Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

9
ylrnoya vomwws ~p ~l~JnplU~ l1nJlW lS . . . f1n[oqwfs '~uw~S

Transcript of Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

Page 1: Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

ylrnoya vomwws~p ~l~JnplU~

l1nJlW lS. . .f1n[oqwfs '~uw~S

Page 2: Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

Dupa modul nostru obi~nuit de a gindi, notiuneade simbol s-ar afla undeva, izolata intr-un empireusolemn, unde arareori ar veni sa 0 viziteze citiva·curio~i, interesati de arta medievala sau de poezia

.mallarmeana. E aici 0 ciudata neintelegere. Caciorice" om folose~te zilnic simbolismul rara sa ~tie,a~a cum vorbea in proza Dl Jourdain, dat fiind caorice cuvint e un simbot. Cum spunea Aristotel,fiit7fiitu] dine nu mu§ca 1. Nu e yorba deci, de undomeniu rezervat sau ocazional, ci de 0 practica defiecare zi, in care rolul simbolismului consta in aexprima orice idee intr-un mod accesibil pentrutoata lumea.

~ologic, cuvintul simbol vine djn grecesculsy-mballein, care in~amna a pune impreuna. Un~ - ----

1 eu toate ca, la limita, cuvintul cline se identifica sim-bolic cu mu~catura. Daca transferul nu are IDe, ceea ce paresa presupuna Aristotel, nu mai exista simbol. Cave canem!

Page 3: Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

sYmboloD era la origine un sem de recunoa~tere,un obiect taiat in doua jumatati, a caror alaturare Iepermitea purtatorilor fiecarei Parti sa se recunoascadrept frati ~i sa se intimpine ca atare tara sa se maifi vazut vreodata inainte.

Or, in planul ideilor, un simbol este tot lID ele-IJ1entde legatura, indircaideijjj;ditatie ~i analogie.EI une~te elementele contradictorii Si reduce~ Nimic nu poate fi inteles-Lnici comunicat~. De el depinde logica de vremece face apel la conceptul de echivalenta, iar mate-matica nici ea, cu cifrele sale, nu se exprima decit insimboluri.

Viata indeosebi e sursa cea mai fecund a a acestorprocedee ~i cea mai veche utilizatoare a lor. Lemani(esta 0 data cu emiterea primului sunet articu-lat de catre omul primitiv. De aceea, un simbolismvital ~i organic. va exprima intotdeauna mai binededt altul adevilrurile de ordin spiritual, a~a cum 0

dovedesc parabolele evanghelice. De aceea, ~ibiologia de astazi, cu noile sale ~tilnte ale viului,care se ramifica in discipline derivate, este pe calesa inlocuiasca in fosta lor intlietate atit 0 matema-tica prea inurnana, dt ~i 0 filozofie pre a literara,legata mai mult de un iluzonism verbal dedt delucrurile concrete.

De~i exista multe carti care trateaza acest amplusubiect, ele 0 fac, dupa parerea no astra, dintr-ununghi limitat ~i intr-un domeniu restnns, chiar

6

Page 4: Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

atunci dnd e yorba de lucrari de popularizare. Niciuna nu lamure~te motivalia logicil a simbolismu-lui.lDiqionarele nu fac dedt un recensamint alcuvintelor, iar studiile de specialitate nu se aven-tureazil in domeniul genezei lor. Sint simple con-statilri, iar nu exegeze, cum am fi indreptillili saa~teptam.

De aceea, ni s-a parut util sa urmarim mutaliilesemnelor de la aparilia ~i pina la indepllrtata lor me-tamorfoza, mai cu seama in domeniul riturilor ~i almiturilor, pentru a arata clar legatura lor funqiona-1ll.'Miturile sint limbajul figurat al principiilor. .~Ie nume te complexe, ,lung arhetipuri, iar Platon Ie.-numea idei Ele explica originea unei institutii, a unuiobicei, logica unei intimplari, economia unei intll-niri. Sint, spunea Goethe, raporturile permanente alevielii. -

Tinem sa precizam cain decursul expunerii noas-tre yom ramine mereu la nivelul eel maj elementar,eel mai primitiv, mai coti~ian, tara a ne aventura inmiezul speculaliilor semanticii structurale sau alematematicii claselor, pe care totu~i Ie-am folosit.Ne-am menlinut mereu la nivelul experienlei, pen-tru ca nu credem ell omul ar putea vreodata sa seexprime mai sus de aqiunea sa. 1

1 Un eseu public at In 1930 sub titlul La cuisine des anges,era 0 prima aproximare a prezentului studiu. Obtinuse atunciun premiu al Revistei universale. Dar forma lui prea lirica Iiadusese prejudicii in privinta rigorii expunerii.

Page 5: Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

o greutat~, ~percepe tn mod direct lumina inte.-~igi~a. In India, vulturul qivin Garurn, stralucitorca focul, era animalul de callirie al lui Vi~Qu ~itotruchipa un stadiu transcendent de spiritualitate.

Lebada, alta paslire solara, 11tnsotea pe Apollo tnmigratiile sale hibernale to Hyperborea ~i unea astfeltinuturile nord ice ~i mediteraneene. Faimosul "dnt allebedei" este un aspect ai ,Jimbii paslirilor" ~i, etimo-logic, izomorf al vorbirii. in India, leblida (harha) esteanimalul de clillirie allui Brahma ~i allui VafUQa~ic1oce~teOul Lumii (brahmanda) pe apele primordiale.

o alta paslire solara, phoenix, denumirea greceas-ca pentru benu egiptean, e identificata cu bttlanulpurpuriu. Se credea ell aceasta paslire mitiell rena~tedin propria-i cenu~a ~i de aceea simboliza invierea.

Simbolismul solar alleului este prea cunoscut pen-tru a mai insista asupra lui. Deoarece una din functiileregale este justitia, e fire.sc ca tronurile suveranilor safi fost tmpodobi te cu lei ~i ca justitia ecleziastiell sa fifost adesea tmparpta totre leii de piatra ce tncadrauportalul unor biserici. Mai surprinzatoare esteasocierea dintre lup ~i Apollo Lykeios ca urmare aunui joc de cuvinte totre lfkos, lup, ~i lyke, lumina.Lupul avea reputatia de a vedea limpede noaptea.(------=--- ---

IIICentrul~iaxullumii

Ideea de centru simbolizata de soare este punctulde plecare pentru 0 tntreaga sinteza ideologica ce

59

Page 6: Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

tr.ebuie aHiturata ideii de grup, defmite..•de noi Inprima parte a studiului. ldeea de centro este, Intr-a-devar, aceea a unui grup de situatii surprinse Inextensiunea lor universala, fapt ce presupune coin-cidenta opuselor ~i echilibrul contrariilor. Ambi-valenta Insa~i nu este dedt cel mai rnic dintre gru-purile posibile, redus la dualitatea a doua lucruricomplementare.

Reprezentarea geometrica a centrului este punc~tul din mijlocul cercului pe care I-a general.Reprezentarea lui geografica In diferitele traditii Iiatribuie situari evocatoare: TarIm Sfint, TarIm alnemuririi, TarIm pur, TarIm al fericitilor, TarIm alcelor vii, sfintul Palat, Palatul interior, sala~ alAle~ilor. .. Este lnvariabilul Centro al chinezilor,butucul rotii cosmice, templul Sfintului Duh. Poatefi 0 graoina, precum Paradisul, un 'ora~, precumlerusalimul ceresc, 0 pe~tera, precum Agarttha, 0insula precum Atlantida, un munte precum Meru,un ombilic de piatra ca Omphalos sau, mai simplu,polul globului, din perspectiva terestra sau, din per-spectiva individuala, eul fiecaruia.

Cercul este dezvoltarea centrului sub aspectul saudinarnic, In timp ce patratulll reprezinta sub aspectulstatic. De aceea cercul simbolizeaza cerul, a~a cum 0exprima cele tretrncinte circulare aleIerusalimuluiceresc, In timp ce PMratul simboliz.eaz~tul, ~iaceasta pentru ca Paradisul terestru este patral.

in traditia islamica tronul divin este un cerc alcami Inconjur II face Mahomed In timpul Inaltarii

60

Page 7: Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

sale nocturne. In India, tronullui Vi~l)u este un lptusIn forma de rozeta. Acest simbolism il§aza tronul

. printilor deasupra pamIntului §i, daca odinioara,J.n.E,!1femul Q!ient, regii erau purtati..pe HIDedprecJJlllr~.gii francj -Pt: scuL sau, chiar ~j astazi, ca papij pes~dia gestatoria,$§te pentru ca, 0 data deyeniti per-sonaje cvasjdj~i 01) mai trebuiau sa atinga~. E ceea ce Ii se IntImpla uneori eroilor diJlzilele noastre, purtati In triumf de entuziasmul popu-lar, lara ca originea acestui obicei sa fie cunoscuili depracticantii lui.

D~ca pamIntul e caracterizat de patrat e pe!lli1!..£!s~ele Ii fixeaza axele datorita punctelo~meaJe traiectoriei sale, ceea ce 11divide IQ.Patrn pilrti,fi.ecare reprezentInd un anotimp §i, toto~qintre £unctele cafdinale. Acele m8J)qala tantrice,de pilda, care sInt ni§te suporturi pentru meditatiedin punctul de vedere al imaginilor geometrice, alca-tuite fiind din cercuri §i din patrate concentrice, aso-ciaza astfel cernl ~ipamIntul, adica Intregul cosmos.De altrninteri, In magia ceremoniala, trasarea unuicere .maxim stabile~te 0 limita de proteqie Impotri-va influentelor nefaste. lar dansul circular al dervi-~ilor rotitori este un mod de transfigurare spirituala.

Cele doua linii perpendiculare trasate de diame-trele unui cere sau de axele unui patrat formeaza 0 .

cruce, simbolul geometric eel mai general. In toatetraditiile ea reprezinta Omul universal identificat cuAdam Qadmon §i cu Androginul primordilll.

61

Page 8: Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

J.g ..glanul orizontal CDJ~ reprezintii extipdereaomului In toate direqiiJe indiyid)JaJ~le. In [email protected] ea Je~ treptele ierarhice ale s~rsu er' e s re e oate el sa tinda. ~ central ceune§te aceste staclii de la cer la pamlnt.- e r.eprerentatprintt:.-un mare numar de simboluri: copacul, mun-tete, lancea, ~oana,~, sti'ipu bun<1tatilor*,stllp..ulcosmic, scam, treptele, obeliscul, clopotnita,Sligeata, falusul, Wfarnida, betylul, fringhia, omeha-lo~ul, lantul, frrul... Am In~irat Inadins aceasta li-tanie pentru a pune In lumina din nou ideea de grupsugerata de ea ~i totodatii gestul unic ce Ie reune~te~i Ie define~te de-a lungul unui ax ideal care poate fiparcurs In cele doua sensuri opuse.

, ~~lizeaza In acelasi timp centrul ~i~ul universului. Exista, de altfel, In orice ascensiil-.IF un"fel de- purjficare naturala, de spirituaJitate .sp.Q!!tanape care, cred en, 0 c3uta Nietzsche I2r.!c-t~Ind aJpinismul la SiJ.s"Maria, iar Daumal,cremdu-~i Muntele Analog. Locurile Inalte au fostprimele etape ale acestui urcu~ catre piscuri, a~acum 0 aratii episodul biblic cu Moise prirnindTablele legii pe muntele Sinai. Cum fiecare tara I~iare propriul centro, numele muntilor sacri variazadupa traditii, continumd sa raspunda Insa aceleia~ifunctii. E yorba de Olimpul greciJor, Alburz al

* fro mat de cocagne, stilp in virful eiiruia sint agalate pre-mii pe care doritorii trebuie sa Ie ia ciiliirindu-se pe stilpulfrecat in preaIabil eu sapun (N. t.).

Page 9: Luc Benoist, Semne , Simbol Si Mituri0001

Un simbol legendar al cupei este acela alGraalului, vasul Cinei celei de Taina, cel ce-a adunatsingele lui Cristos pe Cruce ~i,care a devenit astfelpotirul tuturor liturghiilor ~i ,omologul tuturor ini-milor. Fapt confirmat de hieroglifa egipteana ainimii, care infiiti~eaza 0 cupa. Intr-adevar, inimaeste prill traditie centrul fiintei, izvorul intelig~nteiintuitive, inainte de a deveni cel al sentimentului.l'fm ntmul ei~.l!1a timpului. In India ea e 10-cuinta lui Brahma ~i in Islam:t'ronullui Durnnezeu.Cu ocazia imbalsamarii unui corp, in timpul cere-moniilor funerare din vechiul Egipt, inima era sin-gurul organ lasat intact in corpul mumiei.

Ond Coranul vorbe~te despre spiritul divin insu-flat lui Adam, e Yorba, de fapt, despre inima, a~acum 0 spune poetul El-JiH, caci pentru sufi~ti viziu-nea spiritual a e~te comparata cu "ochiul inimii".

Graalul, care este un vas (grasale), e ~i 0 carte(gradale), deopotriva revelatie spiritual a ~i viatliorganica, dogma ~i ritual. Potrivit unei vechitraditii, Gfaalul ar fi fost cioplit dintr-un smaraldcazut- de pe..-ftuotea..lQi Lucifer in momentulJ~rabusiriLsa1e, semn ce poate fi apropiat de uma,excrescenta simbolica pe care Siva ~i Buddha 0 pur-tau pe frunte intre sprincene ~i care reprezinta sen-suI etemitatii, pierdut de Lucifer chiar in clipadecaderii lui.

Masa ~otunda, pe care sta a~ezat Graalul, aduceaminte de piatra Sfintului Mormint ~i de prototipultuturQr altarelor. Ea este intruchiparea unui centru

75