INTRODUCERE

Definirea sferei de cuprindere a serviciilor comparativ cu produsele bancare, a

diferenţelor care există între cele două categorii este un prim pas pentru conturarea varietăţii

operaţiunilor puse la dispoziţia clienţilor băncii.

Una din liniile de demarcaţie între serviciul şi produsul bancar este dată de costul

acestora (comisioane respectiv dobânzi). De exemplu, operaţiunile de plăţi sunt servicii

comisionate, în timp ce creditele sunt produse bancare pentru care banca încasează dobânzi.

Produsul bancar este un bun negociabil, în timp ce serviciul bancar este o prestaţie

comisionată.

Există o anumită interdependenţă, conexiune între serviciile şi produsele bancare. De

exemplu, depozitul bancar pentru persoane fizice este un produs bancar, dar deschiderea

contului şi administrarea lui sunt servicii bancare.

Între produsele şi serviciile bancare există şi anumite deosebiri, şi anume:

Veniturile realizate, ca urmare a serviciilor bancare prestate, sunt relativ mai mici

comparativ cu dobânzile active (la credite);

Riscul recuperării costului serviciului bancar este mai mic decât riscul încasării

dobânzilor aferente creditelor acordate, întrucât comisionul se încasează în

momentul efectuării operaţiunii.

Oferta de produse şi servicii bancare poate fi structurată astfel:

Produse şi servicii de bază: Tranzacţii financiare la care banca participă în nume

propriu ca partener direct al clienţilor săi şi în care se cuprind: acordarea

creditelor, constituirea depozitelor, operaţiuni cu hârtii de valoare, etc.; Tranzacţii

la care banca are rol de intermediar, cum ar fi transferul electronic de fonduri;

Consultanţă legată de produsele şi serviciile acordate de bancă clienţilor proprii.

Produse şi servicii periferice (complementare). Produsele şi serviciile periferice

sunt legate de: asigurările de bunuri şi persoane, domeniul valorilor imobiliare,

depozitarea şi păstrarea în bancă a obiectelor de valoare, etc.

Oferta de produse şi servicii bancare trebuie organizată în funcţie de specificul şi

caracteristicile categoriilor de clienţi.

Astfel, produsele şi serviciile ce privesc activitatea cu amănuntul se vor dezvolta ca

produse şi servicii standard, iar cele pentru persoane juridice vor fi adaptate fiecărui client în

parte.

1

În domeniul băncii la domiciliul, clienţii pot beneficia de produse care le permit să

efectueze toate tipurile de transfer bancar şi de operaţiuni de bursă.

Într-o eră a consumatorului, serviciile bancare sunt orientate spre client, viziunea

tradiţională transformându-se în “banking relaţional”.

Succesele informaticii, reflectate într-o tehnologie de calcul din ce în ce mai

sofisticată, au permis apariţia şi dezvoltarea unor activităţi ce conduc la reconsiderarea întregii

prestaţii bancare.

Dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi de distribuire va fi principala presiune ce va

determina evoluţia noilor strategii de distribuire a produselor şi serviciilor bancare.

Prezenta lucrare este structurată în cinci capitole care abordează ca temă oferta de

produse şi servicii bancare .

Primul capitol abordează descrierea generală a Băncii Comerciale Române, iar

următoarele patru capitole partea teoretică a temei.

Astfel, în capitolul doi intitulat “Produse bancare”, este prezentat conceptul de produs

bancar precum şi inovarea şi abandonarea produselor bancare. Clientela bancară este cea care

selectează oferta de produse bancare, şi de aceea pentru a veni pe piaţă cu un produs trebuie

să se cunoască foarte bine clientela băncii respective. Tot în acest capitol mai sunt prezentate

şi tarifele bancare precum şi politica de preţuri în sistemul bancar.

În capitolul al treilea intitulat “Piaţa serviciilor”, este prezentată piaţa serviciilor ca

formă concretă de existenţă a relaţiilor de schimb; şi fiind vorba despre o piaţă, mai sunt

prezentate şi cererea, oferta şi tarifele pentru servicii.

În capitolul al patrulea, intitulat “Decontări bancare în RON şi valută” sunt prezentate

toate produsele şi serviciile cu care o bancă ar putea veni în întâmpinarea clienţilor săi atât în

RON cât şi în valută. În acest capitol este prezentat atât produsul de bază “contul”, cât şi

posibilităţile de utilizare a contului, adică operaţiunile cu numerar, precum şi operaţiunile de

decontare fără numerar. Tot în acest capitol mai este prezentată şi piaţa valutară, ceea ce

presupune ea, precum şi caracteristicile acestei pieţe. În încheierea acestui capitol este

prezentat un produs care începe să se dezvolte tot mai mult, şi anume cardul.

Studiul de caz al acestei lucrări este prezentat în capitolul cinci, acesta fiind făcut la

Banca Comercială Română Sucursala Judeţeană Sibiu.

În acest capitol s-a încercat să se prezinte toate produsele şi serviciile cu care BCR

vine în întâmpinarea clienţilor săi atât persoane fizice cât şi persoane juridice.

Lucrarea se încheie cu o serie de concluzii şi sugestii referitoare atât la produsele şi

serviciile oferite de BCR, cât şi la ceea ce presupune produs şi serviciu bancar.

2

CAPITOLUL I

1. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ – PREZENTARE GENERALĂ

1.1 SCURT ISTORIC AL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Banca Comercială Română îşi înscrie numele pe lista băncilor comerciale nou create

şi reorganizate după decembrie 1989. Ea are o situaţie specială. Se poate considera o bancă

nouă pentru că actul său de naştere poartă data de 01 decembrie 1990, dar, în acelaşi timp,

prin activitatea comercială desfăşurată în cadrul Băncii Naţionale din care se desprinde şi pe

care o continuă, este deopotrivă o bancă cu tradiţie în domeniul bancar. Începutul a fost

deosebit de dificil. În afara unui act de identitate, unei bănci îi mai sunt necesare un sediu

central, o reţea de unităţii, personal suficient, capital, clienţi şi o gamă adecvată de produse şi

servicii utile şi tentante pentru aceşti clienţi.

Conducerea Băncii Comerciale Române a fost asigurată în aceşti ani de prima echipă

formată dintr-un preşedinte şi trei vicepreşedinţi. Acesta a reuşit să aducă banca la parametrii

deja cunoscuţi şi confirmaţi pe plan intern şi internaţional. În pofida multor greutăţi inerente

oricărui început, Banca Comercială Română, bine condusă, a devenit astăzi una din cele mai

puternice şi prestigioase bănci româneşti.

În fiecare an, grupului de lucrători de bancă de 5.300 cu care B.C.R. a plecat la drum i

se adaugă noi contingente. În 2001 – 3.620 noi angajaţi, în 2002 – 1798, în 2003 – 704, în

2004 – 179 şi în 2005 – 337. Reţeaua bancară de început de 100 unităţi, creşte cu 48 unităţi în

2001, cu 36 în 2002, cu 14 în 2003, cu 6 în 2004 şi cu 2 în 2005.

3

Observăm astfel că atât personalul cât şi reţeaua se dublează într-un interval atât de scurt

de numai 5 ani. Evoluţia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a forţei

financiare a băncii. De la un capital social subscris de 120 RON în 2000, capitalul social – la

care încep să se adauge fondurile constituite, adică capitalul total – creşte la 216 RON în

2001, 883 RON în 2002, 1.886 RON în 2003, 3.800 RON în 2004 şi 5.770 RON în august

2005.

La experienţa acumulată se adaugă o alta, nouă, urmare a extinderii operaţiunilor

specifice tranziţiei şi economiei de piaţă. Astfel, în acest interval de timp banca s-a dezvoltat

atât prin creşterea gamei de produse şi servicii bancare pe care le-a oferit până acum clientelei

sale, cât şi prin asimilarea rapidă a unora noi, din care sunt de menţionat: trecerea la creditarea

pe termen mediu şi lung pentru investiţii, acordarea de credite în valută, deschiderea de

conturi în valută pentru persoane fizice şi juridice şi efectuarea de operaţiuni de schimb

valutar, derularea operaţiunilor de decontare în numele clienţilor a activităţilor de comerţ

exterior.

Interesul clienţilor de toate categoriile pentru colaborarea cu B.C.R., evoluţia acestei

clientele contribuie în final la completarea imaginii despre bancă. Creşterea numărului de

clienţi de la 50.000 la 1 decembrie 2000 la 662.000 la 31 august 2005 şi a numărului de

conturi deschise în acelaşi interval de timp de la 112.000 la aproape 1.100.00 poate fi

considerată o performanţă pentru o perioadă aşa de scurtă.

Unul din elementele calitative, de marcă, pe care banca le-a adăugat la bilanţul celor 5

ani l-a constituit activitatea internaţională. Interdependenţa dintre pieţele interne şi externe a

făcut necesară adaptarea sistemului de lucru al băncii la practicile bancare internaţionale. Prin

reţeaua băncii Comerciale Române, la început mai puţine, iar în prezent foarte multe societăţii

comerciale îşi derulează afacerile proprii de comerţ exterior şi apelează la toată gama de

servicii specifice acestor operaţiuni.

Prezenţa Băncii Comerciale Române pe pieţele internaţionale este uşurată mult de cele

aproape 500 bănci corespondente cu care ea lucrează. Una din cele mai importante activităţi

ale acestei perioade este legată de concluzia adoptată de bancă potrivit căreia rezultatele sale

sunt şi vor fi într-o relaţie directă cu eforturile depuse pe planul procedurilor şi normelor de

lucru, al aducerii acestora la nivelul standardelor internaţionale.

Scurta şi bogata istorie a Băncii Comerciale Române recunoaşte ca realizare deosebită

paşii făcuţi în domeniul informatizării, de la situaţia anului 1990, când toate lucrările băncii

erau executate fără o tehnică de calcul adecvată, astăzi banca utilizează cele mai moderne

4

echipamente din domeniul tehnicii de calcul, care permit o mare flexibilitate şi dinamică

operaţiunilor efectuate.

Banca a reuşit o consolidare a infrastructurii la nivelul sediului central prin extinderea

configuraţiei calculatorului IBM SAV 400, atât în ceea ce priveşte puterea de calcul, cât şi

numărul şi diversitatea staţiilor de lucru. Prin aceasta s-a obţinut extinderea funcţionalităţii

aplicaţiilor informatice destinate operaţiunilor valutare, banca dispunând în prezent de un

sistem modern, de realizare în timp real al tranzacţiilor internaţionale care oferă facilităţi de

generare, transmitere şi reconciliere a mesajelor SWIFT. Spaţiul limitat pentru această

generoasă temă a amintirii celor mai importante momente din istoria celor 15 ani de existenţă

a B.C.R. poate determina multe nedreptăţi, multe fapte şi date tot atât de importante neputând

fi etalate aici.

În mod voit, vom încheia însă aceste “file de istorie “ cu cel ce a creat această istorie a

B.C.R., cu omul, cu lucrătorul de bancă, cu acest părtaş direct la toate rezultatele bune

obţinute până acum. Cei 11.000 de angajaţi, fie ei conducători sau lucrători de toate

categoriile, au construit cu profesionalism şi dăruire.

Banca Comercială Română, o bancă aşa cum arată ea acum: puternică, competitivă şi

deosebit de necesară şi solicitată de un număr mare de clienţi de toate categoriile din

economia naţională şi de către populaţie.

Calitatea resurselor umane a reprezentat condiţia esenţială a tuturor succeselor obţinute

până în prezent şi, din acest punct de vedere, lucrătorul de bancă se va plasa mereu înaintea

oricărui alt factor important care poate condiţiona viitorul Băncii Comerciale Române.

1.2 NATURA ACTIVITĂŢII

Grupul Banca Comercială Română SA („Grupul”) este format din Banca mamă, Banca

Comercială Română SA („Banca” sau „Banca mamă”) şi filialele acesteia: Anglo-Romanian

Bank (Marea Britanie), Frankfurt Bukarest Bank (Germania), Banque Franco-Roumaine

(Franţa), Banca Comercială Română Chişinău (Republica Moldova), Financiara SA

(România), Bucharest Financial Plazza SRL (România), BCR Securities SA (România), BCR

Leasing SA (România), BCR Asigurări SA (România) şi BCR Asset Management SA

(România).

5

Grupul prestează o gamă largă de servicii bancare adresate persoanelor fizice şi juridice

din România şi străinătate precum şi alte servicii financiare precum: servicii de brokeraj,

asigurări, managementul activelor şi leasing. Grupul avea aproximativ 13.029 angajaţi la 31

decembrie 2005 (31 decembrie 2004: 12.400). Grupul îşi desfăşoară activitatea prin

intermediul Sediului Central din Bucureşti şi al 297 sucursale şi agenţii (31 decembrie 2005:

290) localizate în România şi în străinătate.

Banca Comercială Română SA este înmatriculată în România din 1990 ca societate pe

acţiuni şi este autorizată de Banca Naţională a României să desfăşoare activităţi bancare.

Sediul social al Băncii mamă este:

Banca Comercială Română SA Bulevardul Elisabeta nr. 5 Bucureşti, Sector 3, ROMÂNIA.

Grupul deserveşte o gamă largă de clienţi care include societăţi, instituţii publice şi persoane

fizice. De asemenea, Grupul desfăşoară şi tranzacţii în nume propriu.

1.3 OFERTA BĂNCII

Banca Comercială Română a fost şi rămâne disponibilă să ofere clienţilor gama de

servicii şi produse cu specific bancar ce se practică pe piaţa internă. Paleta largă a activităţilor

băncii, structura clienţilor săi şi acoperirea tuturor zonelor geografice cu unităţi proprii îi dau

acesteia caracterul de bancă universală. Prin cele 4 produse de bază: împrumuturile,

depozitele, garanţiile, consultanţă, banca asigură principalele grupe de cerinţe ale clienţilor, pe

termen scurt sau pe termen mijlociu şi lung. O enumerare mai largă a serviciilor bancare puse

în slujba societăţilor comerciale şi a persoanelor fizice este însă mai edificatoare. Astfel,

banca asigură pentru clienţii săi: deschideri de conturi prin virament sau numerar, acordarea

de împrumuturi şi scrisori de garanţie, constituirea de depozite bancare, operări de cecuri,

deschideri sau acreditive, evaluarea bunurilor mobile admise în garantarea creditelor,

tranzacţii pe piaţa valutară în numele clienţilor, păstrarea în bancă la cererea titularilor a

documentelor de plată, titluri, hârtii de valoare şi alte valori posibil de tezaurizat, consultanţă

economico-financiară şi tehnică de specialitate etc.

Pentru viitorul apropiat, banca este pregătită să ofere clienţilor săi şi alte produse şi

servicii bancare cum ar fi: creditul de scont, operaţiuni de leasing, factoring, cărţi de credit şi

de debit, preluarea ordinelor de vânzare-cumpărare a titlurilor şi hârtiilor de valoare ce se vor

tranzacţiona de către societăţi de intermediere bursieră şi bursa de valori, transmiterea pe

6

modem a informaţiilor către clienţii băncii, deschideri de conturi de economii pentru

înfiinţarea de societăţi private etc. Toate produsele şi serviciile bancare îşi au importanţa lor,

dar creditul rămâne principalul produs oferit de bancă.

Banca Comercială Română a destinat cea mai mare parte a resurselor sale – proprii şi

atrase – creditării economiei, pentru finanţarea în principal a activelor circulante. La sfârşitul

anului 1994, soldul creditelor acordate clienţilor de toate categoriile era de 23.290 RON, iar la

31 august 1995 acesta ajunge la 30.300 RON, din care 26.610 RON credite în RON şi 3.690

RON credite în valută. Creditul în RON reprezintă ponderea cea mai ridicată faţă de total –

87,8 % - iar dinamica cea mai accelerată o înregistrează creditele în valută.

Multe societăţi comerciale apelează la B.C.R. pentru a obţine credite în valută pentru

asigurarea de importuri, în principal materii prime sau utilaje şi subansamble necesare

programelor de retehnologizare sau restructurare a actualelor profile şi capacităţi. În ceea ce

priveşte distribuirea pe ramuri a creditelor acordate, industria rămâne principala ramură

creditată de B.C.R., cu 74,3% la sfârşitul lunii august 1995, urmată în ordine de comerţ cu

6,5% şi agricultura şi industria alimentară cu 6%. Experienţa câştigată şi reacţia pozitivă a

clienţilor la serviciile oferite de bancă sunt condiţii pentru o evoluţie pozitivă în viitor.

Procesul de privatizare în plină desfăşurare în aceşti ani oferă băncii o bază nouă şi

interesantă de clienţi cu solicitări specifice, care vor fi onorate cu promptitudine şi atenţie.

Clienţilor autohtoni şi investitorilor străini li se vor face oferte pentru stimularea şi încurajarea

programelor proprii de investiţii, inclusiv asistenţa pentru selecţionarea de parteneri potriviţi

să participe la constituirea de capitaluri mixte.

Deschiderea şi dezvoltarea pieţei financiare din România şi intrarea în circuit a noilor

instrumente financiare cum sunt cambia, biletul la ordin şi cecul, sunt un bun prilej pentru

bancă de a-şi extinde activitatea în mod corespunzător şi pentru a contacta noi relaţii cu

partenerii săi de afaceri.

1.4. ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR (AGA)

Adunare Generală a Acţionarilor este organul de conducere a băncii si reprezintă

totalitatea acţionarilor. Toţi acţionarii pot participa la adunările generale ale acţionarilor,

personal sau printr-un reprezentant. Acţionarii persoane fizice pot fi reprezentaţi numai de alţi

7

acţionari, în baza unui mandat. Administratorii si directorii executivi nu pot reprezenta pe

acţionari, chiar dacă au calitatea de acţionar.

AGA ordinară deliberează şi ia hotărâri cu privire la:

o Situaţiile financiare anuale, considerând rapoartele prezentate de

Administratori şi Auditorul Financiar, Comitetul de Remunerare, Comitetul de

Audit si Conformitate şi de alte comitete ale Consiliului de Supraveghere;

o Alegerea si revocarea Administratorilor, Preşedintelui şi Vicepreşedintelui

Consiliului de Supraveghere, Preşedintelui Executiv şi a celorlalţi membri ai

Comitetului Executiv, prin vot secret;

o Stabilirea remuneraţiei Administratorilor;

o Strategia şi Planul de Afaceri, Ţintele Financiare, Planul de Structurare a

Instituţiei şi Procedurile de Mediu;

o Aprobarea Regulamentului AGA.

AGA extraordinară deliberează şi ia hotărâri cu privire la:

o Majorarea, reducerea sau reântregirea capitalului social;

o Schimbarea obiectului de activitate;

o Fuziunea sau divizarea Băncii;

o Lichidarea si dizolvarea Băncii;

o Modificarea Actului Constitutiv al Băncii.

Structura acţionariatului

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) 36,8825%

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) 12,5% plus 1 acţiune

Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) 12,5% plus 1 acţiune

SIF Moldova 6%

SIF Banat - Crişana 6%

SIF Transilvania 6%

SIF Muntenia 6%

8

SIF Oltenia 6,1175%

Persoane fizice (salariaţi şi pensionari cu ultimul loc de muncă la BCR) 8%.

1.5. RESURSELE UMANE

Pentru Banca Comercială Română, factorul uman a constituit şi va constitui principala

condiţie a succesului său. La 1 decembrie 1990, anul înfiinţării banca pleca la drum cu 5.300

de angajaţi. După numai 5 ani de activitate, personalul băncii a ajuns la aproape 11.000

angajaţi, salt considerat pe bună dreptate ca spectaculos, dacă se ţine seama că, în acelaşi

timp, peste 2.000 de persoane din specialiştii Băncii Comerciale Române au plecat spre alte

bănci sau societăţi comerciale. Un alt aspect demn de remarcat este tinereţea personalului

propriu, caracteristică dublată de dorinţa sa de acumulare de cunoştinţe şi de afirmare.

Grupa de vârstăSex TOTAL

%masculin feminin

18-30 ani 7,6 28,0 35,6

31-40 ani 8,0 23,0 31,0

41-50 ani 7,8 16,2 24,0

51-55 ani 2,1 3,3 5,4

56-60 ani 1,8 1,4 3,2

Peste 60 ani 0,7 0,1 0,8

TOTAL 28,0 72,0 100,0

Succesele obţinute de Banca Comercială Română după 1990, anul înfiinţării instituţiei,

au la bază în principal calităţile personalului propriu. Funcţionarul de bancă a fost cel care, în

confruntarea cu piaţa şi clientela, a contribuit prin nivelul său de competenţă la consolidarea

imaginii băncii şi autorităţii ei în relaţiile cu partenerii de afaceri.

În acelaşi timp, în multe situaţii, funcţionarii B.C.R., din propria iniţiativă, au venit cu

sugestii în sprijinul clienţilor, i-au ajutat pe aceştia în luarea de decizii, în găsirea unor soluţii

9

sau înţelegerea normelor bancare. Din totalul personalului băncii circa 5.400, adică 53%, este

în permanentă legătură şi faţă în faţă cu clientela proprie, în aceste condiţii, relaţia bancă –

client fiind susţinută puternic de această echipă de funcţionari.

Angajaţii Băncii Comerciale Române manifestă ataşament faţă de bancă, se simt în

siguranţă şi protejaţi, realizările profesionale şi recunoaşterea activităţii lor, repartizarea de

responsabilităţi fiind elemente care consolidează acest ataşament şi îi dezvoltă o motivaţie pe

termen lung. Pentru toate aceste considerente, factorii responsabili acordă o mare atenţie

creşterii în continuare a gradului de competenţă profesională a tuturor lucrătorilor din unităţile

băncii prin programe adecvate şi eficiente.

Principala direcţie de acţiune în acest domeniu o constituie, astfel, dezvoltarea unui

sistem propriu de pregătire, care să poată îmbina coerent pregătirea internă cu cea în afara

băncii, solicitările pe niveluri ierarhice, precum şi cerinţele pregătirii iniţiale (formarea) cu

cele ale perfecţionării şi specializării.

Plecând de la una din marile priorităţi ale băncii pentru următorii ani, care constă în

realizarea unui sistem bancar integrat, bine orientat spre clienţi, bazat pe cele mai moderne

tehnologii informaţionale, pregătirea utilizatorilor sistemului informatic va căpăta o

importanţă deosebită. Mutaţiile preconizate în domeniul informaticii nu vor fi utile decât în

măsura în care pregătirea personalului va asigura capacitatea acestuia de a folosi

corespunzător tehnologia informaţională.

Odată ajuns în această fază şi odată parcurs acest proces de pregătire, personalul băncii

îşi va continua mai sigur pe sine, mai eficient şi de pe o treaptă superioară munca sa de

satisfacere a cerinţelor clientelei băncii. Toate acestea sunt cerinţe şi perspective în care banca

crede foarte mult.

1.6. REŢEAUA

Banca Comercială Română dispune de o reţea de unităţi dezvoltată, reprezentată prin

sucursale, filiale şi agenţii, care sunt amplasate pe întreg teritoriul ţării, începând cu toate

capitalele de judeţ şi continuând cu un mare număr de municipii, oraşe şi chiar comune. La

înfiinţare, în 1990, toate unităţile B.C.R. funcţionau în sediile Băncii Naţionale. În această

perioadă banca desfăşurat un program de investiţii de o mare amploare pentru organizarea

unor baze materiale capabile să asigure dezvoltarea şi consolidarea reţelei proprii.

Astfel, faţă de decembrie 1990, când B.C.R. nu dispunea de nici un sediu de bancă

proprietatea sa, în prezent din cele 206 unităţi bancare 116 funcţionează în sedii proprietatea

10

băncii. Dintre acestea, 86 sedii au fost cumpărate şi amenajate, iar 36 au fost construite.

Programele de investiţii cuprind în continuare multe alte obiective, acum în diferite stadii de

realizare. Dintre cele 37 sedii bancare în construcţie, 15 sunt sedii pentru sucursale, 16 pentru

filiale şi 6 pentru agenţii.

Efortul pentru construirea şi modernizarea sediilor bancare va continua şi în anii

următori şi modul în care se conduce această activitate dă certitudinea că într-un viitor foarte

apropiat întreaga reţea de sedii va satisface în cele mai bune condiţii cerinţele clienţilor şi va

contribui în mod corespunzător la extinderea serviciilor bancare.

CAPITOLUL II

11

2. PRODUSE BANCARE

2.1. Produsele bancare

2.1.1. Conceptul privind produsele bancare

Rezultatele activităţii unei întreprinderi pot fi bunuri sau servicii. Pentru bănci

produsele reprezintă de fapt servicii.

După natura lor există mai multe tipuri de servicii bancare:

Servicii pure – obţinute exclusiv prin munca personalului, ce se referă la

consultaţii, inginerie financiară etc.;

Servicii mixte – îmbină munca personalului şi utilizarea bunurilor de echipament.

Printre acestea se numără efectuarea plăţilor pentru clienţii băncii.

Servicii ce au suport capitalul – sunt pe de o parte depozitele constituite, iar, pe de

altă parte, creditele acordate, această situaţie fiind reflectată în bilanţ.

Caracteristicile principale ale produselor bancare au consecinţe imediate asupra

desfăşurării operaţiunilor şi optimizării gestiunii, necesitând o analiză a acestora:

1. produsele bancare sunt imateriale. Ele nu fac obiectul unei uzuri fizice şi morale,

procesul de îmbătrânire fiind, în consecinţă, mult mai lent.

Fig. 1.1.-1 Schema de viaţă a produselor

2. produsele bancare nu pot fi protejate prin brevete, ele îndeplinind şi condiţiile de

uniformitate. Diferenţierile în acest sens sunt nesemnificative.

Spre exemplu, certificatele de depozit, cărţile de plată au, de la bancă la bancă, coloraţii şi

organizări ale cuprinsurilor variate, dar elementele conţinute sunt similare.

3. produsele bancare sunt condiţionate de reglementările bancare şi fiscale. Introducerea

unor noi produse bancare este efect al legii, astfel încât, dacă nu există o bază legală, ele nu

pot fi promovate. Aceasta este situaţia leasingului la nivelul României. Până la apariţia bazei

legale, nu a fost posibilă punerea sa în practică.

12

produs nonbancar

produs bancar

4. produsele bancare sunt propuse direct clientelei şi nu există posibilitatea unei

redistribuiri, concesionări, revânzări etc.. Fiecare produs se utilizează în relaţie directă cu

banca ce l-a lansat şi îl utilizează, ceea ce presupune din partea instituţiei respective, în mod

curent, deţinerea unor unităţi proprii în zona în care se aplică şi nu folosirea de intermediari.

Se determină în acest scop extinderea în teritoriu.

5. serviciile bancare implică angajarea clientelei în derularea operaţiunilor. Este un tip

autoservire, dar şi de colaborare pentru că, în scopul utilizării unor produse, beneficiarul

trebuie să întocmească o documentaţie proprie. Se realizează şi o colaborare de concepţie,

întreprinderea beneficiară de credite trebuind însă să se limiteze la cadrul normat

(formularistic) stabilit de bancă.

2.1.2. Inovarea şi abandonarea produselor bancare

Fiecare produs bancar are o serie de parametrii:

Volumul angajării;

Cost şi randament;

Condiţii de securitate (necesitatea codificării şi siguranţa ciclului informaţional);

Probleme de fiscalitate şi disponibilităţi.

INOVAREA de produse poate presupune stabilirea acestor parametrii sau a unor

modificări faţă de cei anteriori.

De obicei, inovarea se bazează pe reglementări bancare sau de regim fiscal. Unele

produse au apărut pentru contracararea unor dispoziţii legale, dezavantajoase pentru clientelă.

De exemplu, limitarea de către stat a regimului de dobândă, în cazul depozitelor la vedere, a

generat introducerea conturilor paralele (ATS –Automatic Transfer of Savings), a conturilor

NOW şi SUPERNOW, în SUA sau a acţiunilor SICAV (Societăţi cu Capital Viabil) în Franţa

(1981), pentru o fructificare mai bună a disponibilităţilor.1

Paralel apar şi inovări de proces, ce rezultă prin modificări tehnologice. Exemple

reprezintă cardurile, precum şi automatele bancare, culminând cu banca la domiciliu.

1Cezar B., Dardac N. – Produse, cost şi performanţe bancare p.14

13

ABANDONAREA produselor bancare se realizează de obicei o dată cu modificarea

reglementărilor în vigoare. Astfel, implementarea prin lege a leasingului a dus, în majoritatea

ţărilor dezvoltate, la scăderea abruptă a creditelor pe termen mijlociu.

Uneori reglementările există, dar nu se practică operaţii cu acest produs, băncile

neinsistând în utilizarea lor, iar întreprinderile neexcelând în folosirea lor. Un astfel de

exemplu, la nivelul României l-ar reprezenta cambia.

Dezvoltarea unor produse mai performante duce şi ea la abandonarea altora. Un

exemplu elocvent îl reprezintă abandonarea scrisorii de credit în momentul apariţiei cărţii de

credit.

Altă cauză a abandonării produselor bancare o reprezintă diminuarea rentabilităţii lor.

2.2. Clientela Bancară

2.2.1. Cererea de produse bancare şi segmentarea clientelei

Veniturile băncii sunt obţinute de la clienţi, iar în vederea creşterii lor, societăţile

bancare trebuie să studieze clientela, în totalitate, dar mai ales pe segmente.

Cererea de produse bancare are anumite caracteristici, ce trebuie să stea la baza

orientării băncii cu privire la tratarea clientelei:

- este eterogenă: fiecare client are preferinţe diferite, pentru produsele oferite, ceea

ce determină necesitatea studierii lor pe segmente;

- este dispersată: fiecare client doreşte să fie servit cât mai aproape de locul derulării

operaţiunilor sale. Cererea este dispersată întrucât clienţii sunt prezenţi peste tot, în

teritoriu, banca trebuind să dea o amplasare corespunzătoare unităţilor exterioare.

- este stabilă: cerinţele clienţilor se caracterizează prin perenitate. Aceasta se reflectă

prin necesitatea permanentă constituirii de depozite bancare, a economisirii, a

cererii pentru credite ipotecare etc. În România, sistemul bancar trebuie să ajungă

să răspundă nevoilor de credit ale populaţiei (persoane fizice). Faptul că cererea

este stabilă nu presupune că toate băncile vor avea o cerere constantă, clienţii

orientându-se după prestigiul fiecăreia, după domeniul ei de activitate etc.

- este iraţională: adică, toate produsele se raportează la bani. Angajarea în procesul

de economisire sau de creditare nu este întotdeauna raţională, existând clienţi care

acţionează sub impulsul altor stimuli decât cei raţionali.

14

Segmentarea clientelei este o tehnică ce permite regruparea elementelor caracteristice

unei populaţii în categorii omogene faţă de un perimetru dat.

Criteriile utilizate în cadrul persoanelor fizice pot fi:

1. socioeconomice: vârstă, venit, categorie socioprofesională, avere, etc.

2. sociogeografice privind domicilierea şi provenienţa clientului respectiv:

rezident, nerezident.

3. criterii privind personalitatea clientului: hotărâre, labilitate, etc.

4. criterii ţinând de comportamentul în utilizarea produselor bancare: rata sau

gradul de utilizare, soldul mediu al contului.

Criteriile utilizate pentru persoanele juridice pot fi reprezentate de:

1. talie, pentru care se are în vedere: cifra de afaceri, profitul pe ultima perioadă etc.

2. rezidenţa: naţională, multinaţională, regională, locală.

3. personalitatea grupului de decizie al întreprinderii

4. soldul mediu al contului etc.

Alte puncte de vedere evidenţiază drept criterii şi:

- stilul de viaţă al clientului. Se agreează de regulă clienţii cu înclinaţii spre

economisire;

- în ce categorie de referinţă se încadrează clientul, expresie concretă a stilului de

viaţă.

2.2.2. Instrumente de lucru pentru cunoaşterea clientelei

Pentru cunoaşterea clientelei se foloseşte o serie de instrumente de lucru dintre care au

o mare răspândire: fişierul şi calculul rentabilităţii clientului.

A. FIŞIERUL clientelei. Fiecărui client i se întocmeşte o fişă în care se colectează

şi se reprezintă date cu privire la evoluţia afacerilor proprii. Aceste fişe au un caracter pur

comercial.

Indicatorii urmăriţi în cadrul fişierului clientelei se referă la:

- Soldul mediu al contului – disponibilităţile din cont reprezintă de fapt resurse

pentru bancă în cazul soldului creditor;

15

- Numărul de operaţiuni pe care le ordonă – ce scot în evidenţă dimensiunea

serviciilor pe care banca le pune la dispoziţia clienţilor;

- Gradul de rentabilitate pe care îl oferă.

O categorie aparte o reprezintă fişierul titularilor de cărţi de credit.

Problemele care se pun în ceea ce priveşte fişierul clientelei privesc:

- Amortizarea informaţiilor, ceea ce se realizează prin reprezentarea lor la o anumită

scară, rezultând o generalizare;

- Selecţia informaţiilor;

- Actualizarea fişierului cu date noi.

B. CALCULUL RENTABILITĂŢII , realizat pentru fiecare client sau grupă

de clienţi, se determină pe baza contului de exploatare şi a bilanţului, pentru fiecare

reprezentare.

Formula de plecare pentru calculul rentabilităţii este:

R = (profit / CA)*100

unde: R – rentabilitatea

CA - cifra de afaceri.

În urma calculului rentabilităţii se aleg clienţii profitabili şi se identifică cei ce

prilejuiesc pierderi.

Politica băncii în raporturile cu clienţii pleacă tocmai de la calculul acestei

rentabilităţi. Ea se concretizează, cel mai adesea, prin stabilirea unor regimuri de preţuri

(dobânzi) diferenţiate.

2.3. Regimul preţurilor şi politica de preţurilor în sistemul bancar

2.3.1. Tarifele bancare. Concept.

Pentru definirea preţurilor în domeniul bancar trebuie să se ţină seama de diferenţierea

lor, ca servicii pure, sau ca servicii ce au ca suport capitalul.

16

Pentru produsele care au calitatea de servicii pure remunerarea se face sub formă de

comisioane.

Comisioanele se pot percepe sub formă:

- Forfetară – în unităţi monetare, când vizează operaţiuni unde esenţial în tarifare

este numărul de operaţiuni;

- Ad valorem – ca expresie procentuală, atunci când latura vizată este dimensiunea

operaţiunii;

Pentru produsele în care serviciile au un suport de capital, în ultimă instanţă, veniturile

nete ale băncilor se bazează pe marje.

Pentru produsele de credit, respectiv pentru creditele acordate de bănci, preţul este

egal cu rata procentuală globală efectivă aplicată în fiecare caz în parte.

Pentru produsele de depozit, respectiv pentru disponibilităţile încredinţate pentru

fiecare tip de fructificare, se iau pentru fiecare în considerare tarifele în vigoare.

Se apreciază că pentru produsele remunerate funcţie de comisioane ca model de

expresie, datele sunt comparabile, în timp ce pentru produsele remunerate funcţie de rata

dobânzii, ratele efective, globale nu sunt comparabile direct, ci prin intermediul unor marje

naţionale rezultate din ratele efective globale specifice pieţei şi nu băncii.

Trebuie să fie semnificativ orizontul de observaţie anual pentru comisioane, dar mai

larg pentru dobânzi, pentru a se considera evoluţiile ciclice.2

2.3.2. Probleme de ansamblu ale tarifării

Politica de preţuri în domeniul bancar are câteva trăsături, fiind influenţată de

specificul prestaţiei bancare:

- Unele preţuri sunt fixate de autoritatea monetară – un exemplu îl constituie

regimul de dobânzi practicat pentru conturile de economii. Conturile de economii

sunt convenţii realizate între bancă şi client pentru realizarea unor economii pe

baza unor scheme. Sistemele de economisire sunt stimulate de stat, chiar şi prin

publicitate, existând şi posibilitatea ca după perioada de economisire să se treacă la

o perioadă de creditare;

2 vezi Dardac N, Cezar B. –Produse, cost şi performanţe bancare p.26

17

- Alte preţuri sunt stabilite la nivelul comunităţii bancare – în majoritatea ţărilor

acţionează asociaţii bancare prin intermediul cărora băncile realizează apărarea

intereselor proprii, precum şi pregătirea personalului cu contribuţia angajaţilor cu

experienţă;

- Pe baza studierii analitice a costurilor pentru fiecare produs – acest procedeu

presupune un studiu amănunţit al costurilor bancare ce trebuie stabilite pe baze

ştiinţifice.

Tarifele bancare vor exprima potenţialul economico-financiar cu care banca se afirmă

în competiţia concurenţială, dar în general sistemul de tarifare reflectă şi include orientările

politice pe care statul, de regulă, prin intermediul autorităţii monetare, le imprimă asupra

evoluţiilor nivelului de preţuri din sistem, pe multiple planuri.

Obiectivele tarifării se referă în principal la:

a). stabilirea unor tarife bazate pe costul real de revenire;

b). modificarea comportamentului clienţilor în sensul de a-i determina să renunţe la

operaţiunile comode şi ieftine, pentru ei, dar costisitoare pentru bancă. O posibilitate, o

reprezintă majorarea tarifelor practicate de bancă.

c). creşterea relativă a aportului de venituri din comisioane şi diminuarea dependenţei

băncii de marja de dobânzi. Veniturile vor trebui să provină în special din comisioane pentru

prestări de servicii în condiţiile scăderii cifrei de afaceri provenite din creditare.

În procesul tarifări, compartimentele abilitate şi conducerea băncii sunt chemate să

rezolve aspecte concrete, cum ar fi:

- Aşezarea tarifelor (asieta) – presupune stabilirea elementelor de referinţă pentru

calculul comisioanelor, cum ar fi: încasările şi plăţile din cont, rulajele conturilor,

numărul operaţiunilor etc., fiecare aplicând varianta care-l avantajează;

- Modul de tarifare – sunt posibile două modalităţi de facturare: în sistem forfetar,

optim pentru bancă şi accesibil totodată şi pentru firme; în sistem mixt, în cadrul

căruia accesul la sistemul de plăţi este forfetar, iar alte servicii, mai puţin

standardizate, sunt facturate “a la carte”.

O dimensionare acceptabilă s-ar putea realiza printr-un regim mixt în care costurile

fixe ar fi acoperite prin facturare forfetară, iar cele variabile prin tarife specifice.

18

CAPITOLUL III

3. PIAŢA SERVICIILOR

3.1. Piaţa serviciilor – formă concretă de existenţă a

relaţiilor de schimb

Prin piaţă se poate înţelege un anumit loc geografic, un punct fizic, unde la anumite

ore, în anumite zile, se întâlnesc cumpărătorii şi ofertanţii pentru a cumpăra şi a vinde bunuri,

acestea fiind un mod restrâns de absorbţie, de piaţă în sens concret, real.

Termenul de piaţă în concepţia sa actuală s-a amplificat în semnificaţii, chiar dacă el

derivă din raţiunea acelor locuri, care se mai găsesc şi astăzi, în cadrul diferitelor târguri, pieţe

şi burse.

PIAŢA, în sens abstract, este o relaţie economică generală între producătorii-

vânzători, purtători ai condiţiilor de producţie în contextul economiei de piaţă, şi

cumpărătorii-consumatori, purtători ai trebuinţelor umane, însoţite de capacitatea oamenilor

de a cumpăra mărfuri oferite şi care se dovedesc a fi convenabile pentru ei, ale căror garanţie

nu sunt în mod necesar definite numai prin aria geografică şi nici prin clasificările

convenţionale de produse3.

Pe parcursul maturizării sale, piaţa şi-a automatizat câteva funcţii specifice, respectiv:

- de determinare a preţului, deoarece prin confruntarea cererii şi a ofertei anumitor

bunuri substanţiale sau servicii se stabileşte preţul acestor mărfuri, cât şi cantitatea

ce urmează a fi schimbată;

- de coordonare, întrucât unităţile economice se orientează pe piaţă potrivit datelor

referitoare la cerere şi ofertă;

- de organizare socio-economică a unităţilor, pentru că prin piaţă se realizează

legătura între ofertanţi şi cumpărători, înfăptuindu-se astfel o comuniune

economică;

3 Cosmescu Ioan, Ilie L – Economia serviciilor p.60

19

- de raţionalitate economică, deoarece piaţa îi obligă pe cei ce participă la schimb să

realizeze o activitate economică rentabilă, numai în acest mod putând rezista pe

piaţă.

Toate aceste patru funcţii specifice pieţei asigură realizarea rolului de bază al ei, şi

anume de a face posibil schimbul diferitelor produse.

Privită prin prisma naturii bunurilor ce formează obiectul tranzacţiilor comerciale,

piaţa bunurilor sub formă de fluxuri are ca obiect atât produse fizice sau substanţiale (grâu,

ciment, maşini, etc.) cât şi produse nonsubstanţiale (servicii, informaţii etc.).

Serviciile, ca domeniu socio-economic, face parte din categoria celor ce oferă produse

“invizibile”, abstracte, ce nu pot fi definite cantitativ şi calitativ decât parţial şi indirect.

PIAŢA SERVICIILOR reprezintă sfera economică de interferenţă a intereselor

purtătorilor ofertei de servicii, materializată prin producţia de servicii, cu cele ale purtătorilor

cererii de servicii, materializată prin consum.4

Dacă piaţa serviciilor se aseamănă cu alte forme de existenţă ale pieţei în general, prin

rolul şi funcţiile ce-i revin, se distinge de celelalte prin câteva particularităţi ale raportului ce-

o reprezintă, unele vizând aspecte cantitative, iar altele pe cele calitative, respectiv:

- piaţa serviciilor nu include în totalitate sfera serviciilor, existând şi servicii non-

marfă sau, cum mai sunt numite servicii necomerciale constituite din serviciile

publice sau private care nu se comercializează şi din serviciile “gratuite” pe care şi

le fac oamenii lor înşişi;

- dificultatea comensurării dimensiunilor şi dinamicii pieţei serviciilor, de aceea

pentru cuantificarea ofertei, cererii şi a volumului tranzacţiilor pe piaţa serviciilor

trebuie să se apeleze la o mulţime de indicatori.

- semnificaţia deosebită a elementelor calitative în aprecierea poziţiei unui

întreprinzător sau a unei ţări pe piaţa serviciilor.

- modul specific de manifestare a concurenţei - această particularitate prezintă, la

rândul ei, următoarele aspecte:

1. Pe piaţa serviciilor poziţia cea mai înaltă sau mai joasă pe grila

rarităţii nu poate constitui un element determinant al nivelului de preţ şi deci al concurenţei,

aceasta deoarece serviciile nu sunt omogene, deci nu sunt comparabile.

2. Frecvenţa mult mai mare a situaţiilor de monopol sau oligopol,

consecinţă a costurilor mari de intrare sau de ieşire de pe piaţa serviciilor, a dificultăţilor deci

obiectiv-economice de intrare liberă în ramură şi de liberă circulaţie a capitalurilor.

4 Cocmescu I., Ilie L. –Economia serviciilor p.62

20

3. Fiecare întreprinzător din domeniul serviciilor dispune de o

varietate de mijloace pentru a se diferenţia de concurenţii săi, mai întâi prin calitatea prestaţiei

sale, chiar dacă ea nu este întotdeauna percepută integral de către clienţi, dar şi prin atmosfera

din unitate şi relaţia personală pe care producătorul de servicii o întreţine cu clientela sa, şi nu

în ultimul rând, localizarea geografică care, nu de puţine ori, este principalul criteriu de

alegere al clienţilor pentru servicii.

4. În cazul pieţei serviciilor, transparenţa este limitată de

caracterul imaterial al acestora. Consumatorii de servicii, fiind supuşi la restricţii de timp, se

află în imposibilitatea de a compara cu rigurozitate relaţia preţ-calitate în cazul tuturor

prestaţiilor oferite de piaţă.

3.2. Oferta şi producţia serviciilor

Specificul sectorului terţiar determină distincţia ce trebuie făcută între semnificaţiile a

două concepte: “oferta serviciilor” şi “producţia serviciilor”.

Oferta serviciilor grupează ansamblu elementelor care concură la prestarea

serviciilor, respectiv: echipamentul de “producţie” a serviciilor, diversitatea bunurilor

materiale destinate consumului de servicii, potenţialul natural şi antropic, forţa de muncă

specializată în activităţile proprii sectorului terţiar, infrastructura şi condiţiile de

comercializare (tarife, înlesniri, etc.), precum şi sistemul de relaţii între prestatori şi

consumatori.

Producţia serviciilor reprezintă ansamblu de activităţi care mobilizează forţa de

muncă, echipamentul de producţie şi bunurile materiale, şi care, în cadrul unei ambianţe

proprii serviciilor, se concretizează într-un consum efectiv.5

Între oferta serviciilor şi producţia serviciilor există o relaţie strânsă, care, comparativ

cu aceeaşi relaţie de pe piaţa bunurilor fizice, este marcată de următoarele particularităţi:

- Producţia serviciilor (Ps) poate fi cel mult egală cu oferta serviciilor (Os); în timp

ce pe piaţa bunurilor materiale, oferta este cel mult egală cu producţia.

- Oferta serviciilor există şi independent de producţia serviciilor, în timp ce

producţia serviciilor nu se poate realiza în afara ofertei.

5 Cosmescu Ioan, Ilie L. -Economia serviciilor p.67

21

- Structura ofertei serviciilor nu coincide întotdeauna cu structura producţiei

serviciilor.

- Oferta serviciilor este fermă, adică ea există atâta timp cât sunt prezente

elementele ce intră în structura ei, pe când producţia serviciilor este efemeră, adică

există cât timp se manifestă consumul, se întrerupe o dată cu întreruperea

consumului.

Specificul serviciilor ca sector economic imprimă ofertei şi respectiv producţiei de

servicii câteva caracteristici:

1. complexitatea şi eterogenitatea – constituie principala caracteristică a ofertei

serviciilor, care vizează atât structura ofertei, cât şi structura producţiei şi a

întreprinzătorilor din domeniile serviciilor.

2. caracterul artizanal – reprezintă o altă caracteristică a ofertei serviciilor,

asociată gradului înalt de specializare a prestatorilor.

3. capacitatea organizatorică a furnizorilor de servicii de a satisface în anumite

condiţii cerinţele clienţilor

4. modul specific de manifestare a raportului diferenţiere/ asemănare –

originalitatea, pertinenţa, uşurinţa de memorizare şi supleţea sunt cele patru

caracteristici ale numelui serviciului.

5. oferta reprezintă un element potenţial aflat într-o stare de aşteptare activă în

raport cu nevoile clienţilor.

6. dimensiunea ofertei de servicii este însoţită, de regulă, de un risc relativ

ridicat – în sensul incertitudinii manifestării cererii de servicii.

Creşterea ofertei de servicii, în ritmuri superioare creşterilor celorlalte sectoare ale

economiei ţărilor dezvoltate, se dovedeşte a fi una dintre tendinţele cele mai marcante.

Din statisticile internaţionale rezultă că nu există economii naţionale în cadrul cărora

aportul serviciilor să fie sub 20%.

Nivelul, structura şi calitatea producţiei şi respectiv ofertei de servicii se află permanent

în corelaţie directă cu nivelul şi starea economică generală a ţărilor.

Datele statistice, oferite de analişti, sunt foarte sugestive.

Astfel, la începutul deceniului al nouălea serviciile cotau cu aproape 48% din PIB creat

în ţările mediu dezvoltate, şi deveniseră preponderente în ţările dezvoltate. La începutul anilor

’90 ponderea serviciilor în PIB al ţărilor avansate a început să se apropie mult şi chiar să

depăşească pragul de 70%: SUA 73,2%, Danemarca 72,9%, Olanda 67,6%, Canada 65,9%.

22

În România, ponderea serviciilor la crearea PIB a înregistrat următoarea evoluţie:

29,4%(2001), 32,4%(2002), 32,3% (2003), 31,6%(2004), 39% (2005).

Şansa reuşitei şi diminuarea riscului pentru o întreprindere de servicii se bazează, în

principal, pe calitatea şi eficienţa prestării serviciului, abordate din punctul de vedere al

satisfacţiei clientului.

Studiile din domeniu estimează că unei creşteri a fidelităţii clienţilor cu 2%, în baza

sporirii parametrilor calitativi ai prestaţiei, îi corespunde o creştere a profiturilor similară cu

cea atinsă în cazul reducerii costurilor cu 10%. Firmele prestatoare de servicii nu au altă

alternativă, pentru fidelizarea clientelei, decât asigurarea satisfacţiei clienţilor prin creşterea

nivelului calitativ al serviciilor.

3.3. Cererea pentru servicii

Punctul de plecare în înţelegerea conţinutului cererii pentru servicii şi a implicaţiilor ei

în economia de piaţă îl constituie nevoia socială privind serviciile.

Conceptul de nevoie, cunoaşte interpretări diferite în literatura de specialitate astfel:

Determinare subiectivă, psihică – fiind definită ca dorinţă, pasiune sau ca stare

provocată de diferenţa dintre ceea ce este necesar subiectului şi ceea ce posedă el

în prezent.

Determinarea obiectivă – reflectând obiective necesare vieţii oamenilor şi

totalitatea bunurilor materiale şi spirituale.

Trebuinţele pentru servicii reprezintă cerinţe obiectiv necesare ale vieţii umane şi

reflectă raporturile oamenilor cu mediul natural şi cel social. Ele apar, în primul rând, ca o

rezultantă a nevoilor individuale ale membrilor societăţii, dar nevoile sociale privind serviciile

cuprind şi o serie de necesităţi condiţionate de organizarea şi funcţionarea corespunzătoare a

colectivităţii în care oamenii trăiesc, cum ar fi cele legate de ocrotirea sănătăţii publice,

funcţionarea administraţiei de stat, protecţia mediului ambiant, etc. a căror sferă şi intensitate

depind de nivelul general al dezvoltării. Rezultă că nevoile sau trebuinţele pe care le exprimă

cererea pentru servicii se formează la intersecţia tuturor parametrilor existenţei individuale şi

sociale, exprimând ansamblul condiţiilor materiale, economice, sociale şi spirituale de viaţă.

23

Cererea pentru servicii conturează partea solvabilă a nevoii sociale reale de servicii

care se manifestă pe piaţă.

Între cererea de servicii şi nevoile de servicii există o strânsă legătură, marcată de mai

multe caracteristici ale cererii:

Cererea pentru servicii nu se identifică cu nevoia socială, deoarece cererea acoperă

numai o parte a nevoilor de consum pentru servicii, şi anume numai pe cele care

sunt solvabile;

Cererea pentru servicii nu se confundă nici cu consumul de servicii, deoarece

aceasta presupune doar o cheltuială efectiv realizată, o achiziţie de servicii, în timp

ce cererea reflectă doar intenţiile de cumpărare puse în corelaţie cu diverşi factori

(venituri, tarife, ofertă, etc.). Consumul de servicii are şi alte surse în afara pieţei,

consumul putând avea prin urmare o sferă de cuprindere mai mare decât cererea

solvabilă de servicii;

O altă caracteristică a cererii pentru servicii o reprezintă mobilitatea ei teritorială.

Sub acest aspect, serviciile pot fi împărţite în trei categorii:

1. servicii ce impun obiectiv migrarea cererii (serviciile turistice)

2. serviciile ce permit, în anumite limite, migrarea cererii (comerţ,

reparaţii, servicii personale etc.)

3. servicii ce nu admit obiectiv migrarea cererii (servicii de

distribuţie a apei, combustibilului, electricităţii, de curăţenie a

locuinţei, etc.)

elasticitatea ridicată a cererii, în raport cu factorii care o influenţează (mai ales

veniturile şi tarifele practicate), este o altă caracteristică a cererii pentru servicii.

Serviciile satisfac în general nevoi de intensitate medie şi periferice, şi care

acţionează rapid la modificările intervenite în venituri sau tarife. Sunt însă şi

nevoi de servicii ce aparţin structurii nevoilor primare (de transport, de servicii

bancare etc.) motiv, pentru care cererea în care ele se reflecta are o elasticitate

scăzută.

cererea pentru servicii este deosebit de eterogenă, fiind influenţată de un număr

de factori însemnat, ea se manifestă foarte diferit. De aceea, există o diversitate

de categorii ale cererii de servicii.

Aceste caracteristici prezentate se referă, în principal, la cererea de servicii a

populaţiei.

24

În cazul cererii de servicii pentru agenţii economici se mai adaugă câteva

particularităţi, şi anume:

firmele beneficiare ale serviciilor comerciale, prin importanţa lor, antrenează o

disparitate considerabilă în ceea ce priveşte volumul, structura şi eşalonarea în

timp a cererii de mărfuri-servicii;

cererea de servicii destinate consumului intermediar este fermă, depinzând de

capacităţile de producţie şi de posibilităţile financiare ale întreprinderilor şi fiind

fundamentată prin consideraţii de rentabilitate şi avantaje tehnice;

cererea pentru asemenea servicii are un caracter tehnic dominant, vânzarea

dobândind aspectul unei prezentări tehnice;

factorii psihologici sunt mult mai slabi ca intensitate în determinarea deciziei de

cumpărare.

Cererea pentru servicii, privită atât static cât şi în mişcarea ei de la o perioadă la alta,

este rezultatul acţiunii unui număr mare de factori. O parte din aceşti factori sunt legaţi direct

de piaţă – cum ar fi nivelul şi structura ofertei de servicii, nivelul tarifelor, calitatea sistemului

de comercializare – iar alţii, reflectă nivelul dezvoltării economice şi elemente de ordin

demografic, natural-climateric, sociologic şi psihologic. Acţiunea acestor factori este, de

regulă, simultană, dar ca intensitate şi direcţie ea este însă foarte diferită. Aceasta determină

situaţii în care acţiunea unor factori anihilează complet, micşorează sau amplifică acţiunea

altor factori.

Importantă este şi precizarea după care, rolul şi intensitatea factorilor care influenţează

cererea pentru servicii se diferenţiază pentru cererea de servicii a populaţiei, cererea de

servicii pentru producţie, sau cererea internaţională de servicii.

3.4. Tarife pentru servicii

Preţul, în sens general, în condiţiile actuale, exprimă o sumă de bani pe care cumpărătorul o

plăteşte în schimbul unei unităţi de bun economic (material sau serviciu), respectiv, el este

expresia bănească a valorii de schimb pe care o încasează vânzătorul pentru o unitate din

bunul tranzacţionat.

25

În sensul său restrâns, preţul are o varietate de înţelesuri particularizate, şi respectiv mai multe

denumiri: preţ – pentru mărfurile material - palpabile; tarif – în cazul serviciilor; etc..6

În strânsă legătură cu plata serviciilor, o altă noţiune ar fi redevenţa care exprimă

contravaloarea serviciilor legate de achiziţionarea de licenţe sau know-how, plata făcându-se

sub forma unei cote procentuale din cifra de afaceri obţinută cu licenţă achiziţionată.

Deci, tarifele sunt o categorie specifică a preţului în sensul său larg cuprinzător, adică

a acelor preţuri care se stabilesc şi se aplică în domeniul prestărilor de servicii efectuate, atât

pentru agenţii economici cât şi pentru populaţie.

Natura economică a preţului mărfurilor substanţiale şi tariful serviciilor este aceeaşi.

Deosebirile care apar rezultă din existenţa tarifului ca expresie concretă a categoriei de preţ

într-un domeniu specific de activitate. Astfel, preţul apare drept expresia bănească a valorii

unei mărfi în calitate de obiect, de bun material cu existenţă de sine stătătoare, pe când tariful

reprezintă expresia bănească a valorii unei mărfi în calitate de serviciu. Aceasta întrucât,

consumul de servicii nu este separat de producţia lor, serviciul neputând circula între

producător şi consumator; producţia şi consumul de servicii au loc concomitent, atât în timp

cât şi în spaţiu.

Nu este lipsit de importanţă faptul că, deseori în limbajul practic şi în vorbirea curentă

se produce o substituire reciprocă a noţiunilor de tarif şi taxă. Aceasta datorită unor tradiţii

sau importuri de termeni străini, care include în sfera semnificaţiilor lor şi implicarea

autorităţilor administrative locale pentru organizarea unor servicii, precum şi ca urmare a

faptului că unele taxe au la bază ideea contraprestaţiei (taxe de timbru mai ales).

Delimitare între tarif şi taxă se impune din mai multe puncte de vedere. În primul

rând, sub aspectul destinaţiei lor: taxele se virează la bugetul statului şi au în general un

caracter fiscal, pe când tarifele se încasează de unităţile prestatoare ca echivalent al valorii

serviciilor. În al doilea rând, în cazul tarifelor se determină, se evidenţiază şi se urmăresc

costurile prestaţiilor, pe când în cazul taxelor nu se calculează şi nu se evidenţiază astfel de

costuri. În al treilea rând, delimitarea se mai poate realiza şi prin prisma organelor care le

stabilesc, şi anume: stabilirea tarifelor este de competenţa unităţilor prestatoare, iar stabilirea

taxelor intră în competenţa organelor financiare şi se efectuează pe baza actelor normative

adoptate de către organele puterii sau administraţiei de stat.

Din punct de vedere al delimitării sferei de cuprindere a preţurilor şi, respectiv, al

tarifelor apar şi aici unele aspecte demne de interes teoretico -practic.

6 vezi Cosmescu I., Ilie L. – Economia serviciilor p.111

26

Delimitarea se realizează, în general, după natura rezultatului unei activităţi, şi anume:

în cazul produsului cu existenţă fizică folosim noţiunea de preţ, iar în cazul serviciilor folosim

noţiunea de tarif.

Deşi natura economică a preţului şi tarifului este aceeaşi şi se aplică aceleaşi principii

şi metode de fundamentare şi negociere, apar totuşi unele particularităţi determinate de

specificul prestărilor de servicii. Structura tarifelor, deşi este asemănătoare cu cea a preţurilor,

este mai simplă, întrucât serviciile nefăcând obiectul circulaţiei mărfurilor nu include în costul

lor cheltuielile de desfacere, iar în tarif nu este cuprins adaosul comercial, dar aceasta se

încasează pentru materialele care se decontează separat de tarif, la preţurile cu amănuntul.

Costul serviciilor este în strânsă legătură directă şi cu modul în care se face consumul

serviciilor respective, determinând diferenţierea tarifelor după natura şi felul consumului.

CAPITOLUL IV

4. DECONTĂRI BANCARE ÎN RON ŞI VALUTĂ

4.1. Conturi bancare ale clienţilor

La cererea persoanelor fizice sau juridice, banca poate să deschidă:

Conturi de disponibilităţi – prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi curente,

soldul contului poate să fie doar creditor.

Conturi curente – se pot efectua acordări şi rambursări de credite, soldul debitor

reflectă creditele existente, iar soldul creditor reflectă disponibil existent în bancă.

Conturi de depozit – la vedere sau la termen în funcţie de opţiunea clientului,

soldul acestui cont poate fi doar creditor.

Conturi de credite – se utilizează pentru evidenţa şi urmărirea acordării

creditelor, soldul contului la un moment dat poate fi doar debitor.

Conturi cu destinaţie specială –prin aceste conturi se efectuează prestaţii bancare

“speciale”, cum ar fi: acreditive, cecuri, certificate, conturi aferente cardurilor etc..

Operaţiuni cu numerar

Operaţiunile cu numerar vizează derularea de încasări şi/sau plăţi în numerar.

Instrumentele cu care se realizează aceste operaţiuni sunt:

a). pentru operaţii de încasări

27

Foaie de vărsământ cu chitanţă – este un document prin care un client al băncii

depune în bancă o sumă de bani în numerar.

Ordin de încasare – acesta este un document intern al băncii prin care

compartimentul decontări contabilitate dispune casieriei băncii încasarea de la

salariaţi/clienţii băncii a unor sume reprezentând restituiri din avansurile spre

decontare, depunerea în casă a sumelor încasate de către salariaţii băncii din

vânzarea imprimatelor băncii sau alte sume datorate de către salariaţi sau clienţi.

Borderou însoţitor cu chitanţă - se foloseşte în cazul depunerii de către clienţii

băncii a numerarului, în genţi sigilate, direct la ghişeele băncii sau prin casierii

colectori ai băncii, operaţiune care se efectuează pe bază de convenţie scrisă,

încheiată între bancă şi client.

b). pentru operaţii de plăţi

Cecul simplu – (cecul pentru ridicarea numerarului) este un înscris prin care

titularul de cont, denumit trăgător, dispune băncii la care are deschis contul,

denumită tras, să plătească în numerar din fondurile de care dispune la această

bancă, o sumă de bani determinată trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar sau

unei terţe persoane.

Ordin de plată intern - este un document intern al băncii prin care compartimentul

decontări contabilitate dispune casieriei băncii să se elibereze în numerar

beneficiarului ordinului o sumă determinată înscrisă în ordinul de plată.

4.2. Operaţiuni de decontare fără numerar

4.2.1. Instrumente de plată

a) ORDINUL DE PLATĂ – este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul

acestuia, în formă scrisă, unei societăţi bancare de a plăti unui beneficiar, o anumită sumă de

bani. Ordinul de plată pe suport de hârtie se întocmeşte în trei exemplare, pe hârtie

autocopiativă, cu următoarele destinaţii:

- exemplarul nr. 1 – alb- rămâne la banca plătitoare;

- exemplarul nr. 2 – roz- se trimite beneficiarului sumei, fiind anexat la extrasul de

cont al acestuia;

28

- exemplarul nr. 3 – vernil – se restituie plătitorului împreună cu extrasul de cont în

care este înregistrată tranzacţia.7

Circuitele şi termenele de finalizare a transferului- credit în cazul ordinului de plată

sunt menţionate în anexele la Regulamentul nr.10/1994 elaborat de Banca Naţională a

României.

b) CECUL – este un instrument de plată creat de un trăgător, care în baza unui

disponibil constituit în prealabil la o societate bancară – aflată în poziţie de tras – prin care

aceasta dă un ordin necondiţionat acesteia să plătească la prezentare o sumă determinată unei

terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent – aflat în poziţia de beneficiar.

Tipuri de cecuri:

- cecul barat – reflectă condiţiile de formă şi conţinut al cecului simplu. El conţine

în plus două linii oblice, paralele pe faţa cecului ceea ce implică o încasare a

acestuia în bancă, doar în cont, nefiind posibilă încasarea directă în numerar. Acest

cec are două forme: cecul cu barare generală: caz în care nu apare nici o menţiune

suplimentară faţă de cecul simplu, el putând circula prin girare; cec cu barare

specială: care conţine între cele două bare denumirea societăţii bancare unde se

efectuează încasarea cecului. Un cec simplu poate fi transformat în cec barat, un

cec cu barare generală poate fi transformat în cec cu barare specială dar nu şi

invers. Acest instrument este utilizat pentru operaţiuni de plăţi prin virament ca o

alternativă faţă de ordinul de plată.

- cecul de călătorie – este emis în sume fixe, prestabilite, iar achitarea lui este

condiţionată de identitatea semnăturii persoanei ce a ridicat de la bancă cecul şi

cea care îl prezintă pentru încasare.

Un cec poate fi supus următoarelor operaţiuni: certificare, girare, avalizare.

Cecul certificat – certificarea conţine confirmarea băncii aflată în postura de tras,

referitoare la existenţa banilor în contul clientului trăgător.

Confirmarea se efectuează prin aplicarea de către bancă a ştampilei cu înscrisul

“certificat” însoţită de numele, prenumele şi semnătura contabilului şef al băncii, precum şi

ştampila băncii în spaţiul liber dreapta unităţii bancare trase.

Girarea – este operaţiunea prin care beneficiarul cecului (girant), transferă altei

persoane (giratar) toate drepturile ce revin din cecul în cauză. Transferul se face în baza unei

menţiuni scrise, noul beneficiar având drepturi depline asupra cecului în cauză.

7 vezi Regulamentul nr.8/19.08.1994 privind ordinul de plată

29

Avalizarea - avalul cecului este o operaţie prin care o terţă persoană, numită avalist

garantează o obligaţie asumată de una din persoanele obligate prin cec, denumită avalizat. 8

c) CAMBIA – este un titlu de credit şi un instrument de plată negociabil care constată

obligaţia asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată, beneficiarului

sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinata.

În Codul Comercial Român din 1929 atât cambia cât şi biletul la ordin sunt definite ca

şi un ordin de a se plăti respectiv ca şi o promisiune de plată. În acest caz cambia apărea şi sub

denumirea de poliţă sau trată.

Acest instrument este utilizat şi în cazul relaţiilor comerciale internaţionale el este

creat de trăgător în calitate de creditor (vânzător/explitate de creditor (vânzător/exprului său

numit tras (cumpărătorul/importatorul), să plătească unui beneficiar sau la ordinul acestuia, o

anumită sumă de bani, la o dată determinată de timp (la vedere sau la termenul înscris pe

cambie) numită scadenţă.

Scadenţa este termenul la care este exigibilă şi trebuie plătită cambia. Ea trebuie să fie

unică, certă şi posibilă. Titlul cu scadenţe succesive, sau care poartă o scadenţă imposibilă

este nul.

Scadenţa cambiei poate fi:

La vedere – în această situaţie cambia este plătibilă la prezentarea în termenul

legal de un an de la emitere sau în termenul fixat de trăgător. În acest caz se va

face menţiunea:” la vedre” sau “la prezentare“.

La un anumit timp de la vedere - este determinat de data acceptării.

La un anume timp de la data emiterii.

La o dată fixa.

d) BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin este un titlu de credit sub semnătură privată prin care emitentul, în calitate de

debitor se obligă să plătească o suma de bani fixată la un anumit termen sau la prezentarea

unei persoane unei alte persoane denumite beneficiar, care are calitatea de creditor9.

4.2.2. Modalităţi de plată

8 vezi Normele-cadru nr.7/08.03.1994 privind comerţul cu cecuri9 vezi Legea nr.83/1994, privind cambia şi biletul la ordin

30

În cazul scrisorii de garanţie şi acreditivului se realizează asigurarea anticipată a

sumelor necesare onorării obligaţiilor de plată şi prezintă pentru clientul încasator un plus de

securitate.

În cazul ce priveşte cecul el poate să fie sau nu o modalitate de plată cu asigurarea

prealabilă a sumelor de plată, în cazul în care se supune operaţiunii de certificare din partea

băncii.

a). ACREDITIVUL

Este o modalitate de plată prin care plătitorul solicită băncii să asigure anticipat din

disponibilităţile pe care le are sau din credite, sumele necesare efectuării plăţilor pentru

livrările de mărfuri, executările de lucrări şi prestările de servicii între părţile contractante.10

Acreditivul îmbracă următoarele forme:

Acreditivul simplu – presupune rezervarea de către bancă, la cererea clientului

plăţilor, a unei sume din disponibilul bănesc al acestuia sau din creditul disponibil

pentru achitarea obligaţiilor faţă de beneficiar.

Acreditivul documentar- modalitate de plată prin care banca la solicitarea

clientului plătitor, se obligă să rezerve banii necesari şi să achite obligaţiile faţă de

beneficiar, în mod direct sau prin virament, unei bănci corespondente cu condiţia

prezentării documentelor care certifică expedierea mărfii, executarea lucrărilor,

sau prestarea serviciilor pentru care s-a deschis acreditivul în cauză.

Acreditivul documentar poate îmbrăca următoarele forme:

- acreditiv revocabil;

- acreditiv irevocabil;

- acreditiv irevocabil confirmat;

- acreditiv revolving;

- acreditiv transferabil.

b). SCRISOAREA DE GARANŢIE BANCARĂ

Scrisoarea de garanţie bancară în RON, constituie un angajament irevocabil al băncii

de a plăti în cazul în care clientul său nu-şi poate onora obligaţiile sale contractuale.

Părţile implicate în circuitul scrisorii de garanţie bancară sunt:

- clientul băncii, solicitant al scrisorii de garanţie bancară, aflat în postura de

debitor, persoană juridică;

10 vezi Regulamentul valutar BNR, nr.3/1997 precum şi normele de funcţionare

31

- partenerul de afaceri al clientului băncii, aflat în postura de creditor al obligaţiei de

plată garantate;

- banca, în calitate de terţă persoană care apare ulterior iniţierii relaţiei contractuale

dintre cei doi parteneri de afaceri, vine să garanteze onorarea la scadenţă a

obligaţiilor financiare ale debitorului, client al său.

Pot fi întâlnite următoarele tipuri de scrisori de garanţie bancară:

- scrisoarea de garanţie simplă;

- scrisoarea de garanţie bancară solidară.

Pentru a beneficia de o scrisoare de garanţie bancară clientul băncii trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie persoană juridică;

- să aibă la bancă deschis cont de disponibil şi cont curent.11

4.3. Piaţa valutară interbancară

Componentele regimului valutar vizează următoarele aspecte:

- Proprietatea asupra valutei;

- Convertibilitatea monedei naţionale;

- Piaţa valutară.

În ceea ce priveşte proprietatea asupra valutei este menţinut regimul “full retention”

care dă dreptul posesorului de a păstra valuta fără restricţii.

Convertibilitatea monedei continuă să fie o convertibilitate limitată, de cont curent.

Reglementările prin care se instituia piaţa valutară interbancară (Regulamentul

nr.7/1994) iar ulterior se actualiza cadrul de funcţionare a acesteia (Regulamentul nr. 3/1997),

reprezintă un punct de cotitură în derularea operaţiunilor valutare pe teritoriul României.

Principalele caracteristici ale pieţei valutare interbancare sunt:

1. participanţii apar atât în calitate de broker cât şi în calitate de dealer. Ei sunt

obligaţi:

- să efectueze operaţiile ordonate de către clienţi;

- să asigure informarea permanentă a clienţilor pe tot timpul funcţionării pieţei

privind evoluţia cursurilor de schimb valutar;

- să asigure confidenţialitatea operaţiilor clienţilor.

11 vezi Norma BCR nr.1/2000 cu privire la scrisoarea de garanţie şi ordinul de plată

32

2. cursurile sunt stabilite:

- la vedere;

- la termen, cu scadenţă pentru cel puţin următoarele termene de 1 lună, 3 luni, 6

luni, 9 luni, 12 luni.

3. în cursul zilei cursurile se pot modifica în funcţie de evoluţia cererii şi a ofertei de

valută.

4. clienţii au posibilitatea de a alege multiple forme de formare a cursului la care va fi

adjudecat ordinul de tranzacţionare.

5. în executarea ordinelor clienţilor aceştia vor avea prioritate, intermediarii în

calitate de dealeri având obligaţia de a nu concura în executarea ordinelor acestora

cu ordine în nume şi cont propriu.

6. operativitate în finalizarea tranzacţiilor valutare de pe piaţă.

Cursurile ce pot fi întâlnite în acest moment sunt:

- curs afişat – este un curs cu caracter orientativ prezentat de fiecare bancă, în cursul

zilei rămâne nemodificat.

- curs cotat – este cursul efectiv la care are loc încheierea tranzacţiei.

El se caracterizează în momentul actual prin flexibilitate în cursul zilei;

- curs de referinţă – este calculat şi publicat la sfârşitul zilei operative de către

Banca Naţională a României. Acest curs este folosit drept reper pentru decontarea

unor tranzacţii ale unităţilor economice.

Operaţiunile clienţilor pot fi la vedere sau la termen.

Operaţiunile la vedere pot să fie de vânzare sau cumpărare de valută, decontarea

tranzacţiilor putând să aibă loc în trei forme distincte în funcţie de modul în care s-a

menţionat ordinul iniţial.

Operaţiunile la termen sunt şi ele de vânzare sau cumpărare. Decontarea tranzacţiei are

loc în momentul stabilit prin ordinul de vânzare/cumpărare, cursul de decontare fiind cel

stabilit în momentul tranzacţionării ordinului.

Tranzacţiile între intermediari presupun realizarea confirmărilor şi reconfirmărilor

realizate între arbitrajişti. În acest sens confirmările pot fi realizate în variantele:

- telefonic;

- telex;

- reuters dealing;

iar reconfirmările:

- letric;

33

- telex;

- SWIFT;

În urma derulării de tranzacţii valutare, fiecare bancă, intermediar pe piaţa valutară

interbancară poate înregistra o poziţie valutară închisă sau deschisă. Poziţia închisă presupune

realizarea unui echilibru între activele şi pasivele în valută, în caz contrar se înregistrează o

poziţie deschisă.

Toate operaţiunile de vânzare şi cumpărare de valută efectuată atât de rezidenţi cât şi

de nerezidenţi se raportează zilnic la BNR.

4.4. Cărţile de plată

CARDUL reprezintă un instrument de decontare prin intermediul căruia posesorul

autorizat poate achiziţiona bunuri sau servicii fără prezenţa efectivă a numerarului.

Cardul facilitează legătura financiară între comercianţi şi consumatori, fiind o simplă

cheie de acces la un cont bancar: acela al deţinătorului de card.

Având caracteristicile universale ale unui instrument de plată, cardul asigură şi

posibilitatea obţinerii necondiţionate de numerar fie de la automatele de bani (ATM), fie de la

ghişeele băncii (în cazul sumelor mari), înlăturându-se astfel orice barieră funcţională de

utilizare.

Datorită acestor caracteristici, cardul este un instrument de plată universal aplicabil şi

global acceptabil.

Cardurile pot fi clasificate în funcţie de o serie de criterii, cele mai utilizate fiind

următoarele:

I. După funcţia atribuită

- carduri de credit = care dă posesorului de a utiliza o linie de credit pe o anumită

perioadă de timp, egală de regulă cu termenul de valabilitate al cardului;

- carduri de debit = care asigură deţinătorului posibilitatea achiziţionării de bunuri

sau servicii, sau retragerea de numerar în limita soldului disponibil în contul

aferent cardului;

- carduri de garantare a cecurilor = care garantează că suma de plată înscrisă pe

cec are acoperire în contul personal.

II. După tehnologia utilizată

- carduri cu bandă magnetică;

potrivit def. Date în Regulamentul valutar BNR nr.3/1997

34

- cardurile cu microprocesor (smartcardurile).

III. În funcţie de calitatea emitentului

- carduri emise de către bănci;

- carduri emise de societăţi nonbancare.

IV. În funcţie de momentul înregistrării tranzacţiei

- sistemul “pay later” = deţinătorul îşi reglează datoriile faţă de bancă la anumite

intervale de timp stabilite în comun acord cu banca.

- sistemul “pay before “ = deţinătorul de card plăteşte datoriile pe care i le

facilitează banca înainte de a beneficia de ele (în momentul în care i se eliberează

cardul).

- sistemul “pay now”

SISTEME DE CARDURI UTILIZATE ÎN ROMÂNIA

VISA International: este o organizaţie non-profit, înfiinţată şi subvenţionată prin

intermediul taxelor şi costurilor de participare percepute clienţilor. La ea participă organisme

financiare cum ar fi: băncile, casele de economii, bănci specializate etc..

Cardurile de tip VISA sunt următoarele:

- Classic Card;

- Business Card;

- Gold/Premier Card;

- Electron Card;

- Travellers Cheques.

Fiecare membru VISA decide asupra condiţiilor de furnizare a serviciilor VISA

clienţilor săi. Ei aleg produsele care se potrivesc cel mai bine necesităţilor de pe pieţele lor,

serviciile pe care le oferă împreună cu produsele VISA precum şi costul serviciilor VISA în

orice mod doresc.

Europay International: este de asemenea o organizaţie non-profit, înfiinţată şi

subvenţionată prin intermediul taxelor şi costurilor de participare.

Europay International cuprinde societatea MasterCard International cu sediul în

SUA şi Eurocard International, cu sediul în Belgia, cele două societăţi acordând reciproc

dreptul de emitere şi acceptare a cărţilor de plată MasterCard şi Eurocard pe teritoriul

naţional.

35

Europay International a creat o gamă largă de produse pentru diverse categorii de

clienţi atraşi:

- Eurocard/MasterCard – classic card;

- Cirrus;

- Eurocard-ATM;

- Eurocheque;

- Edc;

- Maestro;

- Europay CLIP.

Pentru bănci este interesant acest produs datorită securităţii sale deosebite: valoarea

unui card pierdut este strict limitată la valoarea pe care aceasta o conţine, nu poate fi folosit

peste suma stocată în cip sau încărcat fără un PIN corect.

Toate sumele sunt încărcate on-line şi controlate permanent de bănci.

CAPITOLUL V

5. STUDIU DE CAZ - PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE pentru persoane fizice şi

juridice oferite de către BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

Banca Comercială Română în toţi anii ei de activitate a realizat un proces continuu

atât ca volum de activitate, cât şi ca diversitate, tehnicitate şi modernitate.

Această evoluţie se regăseşte atât pe plan naţional şi internaţional: în activitatea

externă a BCR, cât şi pe plan local, la nivelul unităţilor bancare teritoriale.

Oferta actuală de produse şi servicii a băncii noastre este o chintesenţă a eforturilor

materiale şi umane (profesionalism, experienţă, competenţă) dezvoltate de la 1decembrie

1990 până în prezent.

Definirea sferei de cuprindere a serviciilor vizavi de produsele bancare, a diferenţelor

care există între cele două categorii este un prim pas pentru conturarea varietăţii operaţiunilor

puse la dispoziţia clienţilor ei – persoane fizice sau persoane juridice – de BCR.

Deşi activitatea bancară este încadrată în sfera serviciilor, produsul bancar este o

realitate evidentă şi incontestabilă.

Una din liniile de demarcaţie între serviciul şi produsul bancar este dată de costul

acesteia (taxe şi comisioane sau dobânzi). Astfel, operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar,

36

decontările prin virament, etc. sunt servicii bancare (comisionate), în timp ce creditele (în

diversitatea lor), depozitele în RON şi valută (la vedere sau la termen), certificatele de depozit

etc. sunt produse bancare (pentru care se percep sau se bonifică dobânzi).

Este evidentă interdependenţa, conexiunea între serviciile şi produsele bancare, unele

fiind aproape simbolice: astfel, contul de depozit pe 3 luni pentru persoanele fizice este un

produs bancar, dar deschiderea contului şi administrarea acestuia sunt servicii bancare;

creditul pe termen scurt pe obiect pentru societăţi private este un produs bancar, în timp ce

expertizarea bunurilor aduse în garanţia acestui credit constituie un serviciu bancar.

Prin această complementaritate a serviciilor cu produsele bancare se realizează o

deservire optimă a clienţilor printr-o prestaţie bancară completă.

Serviciile oferite clienţilor de BCR sunt numeroase. Ele nu se rezumă la operaţiunile

în conturile agenţilor, ci se extind la asistenţa tehnică şi juridică de specialitate, garanţii

bancare, intermediere financiară.

Diversitatea acestora a crescut în timp, fiind determinată de cerinţele pieţei, mediul

concurenţial bancar, evoluţia economiei româneşti, necesitatea integrării europene a României

şi adaptării la standardele internaţionale în domeniul financiar-bancar.

Produsele BCR au ca centru de gravitate creditul, de fapt menirea iniţială a oricărei

bănci, credit care cunoaşte o mare diversitate de forme (pe termene, pe feluri de activităţi, pe

destinaţii, pe categorii de clienţi, sau diferite combinaţii între aceste tipuri).

Alături de credit, BCR oferă şi produse bancare destinate acumulărilor băneşti şi

economisirii (depozite la vedere şi pe diferite termene şi certificate de depozit).

O prezentare completă a tuturor serviciilor şi produselor Băncii Comerciale Române,

cu interdependenţele, caracteristicile şi avantajele lor este o acţiune temerară.

Este dificil de comentat fiecare dintre aceste produse şi servicii. Este însă interesant de

observat evoluţia lor în timp, impactul asupra clientelei actuale sau potenţiale, dar şi feed

back-ul acestui impact asupra BCR, determinând restructurări, modificări de priorităţi,

revizuiri şi remodelări ale actului decizional, chiar reorientări strategice.

De exemplu, un serviciu consacrat – încasări şi plăţi în numerar în şi din conturile

agenţilor economici – a cunoscut o diversitate pe parcurs: depunerea numerarului prin genţi

sigilate, colectarea numerarului de la clienţi şi transportul acestuia la destinatarii sumelor cu

mijloacele BCR, depunere de foi de vărsământ în program prelungit de după-amiază şi

sâmbătă, sau chiar duminică.

Iată, cum cel mai simplu serviciu bancar are o reţea complexă de implicaţii şi evoluţii

prezente şi de perspectivă, necesitând o mare flexibilitate.

37

Un alt produs bancar – fostul credit pentru completarea necesarului de mijloace

circulante, devenit credit pentru capital de lucru – s-a extins de la agenţii cu capital de stat la

cei privaţi, iniţial sub forma liniei de credit, apoi ca plan de trezorerie. Aceasta are o mare

pondere la ora actuală, datorită decalajului între durata realizării creanţelor agenţilor

economici şi urgenţa aprovizionărilor pentru reluarea ciclului de producţie.

Produsul bancar – depozitul la termen – şi-a redus şi segmentat durata iniţială de 12

luni la 1,3,6,9 luni.

Fiecare produs şi serviciu bancar are o adresabilitate pentru un segment mai vast sau

mai restrâns al clienţilor BCR, actuali şi potenţiali.

Analiza care va fi prezentată în continuare, relevă varietatea, complexitatea, vasta, arie

de cuprindere a serviciilor şi produselor Băncii Comerciale Române şi multitudinea de

interrelaţii bancă-client-mediu economic intern şi internaţional, ilustrând situarea BCR în

topul societăţilor bancare româneşti şi aspiraţia sa legitimă pentru pătrunderea în clasamentul

bancar modern.

5.1. Oferta BCR de produse şi servicii pentru persoane fizice

38

5.1.1. Credite în RON pe termen scurt

Credite de trezorerie (punte):

39

acordate în RON persoanelor fizice, proprietari legali ai unei locuinţe, în scopul achiziţionării

unei alte proprietăţi imobiliare.

Caracteristicile acestui tip de credit sunt: volumul creditului va fi dimensionat la 80

% din valoarea apreciată a locuinţei ce urmează a fi vândută, rezultată din raportul de evaluare

întocmit de evaluatorul băncii; nu este necesar un avans deţinut iniţial; termenul maxim de

rambursare este de 180 zile; rambursarea creditului se garantează cu ipotecă de rangul 1

asupra imobilului personal propus spre valorificare şi cu veniturile lunare nete realizate de

solicitant, soţul/soţia acestuia şi de maxim 2 giranţi; imobilul ipotecat va fi asigurat la o

societate de asigurări agreată de bancă cu cesionarea drepturilor de încasare în favoarea BCR;

în cazul în care se garantează cu depozite colaterale, din surse proprii sau pe baza unei

fidejusiuni/cauţiuni, nu se mai solicită de către bancă a altă formă de garanţie; forma de

decontare este viramentul.

Dobânda percepută este cea aferentă creditelor în RON pe termen scurt şi dobânda

este viabilă, în funcţie de modificările intervenite pe piaţa bancară.

Avantajele acestui tip de credit sunt: asigură resursele financiare necesare

achiziţionării unei noi proprietăţi imobiliare până la vânzarea imobilului deţinut iniţial;

dobânzi atractive; operativitate în acordarea creditului; poliţa de asigurare se încheie în sediul

băncii.

În această categorie de credite mai pot fi adăugate şi:

creditele de trezorerie pentru plata unor tratamente medicale;

credite de trezorerie pentru plata unor forme de şcolarizare;

credite de trezorerie, nenominalizate – acordate în RON persoanelor fizice în

limita a 6 salarii/pensii nete lunare;

credite pentru achiziţionare de materii prime, materiale şi mărfuri (persoane

fizice autorizate).

O caracteristică importantă la aceste tipuri de credite este termenul de rambursare care

este de maxim 12 luni.

5.1.2. Credite în RON pe termen mediu şi lung

Credite pentru cumpărarea/construirea de locuinţe şi cumpărarea de terenuri aflate în

intravilan.

Acest tip de credit se acordă în RON persoanelor fizice.

40

Caracteristicile acestui tip de credit sunt: se acordă în baza unei cereri de creditare şi

a precontractului de vânzare-cumpărare; avans minim 15% din preţul locuinţei sau al

terenului aflat în intravilan prevăzut în precontractul de vânzare-cumpărare; termen maxim de

rambursare este de 10 ani; rambursarea creditului se garantează cu ipotecă de gradul 1 asupra

unor bunuri imobiliare/terenuri aflate în intravilan, precum şi cu veniturile nete lunare

realizare de împrumutat, soţul/soţia acestuia şi de maxim 2 giranţi; imobilul va fi asigurat

pentru riscuri generale la o societate agreată de bancă, cu cesionarea drepturilor de încasat în

favoarea BCR; în cazul în care se garantează cu depozitele colaterale, din surse proprii sau pe

baza unei fidejusiuni/cauţiuni, nu se mai solicită de către bancă şi o altă formă de garanţie;

forma de decontare este viramentul.

Dobânda percepută este cea aferentă creditelor acordate pe termen lung, ea fiind

variabilă, în funcţie de modificările intervenite pe piaţa bancară.

Avantajele acestui tip de credit sunt: completarea resurselor financiare în vederea

unor achiziţii imobiliare; dobânzi atractive; operativitate în acordarea creditului; poliţa de

asigurare se încheie la sediul băncii.

În această categorie de credite se mai include şi:

credite ipotecare;

credite pentru amenajări şi reparaţii de locuinţe –credit acordat pe 5 ani în care

persoana fizică trebuie să deţină minim 15% din valoarea creditului;

credite pentru achiziţii de materiale de construcţii, obiecte şi instalaţii

sanitare – credit acordat pe 2 ani şi cu două variante de creditare: cu avans cuprins

între 0-15%, sau cu avans de minim 15% din preţul de vânzare cuprins în factura

proformă;

credite pentru achiziţionarea de autoturisme, motociclete sau bărci cu motor,

noi – termenul maxim de rambursare este de 5 ani, existând două variante de

creditare: cu avans cuprins între 0-25%, sau cu avans minim 25% din preţul

autoturismului specificat în factura proformă;

credite pentru achiziţionarea de biciclete – termenul maxim de rambursare este

de 12 luni, existând două variante de creditare: cu avans cuprins între 0-15%, sau

cu avans minim 15% din preţul de achiziţie al bicicletei;

credite pentru achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată – se acordă în

RON persoanelor fizice pentru achiziţionarea de: aparatură electronică şi

electrocasnică, mobilier şi calculatoare de la societăţile comerciale cu care BCR

are încheiate protocoale şi de la dealerii autorizaţi ai acestora, termenul maxim de

41

rambursare este de 3 ani, existând două variante de creditare: cu avans cuprins

între 0-15%, sau cu avans minim de 15% din preţul produsului ce urmează a fi

cumpărat din credit, în funcţie de vânzător;

credite pentru achiziţionarea de inventar agricol mecanic – pentru persoane

fizice autorizate;

credite pentru procurarea de animale de producţie şi reproducţie, plantaţii

pomicole şi viticole – pentru persoane fizice autorizate;

credite pentru realizarea unor investiţii – pentru persoane fizice autorizate;

credite pentru investiţii cu caracter productiv acordate revoluţionarilor

beneficiari ai legii 42/90;

5.1.3. Credite în valută pe termen scurt

Credite pentru petrecerea de sejururi în străinătate

Acordate în valută persoanelor fizice.

Caracteristicile acestui tip de credit sunt: avans minim de 15% din costul estimat al

excursiei; solicitantul va prezenta o adresă din partea societăţii de turism, în cazul excursiilor

organizate; termenul maxim de rambursare este de 12 luni; suma maximă acordată este de

5.000 USD; rambursarea creditului se garantează cu veniturile nete lunare

(salarii/venituri/pensii) realizate de împrumutat, soţul/soţia acestuia şi de maxim 2 giranţi;

presupune încheierea unei poliţe de asigurare contra riscului general (deces şi invaliditate) cu

cesionarea drepturilor de încasat în favoarea băncii; forma de decontare este viramentul în

contul societăţii de turism. La cererea solicitantului o parte din sumă (până la 25%) poate fi

acordată prin cec de călătorie, card sau cash.

Dobânda percepută este cea aferentă creditelor pe termen scurt, ea fiind variabilă în

funcţie de modificările intervenite pe piaţa bancară.

Avantajele sunt: dobânzi atractive, completarea resurselor în vederea realizării unui

sejur de vis, operativitate în acordarea creditului, poliţa de asigurare se încheie la sediul

băncii.

În această categorie de credit se mai includ şi:

credite pentru participarea la simpozioane şi conferinţe în străinătate –

termen maxim de rambursare este de 12 luni, iar suma maximă ce se acordă este

de 3.000 USD;

42

credite pentru cumpărarea de produse tehnico-medicale pentru uz personal –

cu un termen de rambursare de 12 luni, iar suma maximă ce se acordă este de

3.000 USD.

5.1.4. Credite în valută pe termen lung şi mediu

Credite pentru plata unor forme de şcolarizare în străinătate

Acordate în valută persoanelor fizice.

Caracteristicile acestui tip de credit sunt: avansul minim este de 15% din costul

estimat al şcolarizării, care va fi depus într-un cont în valută deschis la BCR; documentele

necesare sunt: invitaţie nominală sau alt act doveditor, primit de la instituţia de învăţământ din

străinătate din care să rezulte perioada şi costul şcolarizării, viza de intrare în ţara respectivă,

o estimare a cheltuielilor de transport şi întreţinere; termenul maxim de rambursare este de 36

luni; suma maximă ce se acordă este de 10.000 USD; rambursarea creditului se garantează cu

veniturile nete lunare realizate de împrumutat, soţul/soţia acestuia şi de maxim 2 giranţi;

presupune încheierea unei poliţe de asigurare contra riscului general (deces şi invaliditate) cu

cesionarea drepturilor de încasat în favoarea băncii; forma de decontare este viramentul în

contul instituţiei de învăţământ din străinătate. La solicitarea clientului o parte din sumă (până

la 25%) poate fi acordată prin cec de călătorie, card sau cash pentru acoperirea cheltuielilor de

transport şi întreţinere.

Dobânda percepută este cea aferentă creditelor pe termen mediu, ea fiind variabilă, în

funcţie de modificările intervenite pe piaţa bancară.

Avantajele creditului sunt: dobânzi atractive; completarea resurselor pentru plata unor

forme de şcolarizare în străinătate, operativitate în acordarea creditului; poliţa de asigurare se

încheie la sediul băncii.

În cadrul acestui tip de credit se mai oferă şi:

credite pentru plata unor tratamente medicale în străinătate – termen maxim

de rambursare este de 36 luni, suma maximă acordată este de 10.000 USD;

credite pentru cumpărarea din import de bunuri de folosinţă îndelungată –

suma maximă ce se acordă este de 5.000 USD pentru bunuri de folosinţă

îndelungată, 15.000 USD în cazul achiziţionării de autoturisme noi, termen maxim

de rambursare este de 36 luni;

credite pentru cumpărarea/construirea de locuinţe şi pentru achiziţionarea de

terenuri aflate în intravilan – volumul creditului poate reprezenta maxim 85% din

43

valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 30.000 USD sau echivalentul în EURO,

termenul maxim de rambursare este de maxim de 10 ani;

credite pentru achiziţionarea din import de utilaje de strictă specialitate –

persoane fizice autorizate.

5.1.5. Scrisori de garanţie

Scrisoarea de garanţie reprezintă modalitatea de garantare de către bancă a unei

plăţi/prestaţii, din care decurge bonitatea clientului; se eliberează în RON şi în valută la

cererea clienţilor persoane fizice.

5.1.6. Instrumente de economisire

Contul curent – în RON

Cont prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar şi prin virament.

Clientul, persoană fizică trebuie să semneze o convenţie de deschidere a contului de

disponibilităţi, poate efectua operaţiuni de alimentare cu numerar şi prin virament, de

eliberare de sume la cererea şi în favoarea sa, de plăţi prin virament în limita soldului

disponibil, primeşte pentru disponibilităţile existente în cont o dobândă care variază în funcţie

de dobânda pieţei, plăteşte o singură dată un comision de 4 RON la deschiderea contului,

indiferent de numărul de conturi ce se deschid, comisionul pentru eliberare de numerar este în

prezent 0,50%, nu mai puţin de 0,5 RON, trebuie să depună o sumă minimă de deschidere, ce

se stabileşte prin reglementări interne ale băncii.

Avantajele sunt: nu se percep comisioane pentru operaţiunile de alimentare a

conturilor, în numerar şi prin virament, clientul plăteşte o singură taxă pentru deschiderea de

cont, indiferent de numărul de conturi deschise, nu se percepe comision pentru eliberarea

extrasului de cont, rapiditate, maxim 24 de ore pentru operaţiuni în sistem intrabancar.

Contul curent – în valută

Cont prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar şi prin virament.

Clientul, persoană fizică, semnează o convenţie de deschidere a contului, poate să

deschidă cont numai în valutele cotate de BNR, poate alimenta aceste conturi prin depuneri în

numerar şi viramente bancare, trebuie să depună suma minimă de 100 USD sau echivalent,

44

plăteşte o singură dată un comision de 4 RON la deschiderea contului, indiferent de numărul

de conturi ce se deschid, comisionul pentru eliberare de numerar este în prezent 0,5% minim 1

USD pentru sume de până la 100.000 USD inclusiv, sau 1% pentru sume de peste 100.000

USD, poate efectua încasări şi plăţi prin virament, clientul este comisionat în prezent pentru

plăţi dispuse în valută cu 0,5% minim 5 USD, maxim 1.500 USD.

Avantajele sunt: banca oferă siguranţa şi confidenţialitatea economiilor şi tranzacţiilor

clienţilor, nu se percepe comision la alimentarea contului, BCR bonifică lunar dobânda în

contul de disponibilităţi.

În cadrul instrumentelor de economisire mai sunt cuprinse şi:

depozit la termen în RON – depuneri de sume în RON pe termen de 1,3,6,9,12,18

luni;

certificatul de depozit – titlu de credit pe termen, emis de bancă, care atestă

depunerea unei sume de bani pe baza căruia, la scadenţă, se poate încasa atât suma

depusă cât şi dobânda aferentă, termenul fiind de 3,6 luni cu valori între 10 RON şi

10.000 RON;

certificatul de depozit cu discount – instrument de economisire ce se oferă

posibilitatea de a beneficia, pe o anumită perioadă de timp de avantajele unor

dobânzi atractive;

depozitul pentru pensii – depozit la termen al persoanelor fizice, în care se pot

efectua depuneri în intervalul dintre momentul deschiderii şi cel scadenţei;

depozitul pentru vacanţă – depozit la termen al persoanelor fizice, în care se pot

efectua depuneri pe întreaga perioadă, de la deschidere până la scadenţă;

depozit la termen în valută – depozit pe un anumit termen, din care se pot efectua

doar operaţiuni de constituire şi de lichidare a depozitului;

depozit la termen de 12 luni în valută cu plata dobânzii lunar la scadenţă;

depozitul pentru minori – destinat persoanelor fizice cu vârste cuprinse între 14 şi

18 ani.

5.1.7. Carduri

1. cardul BCR VISA Maestro – instrument de plată emis în RON, sub sigla

EUROPAY INTERNATIONAL, destinat persoanelor fizice, pentru obţinerea de

45

numerar de la ATM-urile tuturor băncilor şi plata de bunuri sau servicii oriunde

este afişată sigla edc/Maestro şi unde există dispozitive electronice de plată pe

teritoriul României.

2. cardul BCR VISA Clasic – instrument de plată emis în RON, destinat persoanelor

fizice, pentru plata de bunuri şi servicii oriunde este afişată sigla VISA, precum şi

pentru obţinerea de numerar de la ATM-urile tuturor băncilor pe teritoriul

României.

3. cardul BCR VISA Electron – instrument de plată emis în RON, dar cu

posibilitatea utilizării atât în ţară cât şi în străinătate, destinat persoanelor fizice.

4. cardul BCR VISA INTERNATIONAL – instrument de plată emis în USD

destinat persoanelor fizice care călătoresc în străinătate în interes personal, pentru

plata bunurilor şi serviciilor oriunde este afişată sigla VISA, precum şi pentru

obţinerea de numerar de la automatele şi ghişeele bancare.

5. cardul BCR Eurocard MasterCard – instrument de plată emis în RON, destinat

persoanelor fizice, pentru plata de bunuri şi servicii sau pentru obţinerea de

numerar de la ATM-uri pe teritoriul României oriunde este afişată sigla Eurocard

MasterCard (EC/MC).

6. MOBILE BANKING BCR – serviciu destinat posesorilor de carduri de debit

BCR şi utilizatorilor de telefoane mobile în reţeaua Vodafone.

Fig. 4.1.7 – 1 evoluţia în perioada 2001-2005 a conturilor de carduri deschise de BCR

46

Carduri pentru persoane fizice - în RON MAESTRO, VISA, VISA

ELECTRON

- în valută VISA INTERNATIONAL

Carduri pentru persoane juridice - în RON EROCARD BUSINESS

- în valută VISA BUSINESS

Fig. 4.1.7 – 2 structura tipurilor de carduri BCR în anul 2005

Evoluţia cardului MAESTRO

Cardul B.C.R. MAESTRO care reprezintă 90,2% din total are cea mai dinamica evoluţie: 114,9 %

2003 2004 2005B.C.R. Visa BusinessB.C.R. Visa ClassicB.C.R. Visa InternationalB.C.R. Visa MaestroEurocard Business

6968356752

50927406

1061155591819

131415772

1282255862351

2823681282

TOTAL 61137 150626 312869

Tabelul nr. 4.1.7. – 1 Număr de carduri BCR în perioada 2003 -200547

Fig. 4.1.7 – 3 Grafic privind evoluţia conturilor de card deschise la BCR începând din

31.12.2003 până în 31.12.2005

5.1.8. Instrumente de plată

1. Cecuri de călătorie – utile persoanelor fizice care călătoresc în străinătate.

Clientul poate opta pentru cecuri emise sub sigla AMERICAN EXPRESS

( exprimate în USD, CAD, EURO) sau THOMAS COOK (exprimate în USD,

EURO).

2. Cecuri de călătorie SUA, acceptate la plată – instrumente de plată emise la

Trezoreria SUA, utilizate pentru achitarea drepturilor de pensii şi asigurări sociale

sau altor venituri garantate de guvernul SUA.

3. Cecul la ordine în valută – aceste cecuri sunt exprimate în următoarele valute:

USD, CAD, CHF, GBP, EURO.

5.1.9. Alte servicii oferite de B.C.R.

Transferul sumelor în valută

48

1. Transferul sumelor în valută prin reţeaua MoneyGram- serviciul oferit persoanelor

fizice, ce asigură transferul rapid al sumelor în USD spre şi dinspre România, prin

reţeaua MoneyGram.

2. Transferul sumelor în valută prin Merchants Bank- serviciu prin care se asigură

primirea/transmiterea sumelor în valută din/către SUA şi Canada.

3. Ordine de plată

Servicii de plată

Plăţi pe bază de mandat din conturile titularilor, pentru achitarea contravalorii

unor servicii/produse/rate cu caracter de repetabilitate către prestatorii de

servicii/furnizori – modalitate de plată prin care banca achită în baza mandatului scris al

beneficiarului şi acordul prealabil al clienţilor săi, contravaloarea unor servicii/produse/rate,

cu caracter de repetabilitate (telefon, energie electrică, etc.).

Servicii efectuate de BCR în numele unor societăţi comerciale

Încasarea contravalorii abonamentelor unor societăţi comerciale şi a ratelor lunare în

contul societăţilor cu care banca are încheiate convenţii (Avon, Zepter, Vodafone,

Orange, etc.)

49

B.C.R. mai oferă şi alte servicii precum:

1. Păstrarea valorilor în casete – serviciu destinat păstrării în tezaurul cu casete al

băncii a titlurilor, hârtiilor de valoare şi altor valori posibil de tezaurizat.

2. Preschimbarea bancnotelor străine cotate de BNR, uzate, deteriorate sau a

celor scoase din circulaţie;

3. Operaţiuni pe piaţa valutară – vânzare/cumpărare cu data valutei în ziua

tranzacţionării, cu data valutei spot şi la termen;

4. Banca, garant al tranzacţiilor imobiliare – cont de depozit escrow, destinat

persoanelor fizice;

5. Operaţiuni de încasări şi plăţi, cu şi fără numerar;

6. Plata taxelor (permis/talon auto, participare conferinţe, abonamente reviste,

etc.)

7. Compensare şi decontarea colectivă a valorilor mobiliare (agent custode)-

persoane fizice;

8. Operaţiuni de schimb valutar.

50

5.2. Produse acordate de Banca Comerciala Română persoanelor juridice

51

5.2.1. Credite pe termen scurt

În RON

Tip de credit

Credite globale de exploatare – funcţionează după sistemul revolving; se acordă pe o

perioadă de 180 zile sau 365 zile; se acordă în limita unui nivel global de credit, care

acoperă ansamblul nevoilor de exploatare ale clienţilor: aprovizionări cu materii prime şi

materiale, mărfuri subansamble, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli cu

salariile şi asimilatele acestora, impozite, taxe şi alte cheltuieli aferente perioadei curente,

necesare realizării şi finalizării producţiei de mărfuri, executării de lucrări şi prestări de

servicii, care au un consum şi desfacere asigurată prin contracte şi comenzi ferme de

livrare la intern sau export;

Utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credite) – modalitate de

finanţare care funcţionează după sistemul revolving; se acordă fie pentru creditarea de

ansamblu a activităţii curente de aprovizionare, producţie, desfacere, prestări servicii, fie a

unor subactivităţi, proiecte, contracte etc.; se acordă pe o perioada de 180 sau 365 zile,

agenţilor economici care îndeplinesc anumite condiţii;

Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare – se acordă pentru

finanţarea operaţiunilor cu caracter temporar: stocuri care au fost aprovizionate deja în

perioada precedentă fără a fi achitate, stocurile care urmează a fi aprovizionate şi

cheltuielile temporare aferente acestor stocuri;

Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere – se acordă agenţilor

economici care constituie astfel de stocuri: produse agricole, agroalimentare, de

provenienţă animală sau vegetală, precum şi orice alte stocuri care nu sunt de natura celor

curente şi se consumă într-o perioadă mai mare de un trimestru, fără a depăşi 12 luni de la

constituire; se acordă pe perioade ce nu depăşesc intervalul dintre două sezoane (cicluri) de

producţie naturale;

Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie – în aceasta categorie

de produse intră: construcţia şi reparaţiile de nave maritime si fluviale, aeronave,

elicoptere, instalaţii şi utilaje complexe; se pot acorda pe perioade mai lungi de 12 luni,

fără a depăşi însă ciclurile tehnologice de execuţie stabilite prin documentaţia tehnică;

Credite pentru prefinanţarea exporturilor – au ca destinaţie satisfacerea necesităţilor

curente sau excepţionale ale clienţilor ocazionate de fabricarea produselor destinate

52

exportului; se acordă pentru aprovizionări din producţia internă (RON) sau din import

(valută) cu materii prime şi materiale, semifabricate, subansamble, combustibili, energie;

se acordă pe o perioadă de 12 luni, cu excepţia produselor cu ciclu lung de fabricaţie;

Credite pentru exportul de produse garantate cu creanţe asupra străinătăţii – se

acordă exportatorilor pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii curente pe perioada

de la livrarea produselor şi până la încasarea contravalorii lor de la partenerii lor externi,

fără a depăşi 12 luni;

Credite de scont – se acordă în cazul în care posesorul legal al unei cambii sau bilet la

ordin doreşte încasarea sumei înscrise în titlul de credit mai înainte de scadenţa;

Credite pe documente de plată aflate în curs de încasare (cecuri şi ordine de plată) –

se acorda până la 90% din valoarea nominală a documentului, diferenţă de 10% fiind

destinată acoperirii dobânzii aferente;

Factoring – este un contract între o parte denumită “aderent”, furnizoare de mărfuri sau

prestatoare de servicii, şi o societate bancară sau instituţie financiară specializată, denumită

“factor”, prin care aceasta din urmă asigură finanţarea, urmărirea creanţelor şi protecţia

riscurilor de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vânzare sau de gaj,

creanţele născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terţi;

Credite pentru facilităţi de cont – se acordă pe perioade de până la 30 zile

calendaristice, în limita sumei maxime de 500.000 RON, agenţilor economici care, din

anumite cauze justificate economic nu pot face temporar faţă plăţilor;

Credite pe descoperit de cont – se acordă pe perioade de până la 7 zile calendaristice, în

limita sumei maxime de 500.000 RON, pentru achitarea unor obligaţii stringente privind

aprovizionări cu materii prime, materiale, combustibili, energie, manoperă, impozite, taxe

curente, alte obligaţii curente;

Credite acordate asociaţiilor de proprietari constituite în baza Legii locuinţei

nr.144/1996, care au personalitate juridică şi nu desfăşoară activităţi în scop lucrativ.

Costuri aferente tipurilor de credit

Dobânda - revizuibilă în funcţie de costul resurselor de creditare pe perioada creditării

(în prezent este de 40% p.a.);

comision de gestiune (flat) – 0.5% aferent creditelor acordate (se percepe o singură dată

la acordarea creditului;

comision de neutilizare – 2% pe an, calculat la plafonul de credit acordat şi neutilizat;

53

evaluarea bunurilor mobile şi imobile în vederea admiterii în garanţie a acestora la

împrumutul solicitat – 17,5 RON/om/oră (exclusiv TVA);

întocmirea contractelor de garanţie imobiliară şi înregistrarea acestora în Cartea

Funciară - 10 RON pentru fiecare contract;

expertizarea documentaţiilor tehnico – economice, a studiilor de fezabilitate şi

prefezabilitate, în baza cărora se solicită şi se aprobă creditarea investiţiilor– 28,5

RON/om/oră (exclusiv TVA).

Costuri factoring

comision de factoring – 1% - 3% /factură;

comision de finanţare – la nivelul dobânzii pentru creditul pe termen scurt în cazul

clienţilor cu serviciul bun al datoriei;

În Valută

Tip de credit

Credite acordate importatorilor de bunuri şi servicii;

Utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credite) – modalitate de

finanţare care funcţionează după sistemul revolving; se acordă fie pentru creditarea de

ansamblu a activităţii curente de aprovizionare, producţie, desfacere, prestări servicii, fie a

unor subactivităţi, proiecte, contracte etc; se acordă pe o perioadă de 180 sau 365 zile,

agenţilor economici care îndeplinesc anumite condiţii;

Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare – se acordă pentru

finanţarea operaţiunilor cu caracter temporar: stocuri care au fost aprovizionate deja în

perioada precedentă fără a fi achitate, stocurile care urmează a fi aprovizionate şi cheltuielile

temporare aferente acestor stocuri;

Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie – în această categorie

de produse intră: construcţia şi reparaţiile de nave maritime şi fluviale, aeronave, elicoptere,

instalaţii şi utilaje complexe; se pot acorda pe perioade mai lungi de 12 luni, fără a depăşi însă

ciclurile tehnologice de execuţie stabilite prin documentaţia tehnică;

Credite pentru prefinantarea exporturilor - au ca destinaţie satisfacerea necesităţilor

curente sau excepţionale ale clienţilor ocazionate de fabricarea produselor destinate

54

exportului; se acordă pentru aprovizionări din producţia internă (RON) sau din import (valută)

cu materii prime şi materiale, semifabricate, subansamble, combustibili, energie; se acordă pe

o perioadă de 12 luni, cu excepţia produselor cu ciclu lung de fabricaţie;

Credite pentru exportul de produse garantate cu creanţe asupra străinătăţii– se

acordă exportatorilor pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii curente pe perioada de

la livrarea produselor şi până la încasarea contravalorii lor de la partenerii lor externi, fără a

depăşi 12 luni;

Credite de scont – se acorda în cazul în care posesorul legal al unei cambii sau bilet la

ordin doreşte încasarea sumei înscrise în titlul de credit mai înainte de scadentă;

Factoring - este un contract între o parte denumită “aderent”, furnizoare de mărfuri sau

prestatoare de servicii, şi o societate bancară sau instituţie financiară specializată, denumită

“factor”, prin care aceasta din urmă asigură finanţarea, urmărirea creanţelor şi protecţia

riscurilor de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vânzare sau de gaj, creanţele

născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terţi;

Costuri aferente tipurilor de credit

Au la bază natura sursei de finanţare:

Finanţare externă

Comision de gestiune: 1% flat

Comision de neutilizare: 0.75% p.a.

Comision de administrare a 0.3% - 0.5% p.a., calculat la sold

liniei de finanţare externă:

Dobânda curentă: dobândă băncii finanţatoare + marjă risc

client + rezervă minimă obligatorie (1%)

Dobânda penalizatoare: 3% p.a. peste dobânda curentă

Surse BCR

Comision de gestiune: 1% flat

Comision de neutilizare: 0.75% p.a.

Dobânda curentă: dobânda de baza a creditului

marja risc client – 1 - 2 puncte procentuale în funcţie de performanţa financiară a clientului stabilită pe baza indicatorilor de performanţă economico-financiari

55

Dobânda penalizatoare: 3% p.a. peste dobânda curenta

Costuri factoring

Pentru creanţele externe aferente acreditivelor irevocabile la termen şi cele cu modalităţi

de plată garantate cu scrisoare de garanţie bancară, taxa de agio se stabileşte diferenţiat, în

funcţie de riscul fiecărei tranzacţii, ca LIBOR/EURIBOR + marja (cuprinsă între 2% –

4,5% p.a.) aplicată diferenţiat în funcţie de riscul de bancă. Pentru acreditivele irevocabile

la termen, taxa de agio minimă va fi de 150 USD.

Pentru tranzacţiile de factoring internaţional derulate în sistem FCI:

comision de finanţare EURIBOR/LIBOR + 2% p.a.;

comision de factoring: între 1% si 2% flat (0,4% - 0,8% pe factură, peste

comisionul flat al Factorului de Import).

Pentru tranzacţiile de factoring negarantate dar asigurate la EXIMBANK:

comision de finanţare: LIBOR/EURIBOR + 8% pe an

5.2.2. Credite pe termen mediu şi lung

În RON

Tip de credit

Credit pentru echipament (investiţii), în completarea surselor proprii– se acordă

pentru realizarea de noi capacităţi de producţie, precum şi dezvoltarea celor existente,

modernizarea şi/sau retehnologizarea capacităţilor de producţie, a utilajelor, maşinilor,

instalaţiilor, clădirilor şi construcţiilor existente, realizarea de investiţii; creditele se

acordă pentru finanţarea a 85% din valoarea totală a investiţiei, restul de 15%

reprezentând aportul propriu al agentului economic; se poate acorda o perioadă de graţie

de 1-3 ani;

Credite pentru cumpărarea de acţiuni şi active – pot beneficia de aceste credite

persoanele juridice de drept privat române, clienţi ai băncii, cu un standing financiar

ridicat, serviciul datoriei bun şi un rating al creditelor de cel mult 3; volumul creditului

pentru cumpărarea de acţiuni este de cel mult 70% din preţul de ofertă ce trebuie achitat,

56

iar volumul creditului pentru cumpărarea de active este de cel mult 80% din valoarea

totală a activelor; termenul maxim de rambursare este de 5 ani;

Credite promotori – se acordă persoanelor juridice autorizate şi specializate în

construcţia şi vânzarea de locuinţe (sociale, de serviciu, de intervenţie, de necesitate, de

protocol, case de vacanţa) pentru: cumpărarea terenurilor destinate construcţiei de locuinţe

din credit, demararea construcţiilor de locuinţe, efectuarea construcţiilor de locuinţe,

finanţarea construcţiilor construite, aflate în aşteptarea vânzării; perioada maximă de

rambursare este de 15 ani; volumul maxim al creditelor ce se poate acorda este de 80-85%

din costurile totale din devizul general; perioada graţie de 1-3 ani;

Credite ipotecare – se acordă clienţilor băncii persoane juridice române,

are au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor

cu destinaţie locativă, industrială sau comercială; se acordă cu respectarea Legii 190/1999;

termen minim de rambursare: 5 ani;

Credite pentru activitatea de leasing – se acordă pentru achiziţionarea

activelor care fac obiectul contractelor de leasing încheiate cu utilizatorii; termen maxim: 5

ani; volumul maxim al creditului nu poate depăşi 85% din preţul de achiziţie (inclusiv TVA)

al bunurilor ce urmează a fi cumpărate şi închiriate în regim de leasing;

Credite acordate asociaţiilor de proprietari constituite în baza Legii locuinţei

nr.144/1996, care au personalitate juridică şi nu desfăşoară activităţi în scop lucrativ

Costuri aferente tipurilor de credit

dobânda revizuibilă în funcţie de costul resurselor de creditare pe perioada creditării (în

prezent aceasta este de 42% p.a.);

comision de gestiune (flat) – 0.5% aferent creditelor acordate (se percepe o singură dată

la acordarea creditului;

comision de neutilizare – 2% pe an, calculat la plafonul de credit acorpdat şi neutilizat;

evaluarea bunurilor mobile şi imobile în vederea admiterii în garanţie a acestora la

împrumutul solicitat – 17,5 RON om/oră (exclusiv TVA);

întocmirea contractelor de garanţie imobiliară şi înregistrarea acestora în Cartea

Funciară - 10 RON pentru fiecare contract;

57

expertizarea documentaţiilor tehnico – economice, a studiilor de fezabilitate şi

prefezabilitate, în baza cărora se solicită şi se aprobă creditarea investiţiilor – 28,5

RON/om/oră (exclusiv TVA).

În Valută

Tip de credit

Credite pentru echipament (investiţii) în completarea surselor proprii- se acordă

pentru realizarea de noi capacităţi de producţie, precum şi dezvoltarea celor existente,

modernizarea şi/sau retehnologizarea capacităţilor de producţie, a utilajelor, maşinilor,

instalaţiilor, clădirilor şi construcţiilor existente, realizarea de investiţii; creditele se

acordă pentru finanţarea a 85% din valoarea totală a investiţiei, restul de 15%

reprezentând aportul propriu al agentului economic; se poate acorda o perioadă de graţie

de 1-3 ani;

Credite pentru activitatea de leasing - se acordă pentru achiziţionarea activelor care fac

obiectul contractelor de leasing încheiate cu utilizatorii; termen maxim: 5 ani; volumul

maxim al creditului nu poate depăşi 85% din preţul de achiziţie (inclusive TVA) al

bunurilor ce urmează a fi cumpărate şi închiriate în regim de leasing;

Credite de forfetare – forfetarea reprezintă operaţiunea prin care un vânzător sau

prestator de servicii îşi vinde creanţele în valută rezultate dintr-un contract de vânzare-

cumpărare pe care le are faţă de un cumpărător sau beneficiar, unei societăţi bancare sau

instituţii financiare specializate, contra unui cost de forfetare, înainte de ajungerea

acestora la scadenţă, dar nu cu mai puţin de 30 de zile înainte de termen; titlul prezentat la

bancă în vederea forfetării trebuie să fie avalizat sau însoţit de o scrisoare de garanţie din

partea unei bănci străine de prim rang agreată de BCR.

Au la bază natura sursei de finanţare

Finanţare externă

Comision de gestiune: 1% flat

Comision de neutilizare: 0.75% p.a.

Comision de administrare a liniei de finanţare externă: 0.3% – 0.5%

p.a., calculat la sold

Dobânda curentă: dobânda băncii finanţatoare + marja risc client* +

rezerva minimă obligatorie (1%)

58

Dobânda penalizatoare: 3% p.a. peste dobânda curentă

Surse BCR

Comision de gestiune: 1% flat

Comision de neutilizare: 0.75% p.a.

Dobânda curenta: dobânda de baza a creditului

Dobânda penalizatoare: 3% p.a. peste dobânda curentă * marja risc

client – 1 - 2 puncte procentuale în funcţie de

performanţa financiară a clientului stabilită pe

baza indicatorilor de performanţă economico-

financiari

5.2.3. Scrisori de garanţie bancară

În RON

Tip de scrisoare de garanţie bancară

Scrisoare de garanţie bancară pentru garantarea unui credit;

Scrisoare de garanţie bancară pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale, energie,

subansamble, produse finite din ţară şi din import, executări de lucrări şi prestări de

servicii;

Scrisoare de garanţie bancară pentru participare la licitaţii în vederea achiziţiei publice de

bunuri şi lucrări;

Scrisoare de garanţie bancară pentru buna execuţie;

Scrisoare de garanţie bancară de bună execuţie a licenţelor de export;

Scrisoare de garanţie bancară pentru garantarea plătii taxelor vamale şi a celorlalte creanţe

bugetare aferente acestora;

Scrisoare de garanţie bancară pentru garantarea plaţii accizelor (cu valabilitate de cel mult

12 luni; stabilită în suma fixă de minim 50.000 RON pt. producătorii interni sau

importatorii de băuturi alcoolice);

Scrisoare de garanţie globală, care este furnizată pt. mai multe operaţiuni de tranzit, cu

termen de valabilitate de cel mult 2 ani, cu posibilitatea de prelungire o singură dată cu

încă 2 ani;

Scrisoare de garanţie bancară de bună execuţie şi restituire a avansurilor acordate;

59

Scrisoare de garanţie bancară pentru garantarea plăţii chiriilor;

Costuri aferente tipurilor de scrisori de garanţie bancară

comision de garantare , se percepe la încheierea acordului de garanţie şi se calculează la

valoarea respectivului acord, în funcţie de numărul de zile de valabilitate a acordului de

garanţie; se stabileşte în mod diferenţiat în funcţie de natura contragaranţiilor acceptate de

banca astfel:

0,15% pe an, min. 50 RON, în cazul constituirii de depozite colaterale din surse

proprii sau împrumutate sau contrgaranţii bancare emise de bănci corespondente de prim

rang;

0,2% pe an, min. 100 RON, în cazul constituirii altor tipuri de contragaranţii;

comision de eliberare, se percepe flat la scrisorile de garanţie eliberate clienţilor în baza

acordurilor de garanţie încheiate, calculat la valoarea scrisorii de garanţie emisă, astfel:

1% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate până la 6 luni

inclusiv;

1,5% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate între 6 – 12

luni inclusiv;

2% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate între 1 – 2 ani

inclusiv;

3% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate între 2 – 3 ani

inclusiv;

4% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate peste 3 ani.

Pentru scrisori de garanţie bancară/avaluri emise în baza acordului de

garanţie/avaluri/contracte de credit contragarantate integral cu depozite colaterale, nivelul

comisionului de eliberare este ˝ din tariful prevăzut la acest punct.

comision de modificare , perceput astfel:

se modifică valoarea/termenul de valabilitate al acordului de garanţie/contract de

credit şi/sau scrisorii de garanţie – se consideră operaţiune nouă şi se comisionează

ca atare;

se modifică scrisoarea de garanţie – se percepe suplimentar comis. de 50 RON;

se modifică unele clauze cuprinse în scrisoarea de garanţie – 50 RON;

60

comision de renunţare , se percepe atunci când clientul îşi retrage solicitarea de eliberare

după efectuarea analizei, dar înainte de încheierea acordului de garanţie – 50 RON.

În Valută

Tip de scrisoare de garanţie bancară

Scrisoare de garanţie bancară pentru garantarea plăţilor unor echipamente achiziţionate în

sistem credit furnizor;

Scrisoare de garanţie bancară pentru oferta depusă în vederea participării la licitaţie;

Scrisoare de garanţie bancară pentru bună execuţie pe perioada de execuţie tehnică;

Scrisoare de garanţie bancară pentru garantarea unor echipamente achiziţionate în leasing;

Scrisoare de garanţie bancară pentru garantarea plăţii unor echipamente importate;

Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire avans;

Scrisoare de garanţie bancară pentru contragarantarea unor scrisori de garanţie emise de o

bancă străină corespondentă în favoarea unui client BCR;

Scrisoare de garanţie bancară pentru transmiterea de instrucţiuni irevocabile băncii

depozitare a efectelor de comerţ acceptate de tras şi avalizate de bancă;

Scrisoare de garanţie care este supusă legislaţiei străine sau prevede termen de valabilitate

nelimitat, în condiţiile în care clienţii solicitanţi prezintă băncii un angajament în forma

autentică de asumare a riscurilor care decurg din aceste cerinţe solicitate de beneficiarii lor

externi.

Costuri aferente tipurilor de scrisori de garanţie bancară

comision de garantare , se percepe la încheierea acordului de garanţie şi se calculează la

valoarea respectivului acord, în funcţie de numărul de zile de valabilitate a acordului de

garanţie; se stabileşte în mod diferenţiat în funcţie de natura contragaranţiilor acceptate de

banca astfel:

0,15% pe an, min. 50 echiv. USD, în cazul constituirii de depozite colaterale din

surse proprii sau împrumutate sau contragaranţii bancare emise de bănci corespondente de

prim rang;

0,2% pe an, min. 100 echiv. USD, în cazul constituirii altor tipuri de

contragaranţii;

61

comision de eliberare, se percepe flat la scrisorile de garanţie eliberate clienţilor în baza

acordurilor de garanţie încheiate, calculat la valoarea scrisorii de garanţie emisă, astfel:

1% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate până la 6 luni

inclusiv;

1,5% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate între 6 – 12

luni inclusiv;

2% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate între 1 – 2 ani

inclusiv;

3% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate între 2 – 3 ani inclusiv;

4% flat, pentru scrisori de garanţie cu termen de valabilitate peste 3 ani.

Pentru scrisori de garanţie bancară/avaluri emise în baza acordului de

garanţie/avaluri/contracte de credit contragarantate integral cu depozite colaterale, nivelul

comisionuliui de eliberare este ˝ din tariful prevăzut la acest punct.

comision de modificare, perceput astfel:

se modifică valoarea/termenul de valabilitate al acordului de garanţie/contract de

credit şi/sau scrisorii de garanţie – se consideră operaţiune nouă şi se comisionează

ca atare;

se modifică scrisoarea de garanţie – se percepe suplimentar comis. de 25 echiv.

USD;

se modifică unele clauze cuprinse în scrisoarea de garanţie – 25

echivalent USD.

comision de renuntare, se percepe atunci când clientul îşi retrage solicitarea de eliberare

după efectuarea analizei, dar înainte de încheierea acordului de garanţie – 50 echivalent

USD.

5.2.4. Alte produse acordate de Banca Comercială Română persoanelor juridice

Multicash – permite accesul on-line la calculatorul băncii, asigurând transmiterea

ordinelor de plată, primirea zilnică a extraselor de cont, primirea la cerere a unor

informaţii solicitate cu privire la operaţiunile valutare, cotaţiile Bursei de Valori s.a..

Costuri:

Taxa instalare + asistenţă tehnică - franco

Extrase pentru conturile proprii RON/valută - echivalentul în

62

RON a 8 USD/lună

Extrase pentru subconturi RON/valută - echivalentul în

RON a 8 USD/lună

Ordine de plată RON/valută - echivalentul în

RON a 8 USD/lună

Punerea la dispoziţia clienţilor a buletinului informativ al Direcţiei de

Trezorerie - echivalentul în RON a 5 USD/lună

Piaţa valutară prin MultiCash - echivalentul în RON a 8 USD/lună

Transmitere extrase de cont prin mesaje

SWIFT de tip MT 940 - echivalentul în RON a 8 USD/lună

Constituirea de depozite la termen în RON sau valute - franco

În situaţia utilizării de către client a 3 servicii MultiCash, pentru celelalte servicii

solicitate nu se percepe comision.

Colectarea numerarului prin genţi sigilate şi transportul acestuia cu mijloace

speciale de transport valori de la sediile firmei dumneavoastră la sediile BCR –

posibilitatea de a dispune de lichidităţi când şi unde este nevoie şi/sau de a scăpa de grija

manipulării acestora.

BCR oferă acest serviciu bancar clienţilor cu un volum mare de încasări în numerar şi

o reţea teritorială extinsă. Transportul numerarului se realizează cu maşinile blindate ale BCR

însoţite de personal de pază specializat.

Utilizarea acestui serviciu bancar reduce cheltuielile de colectare a numerarului pentru firme,

elimină riscurile aferente păstrării şi transportului de numerar şi accelerează încasările de

numerar de la unităţile teritoriale ale clienţilor.

Costuri:

comision colectare numerar de la sediile firmei dumneavoastră la sediile BCR:

0,15 – 0,30% din valoarea colectată, negociabil în funcţie de distantă, risc şi volumul

încasărilor, exclusiv TVA;

comision transport numerar de la sediile BCR la sediile firmei: 0,05 – 0,15%

din valoarea transportată, negociabil în funcţie de distantă, risc şi volumul încasărilor,

exclusiv TVA.

Contul colector – centralizarea încasărilor clienţilor într-un cont curent principal.

Prin deschiderea de subconturi la unităţile teritoriale ale BCR şi a unui cont curent

principal la una din acestea, clientul poate mandata banca să vireze în întregime soldurile

63

subconturilor în contul curent principal sau numai sumele ce depăşesc un anumit plafon

stabilit în prealabil. Sumele acumulate în contul curent principal la sfârşitul fiecărei zile

lucrătoare bancare pot fi investite ulterior pe piaţa monetară sau valutară.

Costuri:

comision pentru depuneri de numerar în subconturi:

- de către reprezentanţii firmei: franco; -

de către terţi la aceeaşi unitate bancară unde este deschis contul: 0,5% min. 1 RON;

- de către terţi la alte unităţi bancare decât aceea unde este deschis

contul: 0,6% min. 1 RON;

comision pentru ridicări de numerar de către clienţii BCR: 0,5%

Avantaje :

decontarea între subconturi şi contul principal se va face “azi cu azi” ;

centralizarea tuturor încasărilor zilei într-un singur cont, permiţând o mai buna

gestiune a lichidităţilor firmei ;

realizarea de plasamente cu sumele existente în contul colector utilizând produsele de

trezorerie;

creditarea contului curent principal cu sumele virate din subconturi, deschisă la Banca

Comercială Romană este scutită de comision.

Operaţiuni de încasări şi plăţi în RON în/din conturile curente:

64

Costuri:

În sistem interbancar

uzual special (telex)

Până la 10 RON 12.000 14.000

10,01-50 RON 15.000 20.000

50,01-500 RON 30.000 35.000

500,01-49.999,99 RON 50.000 55.000

50.000 RON şi peste 160.000 160.000

În sistem intrabancar

uzual special (telex)

Până la 5 RON franco franco

5,01-50 RON 10.000 15.000

50,01-500 RON 25.000 30.000

500,01- 49.999,99 RON 45.000 50.000

50.000 RON şi peste 75.000 100.000

Plata contravalorii unor produse/servicii/mărfuri/rate etc. cu caracter de

repetabilitate, din contul curent al persoanelor juridice, către prestatorii de

servicii/furnizori, în sistem intrabancar, în baza contractului de mandat, pe baza

unui fişier pe suport magnetic însoţit de un borderou centralizator pe suport hârtie.

Clientul îşi deschide cont curent la o unitate teritorială BCR, cu obligativitatea alimentării

acestuia cu sumele necesare efectuării plaţilor către prestatorii de servicii/furnizorii cu care

banca va încheia convenţii şi care au deschis un cont curent la una din unităţile teritoriale ale

BCR, pentru încasarea contravalorii serviciilor/produselor respective. Pentru disponibilul

existent temporar în cont, clientul va primi dobânda la vedere practicată de BCR. Clientul

autorizează banca, pe baza contractului de mandat să efectueze plăţi din contul sau în favoarea

prestatorilor de servicii/furnizorilor.

Costuri:

Plătitorii (clienţii) vor plăti comisionul prevăzut pentru plăţile fără numerar pe tranşe

valorice, în regim special .

Contul de garantare - Constituirea garanţiilor/anticipatiilor depuse de abonaţii

societăţilor furnizoare de bunuri şi servicii la BCR

Garanţia/anticipaţia reprezintă contravaloarea unor bunuri şi/sau servicii (consumului

prezumat de energie electrică, gaze naturale etc. sau contravaloarea unor bunuri livrate), suma

65

ce va fi încasată de către furnizorul de bunuri sau servicii, în conformitate cu reglementările

prevăzute în contractul de furnizare de bunuri sau servicii şi cu prevederile legale în vigoare.

Nivelul dobânzii ce se va bonifica la disponibilităţile existente în conturile analitice deschise

pe fiecare consumator este cel stabilit pentru depozitele în RON la termen de 1 an.

Costuri:

Comisionul practicat este cel prevăzut pentru plăţile fără numerar pe tranşe valorice , aplicat

la fiecare creditare/debitare a fiecărui cont analitic în parte.

Deschideri şi avizări de acreditive:

Preavizare – 25 USD

Avizare/majorare – 0,10% min. 100 USD, max. 2.000 USD

Repunere în vigoare – 50 USD

Confirmare – de la caz la caz

Avizare modificare – 25 USD

Plata – 0,15% min. 100 USD

Plata diferată – 0,20% min. 200 USD

Deschidere acreditiv, majorare valoare, prelungire valabilitate - 0,10% min. 100

USD, max. 2.000 USD pe trim. sau fracţiune din acesta

Se percepe de la început pe întreaga perioadă de valabilitate. Dacă valoarea

acreditivului este variabilă, comisioanele se percep la limita superioară permisă.

Discrepanţe – 25 USD/discrepanţa

Anulare – 30 USD

Manipulare documente – 0,10% min. 100 USD (acest comision se percepe în cazul

acreditivelor care nu sunt domiciliate la BCR)

Rambursarea către o terţă bancă în cadrul acreditivului – 25 USD (comision perceput

mandatarului)

Transferul unui acreditiv – 0,10% min. 100 USD

Refuz de plată – 25 USD

Notificare cesiune – 50 USD

Înlocuirea unor documente prezentate iniţial remise deja la extern – 25 USD/poziţie

Investigaţii în cadrul L/C: - până la 3 luni – 25 USD

- mai vechi de 3 luni – 50 USD

Stornare sold neutilizat – 10 USD

66

CECURI

Plăţi în valută efectivă pentru:

Achitare cecuri până la 5.000 USD – 1,5%, min. 4 USD

Achitare cecuri peste 5.001 USD – 1%, max. 1.000 USD

Vânzare cecuri de călătorie:

Pana la 3.000 USD – 0,5%, min. 5 USD

Peste 3.000 USD – 1%

Vânzări cecuri comerciale:

Până la 1.000 USD/cec – 4 USD

Peste 1.001 USD/cec – 20 USD

Speze remitere cec în numele clientului – 5 USD

Speze investigaţie cec – 10 USD

Neonorarea cecului de către băncile străine – min. 3 USD la care se adaugă spezele

băncilor corespondente;

Anularea cecului prin “Stop Plata” – 5 USD la care se adaugă spezele băncilor

corespondente.

Produse de trezorerie

Operaţiuni pe piaţa monetară :

depozite la termen în RON şi/sau valută constituite la termene fixe de 1, 3, 6, 9, 12 luni

(LEU) şi 3, 6, 12 luni (VALUTĂ) cu dobânzi atractive; pentru sume ce depăşesc suma de

100.000 RON sau 50.000 echiv. USD se pot constitui depozite la termene negociabile – 1

zi, 2 zile, 3 zile, etc. cu dobânzi negociabile în funcţie de suma şi nivelul dobânzilor

pasive practicate de bancă la depozitele atrase de la persoanele juridice;

certificate de depozit in RON; termene: 3 luni şi 6 luni; valori nominale: 10 RON; 30

RON; 50 RON; 10 RON; 500 RON ; 1.000 RON ; 2.500 RON; 5.000 RON; 10.000.

RON; dobânda rămâne fixă pentru toată perioada depozitului; certificatul se poate

răscumpăra înainte de scadenţa, caz în care, dobânda bonificată va fi de ˝ din dobânda

aferentă termenului de depunere, calculată pentru perioada scursă de la data cumpărării

certificatului până la data răscumpărării acestuia; comision zero la cumpărarea şi

răscumpărarea certificatelor;

67

certificate de depozit cu discount în RON şi devize, oferă posibilitatea clienţilor băncii

de a păstra în cont certificate de depozit cu discount cu o dobândă fixă şi de a le

răscumpăra înainte de scadenţă. Valoarea nominală unitară este de 1.000 RON; 1.000

USD; 1.000 EUR. După data scadenţei certificatului de depozit cu discount, banca

bonifică o dobândă egală cu dobânda aferentă disponibilităţilor la vedere; nu se

comisionează vânzarile şi rascumpărările de certificate de depozit cu discount

efectuate prin cont curent;

plasamente în titluri de stat emise de către Ministerul Finanţelor pe piaţa primară atât în

RON cât şi în valută;

BCR achiziţionează în numele clienţilor titluri de stat pe baza solicitărilor primite de la client

privind valoarea plasamentului în titluri şi dobânda (randament/ discount) cu care se va

participa la licitaţie; în sprijinul obţinerii tuturor informaţiilor financiare cu privire la

emisiunile de titluri anterioare şi viitoare, înainte de întocmirea cererilor de participare la

licitaţii, clienţii beneficiază de toate aceste informaţii;

operaţiuni REPO cu titluri de stat – plasamente în titluri de stat cu acord de

răscumpărare la o data ulterioară;

operaţiuni pe piaţa secundară de capital în care clientul cumpără titluri de stat din

portofoliul BCR şi le revinde la BCR la o dobânda negociată cu banca şi după un anumit

interval de timp convenit de comun acord în data în care se realizează cumpărarea

titlurilor de către client.

Această operaţiune este similară constituirii unui depozit pe un termen egal cu durata scursa

între cumpărarea şi vânzarea titlurilor de stat, suma iniţială de cumpărare constituind valoarea

iniţială a depozitului iar suma finală va conţine şi dobânda aferentă.

La aceste tranzacţii, clienţii deţin titlurile de stat drept garanţie până la decontarea finală

(respectiv până la vânzarea înapoi către BCR în cazul REPO sau scadentă finală a titlurilor în

cazul cumpărării de pe piaţa secundară a titlurilor deţinute de BCR şi emise de Ministerul

Finanţelor).

Pentru operaţiunile de intermediere pe piaţa secundară a titlurilor de stat BCR nu

percepe comisioane;

contract de cont curent cu clauza de investire “over night” a sumei în RON şi/sau

valută, ce depăşeşte un anumit nivel stabilit în prealabil de ambele părţi;

Costuri:

Comisioanele percepute de BCR pentru tranzacţiile cu titluri de stat pe piaţa primară sunt:

68

Sume pana la 500.000 RON …………………..0.5%

Sume intre 500.000-2.000.000 RON …………0.3%

Sume peste 2.000.000 RON……………………0.1%

Operaţiuni pe piaţa valutară :

operaţiuni de vânzare-cumpărare valută-valută şi/sau valută - RON, cu data valutei azi

(today), mâine (tom ) şi la vedere (spot - decontare la doua zile). În prezent, pentru

operaţiunile de schimb valutar cu sume mai mari sau egale cu 5.000 USD sau echivalent cât şi

pentru operaţiuni de vânzare-cumpărare valută-valută pentru sume mai mari sau egale cu

100.000 USD, banca poate negocia cursul de schimb în funcţie de nivelul pieţei.

Avantaje ofertă BCR : posibilitatea acordării unor dobânzi şi cursuri avantajoase ţinând seama

de faptul că banca noastră este unul din cei mai importanţi operatori pe piaţa interbancară

românească.

Costuri:

Pentru operaţiunile de schimb valutar:

Transformarea dintr-o valută efectivă în alta valută efectivă – 3% min. 3 USD;

Transformarea dintr-o valută în alta pentru depuneri cash în cont sau ridicări de cash din

cont:

< 100 mii USD - 3% min. 3 USD;

> 100 mii USD – comisionul este cuprins în cursul stabilit de Serv. Arbitraj;

operaţiunile de schimb valutar leu-valută sunt scutite de comisioane.

Alte servicii :

Transmiterea cursurilor valutare curente, prin telex sau fax - 2 RON;

Lista cursurilor valutare pe o anumită perioadă – 2 RON;

Comunicare dobânzi practicate de BCR pe anumite perioade - între 10 si 30 RON, în

funcţie de perioadă;

verificare autenticitate bancnote – 0,5. RON/bancnotă.

Consultanţa economico – financiară la solicitările de credite, eliberări scrisori de

garanţie bancară, constituiri de depozite, deschideri de conturi s.a. - franco

69

5.2.5. Carduri

BCR pune la dispoziţia clienţilor săi, persoane fizice şi juridice, carduri de debit şi

credit, în RON şi valută: VISA, EUROCARD/MASTERCARD ŞI MAESTRO.

Avantaje :

accesul la o vastă reţea internaţională de comercianţi acceptatori de carduri şi ATM-

uri;

pentru disponibilul în RON din contul de card se bonifică dobânda de cont curent de

6% la persoanele juridice si dobânda de 12% pentru persoane fizice ;

toate tranzacţiile efectuate de către deţinătorii de carduri emise de BCR, constând în

plăţi la comercianţi clienţi ai BCR sau în obţinerea de numerar de la ghişeele BCR sau

de la ATM-uri aflate în proprietatea BCR sunt scutite de comisioane;

plata salariilor se poate realiza prin carduri;

persoanele fizice, salariate, pot beneficia de cardul BCR Maestro pentru salarii, cu

trageri în descoperit de cont.

BCR VISA CLASIC – card de debit în RON

Emis în RON, sub sigla VISA, cea mai cunoscută marcă financiară din lume;

Destinaţie: obţinerea de cash de la ATM-uri, de la ghişeele BCR ce au afişate sigla

VISA, de la automatele bancare ale altor bănci ce au afişata sigla VISA sau pentru

plata bunurilor şi serviciilor la comercianţii acceptatori de carduri VISA, care deţin

POS-uri;

Alimentarea contului de card se face fără perceperea de comisioane, prin depunere

efectivă de numerar la ghişeele BCR, transfer bancar dintr-un alt cont deschis la BCR

sau prin virarea drepturilor băneşti direct în contul de card de către instituţia unde este

angajat clientul;

Contul de card se deschide pentru suma minimă de 100 RON, iar deţinătorul are

obligaţia de a menţine suma de 10 RON;

Taxe şi comisioane :

70

Taxa de emitere iniţială - franco;

Orice altă emitere ulterioară (cu excepţia reînnoirii cardului) - 2 USD, plătibili

în RON la cursul B.N.R. din ziua efectuării plăţii;

Taxa anuală de mentenanţă a contului de card - 3 USD/card, plătibili în

RON la cursul B.N.R. din ziua efectuării plăţii;

Taxa pentru regenerarea PIN-ului - 1 USD, plătibili în

RONla cursul B.N.R. din ziua efectuării plăţii;

Comision pentru tranzacţiile de eliberare cash:

* la ghişeele BCR - 0,5% din val.

tranzacţiei

* la automatele bancare din reţeaua BCR -0,2 RON/tranzacţie;

* la ghişeele şi automatele bancare ale altor bănci - 0.5% din val.

tranzacţiei, plus

0,5 RON.

Comision pentru tranzacţiile de cumpărare bunuri/servicii: - franco;

Comision de transfer la cerere din contul de card:

Intrabancar: * în contul aceluiaşi client - franco

* în contul altui client BCR - 15 RON

Interbancar: - 15 RON

Comision recuperare card: - reţinut la alte bănci - 5 RON

- reţinut la BCR - 3 RON

Comision blocare card pierdut/furat - 5 RON;

Comision eliberare extras de cont lunar - franco;

Comision lichidare cont card - 5 RON;

Numărul tranzacţiilor de eliberare de numerar în cursul unei zile este limitat la sase, iar

suma maximă ce poate fi obţinută în cursul unei zile este de 3.000 RON, etc.

MAESTRO – card de debit in RON

Card emis în RON sub sigla Europay International, una dintre cele mai mari

organizaţii internaţionale de pe piaţa cardurilor. Cardul BCR Maestro este un card de

debit, electronic, emis pentru persoanele fizice;

71

Utilizare: pentru plata salariilor angajaţilor societăţilor comerciale;

Destinaţie: obţinerea de cash de la ATM-uri, de la ghişeele BCR ce au afişate siglele

edc/Maestro şi ec/Cirrus, de la automatele bancare ale altor bănci ce au afişată sigla

ec/Cirrus sau pentru plata bunurilor şi serviciilor la comercianţii acceptători de

carduri, care deţin POS-uri;

Contul de card se deschide pentru suma minima de 5 RON, iar deţinătorul are

obligaţia de a menţine suma de 4,9 RON;

Alimentarea contului de card se face fără perceperea de comisioane, prin depunere

efectivă de numerar la ghişeele BCR, transfer bancar dintr-un alt cont BCR sau prin

virarea drepturilor băneşti direct în contul de card de către instituţia unde este angajat

clientul .

Taxe şi comisioane :

Taxa de emitere iniţiala - franco;

Orice altă emitere ulterioara (cu excepţia reînnoirii cardului) - 2,5 RON;

Taxa anuală de mentenanţă a contului de card - 3 USD/card, plătibili în

RON la cursul B.N.R. din ziua efectuării plăţii;

Taxa pentru regenerarea PIN-ului -1 USD, plătibili în RON la cursul

B.N.R. din ziua efectuării plăţii;

Comision pentru tranzacţiile de eliberare cash:

* la ghişeele BCR - 0,5% tranzacţie;

* la automatele bancare din reţeaua BCR -0,2 RON/tranzacţie;

* la ghişeele şi automatele bancare ale altor bănci - 0.5%tranzacţie, plus 0.5

RON.

Comision pentru tranzacţiile de cumpărare bunuri/servicii: - franco;

Comision de transfer la cerere din contul de card:

Intrabancar: * în contul aceluiaşi client - franco

* în contul altui client BCR - 15 RON

Interbancar: - 15 RON

Comision recuperare card: - reţinut la alte bănci - 5 RON

- reţinut la BCR - 3 RON

72

Comision blocare card pierdut/furat - 5 RON;

Comision eliberare extras de cont lunar - franco;

Comision eliberare extras de cont la cerere - 2.5 RON/solicitare;

Comision interogare sold la ATM BCR -0.15 RON/operaţiune;

Comision pentru lichidare cont card - 2.5 RON;

Numărul tranzactiilor de eliberare de numerar în cursul unei zile este limitat la sase, iar

suma maximă ce poate fi obţinută în cursul unei zile este de 3.000 RON.

VISA ELECTRON – card de debit în RON

Card emis în RON, sub sigla VISA, cea mai cunoscută marcă financiară din lume;

Utilizare atât naţională (în RON), cât şi internaţională (în valută); pentru plata

salariilor angajaţilor societăţilor comerciale;

Destinaţie: obţinerea de numerar de la ghişee sau ATM-uri; pentru plata bunurilor şi

serviciilor la comercianţii acceptatori de carduri VISA, care deţin POS-uri;

Alimentarea contului de card se face fără perceperea de comisioane, prin depunere

efectivă de numerar la ghişeele BCR, transfer bancar dintr-un alt cont BCR sau prin

virarea drepturilor băneşti direct în contul de card de către instituţia unde este angajat

clientul;

Contul de card se deschide pentru suma minimă de 10 RON, iar deţinătorul are

obligaţia de a menţine suma de 10 RON.

Taxe şi comisioane :

Taxa de emitere iniţială - franco;

Orice altă emitere ulterioară (cu excepţia reînnoirii cardului) - 5 RON;

Taxa anuală de mentenanţă a contului de card - 3 USD/card, plătibili în

RONla cursul B.N.R. din ziua efectuării plăţii;

Comision regenerare PIN - 2.50 RON;

Comision pentru tranzacţiile de eliberare cash :

* la ghişeele BCR - 0,5% tranzacţie

* la automatele bancare din reţeaua BCR - 0.2 RON/tranzacţie;

73

* la ghişeele şi automatele bancare ale altor bănci - 0.5% din val. tranzacţiei,

plus 0,5 RON.

Comision pentru tranzacţiile de cumpărare bunuri/servicii: - franco;

Comision de eliberare numerar în străinătate: - 1,75% min.5 USD,

plătibili în RON la cursul B.N.R. din ziua efectuării plăţii;

Comision de transfer la cerere din contul de card:

Intrabancar: * în contul aceluiaşi client - franco

* în contul altui client BCR -15 RON

Interbancar -15 RON

Comision recuperare card: - reţinut la alte bănci - 10 RON

- reţinut la BCR - 3 RON

Comision blocare card pierdut/furat - 5 RON;

Comision eliberare extras de cont lunar - franco;

Comision eliberare extras de cont la cerere - 2,5 RON/solicitare;

Comision interogare sold la ATM BCR - 0,15 RON/operaţiune;

Comision conversie valutară pentru tranzacţiile în altă valută faţă de USD– 2%;

Comision lichidare cont de card - 5 RON.

VISA BUSINESS (pentru persoane juridice) – card de debit în valută

emis în USD, sub sigla VISA, destinat deplasărilor în străinătate în interes de serviciu a

angajaţilor societăţilor comerciale;

Destinaţie: pentru plata cheltuielilor ocazionate de deplasările acestora, pentru efectuarea

unor cheltuieli mărunte ale firmei;

Alimentarea contului de card se face fără perceperea de comisioane;

Contul de card se deschide pentru suma minimă de 3.000 USD, iar deţinătorul are

obligaţia de a menţine suma de 1.000 USD.

Taxe şi comisioane:

Emitere iniţiala - 10 USD;

Orice alta emitere ulterioară (cu excepţia reînnoirii cardului) - 10 USD;

74

Taxa anuală de mentenanţă a contului de card - 30 USD/card;

Comision de conversie valutară pentru tranzacţii în alte valute faţă de USD - 2%;

Comision regenerare PIN - 1 USD;

Comision pentru tranzacţiile de eliberare cash:

* la alte bănci româneşti - 1,75% min.5 USD;

* în străinătate - 1,75% min.5 USD;

Comision pentru tranzacţiile de cumpărare bunuri/servicii: - franco;

Comision de transfer la cerere din contul de card:

Intrabancar: * în contul aceluiaşi client - franco;

* în contul altui client BCR - 10 USD;

Interbancar - 25 USD ;

suma maximă ce poate fi obtinută în cursul unei zile: - 500 USD în străinătate;

Comision recuperare card: - reţinut la alte bănci - 4 USD;

- reţinut la BCR - 1 USD;

Comision blocare card pierdut/furat - 10 USD;

Comision eliberare extras de cont lunar - franco;

Comision eliberare extras de cont la cerere - 2 USD;

Comision lichidare cont de card - 10 USD.

EUROCARD BUSINESS (pentru persoane juridice) – card de debit în RON

emis în RON, sub sigla Eurocard / Mastercard, destinat angajaţilor societăţilor comerciale,

care efectuează deplasări în interes de serviciu, pe teritoriul României;

destinaţie: pentru plata cheltuielilor ocazionate de deplasările acestora, pentru efectuarea

unor cheltuieli mărunte ale firmei;

alimentarea contului de card se face fără perceperea de comisioane, prin depunere

efectivă de numerar la ghişeele BCR sau transfer bancar dintr-un alt cont;

contul de card se deschide pentru suma minima de 500 RON, iar deţinătorul are obligaţia

de a menţine suma de 100 RON.

Taxe şi comisioane:

Taxa de emitere iniţială - 5 USD/RON;

Orice altă emitere ulterioară (cu excepţia reînnoirii cardului) - 2 USD/RON;

75

Taxa anuală de mentenanţă a contului de card - 10 USD/RON/card;

Comision regenerare PIN - 1 USD/RON;

Comision pentru tranzacţiile de eliberare cash :

* la ghişeele BCR - 0,5% ;

* la automatele bancare din reţeaua BCR - 0.2 RON/tranzacţie;

* la ghişeele şi automatele bancare ale altor bănci - 1% + 0.5 RON;

Comision pentru tranzacţiile de cumpărare bunuri/servicii: - franco;

Comision de transfer la cerere din contul de card:

Intrabancar: * în contul aceluiaşi client - franco

* în contul altui client BCR -15 RON

Interbancar -15 RON

Suma maximă ce poate fi obţinută în cursul unei zile: - 90 RON;

Comision recuperare card: - reţinut la alte bănci - 10 RON

- reţinut la BCR - 3 RON

Comision blocare card pierdut/furat - 5 RON;

Comision eliberare extras de cont lunar - franco;

Comision eliberare extras de cont la cerere - 2,5 RON/solicitare;

Comision interogare sold la ATM BCR - 0.15 RON/operaţiune;

Comision lichidare cont de card - 5 RON.

VISA INTERNATIONAL (pentru persoane fizice) – card de debit în valută

emis în USD, sub sigla VISA, cea mai cunoscută marcă financiară din lume;

destinaţie: obţinerea de numerar în străinătate sau pentru plata bunurilor şi serviciilor la

comercianţii acceptatori de carduri VISA, care deţin POS-uri;

Alimentarea contului de card: franco;

Contul de card se deschide pentru suma minimă de 1.500 USD, iar deţinătorul are

obligaţia de a menţine suma de 500 USD.

Taxe si comisioane:

Emitere iniţială - 5 USD;

76

Orice altă emitere ulterioară (cu excepţia reînnoirii cardului) - 5 USD;

Taxa anuală de mentenanţă a contului de card - 10 USD/card;

Comision de conversie valutară pentru tranzacţii în alte valute faţă de USD - 2%;

Comision regenerare PIN - 1 USD;

Comision pentru tranzacţiile de eliberare cash:

* la ghişeele BCR - 0,5%;

* la ATM-urile BCR - 1,75% min.5 USD;

* la alte bănci româneşti - 1,75% min.5 USD;

* în străinătate - 1,75% min.5 USD;

Comision pentru tranzacţiile de cumpărare bunuri/servicii: - franco;

Comision de transfer la cerere din contul de card:

Intrabancar: * în contul aceluiaşi client - franco;

* în contul altui client BCR - 10 USD;

Interbancar - 25 USD ;

Suma maximă ce poate fi obţinută în cursul unei zile: - 500 USD în străinătate;

Comision recuperare card: - reţinut la alte bănci - 4 USD;

- reţinut la BCR - 1 USD;

Comision blocare card pierdut/furat - 5 USD;

Comision eliberare extras de cont lunar - franco;

Comision eliberare extras de cont la cerere - 2 USD;

Comision lichidare cont de card - 10 USD.

EUROCARD/MASTERCARD (pentru persoane fizice) – card de credit în RON

emis în RON, sub sigla Eurocard / Mastercard;

destinaţie: pentru efectuarea unor tranzacţii în limita unui plafon de credit aprobat de către

bancă; obţinerea de numerar;

Taxe şi comisioane:

Taxa de emitere iniţială - 12,5 RON;

Orice altă emitere ulterioară (cu excepţia reînnoirii cardului) - 12,5 RON;

Taxa anuală de mentenanţă a contului de card - 25 RON;

Comision deschidere cont de card - 2,5 RON;

77

Comision regenerare PIN - 2,5 RON;

Comision pentru tranzacţiile de eliberare cash - 2%;

Comision pentru tranzacţiile de cumpărare bunuri/servicii: - franco;

Comision recuperare card: - reţinut la alte bănci - 10 RON;

- reţinut la BCR - 3 RON

Comision blocare card pierdut/furat - 5 RON;

Comision eliberare extras de cont lunar - franco;

Comision eliberare extras de cont la cerere - 2,5 RON;

Comision lichidare cont de card - 2,5 RON;

Comision depăşire limita credit autorizată, la suma care depăşeşte limita

- 5% din excedent;

Comision nerambursare la termen suma minimă lunară - 5% din suma

minimă de plata

Comision alimentare cont de card la ordinul clienţilor BCR - franco;

Data extrasului - ultima zi lucrătoare a

lunii;

Data scadenţei - 15 zile de la data

extrasului;

Suma minimă de plată - 20% din

creditul utilizat + 100% din dobânda şi comisioane;

EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS (pentru persoane juridice) – card de credit

în valută

emis în valuta, sub sigla Eurocard / Mastercard;

destinaţie: plata mărfurilor şi serviciilor la comercianţii abilitaţi şi obţinerea de numerar;

Taxe şi comisioane:

Taxa de emitere iniţială - 5 USD;

Orice altă emitere ulterioară (cu excepţia reînnoirii cardului) - 5 USD;

Taxa anuală de mentenanţă a contului de card - 17 USD/card;

Comision deschidere cont de card - 1 USD;

Comision regenerare PIN - 1 USD;

78

Comision pentru tranzacţiile de eliberare cash - 2%;

Comision pentru tranzacţiile de cumpărare bunuri/servicii: - franco;

Comision recuperare card: - reţinut la alte bănci - 4 USD;

- reţinut la BCR - 1 USD;

Comision blocare card pierdut/furat - 2 USD;

Comision eliberare extras de cont lunar - franco;

Comision eliberare extras de cont la cerere - 2 USD;

Comision lichidare cont de card - 1 USD;

Comision depăşire limita credit autorizată, la suma care depăşeşte limita

- 5% din excedent;

Comision nerambursare la termen suma minimă lunară - 5% din suma

minimă de plată

Comision alimentare cont de card la ordinul:

* clienţilor BCR - franco;

* agenţilor economici neclienţi BCR - franco;

* instituţiilor bugetare - franco;

Data extrasului - ultima zi lucrătoare a

lunii;

Data scadenţei - 15 zile de la data

extrasului;

Suma minimă de plată - 20% din creditul

utilizat + 100% din dobânda şi comisioane;

79

80

5.2.6. Documentaţia necesară pentru obţinerea creditelor

Pentru obţinerea unei oferte de finanţare ferme din partea BCR, clientul trebuie să prezinte

unităţii bancare teritoriale următoarea documentaţie:

cererea de credit semnată de persoanele autorizate să reprezinte agentul economic

solicitant, care cuprinde şi descrierea condiţiilor creditului;

bilanţul contabil, raportul de gestiune, contul de profit şi pierdere, încheiate pentru

ultimii doi ani, ultimele situaţii privind: “Rezultatele financiare” şi “Situaţia

patrimoniului”, balanţa de verificare încheiată pentru ultima lună;

situaţia prognozată a plăţilor şi încasărilor (cash flow) aferente perioadei pentru care

agentul economic solicită împrumutul şi bugetul de venituri şi cheltuieli întocmit

conform precizărilor Ministerului Finanţelor;

situaţia stocurilor şi cheltuielilor pentru care se solicită creditul, care să cuprindă

cantităţile, valorile, cauzele formării şi termenele de valorificare;

fişa de prezentare generală a activităţii societăţii;

situaţia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului;

proiectul graficului de rambursare a creditului şi de plată a dobânzilor;

lista garanţiilor propuse băncii pentru garantarea creditului solicitat şi evaluarea

acestora;

planul de afaceri;

orice alte documente necesare, solicitate de bancă.

5.2.7. Documentele necesare a se prezenta băncii împreună cu cererea de deschidere a

contului în RON sau devize

În cazul societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, cu capital privat şi pentru regii autonome, companii şi societăţi naţionale

Actul constitutiv (statut, contract de societate);

Regulamentul de organizare şi funcţionare (pt. regii autonome) / Autorizaţia de

funcţionare în România, eliberată de autorităţile competente, pe perioade determinate;

Codul fiscal şi certificatul de înregistrare fiscală la DGFPCFS;

Numai pentru persoanele juridice straine rezidente

81

Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;

Hotărârea organului competent, potrivit actului constitutiv, care confirmă dreptul

conducătorului societăţii sau a reprezentanţilor acestuia de a dispune de cont sau actul de

numire a directorului;

Fişa specimenelor de semnături purtând amprenta ştampilei societăţii şi lista

persoanelor delegate;

Acte adiţionale, procese-verbale şi cereri de menţiuni aferente oricăror modificări

intervenite;

Acordul Agenţiei Române de Dezvoltare privind funcţionarea societăţii în

România şi copie după Certificatul de Investitor.

Pentru persoane juridice străine nerezidente

Autorizaţia de funcţionare din ţara de origine, în copie tradusă şi original,

legalizate;

Statutul firmei, în copie tradusă şi legalizată;

Împuternicirea acordata reprezentantului firmei in România, în copie tradusă şi

original, legalizate;

Scrisoare cu antetul firmei prin care se solicită deschiderea contului;

Fişă cu specimene de semnături.

Pentru organizaţii de masă, politice, obşteşti şi fundaţii nonprofit

Actul de constituire al organizaţiei

Hotărârea judecătorească de înfiinţare;

Statutul organizaţiei;

Codul fiscal;

Certificatul de înscriere eliberat de judecătorie;

Hotărârea organului competent, potrivit actului constitutiv, pentru desemnarea celor ce

dispun operaţiuni în cont;

Fişa specimenelor de semnături purtând amprenta ştampilei organizaţiei;

Acte adiţionale, procese-verbale aferente oricăror modificări intervenite;

Lista persoanelor delegate.

82

Pentru ambasade şi consulate acreditate în România

Scrisoare din partea Ministerului Afacerilor Externe din ţara respectivă câtre

Ministerul Afacerilor Externe din România prin care se desemnează conducătorul

autorizat al ambasadei;

Acordul încheiat cu Ministerul Afacerilor Externe din România privind deschiderea

ambasadei;

Comunicarea Ministerului afacerilor Externe din România – Direcţia Consulară cu

privire la confirmarea persoanei care exercită funcţia de Consul general din ambasadă;

Patentul de funcţionare în România a consulatului respectiv;

Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să dispună de cont şi

amprenta ştampilei.

Pentru asociaţiile de propietari

Actul de constituire a asociaţiei de la prima adunare generală (proces-verbal);

Cod fiscal;

Ultimul proces-verbal al adunării asociaţiei prin care s-a stabilit comitetul de bloc şi

administratorul;

Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să dispună de cont şi

amprenta ştampilei.

83

6. CONCLUZII ŞI SUGESTII

Relaţia bancă-client este, şi trebuie să fie susţinută de ambianţa a doi factori:

- oferta băncii cu tot ce poate cuprinde specificul serviciilor bancare;

- factorul uman capabil să materializeze această ofertă.

Comportamentul şi atitudinea băncilor faţă de clienţi nu sunt întâmplătoare, ele trebuie

conduse şi în cunoştinţă de cauză.

Dacă se doreşte să se demonstreze eficienţa şi aportul la bunul mers al băncii, atunci

trebuie înţeles că un factor determinant îl constituie calitatea relaţiei bancă - client.

Banca trebuie să aibă în vedere:

- asigurarea clientului cu servicii şi produse de cea mai bună calitate;

- trebuie să cunoască clientul în sensul cel mai larg posibil.

Banca Comercială Română este organizată astfel încât să poată acoperii corespunzător

funcţia de atragere de depozite băneşti de la clienţi şi cea de acordare de împrumuturi.

Ambele funcţii se exercită prin intermediul produselor şi serviciilor adecvate acestora

şi prin respectarea condiţiilor de bază ce-i garantează activitatea, respectiv: câştigarea

încrederii clienţilor, acoperirea tuturor tranzacţiilor ce decurg din operaţiunile specifice şi

impune confidenţialitatea, respectiv discreţia faţă de afacerile acestora.

Actuala strategie a BCR, de dezvoltare a băncii debutează cu produsele şi serviciile

oferite pe piaţă.

Într-o economie de piaţă, clienţii îşi aleg banca cu care vor lucra: opţiunea le aparţine.

Banca, însă, face o largă ofertă de produse şi servicii care se doreşte să fie la nivelul

cerinţelor consumatorilor, dar selecţia clienţilor rămâne un drept de opţiune al băncii.

84

Concepţia băncii ar trebui să fie astfel încât să pregătească produsele şi serviciile pe

care piaţa le doreşte, dar banca nu trebuie să fie indiferentă cui acordă aceste produse şi

servicii.

BCR îşi propune pe baza strategiei elaborate, să perfecţioneze mecanismele şi

procedurile proprii, să elaboreze noi politici bancare, subordonate obiectivului global.

BCR îşi propune să pună accent în zona produselor şi serviciilor proprii prin:

- dezvoltarea operaţiunilor şi serviciilor specifice comerţului exterior şi altor

aranjamente externe;

- promovarea noilor produse şi servicii;

- extinderea operaţiunilor cu instrumente specifice pieţelor financiare şi consultanţă

financiară;

- extinderea serviciilor de prelucrare informaţională şi de depozitare şi păstrare în

bancă a valorilor posibile de tezauriat;

- dezvoltarea serviciilor periferice sau complementare prin care se asigură condiţiile

optime pentru oferta de produse şi servicii proprii (adaptarea programului de lucru,

asigurarea informării clienţilor)

În viitor BCR se va preocupa de lărgirea cadrului de afaceri cu întreprinderi mici şi

mijlocii, dar în acelaşi timp va duce şi o politică de păstrare a clientelei rentabile.

Prin oferta diversificată de produse şi servicii moderne, concretizată într-un număr

mare de operaţiuni bancare realizate cu rapiditate, seriozitate şi respectarea cerinţelor de

confidenţialitate, BCR îşi va menţine poziţia sa de lider de necontestat în cadrul sistemului

bancar românesc.

Unul din obiectivele fundamentale ale BCR îl reprezintă consolidarea poziţiei sale ca

furnizor de servicii integrate.

Întărirea structurilor de Grup, prin creşterea complementarităţii între entităţile acestuia

pe linia dezvoltării produselor, procesării şi vânzărilor, constituie o pârghie importantă pentru

mai buna exploatare a oportunităţilor de afaceri şi îmbunătăţirea capacităţilor de profit atât la

nivelul băncii mamă, cât şi la nivelul subsidiarelor.

La finele anului 2005, BCR avea peste 6 milioane clienţi şi administra aproape 8,5

milioane conturi.

Banca deţine o cotă de cca. 35% pe piaţa creditelor şi depozitelor, fiind lider în

sistemul bancar românesc şi una dintre cele mai mari bănci din Europa Centrală şi de Est

(locul 9 după capitalul de rang I).

85

BCR doreşte să utilizeze canalele multiple de distribuţie, punând accent – în funcţia de

evoluţia mediului de afaceri – pe extinderea activităţilor de home banking, telephone banking,

Internet banking.

Pe măsură ce băncile se pregătesc să intre în mileniul al III-lea, acestea se simt tot mai

confuze.

Pe de o parte, acestea trebuie să fie mai mari, mai diversificate şi să ofere servicii cât

mai substanţiale pentru a putea concura pe plan global.

Pe de altă parte, numai băncile cele mai agile vor supravieţui.

Băncile europene întâmpină cele mai dure provocări, acestea luptând cu implicaţiile

monedei unice şi pentru recuperarea în domeniul tehnologiei informaţionale.

Fuziunile s-au accelerat pe măsură ce băncile caută să-şi apere poziţiile prin

consolidare.

Acţionarii sunt mai sceptici în privinţa fuziunii, astfel se lasă ca băncile să caute căi

pentru reducerea costurilor şi creşterea afacerilor.

Apariţia tranzacţiilor electronice, care cresc într-un ritm accelerat, zgâlţâie din

fundaţie tranzacţiile de acţiuni tradiţionale.

Noile tranzacţionări electronice subminează multe din bursele tradiţionale, şi sunt

sugestii că însăşi bursele ar putea fi sub ameninţare dacă nu se pot adapta rapid noii lumi.

În lumea bancară toate semnele direcţionează în acelaşi sens: cei mai mari se descurcă

cel mai bine.

86