acest mod pot fi desprinse concluzii cât mai realiste privind rezultatele finale obţinute.

În cazul asigurărilor facultative acţionează şi un factor de natură subiectivă care influenţează, în mare măsură rezultatele obţinute de asigurător. Este vorba de amploarea şi calitatea activităţii desfăşurate de organele asigurătorului în legătură cu încheierea unui număr cât mai mare de asigurări şi de "gradul de înţelegere" a diferitelor persoane fizice şi juridice în ceea ce priveşte necesitatea şi utilitatea acestora. Dacă această activitate se soldează cu obţinerea unui grad de cuprindere în asigurare ridicat, sunt create, în mare parte, condiţii pentru ca asigurătorul să poată obţine rezultate onorabile.

În aprecierea eficienţei activităţii de asigurare, este necesar să se ţină seama atât de rezultatele obţinute de asigurător, cât şi de cele obţinute de asiguraţi. Dacă dintr-un motiv sau altul, trecem cu vederea rezultatele pe care le obţine asigurătorul sau cele pe care le obţin asiguraţii, înseamnă că de fapt ne rezumăm la o analiză parţială care nu permite desprinderea influenţei tuturor factorilor care intervin în asigurare.

În condiţiile în care orice societate de asigurare îşi conduce activitatea conform principiului gestiunii financiare, este firesc ca aceasta să se preocupe de acoperirea cheltuielilor din veniturile realizate şi de obţinerea unor rezultate financiare cât mai bune.

Pentru ca aceste rezultate să poată fi obţinute, este necesar, în primul rând, ca veniturile încasate să depăşească cheltuielile pe care le are de efectuat. De aici rezultă că nivelul despăgubirilor şi al sumelor asigurate ce se cuvin asigurătorilor, în cazul producerii riscurilor asigurate, este direct influenţat de mărimea primelor de asigurare pe care ei le plătesc asigurătorului. Aceasta, demonstrează, o dată în plus, că în mod normal nu putem face o apreciere a eficienţei activităţii de asigurare, făcând abstracţie de faptul că cele două părţi care intervin în asigurare- asigurătorul şi asiguratul-urmăresc, fiecare în parte, anumite scopuri bine precizate.

Evident, ideal ar fi ca despăgubirile pe care le plăteşte asigurătorul să fie cât mai apropiate de valoarea pagubelor produse de riscurile asigurate. Pentru ca acest lucru să se poată însă realiza, este necesar să se stabilească un nivel mai ridicat al primelor de asigurare, ceea ce nu în toate cazurile concordă cu interesele şi posibilităţile asiguraţilor, deoarece asigurarea devine prea costisitoare.

Din cele de mai sus, rezultă că activitatea de asigurare este necesar să fie organizată în aşa încât să se poată interveni promt pentru înlăturarea urmărilor producerii riscurilor asigurate, iar cheltuielile cu administrarea ei să fie cât mai reduse. Totodată se impune ca activitatea de asigurare să fie astfel organizată şi condusă încât să permită asigurătorului să obţină un anumit profit, din care o parte se cuvine bugetului de stat sub formă de impozit.

În concluzie, se poate afirma că aprecierea eficienţei activităţii de asigurare este necesar să se facă folosindu-se indicatori care să reflecte atât rezultatele obţinute de asigurător, cât şi eficienţa pentru asiguraţi.

76

Page 77: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4.2. EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI DE EFICIENŢĂ ÎN PERIOADA 1992-1993

3.4.2.1. ANALIZA EVOLUŢIEI STRUCTURII PORTOFOLIULUI DE PRIME PE CLASE DE RISCURI

Tabelul nr.5STRUCTURA PORTOFOLIULUI DE PRIME PE CLASE DE RISCURI

ÎN ANII 1992-1993

Analizând tabelul nr.5 se observă că asigurările casco maritime deţin ponderea cea mai mare în volumul total de prime încasate în cei doi ani.Dar ele au o tendinţă de scădere de la 61,6%, în anul 1992 la 56,3% în anul 1993, ca de altfel şi cele cargo, de la 16,1% în 1992 la 5,7% în 1993, în timp ce restul asigurărilor au o tendinţă de creştere şi anume aviaţia creşte de la 3,6% în 1992 la 10,1% în 1993, auto creşte de la 13,7% în 1992 la 19,8% în 1993, incendiu şi furt creşte de la 4,3% în 1992 la 5,9% în 1993 iar asigurările diverse cresc de la 0,7 % în 1992 la 2,2% în 1993.

Această evoluţie a structurii portofoliului demonstrează deschiderea spre nou a societăţii “ASTRA” şi eforturile depuse în direcţia câştigării unui număr cât mai mare de clienţi prin diversificarea portofoliului adică, prin cuprinderea în asigurare a noi riscuri, a căror acoperire se practică în mod uzual, pe piaţa internaţională, cum ar fi asigurarea de răspundere a expeditorului mărfii, asigurarea angajaţilor etc.

77

CLASE DE RISC 1992 1993CASCO MARITIM 61,6 56,9CARGO MARITIM 16,1 5,7AVIAŢIE 3,6 10,1AUTO 13,7 19,8INCENDIU ŞI FURT 4,3 5,9DIVERSE 0,7 2,2TOTAL 100,0 100,0

Page 78: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4.2.2. ANALIZA EVOLUŢIEI PRIMELOR SUBSCRISETabelul nr. 6

EVOLUŢIA PRIMELOR SUBSCRISE EXPRIMATE ÎN LEI

Primele de asigurare subscrise sunt primele care trebuie să fie încasate de societăţile de asigurare în urma încheierii contractelor de asigurare.Acestea pot fi încasate în totalitate în momentul încheierii asigurării, sau în mai multe tranşe, în funcţie de cum se negociază cu asiguratul.Deci aceste prime arătate în tabelul nr.6 includ şi primele neîncasate încă în anul fiscal 1992-1993.

În calculul acestor prime a fost luată în considerare o rată de schimb a dolarului SUA în lei de 460 lei pe un dolar SUA pentru anul 1992 şi de 1276 lei pe dolar SUA pentru anul 1993.

Tabelul nr.7

EVOLUŢIA PRIMELOR SUBSCRISE EXPRIMATE ÎN DOLARI SUA

Deşi volumul în lei al primelor subscrise a crescut în anul 1993 cu 111% faţă de anul 1992, analizând tabelul nr.7 observăm că acelaşi volum al primelor exprimat în dolari SUA a scăzut în anul 1993 cu 17,9% faţă de anul 1992.Această evoluţie contradictorie se datorează creşterii foarte mari a cursului de schimb dolar SUA/leu care a crescut de la 460 lei/dolar SUA, la finele anului 1992, la 1276 lei/dolar SUA, la finele anului 1993.

Analizând evoluţia primelor subscrise exprimate în dolari constatăm că: primele subscrise pentru asigurările casco maritime au scăzut cu 25%, datorită scăderii

numărului de contracte de asigurare încheiate de ASTRA datorită vînzării sau închirierii unor nave, de către armatorii români, la alte companii străine, care la rîndul lor le-au asigurat la companii de asigurare străine;

primele subscrise pentru asigurările cargo au scăzut cu 70,7%, atât datorită scăderii cotaţiilor de primă, cât şi datorită scăderii volumului poliţelor de asigurare încheiate şi al clienţilor societăţii;

78

CLASE DE RISC 1992

1993

%1993/1992

CASCO MARITIM 5.970.625.955 11.512.499.745 192,8CARGO MARITIM 1.557.226.433 1.171.151.031 75,2AVIAŢIE 347.386.089 2.065.567.240 594,6AUTO 1.328.876.974 4.057.192.010 305,3INCENDIU ŞI FURT 417.292.955 1.203.875.667 288,5DIVERSE 70.881.028 455.116.450 642,1TOTAL 9.692.289.434 20.465.402.143 211,1

CLASE DE RISC 1992 1993 %1993/1992

CASCO MARITIM 20.171.034 15.128.121 75,0CARGO MARITIM 5.260.900 1.538.963 29,3AVIAŢIE 1.173.602 2.714.280 231,3AUTO 4.489.449 5.331.396 118,8INCENDIU ŞI FURT 1.409.773 1.581.965 112,2DIVERSE 239.462 598.051 249,7TOTAL 32.744.220 26.892.776 82,1

Page 79: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

primele subscrise pentru asigurările de aviaţie au crescut cu 131,3% datorită creşterii numărului de poliţe de asigurare încheiate, “ASTRA” fiind în anul 1993 singura societate de asigurări din România care a încheiat asigurarea riscurilor de aviaţie;

primele subscrise pentru asigurările de autovehicule au crescut cu 18,8% datorită creşterii de către “ASTRA” a cotaţiilor de primă, pe măsura creşterii şi a riscurilor subscrise, comparativ cu riscurile subscrise de celelalte societăţi de asigurare concurente;

primele subscrise pentru asigurările de incendiu şi furt au crescut cu 12,2% datorită creşterii atât a numărului de clienţi cât şi a numărului de poliţe datorită creşterii numărului proprietarilor de apartamente, case, a firmelor comerciale care posedă magazine, depozite dar şi datorită inflaţiei care face ca valoarea bunurilor să crească în timp ceea ce duce la accentuarea grijii proprietarilor pentru bunurile ce le posedă;

primele subscrise pentru asigurările diverse au înregistrat creşterea cea mai mare de 149,7% datorită creşterii spectaculoase a nimărului de poliţe, ca urmare a diversificării de către societatea “ASTRA” a paletei de asigurări oferită mai vechilor sau potenţialilor clienţi ai săi, ceea ce demonstrează adaptarea ei la noile condiţii ale economiei de piaţă.

Aceste evoluţii pot fi explicate mai bine analizând evoluţia numărului de clienţi şi a numărului de poliţe pe categorii de riscuri.

79

Page 80: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4.2.3. ANALIZA EVOLUŢIEI NUMĂRULUI DE CLIENŢI ŞI A NUMĂRULUI DE POLIŢE PE CLASE DE RISCURI

Tabelul nr. 8ASIGURAREA CASCO MARITIMĂ

Observăm că deşi numărul clienţilor creşte constant în perioada 1991-1993 cu circa 66% totuşi numărul poliţelor scade în 1992 cu 8,1% faţă de 1991 şi în 1993 cu 36,3% faţă de 1992.Explicaţia acestei situaţii contradictorii este următoarea: Navromul, cel mai mare armator de nave comerciale din economia socialistă, a vîndut o parte din navele sale comerciale unor alţi armatori noi apăruţi mai mici ca: Transnav, Cavara, Duplex ducând astfel la creşterea numărului de clienţi.Pe de altă parte numărul total al navelor s-a micşorat, datorită vânzării sau închirierii unor nave unor companii străine care nu le-au mai asigurat încontinuare la “ASTRA”.

Tabelul nr.9ASIGURAREA CARGO

Analizând tabelul nr. 9 observăm că numărul de clienţi are o evoluţie fluctuantă, în sensul că în perioada 1991-1992 creşte cu 74% după care în perioda 1992-1993 scade cu 52%. Creşterea numărului de clienţi s-a datorat apariţiei unui număr foarte mare de firme comerciale în perioda 1991-1992, care s-au ocupat mai ales cu importul de bunuri, datorită cererii mari de produse de pe piaţa internă iar scăderea ulterioară cu 52% s-a datorat apariţiei în perioda 1992-1993 a cât mai multor societăţi de asigurare, astfel că inevitabil segmentul de piaţă al societăţii “ASTRA” s-a diminuat.

Numărul de poliţe a scăzut şi el în perioda 1991-1992 cu 7,1% şi în 1992-1993 cu 29,14% datorită faptului că clienţii noi apăruţi sunt firme mici comparativ cu fostele întreprinderi de comerţ exterior socialiste, care nu rulează un volum aşa de mare de importuri sau exporturi.

80

INDICATORI 1991 1992 1993NUMĂR CLIENŢI 17 28 47bază fixă 1991 100% 164% 276%bază în lanţ 100% 164% 176%NUMĂR DE POLIŢE 657 604 385bază fixă 1991 100% 91,9% 58,5%bază în lanţ 100% 91,9% 63,7%

INDICATORI 1991 1992 1993NUMĂR DE CLIENŢI 218 380 186bază fiză 1991 100% 174% 85%bază în lanţ 100% 174% 48%NUMĂR DE POLIŢE 2518 2340 1658bază fixă 1992 100% 92,7% 64,3%bază în lanţ 100% 92,7% 69,3%

Page 81: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Tabelul nr.10ASIGURAREA DE AVIAŢIE

Observăm că numărul clienţilor este relativ constant în perioada 1991-1993, şi anume 11, printre care putem enumera Romavia, CIPA, LAR alături de care se adaugă în anul 1992 compania JARO. În anul 1993 Romtehnica renunţă la asigurarea făcută de “ASTRA”, astfel că numărul clienţilor revine la 11.

Numărul de poliţe scade cu 22,2% în perioada 1991-1992 datorită scoaterii din funcţiune a unui număr cât mai mare de avioane, de fabricaţie rusească, de o vechime mare, după care creşte cu 45% în perioada 1992-1993 datorită folosirii de către aviaţia utilitară a unor avioane de rezervă pentru stingerea unor incendii din Spania, datorită creşterii numărului de avioane fabricate, prin dotarea unor avioane de fabricaţie românească cu echipamente din import şi datorită creşterii numărului de avioane cu care România s-a prezentat la expoziţiile internaţionale.

Tabelul nr. 11ASIGURAREA AUTO

Observăm că atât numărul de clienţi cât şi numărul de poliţe au avut o evoluţie fluctuantă în perioada 1991-1993, crescând în perioada 1991-1992 şi scăzând apoi în perioada 1992-1993.

Creşterea numărului de clienţi în perioada 1991-1992 cu 112% s-a datorat creşterii numărului de autovehicule aduse din străinătate de persoanele fizice, apariţiei multor societăţi de transport privatizate care în condiţiile neexistenţei aşa multor societăţi de asigurare au încheiat contracte de asigurare cu societatea “ASTRA”.Scăderea ulteriară a clienţilor în perioada 1992-1993 cu 8,33%, a avut drept cauză principală apariţia unor societăţi de asigurare concurente, care au încercat să se impună pe piaţă prin practicarea unor cotaţii de primă inferioare societăţii “ASTRA” ceea ce a făcut ca segmentul de piaţă al societăţii “ASTRA” să se diminueze.O altă cauză este şi aceea că “ASTRA” a majorat cotaţiile de primă la acest tip de asigurări mărind în acelaşi timp şi volumul de riscuri subscrise, comparativ cu riscurile subscrise de societăţile de asigurare concurente.

Creşterea numărului de poliţe în perioda 1991-1992 cu 177,4% şi scăderea ulterioară în perioada 1992-1993 cu 2,35% pot fi explicate prin aceleaşi cauze ca mai sus.3.4.2.4. ANALIZA EVOLUŢIEI DESPĂGUBIRILOR PLĂTITE ŞI A REZERVELOR DE DAUNĂ CONSTITUITE

Tabelul nr.12

81

INDICATORI 1991 1992 1993NUMĂR DE CLIENŢI 11 12 11bază fixă 1991 100% 109% 100%bază în lanţ 100% 109% 91,6%NUMĂR DE POLIŢE 203 158 230bază fixă 1991 100% 77,8% 113%bază în lanţ 100% 77,8% 145%

INDICATORI 1991 1992 1993NUMĂRUL DE CLIENŢI 290 615 427bază fixă 1991 100% 212% 147,4%bază în lanţ 100% 212% 69,4%NUMĂRUL DE POLIŢE 3286 9117 8902bază fixă 1991 100% 277,4% 270%bază în lanţ 100% 277,4% 97,6%

Page 82: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

EVOLUŢIA DESPĂGUBIRILOR PLĂTITE ŞI A REZERVELOR DE DAUNĂCONSTITUITE

mii lei

Analizând evoluţia despăgubirilor şi a rezervelor la societatea “ASTRA” se constată că ele au crescut în intervalul 1992-1993 cu 36,1%.

Această creştere a fost determinată de apariţia unei daune la de valoare foarte mare la asigurările de aviaţie şi anume prăbuşirea unui avion al Romaviei în Africa de Sud care a dus la creşterea volumului despăgubirilor la această ramură cu 8.282% şi de creşterea daunalităţii la asigurările autovehiculelor care a dus la creşterea volumului despăgubirilor la această ramură cu 562,5%.

La celelalte tipuri de asigurări volumul daunelor a fost în scădere, ceea ce a dus la scăderea corespunzătoare a volumului despăgubirilor şi a rezervelor astfel: la asigurările casco acesta a scăzut cu 27,4%, la asigurările cargo a scăzut cu 44,8% iar la cele diverse şi de incendiu a scăzut cu 23,3%.

82

INDICATORI 1992 1993 %

1993 / 1992CASCO MARITIM-Despăgubiri 1.534.936 3.670.742 239,1-Rezerve 5.449.065 1.406.421 25,8 TOTAL 6.984.001 5.077.163 72,6CARGO-Despăgubiri 726.123 187.662 32,9-Rezerve 198.117 236.455 119,3 TOTAL 768.625 424.118 55,1AVIAŢIE-Despăgubiri 30.001 2.514.702 8382-Rezerve 23.151 638.000 2755,3 TOTAL 53.152 2.816.145 5298,2AUTO-Despăgubiri 244.754 1.376.793 562,5-Rezerve 539.660 2.271.268 420,8 TOTAL 983.826 3.186.269 323,8INCENDIU + DIVERSE-Despăgubiri 237.559 155.951 65,6-Rezerve 428.180 355.247 82,9 TOTAL 665.739 511.198 76,7TOTAL DESPĂGUBIRI 2.773.373 7.905.850 285,1TOTAL REZERVE 6.638.173 4.907.391 73,9TOTAL GENERAL 9.411.546 12.813.241 136,1

Page 83: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4.2.5. ANALIZA EVOLUŢIEI REZULTATULUI TEHNICTabelul nr.13

EVOLUŢIA REZULTATULUI TEHNICmii lei

Rezultatul tehnic arată dacă societatea îşi poate achita despăgubirile la daunele înregistrate de clienţii ei şi constitui rezerve de daună, pentru daunele avizate deja din primele încasate.

În anul 1992 acest lucru nu a fost posibil, rezultatul tehnic având o valoare negativă de - 3.666.571 mii lei deoarece volumul rezervelor de daună a fost foarte mare, datorită numărului mare de daune produse şi avizate.Această diferenţă negativă a fost acoperită din veniturile financiare şi alte venituri (regrese şi recuperări), astfel că pe total societatea a înregistrat un profit brut de 309.657 mii lei.

În anul 1993 rezultatul tehnic a fost de +2.708.867 mii lei, datorită creşterii primelor de asigurare încasate şi scăderii rezervelor de daună.

83

INDICATORI 1992 19931. PRIME ÎNCASATE 5.744.975 15.932.9402. DAUNE PLĂTITE 2.773.373 7.905.8503. REZERVE DE PRIMĂ - 410.8324. REZERVĂ DE DAUNĂ 6.638.173 4.907.3915. REZULTAT TEHNIC = 1-(2+3+4) - 3.666.571 + 2.708.867

Page 84: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4.2.6. ANALIZA EVOLUŢIEI RATEI DAUNEI

Rata daunei arată în ce raport se află despăgubirile sau sumele asigurate plătite de asigurător faţă de primele de asigurare încasate.

Formula de calcul a ratei daunei este următoarea:

Rd=D/P*100

D = totalul despăgubirilor plătite de asigurător +rezervele de daunăP = totalul primelor încasate de asigurător

Rata daunei se exprimă în procente şi poate fi mai mică, egală sau mai mare de sută la sută. Cu cât rata daunei înregistrează valori mai mici de 100 cu atât situaţia financiară este mai favorabilă pentru asigurător.

Tabelul nr.14EVOLUŢIA RATEI DAUNEI ÎN PERIOADA 1992-1993

mii lei

INDICATORI

1992

1993

%1993/1992

PRIME ÎNCASATE 5.744.975 15.932.241 277,3DESPĂGUBIRI + REZERVE DE DAUNĂ 9.411.546 12.813.241 136,1RATA DAUNEI 163,8% 80,42% 49

Se constată o îmbunătăţire a ratei daunei cu 51% aceasta scăzând de la 163% în 1992 la 80,42% în 1993, ceea ce reflectă o situaţie favorabilă, un rezultat pozitiv al activităţii de asigurare.

Să analizăm acum evoluţia ratei daunei pe fiecare tip de asigurare pentru a putea explica această evoluţie favorabilă a ratei daunei pe total.

Tabelul nr. 15EVOLUŢIA RATEI DAUNEI ÎN PERIOADA 1992-1993

PE TIPURI DE ASIGURĂRI

TIPURI DE ASIGURĂRI 1992 1993 %1993/1992

CASCO MARITIM 197% 56,6% -71,2CARGO 83,1% 46,7% -43AUTO 125% 101% -19,2AVIAŢIE 25,6% 178% +595,23

La asigurările casco maritim scăderea ratei daunei de la 197% în 1992 la 56,6% în 1993 se datorează impunerii la începutul anului 1993 a unui sistem nou de calcul a primelor de asigurare şi a franşizelor de către reasigurători în sensul că înainte primele de asigurare erau calculate pe baza unor cote de primă aplicate la valoarea asigurată a fiecărei nave, ceea ce făcea ca, cu cât nava valora mai puţin, prima de asigurare să fie mai mică, deşi riscul de avariere era mult mai mare iar în prezent calculul primei de asigurare se face prin aplicarea unei prime unitare exprimate în dolari pe tonă "deadweight", la tonajul navelor.Aceste rate de primă unitare sunt stabilite în funcţie de tipul, vechimea şi capacitatea navelor şi sunt ajustate cu cote

84

Page 85: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

de primă penalizatoare în funcţie de vechimea navelor.Aceste modificări se reflectă în creşteri importante de primă la navele cu vechime mai mare.

Odată cu schimbarea sistemului de cotare a primelor s-au operat modificări şi în sistemul de calcul a franşizelor care sunt calculate începând din 1993 diferenţiat în funcţie de natura avariei.Pentru daunele survenite la motoare s-a introdus o franşiză suplimentară care se adaugă la cea de bază.Se estimează că noile franşize cresc în medie faţă de cele practicate în anul 1992 cu cca. 45% iar pentru navele de mărime mare cu cca. 84%.

La asigurările casco maritime “ASTRA” practică o cotaţie de primă cuprinsă între 0,4% şi 2%.Cotaţia pentru un anumit tip de contract de asigurare se determină printr-un program pe calculator conceput după indicaţiile şi cerinţele reasigurătorilor de pe piaţa Londrei, în care se introduc datele despre parametrii navei iar acesta calculează automat cotaţia de primă şi franşiza.

La asigurările cargo scăderea rate daunei în 1993 faţă de 1992 cu 43% s-a datorat revenirii practic la normalitate a situaţiei despăgubirilor care în anul 1992 au fost imense datorită avarierii în timpul transportului pe mare, a unui volum foarte mare de marfă (zahăr, cafea, orez) importate de Prodexport.

Pe de altă parte volumul primelor încasate a rămas relativ constant, cu tendinţă chiar de scădere uşoară, datorită faptului că numărul de poliţe şi de clienţi a scăzut, apoi sumele asigurate au scăzut şi ele pentru că firmele nou înfiinţate nu au un volum aşa mare de marfă ca fostele întreprinderi de comerţ exterior şi în al treilea rând accentuarea concurenţei pe piaţa asigurărilor a determinat scăderea cotaţiilor de primă, pentru atragerea cât mai multor clienţi.

La asigurările cargo “ASTRA” practică o cotaţie de primă cuprinsă între 0,2% şi 12% în funcţie de natura mărfii, distanţă, mijloc de transport.

La asigurările auto valoarea aşa de mare a ratei daunei şi anume de 125% în 1992 şi 101% în 1993 se datorează volumului mare de accidente înregistrate în această perioadă.Tendinţa pozitivă de creştere a ratei daunei se datorează creşterii foarte mari a primelor subscrise, cu 205% conform tabelului nr. 6, ceea ce a atras după sine şi creşterea primelor încasate, datorită creşterii de către “ASTRA” a cotaţiilor de primă.”ASTRA” şi-a putut impune condiţii de asigurare favorabile ei pe piaţă în acea perioadă, datorită faptului că în acea perioadă nu erau aşa de multe societăţi de asigurare care să cuprindă în asigurare atât de multe riscuri ca şi “ASTRA”, neavând capacitatea financiară de a suporta un volum mare de despăgubiri.

La asigurările de aviaţie, rata daunei a crescut de la 25,6% în 1992 la 178% în 1993, deoarece la 15.01.1993 a avut loc prăbuşirea unui avion al Romaviei în Africa de Sud, prăbuşire ce a dus la creşterea volumului despăgubirilor cu 8282% în 1993.Deşi 75% din această sumă a fost recuperată din reasigurare, totuşi ea este luată în calcul la rata daunei.

85

Page 86: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4.2.7.ANALIZA EVOLUŢIEI RATEI DAUNEI LA ASIGURĂRILE CEDATE ÎN REASIGURARE

Tabelul nr. 16

EVOLUŢIA RATEI DAUNEI LA ASIGURĂRILE CEDATE ÎN REASIGURARE

Se observă că rata daunei la asigurările cedate în reasigurare este mai mare decât la asigurări, pentru că la cedările în reasigurare societatea “ASTRA” şi-a reţinut cum se obişnuieşte în practica reasigurărilor un comision din volumul de prime cedate în reasigurare, ceea ce face ca raportul dintre despăgubirile plătite de reasigurător şi primele încasate să fie mai mare decât la asigurător.

O a doua cauză este aceea că “ASTRA” nu a cedat în reasigurare întregul portofoliu de asigurări, reţinând pe răspundere proprie acele asigurări la care probabilitatea de apariţie a pagubelor este mică (de exemplu transportul mărfurilor pe parcursul terestru etc.).

Tendinţa de creştere sau de scădere a ratei daunei la asigurările cedate în reasigurare este în acelaşi sens cu tendinţa manifestată de rata daunei la asigurări, cauzele fiind aceleaşi, explicate la capitolul de analiză a ratei daunei la asigurări (3.4.2.6.).

86

TIPURI DE ASIGURARE 1992 1993

%1993/1992

CASCO MARITIM 203,2 81,5 40,1CARGO MARITIM 92,7 53,2 57,3AVIAŢIE 35,3 185,7 1.213,7AUTO 135,1 114,9 85,0

Page 87: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4.2.8, ANALIZA EVOLUŢIEI NUMĂRULUI DE CONTRACTE CEDATE ÎN REASIGURARE

Din totalul asigurărilor încheiate de “ASTRA”, pentru divizarea riscului, o parte au fost cedate în reasigurare, evoluţia contractelor cedate în reasigurare în perioada 1992-1993 prezentându-se astfel:

Tabelul nr. 17EVOLUŢIA CONTRACTELOR CEDATE ÎN REASIGURARE

La asigurările maritime, în anul 1992, au fost făcute următoarele contracte de reasigurare:1) contractul proporţional cotă parte, (Quota-share treaty), prin care s-a reasigurat 60% din

fiecare risc acceptat de “ASTRA”, adică fiecare navă sau transport de marfă, pentru o limită maximă a nivelului pagubelor produse de 5 mil. $/SUA.Automat s-a cedat reasigurătorilor şi 60% din volumul de prime brute încasate minus comisionul de reasigurare.

2) contractul proporţional excedent de sumă, (surplus treaty), prin care s-a reasigurat în proporţie de 90% acea parte de riscuri care se situează peste limita anterioară de 5 mil.$/SUA şi până în 15 mil. $/SUA.În schimbul acceptării în reasigurare, “ASTRA” a cedat reasigurătorilor şi echivalentul proporţional din prima brută încasată minus comisionul de reasigurare.

3) contractul neproporţional excedent de daună, (excess of loss), prin care “ASTRA” îşi protejează reţinerea proprie, numită prioritate, din cele două contracte anterioare, astfel “ASTRA” şi-a fixat prioritatea de 500.000 $/SUA pe care poate să o suporte singură în caz de daună din partea de 40% pe care a reţinut-o din contractul cotă-parte şi de 10% prin contractul excedent de sumă, adică în total 4 mil. $/SUA, iar partea care depăşeşte această prioritate a împărţit-o în trei nivele (layere) şi a cedat-o în reasigurare astfel:

primul nivel l-a stabilit între 500.000 $/SUA şi 1.500.000 $/SUA şi l-a cedat unui reasigurător, R1;

al doilea nivel l-a stabilit între 1.500.000 $/SUA şi 3.000.000 $/SUA şi l-a cedat reasigurătorului R2;

al treilea nivel l-a stabilit între 3.000.000. $/SUA şi 4.000.000 $/SUA şi l-a cedat reasigurătorului R3.

În cazul unei daune de 4.000.000 $/SUA, ea va fi suportată astfel: “ASTRA” suportă 500.000 $/SUA corespunzător priorităţii păstrate, reasigurătorul R1 suportă 1.000.000 $/SUA corespunzător întrgului nivel 1, reasigurătorul R2 suportă 1.500.000 $/SUA corespunzător întregului nivel 2, reasigurătorul R3 suportă 1.000.000 $/SUA corespunzător întregului nivel 3.

4) un contract special pentru pagubele ce pot apare în condiţii de război, la nave şi marfa trnsportată cu aceste nave, numit "war cover" de tip proporţional excedent de sumă, peste limita stabilită la contractul cotă-parte de 5.000.000 $/SUA şi până la limita superioară de 40.000.000 $/SUA.

5) un contract pentru pagubele ce pot apare la încărcăturile cu petrol, numit "petrol cover", de tip proporţional, excedent de sumă, peste limita de 5.000.000 $/SUA stabilită prin contractul cotă parte şi până la limita de 40.000.000 $/SUA.

87

TIPURI DE ASIGURĂRI 1992 1993MARITIM 7 6AVIAŢIE 2 1AUTO 1 1TOTAL 10 8

Page 88: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

6) un contract pentru platformele de foraj Saturn şi Jupiter, de tip excedent de daună, cu prioritatea de 500.000 $/SUA şi limita maximă de 2.500.000 $/SUA, împărţit în doua nivele.

La asigurările de aviaţie în anul 1992 au fost făcute următoare contracte de reasigurare:1) de răspundere civilă tip cotă parte, pentru avioanele companiilor Tarom, Romavia, CIPA

pentru suma de 250.000.000 $/SUA, limită unică combinată (adică se referă la răspundera civilă faţă de terţi, pasageri, aeroporturi, echipaj).Prin acest contract s-au cedat aceste riscuri în proporţie de 100% în reasigurare.

2) casco de tip cotă parte doar pentru avioanele companiei Romavia şi numai împotriva riscului de pierdere totală, pentru limita de 7.500.000 $/SUA.Prin acest contract s-a cedat acest risc în proporţie de 70% în reasigurare.

La asigurările auto în anul 1992 s-a făcut un singur contract de reasigurare, tip excedent de daună şi doar pentru răspunderea civilă a autovehiculelor în afara teritoriului României, cu prioritatea de 150.000 $/SUA şi trei nivele: primul nivel între 150.000 $/SUA şi 500.000 $/SUA, al doilea nivel între 500.000 $/SUA şi 1.500.000 $/SUA pentru pagube materiale produse

terţilor, al treilea nivel nelimitat peste 500.000 $/SUA pentru vătămări corporale.

În anul 1993 s-au făcut următoarele modificări faţă de anul 1992: la asigurările maritime s-a renunţat la contractul de reasigurare "petrol cover" datorită

faptului că era neechilibrat, în sensul că primele de asigurare încasate erau prea mici în comparaţie cu nivelul limitei superioare a sumei asigurate de 40.000.000 $/SUA;

la asigurările de aviaţie s-a făcut doar un singur contract de asigurare, tip cotă parte, comun pentru companiile Tarom şi Romavia, cedat în proporţie de 99% în reasigurare, cu două secţiuni:

a) una casco cu limită de sumă de 5.000.000 $/SUAb) una de răspundere civilă pentru suma de 250.000.000 $/SUA, limită unică

combinată la asigurările auto s-a reînnoit vechiul contract de asigurare.

88

Page 89: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4.2.9. ANALIZA EVOLUŢIEI COSTULUI RELATIV AL ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE

Costul relativ al activităţii de asigurare se obţine prin raportare totalului cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare (despăgubiri plătite, rezerve de daună constituite şi cheltuieli administrative), la totalul încasărilor obţinute din primele de asigurare.

C=Ch/P * 100 Ch = totalul cheltuielilor efectuateP = totalul primelor încasate

Acest indicator arată, în procente, cât reprezintă cheltuielile de asigurare faţă de primele de asigurare.În mod normal, el are o valoare mai mică de 100%.

Tabelul nr. 18

EVOLUŢIA COSTULUI RELATIV AL ACTIVITĂŢII DE ASIGURAREmii lei

Observăm că în anul 1992 costul relativ al activităţii de asigurare a fost de 166% ceea ce înseamnă că primele încasate nu au fost suficiente pentru acoperirea cheltuielilor efectuate însă el scade în 1993 la 86,1% ceea ce demonstrează că activitatea societăţii s-a îmbunătăţit.

3.4.2.10.ANALIZA EVOLUŢIEI PRIMEI MEDII ÎNCASATE PE UN CONTRACT

Prima medie încasată pe un contract se obţine raportând totalul primelor încasate la numărul contractelor de asigurare încheiate conform formulei:

p = P/N unde P = totalul primelor încasateN = numărul contractelor încheiate

Tabelul nr.19EVOLUŢIA PRIMEI MEDII ÎNCASATE PE UN CONTRACT

mii lei

INDICATORI 1992 1993 %

1993/1992PRIME ÎNCASATE 5.744.975 15.932.940 277,3NR.CONTRACTE ÎNCHEIATE 12.401 11.593 93,4PRIMA MEDIE ÎNCASATĂ PE UN CONTRACT 463,2 1374,3 296,7

Observăm că prima medie încasată pe un contract creşte în anul 1993 faţă de anul 1992 cu 196,7%, creştere determinată de creşterea cursului de schimb al dolarului SUA şi al celorlalte

89

INDICATORI 1992 1993 %

1993/1992PRIME ÎNCASATE 5.744.975 15.932.94

0 277,3

DESPĂGUBIRI + REZERVE DE DAUNĂ 9.411.546 12.813.241

136,1

CHELTUIELI ADMINISTRATIVE 162.640 913.132

561,4

COST REL. AL ACTIV.DE ASIGURARE 166,6 86,1 51,6

Page 90: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

valute faţă de leu dar şi de creşterea masei monetare în ciculaţie ceea ce a dus la apariţia inflaţiei şi la scăderea puterii de cumpărare a leului.3.4.2.11. ANALIZA EVOLUŢIEI RATEI VENITULUI NET

Acest indicator se utilizează pentru aprecierea nivelului rezultatelor financiare finale obţinute de o societate de asigurare şi se calculează după următoare formulă:

Rvn = (P-C)/P * 100

P = venituri totale încasateC = cheltuielile totale efectuate de asigurător

El ne arată cât îi rămâne asigurătorului (netto) din fiecare 100lei primă încasată.

Tabelul nr. 20EVOLUŢIA RATEI VENITULUI NET

mii lei

Observăm că partea care rămâne la dispoziţia "ASTRA" din fiecare 100 lei primă încasată a crescut cu 514,2% în perioada 1992-1993.Acest lucru a fost posibil, în condiţiile creşterii atât a veniturilor cât şi a cheltuielilor totale, datorită creşterii mai rapide a veniturilor decât a cheltuielilor.

90

INDICATORI 1992 1993 %

1993/1992VENITURI TOTALE 21.908.531 42.425.276 193,6CHELTUIELI TOTALE 21.598.894 38.146.288 176,6RATA VENITULUI NET 1,4% 8,6% 614,2

Page 91: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

3.4.3. POSIBILITĂŢI DE CREŞTERE A EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII

Având în vedere faptul că plăţile privind despăgubirile deţin pondera cea mai mare în totalul cheltuielilor legate de asigurările externe, se poate spune că sporirea eficienţei acestora depinde, în mare măsură, de găsirea unor posibilităţi de reducere a volumului despăgubirilor.Practica ne arată însă că, volumul despăgubirilor nu poate fi redus decât până la o anumită limită, deoarece apariţia unor pagube provocate de riscurile asigurate este inevitabilă, iar pe de altă parte menirea asigurării este tocmai acoperirea unor pagube cu caracter imprevizibil.Totuşi societăţile de asigurare pot lua unele măsuri privind prevenirea pagubelor cum ar fi efectuarea la timp şi în bune condiţii a inspecţiei de risc ceea ce ar putea împiedica extinderea pagubelor, verificarea permanentă a modului de întreţinere şi păstrare a bunurilor asigurate.

În al doilea rând creşterea eficienţei activităţii de asigurare poate fi realizată şi prin folosirea mijloacelor moderne de calcul pentru calculul primelor de asigurare, contabilizarea acestora sau pentru redactarea poliţelor de asigurare.

În ceea ce priveşte creşterea eficienţei activităţii de reasigurare este necesar să se ţină seama de faptul că probabilitatea obţinerii unor rezultate pozitive din activitatea de primire în reasigurare este mai mare decât în cazul cedărilor în reasigurare.Aceasta datorită faptului că reasigurătorii au dreptul să accepte primirea în reasigurare numai a ofertelor care li se par avantajoase atât din punctul de vedere al nivelului primelor de reasigurare, cât şi al mărimii gradului de probabilitate a producerii riscurilor.

91

Page 92: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

CAPITOLUL IV

SISTEMUL INFORMAŢIONAL: EVIDENŢA TEHNICO - OPERATIVĂ ŞI CONTABILĂ, PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR, ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

Societatea de asigurare reasigurare “ASTRA” S.A.a fost înfiinţată la 1 ianuarie 1991, prin Decizia Nr.1279 din 8 decembrie 1990 a Guvernului României.

Din punct de vedere organizatoric societatea este împărţită în 4 direcţii cu preocupări de asigurare si reasigurare:Direcţia Asigurări Maritime, Direcţia Asigurări Nemaritime (Aviaţie, Auto, Clădiri), Direcţia Reasigurări cu cele două ramuri:primiri şi cedări în reasigurare, Direcţia Finanţe-Contabilitate.În cadrul fiecărei direcţii sunt mai multe servicii.

Pornind de la această structură s-a creat un sistem informatic practic pornind de la zero pentru direcţiile de Maritim şi Nemaritim.La Direcţiile Contabilitate şi Reasigurări au existat şi înainte de 1991 cîteva calculatoare mari (FELIX, C256, C512) dar care aveau multe deficienţe în funcţionare: întreruperi, volum mare dar capacitate mică.

Noua reţea de calculatoare este o reţea de microcalculatoare compatibile IBM, cu soft de aplicaţie proiectat în DBASE4 şi soft de reţea NOVELL 3.10.

Societatea “ASTRA” şi-a dezvoltat un sistem informatic propriu, personalizat în funcţie de tipurile de asigurare practicate şi metodologia de încheiere şi urmărire a fiecărui gen de poliţă.Sistemul acţionează pe mai multe planuri avînd următoarele finalităţi: gestiunea informaţiilor din serviciile operative; centralizarea datelor la nivelul unei unităţi operative şi ulterior de la unităţile operative la

sediul central; întocmirea de statistici pe termen scurt, de natură operativă(încasări, plăţi, etc.); întocmirea de statistici pe termen lung, pentru fundamentarea deciziilor cu caracter

strategic.

Numeroasele componente ale sistemului informatic trebuie să facă un schimb continuu şi complex de date, astfel încât ansamblul să furnizeze în orice clipă o anumită informaţie, oricât de detaliată şi de sintetică.

Sistemul informatic al societăţii de asigurare trebuie să îndeplinească câteva condiţii foarte importante: programele componente să fie cât mai uşor operabile şi să fie concepute în aşa mod încât să

limiteze sau chiar să şi împiedice, pe cât posibil, erorile operatorului; să funcţioneze în condiţii de reţea de calculatoare, cu toate restricţiile pe care aceasta le

presupune; să asigure confidenţialitatea, integritatea şi securitatea datelor prin proceduri specifice de

control al accesului, de autotestare şi de efectuare de copii de siguranţă; să cuprindă proceduri pentru schimbul de date cu unităţile operative; să fie suficient de flexibil încât să permită înglobarea rapidă a oricărei forme noi de

asigurare.

Elementul de bază al activităţii fiind asigurarea, cu forma ei materială-poliţa de asigurare, este normal ca entităţile principale ale sistemului informatic să fie modulele care gestionează fiecare tip de asigurare în parte, în cadrul serviciilor operative. Din acest punct de vedere, ansamblul de programe folosite de “ASTRA” are următoarele sarcini:

92

Page 93: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

stocarea elementelor din cererea - chestionar, forma prin care clientul solicită asigurarea şi defineşte obiectul asigurării;

memorarea rezultatelor inspecţiei de risc efectuate de agentul de asigurare, astfel cuantificate încât, cu ajutorul unor tabele de cotaţii de bază, definite a priori, şi cu elementele din cererea-chestionar să se poată calcula automat cotaţia finală şi prima de asigurare;

definirea perioadei de valabilitate a poliţei, a riscurilor acoperite, a termenelor de achitare a primelor(dacă prima de asigurare se achită în rate) şi a eventualelor clauze particulare;

listarea automată a formularului de poliţă şi, eventual, a deconturilor de primă aferente; înregistrarea primelor încasate şi a daunelor plătite, precum şi a documentelor

corespunzătoare acestor operaţiuni; calcule de regularizare pentru poliţe cu raportare periodică sau la final de termen a valorilor

asigurate; semnalarea automată a scadenţelor sau a termenelor de preavizare în legătură cu reînnoirea

automată; constituirea rezervelor de daună şi de primă; comunicaţia cu departamentul de reasigurări pentru efectuarea decontărilor periodice; legătura cu organul ierarhic superior, în vederea centralizării datelor la nivelul unităţii

operative; raportări specifice: situaţia globală a sumelor asigurate/primelor subscrise/ primelor încasate/restanţelor; situaţia globală a daunelor plătite; urmărirea unui asigurat/ a unei poliţe.

Două elemente ale sistemului informatic au un caracter mai aparte, având interacţiuni strânse cu aproape toate modulele operative cât şi cu mediul "exterior": subsistemul de reasigurări şi cel de contabilitate.

Subsistemul de reasigurări colectează datele din toate serviciile operative cuprinse în contractul de reasigurare şi le prelucrează în vederea realizării decontărilor cu reasigurătorii. Tot el gestionează şi complexul schimb de informaţii între societatea de asigurare şi reasigurători pe care îi presupune această delicată activitate de decontare.

În ceea ce priveşte subsistemul de contabilitate, acesta pe lângă funcţiile curente, comune oricărei societăţi comerciale, îndeplineşte câteva sarcini specifice domeniului asigurărilor: pe baza informaţiilor shimbate cu toate serviciile operative gestionează conturile specifice

privind încasările şi plăţile corespunzătoare diverselor tipuri de asigurare şi rezervele de daună şi de primă aferente;

ţine o evidenţă foarte riguroasă şi detaliată a activităţii agenţilor de asigurare proprii şi a agenţilor de intermediere cu care colaboreză, în vederea determinării comisioanelor ce trebuie plătite acestora.

La nivelul fiecărei unităţi operative(sucursală, agenţie), module specializate preiau datele furnizate de serviciile operative şi le centralizează în vederea sintetizării parametrilor ce caracterizează activitatea unităţii respective. Acelaşi lucru se realizează la nivelul central cu datele preluate de la unităţile operative, pentru a oferi o oglindă a activităţii de ansamblu a societăţii.

La nivelul central, acumularea acestui mare volum de date, distribuit în teritoriu şi în timp, dă posibilitatea întocmirii unor statistici mai complexe, orientate pe tipuri de asigurare, zone geografice, categorii de vârstă/vechime, volum de comisioane sau oricare alt criteriu de natură să ajute la elaborarea unor decizii vizând strategia viitoare a societăţii de asigurare. Aceste decizii pot afecta nivelul cotaţiilor de bază, a scalei de comisioane pentru agenţi, pot impune

93

Page 94: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

modificarea metodologiei de desfăşurare a unor forme de asigurare, renunţarea la anumite tipuri de asigurare sau abordarea unor forme noi, pentru care a apărut cerere sau pentru care apariţia cererii pe piaţa asigurărilor este iminentă.

În afara domeniului strict al asigurărilor, sistemul informatic al societăţii “ASTRA” este util şi în rezolvarea unor probleme colaterale, de natură mai mult administrativă, cum ar fi: editarea propiilor documente interne; întreţinerea unei baze de date cu informaţii privind clienţii şi colaboratorii societăţii, utilă în

purtarea corespondenţei, în distribuirea materialelor publicitare, etc.

Trebuie remarcat şi subliniat încă o dată faptul că, oricât de complex ar fi, sistemul informatic al societăţii de asigurare “ASTRA” S.A, ca şi activitatea de asigurare în sine, este un sistem deschis, supus în permanenţă modificărilor şi completărilor şi, de aceea, de profunzimea şi calitatea analizei care stă la baza lui depind flexibilitatea, elasticitatea şi, în ultimă instanţă, durabilitatea lui.

Introducerea actualei reţele de microcalculatoare îmbunătăţeşte mult activitatea societăţii, în sensul creşterii eficienţei asigurărilor prin evidenţă şi raportare.Accesul la informaţie dă posibilitatea urmăririi unei date mai rapid, iar volumul de timp necesar raportărilor şi centralizărilor este de sute de ori mai mic ceea ce permite conducerii să ia decizii mult mai rapide şi mai bine fundamentate.

Contabilitatea societăţii este organizată în conformitate cu prevederile Legii 82/1991 şi este ţinută la zi atât în ceea ce priveşte evidenţa sintetică cât şi cea analitică.

În ceea ce priveşte evidenţa analitică şi sintetică a elementelor patrimoniale, putem spune că evidenţa analitică este ţinută pe calculator iar pe baza ei Direcţia economică ţine evidenţa sintetică şi întocmeşte lunar balanţele de verificare.

Documentele şi operaţiile economico-financiare sunt înregistrate în ordine cronologică, atât în evidenţa sintetică cât şi în cea analitică, existând concordanţă între ele.

Din verificările efectuate la finele anului 1993, rezultă că există concordanţă între evidenţa sintetică şi cea analitică.În urma controlului efectuat a rezultat că rulajele şi soldurile conturilor din balanţa de verificare la finele anului 1993, corespund cu cele din conturile sintetice din cadrul evidenţei contabile.

ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV LA SOCIETATEA COMERCIALĂ DE ASIGURARE-REASIGURARE “ASTRA” S.A

Activitatea de control financiar preventiv la societatea comercială de asigurare-reasigurare “ASTRA”S.A.este coordonată de directorul Direcţiei economice, care, în lipsa din societate este înlocuit de contabilul şef.

Termenele maxime în cadrul cărora urmează a se efectua verificarea şi a se acorda viza de control financiar preventiv, de către persoanele împuternicite cu aceste atribuţii sunt următoarele:a) până la 2 zile de la primirea documentelor, pentru comenzi, confirmare de comenzi,

contracte economice; b) până în ziua următoare primirii documentelor, pentru avansuri spre decontare, angajări de

plăţi de cheltuieli specifice şi de administraţie;c) în ziua primirii documentelor pentru eliberarea de valori materiale din depozit, transferuri

de mijloace fixe, primiri de reasigurare;

94

Page 95: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

d) până la două zile de la primirea documentelor, pentru plăţi de despăgubiri şi sume asigurate şi pentru alte documente neenumerate mai sus.

Directorul Direcţiei economice va exercita în mod exclusiv controlul financiar preventiv pentru solicitări de credite bancare, precum şi pentru plăţile care intră în competenţa directorului general(adjunct).

Angajarea cheltuielilor de tipărire a formularelor tipizate specifice şi eliberarea din depozit a acestora pentru nevoile compartimentelor, precum şi a materialelor de popularizare, se face pe propria răspundere a directorilor din direcţiile în care au loc operaţiile respective, cu viza de control financiar preventiv a persoanelor cu astfel de competenţe.

Directorul Direcţiei economice, precum şi persoanele împuternicite în acest scop, au dreptul să verifice, de la caz la caz, operaţiunile efectuate în acest mod.

Eliberarea din depozit a pieselor de schimb şi echipamentelor tehnice, materialelor necesare autoturismelor din dotarea Administraţiei centrale, a materialelor necesare întreţinerii sediului Administraţiei centrale, inclusiv pentru repararea mobilierului şi sediului Administraţiei centrale, celelalte operaţii privind mişcări de valori materiale, inclusiv transferurile la sucursală sau în afara instituţiei, scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, casarea valorilor materiale, scoaterea din funcţiune a obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată aflate în folosinţă, se fac cu viza de control financiar preventiv a persoanelor împuternicite în acest scop, pe baza documentelor semnate de directorii direcţiilor, înlocuitorii lor sau comisiile respective prevăzute de reglemăntări.

Pentru a se putea efectua un control financiar preventiv cât mai aprofundat şi operativ, compartimentele din Administraţia centrală sunt obligate să depună în timp util documentele şi documentaţia necesară la Direcţia economică, la persoanele desemnate cu aceste atribuţii.

Documentele care conţin operaţii supuse controlului financiar preventiv nu vor putea fi aprobate şi executate dacă în prealabil nu s-a efectuat acest control asupra lor.

De asemenea documentele care cuprind operaţii supuse controlului financiar preventiv pentru care nu s-a acordat viza de către persoanele împuternicite de a exercita acest control şi nu s-a dat aprobarea efectuării de către organele competente, vor fi evidenţiate distinct.

Directorul Direcţiei economice va ţine evidenţa şi va asigura urmărirea cazurilor de refuz al vizei de control financiar preventiv.

Persoanele împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv vor informa directorul direcţiei economice asupra deficienţelor privind întocmirea şi prezentarea documentelor de control de către diferitele compartimente din Administraţa centrală.

La rândul său, Directorul Direcţiei economice împreună cu directorii direcţiilor de resort vor identifica cauzele producerii deficienţelor şi vor lua măsuri pentru evitarea lor, informând conducerea societăţii despre aceste aspecte.

Pentru îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a societăţii, ţinând seama şi de propunerile cuprinse în Raportul nr.212 din 08.03.1994 al comisiei de cenzori, se au în vedere următoarele obiective de bază:

95

Page 96: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

1. Intensificarea eforturilor pentru consolidarea agenţiilor existente, în scopul dezvoltării portofoliului de asigurare, în aşa fel încât acesta să contribuie într-o mai mare măsură la dezvoltarea portofoliului general al societăţii “ASTRA” S.A.

2. Luarea de măsuri concrete pentru diversificarea portofoliului societăţii, prin cuprinderea în asigurare de noi riscuri a căror acoperire se practică, în mod uzual, pe piaţa internaţională şi pentru care se primesc solicitări de la potenţialii asiguraţi.

3. Urmărirea permanentă a finalizării construcţiilor şi amenajărilor pentru sediile societăţii din Bucureşti şi din ţară, astfel încât lucrările să se încadreze în graficele de execuţie.

96

Page 97: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

***CONSIDERAŢII PRIVIND EVOLUŢIA ÎN PERSPECTIVĂ ŞI POSIBILITĂŢI DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR EXTERNE ÎN ROMÂNIA

Prin H.G. nr.1279/1990, privind înfiinţarea unor societăţi comerciale în domeniul asigurărilor, s-a decis ca Administraţia Asigurărilor de Stat, singura organizaţie de asigurări din ţară deţinând monopolul în asigurări, să-şi înceteze activitatea.

În conformitate cu acest decret activitatea de asigurare a fost preluată de trei societăţi comerciale, înfiinţate la 01.01.1991, după cum urmează:a) societatea de asigurare - reasigurare " “ASTRA”” S.A.cu un capital de 1 000 mil. lei;b) societatea de asigurare - reasigurare "ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ" S.A.(ASIROM) cu

un capital social de 3 000 mil. lei.c) "CAROM"S.A. cu un capital social de 20 mil. lei având ca obiect de activitate stabilirea

pagubelor, evaluarea şi plata despăgubirilor.

Companiile menţionate s-au înfiinţat şi înregistrat în baza Legii nr.15/1990 asupra reorganizării întreprinderilor cu capital de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale şi a Legii nr. 31/1990 a societăţilor comerciale.

În ceea ce priveşte activele şi pasivele fostului "ADAS", "ASIROM" a preluat portofoliul legat de asigurările facultative de viaţă, însumând 6 100 mil. lei, precum şi asigurările obligatorii, asigurările facultative auto şi alte asigurări în sumă de 1 000 mil lei iar “ASTRA” S.A. a preluat activele companiilor mixte din străinătate în care "ADAS-UL" avea acţiuni, precum şi cele legate de asigurările şi reasigurările internaţionale, în sumă de 3 500 mil. lei.

În afară de acestea încă 30 de companii s-au înfiinţat după 1989 şi se aşteaptă ca alte companii să apară în viitorul apropiat.

Implementarea reformei economice şi reorganizarea activităţii economice în regiile autonome şi societăţile comerciale, aduce un larg potenţial asigurabil, ceea ce va conduce la creşterea volumului de prime încasat de societăţiile de asigurare. Astfel, procesul privatizării, consolidarea agenţilor economici, a producătorilor, depăşirea blocajului financiar, contractul de management, influenţează foarte mult activitatea de asigurare, dar în acelaşi timp trebuie să ţinem cont de mentalitatea învechită a fostelor societăţi cu capital de stat, obişnuite să îşi acopere pagubele de la bugetul statului, ceea ce constituie un factor de frânare în dezvoltarea activităţii de asigurare, deocamdată.

Evoluţia în perspectivă a asigurărilor încheiate de societatea “ASTRA” S.A. este strâns legată de evoluţia pieţei asigurărilor, care în viitor trebuie consolidată.

Pentru a vorbi de o piaţă a asigurărilor în România, aceasta trebuie mai întâi să se formeze. Pentru aceasta, un moment important îl constituie apriţia legislaţiei de bază în domeniul asigurărilor, în prezent existând doar Legea nr. 47 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comercile din domeniul asigurărilor.

Un alt factor necesar existenţei pieţei asigurărilor în România este apariţia cât mai multor societăţi de asigurare şi extinderea activităţii societăţilor de asigurare existente şi la activitatea de reasigurare pe cele două căi: coasigurarea şi resigurarea.

De asemenea un rol important în apariţia pieţei asigurărilor îl are existenţa unor societăţi de asigurare solide din punct de vedere financiar.

97

Page 98: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Vor trebui să apară societăţile de brokeraj, deocamdată existând una singură, specializată în asigurări, restul fiind societăţi de intermediere care se ocupă cu activitatea de asigurare şi reasigurare.

Având în vedere că plăţile privind despăgubirile deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor legate de asigurări, se poate spune că sporirea eficienţei acestora depinde în mare măsură de găsirea unor posibilităţi de reducere a volumului despăgubirilor.Practica ne arată însă că, volumul despăgubirilor nu poate fi redus decât până la o anumită limită, deoarece apariţia unor pagube provocate de riscurile asigurate este inevitabilă, iar pe de altă parte menirea asigurării este tocmai acoperirea unor pagube cu caracter imprevizibil. Totuşi societăţile de asigurare pot lua unele măsuri privind prevenirea pagubelor cum ar fi efectuarea la timp şi în bune condiţii a inspecţiei de risc ceea ce ar putea împiedica extinderea pagubelor, verificarea permanentă a modului de întreţinere şi păstrare a bunurilor asigurate.

În al doilea rând creşterea eficienţei activităţii de asigurare poate fi realizată şi prin folosirea mijloacelor moderne de calcul pentru calculul primelor de asigurare, contabilizarea acestora sau pentru redactarea poliţelor de asigurare.

În acest sens, societatea “ASTRA” S.A. urmează să-şi extindă sistemul informatic la nivelul filialelor din ţară.

În ceea ce priveşte creşterea eficienţei activităţii de reasigurare trebuie să se ţină cont de faptul că probabilitatea obţinerii unor rezultate pozitive din activitatea de primire în reasigurare este mai mare decât în cazul cedărilor în reasigurare.Aceasta deoarece reasigurătorii au dreptul ca, în anumite limite să accepte primirea în reasigurare numai a ofertelor care li se par mai avantajoase, atât din punct de vedere a mărimii gradului de probabilitate de producere a riscurilor, cât şi al nivelului primelor de asigurare. În al doilea rând, reasigurătorul are grija să nu accepte primirea în reasigurare a unor oferte, dacă în prealabil nu s-a documentat îndeajuns.

În cazul societăţii “ASTRA”S.A.volumul activităţii de reasigurări externe primite de societate a fost în perioada 90-92 foarte scăzut iar din anul 93 s-a renunţat la primirile în reasigurări această activitate înregistrând în ultimii ani, în general, în toată lumea, o eficienţă scăzută, datorită în primul rând a daunelor mari produse şi apoi a primelor mici de reasigurare încasate de reasigurători.Aceste cote mici de primă se explică atât prin concurenţa existentă între reasigurători, cât şi prin nivelul mic stabilit de brokeri.

Legat de creşterea volumului cedărilor în reasigurare se impune o cunoaştere cât mai aprofundată a activităţii şi a rezultatelor financiare ale instituţiilor şi societăţilor de asigurare sau reasigurare care le preiau. Acest lucru este necesar din mai multe motive.

În primul rând, această necesitate este legată de faptul că, dacă vom plasa cedările noastre unor reasigurători care prezintă stabilitate financiară şi care obţin, de regulă, beneficii, vom avea dreptul, ca proporţional cu volumul primele plătite acestora, să participăm la aceste beneficii iar în final să obţinem rezultate mai bune.

În al doilea rând acest lucru este necesar deoarece aproximaţia cu care asiguratul fixează primele, clauzele şi condiţiile poliţelor de asigurare variază considerabil în funcţie de piaţa şi categoria de asigurări în care acesta lucrează.

În al treilea rând reasigurătorii au în permanenţă în vedere că asigurătorii lucrează în domenii foarte variate şi complexe. Drept urmare condiţiile avute în vedere la încheierea asigurării se pot schimba rapid în bune sau în rău.Aceasta face ca reasigurătorii care cunosc în permanenţă evoluţia de pe piaţa asigurărilor şi reasigurărilor să poată încheia tranzacţii avantajoase.

98

Page 99: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

Un factor de importanţă majoră în evoluţia asigurărilor în perspectivă în ţara noastră îl constituie comerţul exterior.Acesta determină creşterea volumului mărfurilor de import sau export care vor fi transportate şi deci creşterea numărului de asigurări cargo încheiate.

Dacă volumul mărfurilor exportate şi importate va creşte, automat va creşte şi flota maritimă a ţării şi deci numărul poliţelor casco la nave ceea ce automat va determina sporirea cedărilor în reasigurare ştiut fiind că în cazul asigurării de nave răspunderea asigurătorului este foarte mare încât nici un asigurător nu-şi poate asuma aşa o răspundere singur.

O componentă foarte importată a economiei care poate duce la dezvoltarea activităţii de asigurare în viitor este comerţul invizibil cu servicii şi în cadrul acestuia turismul.

În momentul actual la noi în ţară turismul este afectat foarte puternic de situaţia de criză economică caracteristică acestei perioade de tranziţie astfel că numărul turiştilor străini în România cunoaşte o puternică scădere.

Odată cu extinderea importanţei turismului în economia naţională vor apărea şi în domeniul asigurărilor noi clase de riscuri legate de sfera turismului, cum ar fi: asigurările de boală, accidente, ale bagajelor, şi de răspundere civilă, asigurări practicate la ora actuală în toate ţările dezvoltate.

Aceste forme de asigurare nu pot fi practicate în prezent la noi în ţară atât datorită numărului mic de turişti străini cât şi datorită resurselor financiare limitate ale turiştilor români care pleacă în străinătate şi lipsei educaţiei pentru necesitatea încheierii unor astfel de asigurări.De aceea societăţile de asigurare vor trebui să contribuie prin reclamă la popularizarea acestor forme noi de asigurări.

Singurele tipuri de asigurare în domeniul turismului care există la ora actuală în România sunt: asigurarea de răspundere civilă a agenţilor economici care lucrează în această sferă: agenţiile de turism, hotelurile, restaurantele şi asigurările medicale de bolă.

În prezent în economia românească cel mai mare disponibil asigurabil este reprezentat de asigurările industriale şi comerciale pe care agenţii economici trebuie să le contracteze deoarece sub noua formă de organizare economică bugetul statului nu mai acoperă pagubele provocate de riscurile asigurabile. Se estimează de asemenea că în timpul perioadei de tranziţie vor apărea treptat noi tipuri de asigurări, de exemplu asigurarea pierderii profitului, răspunderea profesională şi legală.

În acest sens principalul scop al companiei “ASTRA”S.A. rămâne creşterea portofoliului său de asigurări nemaritime care în momentul de faţă deşi se află într-un proces de extindere nu a ajuns să cuprindă toate posibilităţile reale oferite de economia românească.

Asigurările nemaritime au crescut de la 6% în 1991 ca pondere în totalul asigurărilor lor la 38% în 1993.

Datorită recesiunii economice din ultimii doi ani societatea “ASTRA”S.A.nu a reuşit să-şi lărgească mult volumul activităţii de asigurare şi mai ales portofoliul asigurărilor nemaritime dar totuşi în asemenea condiţii nefavorabile activele totale ale companiei au crescut cu 172% în codiţiile unei rate a inflaţiei de 257% în perioada 1992-1993.

Perfecţionarea activităţii de asigurări externe în România în perspectivă se poate realiza ca urmare a acţiunii mai multor factori.

99

Page 100: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

În acest sens se va urmări în permanenţă alinierea întregului sistem al asigurărilor externe la standardele internaţionale.

Ca o consecinţă firească a sistemului de lucru integrat al pieţei internaţionale în care sunt angrenate prin sistemul de reasigurare aproape toate companiile de asigurare din lume şi care necesită practici unitare în relaţiile de afaceri, formele de asigurare -reasigurare şi tehnicile de lucru folosite de “ASTRA”S.A. nu prezintă deosebiri caracteristice faţă de cele existente în alte ţări.Noutăţile ce ar putea interveni nu sunt legate de principiile desfăşurării activităţii de asigurare acestea fiind aliniate la practica internaţională ci doar de apariţia unor noi categorii de bunuri, unor riscuri asigurabile noi, ca de exemplu asigurările de viaţă.

O condiţie pentru buna desfăşurare şi dezvoltare a activităţii de asigurare o constituie existenţa unui personal suficient de numeros şi bine pregătit profesional, cunoscător de limbi străine, a practicilor internaţionale, a problemelor tehnice, economice, juridice şi comerciale. În acest sens, societatea “ASTRA”S.A.are un personal cu un grad ridicat de profesionalism, dar se vor face în continuare investiţii în organizarea învăţământului de specialitate, în organizări de simpozioane cu parteneri străini, deplasări în interes profesional în străinătate.

În ceea ce priveşte evoluţia în perspectivă a asigurărilor putem spune că pe plan naţional apariţia a 30 de firme noi de asigurare generează o situaţie concurenţială remarcabilă ceea ce determină tendinţa de scădere a cotaţiilor de primă în cazul asigurării auto şi maritime.

În cazul asigurărilor casco maritime această tendinţă este accentuată şi de numărul relativ mic al navelor maritime şi fluviale ce compun flota.

Aviaţia face excepţii de la această regulă în sensul că tendinţa cotaţiilor de primă este în creştere.

În ceea ce priveşte tendinţa cotaţiilor de primă atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional pe tipurile de asigurări externe practicate de “ASTRA”S.A. putem spune că la asigurările casco maritime, pe plan naţional se prefigurează o scădere a cotaţiilor de primă datorită unui număr relativ mic de nave din flotă şi a numărului de societăţi de asigurare în creştere cu toate că rezultatele acestei politici pentru viitor sunt negative.

Pe plan internaţional însă tendinţa este de creştere a cotaţiilor de primă deoarece rata daunei înregistrează valori mari de peste 100% iar din daunele înregistrate 75 % se datorează greşelilor umane.

La asigurările cargo, pe plan naţional se manifestă tendinţa de creştere a numărului de asigurări datorită tendinţei de creştere a volumului comerţului exterior, dar cu toate acestea datorită scăderii absolute a sumelor asigurate care provin de la clienţi de talie mică şi scăderii cotaţiilor de primă datorită concurenţei rata daunei are o tendinţă de creştere.

În domeniul asigurărilor de aviaţie atât pe plan naţional cât şi internaţional se prefigurează creşterea cotaţiilor de primă. Pe plan naţional acest lucru este generat de prăbuşirea avionului Airbus Muntenia care a fost reasigurat 100% ca şi restul flotei Taromului pe piaţa Londrei de către societatea de asigurare "Anglo-Română". Ca urmare a suportării acestei daune, reasigurătorii vor mări cotaţiile de primă în anii următori ceea ce va atrage după sine mărirea cotaţiilor de primă şi a societăţilor de asigurare din România (în ceea ce priveşte aviaţia).

Pe plan internaţional s-au înregistrat de asemenea multe accidente de aviaţie în ultimul timp ceea ce determină de asemenea tendinţa de creştere a cotaţiilor de primă.

100

Page 101: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

În ceea ce priveşte asigurarea auto tendinţa cotaţiilor de primă pe plan naţional este în scădere datorită numărului mare de societăţi de asigurare nou înfiinţate şi care doresc să atragă un număr cât mai mare de clienţi.Pe de altă parte însă aceste societăţi, profitând de experienţa scăzută a populaţiei României în domeniul asigurărilor, datorită faptului că înainte de revoluţie, doar marile întreprinderi încheiau contracte de asigurare pentru bunurile sau mărfurile lor (exceptând asigurările de răspundere civilă auto care erau atunci ca şi acum obligatorii), preiau asupra lor un volum mai limitat de riscuri şi de aceea în mod absolut cotaţia de primă scade dar în mod relativ nu deoarece nu acoperă un anumit volum de riscuri.

Pe plan internaţional însă tendinţa este de majorare a cotaţiilor de primă la asigurările casco auto datorită frecvenţei mari a daunelor iar pentru riscul de furt cotaţiile sunt foarte mari. Paralel cu acestea şi franşiza are tendinţă de creştere.

La asigurările de "Carte verde" (răspundere civilă în afara teritoriului ţării), cotaţiile de primă au de asemenea tendinţă de creştere, datorită creşterii foarte mari a despăgubirilor care trebui plătite în cazuri de vătămări corporale, poluarea mediului înconjurător, etc.

Pe piaţa reasigurărilor tendinţa internaţională este de creştere a cotaţiilor de primă pentru ţările Europei de Est paralel cu impunerea cât mai multor restricţii datorită faptului că bunurile, tehnologiile din aceste ţări nu corespund în majoritate, standardelor internaţionale şi probabilitatea apariţiei daunelor este mai mare. De aceea s-ar impune dezvoltarea unei pieţe interne a reasigurărilor formată din societăţile interne de asigurare care ar putea soluţiona şi problemele generate de neconvertibilitatea liberă a leului sau a practicilor de coasigurare a anumitor riscuri mari între două sau mai multe societăţi de asigurare.

101

Page 102: Lucrare de Diploma - Asigurari - Mirescu

BIBLIOGRAFIE

Alexa, C; Ciurel, V, Asigurări şi reasigurări în comerţul internaţional, Editura ALL, Bucureşti 1992.

Bistriceanu, Gh.; Bercea, F; Macovei, E.I., Dicţionar de asigurări, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, ’92.

Brown, R.H, Marine Insurance, Witherby.&Co.Ltd., London, 1970.

Golding, C.E, The Law and Practice of Reinsurance, 1968 Edition, Buckley.Press Ltd., Brentford, 1968.

Materiale teoretice pentru învăţământul profesional, ADAS, Bucureşti 1972.

Teodor, M, "Asigurări maritime", în Teoria şi tehnica transportului maritim, Partea a II-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

Văcărel, I; Bercea, F, Asigurări şi Reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 1992.

Organizaţia Naţiunilor Unite, Convenţii privind contractul pentru transportul internaţional de mărfuri pe şosele(C.M.R), Geneva, 1956.

Rapoartele şi Bilanţurile anuale al Societăţii “ASTRA”S.A, pe anii 1992-1993.

Rapoartele anuale pe anii 1992-1993 ale "The Institute of London Underwriters".

Legea privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii financiare, nr.30, din 27 martie 1991, publicată în Monitorul Oficial.

Legea privind societăţile comerciale, nr.31 din 16 nov.1990, publicată în Monitorul Oficial nr.126-127, Partea I, din 19 iulie 1991.

Legea privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale în domeniul asigurărilor, nr.47, din 16 iulie 1991, publicată în Monitorul Oficial nr.151, Partea I, din 19.07.1991.

Hotărârea Guvernului României privind evaluarea activelor şi pasivelor în valută, nr.58 din 19 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial din 23 februarie 1994.

Hotărârea Guvernului României pentru aprobarea unor măsuri de executare a Legii contabilităţii nr 82/1991, nr.704 din 1993, publicată în Monitorul Oficial.

Hotărârea Guvernului României privind atribuţiile Oficiului de supraveghere a activităţii de asigurare şi reasigurare, nr 574 din 23 august 1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 182.

Hotărârea Guvernului României privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul asigurărilor, nr 1279 din 8 decembrie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr.145, Partea I, din 17 decembrie 1990.

Colecţia de reviste: "Economistul", anii 1992-1993. Colecţia de reviste: "Tribuna economică", anii 1992-1993.

102