Lucrare 123audit stagiar

LUCRAREA STAGIARULUIIN ACTIVITATEA DE AUDIT FINANCIAR

ANUL I

1

CUPRINS

1. Simularea evaluarii independentei auditorului la acceptarea misiunii de audit

Lista situatiilor ce pot aduce atingere independentei auditorului .Fiecare situatie va fi documentata distinct

2. Planificarea misiuni de audit Pentru o societate de productie (ipotetic) se va elabora planul de audit in

urma determinarii pragului de semnificatie3. Determinarea obiectivelor auditului si a misiuni de audit Obiectivele auditului ce se auditeaza Minca de audit (cum se auditeza) Se va elabora foile de lucru pentru componenta auditata

SIMULAREA EVALUARII INDEPENDENTEI AUDITORULUI LA ACCEPTAREA MISIUNII DE AUDIT.

2

Angajamentul de audit solicită exprimarea unei opinii asupra unor informaţii financiare de

către un auditor financiar de practică publică.

Asumarea angajamentului de audit impune ca auditorii financiari profesionişti de practica

publică să fie lipsiţi de orice interes ca fiind incompatibil cu principiile integrităţii,

obiectivităţii şi independenţei. Deci principiul care trebuie să stea la baza angajamentului de

audit este independenţa auditorilor financiari profesionişti de practică publică.

Factorii care pot afecta independenţa unui auditor financiar profesionist de practică publică

sunt multipli. Potrivit Codului de Conduită Etică şi Profesională, factorii care pot pune la

îndoială independenţa unui auditor financiar profesionist de practică publică sunt:

a) legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora;

b) funcţii pe care auditorii le au sau le-au avut în cadrul societăţilor;

c) alte servicii aduse clienţilor de audit;

d) relaţiile personale şi de familie;

e) onorarii şi/sau onorarii condiţionate;

f) litigii în desfăşurare sau în curs de desfăşurare;

g) asocierea pe termen lung a personalului cu experienţă, cu clienţii de

audit.

a) Legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora pot afecta independenţa

auditorilor financiari de practică publică.

Pentru ca independenţa auditorului să nu fie afectată, acesta trebuie să evite următoarele

situaţii:

- interesele financiare directe cu clienţii sau interese indirecte cu clienţii;

- credite date clientului sau luate de la acesta sau de la orice angajat, investitor principal al

firmei clientului;

- să deţină un interes financiar în asociere cu un client sau cu salariaţii clientului;

- să deţină un interes financiar faţă de o filială, sucursală care nu este client, dar are o relaţie

de investitor cu clientul sau o relaţie cu o filială aflată în zona de influenţă semnificativă.

b) Independenţa auditorilor financiari de practică publică este afectată când deţin funcţii în

cadrul societăţilor auditate. Independenţa nu permite ca auditorul să fie sau să fi fost pe

perioada auditată sau imediat anterioară membru al Consiliului de Administraţie, funcţionari,

angajaţi ai clientului auditat sau asociaţi ai unui membru al consiliului sau angajaţi ai unei

societăţi ori în serviciul unuia dintre aceştia.

În asemenea situaţii, auditorului nu-i este permis să accepte un angajament de audit care

automat implică asumarea unei opinii responsabile. Dacă auditorul se află în una dintre

3

situaţiile de mai sus, perioada imediat precedentă angajamentului de audit nu trebuie să fie

mai mică de doi ani.

c) Serviciile profesionale necesită aptitudini contabile sau conexe effectuate de auditori

financiari profesionişti ce includ contabilitate, audit, consultanţă fiscală şi managerială şi

servicii de management financiar.

În situaţia în care un auditor financiar profesionist este solicitat să ofere, în afara serviciilor

de audit, şi alte activităţi unui client, el trebuie să fie atent să nu execute funcţii de conducere

sau să ia decizii de conducere, responsabilităţi ce revin Consiliului de Administraţie şi

conducerii clientului.

Serviciile consultative (manageriale, fiscalitate) pot fi furnizate de auditori financiari

profesionişti de practică publică cu condiţia ca aceştia să nu se implice în actul de decizie al

clientului. Aceasta presupune „să nu existe nici o implicaţie în responsabilitatea asumată

pentru deciziile de conducere“.

Există societăţi mici care nu au personal contabil angajat, iar pregătirea situaţiilor financiare

este frecvent solicitată de un auditor financiar profesionist de practică publică. Auditorul

poate să execute asemenea servicii, dar trebuie să respecte următoarele cerinţe pentru a nu

afecta integritatea şi independenţa:

1. Lipsa oricărei relaţii sau asociere de relaţii cu clientul pentru evitarea conflictului de

interese.

2. Clientul este responsabil pentru situaţiile financiare.

3. Auditorul financiar profesionist de practică publică nu trebuie să se confunde cu rolul

angajatului sau pe post de conducător coordonând operaţiunile unei societăţi.

4. Testele de audit trebuie efectuate, chiar dacă auditorul financiar profesionist de practică

publică a preluat sau a realizat instrumentarea tehnică contabilă. Este de preferat ca

personalul desemnat cu efectuarea formulelor contabile să nu participe la examinarea unor

rapoarte sau situaţii financiare.

d) Independenţa auditorilor financiari profesionişti de practică publică poate fi afectată dacă

există relaţii personale şi de familie.

Dacă un auditor îşi exercită profesia în mod individual sau angajat implicat în auditul unui

client este soţul clientului, copilul aflat în întreţinerea acestuia sau rudă cu acesta,

independenţa auditorului este afectată.

Trebuie avut în vedere de la bun început că o asemenea relaţie creează o ameninţare „pentru

independenţă“.

4

e) În situaţia în care onorariile succesive de la un client sau un grup de clienţi au o pondere

mare a onorariilor brute totale, auditorul financiar de practică publică poate deveni dependent

de acel client şi poate genera suspiciuni în privinţa independenţei. Este dificil de precizat ce

procent din onorariile unui client sau grup de clienţi asociaţi este la limita inacceptabilă din

totalul onorariilor.

Auditorul trebuie să ia în considerare dacă acele onorarii nu sunt cu mult peste limita

„rezonabilului“ astfel încât să nu-i afecteze independenţa faţă de client.

Onorariile încasate în cote procentuale sau similare sunt tratate ca onorarii condiţionate. Dacă

ele sunt fixate de autoritate publică sau tribunale jurisdicţionale, atunci nu sunt onorarii

condiţionate.

Serviciile profesionale nu se acordă unui client conform unui acord prin care nu se percepe

nici un onorariu decât dacă acesta este condiţionat de rezultatele serviciilor respective.

Alte elemente care pot afecta independenţa auditorului financiar profesionist de practică

publică sunt bunurile şi serviciile acceptate de către soţii şi copiii aflaţi în întreţinerea lor, cu

excepţia celor care sunt oferite publicului larg.

De asemenea, proprietatea asupra capitalului trebuie să aparţină în totalitate auditorilor

financiari de practică publică. Dacă capitalul sau o parte a acestuia este deţinut de terţi sau

capitalul a fost finanţat de terţi, aceştia pot influenţa auditorii financiari în misiunea pe care o

au de realizat.

Participarea altor persoane la capitalul unei societăţi de audit este permisă cu condiţia ca

majoritatea atât a proprietăţii asupra capitalului, cât şi a drepturilor la vot să aparţină numai

auditorilor financiari de practică publică.

f) Orice litigiu iminent sau în desfăşurare, în care sunt implicaţi auditorii financiari de

practică publică şi un client, este considerat un obstacol al independenţei auditorului. Orice

intenţie a clientului de a începe acţiunea legală împotriva unui auditor financiar de practică

publică poate cauza auditorului financiar de practică publică şi firmei un element semnificativ

ce poate afecta activitatea auditorului. Intenţia unei acţiuni sau iminenţa unei acţiuni

judecătoreşti din partea auditorului financiar în mod automat conduce la lipsa de

disponibilitate a conducerii de a prezenta informaţii relevante auditorului financiar.

g) Independenţa auditorului financiar profesionist de practică publică poate fi afectată în

situaţia în care este utilizat acelaşi personal într-un angajament de audit. Există pericolul „ca

o implicare pe termen lung a unui auditor financiar cu un client să conducă la relaţii strânse

care pot fi înţelese ca o subminare a obiectivităţii şi independenţei“. Familiaritatea bazată pe

5

o lungă continuitate a activităţii poate afecta îndeplinirea tuturor procedurilor de audit,

precum şi utilizarea raţionamentelor obiective asupra raportului de audit.

Pentru a preîntâmpina efectele negative asupra independenţei şi obiectivităţii în executarea

serviciilor profesionale, auditorul financiar de practică publică trebuie să efectueze o rotaţie

regulată a personalului cu experienţă în timpul unui angajament de audit. Rotaţia personalului

este dificilă mai ales în cadrul societăţilor mici, unde există domenii specializate de audit.

Măsurile de siguranţă şi de stabilire permanentă a consultanţei externe cu auditori financiari

experimentaţi sau din organizaţiile profesionale disponibile (Camera Auditorilor) nu trebuie

să fie ocolite.

6

2.PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT

Conceptul de planificare în audit

Auditorul trebuie să planifice auditul într-o manieră care să asigure că misiunea va fi

îndeplinită în condiţii de economicitate, eficienţă, eficacitate şi la termenul convenit.

Planificarea auditului constă în construirea unei strategii generale şi abordări

detaliate cu privire la natura, durata şi gradul de cuprindere preconizat al auditului.

Activitatea de planificare a auditului comportă următoarele caracteristici:

Raţionalitatea. Procesul de planificare şi rezultatele acestuia permit

auditorului evaluarea logică a îndeplinirii sarcinilor, precum şi stabilirea de obiective

clare;

Anticiparea. Procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor în timp,

astfel încât priorităţile să fie clar scoase în evidenţă;

Coordonarea. Planificarea permite coordonarea atât a politicilor de audit, de

către instituţiile de audit, cu auditurile realizate efectiv, cât şi a activităţii desfăşurate

de alţi auditori sau experţi.

Principalele obiective ale planificării auditului sunt:

a) stabilirea modalităţilor prin care obligaţiile legale ce revin auditorului şi alte priorităţi de

audit sunt respectate;

b) identificarea întinderii atribuţiilor şi rezultatelor previzibile ale auditorilor;

c) definirea modului în care vor fi obţinute şi analizate probele de audit necesare atingerii

obiectivelor auditului;

d) identificarea resurselor ce vor fi necesare, utilizarea lor efectivă şi stabilirea bugetului de

timp şi a costurilor;

e) controlarea şi supravegherea de către conducerea entităţii auditate a auditurilor individuale,

iar de către instituţiile supreme de audit realizarea unui control şi a unei supravegheri totale

(generale).

Planificarea misiunii de auditMisiunea de audit este definită ca o sarcină separată şi identificabilă, care se

finalizează prin emiterea de către auditor a unui punct de vedere, declaraţie sau opinie, consemnate potrivit unor reguli într-un raport, asupra îndeplinirii unor obiective clare şi bine determinate, aferente unui grup structurat pe acţiuni, activităţi, programe sau organisme, numite generic „entitate auditată”.

7

Obiectivul misiunilor de audit constă în auditul de atestare financiară, auditul de legalitate şi/sau conformitate, auditul performanţei ori combinaţii între acestea.

Indiferent de obiectivele sale, o misiune de audit include în mod tipic, următoarele etape:A. etapa preliminară, în care auditorul desfăşoară următoarele acţiuni:- adunarea şi evaluarea iniţială a informaţiilor despre entitate;- evaluarea preliminară a sistemelor contabil şi de control intern;- definirea obiectivelor detaliate ale auditului;- evaluarea iniţială a resurselor necesare auditului şi stabilirea calendarului de lucru.B. etapa de planificare, care constă în realizarea următoarelor acţiuni:- elaborarea planului de audit;- stabilirea legăturii cu entitatea auditată;- întocmirea programelor de audit ca părţi componente ale planului de audit;- aprobarea planului de audit.C. etapa de lucru în teren, care cuprinde următoarele acţiuni:- colectarea şi evaluarea probelor de audit;- redactarea unor concluzii iniţiale;- revederea interimară (provizorie);- identificarea şi aprobarea oricăror modificări necesare să fie aduse planului de audit.D. etapa raportării, în care auditorul desfăşoară următoarele acţiuni:- proiectarea şi analiza concluziilor, opiniilor, recomandărilor;- reanalizarea, aprobarea şi publicarea rezultatelor;- punerea de acord a resurselor folosite cu cele alocate prin planul de audit;- evaluarea performanţei echipei de audit (la nivelul instituţiei supreme de audit sau societăţii de audit).E. etapa de post – raportare, care constă în supravegherea impactului pe care îl are asupra entităţii auditate.

Aceste etape nu sunt neapărat distincte şi pot fi extinse.Un plan de audit eficace este dependent de munca desfăşurată în etapa preliminară.În mod frecvent, majoritatea informaţiilor necesare în etapa preliminară, sau cum se

mai numeşte, etapa de pre – planificare, se referă la:a) Înţelegerea entităţii auditate. Auditorul trebuie să identifice aspectele

importante ale mediului în care entitatea îşi desfăşoară activitatea, şi anume:

obiectivele entităţii auditate; intrările: resurse şi fonduri, cadrul legal, personalul; ieşirile: ordinea şi importanţa relativă a rezultatelor comparativ cu obiectivele entităţii; caracteristicile pieţei în care operează entitatea; raporturi obligatorii şi neobligatorii cu alte entităţi etc; modul de operare a entităţii auditate privind: organigrama şi responsabilităţile, sistemele cheie de management şi control şi sistemele cheie financiar – contabile.

b) Impactul entităţii auditate asupra auditului. Cunoaşterea entităţii auditate îl determină pe auditor să stabilească în ce mod va fi afectat auditul de operaţiile şi mediul entităţii auditate.

În acest sens el cuantifică:- riscurile inerente asociate cu activităţile generate de mediul şi organizarea entităţii;- riscurile inerente asociate cu tipul de entitate auditată;

8

- controalele efectuate de conducerea entităţii pentru a minimiza riscurile şi a maximiza eficienţa acestor controale;

- factorii speciali sub influenţa cărora operează entitatea şi impactul lor potenţial asupra auditului.

Pentru efectuarea acestei cuantificări, auditorul realizează în fapt evaluarea preliminară a sistemelor contabil şi de control intern, după metodologia ce este prezentată într-un capitol separat.

c) Mediul şi obiectivele auditului. Auditorul ia în considerare forma, conţinutul şi utilizatorii raportului de audit, după care specifică obiectivele auditului. Pentru auditul performanţei, mai ales, este important să se facă acest lucru mai amănunţit, ceea ce permite auditorului să definească criteriile pe baza cărora se vor stabili şi evalua probele de audit.

d) Probele de audit. Auditorul trebuie să identifice probele de audit ce îi sunt necesare pentru atingerea obiectivelor auditului. Pe baza valorii dovezii, relevanţei şi a rezonabilităţii auditorul decide următoarele:

- modul de abordare a auditului;- sursele probelor de audit, procedeele şi tehnicile pentru obţinerea acestora;- testarea probelor de audit.

e) Resursele auditului. După ce auditorul a definit natura, tipul, cantitatea, sursele, tehnicile de obţinere a probelor de audit, el poate estima resursele necesare pentru obţinerea şi analiza acestora.

f) Documentarea. Auditorul trebuie să realizeze o documentare atentă a rezultatelor de auditat, inclusiv a unui sumar al rezultatelor auditorilor anterioare şi impactul acestora.

g) Consultările cu entitatea auditată. Întotdeauna, o discuţie cu entitatea auditată despre constatările din etapa preliminară este extrem de folositoare auditorului.

Planul de audit. Programul de auditPlanul misiunii de audit este un document cheie. În elaborarea lui este esenţială

eşalonarea activităţilor în timp, urmărindu-se cuprinderea tuturor informaţiilor necesare, dar trebuie să rămână sintetic, clar şi concis.

Având în vedere că nu este posibilă elaborarea unui plan universal de audit, prezentăm în continuare un conţinut minimal al unui plan de audit:

cadrul legal al auditului; scurtă descriere a activităţii, programului sau entităţii; motivul auditării; factorii ce influenţează auditul, inclusiv aceia care determină materialitatea

(semnificaţia sau importanţa relativă) problemelor luate în consideraţie; aprecierea riscurilor; materialitatea şi pragul de materialitate; obiectivele auditului; întinderea şi modul de abordare a auditului, probele de audit ce trebuie

obţinute pentru a atinge obiectivele auditului; resursele necesare şi la ce moment; estimarea unei taxe pentru audit (dacă este cazul); detalii privind persoanele din interiorul entităţii auditate, care asigură legătura

cu auditorul; programul desfăşurării auditului şi data la care proiectul de raport va fi

disponibil pentru discutarea lui preliminară;

9

forma, conţinutul şi utilizatorii raportului final.Planificarea auditului este un proces dinamic. Pentru atingerea obiectivelor

auditului, în timp, este posibil să se impună efectuarea unor modificări asupra planului iniţial, realizat în activitatea preliminară, deoarece concluziile cheie apărute în această activitate furnizează bazele planului de audit.

Auditorul elaborează un program de audit care să stabilească natura, durata şi întinderea procedurilor de audit planificate, necesare pentru implementarea planului de audit.

Programul de audit se constituie într-un set de instrucţiuni adresate membrilor echipei de audit şi într-un mijloc de control şi evidenţă privind desfăşurarea activităţii de audit. El cuprinde, de asemenea, obiectivele auditului pentru fiecare domeniu şi un grafic de timp pentru fiecare domeniu de procedură de audit.

La întocmirea programului de audit se iau în considerare evaluările riscurilor inerente şi de control şi nivelul necesar de asigurare garantată de procedurile de fond. De asemenea, auditorul ia în considerare durata efectuării testelor de control şi a procedurilor de fond, existenţa din partea entităţii şi implicarea altor auditori sau experţi.

Planul general de auditAuditorul trebuie să elaboreze şi să documenteze un plan general de audit prin care

să se descrie sfera de cuprindere şi desfăşurarea auditului.Aspectele ce trebuie luate în considerare de către auditor în dezvoltarea unui plan

general de audit includ:Cunoaşterea activităţii entităţii: factorii economici generali şi condiţiile specifice sectorului de activitate ce

afectează entitatea; caracteristicile importante ale activităţii entităţii, activitatea sa, performanţele

financiare şi cerinţele de raportare, inclusiv schimbările intervenite de la ultimul audit; nivelul general de competenţă al conducerii; categoriile şi tipurile de impozite şi taxe specifice entităţii auditate; înlesniri (amânări, scutiri, reduceri) la plata impozitelor şi taxelor datorate; analiza conţinutului dosarului fiscal aflat la organele fiscale.

Înţelegerea sistemului contabil şi de control intern: politicile contabile adoptate de entitate şi schimbările intervenite în acestea; efectele noilor reglementări contabile sau de audit; actualizarea sistematică a obligaţiilor fiscale şi a modului de înregistrare în

contabilitate, ca urmare a modificărilor legislaţiei fiscale; cunoaşterea cumulativă de către auditor a sistemelor de contabilitate şi de

control intern şi a accentului relativ estimat a fi pus pe testele de control şi procedurile de fond.

Riscul şi pragul de semnificaţie: evaluarea estimată a riscurilor inerente şi de control şi identificarea domeniilor

semnificative de audit; stabilirea nivelurilor pragului de semnificaţie pentru scopurilor auditului; posibilitatea existenţei unor informaţii eronate semnificative, incluzând

experienţa pierderilor anterioare sau a unor fraude; identificarea domeniilor complexe de contabilitate, inclusiv a celor care

implică estimări contabile.Natura, durata şi întinderea procedurilor:

schimbările posibile privind importanţa domeniilor specifice de audit; efectul tehnologiei informaţionale asupra auditului;

10

activitatea internă de audit şi efectul său estimat asupra procedurilor de audit extern;

stabilirea unor proceduri de audit intern pentru urmărirea ansamblului obligaţiilor fiscale ale entităţii.

Coordonarea, îndrumarea, supervizarea şi revizuirea: implicarea altor auditori în auditul componentelor, de exemplu, al filialelor,

sucursalelor şi diviziunilor; implicarea experţilor; cerinţele de personal.

Alte aspecte: posibilitatea ca prezumţia de continuitate a activităţii să fie pusă în discuţie; condiţii ce solicită o atenţie specială, cum ar fi existenţa părţilor afiliate; termenii angajamentului şi alte responsabilităţi statutare; natura şi momentul efectuării rapoartelor sau altor comunicări cu entitatea,

care se estimează în timpul angajamentului.Auditorii trebuie să elaboreze şi să documenteze programe de audit pe domenii de

activitate (fiscal, financiar – contabil, achiziţii creanţe, mediu ş.a.), care să stabilească natura, durata şi întinderea procedurilor de audit planificate, cerute pentru implementarea planului general de audit.

Planul general de audit şi programele de audit pe domenii de activitate trebuie revizuite ori de câte ori este necesar în timpul derulării auditului.

Pragul de semnificaţie în planificarea şi desfăşurarea unui audit – ISA 320

1) Ce presupune?

- Determinarea pragului de semnificaţie la nivelul situaţiilor financiare în etapa de

planificare

- Determinarea pragurilor de semnificaţie funcţionale

- Revizuirea, dacă este cazul, a pragului de semnificaţie în timpul desfăşurării auditului

sau la finalizarea misiunii

2) Care este obiectivul?

- de a utiliza pragul de semnificaţie în planificarea şi realizarea auditului

3) Când sunt considerate denaturările, inclusiv omisiunile, semnificative în situaţiile de

raportare?

- dacă s-ar putea aştepta ca ele, în mod individual sau agregat să influenţeze deciziile

economice ale utilizatorilor obişnuiţi, nu specifici, luate pe baza acestor situaţii de raportare

4) Care sunt premizele, cu privire la utilizatorii obişnuiţi, nu specifici, ai situaţiilor de

raportare, de la care pleacă auditorul la utilizarea pragului de semnificaţie?

11

-că au o înţelegere rezonabilă a afacerii, a activităţilor economice şi a contabilităţii;

-că au bunăvoinţa de a studia informaţiile din situaţiile financiare cu o diligenţă rezonabilă

-că înţeleg şi acceptă faptul că situaţiile financiare sunt întocmite, prezentate şi auditate la

nivelul pragului de semnificaţie

-că recunosc incertitudinile inerente induse de estimări, raţionamente profesionale şi luarea în

considerare a evenimentelor viitoare

5) Când şi unde se utilizează pragul de semnificaţie?

-la planificarea auditului

-la realizarea auditului

-în evaluarea efectelor denaturărilor identificate şi al denaturilor necorectate dacă este cazul

(ISA 330)

-în formarea opiniei din raportul de audit (ISA 330)

6) Cine afectează judecăţile cu privire la pragul de semnificaţie?

- mărimea denaturării

-natura denaturării

-o combinaţie a mărimii şi naturii denaturării

7) Ce reprezintă pragul de semnificaţie funcţional şi la ce se poate referi?

-suma sau sumele stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât pragul de semnificaţie la

nivelul situaţiilor financiare ca întreg, pentru a reduce la un nivel rezonabil de scăzut

probabilitatea ca denaturările necorectate sau nedetectate agregate să depăşească pragul de

semnificaţie pentru situaţiile financiare ca întreg

-se poate referi şi la suma sau sumele stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât pragul

de semnificaţie, pentru anumite clase de tranzacţii, solduri de conturi şi prezentări

8) Cum poate fi utilizat pragul de semnificaţie în planificare?

-la stabilirea strategiei generale de audit (pragul de semnificaţie la nivelul situaţiilor

financiare)

-la fundamentarea raţionamentului cu privire la mărimea denaturărilor considerate

semnificative cu rol în: selectarea şi aplicarea procedurilor de evaluare a riscurilor,

identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă, selectarea şi aplicarea

procedurilor de audit suplimentare (pragul de semnificaţie funcţional)

9) Cum se determină pragul de semnificaţie?

-pe baza raţionamentului profesional

12

a) la nivelul situaţiilor financiare luate ca întreg

-prin aplicarea unui procent asupra unui reper: active, datorii, capital propriu, venituri,

cheltuieli, profit (profit înainte de impozitare sau profit înainte de impozitare din activităţi

continue), active nete, drepturi de creanţă – în funcţie de circumstanţe

-reperele pot proveni fie din situaţiile financiare precedente sau bugetate ajustate dacă este

cazul (o achiziţie, fuziune, divizare, schimbarea unor condiţii, etc.), fie din situaţii financiare

preliminare

b) pentru anumite clase de tranzacţii, solduri de conturi sau prezentări care pot influenţa

decizia utilizatorilor situaţiilor financiare în anumite circumstanţe

- tranzacţii cu părţi afiliate, remunerarea conducerii şi celor însărcinaţi cu guvernanţa

-prezentări cheie domeniului de activitate (exemplu: costuri de cercetare şi dezvoltare în

industria farmaceutică)

-rezultate privind o entitate recent achiziţionată

10) Cum se determină pragul de semnificaţie funcţional?

-prin aplicarea unor procente asupra unor tranzacţii, clase de conturi sau prezentări

11) Când se modifică (revizuieşte) pragul de semnificaţie?

-modificări ale circumstanţelor iniţiale

-apar noi informaţii care afectează decizia iniţială

-apar schimbări în înţelegerea auditului

-situaţiile financiare finale sunt semnificativ diferite faţă de cele previzionate

12) Ce conţine documentaţia de audit privind pragul de semnificaţie?

-calculul pragului de semnificaţie la nivelul situaţiilor financiare ca întreg

-pragul sau pragurile de semnificaţie pentru anumite clase de tranzacţii, solduri de conturi sau

prezentări

-pragurile de semnificaţie funcţionale

-reviziile şi modificările intervenite

13

ANALIZA RISCURILOR in pragul de semnificatie

LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL

Iniţialele DataClient: S.C. CONSTRUCT SRL Întocmit de: M.A. 10.03.2008Perioada: 2007 Revizuit de: G.D. 10.03.2008

DA NU

1. Managementul

(a) Le lipsesc managerilor cunoştinţele şi experienţa necesare a conduce societatea?

NU

(b) Au managerii tendinţa de a angaja societatea în asocieri cu grad de risc ridicat?

NU

(c) Au avut loc schimburi ale managerilor cu funcţii cheie în cursul exerciţiului financiar?

NU

(d) Există anumite cerinţe privind menţinerea unui nivel al rentabilităţii sau îndeplinirea unor obiective? (de ex. pentru îndeplinirea unor cerinţe din partea creditorilor)

DA

(e) Are rezultatul reportat o semnificaţie personală pentru manageri? (de ex. prime legate de profit)

NU

(f) Controlul administrativ şi cel exercitat de manageri sunt slabe? NU

(g) Lipsesc sistemele informatice manageriale performante? NU

(h) Sunt managerii implicaţi concret în sarcinile zilnice? (Această întrebare este relevantă numai dacă se identifică un risc la punctul (d) sau (e) de mai sus).

DA

14

Secţiunea

F1

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE MANAGEMENT

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT Explicaţii: Echipa de conducere executivă dispune de cunoştinţele şi experienţa necesară pentru a conduce în bune condiţii societatea, iar factorii de risc detectaţi nu duc la concluzia că există tendinţa conducerii de a manipula conturile în beneficiul său personal.

DA NU

2. Contabilitate

(a) Este funcţia contabilităţii descentralizată? DA

(b) Le lipsesc personalului din contabilitate instruirea şi capacitatea de a-şi duce la îndeplinire sarcinile care le revin?

NU

(c) Există probleme de atitudine sau de moral scăzut în departamentul de contabilitate?

NU

(d) Există riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului ca angajaţii societăţii lucrează sub presiune?

NU

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI CONTABIL

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT Explicaţii:

Nu există probleme care să poată afecta activitatea de audit.

3. Activitatea societăţii auditate (a) Îşi desfăşoară societatea activitatea într-un sector cu risc ridicat? NU

(b) Există vreun creditor – terţă parte cu o importanţă individuală semnificativă?

NU

(c) Există o concentrare de acţiuni sau de drepturi de vot mai mare de 25% în posesia unor membrii ai Consiliului de Administraţie fără funcţie executivă?

NU

(d) Se anticipează ca afacerea (sau o parte din ea) ar putea fi vândută în viitor?

NU

(e) A fost preluat controlul societăţii de altcineva în ultimele 12 luni? NU

15

(f) Este societatea insolvabilă? NU

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AFACERI

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicaţii: Riscul sectorului de activitate este scăzut, activitatea desfăşurându-se constant bine, dar cu probleme financiare datorate cash-flow-ului fluctuant. Datorită prudenţei auditorului, riscul de afaceri a fost evaluat la un nivel scăzut.

DA NU

4. Auditul societăţii

(a) Este prima dată când firma va audita acest client? NU

(b) S-a exprimat în raportul de audit o opinie cu rezerve semnificative în vreunul din ultimii doi ani?

NU

(c) Aţi descrie relaţia cu societatea – client ca fiind “conflictuală” sau “în deteriorare”?

NU

(d) Există presiuni legate de onorarii sau de timp? NU

(e) Există un număr însemnat de operaţiuni “greu de auditat”? DA

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AUDIT


Explicaţii: Nu există probleme care să poată afecta activitatea de audit. Datorită prudenţei auditorului, riscul de afaceri a fost evaluat la un nivel scăzut.

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI INERENT

Pe baza celor de mai sus:


Semnat: M.A. Data: 10.03.2009

16

LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFIC


Pragul de semnificaţie = 701.919 lei

Riscuri inerente specifice Ref. sit.

Mărimea eşantionului (bazată pe judecată) / Factorul iniţial de risc

(la F3)

Riscul inerent general = scăzut Întrebări

Evaluare 1 2 3 4 5 6

Imobilizările corporale şi necorporale

- - π - - - Scăzut 50 %

Stocuri şi producţie în curs de execuţie – cantităţi

- - π - - - Scăzut 50 %

Stocuri şi producţie în curs de execuţie – evaluare

- - π - π - Scăzut 50 %

Debitori - - π - - - Scăzut 50 %

Conturi la bănci şi casa – plăţi - - π - - - Scăzut 50 %

Conturi la bănci şi casa – încasări

- - - - - - Scăzut 50 %

Conturi la bănci – confruntate cu extrasele de cont

- - - - - - Scăzut 50 %

Creditori - - π - - - Scăzut 50 %

Creditori pe termen lung - - - - - -

Vânzări - - π - - - Scăzut 50 %

Cumpărări - - π - - - Scăzut 50 %

Cheltuieli - - π - - - Scăzut 50 %

Salarii şi indemnizaţii - - - - - - Scăzut 50 %

Alte secţiuni de audit - - - - - - Scăzut 50 %

Balanţa de verificare şi înregistrările contabile

- - - - - - Scăzut 50 %

Situaţii financiare preliminare şi înregistrări după sfârşitul exerciţiului.

- - - - π - Scăzut 50 %

Semnat: M.A. Data: 10.03.2009

17

Secţiunea

F 2

RISCURI INERENTE SPECIFICE ŞI MĂRIMEA EŞANTIOANELOR INIŢIALE

Număr de riscuri inerente specifice identificate

NIVEL GENERAL DE RISC INERENT

Foarte scăzut Scăzut Nivel mediu Nivel ridicat0, 1 sau 2 riscuri 23% 50% 70% 100%3 sau 4 riscuri 50% 70% 100% 100%5 sau 6 riscuri 70% 100% 100% 100%

ÎNTREBĂRI PRIVIND RISCURILE INERENTE SPECIFICE

Î1 Sistem expus erorilor /sistem inabeCMat /sistem manual necomputerizat?

Î2 Contabil responsabil pentru domeniul acesta slab pregătit profesional?

Î3 Operaţiuni complexe (natura operaţiunii efective, nu modul cum este ea înregistrată)?

Î4 Risc de pierderi /deturnări de fonduri / fraudă?

Î5 Multe judecăţi profesionale /calcule?

Î6 Operaţiuni neobişnuite (natura operaţiunii sau natura procesului în afara sistemului)?

Se răspunde pe baza cunoaşterii clientului la întrebările Î1-Î6, completând cu π acolo unde apare un risc sau – unde nu apare un risc toate liniile pe orizontală din cadrul secţiunii F2 (la rubrica întrebări).

Se numărăr pe orizontală răspunsurile π . cu ajutorul tabelului de mai sus se calculează riscul inerent specific astfel:

- ne poziţionăm pe coloana scăzut (deoarece aşa a rezultat evaluarea riscului inerent general din secţiunea F1)

- în funcţie de numărul răspunsurilor π pe orizontală, se face intersecţie între coloana de

‚scăzut’ şi numărul de răspunsuri π- rezultatul se completează în ultima coloană a secţiunii F2

18

RISCURI INERENTE SPECIFICE ŞI MĂRIMEA

EŞANTIOANELOR INIŢIALE


19

Secţiunea

3.DETERMINAREA OBIECTIVELOR AUDITULUI SI A MUNCII DE AUDIT.

OBIECTIVELE AUDITULUI Definirea misiunii

Misiunea de audit s-a efectuat în vederea certificării realităţii şi integrităţii

operaţiunilor economico-financiare prezentate în situaţiile financiare ale SC CONSTRUCT

SRL. Această misiune a fost solicitată de acţionariatul societăţii.

Scopul misiunii a fost:

analiza şi interpretarea evoluţiei elementelor patrimoniale şi a componentelor

rezultatelor, în scopul identificării erorilor probabile din aceste valori provizorii şi a

elementelor care necesită investigaţii suplimentare şi o posibilă concentrare a efortului de

audit.

elaborarea documentaţiei de audit – culegerea probelor de audit , în vederea susţinerii

opinei exprimate.

Limitarea misiunii

Conform scrisorii de angajament, prezentate în anexa nr.1, semnată de conducerea

societăţii CONSTRUCT SRL, societatea s-a angajat să furnizeze toate documentele

justificative şi informaţiile referitoare la elementele patrimoniale privind operaţiunile

realizate de aceasta.

Potrivit termenilor şi condiţiilor misiunii de audit, termeni acceptaţi de conducerea

societăţii prin contractul semnat cu auditorul în decembrie 2008, misiunea s-a desfăşurat în

maniera pe care am considerat-o necesară pentru a ne îndeplini sarcinile, incluzând aplicarea

unor proceduri asupra tranzacţiilor, existenţei proprietăţii, respectării principiilor şi regulilor

contabile şi evaluării activelor în felul pe care l-am considerat necesar.

Concluziile formulate în prezentul raport se bazează pe documentele primare şi

informaţiile furnizate de partenerii de afaceri ai societăţii până la data de 31.12.2005. În

consecinţă, auditorul nu este responsabil pentru eventualele omisiuni care ar putea să apară

datorită neprezentării în timp util, de către părţi, a unor documente primare pentru

înregistrare, sau nefurnizării unor anumite informaţii. Pentru anumite elemente, estimarea s-a

bazat pe informaţiile primite de la managementul şi angajaţii societăţii.

Organizarea misiunii de audit

Pe baza concluziilor analizei economico-financiare s-a procedat la o examinare

analitică a elementelor patrimoniale care deţineau o pondere majoră în structura bilanţului

21

contabil. De asemenea, s-au avut toate aspectele legale şi statutare în ceea ce priveşte

exercitarea funcţiunilor. Echipa de auditare, formată din 2 colaboratori, a lucrat până în 25

febr. 2008 la sediul din Str. Nicolae Bălcescu, Bl.N2 ,Sc.C, Târgovişte în spaţiul special

amenajat pentru a fi asigurată confidenţialitatea datelor, colectând informaţii de la

administrator, angajaţi şi analizând şi prelucrând toate documentele primare referitoare la

situaţia financiară a societăţii.

Documentele de lucru

Pentru realizarea activităţii de audit s-au utilizat suporturile operaţionale codificate cu

referinţe standadizate, în funcţie de etapa auditului şi obiectivele urmărite îndosariate alături

de anexe în partea finală a lucrării, astfel:

Secţinuea EA “Planificare şi rapoarte”

Secţiunea EB “Aprecierea controlului intern”

Secţiunea EC “Controlul conturilor”

Foile de lucru pentru fiecare obiectiv urmărit în cadrul fiecărei secţiuni

Analiza economico- financiară a cheltuielilor şi veniturilor

Analiza structurii veniturilor la SC Construct SRL:

Nr.c

rt.

Indicatori

2007 2008

I2005/2004(%

)

lei % lei %

1. Venituri din vânzări

de mărfuri

219367 99,39 289911 100 132,15

2. Alte venituri din

exploatare

1344 0,61 - - -

TOTAL VENITURI 220711 100 289911 100 131,35

Ponderea principală a veniturilor este deţinută de veniturile din vânzari de mărfuri,

venituri realizate în exclusivitate din activitatea comercială a societăţii.

În 2007, în structura veniturilor, o pondere de 61% o deţin alte venituri din exploatare,

în timp ce în 2008 sunt inexistente. Prezenţa acestora în 2007 se datorează exclusiv

veniturilor din vânzarea unui mijloc fix.

Analiza cifrei de afaceri

22

Din problematica cifrei de afaceri pentru aprofundarea analizei se va investiga

evoluţia în timp a CA şi structura acesteia pe categorii de produse.

evoluţia în timp a CA

Orizontul de timp ales pentru investigare este de 3 ani, perioada 2006-2008 pentru

care se va urmări dinamica CA în preţuri constante.

Nr.c

rt.

Indicatori Perioada analizată Ritm mediu de

creştere (%)2006 2007 2008

1. Cifra de afaceri (lei) 150656 219367 289911 -

2. Creşterea anuală a CA (Rc

%)

- 145,61 132,16 38,72

3. Creşterea anuală a preţurilor

(Rp %)

- 9,7 8,72 -

4. CA corectată (CA %) 150656 199970 266658 33,04

5. Creşterea reală a CA(%) 132,73 133,35

În preţuri curente, CA înregistrează o creştere într-un ritm mediu anual de 38.72%, în

timp ce creşterea CA reală (după eliminarea inflaţiei, a creşterii preţurilor) înregistrează o

valoare inferioară acesteia cu 5.68%, diferenţă care corespunde creşterii CA pe seama

creşterii preţurilor.

structura CA pe categorii de produse

Nr.c

rt.

Indicatori 2003 2004 2005

lei % lei % lei %

1. Produse alimentare 72 70 63

2. Produse nealimentare 28 30 37

3. Total CA 150656 100 219367 100 289911 100

Din analiza CA pe categorii de produse se constată că ponderea principală o deţin

produsele alimentare cu o evoluţie descendentă însă şi mai accentuată în 2008, în timp ce

produsele nealimentare deţin o pondere între 28% - 37%, înregistrând o evoluţie ascendentă

pe orizontul analizat.

Schimbarea ponderilor în portofoliul de produse se datorează în special scăderii

cererii pentru produsele alimentare ca urmare a apariţiei concurenţei puternice, gen magazine

23

mega-discount şi o reacţie favorabilă a managementului întreprinderii prin reorientarea către

alte produse (creşterea ponderii la produsele nealimentare).

Analiza marjei comerciale (Mc)

Pe lângă capacitatea de a satisface cererile consumatorilor, produsele comercializate

au şi capacitatea de a degaja marje.

Din problematica marjei, pentru analiză au fost investigate următoarele aspecte:

nivelul şi structura marjei

evoluţia în timp

Nr.c

rt.

Indicatori 2006 2007 2008 R(%)

1. Cifra de afaceri 150656 219367 289911 38,72

2. Costul de cumpărare al

mărfurilor vândute

127110 186286 245177 38,88

3. Cumpărări de mărfuri 132225 189287 248486

4. Variaţia stocurilor -5115 -3001 -3309

5. Marja comercială 23456 33081 44734 38,10

Marja comercială poate fi investigată şi ca mărime relativă prin intermediul ratei

marjei comerciale (Rmc): = * 100

Nr.crt. Indicatori

Perioada de analiză

2003 2004 2005

1. Marja comercială (lei) 23456 33081 44734

2. Cifra de afaceri (lei) 150656 219367 289911

3. Rata marjei comerciale (%) 15,56 15,08 15,43

Rata marjei comerciale s-a modificat în limite restrânse datorită raportului de

proporţionalitate între costul mărfurilor şi cantitatea comercializată. În 2004 aceasta indică o

scădere cu 0,48 % faţă de perioada precedentă, iar în 2005 se observă o creştere de 0,35 %

raportat la 2004. Această situaţie indică o uşoară îmbunătăţire a performanţelor comerciale

ale societăţii.

24

Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor la nivelul societăţii

DENUMIRE

CHELTUIALĂ

2007 2008

I

2005/200

4

Sum

-lei- %

Suma

-lei- %

Cheltuieli cu materiile

prime şi materiale

consumabile

2466 1,15 4897 1,70 198,58%

Alte cheltuieli materiale 833 0,39 949 0,33 113,92%

Cheltuieli cu energia şi apa 1080 0,51 1461 0,54 135,20%

Cheltuieli privind

mărfurile

186286 87,53 245177 85,58 131,61%

Cheltuieli cu personalul 9953 4,61 15088 5,26 151,59%

Cheltuieli cu amortiz şi

provizioane pt depreciere

5754 2,78 11883 4,14 206,51%

Alte cheltuieli de

exploatare

6446 3,03 7033 2,45 109,10%

TOTAL CH.

EXPLOATARE

212818 100% 99,71% 286488 100% 98,97

%

134,61%

Cheltuieli privind

dobânzile

0 2960

Alte cheltuieli financiare 621 0

TOTAL CH.

FINANCIARE

621 0,29% 2960 1,03% 476,65%

TOTAL CHELTUIELI 213439 100% 289448 100% 135,61%

CIFRA DE AFACERI 219367 289911 132,15%

Pe ansamblul societăţii se constată o creştere a cheltuielilor totale (cu 3,46%),creştere

evidenţiată de dinamica Cifrei de afaceri( ICA=132,15%).

Cheltuielile de exploatare au crescut cu 34,61%, cheltuieli motivate de creşterea

volumului desfacerilor de mărfuri şi implicit a costului de achiziţie al acestora. Cheltuielile

financiare au crescut în anul 2008 comparativ cu 2007 de 4.76 ori datorită achiziţionării unui

mijloc fix în sistem de leasing financiar.

25

Societatea şi-a propus reducerea ratei cheltuielilor cu munca vie pe seama creşterii

productivităţii muncii. Acest obiectiv a fost atins deoarece:

IFS‹ ICA , ‹ ; ‹ , 1.51% ‹ 1.32%

Ritmul de creştere a cheltuielilor cu personalul a fost mai mic decât cel de creştere al

cifrei de afaceri.

Modificarea absolută a fondului de salarii este:

∆FS=15088- 9953=5135 lei

Creşterea absolută a FS se explică, în primul rând prin sporirea salariului mediu tarifar

pe unitatea de timp muncă.

Cheltuielile cu amortizarea

Nr.crt. Indicatori 2004 2005

1. Cifra de afaceri (lei) 219367 289911

2. Amortizare anuală (lei) 5754 11883

3. Rata cheltuielilor cu

amortizarea (1000lei)% 26,23 40,99

Se observă creşterea cheltuielilor cu amortizarea la nivelul anului 2008 datorită

achiziţionării unui mijloc de transport- aprovizionare.

Reevaluarea unei clădiri în 2008 (valoarea clădirii s-a dublat) a contribuit şi ea la

creşterea cheltuielilor cu amortizarea. Impactul reevaluării din 2008 pentru viitor este mare,

având influenţe considerabile asupra rezultatului.

Analiza cheltuielilor cu amortizarea poate fi investigată şi prin reinvestigarea

impactului factorilor- eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi gradul de uzură- conform

modelului:

* 1000 = *

Nr.crt. Indicatori 2004 2005

1. Cifra de afaceri 219367 289911

2. Randamentul mj fixe 0,27 0,25

3. Gradul de uzură 0,10 0,16

Mj fixe

26

2004 2005

59170 73567

Creşterea cheltuielilor cu amortizarea de la 26.23% la 40.99% poate fi explicată în

raport de randamentul utilizării mijloacelor fixe şi gradul de uzură. Randamentul mijloacelor

fixe a contribuit nefavorabil asupra ratei cheltuielilor cu amortizarea, înregistrând o reducere

de 0.02%. Gradul de uzură are aceeaşi influenţă asupra cheltuielilor cu amortizarea,

înregistrând o creştere de 0.06%.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

DOSARUL EXERCIŢIULUI

Secţiunea: Planificare şi raportare

Ref. EA

Pagina: 1

Data: 05.01.2008

Întocmit de: Moldovan Maria

Conţinutul

Ref.

Sinteza

Sinteza misiunii

Gestiune şi organizare

Plan de misiune

Foi de lucru

Elemente de sinteză

Prezentarea întreprinderii

Informaţii contabile

Sisteme şi domenii semnificative

Lista de verificare a riscului inerent general

Lista de verificare a riscului specific

EA 1

EA 2

FL 1

FL 2

FL 3

FL 4

27

FL 5

FL 6

CLIENT…………

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU


Capitolul: Sinteza misiunii

Ref. EA 1

Pagina: 1

Data: 05.01.2008


Elemente de sinteză Decizia

Misiunea s-a derulat corespunzător, nesemnalându-se probleme legate de

obţinerea documentelor necesare. Conducerea şi personalul societăţii au

fost cooperante. Analiza conturilor de venituri şi cheltuieli a condus la

următoarele concluzii:

soldurile conturilor de venituri şi cheltuieli sunt reflectate corespunzător în

contul de profit şi pierdere sub aspect valoric( sunt actualizate cu amenzile

şi penalităţile percepute de creditori).

încadrarea veniturilor şi cheltuielilor în conturi s-a făcut corect şi total

Analiza situaţiei financiare a societăţii nu indică riscul de faliment.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007



Capitol: Plan de misiune

Ref. EA 2

Pagina: 1

Data: 09.01.2008


Conţinutul Ref.

I. Prezentarea întreprinderii EA 2.1

28

Denumirea

Istoric

Obiect de activitate

Structura organizatorică

Capital social

II. Informaţii contabile

Particularităţile sistemului contabil

Principii contabile urmărite

III. Sisteme şi domenii semnificative

Identificarea domeniilor şi conturilor semnificative

Pragul de semnificaţie

Identificarea riscurilor

IV. Orientarea programului de lucru

V. Echipa şi bugetul

Echipa de lucru

Bugetul de timp

Anexe

Organigrama

Determinarea pragului de semnificaţie

EA 2.2

EA 2.3

EA 2.4

EA 2.5

Anexa 1

Anexa 2

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU

Secţiunea: Planificare şi rapoarte

Capitolul: Plan de misiune

Obiectiv: Prezentarea întreprinderii

Ref. EA 2. 1

Pagina: 1

Data: 09.01.2008


I.Prezentarea întreprinderii

Denumirea: Societatea Comercială „CONSTRUCT” Societate cu răspundere limitată

Sediul: TG. MURES,Str. Nicolae Bălcescu ,Bloc N2,sc.C, Jud. Mures

Telefon şi fax: 0265/269204)

Cod Fiscal: R9583498

Cont bancar: BCR, nr. RO50RNCB0188110128220001

Data înfiinţării: 23 iunie 1994 potrivit H.G. 2100/1994 şi cererii de înmatriculare înregistrată sub

nr. J15/957/1994, la Registrul Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului

Mures având forma juridică de societate cu răspundere limitată.

29

Scurt istoric

S.C.Construct SRLa fost înfiinţată la 23 iunie 1994 conform hotărârii judecătoreşti din sentinţa

civilă nr.2100.De la înfiinţare şi pâna-n prezent, societatea şi-a păstrat domeniul principal de

activitate „Cod CAEN 5211- Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare

predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”, înregistrând o creştere semnificativă a

activităţii de la un an la altul.Acest fapt s-a datorat în mare măsură zonei în care societatea îşi

desfăşoară activitatea, zonă cu putere de cumpărare ridicată şi capacităţii societăţii de a păstra şi

aduce noi clienţi în condiţii de concurenţă. Societatea are asociat unic, în persoana Dl.Petrescu

Marius.


Datorită rentabilităţii pe care a înregistrat-o, societatea si-a mărit personalul ajungând la trei angajaţi

în funcţia de vânzător.Pentru creşterea rentabilităţii societăţii, au fost achiziţionate de-a lungul

timpului două mijloace de transport în sistem de finanţare leasing. Astfel au fost reduse cheltuielile

de transport. În perspectivă, S.C.Confort SRL intenţionează sa-şi extindă domeniul de activitate şi

să deschidă noi puncte de lucru în oraş.

Structura organizatorică

Structura organizatorică a S.C.Construct SRL este concepută în funcţie de volumul, complexitatea

şi specificul obiectului de activitate. Compartimentele structurii organizatorice ale societăţii sunt

ordonate într-o organigramă care este prezentată în anexa nr. 1. Conducerea societăţii este asigurată

de asociatul unic Petrescu Marius care coordonează întreaga activitate a acesteia şi reprezintă firma

în relaţiile cu terţii.

Organigrama include în partea de sus organele de conducere şi posturile de conducere de nivel

sperior, sub care sunt redate succesiv celelalte dimensiuni organizatorice corespunzătoare poziţiei şi

dependenţei lor ierarhice, după cum urmează:

CLIENT

S.C.Construct SRL

FOAIE DE LUCRU


Ref. EA 2. 1

Pagina: 1

30

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU




Ref. EA 2. 1

Pagina: 1

Data: 09.01.2008

Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune


Data: 09.01.2008


nivelul 1 reprezentat de administratorul firmei;

nivelul 2 este reprezentat de cele două departamente: contabilitate şi aprovizionare-desfacere,

divizate la rândul lor pentru fluidizarea circuitului de documente, respectiv marfă.

Capital social

Capitalul social de 2500 RON a fost subscris în întregime de Petrescu Marius – în calitate de unic

acţionar - şi vărsat integral la data constituirii societăţii. Capitalul social a suferit modificări în

timp, ca urmare a reevaluărilor expres prevăzute de lege.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU



Obiectiv: Informaţii contabile

Ref. EA 2.2

Pagina: 1

Data: 10.01.2008


Informaţii contabile

Particularităţile sistemului contabil (venituri şi cheltuieli).

În cadrul compartimentului economic există un singur angajat care conduce contabilitatea

financiară.Contabilitatea generală este organizată şi condusă conform normelor interne, proiectate în

vederea furnizării de informaţii pentru necesităţile proprii, cât şi nevoilor utilizatorilor externi.

Aceste norme interne sunt stabilite în conformitate cu nevoile proprii ale societăţii şi cu

Regulamentul de aplicarea a Legii contabilităţii.

Principii contabile urmărite

Toate principiile contabile obligatorii privind Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii şi

acordând atenţie specială- extinzând analiza şi procedurile- pentru verificarea aplicării şi respectării

principiului continuităţii activităţii, principiul prudenţei, principiul necompensării, principiul

independenţei exerciţiului şi principiul permanenţei metodelor.

Principiului continuităţii activităţii. Evaluarea preliminară a respectării principiului continuităţii este

prezentată în raportul special de analiză a situaţiei financiare a societăţii. Pe baza indicatorilor

calculaţi se constată că societatea şi-a continuat activitatea, înregistrând de la an la an creşteri ale

31

valorilor pentru principalii indicatori economici analizaţi.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU



Obiectiv: Informaţii contabile

Ref. EA 2.2

Pagina: 1

Data: 10.01.2008


Principiul prudenţei este extrem de important pentru verificarea prezentării activelor şi pasivelor în

bilanţ la valoare de utilitate. Aceste active vor trebui prezentate la cea mai mică valoare dintre

valoarea probabilă de realizare şi valoarea contabilă netă.

Principiul necompensării asigură evidenţa tuturor elementelor patrimoniale şi evidenţiază erorile de

compensare efectuate.Nu pot fi compensate poziţiile de cheltuieli cu cele de venituri ,ori plusurile

de valoare cu minusurile, în cadrul mecanismului aplicării principiului prudenţei.

Principiul independenţei exerciţiului presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor

aferente activităţii pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se

referă. Cheltuielile/ veniturile aferente exerciţiului curent se înregistrează în contabilitatea acestui

exerciţiu, chiar dacă se vor plăti/ încasa în exerciţiile viitoare.

Principiul permanenţei metodelor.Metodele de lucru contabile trebuie să rămână aceleaşi de la un

exerciţiu la altul, ceea ce asigură comparabilitatea datelor nu numai în timp, ci şi în spaţiu.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU



Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative

Ref. EA 2.2

Pagina: 1

Data: 10.01.2008


32

Sisteme şi domenii semnificative

Identificarea domeniilor şi conturilor semnificative

Sistemul contabil este vizat pentru a determina abaterile de la principiile enunţate în secţiunea

anterioară, prin urmărirea tuturor tranzacţiilor care implică un risc specific şi au o influenţă asupra

conturilor anuale, în sensul neprezentării acestora în virtutea obiectivului principal – asigurarea unei

imgini clare, complete şi fidele a patrimoniului societăţii.

Domeniile semnificative care au fost identificate, atât prin analiza financiară, cât şi prin analiza

riscurilor sunt:

Imobilizări

Stocuri

Vânzări – clienţi

Cumpărări – furnizori

Încasări

Plăţi

Salarii

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU




Ref. EA 2.2

Pagina: 1

Data: 10.01.2008


Pe baza informaţiilor obţinute în faza iniţială de cunoaştere a societăţii s-a decis stabilirea pragului

global de semnificaţie la un nivel cât mai redus – 0,5% - datorită interesului deosebit pentru

chestiunile de legalitate, regularitate şi eficienţă a managementului firmei. Baza aleasă pentru

calculul materialităţii este cifra de afaceri, deoarece reflectă cel mai rezonabil nivelul activităţii

financiare a societăţii. Situaţia determinării pragului de materialitate este prezentată în anexa nr. 2.

Situaţia determinării pragului de semnificaţie.

33

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU




Ref. EA 2.2

Pagina: 1

Data: 10.01.2008


Identificarea riscurilor specifice

Pentru identificarea riscurilor inerente s-au utilizat listele de verificare F1 şi F2.

Pentru documentarea acestor liste s-au folosit informaţii din interiorul societăţii cât şi din exteriorul

acesteia.Riscurile generale identificate sunt prezentate în lista de verificare F1. Pentru identificarea

riscurilor specifice s-a folosit lista de verificare F2. Din rezultatele obţinute se vor urmări în mod

special furnizorii, evaluarea şi decontarea acestora. Evenimentele ulterioare, situaţiile financiare

sunt implicit influenţate de deciziile luate asupra evaluării elementelor, mai sus menţionate:

venituri, obligaţii şi cheltuieli.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI

INERENT GENERAL Ref. EA 2.3 F1

Pagina: 1

Data: 11.01.2008


Întrebările Da Nu

1.Managementul

a) Le lipsesc managerilor cunoştiinţele şi experienţa necesară pentru a

conduce societatea ?

b) Au managerii tendinţa de a angaja societatea în asocieri cu grad de risc

ridicat ?

c) Au avut loc schimbări ale managerilor din funcţii-cheie în cursul

exerciţiului financiar ?

√

√

√

34

d) Există anumite cerinţe privind menţinerea unui nivel al rentabilităţii sau

îndeplinirea unor obiective ?

e) Are rezultatul raportat o semnificaţie personală pentru manageri ?

f)Controlul administrativ şi cel exercitat de manageri sunt slabe ?

g)Lipsesc sistemele informatice manageriale performante ?

h)Sunt managerii implicaţi concret în sarcinile zilnice ?

√

√

√

√

√

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007


INERENT GENERAL

Ref. EA 2.3 F1

Pagina: 2

Data: 11.01.2008

Întocmit de: Angheloiu Cătălina

35

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI ASOCIAT CU

CONDUCEREA

Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat

Explicaţie

Conducerea societăţii are experinţa necesară, aceasta fiind

concretizată în obţinerea de rezultate favorabile. Gradul de fluctuare a

veniturilor obţinute în ultimii ani indică preocuparea acesteia pentru

proiecte viabile care să dezvolte activitatea comercială.

La întrebarea f) s-a răspuns afirmativ datorită volumului mare al activităţii

comerciale pentru care s-ar impune un inventar săptămânal şi inexistenţei

unei persoane calificate care să verifice gestiunea. Există un risc potenţial

legat de controlul intern efectuat de conducerea entităţii.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007


INERENT GENERAL

Ref. EA 2.3 F1

Pagina: 3

Data: 1.01.2008


Întrebările Da Nu

2. Contabilitatea

(a) Este funcţia contabilă descentralizată ?

(b) Îi lipsesc personalului din contabilitate pregătirea şi apacitatea de a

îndeplini sarcinile ce îi sunt alocate ?

(c) Există probleme de atitudine sau în departamentul de contabilitate ?

√

√

√

√

36

(d) Există posibilitatea apariţiei de erori ca rezultat al activităţi desfăşurate sub

presiune de personalul contabil ?

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE CONTABILITATE


Explicaţie

Nu există probleme ale sistemului. În general sistemul contabil este

satisfăcător.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007


INERENT GENERAL

Ref. EA 2.3 F1

Pagina: 4

Data: 10.01.2008


Întrebările Da Nu

3. Activitatea

(a) Societatea îşi desfăşoară activitatea într-un sector cu risc înalt

(b) Există creditori individuali semnificativi ?

(c) Există persoane ce nu au funcţii executive şi care deţin mai

mult de 25% din drepturile de vot sau din acţiunile emise ?

(d) Există probabilitatea ca activitatea să fie vândută în viitor ?

(e) S-a modificat cotrolul în ultimele 12 luni ?

√

√

√

√

√

√

37

(f) Este societatea în situaţie de insolvabilitate ?

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE ACTIV


Explicaţii

Riscul legat de activitate este apreciat ca fiind foarte scăzut.Datorită domeniului

de activitate,acela de comerţ cu amanuntul,nu există riscul de încetare a

activităţii existând permanent o cerere. În ceea ce priveşte creditorii, societatea

nu are decât un leasing care nu ridică probleme de neplată.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007


INERENT GENERAL

Ref. EA 2.3 F1

Pagina: 5

Data: 11.01.2008


Întrebările Da Nu

4. Audit

(a) Este pentru prima dată când firma efectuează aceest audit ?

(b) Conţine raportul de audit rezerve semnificative în oricare dintre ultimii

doi ani ?

(c) Descrieţi relaţia cu clientul: “conflictuală” sau “în curs de deteriorare”?

(d) Se exercită o presiune semnificativă legată de timp sau de onorariu ?

(e) Există un număr semnificativ de tranzacţii ce sunt “dificil de auditat”?

√

√

√

√

√

CLIENT Ref. EA 2.3 F1

38

S.C.Confort SRL

Exerciţiul: 2005


INERENT GENERAL

Pagina:6

Data: 11.01.2007


EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AUDIT


Riscul de audit este apreciat ca fiind mediu. Clientul este foarte cooperant,

iar auditorul nu a întâmpinat nici o greutate în procurarea probelor din partea

clientului, însă datorită volumului mare de activitate, auditorul va trebui să

analizeze tranzacţiile prin eşantionare.

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI


Se poate aprecia, pe baza celor patru domenii analizate că societatea se

confruntă cu un risc scăzut.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiu: 2007


INERENT SPECIFIC

Ref. EA 2.3F2

Pagina: 1

Data: 8.01.2008


Pragul de semnificaţie =1450 lei Riscuri inerente specifice Ref Riscul

general

Riscul inerent general =scăzut Întrebări

Evaluare1 2 3 4 5 6

Cumpărări √ - - - - - Mediu FL 50%

39

Salarii şi datorii asimilate - - - - - - Scăzut 50%

Impozite şi taxe √ √ - - - - Mediu FL 50%

Amortizări şi provizioane - - - - - - Scăzut 50%

Cheltuieli financiare - - - - - - Scăzut 50%

Vânzări - √ - - - - Mediu FL 50%

Balanţa de verificare şi înregistrările

contabile ale veniturilor şi cheltuielilor

√ - - - - - Mediu FL 50%

Situaţii financiare preliminare şi

operaţiuni ulterioare

- - - - - - Scăzut 50%

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU




Ref. EA 2.3

Pagina: 1

Data: 8.01.2008


Întrebări privind riscul inerent specific şi descrierea considerentelor care au dus la stabilirea acestui

risc:

1.Sistem expus erorilor/ sistem inadecvat/ sistem manual necomputerizat?

2.Contabil responsabil pentru acest domeniu slab pregătit profesional?

3.Operaţiuni complexe(natura operaţiunii, nu modul cum ea este înregistrată)?

4.Risc de pierderi/ deturnări de fonduri/ fraudă?

5.Multe judecăţi profesionale/ calcule?

6.Operaţiuni neobişnuite(natura operaţiunii sau natura procesului în afara sistemului)?

Cumpărări

S-a răspuns afirmativ la întrebarea 1) deoarece metoda utilizată pentru descărcarea gestiunii a

mărfurilor vândute nu permite o informare precisă asupra costului bunurilor vândute.

Impozite şi taxe

La întrebarea 1) se evidenţiază un risc de sistem din cauză că nu se fac înregistrări în mod regulat şi

sistematic şi nu se asigură o separare a sarcinilor.

Pentru întrebarea 2) s-a constatat un risc contabil, deoarece nu se înregistrează impozitele şi taxele

conform reglementărilor în vigoare( competenţă redusă a contabilului).

40

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU




Ref. EA 2.3

Pagina: 2

Data: 8.01.2008


Vânzări

Risc din cauza persoanei ce completează Registrul de casă şi monetarele,aceasta ne având

competenţă în domeniul financiar-contabil.

Balanţa de verificare şi înregistrările contabile ale veniturilor şi cheltuielilor

Există un risc de sistem din cauză că sistemul informatic este greoi; nu există operativitate a

documentelor justificative şi nu se efectuează punctaje cu gestiunile.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007



Capitolul: Orientarea programului de lucru

Ref. EA 2.4

Pagina: 1

Data: 07.01.2008


Misiunea de audit este orientată spre examinarea domeniilor semnificative care influenţează

exprimarea unei opinii responsabile – sub aspectul realităţii, legalităţii şi al sincerităţii - urmare a

situaţiei de continuitate a activităţii societăţii.

Stocurile

Se va verifica procedura de evaluare şi inventarierea acestora. Pentru toate stocurile de mărfuri se va

verifica sistemul contabil de gestiune pentru identificarea erorilor probabile în stabilirea soldurilor

acestora.

Pentru toate descărcările de gestiune se va verifica dacă au fost repartizate diferenţele de preţ asupra

stocurilor ieşite.

Imobilizările

Pentru toate mijloacele fixe se va verifica modul în care au fost stabilite valorile de inventar. De

asemenea, se vor verifica toate aspectele legale şi contabile pentru calculul amortizării şi calculul

deprecierii imobilizărilor ca urmare a influenţei factorilor de piaţă.

41

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007



Capitolul: Orientarea programului de lucru

Ref. EA 2.4

Pagina: 2

Data: 07.01.2008


Cheltuielile

Din analizele preliminare efectuate s-au determinat următoarele conturi de cheltuieli cu valori

semnificative: cheltuielile cu mărfuri, cheltuielile cu salariile şi cheltuielile sociale, cheltuielile cu

dobânzile. Se va proceda la verificarea modului de stabilire acestora, sub aspectul valoric şi de

imputare în conturi. De asemenea se vor verifica toate plăţile care implică afectarea conturilor de

cheltuieli direct. Pentru legalitatea şi relitatea acestora se va proceda la verificarea modului cum este

asigurat controlul intern al societăţii.

Cumpărările şi vânzările

Pentru toate cumpărările se va verifica funcţionarea sistemului de aprobare şi

contabilizare a facturilor. Se va verifica dacă s-a schimbat sistemul de facturare a intrărilor, datorită

situaţiei existente, cum ar fi: termene de decontare, metodele de evidenţiere a intrărilor. În ceea ce

privesc vânzările, se va verifica dacă sistemul fucţionează bine, prin emiterea de confirmări

directe.

Incasări şi plăţi

Atât pentru plăţi, cât şi pentru încasări se va verifica dacă au fost contabilizate în momentul în care

s-au realizat . La încasări se va verifica dacă sunt înregistrate toate vânzările, dacă bonurile de casă

zilnice concordă cu existentul din casierie. Pentru plăţile directe (bonurile fiscale) sunt reale şi

aparţin firmei.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007



Capitolul: Echipa şi bugetul

Ref. EA 2. 5

Pagina: 1

Data: 05.01.2008


Echipa de lucru

Pentru realizarea auditului a fost desemnată o echipă formată din doi membrii, a cărei structură este

următoarea:

Auditor responsabil: Moldovan Maria

42

Asistent debutant: Moldovan Maria

Planificarea timpului

Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de audit, timpul a fost planificat astfel:

Culegere de date, observare, interviuri, sondaje etc.: 3 ianuarie – 15 ianuarie;

Auditul conturilor anuale: 15 ianuarie – 15 februarie;

Pregătirea lucrărilor de închidere: 15 februarie – 20 februarie;

Întocmirea raportului de audit şi formularea opinie de audit: 20 februarie – 25 februarie.

Onorarii

Se estimează o cheltuială totală implicată de activitatea de audit desfăşurată de 2000 USD. Această

cheltuială poate varia în proporţie de 10%, respective cu 200 USD în funcţie de situaţiile constatate

pe parcursul exercitării misiunii.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007


Secţiunea: Aprecierea controlului intern

Ref. EB

Pagina: 1

Data: 10.01.2008


Conţinutul Ref.

Scadenţar

Caracterizarea controlului intern

Program de verificare a funcţionării procedurilor

Imobilizări

Stocuri

Vânzări – clienţi

Cumpărări – furnizori

Încasări

Plăţi

Salarii

Evaluarea finală a sistemului

Raport asupra controlului intern

EB 1

EB 2

EB 4

EB 5

43

Foi de lucru

Atribuţiile funcţionale ale personalului

Controlul ierarhic interior

Anexe

Elemente privind caracterizarea controlului intern

EB 1 - FL 1

EB 1 - FL 2

Anexa 4

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007



Capitolul: Caracterizarea controlului intern

Ref. EB 1

Pagina: 1

Data: 10.01.2008


La o primă verificare s-a constat că în organigrama societăţii nu există un departament distict de

control ierarhic interior, aspect confirmat şi de conducere, în urma discuţiilor cu administratorul.

Sarcinile de acest fel sunt precizate în fişele individuale ale posturilor, dar au caracter general, fiind

vag precizate şi neexistând prevederi referitoare la valorificarea rezultatelor controlelor desfăşurate.

Pe baza informaţiilor obţinute se poate afirma că riscul de nedetectare a erorilor este scăzut, ceea ce

va duce la aplicarea procedurilor de audit standard, specifice fiecărui domeniu. Se va urmări o

detaliere a procedurilor aplicate pentru activităţile care au un risc mai mare şi se vor intensifica

sondajele, observaţiile şi celelalte procedee utilizate.

Din analiza proceselor verbale întocmite de organele de control externe s-a constatat că nu s-au

înregistrat probleme legate de respectarea reglementărilor legale, sub aspect contabil.

Pentru verificarea procedurilor aplicate de societate s-au avut în vedere următoarele obiective:

Integritatea – dacă activele sau pasivele există în patrimoniu şi sunt proprietatea acesteia;

Realitatea – dacă veniturile/ cheltuielile reflectă o operaţiune reală şi nu una fictivă;

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007




Ref. EB 1

Pagina:2

Data: 10.01.2008


Exhaustivitatea – dacă există active, obligaţii, tranzacţii sau evenimente neînregistrate sau elemente

neprezentate;

44

Evaluarea corectă – dacă cheltuielile, respectiv veniturile sunt evaluate la momentul producerii

(intrare, ieşire, inventar şi în special în contul de profit şi pierdere) la valoarea reală;

Perioada corectă – dacă cheltuielile sau veniturile sunt efectuate corespunzător perioadei de

gestiune, în conformitate cu principiul independenţei exerciţiului;

Imputarea corectă – dacă toate operaţiile au fost imputate în conturile corespunzătoare conform

regulamentului de aplicare al Legii contabilităţii;

Raportarea corectă – dacă sunt evidenţiate şi prezentate corect în contul de profit şi pierdere.

Verificarea procedurilor societăţii s-a efectuat pentru toate elementele semnificative stabilite în faza

de planificare.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU



Obiectiv: Atribuţiile funcţionale ale personalului

Ref. EA 2.3 FL1

Pagina: 1

Data: 8.01.2008


45

Atribuţiile funcţionale ale personalului sunt definite în formă scrisă, sunt întocmite fişe individuale

pentru fiecare post.

Obligaţiile referitoare la respectarea sistemului de relaţii specific fiecărei ramuri şi a modului de

desfăşurare a activităţii comerciale sunt ţinerea evidenţelor primare şi contabile şi conservarea

tuturor documentelor comerciale. Cele trei persoane angajate în funcţia de vânzător au

responsabilitatea să ţină contabilitatea primară(să întocmească Registrul de casă ,Notele de Intrare

recepţie), iar contabilitatea financiară este ţinută de persoana angajată în funcţia de economist,

aceasta răspunzând prin fişa postului de întreaga contabilitate.

Forma de înregistrare contabilă "pe jurnale" folosită de societate asigură înregistrarea operaţiilor

economice şi financiare în mod cronologic şi sistematic, direct din documentele primare şi

centralizatoare în jurnal.

Prin contractul de muncă, gestionarilor le revine obligaţia de a avea la zi carnetele de sănătate

datorită domeniului de activitate.

46

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU



Obiectiv: Controlul ierarhic interior

Ref. EA 2.3FL2

Pagina: 1

Data: 8.01.2008


Nu există organizat un control ierarhic interior. Sarcinile de acest fel sunt precizate în fişele

individuale ale posturilor, dar au caracter general, fiind vag precizate şi neexistând prevederi

referitoare la valorificarea rezultatelor controalelor desfăşurate .

La ieşirea din tură, vănzătorul predă celui care urmează să-l înlocuiască, gestiunea bănească şi

marfa existentă în magazin. La anumite intervale de timp, stabilite de conducere, se realizează un

inventar al gestiunii pentru evidenţierea eventualelor diferenţe între scriptic şi faptic. Acest inventar

nu se efectuează pentru a puncta cu contabilitatea, ci pentru a controla gestionarul.

Rolul contabilului în controlul intern al societăţii este de a puncta facturile cu notele de intrare

pentru a stabili dacă toate intrările au fost înregistrate corect, de a verifica registrul de casă tot

pentru stabilirea corectă a intrărilor şi iesirilor şi de a informa entitatea asupra neconcordanţelor

întâlnite în vederea corectării acestora.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2005


Secţiunea: Controlul conturilor

Ref. EC

Pagina: 1

Data: 16.01.2007


Conţinutul Ref.

47

Scadenţar

Program pe colaborator- obiective de urmărit

Foi de lucru

Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor

Proceduri utilizate pentru obţinerea probelor de audit

Auditarea cheltuielilor

Auditarea veniturilor

EC 1

FL 1

FL 2

FL 3

FL 4

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007



Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi

cheltuieli

Obiectiv: Obiective de urmărit

Ref. EC 1

Pagina: 1

Data: 20.01.2008


Conţinutul Ref.

Pentru realizarea eficientă a misiunii de audit auditorul a lucrat împreună

cu asistentul debutant la analiza conturilor de venituri şi cheltuieli, a căror

examinare urmează următorul program de control.

1. Cheltuieli – obiective de urmărit

48

Toate cheltuielile au fost incluse în situaţiile fianncaire

Toate cheltuielile şi cumpărările au fost corect însumate şi corect

înregistrate

Cheltuieliele şi achiziţiile au fost tranzacţii reale şi aparţin societăţii

auditate

Sumele evidenţiate în situaţiile financiare sunt conforme cu instrumentările

tehnice contabile

Toate achiziţiile şi cheltuielile sunt aferente exerciţului financiar al

perioadei curente

Toate cheltuielile şi achiziţiile sunt înregistrate în conformitatea cu

principiile şi regulile contabile

CLIENT

S.C.Connstruct SRL

Exerciţiul: 2007




cheltuieli

Obiectiv: Obiective de urmărit

Ref. EC 1

Pagina: 2

Data: 20.01.2008


Conţinutul Ref.

2. Venituri– obiective de urmărit

Toate veniturile au fost incluse în situaţiile financiare

Toate creanţele şi veniturile au fost corect însumate şi înregistrate

Toate creanţele şi veniturile reprezintă tranzacşii reale ale societăţii auditate

Toate veniturile şi vânzările sunt înregistrate în conformitate cu principiile şi

regulile contabile

49

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU


Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli

Obiectiv: Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor

Ref. EC 1FL 1

Pagina: 1

Data: 8.01.2008


Conform Legii contabilităţii nr. 82/ 1991 republicată ,contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de

cheltuieli ,după natura sau destinaţia lor, după caz. Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de

venituri, după natura sau sursa lor, după caz. În contabilitate, profitul sau pierderea, se stabileşte

cumulat de la începutul exerciţiului financiar, închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se

efectuează de regulă, la finele exerciţiului financiar.

Întrucât România a optat pentru o contabilitate de angajamente, înregistrarea în contabilitate a

cheltuielilor se face în momentul angajării cheltuielilor sau al consumului de resurse, indiferent de

momentul plăţii. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor se face în momentul livrării bunurilor şi

serviciilor pe bază de factură sau alte documente, indiferent de momentul încasării acestora.

Structurarea cheltuielilor şi a veniturilor în contabilitatea financiară se face după natura activităţilor

care le-au generat şi anume :

-Cheltuieli şi venituri de exploatare- generate de activităţi desfăşurate în cadrul

obiectului de activitate al întreprinderii, precum şi de alte activităţi conexe acestora ;

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU



Obiectiv: Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor

Ref. EC 1FL1

Pagina: 2

Data: 8.01.2008


50

-Cheltuieli şi venituri financiare- generate de activităţi de natură financiară, precum : diferenţe de

curs valutar, dobânzi, cheltuieli şi venituri aferente investiţiilor financiare ;

-Cheltuieli şi venituri extraordinare- rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt diferite de

activităţile curente şi care nu se repetă în mod frecvent ;

-Cheltuieli şi venituri privind amortizările şi provizioanele ;

-Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2005

FOAIE DE LUCRU



Obiectiv: Proceduri utilizate pentru obţinerea

probelor de audit

Ref. EC 1FL 2

Pagina: 1

Data: 8.01.2008


Pentru detectarea şi culegerea probelor de audit a conturilor de venituri şi cheltuieli la S.C.Confort

SRL s-a folosit examenul documentar şi metodele analitice. Examenul documentar este cel mai

frecvent instrument utilizat în audit. El constă în apropierea şi analiza unor operaţiuni, procedee sau

fenomene economice, pe baza documentelor justificative care le reflectă, cu scopul de a stabili

realitatea, legalitatea şi eficienţa acestora. Din cadrul tehnicilor examenului documentar a fost

utilizată tehnica examenului cronologic. Raţiunea care a stat la baza alegerii acestei tehnici a constat

în faptul că documentele justificative şi financiare ale unităţii sunt îndosariate în ordine cronologică,

pe zile, la data efectuării acestora, ceea ce nu a dus la îngreunarea muncii auditorului.

..

51

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU



cheltuieli

Obiectiv: Auditarea cheltuielilor

Ref. EC 1FL 3

Pagina: 1

Data: 8.01.2008


Pentru auditarea cheltuielilor, am cerut societăţii să-mi pună la dispoziţie următoarele documente:

Jurnalele de cumpărări din cursul exerciţiului

Un eşantion de facturi de cumpărare

Copie după declaraţia 100

În urma procesului de auditare, s-au constat câteva erori majore:

În Declaraţia 100 de la 31.12.2005 la poziţia “Impozit pe profit” este raportată o sumă eronată de 45

RON- impozit de plată. În evidenţele contabile, societatea a procedat la 31.12.2005 corectarea

impozitului pe profit datorat de 25 RON conform formulei:

691=441

Aceasta a dus la o scădere a impozitului înregistrat la 30.09.2005, respective 101 RON la impozit

efectiv datorat la 31.12 de 76 RON. Această neregulă a fost corectată prin Declaraţia 101 la

depunerea bilanţului.

Din punct de vedere fiscal, aceasta are un impact nefavorabil asupra societăţii deoarece în perioada

25.01.2006- 30.04.2006 (data depunerii declaraţiei 101) societatea figurează în evidenţele DGFP

Dâmboviţa cu majorari şi penalităţi.

Analizând situaţia contului correspondent al 691, respective 441, rezultă că societatea n-a făcut nici

o plată care să prejudicieze patrimonial său. În 441 figurează cu creanţă la stat în valoare de 25

RON. Proba 1.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU



cheltuieli

Obiectiv: Auditarea cheltuielilor

Ref. EC 1FL 3

Pagina: 2

Data: 8.01.2008


52

25

O altă eroare s-a constatat la înregistrarea facturii de leasig(Proba 2), unde s-a aplicat o formulă de

înregistrare eronată, astfel:

% = 404 6722114

3321318

2769746

631050

şi concomitent s-a făcut: 666 = 471 2769746

Operaţiunea corectă de înregistrare este:

% = 404 7398206

3689976

3077180

631050

şi concomitent: 666 =471 3077180

În ceea ce priveşte restul documentelor de cumpărări ce au constituit obiectul eşantionului, nu s-au

constatat abateri, acestea fiind înregistrate corect şi complet.

CLIENT

S.C.Construct SRL

Exerciţiul: 2007

FOAIE DE LUCRU



cheltuieli

Obiectiv: Auditarea veniturilor

Ref. EC 1FL 4

Pagina: 1

Data: 8.01.2008


Pentru auditarea veniturilor s-au cerut societăţii următoarele probe:

Veniturile din vânzări aferente exerciţiului 2005 pe categorii de venituri, precum şi TVA-ul asociat

Deconturile de TVA întocmite şi raportate în cursul exerciţiului financiar (pe cele patru trimestre)

Jurnalele de vânzări din cursul exerciţiului financiar

Un eşantion de raporturi de vânzări şi monetare

Activitatea de audit şi rezultatele acesteia :

S-a verificat un eşantion de 10 facturi cu raportul de gestiune zilnic şi cu jurnalele de cumpărare,

53

rezultând că acestea acestea sunt întocmite corect, valoarea de intrare din registru coincide cu cea de

pe factură şi cu cea din jurnal, singura eroare identificată este aceea că nu toate facturile au fost

înregistrate în raportul zilnic la data înscrisă pe factură.

Existentul din monetare coincide cu sumele înscrise pe bonurile de casă şi toate monetarele se

regăsesc în Jurnalele de vânzări cu sumele corecte şi la data la care s-au încasat.

RAPORT

de audit financiar

Către

SC CONSTRUCT SRL

Am auditat bilanţul societăţii CONSTRUCT la 31 decembrie 2007, situaţia contului

de profit şi pierdere aferentă, precum şi fluxurile de numerar pentru anul încheiat,

responsabilitatea pentru aceste situaţii financiare revine conducerii societăţii.

Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii financiare în baza

auditului efectuat.

Auditul nostru a fost desfăşurat în concordanţă cu Standardele de Audit. Aceste

Standarde solicită planificarea şi efectuarea auditului în vederea obţinerii unei asigurări

rezonabile că situaţiile fiannciare nu conţin declaraţii eronate semnificative. Un audit include

examinarea, pe bază de teste, a probelor de audit ce susţin sumele şi informaţiile prezentate în

situaţiile financiare. Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite şi

estimările semnificative făcute de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a

situaţiilor fiannciare. Considerăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru opinia

noastră.

În opinia noastră, datorită efectelor aspectelor prezentate mai sus, situaţiile financiare

nu prezintă o imagine fidelă, sub toate aspectele semnificative, a poziţiei financiare a

societăţii, aşa cum se prezintă la 31.12.2005, şi a rezultatelor activităţilor ei, şi a fluxurilor de

numerar pentru anul încheiat la această dată în concordanţă cu principiul continuităţii

activităţii şi în conformitate cu normele de audit financiar şi certificare a bilanţului contabil,

elaborate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, şi cu

prevederile Legii contabilităţii. Din această cauză auditorul şi-a exprimat o opinie cu rezerve.

Concluzii

54

În urma procesului de auditare a veniturilor şi cheltuielilor şi a exprimării unei opinii

cu rezerve, auditorul a formulat câteva concluzii şi recomandări.

Societăţii CONSTRUCT SRL i se cere o mai mare atenţie în raportările către DGFP,

impactul raportărilor eronate putând aduce prejudicii financiare firmei prin obligaţia de plată

a unor dobânzi şi penalităţi nejustificate.

Această situaţie coroborată cu celelalte constatări (neoperativitate în evidenţa

contabilă a altor venituri şi cheltuieli) este rezultatul unei contabilităţi ineficient condusă- în

sensul că nu se respectă principiul realităţii şi sinceritatea, trezind suspiciuni în ceea ce

priveşte buna-credinţă, dar şi a încălcării obiectivului de audit, perioada corectă şi principiile

contabile (independenţa exerciţiilor- înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor la momentul în

care se produc.)

A înregistra o cheltuială sau un venit în afara perioadei de raportare şi înregistrare

duce în viitor la debite suplimentare privind impozitul pe profit.

Auditorul recomandă şi inventarierea periodică pentru păstrarea şi securitatea

activelor, inclusiv menţinerea imaginii fidele în faţa terţilor (furnizori, stat, clienţi).

Este de preferat ca să existe şi o persoană calificată pentru ţinerea evidenţei contabile

primare, cu competenţă în domeniu.

55

Lucrare 123audit stagiar

Documents

Transcript of Lucrare 123audit stagiar